Potentialul Turistic Balnear al Regiunii S –v Oltenia

INTRODUCERE

Această lucrare de licență începe prin a prezenta la modul general noțiunea de turism, apariție, evoluție și importanța sa actuală. Considerat ca fiind una dintre minunile moderne, turismul este atestat ca și apariție încă din antichitate, avțnd diferite forme specifice vremurilor într-o schimbare permanentă, imbogățindu-și conținutul și mărindu-și sfera de activitate.

În antichitate turismul era considerat un mod de divertisment al “elitei” sau al persoanelor și familiilor avute ale acelei vremi dar și al intelectualilor care mergeau în alte locuri în afara celor în care își duceau traiul zilnic.

Cu trecera timpului și cu numărul mare al participanților turismul a devenit o activitate de masă, fiind considerat ca și activitate economică (de transport sau comercială) aducând profit celor ce o practicau.

În zilele noastre tursimul este caracterizat ca o industrie ce a început să se dezvolte încet dar sigur după al doile război mondial odată cu industrializarea și urbanizarea, când oamenii mai circulau în interes turistic. După 1960 turismul cunoaște o dezvoltare rapidă din punct de vedere al veniturilor cât și ca numărul de persoane implicate în această activitate.

Ca și activitate economică turismul a rămas în picioare chiar în fata crizelor economice, și potrivit prognozelor elaborate de specialiști pentru secolul XXI il arată într-o continuă creștere chiar dacă pot apărea alte crize economice. În prezent, turismul este unul dintre sectoarele cele mai mari și cu creșterile cele mai rapide ale businessului internațional.

Importanța turismului este recunoscută de multe state în obținerea de valută, în creearea de locuri de muncă, și de sporire a veniturilor din taxe. Există suficiente motive pentru a crea concurența internă și mai ales internațională și în acest domeniu pentru atragerea de turiști.

Datorită dezvoltării accelerate a turismului poate duce la un impact negativ asupra mediului dar datorită activității sale complexe se pot lua măsuri de prevenire a dezechilibrelor naturale și de protejare aunor monumente istorice și culturale.

Dar mai presus de toate, turismul înlătură stresul de fiecare zi al omului închis între pereții biroului sau imobilizat în fața calculatorului, pierdut în zgomotul platformelor industriale sau angrenat în “rezolvări urgente” și il poartă prin cele mai minunate locuri, pe aripile propriilor vise și fantezii de petrecere a timpului liber, aceleeași vise și miraje, transmise și îmbogățite în timp, care au creat industria turismului.

Mai pe larg vom vorbi despre noțiunea de turism și importanța acestuia și impactul acestuia în țara noastra în capitolele ce urmează și vreau să inchei această introducere prin a mulțumi îndrumătoarei mele de licență d-nei profesoare Mazilu Mirela și tot departamentului pentru sprijinul oferit pe tot parcursul anilor de studiu.

Capitolul I

Elemente introductive privind resursele turistice și potențialul turistic balnear

Datorită poziție geografice, România dispune de un bogat potențial turistic bogat și variat recunoscut pe plan mondial. Țara noastră are avantajul poziției gografice favorabile cu trei componente naturale definitorii în structura peisagistică și a teritoriului, care reflectă potențialul turistic țării: Munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră cu litoralul.

Componenta de bază și relativ constantă a ofertei turistice o reprezintă cadrul natural al României, acesta influențând structura activității de turism, mărimea și direcșiile la nivel regional și local. Elementul fundamental în creearea produselor turistice și a ofertei turistice îl reprezintă potențialul turistic, potențialul natural fiind reprezentat de elementele cadrului natural ce alcătuiesc atracțiile turistice și resurse potențiale (relieful, clima, potențialul speologic, rețeaua hidrografică).

România deține o treime din rezervele de apă minerală din Europa. În anii 50’ turiștii din Germania și Austria preferau stațiunile noastrea balneo – climaterice (terme), dar din cauza lipsei investițiilor în infrastructură a dus la decalarea competiției cu alte țări.În țara noastra există trei zone bogate în ape minerale: în Mehedinți (Bala, Schela Cladovei,Gura Văii), în Gorj (Săcelu), în Vâlcea (Govora, Băile Olănești, Călimănești – Căciulata) toate aceste zone se află în Carpații de Sud, în apropierea unor zone turistice interesante.

Această zonă reprezintă o resursă importantă, dar necesită investiții pentru a putea fii exploatată la potențial maxim. În prezen, din cele 6 localități termale din Oltenia, 2 necesită investiții atât în infrastructură cât și în capacitatea de cazare, iar celelalte 4 având nevoie de investiții în capacitatea de cazare.

Fig 1.1 Stațiunea Călimănești

Sursa (http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lim%C4%83ne%C8%99ti)

În acest subpunct al primului capitol vom analiza noțiunea generală a potențialului turistic, câteva definiții date de organizațiile competente apoi vom face referire la potențialul turistic balnear al regiunii S – V Oltenia.

Organizația Mondială a Turismului și alte organisme de profil din cadrul Comunității Europene consideră că: “potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale și socio – economice care exprimă posibilități de valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalotate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activităților de turism”.

Atracțiile turistice pot fii considerate componetele mediului natural sau celui artificial (antropizat) acestea transformându-se în “resurse” turistice pentru dezvoltarea industriei turistice. Potențialul turistic balnear formează o categorie aparte de resurse turistice, care încă din antichitate au generat cea mai veche și caracteristică formă de turism practicată în România si anume balneoturismul.

Aceasta având în vedere normele internaționale cuprinde ape minerale și ape termale, nămolurile și gazele terapeutice lacurile și sarea terapeutică. România dispune de o mare bogăție de factori naturali de cură, răspândiți pe aproape întreaga suprafață a țării de pe litoralul românesc până în Munții Carpați.

Principalul factor natural de cură din România îl reprezintă apele minerale și termale, atât prin volum cât și prin calitățile terapeutice recunoscute atât intern cât și internațional, apele minerale fiind îmbuteliateși servite ca apă de masă.

După o lungă studiere a apelor termale utilizării și amenajările legate de acestea au fost din ce în ce mai complexe având impact asupra unei palete largi de afecțiuni. La origine, cura balnear termală nu avea scop turistic fiind vorba doar de terapia particulară sub control medical.

Începând cu secolul al XIX lea datorită beneficiilor aduse de apele termale au devenit un pretext pentru a călătorii sau a vizita devenind o modă turistică multe localități transformându-se în stațiuni, însă răspândirea acestora a fost limitată de sursele de apă existente cu precadere în vestul țării (Câmpia și Dealurile de Vest, Munții Apuseni sau falia Cernei).

În a doua jumătate a secolului XX baza materiala a stațiunilor balneoclimaterice specializate pe utilizarea apei izvoarelor minerale și lacurilor sărate sau nămolurilor și bioclimatelor a fost moderniazată, diversificată, astfel încât în prezent România dispune de unități moderne, în care seviciile de tratament, cazare și masă sunt oferite “sub același acoperiș” (Sovata, Băile Tușnad, Vatra Dornei, Călimănești, Căciulata, Covasna, Sângeorz Băi și Slănic Moldova, etc.)

Fig 1.2 Statiunea balneară Căciulata

Sursa (http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83ciulata,_V%C3%A2lcea)

În localitatea Călimănești și în stațiunea Căciulata capacitățile de cazare sunt reprezentate de hoteluri și vile, câteva hanuri și popasuri localizate pe soseaua E81. În spatiul montan se poate gasi un popas turistic pe valea Păușa și cabana Cozia (situată la altitudinea de 1573 m, în înseuarea dintre vârfurile Ciuha Mare și Ciuha Mică, în sectorul de convergență a mai multor poteci turistice), mai putem găsi adăposturi și stâne cum ar fi Mocirlele Perișani, La Mușețel, Urzica și Turneanu.

Fig 1.3 Cabana Cozia

Sursa (http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/cozia/cabana_cozia-46/)

Noțiunea de resursă este mult mai complexă și mai completă, incluzând (pe lângă atracțiile turistice pretabile pentru vizitare) și elemente naturale sau antropice care pot fii valorificate direct în activitățile turistice ca “materie primă” generând diferite forme de turism (izvoarele minerale și nămolul favorizează turismul balnear, vântul zăpada, oglinzile de apă generează turism sportiv, diferitele tipuri de bioclimat și aerul ozonat turismul climateric, agricultura montană – agroturismul, satele – turismul rural.

În ultimele decenii când turismul a devenit o activitate din ce în ce mai complexă a fost introdusă și noțiunea de resursă turistică, și care ca orice activitate economică are la bază exploatere și valorificarea resurselor existente. Prin conținutul, specificul și valoarea sa oeice resursă poate devenii atracție turistică pentru piața turistică.

Infrastructura turistică din regiunea S – V Oltenia este foarte bine pusă la punct, și anume accesul în Munții Cozia se face pe o rețea de drumuri modernizate (Valea Oltului). Accesul în acești munți se face în principiu pe drumurile forestiere și poteci care au format o rețea inelară care leagă toate localitățile făcând astfel posibil accesul în munte.

Accesul în munți se poate realiza plecând din localitățile următoare: Călimănești (pe malul drept al Oltului, are 12 izvoare minerale, pe insula Ostrov situată în mijlocul lacului de acumulare se găsește o biserică monument istoric din secolul al XVI).

Fig 1.4 Mânăstirea Ostrov

Sursa (http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea-ostrov-calimanesti-valcea)

Căciulata (situată în partea de nord a orașului Călimănești) se găsesc 10 izvoare minerale si termale, Jiblea (așezare veche din secolul al XVI, case din lemn din secolele XVIII – XIX și monumentul eroilor din 1916- 1918).

Resursele turistice antropice ale regiunii S – V Oltenia sunt reprezentate de: mănăstiri, parcuri naturale, Oltenia cuprinzând peste 201.000 ha de zone aflate sub protecție. Cele mai importante parcuri naționale sunt: Domogled – Valea Cernei (în județele Gorj și Mehedinți), parcul natural Porțile de Fier în județul Mehedinți.

Fig. 1.5 Parcul Natural Domogled

Sursa (http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bia_Domogled)

La noi în țară există un monument natural unic în Europa și anume Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune carstică aflată la sud de Baia de Aramă (județul Mehedinți), pod natural format deasupra unei imense grote “Podul” măsoară 61 m lungime și 13 m lățime.

Fig. 1.6 Podul lui Dumnezeu

Sursa (http://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_lui_Dumnezeu)

1.1 Potențialul turistic balnear al regiunii S – V Oltenia

Județul Mehedinți

Comuna Bala din județul Mehedinți sau stațiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală și nămol terapeutic, izvoare minerale se găsesc pe Valea Chiciora, un mic afluent al pârâului Râieni. Printr-un foraj executat la o adâncime de 2270 m au, fost descoperite ape minerale la Crainia aceasta reprezentând principala sursă de apă a localității.

Pe baza unei analize făcute de doctorul E. Cociașu în anul 1970 arată că apa de la stațiunea Bala este o apă minerală mezoternală, oligominerală sulfuroasă, compoziția apei fiind asemănătoare cu cea a izvoarelor 24, 11, 12 de la Olănești și cu izvoarele 7, 14 de la Călimănești.

Aceste ape de la stațiunea Bala pot fi folosite în cura internă cât și externă sub forma băilor. Apa se poate folosi în cura internă pentru afescțiuni gastro – intestinale, ale unor afecțiuni hepato – biliare, alergii alimentare, infecții reno – uretrale, în cure de diureză, intoxicații cu metale grele.

În cura externă apele pot fi utilizate în reumatisme cronic, artroze sau artrite , afecțiuni ale aparatului locomotor, afecțiuni oftalmologice, afecțiuni ale sistemului nervos. În afară de aceste izvoare mai există și o zonă mlăștinoasă acoperită cu vegetație specifică, cu nămol terapeutic.

În uram analizei acestor ape s-a constatat ca hidrogenul sulfurat are valori între 0,3 și 9 mg/l. Prin analiza de la Crainici a apelor s-a constatat un conținut redus de sulfați specific apelor de zăcăminte, temperaturile ajungând până la 17 – 25o C, din fericire aceste ape nefiind radioaactive.

Analizând nămolul cenuțiu – vinețiu de la Bala, se poate spune că este un nămol argilos cu conținut mare de substanțe insolubile în apă și cantități apreciabile de substanțe organice, acizi humici, substanțe proteice, grăsimi, celuloză. ”Ca o mică comparație a acizilor humici din Bala se compară cu cei din nămolul din lacul Techirghiol și cantitatea lor este superioară nămolului din lacurile de la Sovata”.

Este utilizat foarte mult nămolul terapeutic în reumatismul degenerativ, stări alergice după reumatism sau infecții, afecțiuni ginecologice, reumatismul articular. Bazinele de nămol pe lânga această stațiune, băile se pot face si la bazinele de nămol, împărțite în doua categorii: pentru bărbați și pentru femei.

Hotelul primăriei pune la dispoziție locuri de cazare pentru cei care vin din satele sau localitățile apropiate, cazări făcându-se și al pensiunile din Bala. Ștrandurile de apă termală au fost valorificate prin construcția a trei ștranduri de dimensiuni și adâncimi diferite, care sunt deschise pe toată perioada lunilor de vară, începând din mai și până în septembrie.

Venind cu afecțiuni grave sau mai puțin grave cei bătrâni care urmează tratamente în stațiunea Bala pleca mai ameliorați în urma băilor termale și a tratamentelor de aici. În zilele de duminică sși sărbătoare, la aceste ștranduri vin oameni din toată țara.

Fig 1.8 Hotel Stațiune Bala

Sursa (http://www.tbrcm.ro/statiunea-de-tratament-balnear-bala.php)

Județul Râmnicu Vâlcea

Potențialul turistic balnear al acestui județ este unul dintre cel mai mare din toată regiunea S – V Oltenia, datorită existenței numeroaselor izvoare minerale în zona subcarpatică a dus la dezvoltarea și apariția unei rețele de stațiuni balneoclimaterice și la concentrarea unor valorease obiective turisitice antropice.

Având un număr foarte mare de izvoare de ape minerale în unele zone geografice cu ajutorul peisajului pitoresc județul Vâlcea este recunoscut pentru stațiunile balneoclimaterice pe care le deține: Călimănești – Căciulata, Băile Olănești, Băile Govora, Ocnele Mari – Ocnița, acestea fiind cunoscute nu doar în Europa ci în întraga lume.

Stațiunea Băile Olănești este poziționată la poalele munților Carpați la 20 km de Râmnicu Vâlcea, stațiunea fiind renumită pentru tratamentele aplicate bolnavilor pentru a desensibiliza organismul de diverse afecțiuni alergice, prin injecții cu apă minerală izotonă.

În tratarea internă și externă, apele minerale bogate în substanțe multiple fac adevarate minuni având un spectru larg de tratament și anume: afecțiuni ale tubului digestiv, boli de nutrișie, ale căilor urinare și rinichilor, afecțiuni ale pielii și ale sitemului nervos periferic.

Datorită climei , poziției geografice, acțiunii apelor minerale, Stațiunea Băile Olănești are toate caracteristicile unei zone turistice complexe având șansa dezvoltării orașului și recunoașterea lui pe plan național și internațional.

Fig 1.7 Stațiunea Băile Olănești

Sursa (http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Ol%C4%83ne%C8%99ti)

Stațiunea Călimănești – Căciulata este situată pe DN7 la 18 km de Râmnicu Vâlcea, este o stațiune balneoclimaterică ce dispune de izvoare reci și fierbinți ce țâșnesc de la o adâncime de 1.200 m și sunt captate cu ajutorul sondelor de mare adâncime.

Compoziția chimică a apelor minerale din această stațiune este următoarea: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate și iodurate. Aceste ape sunt folosite în tratarea următoarelor afecțiuni: gastro – intestinale, de rinichi, metabolice și nutriție sau în cura externă (băi calde sau reci).

Fig 1.9 Stațiunea Călimănești – Căciulata

Sursa (http://www.valceaturistica.ro/destinatii/statiunea-calimanesti-caciulata/)

Stațiunea Băile Govora a fost înființată în anul 1866 fiind considerată una dintre cele mai bogate stațiuni în ape iodurate și bromurate din lume si a doua din Europa. Stațiunea este pozitionată la o altitudine de peste 360 m, la adăpostul unor dealuri împădurite de fag și stejar într-un climat puternic ionizat.

Apele izvoarelor de cură internă slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentrație mică de hidrogen sulfurat și clor, dar bogate în bicarbonați. În această stațiune sunt instalații pentru băi calde cu ape sulfuroase și iodate, instalații pentru împachetări în nămol, ultra – sono – aerosoli, băi cu acid carbonic, săli de cultură fizică medicală, instalații pentru fiziotearpie și biuvete pentru cură internă.

Fig 2. Băile Govora

Sursa (http://www.valceaturistica.ro/destinatii/statiunea-baile-govora/)

Județul Gorj

Județul Gorj afost atestat documentar acum 500 de ani, situat pe cursul mijlociu al râului Jiu, în nordul regiunii Oltenia, în județul Gorj există câteva stațiuni cu potențial balneoclimateric și anume: Sîcelu, Țicleni, Glogova.

Stațiunea Săcelu valorifică potențialul terapeutic cu ajutorul apelor minerale de zăcământ, nămol terapeutic, climatul zonei împreună cu alți factori au determinat apariția și dezvoltarea stațiunii.

Stațiunea Săcelu tratează următoarele tipuri de afecțiuni: afecțini neurologice periferice (pareze ușoare, paralizie); afecțiuni ale sistemului nervos central, afecțiuni ginecologice; afecțiuni ale aparatului locomotor (afecțiuni reumatismale, degenerative, articulare, osteopareză); afecțiuni ale aparatului respirator; afecțiuni digestive, hepato – biliare și renale.

Stațiunea Săcelu are aproximativ 500 locuri de cazare, terapia în stațiunea Săcelu se desfăsoară între 1 mai – 15 septembrie, lunile iulie – august, reprezintă intervalul de timp în care stațiunea este solicitată peste program.

Fig 2.1 Băile Săcelu

Sursa.(http://obiective-turistice.romania-tourist.info/statiunea-balneoclimaterica-sacelu–galerie-foto)

Stațiunea Țicleni – orașul Țicleni a fost pentru o perioadă stațiune balneară foarte cunoscută pentru efectele miraculoase ale apelor sale. Stațiunea a funcționat în urmă 30 de ani și după relatările oamenilor cei care veneau în cârje plecau acasă pe picioarele lor.

Din păcate baza de tratament nu mai funcționează de foate mulți ani, deși, între timp, a fost construit un imobil modernn pentru cazarea și tratarea turiștilor.

Județul Dolj

Județul Dolj are o poziție sudică – sud – vestică axată pe cursul inferior al râului Jiu, este o regiune mănoasă și roditoare a Câmpiei Dunării și a Olteniei, într-o zonă ce a oferit condiții de climă și sol dintre cele mai prielnice.

Stațiunea Gighera deține ape minerale și nămoluri cu calități terapeutice dar din cauza nepăsării autorităților județene s-a ajuns ca aceasta să fie în paragină. În comuna Gighera există ape minerale cu indicații terapeutice care pot trata următoarele tipuri de afecțiuni: gută, nevralgii, reumatism, boli gastro – intestinale, renale, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, gastro – duodenite, enterocolite cronice, dischinezii biliare.

Tratează și arterite și artite, boli ale oaselor și mușchilor, afecțiuni dermatologice cronice, afecțiuni ale aparatului genital, sechele postoperatorii.

1.2 Tipuri de stațiuni

Prin stațiune balneară se înțelege o localitate care dispune de ape minerale cu efect terapeutic, cu instalații specifice pentru cură ce permit acordarea asistenței medicale balneare corespunzătoare.

Prin staține climaterică se înțelege arealul situat în zone favorabile și factorii climatici necesari în condițiile începerii și menținerii, ameliorării sănătății sau capacitatii de muncă dar și asigurarea odihnii.

Factorii naturali: gazele terapeutice, apele minerale terapeutice, nămolurile și lacuri terapeutice. Stațiunile se clasifică astfel:

– de tip permanent sau sezonier;

– de interes general sau local;

– localități cu factori balneari;

Evoluția unei stațiuni balneare urmărește 3 obiective:

– dezvoltarea economico – socială;

– funcția turistică bine dezvoltată;

– resursele și substanțele minerale terapeutice bine valorificate;

Câteva posibilități de tratament accesibile în stațiunile balneoclimaterice:

Ape minerale – inhalații și aerosoli;

– băi (externe și interne);

Lacuri terapeutice – gaze terapeutice;

– nămoale terapeutice;

Saline – băi de mare, aer, sare, nisip;

– împachetări în nămol, băi în nămol;

Tratamente: – masaj medical;

– kinetoterapia – proceduri fizice, electroterapia;

– terapia reparatorie – fizioterapia;

Stațiunea Băile Govora – este poziționată în bazinul subcarpatic din nord – vestul Olteniei, la o altitudine de 360 m pe valea râului Hinta, la 20 km de Rm. Vâlcea. Această stațiune deține ape minerale clorurate – sodice, iodurate, bromurate, slab bicarbonate, hipotone, sulfuroase, nămol mineral sapropolic transportat de la Ocnele Mari, bioclimat de crutare.

Atracțiile turistice ale zonei sunt: Mănăstirea Horezu, Parcul cu specii de plante specifice climatului mediteranean, Peștera Polovragi, Mănăstirea Govora, Defileul Oltului Turnu – Roșu – Cozia, Muzeul satului vâlcean dein Bujoreni.

Băile Govora tratează anumite afecțiuni cum ar fi: cele respiratorii (bronșite cronice, astm bronșic, pneumopatii microbiene sau virale, enfizem pulomonar, rinite și sinuzite, faringite, etc.

– afecțiuni reumatice – articulare (periartrite, tendonite);

– tratamentul disfuncțiilor neurologice periferice și centrale, pareze ușoare, sechele după poliomelită;

– disfuncționalități post – traumatice și boli asociate: ginecologice, cardiovasculare, endocrinologice, digestive și urinare;

Stațiunea Băile Govora nu este indicată pentru tratarea următoarelor boli: boli venerice, tumori maligne, boli infecto – contagioase, hemoragii, sarcina începând din luna 3, boli psihice, boli de natură tuberculoasă.

Tratamentele oferite de stațiunea Băile Govora sunt următoarele:

– băi cu esență de brad;

– băi calde cu minerale iodate și sulfuroase;

– împachetări cu nămol cald;

– băi cu dioxid de carbon;

– pneumoterapie, aerosoli, hidroelectroterapie, kinetoterapie;

– masaje, cure interne cu ape minerale, cură de teren, solarium;

Fig 2.2 Electroterapie Băile Govora

Sursa (http://www.primaria-baile-govora.ro/)

Stațiunea Călimănești – Căciulata este poziționată la poalele muntelui Cozia, în apropiere de mănăstirea Cozia, pe colinele malului dret al Oltului, și de cetatea medievală Sibiu fiind considerată perla stațiunilor de pe Valea Oltului, aproape jumătate din întraga suprafață a stațiunii este acoperită de păduri de foioase și rășinoase.

Călimănești – Căciulata are ca factori de cură următoarele: ape minerale cu concentrații, compoziții chimice și temperaturi variate, clorurate, sulfuroase, sodice, calcice, magneziene, în cea mai mare parte hipotene, bioclimat sedativ de crutare.

În această stațiune se tratează urmatoarele afecțiuni:

– afecțiuni ale aparatului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipația cronică, colite cronice);

– afecțiuni hepato – biliare (diskinezia biliară, colecistita cronică necalculoasă sau calculoasă, tulburări dupa ficat operat);

– afecțiuni renale sau ale căilor urinare (litiaza renala operată sau neoperată, litiaza căilor urinare, infecții urinare, glomerulonefrita cronică stabilizată);

– afecțiuni metabolice și de nutriți (diabet zaharat, stări de hiperuricemii, hiperlicemii și obezitate);

– afecțiuni reumatismale inflamatorii (stări alergice articulare, reumatism articular acut);

– afecțiuni neurologice periferice (pareze, stări dupa poliomielită);

– afecțiuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, astmul alergic, bronșitele și traheo – bronșitele);

– afecțiuni asociate (ginecologice, dermatologice, cardiovasculare, endocrine, nevroză astmică, boli profesionale);

Fig 2.3 Băi Galvanice Căciulata

Sursa (http://www.hotel-orizont.ro/category/tratament/)

Această stațiune este contraindicată în următoarele cazuri: boli infecțioase, boli venerice, tumori maligne, afecțiuni în stadiu acut, sarcina patologică, epilepsie și boli psihice, alcoolism.

Tipuri de proceduri și instalații de tratament: instalații pentru băi calde cu apă minerală în vană si bazin, buvete pentru cură interna cu apă minerală, instala ții pentru aerosoli și inhalații, instalații complexe pentru electro, termo și hidroterapie, săli de gimnastică medicală, masaj medical, etc.

Băile Olănești

Stațiune situată în nord – estul Olteniei, o ramură a stațiunilor vâlcene, în județul vâlcea la o distanță de 18 km de Râmnicu Vâlcea la poalele munților Meridionali, Vâlcea se află la o altitudine de 450 m, într-o zonă cu păduri de foioase cu un climat sedativ și bogat în resurse hidrominerale.

Stațiunea Băile Olănești este înzestrată în mod armonios cu factorii naturali cum ar fi: relief variat și peisaje mirifice, factori climatici, factorul hidromineral. Are un bioclimat sedativ – benefic atât bolnavilor cât și vârstinicilor.

Această stațiune are ca resurse hidrominerale (5 sonde, 30 izvoare) având o posibilitate destul de mare de a trata o gamă largă de afecțiuni. Caracteristicile fizico – chimice a resurselor hidrominerale din stațiune o reprezintă hidrogenul sulfurat atribuind acestor izvoare calitatea de ape sulfuroase mixte cu o mineralizare foarte variată, hipotone, izotone, mezotermale, oligomierale, hipertone.

De-o parte și de alta a Pârâului Olănești ( afluent al Oltului) sunt amplasate Băile Olănești, cu un climat destul de bun cu ierni blande și veri răcoroase. Datorită climatului stațiunea se bucură de numeroși turiști care vin să se trateze datorită apelor sale minerale sulfuroase, clorurate, slab iodurate, calcice, sodice, cu efecte deosebite, tratând o gama largă de afecțiuni, Băile Olănești prin stilul lor arhitectural oferă un peisaj mirific, liniștitor cu beneficii multiple, oferind o oază de sănătate întreruptă doar de glasul păsărelelor.

Curanții care vin la tratament cu solicitări pentru tratarea afecțiunilo sistemului nervos central și vegetativ precum și a glandelor cu secreție internă au o ameliorare rapidă.

Indicații terapeutice:

– afecțiuni digestive ( gastrite, esofagite, ulcer cronic, stomac operat);

– afecțiuni renale și ale căilor urinare (litiaza căilor urinare, cistită cronică);

– afecțiuni cronice ale ficatului și căilor biliare ( colecistita cronică stabilizată);

– afecțiuni ale aparatului respirator (bronșită cronică, astm brosnșic, alergie , noxe profesionale);

– afecțiuni metabolice și de nutriție (obezitate, diabet zaharat, gută);

– boli profesionale(intoxicații cu metale grele);

– afecțiuni asociate (boli ale sitemului nervos periferic, pareze);

fig 2.4 Tratament Băile Olănești

Sursa (http://www.olanesti-romania.ro/articol/ro/Afectiuni-tratate)

Câteva tipuri de proceduri de tratament: instalații cu băi calde cu apă minerală, instalații pentru electro – hidro și termoterapie, gimnastică medicală, săli masaje medicale, în unele cazuri ca al bolilor alergice se fac injecții cu ape minerale sulfuroase pentru desensibilizare. Pentru afecțiunile hepato – biliare la Olănești este chiar un sanatoriu pentru copii.

Stațiunea Ocnița și Ocnele Mari

Este o stațiune sezonieră solicitată foarte mult de turiști pentru factorii naturali de cură, turismului balnear îi revine importanța lacurilor sărate care au luat naștere prin acumularea apei în saline utilizată în tratarea afecțiunilor aparatului locomotor, aici amintim următoarele stațiuni: Balta Roșie, Baia Dulce și Baia Sărată.

Concentrații foarte mari de peste 250g/l la Ocnița găsim în apele minerale clorurosodice iodurate. Extragerea sării, necontrolarea ei sub formă de saramură a dus la un dezastru care a afectat peisajul și locuitorii stațiunii.

Datorită dezastrului numărul de turiști a scăzut dar potențialul turistic balnear în cadrul stațiunii a fost amenajat din nou prin apariția salinii turistice de aici apărută și încurajată în 2009. Aerosolii din salină sunt inhalați tratând diverse afecțiuni în special afecțiuni respiratorii, curantul inhalează aerosolii salini în mod natural pe ambele căi nazale și pe gură.

Acești aerosoli au rol de dezinfecție a mucoasei, reducerea PH – ului pe căile organelor respiratorii.

Prin inhalarea căile respiratorii sunt curățate de infecție, aici tratându-se atât copiii cât și adulții. Salina Ocnele Mari poate trata afecțiuni precum: rinită cronică, viroze, alergii, astm bronșic, stare de oboseală cronică, pneumoconioză.

Folosirea salinei se poate face de câte ori se dorește 30 min pe zi.

– pentru bolile respiratorii dpinde de gradul de dificultate, 30 – 60 min pe zi timp de 14 – 24 zile;

– pentru răceli ușoare minim 12 zile tratamentul și între 30 – 60 min/zi;

– atunci când anotimpurile se schimbă, organismul nostru are de suferit și suntem predispuși la îmbolnăvire, 30 – 60 min/zi;

– în Salina Ocnele Mari se pot organiza și evenimente;

Ocnița și Ocnele Mari sunt deținătoare de bazine cu apă sărată și nămol sapropelic, iar Săcelu deține izvoare cu ape minerale clorurate, sulfuroase, iodurate, sodice, bromurate hipoteone sau hipertone precum și nămol sapropelic.

Fig 2.5 Stațiunea Ocnele Mari

Sursa (http://www.infopensiuni.ro/cazare-ocnele-mari/obiective-turistice-ocnele-mari/statiunea-ocnele-mari_5936)

1.2 Linii de acțiune pentru îmbunătățirea turismului medical în Regiunea S – V Oltenia

Turismul medical vs Turismul de Wellness

Turismul medical are ca scop următoatoarele:

– pacienții călătoresc în scop terapeutic dintr-o țară în alta pentru a primi tratamente medicale, de fertilitate, stomatologice sau chirurgicale;

– includ tratamentul adresat pacienților și are p abordare convențională orientată către medicină;

– ATM sau Asociația de Turism Medical este o asociație globală non – profit pentru turismul medical și pacineți internaționali;

Turismul de Wellness – este utilizat cu scopul de a aduce în organism o stare de bine, un echilibru între spirit și minte, incluzând aspecte holistice și anumite dimensiuni precum: autoresponsabilitatea, robustețe pshică, îngrijirea frumuseții, nutriție sănătoasă, relaxare, activitate mentală și sensibilitate privind mediul înconjurător.

Pe baza unei analize putem enunța următorul fapt: serviciile de wellness se găsesc peste tot în lume (meditație, sport, yoga, spa, hoteluri, etc), timpul alocat fiind scurt, destinațiile pentru wellness se amplasează în vecinătate.

Turismul medical este mai căutat deoarece populația este în curs de îmbătrânire, datorită crizei economice, asigurarea de sănătate nu acoperă toate nevoile medicale ale clientului.

Turismul medical se împarte în 2 categorii:

Terapeutic

Chirurgical

În general turismul medical implică o călătorie în scopul obținerii asistenței medicale. Există 3 tipuri de turism medical: outbound (care implică rezidenți călătorind într-o altă țară), inbound (care implică non – rezidenți călătorind într-o anumiă țară, și cel domestic (care omplică călătoria unor rezidenți dintr-o anumită țară în interiorul propriei țări).

Principalele linii de acțiune ale turismului de tip inbound sunt următoarele:

Adaptarea eco – sistemului general / infrastructura turismului medical pentru oamenii cu probleme de sănătate;

Sistematizarea posibilităților de plată pentru a asigura și facilita itervențiile medicale;

Definirea în mod realist a interventțiilor medicale care pot fii oferite în Regiunea S – V Oltenia;

Promovarea turismulul medical în Regiunea S – V Oltenia;

1. Adaptarea eco – sistemului general / infrastructura turismului medical pentru oamenii cu probleme de sănătate;

În această prima faza se creează o bază de date privind Clusterul de Turism Medical din Regiunea S –V Oltenia. În faza 2 se reprezintă fluxul de operațiuni desfășurate în procesul de înfăptuire a tursimului medical.

Obiectivele fazei 1

Consolidarea interconectivității între:

Jucători cheie

– agenții de voiaj/turism;

– clinici;

– cabinete;

– Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova;

– alte universități și școli antreprenoriale;

– instituții relevante implicate în transferul de educație și de tehnologie;

– hoteluri și alte companii de turism;

– Autoritatea Națională de turism;

turism si sectoare conexe, precum:

– Componente hardware si tehnologii;

– Software si servicii de sănătate;

– Hoteluri;

– Consultanță & Cercetare.

Obiectivele fazei 2 – identificarea tuturor operațiunilor care aparțin procesului de înfăptuire a turismului medical:

rezervarea biletelor de zbor și cazarea în camerele de hotel;

asistență pentru vize și pașapoarte;

asigurări de călătorii medicale;

ghid personal de călătorie;

oferte de odihă și relaxare;

asistență medicală și pentru deplasare;

2. Sistematizarea posibilităților de plată pentru a asigura și pentru a facilita intervențiile medicale:

benchmarking internațional privind procesul efectuării plăților în țările cunoscute că practică turism medica

alegerea celui mai adecvat proces de efectuare a plăților pentru turismul medical în Regiunea S – V Oltenia

3. Definirea în mod realist a intervențiilor medicale care pot fi oferite în Regiunea S – V Oltenia

selectarea intervențiilor/operațiilor medicale;

criteriile pentru înregistrarea clinicilor, spitalelor, medicilor în oferta de turism;

creearea unui catalog pentru turismul medical din Regiune;

4. promovarea Regiunii S – V Oltenia ca un nou jucător în acest tip de afacere, turismul medical:

definirea plaului de marketing și comunicare;

reprezentarea turismului medical din Regiunea S – V Oltenia la târguri și congrese internaționale;

Obiectivul principal al acestei etape este acela de face vizibila Regiunea S – V Oltenia:

o pagină web proprie în cazul ADR S – V Oltenia;

stabilirea de parteneriate internaționale și de pregătire pentru proiectele medicale internaționale;

conferințe pe teme turistice;

participarea la târguri internaționale;

oferte de pachete turistice inclusive;

Capitolul 2

Studiu de caz. Stațiunile de pe Valea Oltului

Oltenia dispune de numeroase resurse de ape minerale valoroase, utilizabile în tratamentul și prevenirea bolilor, uneori cu rezultate miraculoase. Principalele localități cu grad ridicat de valorificare cunoscute la nivel național și internațional sunt următoarele: Călimănești – Căciulata, Olănești și Govora.

O mare parte din turiștii care vin în aceste localități, au ajuns datorită programelor subvenționate de casele de pensii sau sindicate. Structurile de cazare de tip hotelier pot primi anual un număr mare de turști, însă cea mai mare parte din aceste structuri sunt de 1 – 2 stele și au nevoie de investiții pentru renovare sau reabilitare.

Oferta de cazare la ora actuală este suficientă din punct de vedere cantitativ, dar nu și calitativ, simțindu-se nevoia unor structuri de cazare cu nivel de comfort mai ridicat, deși o mare parte din turiștii străini care vin pentru tratamente balneare în România sosesc în aceasta zonă, se simte nevoia unor programe de promovare la nivel național și internațional pentru fructificarea mai bună a factorilor curativi.

Pe langă localitățile mai sus menționate în Oltenia mai sunt încă 4 stațiuni de importanță locală și anume: în județul Mehedinți stațiunea Bala, Schela Cladovei, Gura Văii, iar in județul Gorj, Săcelu. Aceste stațiuni beneficiează și eu de o gamă largă de de ape ce pot trata diverse boli, dar pentru a putea fi valorificate mai bine au nevoie de investiții majore nu doar în capacitățile de cazare ci și în infrastructura generală.

Oltenia dispune de un mare potențial de ape curative si este întregit de o serie de locații în care apele au fost analizate, dar fie nu sunt exploatate fie exploatarea lor este sistată în prezent. În județul Dolj se află o serie de ape disponibile la Amărăști, Desa, Gighera și Ghercești, a doua categorie este localitatea Urzicuța tot în Dolj, unde au existat structuri de tratament, cazare și alimentație publică legate de apele minerale disponibile, însă se pare ca dupa 1990 totul a fost abandonat.

În perioada analizată capacitatea totală de cazare a României a înregistrat o creștere moderată, pe fondul dublării locurilor de cazare din pensiunile clasificate, unui trend ușor ascendent al capacității de cazare în hoteluri, și reducerea capacității aferente altor tipuri de unități.

Toate tipurile de cazare au avut o evoluție similară între anii 1995 – 2000 în ceea ce privește regiunea S – V Oltenia, și anume reduceri mai mari sau mai mici ale capacităților de cazare. Trendurile după anul 2000 încep să se difernețieze, capacitatea de cazare în hoteluri a crescut moderat, cu 8% în 10 ani, capacitatea în pensiuni s-a dublat în același interval de timp, de la cca 1.700 locuri la peste 3.500, în timp ce restul capacităților de cazare au continuat să înregistreze scăderi de la an la an.

Chiar și cu scăderea din intervalul 1995 – 2000, capacitatea din cadrul categoriei pensiuni, vile și cabane turistice tot s-a majorat din 1995 cu peste 50%.