Potentialul Turistic al Vaii Prahovei

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………2

CAPITOLUL I PREZENTAREA JUDEȚULUI HUNEDOARA ……….……………………4

Poziția geografică și căi de acces…………………………………………………………..4

Relieful…………………………………………………………………….….………….. .5

Clima…………………………………………………………………………..………………5

Hidrografia…………………………………………………………………………………………5

Vegetația, flora și fauna…………………………………………….…………………………..5

Resursele subsolului…………………………………………………….……………………….6

Populația și așezările……………………………………………………………………….6

Economia……………………………………………………………………………………7

Rețeaua sanitară, învățământul, cultura, sportul și religia……………………….…………7

CAPITOLUL II RESURSE TURISTICE……………………………………………………. 9

2.1 Resurse turistice naturale……………………………………………………………………9

2.1.1 Potențialul turistic al reliefului montan…………………………………………………..9

2.1.2 Potențialul turistic balneo-climateric…………………………………………………….13

2.1.3 Potențialul turistic al reliefului carstic……………………………………………………15

2.2 Resurse turistice antropice………………………………………………………………….17

2.2.1 Patrimoniul cultural………………………………………………………………………17

2.2.2 Patrimoniul istoric………………………………………………….…………………….20

2.2.3 Patrimoniul etnografic……………………………………………………………………21

CAPITOLUL III ANALIZA INFRASTRUCTURII ȘI A CIRCULAȚIEI TURISTICE……………………………………………………………………………………24

CAPITOLUL IV STRATEGII DE DEZVOLTARE ÎN TURISM ALE JUDEȚULUI HUNEDOARA………………………………………………………………………………..34

CONCLUZII…………………………………………………………………………………..40

Bibliografie…….………………………………………………………………………………42

Anexe……………………………………………………………………………………………44

Am ales această temă deoarece provin din Județul Prahova si iubesc stațiunile montane pe care mereu le-am vizitat cu drag, învățându-le pas cu pas. În urma timpului petrecut aici, am rămas încântată de peisajele spectaculoase, de unicitatea obiectivelor turistice și în același timp, plăcut surprinsă de ospitalitatea oamenilor. Nu am avut ocazia să vizitez toate atracțiile turistice în acea perioadă, dar ulterior, prin informare, am descoperit și alte locuri minunate ce merită vizitate, astfel încât vara aceasta voi voi lua la pas întregul circuit de vis numit Valea Prahovei. Un alt motiv l-a constituit bogatul potențial turistic pe care îl deține.

Prezenta lucrare este structurată în 4 capitole, în care se regăsesc informații utile.

În cadrul primului capitol, numit ”Delimitări conceptuale și metodologice” am realizat o scurtă prezentare a ceea ce înseamna dezvoltarea durabilă, dezvoltarea turistică, importanța cu cae trebuie tratată durabilitatea turismului, deoarece Valea Prahovei este printre cele mai atractive și vizitate zone turistice din țară . Am prezentat formele turismului și aspectele sale, cât și impactul acestuia asupra mediului.

În cadrul celui de-al doilea capitol, numit ”Prezentarea zonei” am urmărit prezentarea resurselor turistice, naturale și antropice de care dispune Prahova, care pot reprezenta o atracție turistică. Valea Prahovei este o zonă cu un bogat potențial turistic, atât natural cât și antropic, care merită atenția turiștilor.

Valea Prahovei este situată într-un cadru geografic natural favorabil, accesul realizându-se prin intermediul transportului rutier, feroviar sau aerian. Valea Prahovei este una dintre cele mai renumite regiunile turistice din Munții Carpați din România, fiind situată pe traseul râului Prahova, acesta oferă atât vara un ambient placut și relaxant in zone turistice de munte cat si in timpul iernii avand unul din cele mai mari si frumoase zone schiabile din Romania. Relieful este unul predominant muntos, cu înălțimi ce coboară de la 2507 m în munții Bucegi, determinând o distribuție corespunzătoare a elementelor cadrului natural: clima (umedă și răcoroasă, influențată de altitudinile ridicate) vegetația (variată, pădurile constituind una din resursele naturale de bază) și fauna. Rețeaua hidrografică este bogată, iar râul principal care străbate județul este Prahova.

Acesta dispune de importante resurse naturale, cea mai mare parte din suprafața sa fiind ocupată de munți cu înălțimi ce depășesc adesea 2500 m, oferind turiștilor o priveliște de vis, posibilitatea de a schia în stațiunile montane Sinaia,Bușteni, Azuga sau Predeal, posibilitatea parcurgerii traseelor montane și drumețiilor.

Aici se vor aminti toate stațiunile importante și toate detaliile ce țin de patrimonial zonei.

Județul Hunedoara poate reprezenta o atracție turistică și datoriă unicității patrimoniului cultural, istoric și etnografic pe care îl deține. Turiștii pot păși în istoria țării noastre, descoperind uluitoarea civilizație daco-romană, prin vizitarea siturilor arheologice Sarmizegetusa și Sarmizegetusa Ulpia Traiana și prin vizitarea cetăților dacice. De asemenea, turiștii pot vizita și cetățile medievale. La Castelul Corvinilor aceștia pot retrăi vremuri de legendă, prin participarea la atelierele experimentale organizate, ce propun activități precum: dansuri medievale, tehnici de luptă, broderie și cusut manual.Un alt loc ce merită atenție, prin unicitatea lui, îl reprezintă Geoparcul Dinozaurilor ”Țara Hațegului”, ce păstrează dovezi din această veche perioadă.

În județul Hunedoara sunt și câteva zone etnografice bogate, precum Țara Zarandului, Ținutul Pădurenilor sau Țara Hațegului, fiecare dintre ele având un anumit specific și păstrând propriile tradiții, dansuri. Tot în județ există multe biserici vechi de lemn si de piatră, printre cele care merită vizitate numărându-se Biserica Densuș și Mănăstirea Prislop.

În cadrul celui de-al treilea capitol, numit ”Analiza infrastructurii și a circulației turistice” am analizat structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din anul 2010, unde se poate observa faptul că pensiunile turistice rurale și pensiunile turistice urbane reprezentau 52% din totalul acestora.

Analizând capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în anul 2012, se poate observa faptul că hotelurile dețineau cea mai mare capacitate de cazare turistică existentă și în funcțiune. Analizând evoluția capacității de cazare turistică existentă în perioada 1995-2012 se poate observa faptul că în anul 1995 a fost atins vârful maxim, iar până în anul 2009 s-a înregistrat o tendință de scădere, ajungând în acest an la un vârf minim. Din anul 2010, capacitatea de cazare turistică existentă a înregistrat o creștere anuală.

În ceea ce privește evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune în perioada 1995-2012, se poate observa faptul că în anul 1995 a fost atins vârful maxim, după care a scăzut până în 2005. Din acest an s-a înregistrat o evoluție oscilantă de la un an la altul.

Referitor la evoluția sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 1990-2012, se poate observa faptul că vârful maxim a fost atins în anul 1990, ulterior scăzând dramatic și atingând un vârf minim în anul 2000. După acest an, sosirile au înregistrat o evoluție oscilantă, scăzând sau crescând de la un an la altul.

Analizând evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști în perioada 1990-2012 se poate observa faptul că, referitor la turiștii români, vârful maxim a fost atins în anul 1990, iar vârful minim a fost atins în anul 2010.

Numărul turiștilor români din anul 2012 a fost mai mare decât cel din anii 2009, 2010 sau 2011 dar mai mic decât cel din anul 2008.

Turiști străini nu s-au înregistrat în perioada 1990-2005 în județul Hunedoara, ci începând cu anul 2006, când a fost atins vârful maxim. După acest an, s-au înregistrat scăderi succesive, cu o excepție, în anul 2010. În anul 2006, turiștii români reprezentau 82% din total, în timp ce turiștii străini reprezentau 18 % din total iar în anul 2012, procentul turiștilor români a crescut față de anul 2006 cu 8 procente, ajungând la 90%, în timp ce procentul turiștilor străini a scăzut cu 8 procente, ajungând la 10%.

În cadrul celui de-al patrulea capitol, numit “Strategii de dezvoltare în turism în județul Hunedoara” am evidențiat analiza SWOT în turismul din județul Hunedoara, temele turistice din județ care au un potențial de dezvoltare și abordarea strategică a acestora, dar și acțiuni de valorificare a potențialului turistic.

Județul Hunedoara poate fi ofertant pentru turiști în alegerea lui ca destinație turistică, fapt ce impune valorificarea potențialului turistic important pe care îl deține.

Capitolul I Prezentarea județului Hunedoara

În cadrul capitolului, am urmărit abordarea județului Hunedoara printr-o scurtă prezentare a acestuia. Am ilustrat informații cu privire la poziția geografică a județului și căile de acces către acesta, relieful specific, clima, hidrografia, vegetația, flora, fauna, precum și resursele subsolului. Alte informații cuprinse în acest capitol fac referire la populația și economia județului, dar și la rețeaua sanitară, învățământul, cultura, sportul și religia acestuia.

Poziția geografică și căi de acces

Județul Hunedoara este poziționat în partea central vestică a țării, pe cursul mijlociu al Mureșului (vezi fig.1 din anexe). Ocupă o suprafață de 7016 km pătrați, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din teritoriul țării și se învecinează la est și nord-est cu județul Alba, la sud-est cu județul Valcea, la sud cu județul Gorj, la sud-vest cu județul Caraș-Severin, la vest cu județul Timiș, la nord-vest cu județul Arad (vezi fig.2 din anexe). Legăturile sale multilaterale cu județele înconjurătoare nu sunt îngreunate datorită existenței unor treceri, fie pe văile râurilor, fie prin trecători relativ joase, traversate de șosele și de linii de cale ferată. Pe valea Mureșului trece drumul cel mai scurt ce unește părțile centrale ale țării cu cele vestice. Din partea centrală a județului pornește un drum spre sudul țării, către Dunare și un altul spre vest, prin Poarta de Fier a Transilvaniei, care-l unește cu Banatul. Tot de aici pornește un drum spre nord și apoi către nord-vest, pe valea Crișului Alb, făcându-se legătura cu Câmpia Tisei. Majoritatea acestor drumuri datează din timpuri străvechi, ele fiind folosite și de către romani în timpul cuceririi Daciei.

Accesul în județul Hunedoara se poate realiza prin intermediul transportului rutier, feroviar și aerian. Acesta este străbătut de Culoarul 4 pan-european (drumul european E68-DN7 și calea ferată) ce face legătura între vestul României și București. La Simeria (lângă Deva) există cel mai important nod de cale ferată din zonă.

În județul Hunedoara se poate ajunge prin intermediul transportului rutier, cele mai importante căi de acces fiind: DN7(E68): Arad-Deva-Sibiu-Pitești-București; DN68A(E673): Deva-Lugoj-Timișoara;DN76(E79):Oradea-Brad-Deva;DN74:Brad-Abrud; DN66(E79):Simeria-Hațeg-Petroșani-Târgu Jiu-Filiași-Craiova; DN68: Hațeg-Caransebeș; DN7A: Petroșani-Obârșia Lotrului-Voineasa-Brezoi.

Accesul în județul Hunedoara se poate realiza și prin transportul feroviar, prin intermediul magistralei 200 Brașov-Sibiu-Simeria-Deva-Arad și 202 Simeria-Petroșani-Filiași, prin intermediul liniilor ferate secundare: Ilia-Făget-Lugoj, Deva-Brad-Ineu,Simeria-Hațeg-Petroșani-Târgu Jiu-Craiova, Subcetate-Sarmizegetusa-Oțelu Roșu-Caransebeș.

O altă cale de acces în județul Hunedoara este prin intermediul transportului aerian,prin aeroportul din Deva. Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Timișoara (150 km) și Sibiu (120 km).

Relieful

Județul Hunedoara prezintă un relief accidentat și variat, predominant muntos, cea mai mare parte din suprafața sa fiind ocupată de munți, cu înălțimi ce coboară de la 2500 m în munții Retezat și Parâng la 200 m în Valea Mureșului, determinând o distribuție corespunzătoare a elementelor cadrului natural:climă, vegetație, faună. Pe teritoriul județului se află în întregime Munții Retezat (a căror înălțime maximă depășește 2500 m) și porțiuni din Munții Parâng, Munții Poiana Ruscă, Munții Godeanu, Munții Metaliferi și Munții Zarandului.

Încadrate de munți, se găsesc depresiuni intramontane, care formează treapta cea mai joasă de relief. Acestea sunt: Depresiunea Petroșani, Depresiunea Hațegului, Depresiunea Strei-Cerna, Depresiunea Brad, Culoarul Orăștiei, Defileul Mureșului.

Clima

Județul Hunedoara se caracterizează printr-o climă temperat continentală, cu o etajare pe verticală (de la șes spre climatul alpin), o climă umedă și răcoroasă, ce este influențată de altitudinile ridicate. Temperaturile medii anuale variază între -2 grade C la munte și 10 grade C în Lunca Mureșului.

Maxima absolută a fost de 39,7 grade, înregistrată în anul 1951 la Deva, iar minima absolută a fost de -31,6 grade și a fost înregistrată în anul 1963 la Deva.

Precipitațiile atmosferice în județul Hunedoara sunt neuniform repartizate și sunt cuprinse între 530 mm în depresiuni și 1000-1200 mm pe vârfurile munților,iar vântul dominant bate dinspre nord-vest.

Hidrografia

Rețeaua hidrografică a județului Hunedoara este una bogată. Râul principal care străbate județul este Mureșul, cu afluenții săi Streiul, Râul Mare și Cerna. Partea de sud este străbătută de Jiu, iar partea de nord de Crișul Alb. Acestea constituie o sursă hidroenergetică însemnată datorită debitelor bogate și pantei accentuate în zona muntoasă.

Vegetația, flora și fauna

Vegetația județului Hunedoara este una variată, pădurile constituind una din resursele naturale de bază ale județului Hunedoara. Fondul forestier ocupa în 2010 o suprafață de 312.640 ha (44,2% din suprafața totală), județul Hunedoara ocupând locul 3 pe țară în ceea ce privește suprafața pădurilor (după județele Suceava și Caraș-Severin).

În zonele înalte cresc conifere (brad, molid, pin), în zonele mai joase se găsesc păduri de foioase (gorun, fag, stejar), iar în zonele deluroase și muntoase se află pășuni și fânețe naturale.

Flora este caracteristică reliefului din județ , de la o vegetație de șes la floră alpină.

Fauna din județul Hunedoara este foarte bogată, cuprinzând principalele specii existente în România, printre care se numără: iepurele, vulpea, capra neagră, cerbul carpatin, mistrețul și gama păsărilor (cocoșul de munte, prepelița, rața sălbatică). Apele de munte sunt bogate în păstrăvi și lipani, iar râurile de șes, în mreană, somn, crap, știucă, șalău.

Resursele subsolului

În subsolul județului Hunedoara există bogății naturale însemnate, precum cele energetice, minereuri feroase și neferoase dar și variate materiale de construcție.

Dintre resursele naturale ale subsolului județului Hunedoara, cărbunii se situează pe primul loc, în bazinul Valea Jiului (cel mai mare bazin huilifer din țară) și în nordul județului, la Țebea-Brad (cărbune brun). Alte zăcăminte naturale care se exploatează în județ sunt: minereu de fier în Munții Poiana Ruscă (Ghelari, Teliuc, Vadu Dobrii) și în Munții Zarand (Ciungani-Căzănești); pirite cuprifere (Deva), minereuri complexe neferoase în Munții Metaliferi (Baița, Hondol, Măgura-Toplița), Poiana Ruscă, Zarand; minereuri auro-argintifere în zona de la nord de Mureș, în munții Metaliferi (la Musariu, Băița, Brad); bauxită (Ohaba Ponor); marmură (Aluniș și Luncani); calcar (Crăciunești, Roșcani, Lăpugiu, Zlaști, Bănița).

O altă bogăție a județului o reprezintă apele minerale (la Boholț, Bacâia, Chimindia) și apele termale (Geoagiu, Vața de Jos, Călan).

Populația și așezările

Conform institutului național de statistică al României, județul Hunedoara are o populație de 456.166 locuitori (anul 2012), iar conform site-ului consiliului județean, densitatea populației este de 56,1 locuitori/km pătrați. Populația urbană din județ reprezintă 76%, în timp ce populația rurală reprezintă 24%. Județul Hunedoara face parte din regiunea de dezvoltare vest.

Reședința județului Hunedoara este Deva, iar județul este structurat în următoarele unități administrativ teritoriale: 7 municipii (Deva, Hunedoara, Petroșani, Vulcan, Lupeni, Brad, Orăștie) 7 orașe (Călan, Hațeg, Petrila, Uricani, Aninoasa, Simeria, Geoagiu) și 55 de comune.

Tabel nr.I-1 Evoluția populației stabile în perioada 1995-2012 în județul Hunedoara

Sursa: Institutul național de statistică

Tabel nr.I-2 Distribuția populației stabile pe principalele localități ale județului Hunedoara

Sursa: Consiliul județean Hunedoara

Economia

Economia județului Hunedoara se prezintă astfel: în cadrul industriei, cele mai importante ramuri sunt industria extractivă, cea prelucrătoare și producția de energie electrică, termică, gaze și apă. Alte ramuri importante sunt reprezentate de: producția de piese și cablaje pentru autovehicule (Sews și Draxlmaier), producția de biciclete (Dhs Deva), industria de prelucrare a lemnului, și industria alimentară.

În ceea ce privește agricultura, suprafața agricolă este de aproximativ 280.350 ha. În funcție de calitatea solului și de forma de relief, se împarte pe categorii de folosință astfel: teren arabil, pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole.

Datorită condițiilor specifice de sol și climă, agricultura este orientată spre obținerea producției de cereale și a bazei furajere, principalele produse agricole obținute fiind: cereale boabe, porumb boabe, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, fructe. În cadrul efectivelor de animale ponderea o dețin bovinele, porcinele, ovinele, caprinele și păsările.

Fondul forestier al județului constituit din păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă o suprafață de 365.978 ha.

Rețea sanitară, invățământ, cultură, sport și religie

În județul Hunedoara, rețeaua sanitară este formată din 17 unități spitalicești: 1 spital județean, 1 spital de urgență, 3 spitale municipale, 5 spitale orășenești, 3 spitale rurale (din care 2 de specialitate: Spitalul de neuropsihiatrie din Zam și Sanatoriul TBC din Geoagiu), 2 centre de sănătate, 2 sanatorii de pneumofiziologie. În rețeaua sanitară a județului mai există 17 policlinici, 112 dispensare medicale, 250 cabinete medicale de specialitate, 206 cabinete medicale stomatologice și 103 farmacii.

În ceea ce privește învățământul, în județul Hunedoara există un număr total de 700 unități de învățământ din care: 236 unități învățământ preșcolar, 404 unități învățământ primar și gimnazial, 35 unități învățământ liceal, 2 unități învățământ profesional, 1 unitate învățământ postliceal, 3 unități învățământ universitar, 5 școli speciale,9 cluburi ale elevilor,3 cluburi școlare sportive.

În județul Hunedoara, rețeaua instituțiilor și așezămintelor culturale cuprinde 6 case de cultură, 361 cămine culturale, 12 cinematografe, 63 biblioteci, 2 teatre (Teatrul de revistă Deva și Teatrul dramatic "I. D. Sârbu" din Petroșani), 7 muzee și o filială a Uniunii Artiștilor Plastici, 7 ansambluri folclorice.

Muzeele din județ, organizate în baza patrimoniului pe care îl dețin, sunt structurate astfel: arheologie, istorie, artă și științele naturii la Deva; istorie medievală la Hunedoara; arheologic la Sarmizegetusa; istoria mineritului la Petroșani; etnologie și artă populară la Orăștie; istorie locală zărăndeană și etnografie la Brad; expoziții memoriale în comunele Aurel Vlaicu și Crișan.

Pe teritoriul județului Hunedoara s-au nascut și s-au format, de-a lungul anilor, mari figuri ale culturii și științei românești, precum aviatorul Aurel Vlaicu, umanistul Nicolaus Olahus (1493-1568), scriitorul Ioan Budai-Deleanu, Aron Densușianu, istoricul Nicolae Densușianu, lingvistul si istoricul literar Ovid Densușianu (din cunoscuta familie a Densușienilor).

În ceea ce privește sportul, în județul Hunedoara există 19 cluburi și 67 de asociații sportive cu 111 secții pe ramuri de sport,la care sunt legitimați 6.009 sportivi sub îndrumarea a 198 de antrenori și 210 instructori sportivi, care își desfășoară activitatea în 168 de baze sportive.

Referitor la religie, în județul Hunedoara, principalele etnii sunt reprezentate de: români 93,3%, maghiari 4,1%, romi 1,9%, germani 0,3%, ucraineni 0,03%.

CAPITOLUL II RESURSE TURISTICE

În cadrul capitolului am urmărit prezentarea resurselor turistice de care dispune județul Hunedoara, atât resursele naturale cât și cele antropice, care pot reprezenta o atracție turistcă.

2.1 Resurse turistice naturale

Județul Hunedoara este un județ foarte bogat în resurse turistice naturale, cu un potențial uriaș în acest sens, pe teritoriul lui existând 2 parcuri naționale, un parc natural, 42 de rezervații naturale și monumente ale naturii de interes național, 20 de situri de interes comunitar(SCI și SPA propuse de România pentru rețeaua ecologică europeană NATURA 2000).

Printre ariile naturale protejate, care reprezintă mari atracții turistice se numără: Parcul Național Retezat – Rezervație a Biosferei (cel mai vechi parc din România, înființat în anul 1935, și care prezintă interes național și internațional); Parcul Național Defileul Jiului, care prezintă interes național; Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, pe teritoriul căruia se află 6 dintre cele mai spectaculoase rezervații naturale din județ, complexe arheologice dacice precum Sarmizegetusa Regia, Cetatea Costești, Cetatea Blidaru, Cetatea Piatra Roșie dar și așezări etnografice autentice din Platforma Luncanilor;Geoparcul Dinozaurilor ”Țara Hațegului”; Parcul Dendrologic Simeria.

Geoparcul Dinozaurilor “Țara Hațegului” se află în apropierea orașului Hațeg și cuprinde elemente de interes geologic deosebit, dar și elemente de interes arheologic, istoric și cultural.

A fost inclus în anul 2011 în clasamentul celor mai bune 7 poteci tematice din țară, pentru traseul numit “Valea Dinozaurilor”. Factorul cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstă Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Hațeg sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare.

Parcul dendrologic Simeria adăpostește cea mai veche și valoroasă colecție de plante exotice și autohtone din România, cu peste 200 de taxoni, într-un peisaj deosebit.

Județul Hunedoara reprezintă o opțiune excelentă pentru turiștii care iubesc natura și doresc să își petreacă timpul în aer liber, relaxându-se, descoperind atracții unice și minuni ale naturii.

2.1.1 Potențialul turistic al reliefului montan

Județul Hunedoara dispune de un bogat potențial turistic montan, întrucât acesta are un relief predominant muntos. Cea mai mare parte din suprafața sa este ocupată de munți cu inălțimi ce depășesc adesea 2000 m,printre care: munții Parâng cu vârful Parângul Mare 2519 m,munții Retezat cu vârful Peleaga 2509 m și vârful Retezatul Mare 2482 m; munții Godeanu cu vârful Godeanu 2229 m; muntii Șureanu cu vârful Șureanu 2059 m.

Relieful montan al județului Hunedoara este foarte ofertant și poate reprezenta prin unicitatea sa, o atracție turistică mare pentru iubitorii de munte,de natură,de drumeții,de aventură și de schi. Munții din județul Hunedoara pot constitui o alegere foarte bună pentru turiști atât în anotimpul de iarnă cât și în perioada primăverii, a verii sau a toamnei.

Pentru pasionații sporturilor de iarnă, județul Hunedoara pune la dispoziția acestora pârtiile de ski din stațiunea montană Straja, cele din stațiunea montană Parâng și complexul alpin Râușor.

Stațiunea montană Straja este situată în apropierea municipiului Lupeni, în munții Vâlcanului, la o altitudine de 1440 m și oferă o priveliște spectaculoasă spre munții Retezat.

În stațiunea montană Straja sunt amenajate 7 pârtii și una pentru începători, fiecare fiind echipată cu instalație de transport pe cablu și instalații de zapadă artificială, iar patru dintre acestea beneficiază și de instalație de nocturnă.

În perioada fără zăpadă se pot practica drumețiile și traseele montane, precum și vizitarea Schitului Straja, în care intrarea se face printr-un tunel lung de 50 m în care pereții sunt pictați în întregime cu Calendarul Bisericesc și scene din Vechiul și Noul Testament. În stațiunea Straja se desfășoară anual competiția de schi Cupa Veteranilor (vezi fig.3 din anexe).

Tabel nr.II-1 Pârtiile de ski din stațiunea montană Straja

Sursa: http://www.turismland.ro/partia-de-ski-straja-hunedoara/

Stațiunea montană Parâng este situată la 15 km de orașul Petroșani, la o altitudine de 1800 m. Se numără printre cele mai apreciate stațiuni montane,constituind o opțiune bună pentru iubitorii sporturilor de iarnă și nu numai, munții Parâng având multe de oferit turiștilor, atât în perioada iernii cât și în restul anotimpurilor. Turiștii se pot caza în zona Rusu sau în zona alpină Parâng și cand vremea permite, pot efectua dumeții și trasee montane, pot vizita obiectivele turistice din zonă, în Munții Parâng existând în jur de 40 de lacuri glaciare dar și peștera Bolii, printre cele mai mari din Transilvania. O mare atracție turistică o reprezintă Transalpina, cea mai înaltă șosea din România, situată în munții Parâng.

Stațiunea montană Parâng pune la dispoziția turiștilor 9 pârtii de schi omologate, atât pentru începători, cât și pentru avansați, dar și pârtii cu o dificultate medie, unele dintre ele beneficiind de instalații de nocturnă (vezi fig.4 și fig.5 din anexe).

Tabel nr.II-2 Pârtiile de schi din stațiunea montană Parâng

Sursa: http://www.skiparang.ro/ro/partii.html

Tabel nr.II-3 Trasee turistice în munții Parâng

Sursa: http://www.skiparang.ro/ro/trasee_si_harti.html

Accesul în stațiunea montană Parâng se realizează până în Petroșani prin intermediul CFR sau pe drumul național DN66, urmând apoi DJ709 F încă 8 km până în Zona Rusu.

De aici, se ajunge la pârtille de ski din Parâng utilizând telescaunul.

Complexul alpin Râușor este localizat în munții Retezat, la o altitudine de 1250 m, iar pădurea de molid conferă stațiunii un aer puternic ozonat.

Pârtia de schi din Râușor este unica din munții Retezat și este recunoscută ca fiind una dintre cele mai bune pârtii de schi din zona de vest a țării. Este dotată cu teleschi, nocturnă și instalație de zăpadă artificială.

Are o lungime de 1.200 m și o diferență de nivel de 380 m, concepută pe două secțiuni de teleschi.

Din vârful pârtiei principale au fost create 3 trasee diferențiate pe grade de dificultate:

Traseul clasic-se coboară pe pârtia clasică (nordvest) primii 300 m fiind de dificultate

ridicată (1300 m lungime)

Traseul prin pădure-din vârful pârtiei se pleacă spre nord, traseul șerpuind prin pădure

și după 1000 m se intersectează cu traseul clasic la jumătatea pârtiei (1500 m lungime).

Traseul pe la releu-din vârful pârtiei se pleacă spre nord, apoi spre releu, unde se

intersectează cu traseul 2, apoi cu traseul 1 la jumătatea pârtiei (1500 m lungime).

Pentru a ajunge în complexul alpin Râușor se procedează astfel: dinspre Hațeg, la 10 km, se merge pe DJ la stânga, unde sunt indicatoare cu complex alpin Râușor. Dinspre Caransebeș, la 4 km după Sarmisegetuza, se merge pe DJ la dreapta (la cateva sute de metri înainte de localitatea Cârnic).

Complexul alpin Râușor poate deveni o opțiune serioasă de petrecere a timpului liber datorită poziției deosebite, peisajelor spectaculoase, pârtiei de schi și a existenței a aproximativ 50 cabane. De asemenea, se pot realiza drumeții montane și actvități de cățărat pe crestele munților (vezi fig.6 din anexe).

În perioada anotimpurilor non-schi, turiștii se pot bucura de peisajele mirifice oferite de munții din Hunedoara. Ei pot efectua plimbări și drumeții montane, pot realiza activități de birdwatching, pot admira muntele din locuri de belvedere, cum ar fi barajul Gura Apei, Valea Râului Mare, Șaua Plaiul Mic. Este locul ideal pentru a te relaxa și recrea. În acest sens, județul Hunedoara are multe de oferit și așteaptă să fie descoperit.

Una din cele mai deosebite atracții din județul Hunedoara o constituie Parcul Național Retezat-Rezervație a biosferei.Este cel mai vechi parc din țară, înființat în anul 1935 și este situat în partea de vest a Carpaților Meridionali.

În interiorul lui există 20 de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri glaciare. Parcul este renumit pentru diversitatea floristică și faunistică, adăpostind aproape 1190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. (vezi fig.8 din anexe).

Masivul Retezat te provoacă să descoperi misterul care învăluie vârful Gugu sau să înțelegi de unde vine”aerul”straniu al Tăului dintre Brazi.

În masivul Retezat și în jurul lui, turiștii pot realiza diferite trasee interpretative precum:

Trasee cu enigme/ghicitori:

-“Caprele negre și vecinii lor” Pietrele-Valea Stânișoara-Culmea Lolaia-Pietrele

-“Natură,oameni și istorie” Centrul de vizitare Nucșoara-observator Cartog-Cetatea Mălăiești-Peștera Lotrilor

-“Viețuitoarele de lângă noi” Cârnic- Capu Dealului- Cârnic

Traseu interpretativ "Spre Castelul din Carpați"viaduct Nucșoara-Cetatea Colț

Traseul tematic "Calea Lupului" Cârnic-Pietrele-Bucura-Câmpu lui Neag“

De asemenea, turiștii pot efectua și trasee turistice în munții Retezat (vezi fig.7 din anexe).

Tabel nr.II-4 Trasee turistice în Masivul Retezat

Sursa: http://www.retezat.ro/index.php/romana/turism/trasee-turistice.html

O altă atracție turistică ce merită descoperită din județul Hunedoara este Parcul Național Defileul Jiului, situat de-a lungul defileului format de râul Jiu între masivele Parâng și Vâlcan (vezi fig.9 din anexe).

Parcul Național Defileul Jiului impresionează prin sălbăticia și frumusețea extraordinară a locurilor, prin bogăția florei și a faunei sălbatice, care au rezistat încercărilor de antropizare efectuate de-a lungul timpului (vezi fig.10 din anexe).

Relieful montan al județului Hunedoara prezintă un mare potențial turistic, ce merită exploatat și valorificat.

Stațiunile montane pot fi mai bine puse în valoare, prin realizarea unor investiții în infrastructura specifică și prin realizarea unor activități de agrement, iar ariile naturale necesită dezvoltarea structurilor de cazare și unităților de alimentație, prin calitate.

2.1.2 Potențialul turistic balneo-climateric

Județul Hunedoara dispune de factori naturali terapeutici, unde turiștii se pot trata de diferite boli. Ei pot veni în stațiunile balneo climaterice Geoagiu Băi, Vața de Jos și în baza de agrement Călan Băi.

Stațiunea Geoagiu Băi este o stațiune balneoclimaterică de interes național, cea mai importantă și frecventată din județ. Este cunoscută încă din perioada Daciei romane, sub numele de Germisara, existența ei fiind atestată prin mărturii cioplite în piatră.

Se află la 12 km de orașul Orăștie, la o altitudine de 350 m, în mijlocul unor coline acoperite de păduri de fag și brad.

Apele minerale din stațiunea Geoagiu Băi sunt termale și mezotermale, bicarbonate, calcice, magneziene cu urme de fier și hidrogen sulfurat, hipotone, carbogazoase și cu o ușoară radioactivitate.

Apele mezotermale minerale ale stațiunii Geoagiu Băi se folosesc în cura internă și în cura externă. În cura internă sunt recomandate în diferite cazuri: gastrite cronice, afecțiuni cronice hepatobiliare și diabet, alergii, anemii și convalescențe după boli infecțioase.

În cura externă sunt indicate în afecțiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic (pareze ușoare), în tulburări circulatorii și afecțiuni ginecologice.

Stațiunea Geoagiu Băi oferă următoarele posibilități de tratament: aeroterapie, băi calde în cadă sau bazin cu ape minerale, împachetări cu nămol cald, hidro, electro, foto și termoterapie, băi de ierburi, iar pe durata verii, funcționează în aer liber, bazine cu apă termală (30 grade C). Unele hoteluri din stațiunea Geoagiu-Băi au baze proprii de tratament (Complex Germisara, Hotel Aurel Vlaicu,Hotel Diana),asigurându-se în modul acesta o eficiență mai mare a factorilor de cură balneară.

Stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi face parte din cele 25 de destinații turistice din Europa care au primit în 2010 titlul "Destinații europene de excelență” în turismul acvatic si balneo. În apropiere se pot vizita: Castrul roman, Biserica de tip rotondă, Peștera Geoagiu Băi și Cascada.

Stațiunea Vața de Jos este o stațiune balneoclimaterică de interes local, aflată în Depresiunea Zarandului. Însuși regele Carol al II-lea călătorea adesea de la castelul său din Săvârșin către Vața de Jos, pe un drum care a rămas cunoscut ca Drumul Regelui, pentru a se trata cu apele de aici.

Este un important centru terapeutic datorită apelor sale minerale termale. Stațiunea dispune de două izvoare și un puț artezian (60 m adâncime) cu ape minerale bogate în calciu, sulf, sodiu, magneziu, hipotone și ușor radioactive, cu o temperatură constantă de 36-37 grade C.

Acestea au proprietăți curative deosebit de eficiente în tratamentul bolilor reumatice, a convulsiilor spasmodice, inflamațiilor, paraliziilor, afecțiunilor tubului digestiv, glandelor anexe, afecțiunilor ginecologice, afecțiuni ale sistemului nervos. Odată cu modernizarea stațiunii, în baza de tratament din Vața de Jos se asigură proceduri de electroterapie, aerohelioterapie, băi cu sulf, sală fitness, cabinet de masaj, spa și laborator de analize.

În zonă, pot fi vizitate următoarele obiective: Bisericile din lemn din Ciungani, Basarabasa, Ociu, Cazănești (secolele XV-XVIII) situate într-un minunat cadru natural, Centrul de Ceramică Tomești și Complexul Țebea cu mormântul lui Avram Iancu, Gorunul lui Horea, Gorunul lui Avram Iancu, Podul Grohotului,Manastirea si Muzeul Crisan, Muzeul Aurului.

Baza de agrement Călan Băi este situată la o altitudine de 230 m, la 2 km nord de orașul Călan și oferă o priveliște minunată asupra munților ce o înconjoară.

Băile erau cunoscute pentru proprietățile lor încă din timpul romanilor, când purtau denumirea de Aquae, dovada existenței lor fiind inscripția „GENIO PAGI AQUAENSIS” ce se află pe o piatră din altarul bisericii de la Streisîngeorgiu. Bazinul roman se mai poate vedea și astăzi, este săpat în stâncă.

Apa este termominerală, bicarbonată, clorurată, calcică, sodică și magneziană.

Apa termominerală este utilizată în cinci bazine din care unul este acoperit, iar temperatura apelor este cuprinsă între 27-29 grade Celsius. Efectele terapeutice ale acestor ape termale sunt folosite în tratamentul reumatismului degenerativ, spondiloză, artroză, poliartroză, reumatismului extraarticular, bolilor reumatice inflamatorii (stări dureroase ale încheieturilor), a unor boli de piele și a neurasteniei.

De la Băile Aquae se pot face excursii la: Biserica de la Strei (5 km), Biserica de la Streisîngeorgiu (4 km), Mănăstirea Prislop (20 km), Biserica și Castelul de la Sîntămăria Orlea (27 km), Biserica de la Densuș (39 km), Castelul Corvineștilor (16 km), Parcul Dendrologic de la Simeria (14 km), Rezervația de zimbri din pădurea Slivuț-Hațeg (18 km), Peștera Cioclovina (18 km).

Având în vedere faptul că județul Hunedoara dispune de factori naturali terapuetici, cunoscuți din timpul romanilor, ar trebui realizate amenajări în acest sens, transformând zonele respective în stațiuni balneo-climaterice romane.

Stațiunea Vața de Jos ar putea fi reorganizată într-o stațiune balneo-climaterică regală, ținându-se cont de faptul că regele Carol al II lea venea să se trateze aici.

Astfel, stațiunile balneo-climaterice din județul Hunedoara ar întâmpina foarte mulți turiști.

2.1.3 Potențialul turistic al reliefului carstic

Pe teritoriul județului Hunedoara există forme ale reliefului carstic care au generat speoturismul. Acestea se împart în două categorii: forme de relief exocarstice (chei, văi carstice) și forme de relief endocarstice (peșteri, avene), reprezentând o atracție pentru turiști.

Principalele nuclee de dezvoltare a carstului hunedorean sunt: Munții Șureanu, Munții Retezat, Munții Metaliferi și Munții Poiana Ruscă. Județul Hunedoara este printre puținele zone din țară în care se regăsește carst alpin. Dezvoltarea excepțională a reliefului carstic a fost favorizată de factorii climatici, litologici și structurali.

Rețeaua hidrografică permanentă, precipitațiile abundente, bogăția covorului vegetal, grosimea stratelor de calcar au fost premizele formării și evoluției acestuia.

Ecosistemele carstice din munții hunedoreni prezintă o deosebită împortanță ecologică, nu numai pentru relieful caracteristic, ci și pentru habitatul caracteristic. În prezent peșterile adăpostesc importante specii de lilieci, iar în trecut au fost disputate ca mediu de viață de către ursul de peșteră și omul preistoric.

Peșterile și avenele sunt bine reprezentate, printre cele mai cunoscute fiind peșterile Cioclovina, Ponorici, Șura Mare, Tecuri și peștera Bolii.

Cea mai importantă atracție o constituie Parcul Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina, o arie naturală protejată de interes național.

Parcul este situat în Munții Șureanu, ocupă o suprafață de 38184 ha și cuprinde complexul carstic Ponorici-Cioclovina cu apă, peștera Tecuri, peștera Șura Mare, peștera Șura Mică, peștera Bolii, peștera Pălăriei,); punctul fosilifer Ohaba Ponor, cheile Crivadiei; lunca Ponorului și lunca Ponoriciului.

Accesul în parc se poate face prin stațiile C.F.R.: Orăștie, Călan, Pui, Bănița, dar și pe DN66 din localitățile Călan (spre Boșorod și Luncani), Pui (spre Ohaba Ponor), Baru și Bănița.

Turiștii pot parcurge diferite trasee turistice în interiorul parcului, printre care și următorul, marcat cu bandă roșie:Luncani-Peștera Cioclovina-Peștera Ponorici-Șura Mare-Ohaba Ponor.

Complexul carstic Ponorici-Cioclovina se află în localitatea Cioclovina, fiind una din cele mai importante zone carstice din România, care se remarcă prin aspectul peisagistic, valoarea științifică și potențialul turistic. Arealul are o mare diversitate speologică (peșterile Cioclovina Uscata, Ponorici-Cioclovina cu Apă, Peștera din Valea Călianului), paleontologică (peștera Cioclovina Uscată), floristică și faunistică.

Peștera Bolii este una din cele mai mari peșteri din Transilvania, fiind situată la 6 km de orașul Petroșani și este singura peșteră din țară unde se poate observa străpungerea în totalitate de către o apă curgătoare a unui masiv din rocă calcaroasă. (vezi fig.11 din anexe).

Peștera Șura Mare este o rezervație speologică cu o lungime de 4 km,pe teritoriul satului Ohaba,comuna Pui. Peștera este unică în România, datorită adăpostirii celei mai mari colonii de lilieci mici în periodele lor de hibernare.

Peștera Tecuri, rezervație speologică situată în Valea Petrosului, cu o lungime de 485m se remarcă prin frumusețea formațiunilor stalagmitice, coraliforme și a monocristalelor. Aici se dezvoltă una dintre cele mai mari stalagmite din România, cu o înălțime de 7 m. A fost declarată monument al naturii în anul 1954, datorită frumuseții și importanței științifice.

Cheile Crivadiei se află în vecinătatea satului Crivadia,în apropierea monumentului feudal Turnul Crivadiei.Rezervația are o suprafață de 10 ha și se remarcă prin frumusețea peisajului,dar și prin flora bogată și variată,o adevarată„oază”termofilă cu numeroase elemente dacice și daco-balcanice,conservate la adăpostul abrubtului cheilor.

O altă peșteră importantă este Peștera Zeicului, o arie naturală protejată de interes național inclusă Parcului National Retezat, situată în bazinul Jiului de Vest, pe teritoriul localității Câmpu lui Neag. Rezervația prezintă o mare varietate de de formațiuni stalagmitice și un bogat material paleontologic.

Peștera Cizmei este o arie naturală protejată de interes național, situată în Cheile Ribicioarei, apreciată în mod deosebit pentru desenele rupestre (atribuite neoliticului) descoperite în galeria superioară și pentru numeroase fragmente ale ursului de peșteră-din sala de la baza cavernamentului.

Deși în județul Hunedoara sunt multe peșteri deosebite, care prezintă o mare importanță, o parte din ele sunt închise sau nu pot fi vizitate. Ar trebuie realizate amenajări în acest scop, pentru a permite accesul turiștilor, pentru a le descoperi.

2.2 Resurse antropice

In județul Hunedoara există bogate și diverse resurse antropice, care satisfac setea de cunoaștere a turiștilor. Este locul în care aceștia pot rememora istoria, pe teritoriul județului găsindu-se importante vestigii arheologice romane și situri vechi. De asemenea, aici se află multe cetăți, printre care complexul de cetăți dacice, muzee, biserici vechi de lemn și de piatră, precum și castelul Corvinilor. Județul Hunedoara este și un județ cu o bogată entografie.

2.2.1 Patrimoniul cultural

Județul Hunedoara dispune de importante și vaste resurse culturale, care pot atrage mulți turiști, oferindu-le o experiență interesantă și lăsându-le un gust plăcut. Aceste resurse pot fi împărțite în două categorii: edificii culturale și edificii de factură religioasă. Printre edificiile culturale cele mai importante din județul Hunedoara se numără: Castelul Corvinilor, Cetatea Deva, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, Muzeul militar în aer liber din Orăștie, Muzeul Aurului din Brad, Muzeul de arheologie Sarmizegetusa, Muzeul Mineritului din Petroșani, Muzeul Memorial Aurel Vlaicu, Casa-Muzeu Avram Iancu, Cetatea Orăștiei.

Castelul Corvinilor este situat în centrul județului Hunedoara, în orașul Hunedoara și reprezintă una din cele mai importante construcții cu arhitectură gotică din România.

Este clădirea medievală cea mai bine păstrată din sud-estul Europei. A fost construit în secolul al XV lea și restaurat în timp, astăzi devenind Muzeul Castelul Corvinilor. Accesul în castel se face pe un pod de lemn ( vezi fig.12 din anexe).

Pentru turiști, un punct de atracție îl reprezintă fântâna din curtea castelului și legenda acesteia, iar recent,a fost deschis un bastion de tortură,care simulează metode medievale.

A fost înființată asociația de reconstituire medievală Ordinul Cavalerilor de Hunedoara, ce promovează imaginea castelului prin susținerea unor activități cultural-educative cu temă medievală (spre exemplu, organizarea campionatului intern de lupte medievale) și se bazează pe voluntariat (vezi fig.13 din anexe).

La Castelul Corvinilor se pot realiza activități de arheologie experimentală, într-o anumită perioadă, întrucât aici există cel mai complex atelier de arheologie experimentală pe ev mediu din Romania, ce cuprinde: cusut manual și broderie, dansuri medievale, prelucrarea lemnului, pielărie-armurărie, tehnici de luptă, culinare, obiceiuri de nuntă.

De asemenea, la Castelul Corvinilor se organizează două festivaluri medievale:festivalul “Vara medievală” și “Festivalul Medieval”, care atrag turiștii prin activitățile desfășurate.

Anul acesta are loc săptămâna "Festivalului de artă și documentare" ce vizează reînvierea legendelor legate de Castelul Corvinilor și a istoriei lui, acestea fiind ilustrate printr-o piesă de teatru, dar și păstrarea tradițiilor medievale. Va fi filmat și un documentar pentru turiștii care vizitează castelul și vor fi organizate și concerte folk.

Castelul Corvinilor și-a deschis porțile și anul acesta turiștilor, în cadrul evenimentului “Noaptea Muzeelor”

O altă activitate interesantă, realizată la castel și care atrage turiștii prin unicitatea ei, o reprezintă organizarea concertelor de muzică clasică, aici desfășurându-se: “Toamna Muzicală Hunedoreană“, “MuziCastel” și festivalul “Opera Nights”, singurul din țară în aer liber.

Castelul Corvinilor a fost restaurat, încercând să atragă astfel un număr și mai mare de turiști.

La Castelul Corvinilor, se poate desfășura și turismul cinematografic, acesta oferind cadrul ideal pentru realizarea acestui tip de turism. Castelul Corvinilor a fost în ultimii ani atât gazda cât și subiectul unor prestigioase producții. Spre exemplu, aici au avut loc filmări extraordinare pentru promovarea unei companii TV din Finlanda, bugetul fiind de peste 100.000 euro.

Cetatea Deva este situată în Rezervația Naturală Dealul Cetății, la o altitudine de 370 m, fiind construită pe urmele unei fortificații daco romane, oferind turiștilor o priveliște splendidă asupra orașului. Pe Dealul Cetății se pot întalni diverse specii florale precum și vipera cu corn.

Accesul spre Cetatea Deva se poate realiza pe jos, din parcul cetății, dar și cu ajutorul telecabinei, aceasta fiind singurul ascensor înclinat din Romania, iar din punct de vedere al lungimii traseului – 278 metri și a diferenței de nivel – 158 metri, este primul din Europa.

Cetatea Devei a intrat anul acesta într-un program de reabilitare.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva se află în Castelul Magna Curia, cea mai veche clădire monument istoric a Devei, păstrată (vezi fig.14 din anexe).

Muzeul are mai multe secții, colecția acestuia conținând piese de arheologie preistorică, dacică, romană, medievală timpurie precum: reliefuri de la Ulpia Traiana și Micia, unelte de minerit, atelier de fierărie, piese de bronz, numismatică, istorie, artă plastic și decorativă, carte veche românească și străină, arme albe și arme de foc.

Muzeul mai deține colecții de etnografie (port, unelte, împletituri, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă) și de științele naturii, iar biblioteca conține peste 40.000 de volume. Deține bunuri culturale clasate în tezaurul patrimoniului cultural național.

Muzeul militar în aer liber de la Orăștie este singurul muzeu militar în aer liber din țară, situat la intrarea în localitate. Acesta deține peste 80 de piese militare (vezi fig.15 din anexe).

Muzeul de arheologie Sarmizegetusa deține colecții de arheologie romană, descoperite în situl arheologic aflat în apropiere, precum: monumente epigrafice și sculpturale, mozaicuri, fragmente de pictură murală, arme, argintărie, obiecte din bronz, os, ceramică, sticlă, monede (vezi fig.16 din anexe)

Muzeul Aurului din Brad conține o “colecție formată din obiecte din aur nativ, lămpi, opaițe, flori de mină, unelte; are peste 2000 de piese, din care 20 au o valoare excepțională. Colecția mai cuprinde și 3 piese unicat în Europa, prin formă, conținut și valoare. Colecția muzeului a fost expusă în anul 2003 la Muzeul Național de Arheologie din Munchen, Germania și este redeschisă publicului din 2012.

Muzeul mineritului din Petroșani cuprinde colecții de unelte, aparatură, lămpașe, instalații tehnice și utilaje miniere, documente, fotografii de epocă, ilustrând istoria mineritului din Valea Jiului. Sunt reconstituite abataje de mine de cărbuni, diverse obiecte specifice vieții minerilor, redând evoluția extracției și prelucrării acestora.

Muzeul Memorial Aurel Vlaicu este situat în comuna Geoagiu. În casa părintească și într-o construcție anexată acesteia, sunt prezentate colecțiile care reflectă activitatea de inventator și aviator a lui Aurel Vlaicu, aflat între pionierii aviației mondiale: obiecte personale, instrumentar și aparatură de zbor, machete, schițe tehnice.

Casa-Muzeu Avram Iancu se află în Baia de Criș și este formată din două săli. Prima este sala de istorie, unde este prezentată activitatea revoluționară a lui Avram Iancu, iar în cea de-a doua sunt expuse piese de etnografie. Multe dintre acestea poartă amprenta tricolorului românesc, la vechimea lor de 150 de ani.

Cetatea Orăștiei adăpostește 3 edificii cu valoare istorică și culturală: biserica reformată construită în secolul XIV, biserica evanghelică construită în secolul al XIX  lea și rotonda ecleziastică care reprezintă un ansamblu arheologic situat sub nivelul solului datând din secolul al XI lea și conținând zidurile unei construcții bisericești. Cetatea este foarte puțin pusă în valoare, monumentele fiind închise.

De asemenea, turiștii care vin în județul Hunedoara se pot delecta, mergând la unul din cele două teatre: Teatrul de artă Deva sau Teatrul Dramatic Ion D. Sârbu.

În județul Hunedoara există numeroase edificii de factură religioasă: biserici vechi de lemn și de piatră. Dintre acestea, cele mai importante, care atrag un număr mare de turiști, prin vechimea și unicitatea lor sunt: Biserica din Densuș și Mănăstirea Prislop.

Biserica din Densuș se află la 10 km de orașul Hațeg și este cea mai veche biserică românească în care încă se mai țin slujbe. Se numără printre cele mai originale și interesante biserici românești, impresionând prin arhitectură, material de construcție (piatră romană de la Ulpia Traiana) și pictură (vezi fig.17 din anexe).

Se poate ajunge cu mașina pe DN 68 Hațeg-Caransebeș, cu abatere spre Densuș sau cu trenul din Gara Hațeg, de pe linia Simeria(Deva–Târgu Jiu), iar de acolo cu mijloace auto.

Mănăstirea Prislop este situată într-un cadru natural deosebit, la 13 km de Hațeg, și reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania, de șapte secole.A fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de Părintele Nicodim, construită din piatră, în plan triconic și este singura de acest fel din Transilvania (vezi fig.18 din anexe).

Mormântul părintelui Arsenie de la mănăstirea Prislop reprezintă unul din importantele locuri de pelerinaj din țară. La mănăstirea Prislop se poate ajunge astfel: dinspre Hunedoara se merge pe traseul: Hunedoara-Silvașu de Jos-Silvașu de Sus-Sf.Mănăstire Prislop. Dinspre Hațeg se parcurge traseul: Hațeg – Silvașu de Jos – Silvașu de Sus – Sf.Mănăstire Prislop.

Aceste monumente culturale și de factură religioasă de mare importanță necesită activități de restaurare și acțiuni de conservare pentru o bună valorificare a acestora.

2.2.2 Patrimoniul istoric

Județul Hunedoara are un bogat patrimoniu istoric și este gata să ofere turiștilor o experiență unică. Pășirea pe acest tărâm înseamnă o rememorare a istoriei.

Cei care aleg să vină aici, vor avea ocazia să descopere uimitoarea civilizație a dacilor și edificii de importanță istorică, printre care: complexul de cetăți dacice din munții Orăștiei, unice în Europa, incluse în patrimoniul UNESCO, ce reprezintă mari realizări ale civilizației dacice: Sarmizegetusa Regia, Cetatea Luncani-Piatra Roșie, Costești-Cetățuie, Cetatea Costești-Blidaru, Cetatea Bănița; Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Castrul roman de la Cigmău.

Sarmizegetusa Regia este capitala vechii Dacii și cea mai mare fortificație geto-dacă din țară. Se află în satul Grădiștea de Munte, comuna Orăștioara de Sus pe vârful unei stânci, la 1.200 m înălțime și era un bun punct de observație. A fost centrul militar, politic și religios al dacilor (vezi fig.19 din anexe).

Punctul de plecare spre Sarmizegetusa Regia îl constituie localitatea Costesti. Din Costești, se merge în direcția Grădiștea de Munte-Sarmizegetusa Regia.

Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa este capitala Daciei romane și a fost întemeiată după cucerirea Daciei. Este situată în Țara Hațegului și este o așezare diferită de cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, fiind construită la aproximativ 40 km de aceasta.

Numele de Sarmizegetusa i-a fost adaugat pentru a simboliza faptul că această nouă colonie romană lua locul vechii capitale a statului dac (vezi fig.20 din anexe). Aici se află amfiteatrul cu 5.000 locuri, forumul, palatul Augustalilor, temple, apeducte (vezi fig.21 din anexe).

Se poate ajunge pe DN68 Hațeg-Caransebeș, pe calea ferată Petroșani-Subcetate sau Simeria-Subcetate.

Aceste monumente cu valoare istorică nu sunt valorificate așa cum ar trebui, nu este exploatat potențialul turistic al zonei, astfel încât numărul turiștilor să crească: indicatoarele lipsesc sau sunt insuficiente pentru orientarea turiștilor, panourile de informare sunt doar în limba română, monumentele nu au punct de informare, utilitățile nu există la nici o cetate, pe unele monumente există vegetație și nu este asigurat ghidajul, aceste lucruri fiind necesare unui turism cultural-istoric civilizat. Doar la Cetatea Costești există materiale informative, iar acestea sunt puține.

În acest sens, sunt necesare acțiuni de conservare, protejare și restaurare a acestor vestigii arheologice, pentru o dezvoltare durabilă, pentru ca și generațiile viitoare să descopere această minunată civilizație daco-romană, această moștenire istorică.

2.2.3 Patrimoniul etnografic

În județul Hunedoara sunt câteva zone cu un mare potențial etnografic, fiecare dintre ele atrăgând turiștii prin specificitatea și unicitatea zonei: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Țara Hațegului, Valea Jiului, Valea Mureșului.

Turiștii care doresc să descopere etnografia acestor ținuturi, pot veni să viziteze muzeele care ilustrează colecții etnografice specifice fiecărei zone, printre care se numără: Muzeul de istorie și etnografie Brad, Muzeul de etnografie și artă populară Orăștie. Colecțiile etnografice deosebite (din zonele Pădureni, Luncani, Valea Mureșului, Brad, Hațeg,etc) compuse dintr-o gamă largă de unelte agricole, pastorale și de minerit, din ceramică produsă în centre tradiționale sau din manufactura de ceramică fină de la Batiz, port și textile de interior, podoabe, icoane pe lemn și sticlă, dau o marcă aparte țărănimii hunedorene.

Muzeul de etnografie și artă populară din Orăștie: Colecțiile etnografice provin din așezările Platformei Luncanilor, ilustrându-se o mare bogăție tipologică și subtilitate stilistică, prin obiecte casnice, unelte legate de creșterea animalelor și pădurărit, port popular, podoabe, icoane pe sticlă.

Muzeul de istorie și etnografie Brad: Colecțiile au rezultat prin cercetarea istorică și etnografică a acestui vechi centru minier, plasat într-o autentică zonă etnografică. Uneltele tradiționale legate de creșterea animalelor și exploatarea pădurii, alături de inventarul casei țărănești și al industriei casnice, de icoane, produse ale lemnarilor, textile de interior și piese de port, susțin autenticitatea comunităților din Zarand.

Ținutul Pădurenilor este situat pe valea râului Cerna, la poalele munților Poiana Ruscă și reprezintă una dintre cele mai bogate zone etnografice din țară, de o mare frumusete, ce păstrează tradiții și obiceiuri neschimbate de secole.

Este cunoscut pentru frumusețea și specificitatea costumului popular tradițional, originalitatea arhitecturii țărănești, tradițiile si obiceiurile locale.

Este compus din următoarele comune: Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Leleșe, Lunca Cernii și Vecini, iar satele pădurenilor sunt mici, așezate pe culmi și creste de dealuri.

Aici s-a dezvoltat una dintre cele mai originale culturi populare, datorită condițiilor geografice speciale. S-a păstrat cultura populară arhaică, extrem de originală și de diferențiată față de aceea a regiunilor învecinate, trăsăturile principale ale acestei culturi constând în: amplasarea așezărilor pe culme, culturile agricole pe dealuri terasate, lipsa olăritului, portul specific (în special al femeilor) și graiul.

Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt: prelucrarea lemului (de aici și denumirea de ”pădureni”) și extragerea metalelor.

Portul tradițional din Ținutul Pădurenilor (în special cel femeiesc) este considerat cel mai arhaic și cel mai bine conservat din țară și unul dintre cel mai vechi din Europa. Felul în care femeile din acest ținut își încing mijlocul este unul dintre cele mai complicate și mai interesante, amintind de urmele unei străvechi arte dacice de prelucrare a metalelor.

Folclorul muzical și coregrafic din această zonă este bine reprezentat prin “brâu” și “ardeleana”, caracteristic pentru dans fiind învartirea în perechi, cerc, semicerc, în linie cu puternice lovituri ale piciorului în pământ. În fiecare an, vara, are loc festivalul de folclor “Drăgan Muntean”.

Principala cale de acces în Ținutul Pădurenilor o reprezintă drumul județean 687E, prin localitatea Ghelari.

Se pot vizita:bisericile vechi din Ghelari și Ruda, ridicate în secolul al XVII-lea,furnalul de la Govăjdia, unde au fost turnate piese pentru Turnul Eiffel din Paris, linia de cale ferată îngustă și vechile galerii de extragere a fierului.

Țara Zarandului este o zonă etnografică bogată, ce se întinde pe teritoriul a 3 județe: Hunedoara, Arad și Alba. Localități ale Țării Zarandului de pe teritoriul județului Hunedoara sunt: comuna Baia de Criș, cu satul Țebea-capitală a regiunii Țara Zarandului, unde se află mormântul lui Avram Iancu, Gorunul lui Horea, Brad-important oraș minier, centrul economic al regiunii, Ribița, Criscior, Deva, Vața de Jos.

Țara Zarandului este o importantă zonă etnografică, printre cele mai bogate rezervații de tradiții arhaice din țară și se întinde pe versantul vestic al Munților Apuseni, de o parte și de alta a Crișului Alb. Meseriile tradiționale ale zonei sunt: mineritul (una din ocupațiile de bază ale locuitorilor), cojocăritul (Baia de Criș a fost, mult timp, un important centru de cojocărit); producerea varului (se mai practică și astăzi, sporadic); agricultura și creșterea animalelor.

Portul popular este specific Văii Crișurilor. Costumul popular este destul de simplu, dar mai este purtat foarte rar, de batrâni, în zile de sarbatoare sau pe scena, în cadrul unor spectacole folclorice. Caracteristice pentru portul popular sunt broderiile nesofisticate cu flori, cruciulițe și benzi de culoare neagră. Femeile poartă pieptar negru din piele, acoperit cu broderii compacte, iar barbații poartă „sarica” (bundă din piei de oaie).

Printre obiceiurile și tradițiile specifice Țării Zarandului se numără:

-Dansurile populare: dansul popular tradițional este asemănător celui din Munții Apuseni, cel mai frecvent fiind „tarina” sau „abrudeanca”, dar se mai joacă și învârtita, jianca.

-Nedeile: sunt serbări câmpenești, asociate cu hramurile bisericilor din satele respective. Este una din cele mai mari sarbatori ale satului, ocazie cu care se întorc cei plecați pe alte meleaguri.

Familiile se reîntregesc în jurul mesei, iar spre seară începe jocul, asemenea horelor de pe vremuri.

– „Ciorolița”: este un obicei unic, ce se păstrează într-un singur cătun din satul Țebea. „Ciorolița” este un personaj colectiv care bântuie ulițele satului în noaptea ajunului de Bobotează. Tineri mascați parcurg un traseu de 10 km, însoțiți de întregul sat, iar procesiunea începe după ce preotul a dus Botezul și în ultima casă. La toate răspântiile sunt aprinse focuri, în jurul cărora dansează, fac zgomot și scot chiote înfricoșătoare, ca să alunge spiritele rele din preajma satului. Drumul se încheie, în fiecare an, la mormântul lui Avram Iancu, în cimitirul de la Țebea,

– Târgul de fete de pe Muntele Găina: este cea mai mare sărbătoare anuală a locuitorilor din Munții Apuseni și are loc în fiecare an, în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie. Oamenii se adună cu o zi înainte și petrec noaptea în jurul focurilor. Această manifestare etno-culturală a fost menționată prima oară în documente în anul 1816.

Țara Hațegului este o zonă etnografică foarte bogată și o regiune istorică plină de vestigii arheologice de pe vremea dacilor. Aici se găsesc și numeroase biserici vechi, de lemn și de piatră. În Țara Hațegului se află și Geoparcul Dinozaurilor, ce reprezintă o mare atracție turistică, prin unicitate (vezi fig.22 din anexe).

Turiștii interesați de arta populară și care doresc să cunoască tradițiile locului, pot vizita Muzeul Țării Hațegului din centrul orașului Hațeg, unde pot vedea oale tradiționale din lut, costume populare, linguri și vase sculptate din lemn, instrumente muzicale și jucării țărănești

Printre tradițiile și obiceiurile specifice se numără: ”Zilele Hațegului” cu ocazia cărora au loc parade ale portului popular local; Hațegana-muzică tradițională locală.

Valea Mureșului reprezintă o zonă formată de sate cu caracteristici proprii de cultură populară.

Turiștii care vor veni să descopere etnografia acestor locuri, una foarte bogată și unică, vor rămâne încântați de alegerea făcută.

CAPITOLUL III ANALIZA INFRASTRUCTURII ȘI A CIRCULAȚIEI TURISTICE

În cadrul acestui capitol, prin intermediul tabelelor și graficelor, am analizat structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din anul 2010, capacitatea de cazare turistică existentă și în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică în anul 2012, precum și evoluția capacității de cazare turistică, existentă și în funcțiune, în perioada 1995-2012, evoluția capacității de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în perioada 1995-2012. De asemenea am analizat evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 1990-2012, evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști în perioada 1990-2012. Am realizat o comparație între sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști, în anul 2006 și în anul 2012.

Tabel nr.III-1 Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în anul 2010

Sursa: Direcția județeană de statistică Hunedoara

Fig.nr.III-1 Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în anul 2010

Analizând acest tablel și acest grafic, se poate observa faptul că în anul 2010, pensiunile turistice rurale reprezentau cele mai multe structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, în număr de 26, ceea ce reprezintă 28% din total, urmate de pensiunile turistice urbane în număr de 22, ceea ce reprezintă 24% din total. Hotelurile și motelurile se aflau pe al treilea loc, cu un număr de 21, ceea c reprezintă 22% din total. Se poate observa faptul că, pensiunile turistice rurale și pensiunile turistice urbane reprezentau 52% din totalul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, în anul 2010.

Tabel nr.III-2 Capacitatea de cazare turistica existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în anul 2012

Sursa: Institutul Național de Statistică

Fig.nr.III-2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în anul 2012

Analizând acest tabel și acest grafic, se poate observa faptul că în anul 2012, hotelurile dețineau cea mai mare capacitate de cazare turistică existentă, cu un număr de 2044 de locuri, urmate de vilele turistice cu un număr de 635 de locuri. Casuțele turistice dețineau cea mai redusă capacitate de cazare turistică existentă, având un număr de 10 locuri.

Tabel nr.III-3 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică în anul 2012

Sursa: Institutul Național de Statistică

Fig.nr.III-3 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică în anul 2012

Analizând acest tabel și acest grafic, se poate observa faptul că în anul 2012, hotelurile dețineau cea mai mare capacitate de cazare turistică în funcțiune, cu 636191 de locuri-zile, urmate de vilele turistice cu 143354 locuri-zile. Cea mai redusă capacitate de cazare turistică în funcțiune o dețineau hostelurile, cu 1705 locuri-zile.

Analizând aceste două tabele ce ilustrează capacitatea de cazare turistică existentă și în funcțiune în anul 2012, se poate observa faptul că, deși existau sate de vacanță cu un număr de 102 locuri și căsuțe turistice cu un număr de 10 locuri, acestea nu au întâmpinat turiști.

Tabel nr.III-4 Evoluția capacității de cazare turistică, existentă și în funcțiune, în perioada 1995-2012

Sursa: Institutul Național de Statistică

Fig.nr.III-4 Evoluția capacității de cazare turistică existentă în perioada 1995-2012

Analizând evoluția capacității de cazare turistică existentă în perioada 1995-2012 ilustrată de acest tabel și de acest grafic, se poate observa faptul că în anul 1995 a atins vârful maxim, cu un număr de 4969 de locuri.

Până în anul 2009, aceasta a scăzut, ajungând în acest an la un vârf minim, cu un număr de 3484 de locuri. Din anul 2010, capacitatea de cazare turistică existentă a înregistrat o creștere de la an la an, ajungând în anul 2012 la un număr de 4072 de locuri.

Fig.nr III-5 Evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune în perioada 1995-2012

Analizând evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune în perioada 1995-2012 ilustrată de acest grafic, se poate observa faptul că în anul 1995 a fost atins vârful maxim, cu un număr de 1334842 locuri-zile. Aceasta a înregistrat o tendință de scădere în anii următori, ajungând în 2005 la un număr de 903822 locuri-zile. În anul 2008 a înregistrat o tendință de creștere, ajungând la un număr de 931446 locuri-zile, iar în anul 2009 aceasta a înregistrat o tendință de scădere, atingând un vârf minim, cu un număr de 903134 locuri-zile.

În anul 2010 a fost înregistrată o tendință de creștere, atingând un număr de 933333 locuri-zile, iar în anul următor a fost înregistrată o tendință de scădere, ajungând la un număr de 915463 locuri-zile. În anul 2012, capacitatea de cazare turistică în funcțiune a crescut, ajungând la un număr de 966713 locuri-zile.

Tabel nr.III-5 Evoluția capacității de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în perioada 1995-2012

Sursa: Institutul Național de Statistică

Analizând evoluția capacității de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în perioada 1995-2012 ilustrată în acest tabel, se poate observa faptul că în această perioadă, dintre structurile de primire turistică, hotelurile dețineau cel mai mare număr de locuri, atingând un vârf maxim în anul 1995, cu 2433 de locuri și un vârf minim în anul 2005, cu un număr de 1652 de locuri.

După acest an, numărul locurilor din hoteluri a înregistrat o tendință de creștere, ajungând în anul 2012 la un număr de 2044 de locuri.

Tabel nr.III-6 Evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică în perioada 1995-2012

Sursa: Institutul Național de Statistică

Analizând evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică în perioada 1995-2012 ilustrată în acest tabel, se poate observa faptul că, în această perioadă, hotelurile dețineau cel mai mare număr de locuri-zile, atingând un vârf maxim în anul 1995 cu 777370 de locuri-zile.

Vârful minim a fost atins în anul 2005, când hotelurile dețineau 513528 de locuri-zile.

Tabel nr.III-7 Evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 1990-2012

Sursa: Institutul Național de Statistică

Fig.nr III-6 Evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 1990-2012

Analizând evoluția sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 1990-2012 ilustrată de acest tabel și acest grafic, se poate observa faptul că vârful maxim a fost atins în anul 1990, cu un număr de 283143 de turiști, ulterior scăzând dramatic și atingând un vârf minim în anul 2000 cu un număr de 77452 de turiști. După acest an, sosirile au înregistrat o evoluție oscilantă, scăzând sau crescând de la un an la altul.

Anul 2012 a întâmpinat 86540 de turiști, un număr mai mare decât cel din anii 2009, 2010 sau 2011, dar mai mic decât cel din anul 2008, când s-a înregistrat un număr de 103860 de turiști.

Tabel nr.III-8 Evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști în perioada 1990-2012

Sursa: Institutul Național de Statistică

Fig.nr.III-7 Evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști în perioada 1990-2012

Analizând evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști în perioada 1990-2012 ilustrată prin intermediul acestui tabel și acestui grafic, se poate observa faptul că, referitor la turiștii români, vârful maxim a fost atins în anul 1990, cu un număr de 272472, iar vârful minim a fost atins în anul 2010, cu un număr de 62621.

În anul 2012 s-a inregistrat un număr de 77537 de turiști români, un număr mai mare decât cel din anii 2009, 2010 sau 2011 dar mai mic decât cel din anul 2008, când s-a înregistrat un număr de 91919 de turiști români.

Turiști străini nu s-au înregistrat în perioada 1990-2005 în județul Hunedoara, ci începând cu anul 2006, când a fost atins vârful maxim cu un număr de 15667. După acest an, numărul turiștilor străini a înregistrat o tendință de scădere până în anul 2009, cand s-au înregistrat un număr de 9172. Anul următor, numărul acestora a crescut, ajungând la 9375.

În anii 2011 și 2012, numărul turiștilor străini a scăzut de la un an la altul, în anul 2012 înregistrându-se vârful minim cu un număr de 9003.

Fig.nr.III-8 Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști, în anul 2006

Fig.III-9 Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști, în anul 2012

Analizând aceste grafice privind sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști, în anul 2006 și în anul 2012, se poate observa faptul că, în anul 2006 turiștii români reprezentau 82% din total, în timp ce turiștii străini reprezentau 18 % din total. În anul 2012, procentul turiștilor români a crescut față de anul 2006 cu 8 procente, ajungând la 90%, în timp ce procentul turiștilor străini a scăzut cu 8 procente, ajungând la 10%.

CAPITOLUL IV STRATEGII DE DEZVOLTARE ÎN TURISM ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

În cadrul capitolului am prezentat analiza SWOT în turismul din județul Hunedoara, temele turistice din județ care au un potențial de dezvoltare și abordarea strategică a acestora, dar și acțiuni de valorificare a potențialului turistic.

Analiza SWOT în turismul din județul Hunedoara prezintă punctele puternice, punctele slabe, oportunitățile și amenințările.

Punctele puternice ale județului Hunedoara sunt reprezentate în principal de munți, peisajul spectaculos, tradițiile specifice și oamenii:

– zonele montane cu vârfuri ce depășesc 2500 metri, ideale pentru turism atât vara cât și iarna

– ariile protejate (rezervații naturale, parcuri, etc.) cu suprafață extinsă

– moșternirea istorică și culturală

– județul este străbătut de drumuri europene

– tradițiile județului și populația ospitalieră.

Punctele slabe ale județului Hunedoara sunt reprezentate de lipsa organizării aspectelor necesare pentru stimularea turismului:

-lipsa infrastructurii de acces către obiectivele turistice

-lipsa informațiilor și hărților turistice

-lipsa resurselor umane specializate în domeniu

-lipsa organizării și cooperării privind promovarea județului.

Oportunitățile pentru Județul Hunedoara au legătură, în principal, cu dezvoltarea unor noi produse și activități de promovare,printre care se numără:

-dezvoltarea zonelor montane izolate prin turismul montan

-valorificarea potențialului cultural și istoric uriaș

-dezvoltarea și amenajarea la un nivel superior a stațiunilor balneo-climatice

-dezvoltarea turismului în zonele Retezat, Țara Hațegului, Parâng, Munții Orăștiei

-reintroducerea județului în circuitul turistic internațional.

Pericolele pentru județul Hunedoara se referă în special la investiții, produsele turistice oferite, dezvoltarea rurală și urbană și mediul înconjurător:

-investiții slabe în turism

-competitivitatea produselor turistice este slabă în comparație cu cea a județelor vecine.

-zonele rurale, deși au un potențial touristic, sunt foarte puțin dezvoltate

-calitatea mediului înconjurător în anumite zone poate influența negativ dezvoltarea turismului.

În urma realizării analizei SWOT pentru turismul din județul Hunedoara, se poate deduce faptul că punctele puternice oferă bune oportunități pentru o viitoare dezvoltare, iar majoritatea punctelor slabe pot fi depășite. În acest sens sunt neceare măsuri pentru stimularea creării unor noi facilități și modernizarea infrastructurii, iar aceste activități trebuie să privească conservarea bogățiilor pentru generațiile viitoare.

Temele turistice prezente în județul Hunedoara sunt:

-turismul montan și de schi, care este destul de bine dezvoltat, iar posibilitățile viitoare sunt de a îmbunătăți facilitățile de schi și de a oferi servicii mai bune.

-turismul cultural-istoric este dezvoltat la un nivel moderat, pentru o mai bună promovare fiind necesară încadrarea obiectivelor turistice într-o rețea și realizarea unor programe turistice.

-turismul de sănătate este puțin dezvoltat,deși județul dispune de resurse balneo-climatice cunoscute încă de pe vremea romanilor.

-turismul industrial și cinematografic nu a fost dezvoltat până acum, deși există locuri unde aceste forme de turism ar fi posibile. Un exemplu bun îl constituie Castelul Corvinilor.

Temele turistice sunt abordate strategic, pe trei nivele de dezvoltare, după cum urmează:

1.Hunedoar-județ primitor

În cadrul acestui nivel, turistul care vine în Hunedoara se simte ca acasă, iar facilitățile sunt bune. Principalele atracții turistice sunt clare: munții Retezat pentru drumeții, stațiunea Straja pentru schi, Castelul Corvinilor, Cetatea Deva, Sarmizegetusa și vechile biserici. Siturile turistice sunt îmbunătățite, iar unitățile de cazare sunt plăcute.

Pentru atingerea acestui nivel, sunt necesare activități privind:

-cunoașterea: turismul poate deveni un sector de export important pentru județul Hunedoara și poate furniza slujbe pentru locuitori. Este necesară realizarea unor ateliere și seminarii în care să se discute elaborarea diverselor teme turistice și planul strategic și ar trebuie să implice reprezentanți ai consiliului județean și ai municipalităților, dar și hoteluri, pensiuni.

-planificarea turistică: este necesară pentru câștigarea încrederii investitorilor, realizarea investițiilor și organizarea dezvoltării turistice de succes și de durată, prin actualizarea rapidă a strategiei de turism și introducerea unor măsuri pe termen scurt.

-infrastructura: majoritatea vizitatorilor străini sosesc pe șosele. Fonduri UE au fost alocate pentru modernizarea autostrăzilor, dar sunt necesare investiții viitoare în acest sector.

-informația și comunicarea: turiștii primesc informațiile prin multe canale de comunicare precum: centre de informare turistică în oraș sau la siturile turistice, semne de-a lungul drumurilor, pagină oficială de internet pentru agențiile publice, pagini comerciale de internet cu informații despre cazare și ofertele turistice sau informații personale împărtășite între rude.

Acțiunile necesare pentru realizarea acestei activități sunt: transformarea paginii de internet a Județului Hunedoara într-o pagină turistică atractivă, organizarea unui calendar cu evenimente lunare în județ, furnizarea semnelor de informare la intrarea în județ, în municipalități și în siturile istorice, realizarea unui pliant cu informații privind posibilitățile de cazare și obiectivele turistice.

-educația: este necesară perfecționarea resurselor umane din turism, spre exemplu: pregătirea personalului din unitățile de cazare și alimentație publică, pregătirea managerilor hotelurilor pentru a face afaceri pe o piață de turism competitivă și instruirea ghizilor turistici pentru a oferi turiștilor o experiență calitativă și reală.

-anteprenoriatul: pentru a crea o varietate de spații de cazare și activități turistice, este important ca și persoanele private să fie interesate de dezvoltarea turismului. La nivel local, acestea ar trebui stimulate să deschidă o casă de oaspeți sau să organizeze activități de folclor.

-restaurarea: multe situri istorice au nevoie de restaurare pentru a fi conservate pe termen lung și pentru a facilita vizitele turiștilor.Pentru Cetatea Devei, Castelul Corvinilor și Sarmizegetusa au fost dezvoltate proiecte pentru restaurarea siturilor.

2. Hunedoara-o destinație specială.

În cadrul acestui nivel, Hunedoara merita să fie luată în considerare drept o opțiune serioasă pentru turiștii care, ținând cont de ofertele mai competitive privind turismul cultural, istoric, rural și montan ale altor județe sau țări, aleg sa vină în Hunedoara. Aceștia se simt bine veniți, vizitează situri importante și ajung să cunoască locurile, tradițiile și oamenii, participând la activitățile locale. Turismul montan este bine dezvoltat, turismul rural este creat printr-o rețea de pensiuni și activități specifice, iar turismul cultural-istoric este la un nivel înalt, prin atracțiile medievale, romane și dacice extraordinare, cu o istorie vie.

Pentru a atinge acest nivel, sunt necesare activități legate de:

-stabilirea unui brand al județului și promovarea acestuia.

-dezvoltarea produselor în concordanță cu standardele internaționale

-crearea unor spații în care turiștii să primească informațiile necesare și sfaturi privind tipul de turism dorit: cultural, istoric, rural și etnografic, montan și unde pot avea posibilitatea de rezervare.

3. Hunedoara-o experiență unică

În cadrul acesti nivel, turiștii știu despre acest loc unic și nu se gândesc la o altă opțiune, ci sunt hotărâți să vină aici, unde experimentează aventuri speciale, ajung să cunoască locuri sau să învețe lucruri noi și se simt îmbogățiti de această experiență. Pentru a construi ceva unic, trebuie să existe un proces creativ în care sa fie implicați artiști, arhitecți și antreprenori, rezultatul final fiind în conformitate cu propriile valori și istoria județului.

Pentru atingerea acestui nivel, sunt necesare activități precum:

-investigarea potențialului pentru turismul industrial: în județul Hunedoara sunt zone întinse care dovedesc istoria îndelungată a activității miniere și siderurgice, oferind un aspect al mărimii producției din perioada de prosperitate a comunismului și trebuie considerate o moștenire industrială, dar mare parte a acestor situri sunt închise sau în ruină. Ele pot fi utilizate în conexiune cu alte teme turistice, cum ar fi: turismul de afaceri (construirea unor centre de conferință, hoteluri) ,turismul cinematografic (spre exemplu,realizarea unor filmări), turismul cultural (construirea unor muzee și expoziții). Se poate urmări modelul dezvoltării complexului Zollverein din zona industrială Ruhrgebiet din Germania.

-investigarea potențialului existent pentru industria producătoare de filme: se poate dezvolta o bază care sa susțină producerea și realizarea filmelor. Castelul Corvinilor poate găzdui activitățile cinematografice, dar și alte zone (situri industriale, naturale). Se poate urma exemplul din Montana, Statele Unite ale Americii, care are succes prin implementarea unui birou de film.

-dezvăluirea istoriei și civilizației daco-romane: ruinele de la Sarmizegetusa pot fi cunoscute în Europa ca bază a istoriei romane, oferind, prin unicitate, una din cele mai interesante experiențe culturale din Europa. Este necesară deschiderea către experții în arheologie, restaurarea siturilor și includerea acestora în rețeaua turistică a moștenirilor daco-romane la nivel european.

Planul de dezvoltare al județului Hunedoara evidențiază, în ceea ce privește turismul, acțiuni referitoare la:

1.Îmbunătățirea infrastructii de turism

Amenajarea rețelei drumurilor de acces, a parcărilor și a sistemelor de marcaj în zonele

turistice

-refacerea infrastructurii rutiere de acces spre obiectivele turistice din județul Hunedoara

-marcarea și inscripționarea în mai multe limbi a căilor de acces catre obiectivele turistice

– înființarea centrelor de informare turistică

-extinderea panourilor stradale de tip”city-light”cu informații turistice

-construirea parcărilor în stațiunile turistice

-crearea și dezvoltarea infrastructurii necesare ariilor naturale protejate, parcurilor, muzeelor, cetăților (Parcul Național Geoparcul Dinozaurilor-Țara Hațegului, Parcul Național Retezat, Parcul Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina, Muzeul aurului Brad, cetățile dacice și medievale,etc)

Crearea si reabilitarea obiectivelor turistice

-reabilitarea siturilor istorice (acces, restaurare exterioară și interioară, iluminare, semnalizare, crearea unor puncte de recepție a turiștilor: Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor, Cetatea Devei, Cetatea Colț), a obiectivelor culturale și introducerea acestora în circuitul turistic.

-restaurarea, protecția și conservarea obiectivelor din patrimoniul cultural UNESCO, în vederea creșterii atractivității (cetățile dacice din Munții Orăștiei).

-reabilitarea și amenajarea fostelor situri industriale în scopuri turistice (Petroșani, Brad)

-reabilitarea stațiunilor balneoclimatice (Geoagiu Bai, Vața de Jos)

-valorificarea și amenajarea obiectivelor turistice naturale pentru activități turistice: lacuri, peșteri, chei, cascade, mine.

-crearea unor muzee tematice în regiune (spre exemplu muzeul industriei, muzeul satului)

-susținerea creării și dezvoltării unor noi obiective turistice

-crearea sau modernizarea structurilor de agrement din zonele turistice

2.Creșterea competitivității sectorului turistic

diversificarea ofertei turistice și dezvoltarea mediului de afaceri în turism

– crearea și promovarea produselor turistice cu specific local

-diversificarea ofertei turistice și creșterea calității acesteia prin realizarea unor pachete turistice competitive și a unor activități de promovare turistică

– integrarea judetului/regiunii vest în circuitele turistice internaționale

-oferirea unor servicii de consultanță pentru firmele care au turismul ca obiect de activitate

-susținerea firmelor din domeniul turismului în vederea obținerii certificatelor de calitate

-realizarea unor sisteme informaționale de prezentare a ofertelor turistice și de rezervări on-line

calificarea personalului din turism

-formarea profesională a resurselor umane în domeniul turismului și susținerea inițiativelor de formare prin adaptarea învățământului profesional și tehnic la exigențele Uniunii Europene pentru viitorii angajați din unitățile de cazare si alimentație publică.

-motivarea și formarea administrației publice în ceea ce privește activitatea turistică prin formare și schimb de experiență cu organizații importante din Europa

-crearea unui centru de promovare și instruire în domeniul turismului

implementarea unui sistem de dezvoltare și promovare turistică pentru județul Hunedoara

-încurajarea creării unor rețele și structuri locale/județene în vederea dezvoltării turismului

-elaborarea de strategii zonale de dezvoltare turistică și aplicarea acestora

-participarea la târguri de turism

-sprijinirea instrumentelor promoționale: mass-media, broșuri, site-uri de internet, hărți turistice, ghiduri turistice

-organizarea unor târguri și seminarii internaționale de turism în judet/regiunea vest pentru a încuraja agențiile de turism să ofere produsele turistice reprezentative

-crearea unei pagini de internet județeană/ regională de promovare a turismului

-realizarea unui sistem de rezervări a ofertelor de cazare

-înființarea unor centre de informare turistică

-inventarierea și prioritizarea obiectivelor turistice

3. Relansarea sectorului turistic prin dezvoltarea turismului de nișă

dezvoltarea turismului etnografic și rural

-sprijinirea proprietarilor de pensiuni din mediul rural, pentru a oferi diverse produse și servicii turistice care promovează specificul zonei: cazare în case tradiționale, spectacole folclorice, cursuri tradiționale de meșteșuguri, muzee populare.

-crearea și modernizarea structurilor de cazare și agrement din mediul rural

-valorificarea prin turism a creației artizanale, a meșteșugurilor populare, a arhitecturii populare și a manifestărilor folclorice

-valorificarea edificiilor culturale și religioase din zonele rurale în activitatea turistică, prin renovare

-organizarea unor campanii de informare și promovare a turismului rural și etnografic

dezvoltarea turismului montan

– reabilitarea sau modernizarea pârtiilor de schi existente

-amenajarea unor noi domenii schiabile, respectând standardele europene: pârtii de schi, instalații de transport pe cablu, instalarea de echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, pentru iluminatul nocturn, pentru întreținerea pârtiilor de schi.

-crearea, renovarea și extinderea spațiilor de cazare, alimentație și agrement

-crearea și reabilitarea infrastructurii de utilități

-crearea și marcarea căilor de acces și a potecilor în zonele montane

-amenajarea unor noi posturi salvamont și refugii montane

-amenajarea și dotarea platformelor de campare, cu utilitățile specifice

conservarea și valorificarea ariilor naturale protejate ca atracții turistice

-crearea unor centre pentru informarea turiștilor

-marcarea și semnalizarea ariilor naturale protejate și amenajarea potecilor pentru trasee

-amenajarea unor locuri pentru popasul turiștilor

crearea și valorificarea unor circuite turistice tematice

-crearea unor circuite turistice tradiționale, spre exemplu, drumul fierului, prin amenajarea unor de spații de cazare, muzee, sau zone de campare.

-dezvoltarea unor trasee tematice în funcție de tipurile de turism practicat (de aventură, cultural-istoric, de odihnă și recreere, balnear, montan).

-crearea și amenajarea facilităților necesare pentru practicarea activităților sportive (piste de cățărare, piste pentru ciclism, mountain-bike).

modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneoclimatice

-refacerea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de acces spre stațiunile balneare

-modernizarea și dezvoltarea bazei de tratament (construcții, aparatură, echipamente)

-modernizarea structurilor de cazare si agrement

-valorificarea izvoarelor de ape minerale și termale din judet și dezvoltarea unor noi microstațiuni balneare

-refacerea și amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spațiilor de recreere și popas, a punctelor de utilizare a izvoarelor, a parcurilor balneare

valorificarea potențialului turistic speologic

-amenajarea căilor de acces și a potecilor către peșteri

-realizarea unor acțiuni de conservare a peșterilor

-amenajarea și introducerea unor noi peșteri în circuitul turistic judetean, regional și național

valorificarea patrimoniului cultural-istoric și creșterea accesului la cultură

-reabilitarea instituțiilor culturale: cetățile medievale, castelul Corvinilor, muzeele, teatrele, casele memoriale, casele de cultură, bibliotecile, cinematografele, centrele culturale

-reabilitarea siturilor istorice: Sarmizegetusa, cetățile dacice

-sprijinirea organizării unor expoziții, vernisaje, concerte și alte evenimente culturale

– organizarea unor activități cu iz medieval

-sustinerea circulației internaționale a produselor culturale românești

-încurajarea inițiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural

Pentru o bună implementare a obiectivelor propuse, sunt necesare parteneriate strategice (esențiale în realizarea unor proiecte bune cu rezultate mari, întrucât turiștii nu utilizează serviciile unui singur furnizor), dar și implicarea membrilor comunității din județul Hunedoara.

În ceea ce privește finanțarea parteneriatului, există numeroase resurse disponibile la nivel european și național pentru cofinanțarea ideilor de proiecte în turism. Acționând prin intermediul parteneriatelor, se măresc șansele de accesare a fondurilor europene. Investitorii privați consideră că au mai multe șanse de recuperare a investiției, dacă proiectul este inclus într-un program susținut de un parteneriat larg.

Partenerii din cadrul parteneriatului pentru furnizarea strategiei în turism sunt: consiliul județean Hunedoara, municipalitățile din județ, instituția prefectului, camerele de comerț, hoteluri, pensiuni, restaurante, situri culturale și activități, agenția de dezvoltare regională, investitori.

CONCLUZII

În urma realizării acestui studiu pentru proiectul de licență, am ajuns la concluzia că județul Hunedoara este un județ ce deține o importantă componentă turistică, care este dată de resursele turistice atrăgătoare, atât cele naturale de excepție, cât și cele antropice datorită patrimoniului istoric și cultural, de importanță națională și chiar europeană, dar și a patrimoniului etnografic.

Resursele turistice naturale se bazează pe formele de relief montan deosebit de atractive, precum Munții Retezat, Munții Parâng, Muntii Poiana Ruscă și Munții Apuseni; cele peste 80 lacuri glaciare din Munții Retezat, numeroase arii naturale protejate, printre care două parcuri naționale și anume Parcul Național Retezat (cel mai vechi din țară), Parcul Național Defileul Jiului și două parcuri naturale: Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina (ce conține multe peșteri deosebite și alte forme de relief carstic) și Parcul Național Geoparcul Dinozaurilor ”Țara Hațegului”; Parcul Dendrologic Simeria. Printre resursele naturale se mai numără și stațiunile de schi Straja, Parâng, complexul alpin Râușor, dar și izvoare termale și minerale la Geoagiu Băi, Vața de Jos și Călan Băi.

Resursele turistice antropice se remarcă prin unicitate și sunt variate, incluzând: situri arheologice romane: Sarmizegetusa Ulpia Traiana; cetăți dacice: Sarmizegetusa Regia și complexul cetăților de apărare; fortarețe medievale printre care se numără Castelul Corvinilor, Cetatea Deva, edificii de factură religioasă: biserici și mănăstiri vechi: Densuș, Prislop, muzee și etnografie.

Tipurile de turism practicate în județul Hunedoara sunt, în special, cele legate de natură, precum turismul montan și de aventură, turismul balnear și de recreere, dar și cele legate de activități antropice, precum turismul cultural, turisml istoric și turismul etnografic.

Principalele areale turistice ale județului Hunedoara sunt reprezentate de arealul Retezat-Depresiunea Hațegului, Munții Orăștiei, Deva-Hunedoara-Simeria și Munții Parâng.

Obiectivele turistice din județ ce merită vizitate sunt: Castelul Corvinilor, Cetatea Deva, Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiana, munții Retezat, Geoparcul Dinozaurilor ”Țara Hațegului”, bisericile și mănăstirile vechi Densuș și Prislop.

Atuurile județului sunt reprezentate în principal de: peisajul spectaculos, zonele montane cu vârfuri ce depășesc 2500 metri, ideale pentru turism atât vara cât și iarna; ariile protejate cu suprafață extinsă, moșternirea istorică și culturală, tradițiile specifice și populația ospitalieră precum și faptul că județul este străbătut de drumuri europene.

Deși dispune de aceste importante resurse turistice și atuuri, turismul din județul Hunedoara este, în prezent, la un nivel scăzut. Multe dintre obiectivele turistice sunt închise, abandonate sau se află într-o stare proastă, fapt ce îngreunează sau face imposibilă vizitarea lor de către turiști. Infrastructura de acces către obiectivele turistice lipsește sau este într-o stare proastă, informațiile și hărțile turistice lipsesc sau sunt insuficiente și nu există o bună organizare și cooperare pentru promovarea județului.

Relieful montan al județului Hunedoara prezintă un mare potențial turistic, ce merită exploatat și valorificat.

Stațiunile montane pot fi mai bine puse în valoare, prin realizarea unor investiții în infrastructura specifică și prin realizarea unor activități de agrement, iar ariile naturale necesită dezvoltarea structurilor de cazare și unităților de alimentație, prin calitate.

Având în vedere faptul că județul Hunedoara dispune de factori naturali terapuetici, cunoscuți din timpul romanilor, ar trebui realizate amenajări în acest sens, transformând zonele respective în stațiuni balneo-climaterice romane.

Stațiunea Vața de Jos ar putea fi reorganizată într-o stațiune balneo-climaterică regală, ținându-se cont de faptul că regele Carol al II lea venea să se trateze aici. Astfel, stațiunile balneo-climaterice din județul Hunedoara ar întâmpina foarte mulți turiști.

Deși în județul Hunedoara sunt multe peșteri deosebite, care prezintă o mare importanță, o parte din ele sunt închise sau nu pot fi vizitate. Ar trebuie realizate amenajări în acest scop, pentru a permite accesul turiștilor, pentru a le descoperi.

Monumentele culturale și de factură religioasă de mare importanță necesită activități de restaurare și acțiuni de conservare pentru o bună valorificare a acestora.

În ceea ce privește patrimoniul istoric, sunt necesare acțiuni de conservare, protejare și restaurare a acestor vestigii arheologice, pentru o dezvoltare durabilă, pentru ca și generațiile viitoare să descopere această minunată civilizație daco-romană, această moștenire istorică.

Castelul Corvinilor a fost restaurat, iar Cetatea Deva a fost inclusă anul acesta într-un program de restaurare. Acest exemplu ar trebui urmat și de celelalte obiective turistice, cel puțin cele importante, precum cetățile dacice, siturile arheologice sau stațiunile balneoclimatice cu ape termale cunoscute încă din vremea romanilor.

Autoritatățile locale și județene trebuie să se implice mult mai mult în valorificarea potențialului turistic uriaș al acestui județ, dând dovadă de inițiativă și realizând investiții, atât în ceea ce privește infrastructura, restaurarea obiectivelor turistice, amenajarea zonelor turistice, cât și în ceea ce privește resursele umane și promovarea obiectivelor.

Întâmpinarea turiștilor care călătoresc peste tot în lume reprezintă o reală provocare. În acest sens, sunt necesare măsuri de valorificare a bogatului potențial turistic din județ și de creștere a numărului de turiști.

Aceste măsuri de valorificare constau în: îmbunătățirea infrastructurii de turism prin amenajarea rețelei drumurilor de acces, a parcărilor și a sistemelor de marcaj în zonele turistice, crearea și reabilitarea obiectivelor turistice; creșterea competitivității sectorului turistic prin diversificarea ofertei turistice și dezvoltarea mediului de afaceri în turism, calificarea personalului din turism și implementarea unui sistem de dezvoltare și promovare turistică pentru județ, relansarea sectorului turistic prin dezvoltarea turismului de nișă (turismul montan, conservarea și valorificarea ariilor naturale protejate ca atracții turistice, crearea unor circuite turistice tematice, valorificarea potențialului cultural-istoric, balneo-climateric, speologic și etnografic).

BIBLIOGRAFIE

Cărți

Checui Stela Mariana, Firuță Corina, Ion Cori Simona Vizitați România, Drepturi rezervate ALCOR EDIMPEX SRL

Glăvan Vasile Turismul în România, Editura Economică, București, 2000

Gruescu I.S, Grumăzescu Cornelia Județele patriei,Județul Hunedoara, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1970

Județele României Socialiste, Ediția aIIa, Editura Politică, București, 1972

Luca Sabin Adrian, contribuții de Roman Cristian și Diaconescu Dragoș Arheologie și Istorie (III) Descoperiri din județul Hunedoara, Editura Economică, anul 2005, web: Cosmin Suciu

Nedelcu Adrian Geografia turismului, Editura Universitară, 2011

Nedelcu Adrian Geografia turismului, note de curs, Universitatea Petrol-Gaze Ploiești, 2012

Neguț Silviu Geografia turismului, Editura Meteor Press, București, 2004.

Neguț Silviu, Nicolae Ion Patrimoniul mondial,cultural și natural UNESCO, Mică Enciclopedie, Editura Meronia, București, 2005

Nistoreanu Puiu Economia turismului, Editura Ase, București, 2005.

Opriș Ioan Muzee și colecții din România, Mică Enciclopedie, Editura Enciclopedică, București,2002

Pompei Cocean, Vlăsceanu Gheorghe, Negoescu Bebe Geografia Generală a Turismului, Editura Meteor Press, București, 2005

Stăncioiu Aurelia Felicia Strategii de marketing în turism, Editura Economică, București, 2004

Stănciulescu Gabriela, Costea Florentina Tehnologia turismului, Editura Niculescu ABC, 2004

Stănescu Denisa Mihaela Strategii de dezvoltare în turism, Editura Premier, Ploiești, 2006

Referințe internet

http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/seljud.asp

http://hunedoaraonline.uv.ro/tara_zarandului.html

http://hunedoaraonline.uv.ro/tinutul_padurenilor.html

http://infoseason.ro/hunedoara/statiunea-calai-bai/

http://judeteonline.ro/turism/de-interes-local/statiunea-vata.html

http://www.apmhd.ro/doc/biodiversitate/parcurirezervatii.pdf

http://www.arsenieboca.ro/asezare/asezare.html

http://www.bibliotecadeva.eu/repere/b/biblio/mono/mh1.pdf

http://www.calan.info.ro/Atractii.html

http://www.castelulcorvinilor.ro/2011/arheologie-experimentala/

http://www.cjhunedoara.ro/index.php/prezentare

http://www.cjhunedoara.ro/index.php/strategii

http://www.geoagiu.romturism.info/index.php?option=com_content&task=view&id=16&Itemid=31

http://www.gradiste.ro/trasee.html

http://www.hateggeoparc.ro/

http://www.inforetezat.ro/?cat_id=4&article=48

http://www.mcdr.ro/?page_id=610

http://www.pagitur.ro/informatii/Hunedoara?t=county-23

http://www.prefecturahunedoara.ro/

http://www.primariadeva.ro/cetatea-deva

http://www.retezat.ro

http://www.skytrip.ro/statiunea-straja-din-judetul-hunedoara-ob-1391.html

http://www.speo-csm.ro/carst-hunedorean.htm

http://www.transilpedia.ro/zone-etnografice/tara-zarandului

http://www.transilpedia.ro/zone-etnografice/tinutul-padurenilor

Biserica Densus « TurismLand.ro – Fii turist in Romania

Partia de Ski Straja « TurismLand.ro – Fii turist in Romania

http://www.turismland.ro/zone-turistice/tinutul-padurenilor/

http://www.turistinfo.ro/orastie/cetatea_orastie-p842.html

Planul de dezvoltare al județului Hunedoara

www.insse.ro

www.skiparang.ro

ANEXE

Fig.1 Localizarea județului Hunedoara pe harta României

Sursa: www.judetulhunedoara.com

Fig.2 Harta județului Hunedoara

Sursa: http://hartaromaniei.eu/harta-judetului-hunedoara-harta-romaniei.html

Fig.3 Stațiunea montană Straja

Sursa: http://hunedoaraonline.uv.ro/images/statiunea-straja-630×472.jpg

Fig.4 Pârtia Telescaun din stațiunea Parâng

Sursa: http://www.skiparang.ro/ro/

Fig.5 Harta perimetrului schiabil Parâng

Sursa: http://www.skiparang.ro/ro/partii.html

Fig.6 Pârtia de schi Râușor

Sursa: http://www.inforetezat.ro/?cat_id=4&article=48#!prettyPhoto

Fig.7 Parcul Național Retezat

Sursa: http://www.retezat.ro/images/foto/life/Informative-materials-to-be-downloaded/E5E-poster-AlpineCons-2Project.jpg

Fig.8 Parcul Național Retezat

Sursa: http://www.retezat.ro/images/foto/life/Informative-materials-to-be-downloaded/E5E-poster-AlpineCons-Project4.jpg

Fig.9 Defileul Jiului

Sursa: http://www.defileuljiului.ro/media/galerie-foto/peisaje.html?format=html&lang=ro

Fig.10 Defileul Jiului

Sursa: http://www.defileuljiului.ro/media/galerie-foto/peisaje.html?format=html&lang=ro

Fig.11 Peștera Bolii

,Sursa: http://www.skiparang.ro/ro/obiective_turistice.html#!prettyPhoto

Fig.12 Castelul Corvinilor

Sursa: http://www.castelulcorvinilor.ro/2011/time-lapse/

Fig.13 Castelul Corvinilor

Sursa: http://www.castelulcorvinilor.ro/2011/time-lapse/

Fig.14 Muzeul civilizației dacice și romane

Sursa: http://www.mcdr.ro/?page_id=602

Fig.15 Muzeul militar în aer liber de la Orăștie

Sursa: http://www.turismorastie.ro/ro/atractii-turistice/muzeu-militar-in-aer-liber

Fig.16 Muzeul de arheologie Sarmizegetusa

Sursa: http://www.mcdr.ro/?page_id=602

Fig.17 Biserica Densuș

Sursa: http://hunedoaraonline.uv.ro/images/bisericadensus.jpg

Fig.18 Mănăstirea Prislop

Sursa: www.crestinortodox.ro

Fig.19 Sarmizegetusa Regia

Sursa: http://360.inp.org.ro/index.php/obiective/cetatea-dacica-de-la-sarmizegetusa-regia-jud-hunedoara

Fig.20 Sarmizegetusa Ulpia Traiana, vedere aeriană

Sursa: http://www.cimec.ro/Arheologie/UlpiaTraiana/sit/sit.html

Fig.21 Sarmizegetusa Ulpia Traiana, ruinele Amfiteatrului Daco-Roman

Sursa: www.agero-stuttgart.de

Fig.22 Harta obiectivelor turistice din Țara Hațegului

Sursa: http://totesti.ro/potential/obiective_turistice/harta_zona_hateg.htm