Potentialul Turistic Balnear AL Regiunii S – V Oltenia

POTENȚIALUL TURISTIC BALNEAR

AL REGIUNII S –V OLTENIA

INTRODUCERE

Această lucrare de licență începe prin a prezenta la modul general noțiunea de turism, apariție, evoluție și importanța sa actuală. Considerat ca fiind una dintre minunile moderne, turismul este atestat ca și apariție încă din antichitate, având diferite forme specifice vremurilor într-o schimbare permanentă, imbogățindu-și conținutul și mărindu-și sfera de activitate.

În antichitate turismul era considerat un mod de divertisment al “elitei” sau al persoanelor și familiilor avute ale acelei vremi dar și al intelectualilor care mergeau în alte locuri în afara celor în care își duceau traiul zilnic.

Cu trecera timpului și cu numărul mare al participanților turismul a devenit o activitate de masă, fiind considerat ca și activitate economică (de transport sau comercială) aducând profit celor ce o practicau.

În zilele noastre tursimul este caracterizat ca o industrie ce a început să se dezvolte încet dar sigur după al doile război mondial odată cu industrializarea și urbanizarea, când oamenii mai circulau în interes turistic. După 1960 turismul cunoaște o dezvoltare rapidă din punct de vedere al veniturilor cât și ca numărul de persoane implicate în această activitate.

Ca și activitate economică turismul a rămas în picioare chiar în fata crizelor economice, și potrivit prognozelor elaborate de specialiști pentru secolul XXI il arată într-o continuă creștere chiar dacă pot apărea alte crize economice. În prezent, turismul este unul dintre sectoarele cele mai mari și cu creșterile cele mai rapide ale businessului internațional.

Importanța turismului este recunoscută de multe state în obținerea de valută, în creearea de locuri de muncă, și de sporire a veniturilor din taxe. Există suficiente motive pentru a crea concurența internă și mai ales internațională și în acest domeniu pentru atragerea de turiști.

Datorită dezvoltării accelerate a turismului poate duce la un impact negativ asupra mediului dar datorită activității sale complexe se pot lua măsuri de prevenire a dezechilibrelor naturale și de protejare aunor monumente istorice și culturale.

Dar mai presus de toate, turismul înlătură stresul de fiecare zi al omului închis între pereții biroului sau imobilizat în fața calculatorului, pierdut în zgomotul platformelor industriale sau angrenat în “rezolvări urgente” și il poartă prin cele mai minunate locuri, pe aripile propriilor vise și fantezii de petrecere a timpului liber, aceleeași vise și miraje, transmise și îmbogățite în timp, care au creat industria turismului.

Mai pe larg vom vorbi despre noțiunea de turism și importanța acestuia și impactul acestuia în țara noastra în capitolele ce urmează și vreau să inchei această introducere prin a mulțumi îndrumătoarei mele de licență d-nei profesoare Mazilu Mirela și tot departamentului pentru sprijinul oferit pe tot parcursul anilor de studiu.

Capitolul I

Elemente introductive privind resursele turistice și potențialul turistic balnear

Datorită poziție geografice, România dispune de un bogat potențial turistic bogat și variat recunoscut pe plan mondial. Țara noastră are avantajul poziției gografice favorabile cu trei componente naturale definitorii în structura peisagistică și a teritoriului, care reflectă potențialul turistic țării: Munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră cu litoralul.

Componenta de bază și relativ constantă a ofertei turistice o reprezintă cadrul natural al României, acesta influențând structura activității de turism, mărimea și direcșiile la nivel regional și local. Elementul fundamental în creearea produselor turistice și a ofertei turistice îl reprezintă potențialul turistic, potențialul natural fiind reprezentat de elementele cadrului natural ce alcătuiesc atracțiile turistice și resurse potențiale (relieful, clima, potențialul speologic, rețeaua hidrografică).

România deține o treime din rezervele de apă minerală din Europa. În anii 50’ turiștii din Germania și Austria preferau stațiunile noastrea balneo – climaterice (terme), dar din cauza lipsei investițiilor în infrastructură a dus la decalarea competiției cu alte țări.În țara noastra există trei zone bogate în ape minerale: în Mehedinți (Bala, Schela Cladovei,Gura Văii), în Gorj (Săcelu), în Vâlcea (Govora, Băile Olănești, Călimănești – Căciulata) toate aceste zone se află în Carpații de Sud, în apropierea unor zone turistice interesante.

Această zonă reprezintă o resursă importantă, dar necesită investiții pentru a putea fii exploatată la potențial maxim. În prezen, din cele 6 localități termale din Oltenia, 2 necesită investiții atât în infrastructură cât și în capacitatea de cazare, iar celelalte 4 având nevoie de investiții în capacitatea de cazare.

Fig 1.1 Stațiunea Călimănești

Sursa (http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lim%C4%83ne%C8%99ti)

În acest subpunct al primului capitol vom analiza noțiunea generală a potențialului turistic, câteva definiții date de organizațiile competente apoi vom face referire la potențialul turistic balnear al regiunii S – V Oltenia.

Organizația Mondială a Turismului și alte organisme de profil din cadrul Comunității Europene consideră că: “potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale și socio – economice care exprimă posibilități de valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalotate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activităților de turism”.

Atracțiile turistice pot fii considerate componetele mediului natural sau celui artificial (antropizat) acestea transformându-se în “resurse” turistice pentru dezvoltarea industriei turistice. Potențialul turistic balnear formează o categorie aparte de resurse turistice, care încă din antichitate au generat cea mai veche și caracteristică formă de turism practicată în România si anume balneoturismul.

Aceasta având în vedere normele internaționale cuprinde ape minerale și ape termale, nămolurile și gazele terapeutice lacurile și sarea terapeutică. România dispune de o mare bogăție de factori naturali de cură, răspândiți pe aproape întreaga suprafață a țării de pe litoralul românesc până în Munții Carpați.

Principalul factor natural de cură din România îl reprezintă apele minerale și termale, atât prin volum cât și prin calitățile terapeutice recunoscute atât intern cât și internațional, apele minerale fiind îmbuteliateși servite ca apă de masă.

După o lungă studiere a apelor termale utilizării și amenajările legate de acestea au fost din ce în ce mai complexe având impact asupra unei palete largi de afecțiuni. La origine, cura balnear termală nu avea scop turistic fiind vorba doar de terapia particulară sub control medical.

Începând cu secolul al XIX lea datorită beneficiilor aduse de apele termale au devenit un pretext pentru a călătorii sau a vizita devenind o modă turistică multe localități transformându-se în stațiuni, însă răspândirea acestora a fost limitată de sursele de apă existente cu precadere în vestul țării (Câmpia și Dealurile de Vest, Munții Apuseni sau falia Cernei).

În a doua jumătate a secolului XX baza materiala a stațiunilor balneoclimaterice specializate pe utilizarea apei izvoarelor minerale și lacurilor sărate sau nămolurilor și bioclimatelor a fost moderniazată, diversificată, astfel încât în prezent România dispune de unități moderne, în care seviciile de tratament, cazare și masă sunt oferite “sub același acoperiș” (Sovata, Băile Tușnad, Vatra Dornei, Călimănești, Căciulata, Covasna, Sângeorz Băi și Slănic Moldova, etc.)

Fig 1.2 Statiunea balneară Căciulata

Sursa (http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83ciulata,_V%C3%A2lcea)

În localitatea Călimănești și în stațiunea Căciulata capacitățile de cazare sunt reprezentate de hoteluri și vile, câteva hanuri și popasuri localizate pe soseaua E81. În spatiul montan se poate gasi un popas turistic pe valea Păușa și cabana Cozia (situată la altitudinea de 1573 m, în înseuarea dintre vârfurile Ciuha Mare și Ciuha Mică, în sectorul de convergență a mai multor poteci turistice), mai putem găsi adăposturi și stâne cum ar fi Mocirlele Perișani, La Mușețel, Urzica și Turneanu.

Fig 1.3 Cabana Cozia

Sursa (http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/cozia/cabana_cozia-46/)

Noțiunea de resursă este mult mai complexă și mai completă, incluzând (pe lângă atracțiile turistice pretabile pentru vizitare) și elemente naturale sau antropice care pot fii valorificate direct în activitățile turistice ca “materie primă” generând diferite forme de turism (izvoarele minerale și nămolul favorizează turismul balnear, vântul zăpada, oglinzile de apă generează turism sportiv, diferitele tipuri de bioclimat și aerul ozonat turismul climateric, agricultura montană – agroturismul, satele – turismul rural.

În ultimele decenii când turismul a devenit o activitate din ce în ce mai complexă a fost introdusă și noțiunea de resursă turistică, și care ca orice activitate economică are la bază exploatere și valorificarea resurselor existente. Prin conținutul, specificul și valoarea sa oeice resursă poate devenii atracție turistică pentru piața turistică.

Infrastructura turistică din regiunea S – V Oltenia este foarte bine pusă la punct, și anume accesul în Munții Cozia se face pe o rețea de drumuri modernizate (Valea Oltului). Accesul în acești munți se face în principiu pe drumurile forestiere și poteci care au format o rețea inelară care leagă toate localitățile făcând astfel posibil accesul în munte.

Accesul în munți se poate realiza plecând din localitățile următoare: Călimănești (pe malul drept al Oltului, are 12 izvoare minerale, pe insula Ostrov situată în mijlocul lacului de acumulare se găsește o biserică monument istoric din secolul al XVI).

Fig 1.4 Mânăstirea Ostrov

Sursa (http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea-ostrov-calimanesti-valcea)

Căciulata (situată în partea de nord a orașului Călimănești) se găsesc 10 izvoare minerale si termale, Jiblea (așezare veche din secolul al XVI, case din lemn din secolele XVIII – XIX și monumentul eroilor din 1916- 1918).

Resursele turistice antropice ale regiunii S – V Oltenia sunt reprezentate de: mănăstiri, parcuri naturale, Oltenia cuprinzând peste 201.000 ha de zone aflate sub protecție. Cele mai importante parcuri naționale sunt: Domogled – Valea Cernei (în județele Gorj și Mehedinți), parcul natural Porțile de Fier în județul Mehedinți.

Fig. 1.5 Parcul Natural Domogled

Sursa (http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bia_Domogled)

La noi în țară există un monument natural unic în Europa și anume Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune carstică aflată la sud de Baia de Aramă (județul Mehedinți), pod natural format deasupra unei imense grote “Podul” măsoară 61 m lungime și 13 m lățime.

Fig. 1.6 Podul lui Dumnezeu

Sursa (http://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_lui_Dumnezeu)

1.1 Potențialul turistic balnear al regiunii S – V Oltenia

Județul Mehedinți

Comuna Bala din județul Mehedinți, stațiunea Bala dispune de rezerve bune de apă minerale, nămol terapeutic si izvoare minerale ce se găsesc pe Valea Chiciora, un afluent al pârâului Râieni. Printr-un foraj executat la o adâncime de 2270 m au, fost descoperite ape minerale la Crainia aceasta reprezentând principala sursă de apă a localității.

Pe baza unei analize făcute de doctorul E. Cociașu în anul 1970 arată că apa de la stațiunea Bala este o apă minerală mezoternală, oligominerală sulfuroasă, compoziția apei fiind asemănătoare cu a izvoarelor 11, 12, 24 de la Olănești dar si cu izvoarele 14, 7 de la Călimănești.

Aceste ape de la stațiunea Bala pot fi folosite în cura internă cât și externă sub forma băilor. Apa se poate folosi în cura internă pentru afescțiuni gastro – intestinale, ale unor afecțiuni hepato – biliare, alergii alimentare, infecții reno – uretrale, în cure de diureză, intoxicații cu metale grele.

În cura externă apele pot fști dar si cu izvoarele 14, 7 de la Călimănești.

Aceste ape de la stațiunea Bala pot fi folosite în cura internă cât și externă sub forma băilor. Apa se poate folosi în cura internă pentru afescțiuni gastro – intestinale, ale unor afecțiuni hepato – biliare, alergii alimentare, infecții reno – uretrale, în cure de diureză, intoxicații cu metale grele.

În cura externă apele pot fi utilizate în reumatisme cronic, artroze sau artrite , afecțiuni ale sistemului nervos. afecțiuni oftalmologice afecțiuni ale aparatului locomotor, În afară de aceste izvoare mai există și o zonă mlăștinoasă acoperită cu vegetație specifică, cu nămol terapeutic.

În uram analizei acestor ape s-a constatat ca hidrogenul sulfurat are valori între 0,3 și 9 mg/l. Prin analiza de la Crainici a apelor s-a constatat un conținut redus de sulfați specific apelor de zăcăminte, temperaturile ajungând până la 17 – 25o C, din fericire aceste ape nefiind radioaactive.

Analizând nămolul cenuțiu – vinețiu de la Bala, se poate spune că este un nămol argilos cu conținut mare de substanțe insolubile în apă și cantități apreciabile de substanțe organice, acizi humici, substanțe proteice, grăsimi, celuloză. ”Ca o mică comparație a acizilor humici din comuna Bala se poate compară cu cei din nămolul din lacul Techirghiol dar și cantitatea lor este superioară nămolului aflat in lacurile de la Sovata”.

Este foarte mult utilizat nămolul terapeutic în, stări alergice după reumatism sau, reumatismul degenerativ sau reumatismul articular infecții, afecțiuni ginecologice . Bazinele de nămol pe lânga această stațiune, băile se mai pot face si la bazinele de nămol,fiind împărțite în doua categorii: pentru femei și pentru bărbați.

Hotelul primăriei pune la dispoziție locuri de cazare pentru cei care vin din satele sau localitățile apropiate, cazări făcându-se și al pensiunile din Bala. Ștrandurile de apă termală au fost valorificate prin construcția celor trei ștranduri de adâncimi și diferite dimensiuni, care sunt deschise pe perioada lunilor de vară, începând din luna mai și până în luna septembrie.

Venind cu afecțiuni grave sau mai puțin grave cei bătrâni care urmează tratamente în stațiunea Bala pleca mai ameliorați în urma băilor termale și a tratamentelor de aici. În zilele de duminică sși sărbătoare, la aceste ștranduri vin oameni din toată țara.

Fig 1.8 Hotel Stațiune Bala

Sursa (http://www.tbrcm.ro/statiunea-de-tratament-balnear-bala.php)

Județul Râmnicu Vâlcea

Potențialul turistic balnear al acestui județ este unul dintre cel mai mare din toată regiunea S – V Oltenia, datorită existenței numeroaselor izvoare minerale în zona subcarpatică a dus la dezvoltarea și apariția unei rețele de stațiuni balneoclimaterice și la concentrarea unor valorease obiective turisitice antropice.

Având un număr foarte mare de izvoare de ape minerale în unele zone geografice cu ajutorul peisajului pitoresc județul Vâlcea este recunoscut pentru stațiunile balneoclimaterice pe care le deține: Călimănești – Căciulata, Băile Olănești, Băile Govora, Ocnele Mari – Ocnița, acestea fiind cunoscute nu doar în Europa ci în întraga lume.

Stațiunea Băile Olănești este poziționată la poalele munților Carpați la 20 km de Râmnicu Vâlcea, stațiunea fiind renumită pentru tratamentele aplicate bolnavilor pentru a desensibiliza organismul de diverse afecțiuni alergice, prin injecții cu apă minerală izotonă.

În tratarea internă și externă, apele minerale bogate în substanțe multiple fac adevarate minuni având un spectru larg de tratament și anume: afecțiuni ale tubului digestiv, boli de nutrișie, ale căilor urinare și rinichilor, afecțiuni ale pielii și ale sitemului nervos periferic.

Datorită climei , poziției geografice, acțiunii apelor minerale, Stațiunea Băile Olănești are toate caracteristicile unei zone turistice complexe având șansa dezvoltării orașului și recunoașterea lui pe plan național și internațional.

Fig 1.7 Stațiunea Băile Olănești

Sursa (http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Ol%C4%83ne%C8%99ti)

Stațiunea Călimănești – Căciulata este situată pe DN7 la 18 km de Râmnicu Vâlcea, este o stațiune balneoclimaterică ce dispune de izvoare reci și fierbinți ce țâșnesc de la o adâncime de 1.200 m și sunt captate cu ajutorul sondelor de mare adâncime.

Compoziția chimică a apelor minerale din această stațiune este următoarea: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate și iodurate. Aceste ape sunt folosite în tratarea următoarelor afecțiuni: gastro – intestinale, de rinichi, metabolice și nutriție sau în cura externă (băi calde sau reci).

Fig 1.9 Stațiunea Călimănești – Căciulata

Sursa (http://www.valceaturistica.ro/destinatii/statiunea-calimanesti-caciulata/)

Stațiunea Băile Govora a fost înființată în anul 1866 fiind considerată una dintre cele mai bogate stațiuni în ape iodurate și bromurate din lume si a doua din Europa. Stațiunea este pozitionată la o altitudine de peste 360 m, la adăpostul unor dealuri împădurite de fag și stejar într-un climat puternic ionizat.

Apele izvoarelor de cură internă slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentrație mică de hidrogen sulfurat și clor, dar bogate în bicarbonați. În această stațiune sunt instalații pentru băi calde cu ape sulfuroase și iodate, instalații pentru împachetări în nămol, ultra – sono – aerosoli, băi cu acid carbonic, săli de cultură fizică medicală, instalații pentru fiziotearpie și biuvete pentru cură internă.

Fig 2. Băile Govora

Sursa (http://www.valceaturistica.ro/destinatii/statiunea-baile-govora/)

Județul Gorj

Județul Gorj afost atestat documentar acum 500 de ani, situat pe cursul mijlociu al râului Jiu, în nordul regiunii Oltenia, în județul Gorj există câteva stațiuni cu potențial balneoclimateric și anume: Sîcelu, Țicleni, Glogova.

Stațiunea Săcelu valorifică potențialul terapeutic cu ajutorul apelor minerale de zăcământ, nămol terapeutic, climatul zonei împreună cu alți factori au determinat apariția și dezvoltarea stațiunii.

Stațiunea Săcelu tratează următoarele tipuri de afecțiuni: afecțini neurologice periferice (pareze ușoare, paralizie); afecțiuni ale sistemului nervos central, afecțiuni ginecologice; afecțiuni ale aparatului locomotor (afecțiuni reumatismale, degenerative, articulare, osteopareză); afecțiuni ale aparatului respirator; afecțiuni digestive, hepato – biliare și renale.

Stațiunea Săcelu are aproximativ 500 locuri de cazare, terapia în stațiunea Săcelu se desfăsoară între 1 mai – 15 septembrie, lunile iulie – august, reprezintă intervalul de timp în care stațiunea este solicitată peste program.

Fig 2.1 Băile Săcelu

Sursa.(http://obiective-turistice.romania-tourist.info/statiunea-balneoclimaterica-sacelu–galerie-foto)

Stațiunea Țicleni – orașul Țicleni a fost pentru o perioadă stațiune balneară foarte cunoscută pentru efectele miraculoase ale apelor sale. Stațiunea a funcționat în urmă 30 de ani și după relatările oamenilor cei care veneau în cârje plecau acasă pe picioarele lor.

Din păcate baza de tratament nu mai funcționează de foate mulți ani, deși, între timp, a fost construit un imobil modernn pentru cazarea și tratarea turiștilor.

Județul Dolj

Județul Dolj are o poziție sudică – sud – vestică axată pe cursul inferior al râului Jiu, este o regiune mănoasă și roditoare a Câmpiei Dunării și a Olteniei, într-o zonă ce a oferit condiții de climă și sol dintre cele mai prielnice.

Stațiunea Gighera deține ape minerale și nămoluri cu calități terapeutice dar din cauza nepăsării autorităților județene s-a ajuns ca aceasta să fie în paragină. În comuna Gighera există ape minerale cu indicații terapeutice care pot trata următoarele tipuri de afecțiuni: gută, nevralgii, reumatism, boli gastro – intestinale, renale, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, gastro – duodenite, enterocolite cronice, dischinezii biliare.

Tratează și arterite și artite, boli ale oaselor și mușchilor, afecțiuni dermatologice cronice, afecțiuni ale aparatului genital, sechele postoperatorii.

1.2 Tipuri de stațiuni

Prin stațiune balneară se înțelege o localitate care dispune de ape minerale cu efect terapeutic, cu instalații specifice pentru cură ce permit acordarea asistenței medicale balneare corespunzătoare.

Prin staține climaterică se înțelege arealul situat în zone favorabile și factorii climatici necesari în condițiile începerii și menținerii, ameliorării sănătății sau capacitatii de muncă dar și asigurarea odihnii.

Factorii naturali: gazele terapeutice, apele minerale terapeutice, nămolurile și lacuri terapeutice. Stațiunile se clasifică astfel:

– de tip permanent sau sezonier;

– de interes general sau local;

– localități cu factori balneari;

Evoluția unei stațiuni balneare urmărește 3 obiective:

– dezvoltarea economico – socială;

– funcția turistică bine dezvoltată;

– resursele și substanțele minerale terapeutice bine valorificate;

Câteva posibilități de tratament accesibile în stațiunile balneoclimaterice:

Ape minerale – inhalații și aerosoli;

– băi (externe și interne);

Lacuri terapeutice – gaze terapeutice;

– nămoale terapeutice;

Saline – băi de mare, aer, sare, nisip;

– împachetări în nămol, băi în nămol;

Tratamente: – masaj medical;

– kinetoterapia – proceduri fizice, electroterapia;

– terapia reparatorie – fizioterapia;

Stațiunea Băile Govora – este poziționată în bazinul subcarpatic din nord – vestul Olteniei, la o altitudine de 360 m pe valea râului Hinta, la 20 km de Rm. Vâlcea. Această stațiune deține ape minerale clorurate – sodice, iodurate, bromurate, slab bicarbonate, hipotone, sulfuroase, nămol mineral sapropolic transportat de la Ocnele Mari, bioclimat de crutare.

Atracțiile turistice ale zonei sunt: Mănăstirea Horezu, Parcul cu specii de plante specifice climatului mediteranean, Peștera Polovragi, Mănăstirea Govora, Defileul Oltului Turnu – Roșu – Cozia, Muzeul satului vâlcean dein Bujoreni.

Băile Govora tratează anumite afecțiuni cum ar fi: cele respiratorii (bronșite cronice, astm bronșic, pneumopatii microbiene sau virale, enfizem pulomonar, rinite și sinuzite, faringite, etc.

– afecțiuni reumatice – articulare (periartrite, tendonite);

– tratamentul disfuncțiilor neurologice periferice și centrale, pareze ușoare, sechele după poliomelită;

– disfuncționalități post – traumatice și boli asociate: ginecologice, cardiovasculare, endocrinologice, digestive și urinare;

Stațiunea Băile Govora nu este indicată pentru tratarea următoarelor boli: boli venerice, tumori maligne, boli infecto – contagioase, hemoragii, sarcina începând din luna 3, boli psihice, boli de natură tuberculoasă.

Tratamentele oferite de stațiunea Băile Govora sunt următoarele:

– băi cu esență de brad;

– băi calde cu minerale iodate și sulfuroase;

– împachetări cu nămol cald;

– băi cu dioxid de carbon;

– pneumoterapie, aerosoli, hidroelectroterapie, kinetoterapie;

– masaje, cure interne cu ape minerale, cură de teren, solarium;

Fig 2.2 Electroterapie Băile Govora

Sursa (http://www.primaria-baile-govora.ro/)

Stațiunea Călimănești – Căciulata este poziționată la poalele muntelui Cozia, în apropiere de mănăstirea Cozia, pe colinele malului dret al Oltului, și de cetatea medievală Sibiu fiind considerată perla stațiunilor de pe Valea Oltului, aproape jumătate din întraga suprafață a stațiunii este acoperită de păduri de foioase și rășinoase.

Călimănești – Căciulata are ca factori de cură următoarele: ape minerale cu concentrații, compoziții chimice și temperaturi variate, clorurate, sulfuroase, sodice, calcice, magneziene, în cea mai mare parte hipotene, bioclimat sedativ de crutare.

În această stațiune se tratează urmatoarele afecțiuni:

– afecțiuni ale aparatului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipația cronică, colite cronice);

– afecțiuni hepato – biliare (diskinezia biliară, colecistita cronică necalculoasă sau calculoasă, tulburări dupa ficat operat);

– afecțiuni renale sau ale căilor urinare (litiaza renala operată sau neoperată, litiaza căilor urinare, infecții urinare, glomerulonefrita cronică stabilizată);

– afecțiuni metabolice și de nutriți (diabet zaharat, stări de hiperuricemii, hiperlicemii și obezitate);

– afecțiuni reumatismale inflamatorii (stări alergice articulare, reumatism articular acut);

– afecțiuni neurologice periferice (pareze, stări dupa poliomielită);

– afecțiuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, astmul alergic, bronșitele și traheo – bronșitele);

– afecțiuni asociate (ginecologice, dermatologice, cardiovasculare, endocrine, nevroză astmică, boli profesionale);

Fig 2.3 Băi Galvanice Căciulata

Sursa (http://www.hotel-orizont.ro/category/tratament/)

Această stațiune este contraindicată în următoarele cazuri: boli infecțioase, boli venerice, tumori maligne, afecțiuni în stadiu acut, sarcina patologică, epilepsie și boli psihice, alcoolism.

Tipuri de proceduri și instalații de tratament: instalații pentru băi calde cu apă minerală în vană si bazin, buvete pentru cură interna cu apă minerală, instala ții pentru aerosoli și inhalații, instalații complexe pentru electro, termo și hidroterapie, săli de gimnastică medicală, masaj medical, etc.

Băile Olănești

Stațiune situată în nord – estul Olteniei, o ramură a stațiunilor vâlcene, în județul vâlcea la o distanță de 18 km de Râmnicu Vâlcea la poalele munților Meridionali, Vâlcea se află la o altitudine de 450 m, într-o zonă cu păduri de foioase cu un climat sedativ și bogat în resurse hidrominerale.

Stațiunea Băile Olănești este înzestrată în mod armonios cu factorii naturali cum ar fi: relief variat și peisaje mirifice, factori climatici, factorul hidromineral. Are un bioclimat sedativ – benefic atât bolnavilor cât și vârstinicilor.

Această stațiune are ca resurse hidrominerale (5 sonde, 30 izvoare) având o posibilitate destul de mare de a trata o gamă largă de afecțiuni. Caracteristicile fizico – chimice a resurselor hidrominerale din stațiune o reprezintă hidrogenul sulfurat atribuind acestor izvoare calitatea de ape sulfuroase mixte cu o mineralizare foarte variată, hipotone, izotone, mezotermale, oligomierale, hipertone.

De-o parte și de alta a Pârâului Olănești ( afluent al Oltului) sunt amplasate Băile Olănești, cu un climat destul de bun cu ierni blande și veri răcoroase. Datorită climatului stațiunea se bucură de numeroși turiști care vin să se trateze datorită apelor sale minerale sulfuroase, clorurate, slab iodurate, calcice, sodice, cu efecte deosebite, tratând o gama largă de afecțiuni, Băile Olănești prin stilul lor arhitectural oferă un peisaj mirific, liniștitor cu beneficii multiple, oferind o oază de sănătate întreruptă doar de glasul păsărelelor.

Curanții care vin la tratament cu solicitări pentru tratarea afecțiunilo sistemului nervos central și vegetativ precum și a glandelor cu secreție internă au o ameliorare rapidă.

Indicații terapeutice:

– afecțiuni digestive ( gastrite, esofagite, ulcer cronic, stomac operat);

– afecțiuni renale și ale căilor urinare (litiaza căilor urinare, cistită cronică);

– afecțiuni cronice ale ficatului și căilor biliare ( colecistita cronică stabilizată);

– afecțiuni ale aparatului respirator (bronșită cronică, astm brosnșic, alergie , noxe profesionale);

– afecțiuni metabolice și de nutriție (obezitate, diabet zaharat, gută);

– boli profesionale(intoxicații cu metale grele);

– afecțiuni asociate (boli ale sitemului nervos periferic, pareze);

fig 2.4 Tratament Băile Olănești

Sursa (http://www.olanesti-romania.ro/articol/ro/Afectiuni-tratate)

Câteva tipuri de proceduri de tratament: instalații cu băi calde cu apă minerală, instalații pentru electro – hidro și termoterapie, gimnastică medicală, săli masaje medicale, în unele cazuri ca al bolilor alergice se fac injecții cu ape minerale sulfuroase pentru desensibilizare. Pentru afecțiunile hepato – biliare la Olănești este chiar un sanatoriu pentru copii.

Stațiunea Ocnița și Ocnele Mari

Este o stațiune sezonieră solicitată foarte mult de turiști pentru factorii naturali de cură, turismului balnear îi revine importanța lacurilor sărate care au luat naștere prin acumularea apei în saline utilizată în tratarea afecțiunilor aparatului locomotor, aici amintim următoarele stațiuni: Balta Roșie, Baia Dulce și Baia Sărată.

Concentrații foarte mari de peste 250g/l la Ocnița găsim în apele minerale clorurosodice iodurate. Extragerea sării, necontrolarea ei sub formă de saramură a dus la un dezastru care a afectat peisajul și locuitorii stațiunii.

Datorită dezastrului numărul de turiști a scăzut dar potențialul turistic balnear în cadrul stațiunii a fost amenajat din nou prin apariția salinii turistice de aici apărută și încurajată în 2009. Aerosolii din salină sunt inhalați tratând diverse afecțiuni în special afecțiuni respiratorii, curantul inhalează aerosolii salini în mod natural pe ambele căi nazale și pe gură.

Acești aerosoli au rol de dezinfecție a mucoasei, reducerea PH – ului pe căile organelor respiratorii.

Prin inhalarea căile respiratorii sunt curățate de infecție, aici tratându-se atât copiii cât și adulții. Salina Ocnele Mari poate trata afecțiuni precum: rinită cronică, viroze, alergii, astm bronșic, stare de oboseală cronică, pneumoconioză.

Folosirea salinei se poate face de câte ori se dorește 30 min pe zi.

– pentru bolile respiratorii dpinde de gradul de dificultate, 30 – 60 min pe zi timp de 14 – 24 zile;

– pentru răceli ușoare minim 12 zile tratamentul și între 30 – 60 min/zi;

– atunci când anotimpurile se schimbă, organismul nostru are de suferit și suntem predispuși la îmbolnăvire, 30 – 60 min/zi;

– în Salina Ocnele Mari se pot organiza și evenimente;

Ocnița și Ocnele Mari sunt deținătoare de bazine cu apă sărată și nămol sapropelic, iar Săcelu deține izvoare cu ape minerale clorurate, sulfuroase, iodurate, sodice, bromurate hipoteone sau hipertone precum și nămol sapropelic.

Fig 2.5 Stațiunea Ocnele Mari

Sursa (http://www.infopensiuni.ro/cazare-ocnele-mari/obiective-turistice-ocnele-mari/statiunea-ocnele-mari_5936)

1.3 Linii de acțiune pentru îmbunătățirea turismului medical în Regiunea S – V Oltenia

Turismul medical vs Turismul de Wellness

Turismul medical are ca scop următoatoarele:

– pacienții călătoresc în scop terapeutic dintr-o țară în alta pentru a primi tratamente medicale, de fertilitate, stomatologice sau chirurgicale;

– includ tratamentul adresat pacienților și are p abordare convențională orientată către medicină;

– ATM sau Asociația de Turism Medical este o asociație globală non – profit pentru turismul medical și pacineți internaționali;

Turismul de Wellness – este utilizat cu scopul de a aduce în organism o stare de bine, un echilibru între spirit și minte, incluzând aspecte holistice și anumite dimensiuni precum: autoresponsabilitatea, robustețe pshică, îngrijirea frumuseții, nutriție sănătoasă, relaxare, activitate mentală și sensibilitate privind mediul înconjurător.

Pe baza unei analize putem enunța următorul fapt: serviciile de wellness se găsesc peste tot în lume (meditație, sport, yoga, spa, hoteluri, etc), timpul alocat fiind scurt, destinațiile pentru wellness se amplasează în vecinătate.

Turismul medical este mai căutat deoarece populația este în curs de îmbătrânire, datorită crizei economice, asigurarea de sănătate nu acoperă toate nevoile medicale ale clientului.

Turismul medical se împarte în 2 categorii:

Terapeutic

Chirurgical

În general turismul medical implică o călătorie în scopul obținerii asistenței medicale. Există 3 tipuri de turism medical: outbound (care implică rezidenți călătorind într-o altă țară), inbound (care implică non – rezidenți călătorind într-o anumiă țară, și cel domestic (care omplică călătoria unor rezidenți dintr-o anumită țară în interiorul propriei țări).

Principalele linii de acțiune ale turismului de tip inbound sunt următoarele:

Adaptarea eco – sistemului general / infrastructura turismului medical pentru oamenii cu probleme de sănătate;

Sistematizarea posibilităților de plată pentru a asigura și facilita itervențiile medicale;

Definirea în mod realist a interventțiilor medicale care pot fii oferite în Regiunea S – V Oltenia;

Promovarea turismulul medical în Regiunea S – V Oltenia;

1. Adaptarea eco – sistemului general / infrastructura turismului medical pentru oamenii cu probleme de sănătate;

În această prima faza se creează o bază de date privind Clusterul de Turism Medical din Regiunea S –V Oltenia. În faza 2 se reprezintă fluxul de operațiuni desfășurate în procesul de înfăptuire a tursimului medical.

Obiectivele fazei 1

Consolidarea interconectivității între:

Jucători cheie

– agenții de voiaj/turism;

– clinici;

– cabinete;

– Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova;

– alte universități și școli antreprenoriale;

– instituții relevante implicate în transferul de educație și de tehnologie;

– hoteluri și alte companii de turism;

– Autoritatea Națională de turism;

turism si sectoare conexe, precum:

– Componente hardware si tehnologii;

– Software si servicii de sănătate;

– Hoteluri;

– Consultanță & Cercetare.

Obiectivele fazei 2 – identificarea tuturor operațiunilor care aparțin procesului de înfăptuire a turismului medical:

rezervarea biletelor de zbor și cazarea în camerele de hotel;

asistență pentru vize și pașapoarte;

asigurări de călătorii medicale;

ghid personal de călătorie;

oferte de odihă și relaxare;

asistență medicală și pentru deplasare;

2. Sistematizarea posibilităților de plată pentru a asigura și pentru a facilita intervențiile medicale:

benchmarking internațional privind procesul efectuării plăților în țările cunoscute că practică turism medica

alegerea celui mai adecvat proces de efectuare a plăților pentru turismul medical în Regiunea S – V Oltenia

3. Definirea în mod realist a intervențiilor medicale care pot fi oferite în Regiunea S – V Oltenia

selectarea intervențiilor/operațiilor medicale;

criteriile pentru înregistrarea clinicilor, spitalelor, medicilor în oferta de turism;

creearea unui catalog pentru turismul medical din Regiune;

4. promovarea Regiunii S – V Oltenia ca un nou jucător în acest tip de afacere, turismul medical:

definirea plaului de marketing și comunicare;

reprezentarea turismului medical din Regiunea S – V Oltenia la târguri și congrese internaționale;

Obiectivul principal al acestei etape este acela de face vizibila Regiunea S – V Oltenia:

o pagină web proprie în cazul ADR S – V Oltenia;

stabilirea de parteneriate internaționale și de pregătire pentru proiectele medicale internaționale;

conferințe pe teme turistice;

participarea la târguri internaționale;

oferte de pachete turistice inclusive;

Capitolul 2

Studiu de caz. Stațiunile din Regiunea S – V Oltenia

Oltenia dispune de numeroase resurse de ape minerale valoroase, utilizabile în tratamentul și prevenirea bolilor, uneori cu rezultate miraculoase. Principalele localități cu grad ridicat de valorificare cunoscute la nivel național și internațional sunt următoarele: Călimănești – Căciulata, Olănești și Govora.

O mare parte din turiștii care vin în aceste localități, au ajuns datorită programelor subvenționate de casele de pensii sau sindicate. Structurile de cazare de tip hotelier pot primi anual un număr mare de turști, însă cea mai mare parte din aceste structuri sunt de 1 – 2 stele și au nevoie de investiții pentru renovare sau reabilitare.

Oferta de cazare la ora actuală este suficientă din punct de vedere cantitativ, dar nu și calitativ, simțindu-se nevoia unor structuri de cazare cu nivel de comfort mai ridicat, deși o mare parte din turiștii străini care vin pentru tratamente balneare în România sosesc în aceasta zonă, se simte nevoia unor programe de promovare la nivel național și internațional pentru fructificarea mai bună a factorilor curativi.

Pe langă localitățile mai sus menționate în Oltenia mai sunt încă 4 stațiuni de importanță locală și anume: în județul Mehedinți stațiunea Bala, Schela Cladovei, Gura Văii, iar in județul Gorj, Săcelu. Aceste stațiuni beneficiează și eu de o gamă largă de de ape ce pot trata diverse boli, dar pentru a putea fi valorificate mai bine au nevoie de investiții majore nu doar în capacitățile de cazare ci și în infrastructura generală.

Oltenia dispune de un mare potențial de ape curative si este întregit de o serie de locații în care apele au fost analizate, dar fie nu sunt exploatate fie exploatarea lor este sistată în prezent. În județul Dolj se află o serie de ape disponibile la Amărăști, Desa, Gighera și Ghercești, a doua categorie este localitatea Urzicuța tot în Dolj, unde au existat structuri de tratament, cazare și alimentație publică legate de apele minerale disponibile, însă se pare ca dupa 1990 totul a fost abandonat.

Tabel 1

În perioada analizată capacitatea totală de cazare a României a înregistrat o creștere moderată, pe fondul dublării locurilor de cazare din pensiunile clasificate, unui trend ușor ascendent al capacității de cazare în hoteluri, și reducerea capacității aferente altor tipuri de unități.

Toate tipurile de cazare au avut o evoluție similară între anii 1995 – 2000 în ceea ce privește regiunea S – V Oltenia, și anume reduceri mai mari sau mai mici ale capacităților de cazare. Trendurile după anul 2000 încep să se difernețieze, capacitatea de cazare în hoteluri a crescut moderat, cu 8% în 10 ani, capacitatea în pensiuni s-a dublat în același interval de timp, de la cca 1.700 locuri la peste 3.500, în timp ce restul capacităților de cazare au continuat să înregistreze scăderi de la an la an.

Chiar și cu scăderea din intervalul 1995 – 2000, capacitatea din cadrul categoriei pensiuni, vile și cabane turistice tot s-a majorat din 1995 cu peste 50%.

Importanța relativă a turismului de pensiune din regiune a evoluat similar cu cea de la nivel național, dacă în 1995 turismul de pensiune reprezenta 11% din capacitatea de cazare clasificată la nivel național și 13% la nivel regiunii S – V, în 2010 importanța relativă crescuse în ambele cazuri cu 9%, la 20% la nivel național și la 22% la nivelul Regiunii.

În ceea ce privește dinamica pozitivă a Regiunii capacitatea de cazare din pensiuni a fost și ea urmată de toate județele. Majoritatea locurilor de cazare din regiune rămân în județul Vâlcea, județ care concentra în 2010 61% din capacitatea de cazare clasificată în pensiuni.

În județul Vâlcea numărul de locuri clasificate în pensiuni a crescut din 1955 până în 2010 cu aproape 400 de locuri, o creștere de 21%, dominația acestui județ este mai redusă faâă de 1995, când pensiunile din Vâlcea însumau peste 80% din capacitatea de cazare în pensiuni a regiunii.

Importanța județului Vâlcea a scăzut datorită creșterii din județul Mehedinți, inexistent pe harta pensiunilor în 1995, acesta a ajuns să reprezinte aprope 10% din locurile clasificate în pensiuni ale Regiunii în 2010. Oltul este și el un nou județ apărut pe harta pensiunilor în acest interval, însă în termeni absoluți acesta nu deținea în 2010 decât 85 de locuri în pensiuni.

Județul Dolj are și el o dinamică spectaculoasă, a cărui capacitate de cazare în pensiuni a crescut de peste 5 ori, de la 31 de locuri în 1995 la 172 în 2010. Județul Gorj cunoaște și el o creștere importantă, unde capacitatea de cazare a crescut din 1995 până în 2010 de la 398 la 763, aproape o dublare a numărului de camere și locuri diponibile în pensiuni.

La nivelul județelor, numărul de locuri în pensiuni raportat la capacitatea de cazare totală a județului înregistrează cea mai mare pondere în Gorj, aproape 40%, în județele Vâlcea și Mehedinți valorile sunt la mediei regiunii în jur de 20 – 22 % și, previzibil județele în care pensiunile joacă un rol secundar sunt Olt și Dolj, unde capacitatea de cazare în pensiuni reprezintă doar 16% și respectiv 10% din totalul capacității de cazare.

În ceea ce privește evoluția capacității de cazare în pensiuni în viitorul apropiat sau pe termen mediu, este de așteptat ca structura la nivel județean să se schimbe: în județul Vâlcea să fie mai mult de tip intensiv – modernizare, deoarece 60% din pensiuni au doar 1 sau 2 stele, după cum se va vedea și dezvoltarea de tip extensiv apariția de noi și noi capacități de cazare în restul regiunii, mai ales în județele Mehedinți și Gorj.

Hotelurile reprezintă principalul tip de structuri de cazare, reprezentând 63% din capacitatea de cazare clasificată a regiunii. La nivelul județelor lucrurile stau diferit, în județul Olt hotelurile reprezintă peste 80% din capacitatea de cazare, procentul scade la valoarea mediei pe regiune în Dolj și Vâlcea (în jur de 65% însă în Vâlcea valoare s-a menținut constantă pe întregul interval de 15 ani analizat), ajungând apoi la 55% în caul județului Mehedinți și 48% în cel al județului Gorj.

În acest ultim județ, scăderea importanței hotelurilor a fost constantă, în avantajul capacității de cazare în pensiuni.

Grafic 1

Sursa INS

Tabel 1.2 / Sursa MDRT

Tabel 1.3 / Sursa MDRT

Grafic 1.2 / Sursa MDRT

În anul 2011, în privința confortului stocul de locuri de cazare din Dolj, Gorj și Mehedinți erau dominat de structurile 3* . În Dolj, turismul de afaceri din Craiova a determinat ca o cincime din locurile de cazare să fie de nivel superior (4 stele). În județul Vâlcea, unitățile de cazare de grad inferior reprezintă peste 60% din total.

În cele ce urmează vom urmări să auducem la cunoștință o imagine cât mai apropiată de realitate în ceea ce privește capacitatea de cazare în pensiuni existente în județele Regiunii S – V, comparând cu numărul de pensiuni și numărul de locuri în pensiuni clasificate cu estimări ale numărului total de pensiuni și a numărului total de locuri în pensiuni (incluzând și pensiuni neclasificate și / sau în curs de clasificare).

Este de menționat faptul că estimările capacităților totale au ca sursă baza de date cu toate pensiunile identificate în regiune, acest rezultat fiind dat în urma unor activități de cercetare de birou, ce au făcut parte integrantă din studiu.

Numărul mediu de locuri ăn pensiuni, în analiza de mai jos a fost calculat raportând numărul total de locuri la numărul unităților, iar numărul mediu de camere a fost calculat raportând numărul total de camere la numărul unităților.

În județul Dolj, turismul de pensiune este foarte puțin dezvoltat, în total fiin identificate 26 de pensiuni cu 400 de locuri. În orașul Craiova sunt concentrate cele mai multe capacități de cazare de acest tip și sunt axate în aceste condiții pe turismul de business și celo de tranzit, dat trebuie menționat un lucru și anume acela că o treime din capacitățile de cazare sunt în pensiuni neclasificate.

Grafic 1.3

Sursa MDRT

Tabel 1.4

Grafic 1.5

Sursa MDRT

În Craiova se află 16 din cele 26 de pensiuni ale județului, alte câteva pensiuni se găsesc la Beharca, Bratoviești și Perișor, în niciuna din cele 3 localități neexistând mai mult de 2 pensiuni.

Figura 2.6 Județul Dolj

Sursa MDRT

Segmentul cel mai bine reprezentat în județul Gorj este acela de 3*, peste 50% din numărul total estimat de pensiuni fiind în această categorie. Segmentul superior de confort reprezintă doar 7% din numărul de unități, respectiv 7% din numărul de locuri de cazare.

Circa 40% reprezintă ponderea estimată a unităților clasificate, același procent înregistrându-se și în ceea ce privește capacitatea de cazare ( numărul de locuri). În ceea ce privește capacitatea medie a pensiunilor, aceasta crește odată cu gradul de confort, de la 12 – 13 locuri la pensiunile 2* la 19 – 20 de locuri la cele de categorie superioară, de 4*.

Unitățile neclasificate și fără grad de confort reprezintă și ele o pondere ridicată, acestea reprezentând aproximativ un sfert din numărul unităților de cazare și tot atât din cel al numărului de locuri.

Pensiunile clasificate, ca și în cazul județului Dolj sunt în medie puțin mai mari decât cele neclasificate. Spre exemplu la categoria 2* pensiunile clasificate au în medie 7 camere și 13 locuri, în timp ce la total media este de 6 camere și respectiv 12 locuri. Diferența se menține și în ceea ce privește pensiunile de 4 * (11 camere și 21 de locuri clasificate , respectiv 9 camere și 21 de locuri la total).

Tabel 1.6 / Sursa MDRT

Tabel 1.7 / Sursa MDRT

Grafic 1.6 / Sursa MDRT

Figura 2.8 Județul Gorj

Principalul areal cu pensiuni al județului Gorj este zona Rânca, aici aflându-se aproximativ jumătate din pensiunile județului Gorj. Fiind o zonă cu o puternică dezvoltare turistică în ultimii ani, așteptările sunt ca numărul acestora să crească pe termen lung.

A doua zonă este apropiată de prima și este reprezentată de localitățile Novaci, Baia de Fier și Polovragi, unde în prezent există aproximativ 30 – 35 de pensiuni. Zona Tismana – Padeș – Cloșani este într-un stadiu incipent al dezvoltării turismului de pensiune, astfel că în prezent numărul pensiunilor active nu trece de 10 -15, în orașul Tg. Jiu sunt câteva pensiuni, axate pe turismul de business și tranzit.

În județul Mehedinți, cele mai multe pensiuni, pe total clasificate și neclasificate (sau în curs de clasificare), sunt pe segmentul mediu, adică de 3*. În prezent categoria respectivă de confort deține circa 2 treimi din total atât la numărul de unități cât și la cel de locurile de cazare.

Impreiile celor mai mulți proprietari de pensiuni din județ în legătură cu procentul reprezentat de pensiunile clasificate în totalul unităților de cazare par să încline spre un procent de sub 50%, cu mențiunea că autoclasificare va mai reduce din numărul celor neclasificate.

Cu toate acestea ponderea estimată a pensiunilor clasificate în total este de aproximativ 40%, procentul cel mai mare de unități neclasificate sau în curs de clasificare se regăsește la categoria 2*, jumătate din unități fiind în această situație.

Grafic 1.7 / Sursa MDRT

Grafic 1.8 / Sursa MDRT

Grafic 1.9 / Sursa MDRT

În concordanță cu tendința generală, în Mehedinți dimensiunea medie a pensiunilor crește odată cu gradul de confort, de la 6 camere și 12 locuri la 1*, la 10 camere și 19 – 20 locuri la 4*. În perimetrul Cazanelor se află principalele zone ale turismului de pensiune din județ, unde se găsesc aproximativ 20 de pensiuni.

Dacă le includem aici și pe cele din Orșova, care găzduiesc și ele un număr semnificativ de clienți veniți ca turiști în zona Clisurii, cifra ajunge la aproximativ 30. În Drobeta Tr. Severin au fost identificate 11 pensiuni, majoritatea clasificate și axate pe turismul de business sau tranzit. În aval de Tr. Severin, la mică distanță, în zona Șimian – Hinova, se află o zonă cu un număr mare de case de vacanță, printre acestea au început să apară și pensiuni, în prezent numărul acestora fiind de 5.

Figura 2.9 Județul Mehedinți

Din regiunea S – V Oltenia județul Olt are cel mai mic număr de pensiuni din regiune, majoritatea unităților sunt încadrate în categoriile de confort inferior și mediu, segmentul superior fiind reprezentat doar de o pensiune de 4*. Fără îndoială că numărul mic de pensini din județ se datorează și ofertei turistice reduse și deci a posibilităților de agrement limitate.

În total județul dispune de 10 pensiuni, din care 8 clasificate și 2 în curs de clasificare, ambele de categorie inferioară, 2*. șase pensiuni (60%) sunt de confort mediu, 3*, una de 4* și trei de 2*.

Grafic 2 / Sursa MDRT

Grafic 2.1 / Sursa MDRT

Județul Olt este singurul din Regiune în care pensiunile cu un grad de confort inferior sunt mai mari ca cele de confort mediu și ridicat.

Grafic 2.2 / Sursa MDRT

Fidura 3 Județul OLT

În județul Olt nu se poate vorbii de concentrări de pensiuni, cele zeve unități fiind repartizate destul de uniform. Singurele localități cu mai mult de o pensiune sunt Slatina, reședința de județ. și Corabia, ambele locașități având câte 2 pensiuni identificate.

În județul Vâlcea se gasesc cele mai multe pensiuni din regiunea S – V, fapt normal dacă avem în vedere bogatele resurse tursitice ale zonei. În totalul pensiunilor – pensiunilor clasidicate / în curs de clasificare – cele cu grad inferior, de 1* și 2* reprezintă aproape jumate ca număr de unități ți 40% ca număr de locuri.

Grafic 2.3 / Sursa MDRT

Grafic 2.4 / Sursa MDRT

Grafic 2.5 / Sursa MDRT

Apropape toate pensiunile din județul Vâlcea sun grupate în jumătatea de nord, sunt conturate câteva aglomerări de unități, fiecare cu caracteristici destul de bine delimitate în ceea ce privește tipul de turism practicat.

Zona stațiunilor balneare este cea mai importantă zonă aflată la ieșirea Oltului din defileu, care grupează circa 80 de pensiuni în Călimănesti – Căciulata, Olănești, Ocnele Mari și Govora. A doua grupare o constituie cea după Valea Lotrului, unde predomină turismul de recreere și de drumeție montană.

Între Brezoi și Lacul Vidra, există aproximativ 70 de pensiuni, iar la Horezu și în jurul său sunt aproximativ 15 pensiuni, axate pe turism monahal și de recreere, iar în Rm. Vâlcea au fost identificate alte 17 unități axate cel mai probabil pe turismul de business și de tranzit.

Figura 3.1 Județul Vâlcea

Grafic 2.6 / Sursa MDRTâ

Grafic 2.7 / Sursa MDRT

Unitățile clasificate au o pondere aproximativ 60% în totalul estimat la momentul analizei, cifra variabilă și în cazul ponderii locurilor de cazare clasificate în totalul idenficat. Dintre județele componente, Mhedinți și în special Gorj înregistrează cele mai mici ponderi ale pensiunilor clasificate în totalul unităților de acest tip identificate.

După cum putem observa, unitățile aparținând categoriilor de confort inferior – mediu dețin aproape 90% din capacitatea de cazare estimată la nivelul întregii Regiuni. Nu au fost identificate în Regiune pensiuni de 5 stele.

Grafic 2.8 / Sursa MDRT

Se observă, ca și în alte regiuni, că numărul mediu de camere și numărul mediu de locuri per pensiune tind să crească, odată cu creșterea categoriei de confort. Pensiunile din regiune au în general o stategie clară de promovare, majoritatea proprietarilor consideră ca cea mai bună promovare o fac clienții care pleacă mulțumiți după un sejur petrecut la ei cu intenția de a revenii în viitor recomandând si altor cunoscuți pensiunea unde au fost cazați.

Alte modalități uzuale de promovare a pensiunilor și locurilor de cazare sunt cele pe website și prezența pe portalurile de turism. Participarea la târgurile de turism nu este considerata tocmai utilă deoarece puțini dispun de resursele necesare, iar cei care dispun de acestea nu consideră că fluxul de turiști a crescut substanțial în urma acestor participări.

Alte metode atipice de promovare a pensiunilor sunt acelea de a publica reclama în ziarele locale sau la un post TV local, ambele având succes.

În ceea ce privește colaborarea cu agențiile de turism, doar o mică parte din cei ce lucrează cu agențiile consideră relația foarte benefică. În special aceia care au o capacitate de cazare ridicată sunt interesați de găzduirea turiștilor străini (grupuri care fac circuite în România) și nu pot genera fluxuri de turiști prin forțe proprii.

Turiștii români dispun aparent de bugete mai mici și pot consulta oferta de căzări pe portalurile de internet, astfel că apelează rar la serviciile agențiilor, în timp ce proprietarii mulțumiți de fluxul de turisti generat prin promovare proprie consideră utilă colaborarea cu agențiile doar în extrasezon.

De remarcat este faptul că agențiile urmăresc în general colaborarea cu pensiuni ce dispun de capacități mari de cazare, de obicei acestea aleg să colaboreze cu hotelurile, având în vedere că dispun de capacitate de cazare mai mare și aparent de o mai bună organizare internă decât în cazul pensiunilor (unde sistemul de rezervări, comunicare lasă de dorit).

Un alt aspect negativ legat de această colaborare o constituie comisioanele, considerate de către proprietarii de pensiuni prea mari și nejustificate. De asemenea simpla existență a comisionului presupune un tarif mai mare pentru turist sau o marjă mai mică pentru pensiune.

O altă îmbunătățire a relațiilor pensiuni – agenții ar putea fi organizarea unor întâlnire de tip „masă rotundă” între agențiile de turism și pensiuni prin care să se reglemeteze acest comision – poate similar modelului utilizat de agențiile imobiliare.

Din punct de vedere al concurenței, cei mai mulți respondenți au afirmat că oferta turistică din Regiunea Sud – Vest (peisaje spații de cazare și parțial servicii) se pot asemăna cu zonele din nordul țării (Maramureș, Bucovina) descriere valabilă și pentru nordul Olteniei, și cu un mix între mare și deltă / munte (Valea Prahovei) în cazul Cazanelor Dunării.

Lipsa turismului de masă este văzută așadar ca unul din punctele forte ale zonei. Cu toate acestea majoritatea respondenților din rândul proprietarilor de pensiuni consideră că zona nu beneficiează de promovare, de exemplu ca Bucovina sau Bran – Moeciu.

Eforturile în acest sens încet să apară sub forma unor grupuri de entități de turism care, eventual sprijinite într-o formă sau alta și de autoritățile locale, sunt dornice de a promova și dezvolta turistic zonele geografice în care activează.

Alte forme de cooperare sunt rar întâlnite (excepție făcând-o îndrumarea clienților către alte pensiuni partenere în cazurile de ocupare de 100% a propriei unități), fenomen în fapt nedorit și contraproductiv, dar care corespunde stadiului incipient în care se află turismul de pensiune din regiune.

Este foarte bine că proprietarii intervievați au manifestat o deschidere către dezvoltarea de parteneriate, o mare parte dintre aceștia având idei relevante și bine conturate de cooperare zonală – organizări de evenimente pentru clienții mai multor pensiuni, oferirea accesului gratuit clienților altor pensiuni la diferite facilități de genul piscinei, saunei sau cazarea grupurilor mai mari de turiști într-o rețea de pensiuni colaboratoare.

Tabel 1.4 / Sursa MDRT

Tabel 1.5 / Sursa MDRT

La nivelul Regiunii Sud – Vest, anii 2009 și 2010 au adus o scădere a numărului de sosiri de turiști, pe fondul instalării crizei economice mondiale și în România. Ambele segmente de turiști (români și străini) au scăzut în 2009 față de 2008 din punct de vedere al sosirilor, cu 15% (turiști români) și respectiv 25% (turiști străini).

În 2010 scădere a continuat dar într-un ritm mai scăzut, ambele segmente scăzând cu 8 – 9%. În ceea ce privește segmentul pensiuni fenomenul a fost puțin diferit, în 2009 s-au înregistrat creșteri la ambele categorii de turiști, de 2% pentru români și de 12% pentru străini, iar în 2010 s-au înregistrat scăderi doar la total și la turițtii români, cei străini înregistrând o ușoară creștere, de 3% a sosirilor.

Analizând cifrele sosirilor pe județe, se constată evoluții eterogene ale indicatorului, unele județe înregistrând progrese importante în intervalul 2002 – 2010 (creșteri de 45% a numărului de sosiri în Gorj și 31% în Mehedinți), altele o ușoară creștere sau o ușoară scădere (Olt, Vâlcea) și județul Dolj unde numărul sosirilor s-a înjumătățit -49%.

Grafic 2.9 / Sursa MDRT

După cum arată graficul de mai sus, județul Vâlcea deține de departe cel mai mare număr de sosiri ale turiștilor în pensiuni (situație justificată și de ponderea cea mai mare deținută de județ în capacitatea totală de cazare în pensiuni clasificate).

Tabel 1.6 / Sursa MDRT

În ceea ce privește numărul de înnoptări, situația este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 1.7 / Sursa MDRT

Tendința la nivelul Regiunii S – V referitoare la indicatorul „înnoptări” 2002 – 2010 este în general șimilară cu cea a sosirilor, cu observația că dinamica este inferioară în cazul înnoptărilor, explicabilă prin diminuarea șederii medii în prezent față de anul 2002.

Grafic 3 / Sursa MDRT

Următorul tabel cuprinde situația sederii medii la nivelul anului 2010 comparată cu cea din 2002, de unde reiese că în prezent Vâlcea a rămas singurul județ cu o durată medie a sejurului mai mare pentru turiștii români decât pentru străini.

Putem puncta în plus faptul că șederea medie este relativ scăzută, indicând că „turismul de sejur” din regiune încă nu deține o pondere semnificativă decât în „vârfurile de sezon” sejururile medii fiind ceva mai ridicate doar în județele Gorj și Vâlcea ( media fiind mărită de turiștii care vin la tratament in stațiunile de pe Valea Oltului).

Tabel 1.8 / Sursa MDRT

Pe județe la turiștii români se observă o creștere a sejurului doar în județele Dolj și Olt, în timp ce pentru turiștii străini se observă o creștere doar pentru județul Gorj. În cazul județului Vâlcea sejurul mediu a scăzut mai mult atât pentru români cât și pentru străini, ajungând în prezent să fie la același nivel pentru ambele categorii de turiști.

Concluzii

În urma parcurgerii acestei lucrări de licență am demonstrat ca Regiunea S – V Oltenia are un puternic potențial turistic balnear, dar care nu este valorificat corespunzător și în unele localități chiar abandonat.

Dincolo de aceste inconveniente și dincolo de lipsa interesului autorităților locale față de aceste locuri trebuie scos în evidență faptul ca avem și locuri în România și mai ales în Regiunea S – V Oltenia unde turismul balnear se practica la un nivel ridicat, bucurând și tratând atât turiști români cât și pe cei străini.

Un prim exemplu de stațiuni unde este practicat turismul balnear la un nivel ridicat, sunt stațiunile de pe Valea Oltului, cele din județul Vâlcea fiind cele mai apreciate de turiști datorită numeroaselor izvoare minerale și termale de care dispune.

Având un număr foarte mare de izvoare de ape minerale în unele zone geografice cu ajutorul peisajului pitoresc județul Vâlcea este recunoscut pentru stațiunile balneoclimaterice pe care le deține: Călimănești – Căciulata, Băile Olănești, Băile Govora, Ocnele Mari – Ocnița, acestea fiind cunoscute nu doar în Europa ci în întraga lume.

Stațiunea Băile Olănești este poziționată la poalele munților Carpați la 20 km de Râmnicu Vâlcea, stațiunea fiind renumită pentru tratamentele aplicate bolnavilor pentru a desensibiliza organismul de diverse afecțiuni alergice, prin injecții cu apă minerală izotonă.

Stațiunea Călimănești – Căciulata în această stațiune compoziția chimică a apelor minerale este următoarea: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate și iodurate. Aceste ape sunt folosite în tratarea următoarelor afecțiuni: gastro – intestinale, de rinichi, metabolice și nutriție sau în cura externă (băi calde sau reci).

O altă stațiune bogată în ape iodurate și bromurate este cea de la Băile Govora. În această stațiune sunt instalații pentru băi calde cu ape sulfuroase și iodate, instalații pentru împachetări în nămol, ultra – sono – aerosoli, băi cu acid carbonic, săli de cultură fizică medicală, instalații pentru fiziotearpie și biuvete pentru cură internă.

În județul Gorj putem aminti stațiunea Săcelu care are aproximativ 500 locuri de cazare, terapia în stațiunea Săcelu se desfăsoară între 1 mai – 15 septembrie, lunile iulie – august, reprezintă intervalul de timp în care stațiunea este solicitată peste program.

Județul Dolj deține și el o stațiune cu ape minerale și nămoluri cu calități terapeutice dar din cauza nepăsării autorităților județene s-a ajuns ca aceasta să fie în paragină. În comuna Gighera există ape minerale cu indicații terapeutice care pot trata următoarele tipuri de afecțiuni: gută, nevralgii, reumatism, boli gastro – intestinale, renale, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, gastro – duodenite, enterocolite cronice, dischinezii biliare.

Pentru cazarea în aceste localități și stațiuni oferta de cazare este foarte bogată, unele stațiuni având oferte de sejururi variate și reduceri de preț ale locurilor de cazare pe o perioadă mai lungă și oferte pentru cazari de familii sau grupuri mai mari de persoane.

O mare parte din turiștii care vin în aceste localități, au ajuns datorită programelor subvenționate de casele de pensii sau sindicate. Structurile de cazare de tip hotelier pot primi anual un număr mare de turști, însă cea mai mare parte din aceste structuri sunt de 1 – 2 stele și au nevoie de investiții pentru renovare sau reabilitare.

Oferta de cazare la ora actuală este suficientă din punct de vedere cantitativ, dar nu și calitativ, simțindu-se nevoia unor structuri de cazare cu nivel de comfort mai ridicat, deși o mare parte din turiștii străini care vin pentru tratamente balneare în România sosesc în aceasta zonă, se simte nevoia unor programe de promovare la nivel național și internațional pentru fructificarea mai bună a factorilor curativi.

Stațiunilile din Regiunea S – V Oltenia ar trebui să beneficieze de programe de promovare, simpla promovare a proprietarilor de stațiuni, pensiuni și hoteluri nu este suficientă, dar din lipsa fondurilor aceștia preferă promovarea facută de proprii clienți cu recomandarile venite din partea lor.

Unii proprietari au apelat la promovarea stațiunilor și a pensiunilor pe portalurile de internet și participarea la anumite târguri de specialitate, dar aceste promovări sunt scumpe și nu sunt întotdeauna eficente.

În încheiere, vom preciza faptul ca țara noastră și Regiunea S – V Oltenia dispun de resursele necesare practicării turismului balnear, condițiile de cazare sunt suficiente cantitativ, însă confortul ar trebui sporit la fel ca și investițiile în infrastructură și/sau modernizarea spațiilor de cazare.

Cuprins

Introducere

Capitolul I

1. Elemente introductive privind resursele turistice și potențialul turistic balnear

1.1. Potențial turistic balnear al Regiunii S – V Oltenia

1.2. Tipuri de stațiuni

1.3. Linii de acțiune pentru îmbunătățirea turismului medical în S – V Oltenia

Capitolul II

2. Studiu de caz. Stațiunile Regiunii S – V Oltenia

Concluzii

Bibliografie

Bibliografie

http://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/-56292.html

http://www.scritub.com/geografie/TURISM-OLTENIA101231199.php

http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?z=4

http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=256:poten%C8%9Bialul-turistic-al-sta%C8%9Biunilor-balneoclimaterice-din-v%C3%A2lcea&Itemid=203

http://www.aquatravel.ro/hoteluri-baile-felix-govora-herculane-olanesti-calimanesti- caciulata.htm

http://www.cjvalcea.ro/prez/turism.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bala,_Mehedin%C8%9Bi

http://www.tratamentbalnear.ro/sacelu

Capitolul II s-a realizat un studiu de caz cu privire la stațiunile balneare și locuri de cazare pe județe.

Bibliografie

http://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/-56292.html

http://www.scritub.com/geografie/TURISM-OLTENIA101231199.php

http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?z=4

http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=256:poten%C8%9Bialul-turistic-al-sta%C8%9Biunilor-balneoclimaterice-din-v%C3%A2lcea&Itemid=203

http://www.aquatravel.ro/hoteluri-baile-felix-govora-herculane-olanesti-calimanesti- caciulata.htm

http://www.cjvalcea.ro/prez/turism.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bala,_Mehedin%C8%9Bi

http://www.tratamentbalnear.ro/sacelu

Capitolul II s-a realizat un studiu de caz cu privire la stațiunile balneare și locuri de cazare pe județe.