Potentialul Turistic al Statiunii Cheia Si Valorificarea Acestuia

CUPRINS

CUPRINS 1

INTRODUCERE 3

1. CAPITOLUL I. CONCEPTE ȘI TERMINOLOGII 6

1.1. Turismul și potentialul turistic – definiții 6

1.2. Evoluția turismului în timp în stațiunea Cheia 9

1.3. Rolul turismului și locul acestuia în economie 10

1.4. Tipuri și forme de turism în statiunea Cheia 12

1.5. Infrastructura turistică 13

2. CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A STAȚIUNII CHEIA 14

2.1. Tipul stațiunii 14

2.2. Localizarea 14

2.3. Altitudinea 15

2.4. Istoric – etape semnificative în dezvoltarea stațiunii 15

2.5. Etimologia numelui 16

2.6. Populația 16

2.7. Economia 16

3. CAPITOLUL III. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL STAȚIUNII CHEIA 18

3.1. Potențialul turistic al reliefului 18

3.2. Clima și influența în activitațile turistice 18

3.2.1. Temperatura aerului și influența acesteia asupra turismului 19

3.2.2. Precipitațiile atmosferice și influența acestora asupra turismului 19

3.2.3. Vântul și influența acestuia asupra turismului 20

3.3. Potențialul turistic al hidrografiei 20

3.4. Potențialul turistic al vegetației si al faunei 21

3.5. Principalele rezervații naturale 24

3.6. Factori naturali terapeutici 25

4. CAPITOLUL IV. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC 26

4.1. Posibilități de tratament 26

4.2. Indicații terapeutice 26

4.3. Atracții turistice in stațiune si in vecinătate 26

4.3.1. Obiective turistice cultural-istorice 28

4.3.2. Evenimente culturale cu atractivitate turistică 32

4.5. Capacităti de cazare 34

5. CONCLUZII SI RECOMANDĂRI 35

6.BIBLIOGRAFIE 36

INTRODUCERE

România prin varietatea elementelor cadrului natural, prin multiplele dovezi ale unei istorii și culturi milenare, ca și prin construcțiile dobândite de-a lungul anilor,dispune de un bogat potențial turistic valorificat într-o oarecare măsură. În timp, s-au scris multe articole și cărți, s-au întocmit hărți turistice ale României sau destinate masivelor montane, litoralului, Deltei Dunării, majorității orașelor, monumentelor naturii,etc.

Consider că România dispune de un potențial turistic de o mare complexitate și valoare turistica, recunoscute pe plan mondial. Poziția geografică îi conferă României trei componente naturale definitorii în structura peisagistica și a teritoriului, care conturează parțial și potențialul turistic al țării: Munții Carpați, fluviul Dunărea și Marea Neagră cu fâșia de litoral.

Funcția de tranzit turistic este data de așezarea sa, România asigurând legătura dintre tarile Europei Centrale, Nordice și Estice cu cele din sudul continentului și din Orientul Apropiat și Mijlociu.

Cadrul natural al României, ca o înmănunchere a acestor elemente fizico-geografice este o componentă de bază și relativ constantă a ofertei turistice, care determină sau influențează direcțiile, mărimea și structura activității de turism pe ansamblu țării sau la nivel regional și local.

Fiind numit după cea mai frumoasă regiune a Carpaților, Valea Prahovei, județul Prahova prezintă interes atât pentru turiști cât și pentru investitori.

 Sinaia, "Perla Carpaților", este situată la 1000 m altitudine. Punctul pricipal de atracție al acesteia este Castelul Peleș, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, în stil germanic. Mănăstirea Sinaia, construită între 1695-1796 în stil brâncovenesc este un adevarat muzeu cu manuscrise și opere de arta valoroase.

             Stațiunea Bușteni este situată pe Valea Prahovei, la 135 km depărtare de București, între Vf. Caraiman (2.284 m deasupra nivelului mării) și Vf. Coștila (2.489 m altitudine). Azuga, situată pe drumul național la 15 km de Bușteni, este cunoscută înca din secolul al XIII-lea ca loc de tratament datorită apelor sale minerale. 

Vălenii de Munte este situat pe Valea Teleajenului și înconjurat de dealuri acoperite cu păduri, cunoscut datorită Universității de Vară "Nicolae Iorga" care reunește oameni de știință din România și de peste hotare. Slănic, situat pe Valea Slănicului, la 400 m deasupra nivelului mării, este renumit pentru terapia cu aerosoli și helioterapie în mina de sare, una dintre cele mai mari din Europa. Alte locuri interesante sunt: Muntele de Sare (100 m înaltime, rezervație naturală), Vf. Piatra Verde, la 4 km depărtare de oraș și oferind turistului o minunată panoramă.

             Județul Prahova prezintă o distribuție oarecum omogenă a obiectivelor turistice, deși se remarcă zone turistice distincte. O primă zonă o reprezintă Valea superioară a Prahovei și Masivul Bucegi, împreună cu șirul stațiunilor din lungul Prahovei. O altă zonă naturală o reprezintă Valea Teleajenului cu Masivul Ciucaș, căreia i se adaugă stațiunea Slănic. A treia zonă o reprezint Valea Doftanei, zonă în curs de dezvoltare.

Sursa:[http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=434 ]

             Masivul Bucegi a exercitat din totdeauna o puternică atracție asupra iubitorilor de drumeție. Constituit din roci foarte variate, Masivul Bucegi prezintă o mare diversitate de forme atrăgătoare : chei, văi strâmte și peșteri – cheile Urșilor, Horoabei, Tătarului, Zănoagei, Orzei, Peștera Ialomiței etc. – care confer peisajului un farmec în plus.
             Masivul Ciucaș este a doua zonă turisticã a județului, căruia i se alăturã stațiunea Cheia, situatã într-o micã depresiune de la poalele muntelui.

           Alături de Valea Prahovei și Valea Teleajenului, Valea Doftanei întrunește un număr tot mai mare de turiști, care caută locuri de refugiu din marile centre urbane, aglomerate. Lacul Paltinul, complexul de la Brebu și stațiunea Telega se adaugã frumuseții peisajului.

Sursa:[M. Ielenicz, L.Comanescu, 2009]

Comuna Măneciu este situată in extrermitatea județului Prahova ,la 47 km nord de municipiul Ploiești si la 18 km de Valenii de Munte ,este punct terminus de cale ferată si ultima din șirul comunelor Vaii Teleajanului, la poalele sudice ale munților Ciucaș pe valea râului Teleajen.

Localitatea se invecinează la nord-vest cu județul Brașov ,la vest cu Valea Doftanei, la sud cu comuna Izvoarele, la sud-est cu Drajna si la est cu comuna Cerașu.

După unificarea administrativ- teritorială din 1968 a cele două Măneciuri,Ungureni si Pământeni, comuna are in componența ei 9 sate: Măneciu Pământeni, Costeni, Măneciu Ungureni, Gheaba, Facăieni, Chiciureni si Plaiețu, alcatuind un grup compact, iar la distanțe diferite de acestea, Suzana si Cheia.

Coordonatele geografice –meridianul de 260 si paralela de 450 oferă condiții dintre cele mai prielnice pentru desfășurarea si dezvoltarea activitații umane .Asezată la interferența dintre Carpații de Curbură si Subcarpații Interni ai Teleajănului, la o altitudine de circa 600 m ,comuna Măneciu dispune de un climat propice odihnei si reconfortării ,recomandat si celor suferinzi de boli cardiovasculare, iar printre satele ei din zona montană se afla si pitoreasca statiune turistica Cheia.

Sursa:[Gheorghe Niculescu,1973]

Lucrarea de față este structurată în 4 capitole și încearcă să cuprindă aspectele cele mai importante ale potențialului turistic și valorificarea acestuia din stațiunea Cheia.În primul capitol am prezentat aspectele teoretice cu referire la turism și la potențialul turistic .În al 2-lea capitol am realizat în prima parte prezentarea stațiunii Cheia iar în a doua parte un scurt istoric al stațiunii.Capitolele 3 și 4 constă in prezentarea potențialului turistic natural și antropic al stațiunii.

1. CAPITOLUL I. CONCEPTE ȘI TERMINOLOGII

1.1. Turismul și potentialul turistic – definiții

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizația Mondială a Turismului definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial. Cuvântul turism/tourism este utilizat începând din anul 1811 iar cel de turist/tourist este atestat din 1840. În anul 1936, Liga Națiunilor a definit turistul străin ca fiind „cineva care călătorește în străinătate pentru o perioadă de timp mai lungă de 24 de ore.”  

Formelele de turism sunt clasificate în funcție de mai multe criterii care influențează aspectele fenomenului turistic:

Distanța – impune trei variante de practicare :  turismul de distanță mică, turismul de distanță mare și turismul de distanță foarte mare.

-Turismul de mică distanță se limitează la deplasări scurte, cu o durată de câteva ore până la 1 – 2 zile la sfârșitul săptămânii, dar și în intervalul de câteva ore de la sfârșitul fiecărei zile, în zona periurbană, în păduri, marginile apelor, pajiștile sau poienile, în timpul verii și iarna. Turismul la distanță mică este foarte sensibil la factorii climatici, vremea frumoasă fiind o condiție esențială a desfășurării lui.

– Turismul de distanță mare cuprinde activitățile desfășurate în afara zonei periurbane sau a localității de reședință, cu mijloace de transport moderne. Presupune deplasări de sute de kilometri și o durată medie sau lungă. Predomină turismul cultural și de îngrijire a sănătății. Din punct de vedere al provenienței turiștilor este un turism mixt, intern și internațional și antrenează mase largi de persoane în fluxuri orientate spre regiuni sau obiective atractive.

– Turismul la distanță foarte mare se desfășoară la nivel continental, în interiorul unei țări cu o suprafață mare.  Este practicat de un număr limitat de persoane, cu venituri medii și utilizând mijloace de transport rapide sau foarte convenabile. Eficiența acestei forme este foarte ridicată datorită prețurilor foarte mari ale serviciilor și produsului turistic în general.

Durata – călătoriei sau sejurului are trei forme de turism:

– Turismul de scurtă durată (1 – 3 zile), specific sfârșitului de săptămâna sau unor mici intervale din concediul anual. Predomină în zona periurbană și antrenează cele mai largi grupe de populație. Prin recurgerea la mijloace moderne de transport acest turism se poate practica la distanțe mari în weekend, în mod recreativ sau cultural.

– Turismul de durată medie corespunde concediului anual, iar deplasările se realizează la distanțe mari și foarte mari, cum ar fi croazierele.

-Turismul de durată lungă, peste 30 de zile, este specific grupelor de populație cu un timp liber extins. Predomină turismul curativ, de vizitare a rudelor și prietenilor. Proveniența turiștilor – se individualizează două forme de turism: intern și internațional.

-Turism intern se desfășoară în interiorul granițelor politico – administrative ale unei țări. Aceasta reprezintă marea majoritate a turiștilor ce vizitează anual țara.

– Turismul internațional (emițător sau receptor), presupune desfășurarea activităților de turism dincolo de hotarele țării de proveniență a turiștilor.

Sursa:[https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism]

Potențialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice și cultural – istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise pentru dezvoltarea activității de turism.

Sursa:[G Erdeli, 1996]

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracții turistice sau resurse turistice.

Potențialul turistic reprezintă oferta turistică potențială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico – materială și cu infrastructura generală și turistică formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic.
Varietatea resurselor turistice, specificul, influența lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potențial turistic, și anume: natural și antropic. 

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, condiții climatice, ape, vegetație și faună, cât și modificările acestora din urmă.

Sursa:[http://ro.wikipedia.org]

Componentele potențialului turistic

Potențialul turistic are un rol important în dezvoltarea și diversificarea activităților turistice, de aceea, a apărut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atracțiilor turistice. 

Cea mai utilizată clasificare este realizată după conținutul potențialului turistic:

• Potențial antropic;

• Potențial natural.

Potențialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural relief, climă, rețea de ape, vegetația, urmărind atragerea fluxurilor de turiști în vederea petrecerii vacanțelor. 

Potențialul turistic antropic cuprinde creațiile omului de-a lungul timpului, concretizate în elemente de cultură, istorie, artă și civilizație, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de turiști. 

Structura potențialului antropic cuprinde elementele: 

• vestigii arheologice și monumente de artă (cetăți, castele, statui, biserici);

• etnografie și folclor (obiceiuri și tradiții, port popular, muzică și dansuri populare ș.a.);

• instituții și evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, târguri și expoziții);
• realizări tehnico-economice și științifice contemporane (porturi, poduri și viaducte, baraje și lacuri de acumulare);
• așezări umane (orașe, sate turistice)

Sursa:[Cristian Stoian, Mădălina Spânu, 2003]

1.2. Evoluția turismului în timp în stațiunea Cheia

Localitatea Cheia este situată într-o mica depresiune la poalele Ciucașului . Cheia s-a dezvoltat ca localitate și apoi ca stațiune climaterică în condițiile favorabile ofetite de terenul neted , cu interfluvii joase și netede , climat de adăpost și aer curat și ozonat.

La acestea se adaugă poziția favorabilă pe șoseaua națională Ploiești-Brașov, ce asigura un intes flux turistic mai ales în ultimii ani odată cu intensificarea turismului automobilistic.

Alături de casele localnicilor adaptate necesitaților turistice ,de vilele consxtruite în perioada interbelică au apărut în ultimele decenii hoteluri, cabane,pensiuni,restaurante ,un club , o stație de telecomunicații.

După anul 1989 ,în condițiile liberalizării regimul construcțiilor au aparut numeroase case și vile de vacanță ,unități turistice si comercialece au înviorat sensibil viața localnicilor ,apropiind-o de statutul de stațiune modernă.

Sursa:[Almanahul școlilor din Măneciu, 2002]

Creșterea spectaculoasă a circulație turistice evidențiază evoluția turismului sub incidenta unui complex de factori .Cunoașterea acestor factori care determină si favorizează turismul este tot mai necesară în condițiile economice concurențiale în planificarea dezvoltarii turistice zonale sau nationale ,în promovarea produselor turistice în cercetarea de marketing .Acesti factori sunt diferiți și participă în proporții diferite la determinarea fenomenului turistic si de aceea este dificilă stabilirea și cuantificarea influenței fiecăruia .

Există numeroase criterii de clasificare a acestor factori :

Dupa natura social – economică :

-economici : nivel de dezvoltare economică ,veniturile populației ,prețurile și tarifele, oferta turistica.

-tehnici : infrastructura generală și turistică

– sociali: timpul liber ,urbanizarea,somajul

-demografici: populatia în dinamică ,structură si durata de viata – psihologici: nivelul de instruire ,dorința de cunoaștere ,motivația.

b) După durata actiunii lor în timp ,factorii pot fi:

-permanenți : creșterea timpului liber ,creșterea veniturilor ,diversificarea ofertei turistice,imbunatațirea raportului calitate-preț ,modernizarea infrastructurii si a bazei tehnico-materiale.

-conjuncturali :crize economice ,calamitați naturale,condiții meteo precare

c) După importanța lor în determinarea fenomenului turistic:

-primari: oferta, veniturile ,timpul liber,migrația populației.

– secundari:cooperarea internațională, facilitați de viză varietatea serviciilor suplimentare

d) După influenta asupra laturilor corelative ale pieței :

-factorii cererii: urbanizarea, veniturile, timpul liber ,dinamica populației .

– factorii ofertei :diversitatea și calitatea serviciilor, prețurile,calitatea personalului ,diversificarea agrementului.

e) După gradul de activitate,există:

– factori de atractie :peisaje inedite ,ospitalitate ,atracții antropice,manifestări cultural-artistice și sportive de amploare .

-factori relativi restrictivi :artere rutiere aglomerate ,zone poluate .

Sursa: [GH .BARBU,]

1.3. Rolul turismului și locul acestuia în economie

Pentru a identifica rolul turismului în cadrul economiei naționale se impune evidențierea clasificării ramurilor economiei naționale.

SECTORUL PRIMAR – include: agricultura (creșterea animalelor, silvicultura), vânătoarea, pescuitul, industria extractivă;

SECTORUL SECUNDAR – industriile de prelucrare (manufacturieră, grea, ușoară, alimentară, producția și furnizarea de energie);

SECTORUL TERȚIAR – sectorul serviciilor (comerț, transporturi, alimentație publică, turism, serviciile și activitățile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituțiile de cultură, învățământ, asistența socială și medicală, sportul, etc.).

Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea și delimitarea lor față de celelalte componente ale activității economice și sociale (inclusiv serviciile cu caracter turistic). Acestea se referă la:

– imaterialitate și intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul în general este impalpabil, intangibil, nu poate fi văzut, încercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept “invizibile”, iar comerțul cu servicii denumit “comerț invizibil”);

– nestocabilitatea (perisabilitatea): neavând în general formă materială, acestea nu pot fi stocate și păstrate pentru un consum ulterior;

– simultaneitatea producției și consumului serviciului – determină ca orice neconcordanță de timp sau de loc să se soldeze cu pierderi;

– inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului și a utilizatorului;

– eterogenitatea sau variabilitatea (variație în funcție de specificul prestatorului, condiții de mediu etc.).

Turismul se constituie ca o ramură distinctă a economiei naționale. Locul turismului este evidențiat de următoarele elemente:

– este o componentă a sectorului terțiar – apartenență susținută de : conținutul său (include activități de natura serviciilor: transport, alimentație, oferirea de informații, tratament) și de caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea producției și consumului, consum mare de muncă), comune tuturor componentelor sectorului terțiar;

– are caracter de ramură de interferență – rezultat a diversității activităților ce dau conținut prestațiilor turistice și prezenței unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentație publică – comerț, tratament baleno-medical, ocrotirea sănătății.

– este o ramură de sinteză – desfășurarea activităților turistice necesită intrări din alte ramuri ca industria construcțiilor (și indirect: industria materialelor de construcții, a sticlei, lemnului, construcții de mașini, chimică, industria energetică), alimentară, textilă, agricultură, transport, telecomunicații, gospodărie comunală, cultură și artă.

– dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios decât într-o strânsă corelare cu nivelurile și ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naționale. Aceasta deoarece la obținerea unui produs turistic participă, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naționale.

Sursa:[Vasile Glavan,2000]

Rolul economic direct al turismului este evidențiat de:

-contribuția turismului la creșterea produsului intern brut și a venitului național datorită creșterii volumului încasărilor din turism ca urmare a sporului de producție;

– contribuția turismului internațional la reechilibrarea balanței comerciale de plăți ca urmare a creșterii volumului încasărilor valutare rezultate din vânzarea serviciilor turistice pe valută si exportul intern;

– contribuția lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumusețea peisajului, condiții de climă, calitățile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de artă, vestigiile istorice, tradiția populară, ș.a. care găsesc în turism cea mai bună valorificare sau chiar singura;

– contribuția acestuia la creșterea prosperității zonelor în care se dezvoltă turismul.

Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului că:

– dezvoltarea turismului determină dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale.

Sursa: [Daniela Turcu ,Janeta Weisz,2008]

1.4. Tipuri și forme de turism în statiunea Cheia

Turismul balnear reprezintă un sector major în cadrul industriei turistice românesti, datorită particularităților sale specifice, respectiv complexitatea factorilor naturali (apele minerale terapeutice , lacurile și nămolurile, etc.) care pot fi utilizați pentru întreaga gamă a profilurilor de tratament balnear.Acesta se adresează tuturor peroanelor care vor să se trateze de anumite problem medicale sau celor care vor doar să se relaxeze.

Turismul de agrement este o formă frecvent întâlnită, oferind un bun prilej de a cunoaște locuri noi, istoria și obiceiurile lor.

Turismul ecleziastic reprezintă existența bisericilor și mănăstirilor pe teritoriul stațiunii contribuind la dezvoltarea turismului religios oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin crearea unor trasee turistice care să pună în valoare aceste lăcașe de cult și spiritualitate.

Stațiunea Cheia este o stațiune climaterică in depresiunea omonimă de pe raul Teleajen, la poalele Munților Ciucaș, pe raza comunei Măneciu în județul Prahova. Este renumită pentru odihnă și tratament , accesibilă în toate anotimpurile. Se caracterizează prin presiune atmosferică relativ coborâtă , aer curat fără praf și alergeni , bogat în raze ultraviolet,ionizare atmosferică substanțială.Este un loc minunat de odihnă și recreere pentru cei care suferă de astenie nervoasă ,suprasolicitare fizică și intelectuală,hipertiroitism beningn , rahitism ,anemii secundare , etc.

Sursa:[Mihai Ielenicz,]

1.5. Infrastructura turistică

Într-o vale însorită, străjuită de munți înalți,la numai două ore de condus de București, Cheia este un pitoresc sat de munte, cu un mare potențial. Spre deosebire de stațiunile de pe Valea Prahovei, aici turismul de masă nu a pătruns înca, iar peisajul este unul din cele mai pitorești din zonele muntoase ale României. 

Cheia a început să fie cunoscută în 1839 când a fost terminată noua mănăstire construită pe locul mănăstirii vechi, arse. Rămasă o localitate rurală, Cheia a devenit o stațiune de vacanță în secolul 20, cunoscută pentru munții magnifici și aerul sănătos. Climatul subalpin de aici, face din Cheia un loc ideal unde poți evada vara din oraș. Cheia are pârtie de schi,dar nu există înca infrastructură. Cheia este la 150 km de București și 48 km distanța față de Brașov. 

Tabara de vara Cheia este situată la limita de Nord a județului Prahova pe ambele laturi ale drumului județean 1 A Ploiești-Brașov, în stațiunea Cheia cu o suprafață de 3.383 mp, din care 552 mp este acoperită cu clădiri.

 Stațiunea Cheia va face obiectul unor masive investiții, urmând ca aceasta să devină una din cele mai mari stațiuni montane ( tip Predeal).

Sursa:[Ilenciz Mihai și Laura Comanescu,2009]

Accesul se face din toate direcțiile .Văile care patrund radiar în masiv se constituie în principalele căi pe care au apărut poteci marcate .Dinspre sud accesul se face pe calea ferată până la Măneciu Ungureni și pe drumul national ( Bucuresti-Cheia-Brasov ).

 Acces:

– DN 1, șoseaua București-Ploiești, continuată cu DN 1a-Măneciu Ungureni-Cheia

– Drumul forestier Mogoș-valea Pridvarei-valea Teleajenului pâna la Poiana Stânei, care se desprinde din DN 1A, la km 131,5.

– Venind de la Brașov, se poate folosi DN 1A până la cabana Babarunca

Cai de acces: stațiunea Cheia, Vama Buzăului, Zizin, Brașov.

Sursa:[http://www.turistinfo.ro]

Echipamentul turistic este reprezentat de o rețea de poteci marcate (îndeosebi în masivul Ciucaș ,case de odihnă,motel,vile,camping ,tabara de odihnă pentru copii în stațiunea climaterică Cheia aflată la 900 m altitudine .

Dintre cabanele mai importante sunt : Cabana Muntele Rosu ( 1260 m altitudine,camping,pârtii pentru sporturi de iarnă ,regim permanent ) ,Cabana Ciuscaș ( 1550 m altitudine ,cu regim de vară ) Cabana Babarunca (908 m altitudine ,reprezintă un important loc de acces in masiv ) Popasul turistic (Cheia 895 m altitudine situată pe valea Teleajenului)și mai multe cabane forestiere sau ale Ocolului silvic .De asemene pentru activitatea turistica prezinta însemnate cabanele aflate la periferie ( pe Buzău, pe Telejenel).

Sursa:[Ilenciz Mihai și Laura Comanescu,2009]

2. CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A STAȚIUNII CHEIA

2.1. Tipul stațiunii

Stațiune Cheia este o stațiune permanentă, balneoclimaterică.

2.2. Localizarea

fig.2.1. Harta Județului Prahova

Sursa:[https://www.google.ro/hartajudetuluiprahova]

Cheia este o stațiune montană situată la 60 km de Ploiești pe DN 1A în județul Prahova,comuna Măneciu.Geografic se află pe Valea Teleajenului ,într-o mică depresiune străjuită de Culmea Bratocea cu varful Ciucaș la nord, Culmea Zăganu cu Varful Gropșoarelor la est si Muntele Babeș Bobu la vest ,în Masivul Ciucaș din Carpații Orientali.

Culmea Bratocea se întinde spre sud- vest pe distanța de peste 4 km, fiind caracterizată prin suprafețe mai netede, creste, suprafețe structurale slab fragmentate și înălțimi ce coboară de la 1827 m, în Vărful Bratocea, până la 1263 m, în Pasul Bratocea. Pantele de nord-vest sunt mai abrupte spre deosebire de cele din est, care sunt mai dulci. Relieful este mai monoton, conglomeratele înscriindu-se în peisaj mai ales în partea de sud, unde apar colți, stânci în formă de căpățâni de zahăr, stânci răzlețe – Sfinxul și Colții Bratocei. Pășunile, care acoperă partea superioară a culmii, coboară lin până la 1 600 m, ceva mai jos pe versantul estic, oferind largi perspective celor care o străbat. Din Culmea Bratocei se răsfiră spre Valea Berii următoarele culmi: Culmea Tigăile Mari (1884 m), orientate vest-est, pornește din Vârful Ciucaș, fiind cea mai reprezentativă culme a Ciucașului.

Zăganu constituie partea de est a masivului Ciucaș și este formată dintr-o culme principală cu direcție nord-sud și o serie de culmi ce pornesc radiar din ea, din punctul numit “La Rascuce”. Culmea propriu-zisă Gropșoarele – Zăganu, cu o lungime de aproximativ 4 km, se caracterizează printr-un relief greoi, mai masiv și mai monoton în partea de nord.

Sursa:[Mihai Ielenicz,]

2.3. Altitudinea

La o altitudine de 871 m, stațiunea Cheia se bucură de o priveliște deosebită și de un climat propice pentru relaxare și refacere. Localizată la circa 60 km de Ploiesti, stațiunea Cheia se află într-o zonă montană linistită cu un aer puternic ozonat, fiind situată la o altitudine optimă pentru practicarea sporturilor de iarnă dar și pentru drumeții și odihnă.

Sursa:[http://www.infotravelromania.ro/cheia.html]

2.4. Istoric – etape semnificative în dezvoltarea stațiunii

Localitatea Cheia s-a format în jurul Mănăstirii care a luat ființă în anul 1890.  În 1938, avea 45 de călugări (dintre care 30 erau din Ardeal, 14 munteni și un oltean). În anul 1994 deja existau 32 de gospodării, iar în momentul de față sunt 117 gospodării, 785 de case de vacanță, 3 hoteluri și 32 de pensiuni. Stațiunea Cheia are un potențial extraordinar de dezvoltare, având în vedere că se află la 70 de kilometri de Ploiești și 130 de kilometri de București, și tot la 70 de kilometri de Brașov.

Atracția principală a stațiunii o reprezintã aerul puternic ozonat, bogat în ultraviolete și ioni negativi și presiune scăzută. Deasemenea frumusețea naturală a pădurilor de foioase și de conifere, dar și Muntele Ciucaș, Muntele Zăganu, Muntele Bratocea care cuprind diferite forme de relief interesante, precum “Babele la sfat”, “Turnul Goliat”, “Mâna Dracului”!

2.5. Etimologia numelui

La sfârșitul secolului al XIX-lea, era o mică așezare cu numele de Teleajenul, având 82 de locuitori, aflată în apropierea vămii Bratocea dintre România și Austro-Ungaria. Aparținea comunei Măneciu-Ungureni din plaiul Teleajenul, județul Prahova.Ulterior, satul și-a luat numele de Cheia, de la mănăstirea din apropiere.

 Sursa:[Lahovari, George Ioan,]

2.6. Populația

În stațiunea montană Cheia au reședința 365 de persoane, restul populației fiind turiști care și-au construit case de vacanță și vin doar în weekend pentru a se relaxa.

De la recensământul din 2009 până la cel din 2014 au fost 3 decese.

Sursa:[Primăria Comunei Măneciu]

Tabel 2.1.tabel mortalitate

Fig.2.2 grafic mortalitate

Conform formulei mortalității, media generală a mortalității în decursul celor 5 ani este de 8,2%.

mg =M/P x1000

mg =3/365 x 1000

mg = 0,0082 x 1000

m g = 8,2

mg = rata generală  a mortalității

M = efectivul persoanelor care au decedat în cursul perioadei;

P = efectivul mediu al populației în perioada analizată

Natalitatea

Din 2009 până în 2014 s-au născut 20 de copii.

Sursa:[Primăria Comunei Măneciu]

Tabel 2.3.tabel natalitate

Fig.2.4.tabel natalitate

Conform fornulei natalității, media generală a noilor născuți este de 54,7%

Ng =N/P x 1000

Ng= 20/365 x 1000

Ng = 0,054 x 1000

Ng = 54,7

N = numărul născuților vii

P = efectivul populației

2.7. Economia

Industria forestiera

Pădurea este “uzina” care concomitant cu producția constantă a materiei, lemnul, îndeplinește și funția ecologică de protecție a apelor și de conservare a solului.

Silvicultura este o ramură preponderentă in activitatea economică a stațiunii, tinând cont de faptul ca 70% din teritoriul administativ este ocupat de păduri.

Activitatea silvică constă în special în exploatarea forestieră, lucru ce a determinat și dezvoltarea unor intreprinderi de construcții și transporturi forestiere, precum și a unor unități de prelucrare a lemnului în zonele învecinate.

Teritoriul împădurit oferă condiții și pentru vânătoare.

Fiind amplasată în zona montană a județului Prahova, în stațiunea Cheia s-au dezvoltat preocupări specifice zonelor montane: în pomicultură, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. Meșteșugurile reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor comunei. Zidari, dulgheri, șindrilari, tâmplari, dogari, rotari, cismari, fierari, portcovari încă mai pot fi găsiți în sațiunea Cheia. Creșterea animalelor reprezintă una din ocupațiile tradiționale ale locuitorilor comunei.

Suprafața de pășune din comună este de peste 800 ha, fapt ce recomandă investiții în amenajarea unor ferme sau microferme de creștere organizată a animalelor, dotate cu tehnologii moderne de lucru și cu centre de colectare, prelucrare și valorificare a produselor animale: carne, lapte, lână, piei ș.a. (centre de abatorizare, prelucrare a laptelui). Cel mai apropiat centru de prelucrare a cărnii se găsește, în prezent, la 40 km distanță de comună. Se mai pot amenaja aici ferme de creștere și prelucrare a melcilor, herghelii.

Apicultura este un alt domeniu care poate fi dezvoltat, zona beneficiind de condiții integral ecologice și de o bogată și diversificată floră spontană. Numărul familiilor de albine din comună putând crește în condițiile investițiilor în amplasarea unui centru de colectare și prelucrare a produselor apicole.

Zonele de pădure din comună acoperă cca 70% din suprafața comunei și asigură suficiente cantități de plante medicinale, fructe de pădure și ciuperci, încât să facă necesară amenajarea unui centru de colectare, prelucrare și valorificare a acestora.

Potențialul economic al activităților ce se desfășoară în Cheia îl constituie oferta turistică bazată în principal pe următorii cinci factori:

Calitatea cadrului natural;

Calitatea resurselor necesare tratamentului (resurse climaterice și hidrominerale);

Calitatea bazei materiale de cazare, tratament și servicii;

Existența unor elemente de atracție reprezentate de mănăstiri, stânci, muzee.

Prezența unor structuri de primire și a unor spații adecvate pentru desfașurarea întrunirilor, a întâlnirilor de afaceri și a conferințelor.

3. CAPITOLUL III. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL STAȚIUNII CHEIA

3.1. Potențialul turistic al reliefului

Relieful este variat și dispus în formă de amfiteatru, repartizat în mod armonios munți (26,2%), dealuri (36,5%) și câmpii (37,3%). Între cel mai înalt punct – varful Omu (2505m) și cel mai coborât, 70 m, este o diferență de nivel de 2435 m.

Această structură de relief pune la dispoziție resurse dintre cele mai variate, de la: păduri de conifere, foioase și pașuni alpine, până la viță de vie, livezi și culturi de câmp.

Potențialul turistic legat de relief, oferă urmatoarele destinații turistice: drumeții montane, odihnă și recreere, sporturi de iarnă, studiu și cunoaștere știintifică. Climatul munților înalți și mijlocii prezenți în zonă are un caracter tonico-stimulent; Aerul, la peste 800 m. altitudine, lipsit de poluanți atmosferici nocivi, cu o dinamică mai activă, puternic ionizat, cu valențe bactericide și chimice datorate razelor solare ultraviolete, are, deasemenea, un rol terapeutic deosebit.

Sursa:[http://www.prefecturaprahova.ro/]

3.2. Clima și influența în activitațile turistice

Clima se încadrează în ținutul climei de munți cu altitudine mijlocie (800-1700 m) și, mai puțin, în clima munților înalți. Ea este ceva mai caldă decât cea din masivele înalte ale Carpaților, fapt care se reflectă și în extensiunea mai redusă a pajiștilor subalpine propriu-zise, față de alte masive montane din țara.

Este influentată de relief si asezare, are în sud un caracter temperat-continental de silvostepă, dealuri si coline, iar în nord, în munti, un caracter mai aspru, cu vânturi ce bat din nord si nord-est.

Temperatura medie anuală este de 20oC la altitudini mari si depășește 10oC în regiunile joase de câmpie. Cea mai călduroasă lună a anului este luna iulie, iar cea mai rece lună este ianuarie.

În zona Prahovei precipitațiile atmosferice cresc gradat din zona de câmpie (550-600 mm), la 700-900 mm în regiunea de deal, ajungând în masivele înalte la 1200-1300 mm anual. Verile sunt răcoroase, toamna este lungă si blândă, iar iarna sunt vânturi puternice.

În Bucegi si Piatra Craiului se întâlneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2oC, iar precipitatiile sunt putine. Iarna stratul de zăpadă poate atinge chiar grosimea de 130cm, la fel de bine cum poate exista lipsă totală a stratului de zăpadă.

Sursa:[Gheorghe Niculescu,Ion Velcea,1973]

3.2.1. Temperatura aerului și influența acesteia asupra turismului

Culmea înaltă a Ciucașului este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 1-2°C și mai ridicate în stațiunea Cheia (4°C) iarna; media lunii ianuarie prezintă valori cuprinse între -8 și -9°C pe creste și -6°C la Cheia, iar vara media lunii iulie ajunge la 10-12°C pe creste și 15-16°C la Cheia. Amplitudinea termică însumează astfel valori de 18,5-19°C pe creste și 20°C la Cheia

Ca mai în toate regiunile muntoase, și în Masivul Ciucaș se remarcă brizele de munte-vale, formate ziua prin aerul cald care urcă spre înălțimi și, noaptea, prin aerul rece ce coboară de-alungul pantelor.

Unul din fenomenele meteorologice care interesează turismul montan este ceața; ea se produce în tot cursul anului, dar mai frecvent în sezonul rece și îngreunează vizibilitatea, în special pe creastă. Pentru evitarea accidentelor și a rătăcirilor se recomandă potecilor marcate.

3.2.2. Precipitațiile atmosferice și influența acestora asupra turismului

Precipitațiile sunt relative abundente dar acestea prezintă variații în privința repartizărilor lor sezoniere. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 1200 mm spre poalele muntelui și de 1300-1350 mm pe culmi. În semestrul rece ea scade la 350 mm la Cheia, pe creste ajungâng la 400 mm. În semestrul cald, media precipitațiilor este de 500 mm la Cheia și 600 mm pe creste.

În timpul unui an precipitațiile se produc într-un număr de 160-180 zile, cele mai abundente fiind repartizate în intervalul mai – iunie. Cele mai puține precipitații cad la sfârșitul verii și începutul toamnei, când vremea devine mai stabilă.

3.2.3. Vântul și influența acestuia asupra turismului

În masivul Ciucaș cea mai mare frecvență o au vânturile din sectorul nord–estic (Crivățul), care aduce viscole, și din vest – Vântul de Vest – bogat în precipitații. Văile, prin direcție și adâncime, modifică, local, direcția vânturilor, canalizându-le în lungul lor. În general, viteza medie anuală a vânturilor este de 4-5 m/s, ea mărindu-se la 7 m/s pe culmi. Zona cea mai expusă este creasta, lipsită de obstacole, zonele cele mai adăpostite fiind regiunile cele mai joase ale masivului, mai împădurite.

Ca mai în toate regiunile muntoase, și în Masivul Ciucaș se remarcă brizele de munte-vale, formate ziua prin aerul cald care urcă spre înălțimi și, noaptea, prin aerul rece ce coboară de-alungul pantelor.

Unul din fenomenele meteorologice care interesează turismul montan este ceața; ea se produce în tot cursul anului, dar mai frecvent în sezonul rece și îngreunează vizibilitatea, în special pe creastă. Pentru evitarea accidentelor și a rătăcirilor se recomandă respectarea riguroasă a potecilor marcate.

3.3. Potențialul turistic al hidrografiei

Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cât are suprafața bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depăsesc limitele judetului, la obârsie si la vărsare. În schimb , o fâsie îngustă sprijinită pe limitele de vest si sud ale judetului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; de asemenea, în partea de nord-vest, o suprafată redusă este înglobată bazinului Buzăului, iar în partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarăsi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Săratei.

Principalele râuri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajenul, Vărbilăul si Cricovul Sărat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se află pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvorăste din Predeal si are ca afluenti râurile: Azuga, Cerbu, Izvorul Dorului si râurile mici Talea si Câmpinita.

Alături de reteaua de râuri există în judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: în câmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Sărăcineanca, iar în zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adaugă Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate în încăperile vechilor ocne de la Slănic.

Teritoriul Masivului Ciucaș este brăzdat de pâraie ce aparțin la trei bazine hidrografice: Buzăului, Teleajenului și Tărlungului. În drumul lor spre regiunile mai joase de la poalele muntelui, apele au săpat vai adânci, dând naștere adesea unor chei sau lunci largi și terase.

O trăsătură caracteristică a hidrografiei Ciucașului o constituie faptul că la obârșie văile sunt lipsite de apă, izvoarele propriu-zise apărând abia la 1200 – 1350 m altitudine, la baza conglomeratelor din care este alcătuit masivul.

Teleajenul, deși ocupă locul doi în aria Masivului Ciucaș, după suprafața bazinului, face parte organică din masiv, aceasta vale fiind cea mai accesibilă turiștilor. Teleajenul are o lungime de 113 km, din care zonei de munte îi revin 27 km, iar masivului Ciucaș (până la confluenta cu Tâmpa, numai 10 km). Izvorul propriu-zis al Teleajenului, cunoscut și sub numele de Pârâul Berii se găsește la circa 1350 m altitudine, apa ivindu-se de sub stiva groasă de conglomerate și este marcată de fântâna cunoscută în trecut sub denumirea “3 izvoare”.

În amonte de izvor, valea Pârâului Berii împreună cu micii lui afluenți este lipsită total de apă, cu excepția perioadelor cu ploi torențiale. De aceea, profilul longitudinal este accentuat, cu multe repezișuri, iar în albie se întâlnesc bolovani cu dimensiuni mari, trunchiuri și crengi aduse de viituri. După 2 km de la izvor, versanții se depărtează, valea lărgindu-se considerabil. Se intră astfel în mica depresiune cu fundul plat, unde apa curge lin, loc cunoscut drept Podul Berii.

Buzăul curge pe teritoriul Ciucașului pe o lungime de circa 15 km (până la Vama Buzăului). El își adună apele prin intermediul a 2 izvoare ce vin din direcții diferite: Pârâul Fetei, cu obârșia în culmile nord-vestice ale muntelui Tabla Butii și Pârâul Strâmbu cu obârșia în versantul nordic al Ciucașului.

Tărlungul drenează partea de vest a Ciucașului prin doua pâraie: Babarunca (între Muntele Tesla și culmea Bratocei) și Ramura Mica. Ramura Mica, unită cu Babarunca se varsă în Tărlung în apropierea cabanei Babarunca. De la aceasta confluentă, Tărlungul se îndreaptă către depresiunea Bârsei.

3.4. Potențialul turistic al vegetației si al faunei

Urmărind repartitia vegetației în funcție de altitudine, se remarcă existenta celor trei zone: zona alpină, zona pădurilor și zona de silvo-stepă.

Stațiunea Cheia este o rezervație naturală complexă, cu o bogată vegetație de pajiști, tufărișuri și plante de stâncări

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.3.1.Pajiste

Întreaga suprafată a comunei Măneciu este acoperită de vegetație naturală și de plante cultivate , la tot pasul fiind vizibilă activitatea omului , care a afectat pădurile masive , defrișate ,uneori neraționale în special în favoarea pașunilor.

Vegetația din zonă se caracterizează printr-o floră central-europeană tufărișuri, pajiști și păsuni alpine ,păduri de rășinoase de tip boreal ,păduri mixte( în care predomină molidul ) și păduri de fag subatlantic în alcatuirea cărora intră numeroase specii endemice .

Domină padurile și pășunile;numai în zona vetrelor de sat , pe o suprafață de circa 355 ha, covorul vegetal este alcătuit și din plante cultivate.

Determinate de elementele mediului geografic, asociațiile vegetale au fost dispuse în etaje, în funcție de variațiile de altitudine ,începând din nord cu înalțimile mai mari (Ciucaș-Zăganu),până în cele mai mici din partea de sud a comunei,din Subcarpații interni ai Teleajenului.

De la 1956 m la până la aproximativ 1 500m , învelișul vegetal este format din etajul subalpin, reprezentat prin tufișuri subalpine în care predomină ienupărul (Juniperus sibirica), în munții Grohotiș ,Ciucaș si Tătaru ,mai rar jneapănul (Pinus mugo)-un singur pâlc de jnepeni mai poate fi văzut pe Culmea Ciucaș-Bratocea),iar pe văile povârnișurilor,aninul de munte (Alnus viridis).

Printre aceste tufarișuri se află pajistile subalpine.,presărate cu tufe pitice de smârdar ( Rhododendron Kotschyi), prezent pe înaltimea Gropșoare-Zăganu ,de afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis idaea), precum și de unele ierburi (graminee), ca părușca (Festuca supina), firuța (Poa media), iarba vântului(Agrostis rupestris), rogozul (Carex sempervirens) și altele.

Flori într-o gamă largă de culori decorează pajiștile subalpine,remarcându-se violetul stânjeneilor de munte (Iris ruthenica) și al clopoțeilor (Campanulla alpina), albastrul intens al ghințurii (Gentiana verna) și galbenul bulbucilor de munte (Trollius europaeus)-planta ocrotită prin lege , roșul aprins al rusuliței (Hieracium aurantiacum), albul argințicăi (Dryas octopetala), rozul garofițelor de munte (Dianthus tenuifolius) și violetul diafan al anghelicăi ( Primula haleri) și multe alte flori viu colorate .

Pe crestele ferestruite ale culmilor, pe abrupturi și grohotișuri, ascunse parcă de intemperii , se află unele specii rare: floarea de colț sau albumița (Leontopodium alpinum), plantă ocrotită prin lege; clopoțeii de stâncă (Campanulla cochlearifolia), ochiul șarpelui (Eritrichum nanum), gălbenelele de munte (Dornicum carpaticum), și altele.

Sursa:[L.Popovici,C.Moruzi,I.Toma,1973]

În orice anotimp al anului, dar mai ales primăvara și toamna,pădurea-etajată pe specii și arbori în funcție de factorii fizico-geografici amplifică nespus farmecul naturl al Văii Teleajenului.

La înaltimile mai mari, unele temperaturi se mentin destul de scăzute, se află etajul pădurilor de molid sau etajul boreal.

Pe Valea Teleajenului puține sunt pădurile cu predominarea molidului (Picea excelsa), așa cum se pot vedea pe versantul sudic al Munților Ciucașului.

Areale destul de întinse pe teritoriul comunei ocupa pădurile amestecate de molid ,brad si fag, cu deosebire în regiunea Cheia si Munții Tătaru,iar mult mai restrânse pe cursul superior al Crasnei.

Cea mai întinsa zonă o ocupă pădurile de fag,prezente de la poalele munților până în zona de contact dintre Carpați și Subcarpați. Uneori fagul e asociat cu mesteacanul (Betula pendula), la marginea poienilor și paraielor cu frasinul (Fraxinus excelsior), cu paltinul de munte și cu carpenul (Carpinus betulus), cu ulmul (Ulmus minor), iar în luncile Teleajenului și zăvoaielor cu aninul negru(Alnus glutinoasa) și cu teiul (Tilia cordata).

În apropierea vetrelor de sat , pe pantele dealurilor Chiciureni,Costeni,Dosul Făcăienilor și pe poduri, se întalnesc pâlcuri de făgete asociate cu alune (Corylus avelana), cornul(Cornus mas) și sângerul( Cornus sanquinea). Cu salcia căpreasca (Salix caprea), salcâmul,socul (Sanibucus nigra) și altele.

Sursa:[Constantin.C.Giurescu,1975]

Printre producătoarele de fructe de pădure menționez : zmeurul ( Rubus idaeus),fragii de pădure ( Fragaria vesta), afinul( Vaccinium myrtillus) și murul (Rubus hirtus).

Iar ca plante medicinale:mușețelul (Matricaria chamomilla), sunătoarea sau pojarnița (Hypericum maculatum), pătlagina (Plantago midia), pelinul (Artemisia absinthium), ciuboțica cucului (Primula officinalis), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), potbalul si altele.

Modificarea condițiilor de mediu (defrișări iraționale ,construirea de căi de acces și de unități industriale ) a avut urmări nedorite asupra faunei, reflectate prin restrângerea ariilor unor specii,împutinarea numărului de exemplare sau pur și simplu prin dispariția lor(capra neagra). Zăganul sau vulturul bărbos(chilihoiul) nu se mai rotește ca odinioară deasupra crestelor munților teleajenului; amintirea lui este păstrată de muntele cu același nume Zăganul , pe langa stațiunea Cheia.

În ierburile și tufărișurile subalpine mișuna o întreagă lume de insecte : șopârle și tritoni, iar pe culmile înalte, hălăduiesc păsări ca vulturul (Aegypsus monachus), agvila de munte (Aquila chrysaetos), uliul (Accipiter nisus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus) și corbul.Vara se mai intalnesc aici fîsa de munte, șoarecele de zăpadă, vipera și melcul Alopia.

În pădurile de rășinoase fondul cinegetic e alcătuit din urși (Ursul arctos), odinioară mult mai numeroși, azi puși sub ocrotirea legii ; apoi râsul (Felix linx), cerbul (Cervus elaphus carpathicus) lupul și iepurele (Lepus europaeus). Aceste păduri sunt populate de numeroase specii de păsări: mierla, buha, ciocănitoarea, corbul ,etc.

În etajul pădurilor de foioase trăiesc tot felul de mamifere răzătoare : veverița( Sciurus vulgaris) pîrșul,diferite specii de șoareci .Tot aici mai viețuiesc mistrețul (Sus scrofa) căprioara (Capreolus capreolus) jderul, viezurele ( bursucul) vulpea și altele .

De sub covorul de frunze al pădurilor de foioase sau luminișuri cu primele raze ale primăverii, își scot capetele lor plăpânde și sfioase plante ca ghiocelul (Galanthus nivalis) și brebenelul (corydalis bulbosa), floarea paștelui (Anemone nemorosa) și toporașul (Viola silvestris), feriga (Dryopteris filix mas) și feriguța (Polypodium vulgare) precum și o serie întreagă de mușchi,licheni si ciuperci. Dintre ciupercile comestibile întalnite pe aceste meleaguri amintim: mînătarca sau hribul (Boletus edulis ), creasta cocoșului (Clavaria aurea), bureții galbeni (Cantharellus cibarius), râșcovul( Lactanius deliciosus), bureții vineciori (Vinetica ), buretele de mesteacăn , etc .

În livezi și grădini se cultivă pomi fructiferi: în primul rând prunul (Prunus domestica), apoi mărul (Malus pumila) și părul (Pyrus domestica) ,cireșul (Prunus avium) , mai puțin nucul (Yuglans regia), gutuiul vișinul și piersicul ,iar dintre plante se cultivă cerealele ( mai ales porumbul), leguminoasele și cartoful.

În ceea ce privește fauna piscicolă , în apele cristaline de munte un valoros element este păstrăvul , iar în aval cleanul, mreana și zglăvoaca.

Poluarea apelor datorită unităților industriale ,lucrărilor barajului de pe Teleajen ,a dus treptat la împuținarea chiar și dispariția unor specii de pești.

Sursa:[Gheorghe Niculescu,1981]

3.5. Principalele rezervații naturale

Datorită existenței unor plante și animale rare, în scopul ocrotirii naturii în Ciucaș, s-a facut propunerea să se instituie unele rezervații după cum urmează :

– în culmea Bratocea , pentru protejarea jneapănului;

– în culmea Șuvițele ,pentru protejarea florii de colț ;

– în culmea Zăganu ,pentru protejarea smîrdarului și a gasteropodului Alopia.

Muntele de sare de la Slănic Prahova, cu o înălțime de câțiva zeci de metri, acest munte în miniatură stârnește admirația vizitatorilor. Apa ploilor a modelat pe suprafața sa mii de ondulații și sănțulețe, cristalele de sare par nenumărate ace de gheață ce strălucesc în bătaia soarelui. În perimetrul acestui masiv (declarat monument al naturii) este cantonat un lac carsto-salin cu o adâncime maximă de 32 m.

3.6. Factori naturali terapeutici

Factorii naturali terapeutici sunt bioclimatul sedativ-indiferent sau de crutare, corespunzator regiunilor de deal și de coline.

Indicațiile terapeutice ale bioclimatului depind de:

a) caracteristicile climatice: temperatura aerului, umiditatea aerului, durata de strălucire a soarelui, dinamica atmosferică și presiunea aerului, presiunea partială a oxigenului;

b) indicii bioclimatici: confort termic, stress bioclimatic;

c) caracteristicile fizico‐chimice: aeroionizarea, absența poluării chimice și microbiologice.

Așadar, principalii factori terapeutici sunt: climatoterapia, aerosolii vegetali și aeroionizarea aerului.

Climatoterapia este un mijloc terapeutic care utilizează acțiunea biologică a factorilor climatici în scopul reconfortării și al întăririi capacității de muncă și a sănătății.

Factorii climatici cu acțiune terapeutică acționează complex asupra organismului expus direct acțiunii acestora, obținându‐se un efect terapeutic maxim în condțiile în care procedurile climatoterapeutice sunt aplicate dozat, progresiv, în conformitate cu indicațiile medicilor de specialitate.

Aeroionizare îl reprezintă conținutul de ioni din atmosferă și este o metodă de tratament pentru bolile nervoase și dermatologice.

Sursa:[http://statiunea-slanic.ro/prezentare-slanic-prahova ]

4. CAPITOLUL IV. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

4.1. Posibilități de tratament

Stațiunea Cheia beneficiază de un climat subalpin și aer de pădure (fag și conifere ) puternic ozonat.

Indicații tratament: astenie , surmenaj fizic și intellectual, insomnia, anemii, hipertiroidism, convalescențe cu stare general bună, debilitate fizică , limfatism ,unele forme de astm bronșic, catare cornice ale căilor respiratorii.

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.4.1.Statiunea Cheia

4.2. Atracții turistice în stațiune și în vecinătate

Muntele prin plurivalența și accesibilitatea sa în tot timpul anului , a reprezentat locul principal de preferință al turiștilor. Acesta pe lângă activități pastorale, oferă condiții pentru practicarea: termalismului , sporturilor de iarnă, alpinismul , drumeției , odihnei , cercetărilor biologice , peologice , cartografice, etc.

Sursa:[Șef lucrari Dr.Adelaida Cristina Honțuș,]

Condițiile naturale de climă , determină cadrul de practicare al sporturilor de iarnă, iar cele de relief, stau la baza stabilirii și amenajării pârtiilor pentru schi, bob, saniuțe, etc .

Biserica Sfântul Ioan din satul Gheaba a fost ridicatădin anul 1939 de către enoriașii parohiei ajutați de către primăria comunei Măneciu , societatea forestiera Drajna SA și preotul paroh al acelor vremuri , Marcel Dulinescu .Este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Teleajenului.

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.4.3.Mănăstirea Suzana

În partea de est a muntelui Zăganu se pot întalnii numeroase chei . Printre acestea amintim Cheile Pârâului Alb și Cheile Strâmbului.

Cele mai spectaculoase sunt Cheile Vaii Stânii ,formate din conglomerate , cu o îngustare, cu repezișuri și sărituri pe o lungime de 1 km .Pereții cheilor au 70-100 m cu depărtări de până la 10 m.

Cascada Schinda se află la poalele Muntelui Tătaru pe Valea Teleajenului, în zona numită Schinda.

Pentru a ajunge la cascada Schinda din stațiunea Cheia ,la ieșire din Cheia în zona Mogoș părasiți DN 1A mergând pe un drum forestier până în Buzoianu , în zona Triunghi (zona în care drumul forestier dinspre DN 1A se intersectează cu drumul paralel cu râul Telejenel) cotiți spre râul Telejenel pe drumul forestier ce ajunge în Măneciu.

Momunente și muzee

Martorii de necontestat ai istoriei, monumentele si muzeele păstreză cu aleasă cinstire amintirea neștearsă, mereu vie a faptelor istorice, memoria eroilor ȋntru slava neamului nostru, așa cum reiese din prezentarea capitolului următor.

Aproape că nu există sat sau oraș, așezare omenească din aceasta țară care să nu-și aibe eroii săi, vitejii și medaliații săi care s-au jertfit pentru apărarea ființei noastre naționale, a gliei străbune, dându-și tributul de sânge pentru existența României de azi. Din galeria eroilor naționali mai lipsesc ȋncă numeroase nume. Sunt desigur, luptători de la sate care au acătuit marea masa a oștirii române, fără de care nnu s-ar fi făurit istoria, nu s-ar fi dobândit independența.

Monumentul eroilor din Măneciu Ungureni : la intrarea ȋn localitatea de reședință Măneciu Ungureni, nu departe de șoseaua națională ce leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte, te ȋntâmpină un monument ȋntr-o construcție de formă paralelipipedică, a cărei sobrietate impresionează. Pe plăcuțele lui de marmură , roase de-a lungul vremii de vânturi și de ploi, se alfă scrisă o glorioasă pagina desprinsă și totodată cuprinsă ȋn istoria noastră națională. Pe una din aceste plăci se pot desluși și astăzi cuvintele: “Regimentul Mircea nr. 32,sentinelă neadormităla hotarul Tării sale”, iar pe o alta ca pe o completare :”oferit de ofiteri șï trupa comunei Măneciu Ungureni- 10 mai 1916”.

Monumentul eroilor din Măneciu Pământeni : a fost ȋnălțat ȋn anii imediat următori primului război mondial. Martor al evenimentului, inimosul cărturar Ionescu C. Nicolae, pensionar octogenar, care a participat efectiv la războiul pentru ȋnregistrarea patriei, relatează: “Războiul din anii 1916-1919, purtat cu mari cheltuieli material și cu mari sacrificii omenești –sute de mii de vieți tinere ale țării- terminându-se cu ȋmplinirea visului milenar, unirea tuturor provinciilor românești aflate sub stăpânirea străină ȋntr-o Românie Mare, a adus o stare de nădejde si de avânt ȋn rândul populației țării.

Muzeul școlar de istorie și etnografie: Muzeele școlare, aceste “focuri vii ale memoriei pământului românesc” , luminând calea istoriei dinspre trecut spre prezen, ȋnsumează tot atâtea părticele din marele trup al istoriei pariei.

Crearea unui asemenea muzeu ȋn școală ese de marcă din mai multe considerente: ȋn primul rând, exponatele de valoare muzeistică certă constituie un prețios material didactic ȋn predarea disciplinei de istorie, asigurându-i o prezentare plastic sau vie a faptelor care au caracterizat viața și aspirațiile neamului. In al doilea rând dezvoltând interesul urmașilor, deci al elevilor, pasiunea lor pentru cunoașterea și aprofundarea istoriei ȋn general, ca și a celei locale ȋn particular, muzeul școlar reprezintă un puternic și autentic factor de educare, de sugerare și de alegere de model de viață de către elevi.

Pietre scrise : se află pe muntele Fața lui Gherghe, n-au avut nici o legătură cu frontier austro-ungară, așa cum s-a crezut, ci ele păstrează dăltuite ȋn piatră numele ofițerilor Regimentului nr.9 Râmnicul-Sărat, aflat ȋn zona Măneciului ȋntr-una din manevrele pregătitoare ȋn anul 1915.

Sursa:[Alexandru Barbu,Valeriu Neamtu]

4.3.1. Obiective turistice cultural-istorice

Potențialul turistic antropic este completat cu cele două mănăstiri Suzana si Cheia ,ca monumente istorice și arhitectonice dar și ca monumente de cult , ce conțin valori care sporesc zestrea patrimoniului spiritual- istoric al Văii Teleajenului.

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.4.5.Mănăstirea Suzana

Mănăstirea Suzana

Mănăstirea Suzana este situată într-o fermecătoare poziție naturală, la 760m altitudine, despre care Alexandru Vlahuță scria in 1908: ,,Suzana e așezată într-o poiană frumoasă , pe o frunte de dîmb,sub care se azvîrl în Teleajen pîrîul Stanca din dreapta și Epurașul din stînga, tăind pe braniștea văii o cruce de argint”.

Aceasta mănăstire a fost fondată în anul 1740 de către o femeie înstărită din Săcelele Brașovului, în călugărie numită maica Suzana ,ea fiind și prima stareță a mănăstirii.

Modesta bisericuță din lemn a maicii Suzana a suferit de-a lungul timpului mai multe transformări.

Sursa: [Alexandru Vlahuta,1908]

Mănăstirea Cheia

La intrarea în stațiune ,pe un drum ce se desface la dreapta ,aproximativ la 300 m pe malul pârâului Tîmpa ,se află mănăstirea de călugari Cheia . Monument de arhitectura laica. Mănăstirea a fost întemeiată în timpul domniei lui Alexandru Ghica, din initiativa marelui vornic Mihai Ghica în anul 1835.

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.4.4.Mănăstirea Cheia

Cercetând istoricul acestei mănăstiri trebuie să admitem că biserica a fost ridicată prin anii 1768-1769 .După numai câțiva ani ,în timpul războiului ruso-turc (1768-1774), biserica a fost dărmată de turci , dar a fost reconstruită în alt loc ,către poalele Zăganului pe locul fântânii actualei mănastiri.În anul 1830 a ars și a doua biserică ,astfel că în 1835 a inceput construcția unei noi biserici din zid ,construcția a fost terminată în anul 1839.

Sursa: [Alexandru Vlahuta,1908]

Muzeul “Florilor de Mină”

Muzeul „Flori de Mină” din Cheia adăpostește piese din colecția de flori de mină „Mihai Viteazul”.

Exponate cu o valoare deosebită sunt mărturii materiale ale evoluției mediului natural. Într-o mare varietate de forme și o cromatică minunată, florile de mină impresionează prin frumusețea lor neobișnuită

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.4.6. Muzeul „Flori de Mină”

Cele 175 de piese expuse la Cheia au fost achiziționate, în decembrie 2000, din orașul Baia Mare, de către Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova; exponatele au o valoare deosebită, fiind înscrise în cadrul bunurilor de patrimoniu.

În cadrul expoziției, piesele au fost grupate pe criterii științifice în 22 de vitrine, iar informația aferentă este afișată pe 14 panouri speciale.Pe panouri sunt prezentate date referitoare la geneza florilor de mină, principalele zăcăminte, un scurt dicționar mineralogic, precum și date referitoare la geometria cristalelor, cristalele analizate la microscop.

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.4.7. Muzeul „Flori de Mină”

Piesele expuse provin din zona Baia Mare, născute fiind în urma erupțiilor vulcanice neogene desfășurate în mai multe etape. Principalele zăcăminte din care provin florile de mină aflate la Cheia sunt: Baia Sprie, Cavnic, Băiuț, Herja, Săsar și Nistru din județul Maramureș. În aceste locuri, mineralizațiile sunt constituite din cuarț, blendă, galenă, pirită, calcopirită, calcit, baritină, stibină, rodocrozit, realgar, marcasită, gips și au formă de filoane.

Flori de mină de aproape doi metri înălțime

În partea centrală a expoziției este poziționat un ansamblu de flori de mină format din 16 geode de ametist și citrin, cu înălțimi de până la 1,80 metri, și 5 exemplare deosebite de calcit, cuarț șigips din patrimoniul Muzeului Județean de Științele Naturii Ploiești.Florile de mină se întâlnesc în vecinătatea rocilor eruptive, ele formându-se în condiții hidrotermale, din vapori supraîncălziți și ape fierbinți emise de vulcanii activi. Apar în asociații de culori și forme deosebite, depuse pe pereții golurilor din scoarța pământului, dând astfel naștere geodelor de o extraordinară frumusețe.

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.4.8. Muzeul „Flori de Mină”

Un loc important în cadrul florilor de mină îl ocupă cristalele din familia cuarțului. Acesta este o formă cristalină de bioxid de siliciu (SiO2); prezintă duritatea 7, greutatea specifică 2,65; nu are clivaj, are spărtură concoidală, este piezoelectric și este insolubil în acizi cu excepția acidului fluorhidric.

În cadrul ansamblului de flori de mină sunt prezente și două mari cristale de cuarț incolor („cristal de stâncă”). Atunci când prezintă impurități, cuarțul apare colorat. Ametistul este varietatea violetă de cuarț; culoarea sa e dată ionii de fier și aluminiu. Denumirea savine de la cuvântul grecesc amethystos, însemnând „care nu îmbată”. Anticii aveau credința fermă că dacă bei dintr-o cupă de ametist nu te îmbeți niciodată. În colecția de flori de mină expuse la Cheia sunt și 10 frumoase geode de ametist.

Citrinul este varietatea galbenă a cuarțului. Culoarea sa e dată de ionii de fier, aluminiu șilitiu. Numele provine vine din latină, citrus, care înseamnă lămâie, asocierea cu aceasta fiind ușor de făcut datorită culorii pe care o prezintă piatra (sau francezul citron care înseamnă lămâie). Alături de geodele de ametist din ansambului de flori de mină, cele 6 geode de citrin realizează un contrast spectaculos.

Din cadrul ansamblului fac parte și o stalagmită de calcit, de culoare galben-brun, și un gips cu agregate brune în formă de rozetă. Cristalele de calcit prezintă sistem de cristalizare trigonal, duritate 3, luciu sticlos, sidefos și greutate specifică 2,71. Cristalele de gips prezintă sistem de cristalizare monoclinic, duritate 2, luciu sticlos și mătăsos.

Muzeul „Flori de Mină”

Muzeul „Flori de Mină” din Cheia este o secție a Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, secție înființată relativ recent, în 2002. Aici sunt expuse piese din colecția de flori de mină „Mihai Viteazul”. Expoziția permanentă „Flori de mină”, vernisată pe data de 18 octombrie 2002 la unitatea muzeistică din localitatea Cheia, realizează o incursiune în adâncurile pământului, acolo unde natura a zămislit de-a lungul timpului nestemate ascuse, curcubee unice: florile de mină.

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.4.9. Muzeul „Flori de Mină”

Program de vizitare: marți-duminica, 9.00-17.00.

 Taxa de vizitare: 3 lei/persoană (2 lei – parte a unui grup).

Sursa:[http://www.historia.ro/autor/rodica-vasile-radu]

Muntele Roșu este motivul pentru care s-a ales ca locul desfășurării acestui deosebit eveniment să fie Stațiunea Cheia -Măneciu Ungureni.  Există o explicație care spune că numele muntelui este dat de faptul că era acoperit de rododendroni care, în momentul când înfloreau (sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie), înroșeau întregul versant.

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.4.10. Muntele Roșu

În cele trei zile ale festivalului au avut loc un târg de produse tradiționale din zona Văii Teleajenului, concursuri sportive cu premii (fotbal, tenis de masă, skandenberg), un concurs de fotografie cu tema “Cheia turistică – oameni, peisaj, cultură”, dar și o tombolă și un cros. De asemenea, organizatorii au pregătit pentru participanții la festival un program folcloric, un foc de tabără și o discotecă în aer liber.

Sursa:[ http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/]

Fig.4.11. Muntele Rosu

Organizat cu bun gust, într-o atmosferă plină de pitoresc și  absolută civilizație, târgul de produse tradiționale a demonstrat că industria casnică și artizanală  este aici  viguroasă și vine în întâmpinarea nevoilor cotidiene cu produse  ecologice și tradiționale răspunzând astfel imperativului de accentuare a identității în procesul de comunicare globală.

Produsele tradiționale acopereau medicina naturistă, gastronomia locală tradițională, artizanatul textil și lemnos, mica industrie meliferă și fructiferă. Spectacolul în aer liber de muzică populară susținut de formații și interpreți locali a dat un farmec de culoare festivalului, ca și focul de tabără uriaș din preajma  discotecii.

Premiile cu totul inedite și consistente, oferite la metru din produsele tradiționale pentru artă fotografică având ca subiect Valea Teleajenului, pentru campionii sportivi nu numai că au răsplătit efortul participanților, ci au confirmat și fantezia și bunul gust al organizatorilor.

4.3.2. Evenimente culturale cu atractivitate turistică

Pusul Cănilor

Pusul cănilor se făcea de Anul Nou pentru pretendenții la însuratoare sau la măritiș. Femeile vârstnice așezau sub cănile de pământ, cărbune, bani, un pieptene, o floare etc. Când tânărul sau tânara nimerea sub cana ridicată cărbune sau floare însemna că viitoarea pereche era neagră sau frumoasă ca o floare.
Iordănitul
Iordănitul era urarea de bine pentru noul an în care se intra. Pentru iordănit, de la Bobotează la Sf. loan, grupuri de flăcăi (care intrau și în curțile caselor), pe cine întâlneau în cale, în special pe barbați, îi ridicau în poziție verticală de la pământ, făcându-le în mare zgomot, urarea de bine pentru Anul Nou. Flăcăii erau dăruiți cu bani, cozonaci ca si in zilele noastre la colindat sau plugușor.

Strigătul

Strigătul se practică la lăsatul secului de Pasti, cand flăcăii se urcau pe înalțimile apropiate de sat, pe deal, în pomi, și cu voce tare, pentru a fi mai bine auziți de tot satul, strigau sub forma dialogată în liniștea serii când sătenii ieșeau din casă curioși să audă informațiile ce se dădeau, dezvaluind mai putin calitatea, dar mai mult defectele unor fete de măritat. Exemplu, despre unele fete vârstnice, despre altele urâcioase, puturoase, altele cuminți, bune, blânde etc.

Tradiții de iarnă

Două mari posturi au loc in timpul iernii, timp în care femeile țes pânză și covoare, pentru că atunci au mai mult timp.

Festivalul bujorului de munte – rododendronului

Rodedendronul este, de fapt, bujorul de munte foarte răspândit în zona Cheia. Exista, în zonă, o explicație care spune că numele muntelui este dat de faptul că era acoperit de rododendroni care, în momentul când înfloreau, în lunile mai-iunie, înroșeau întregul versant.

Acum rododendronul este plantă ocrotită. Cu toate aceste, locuitorii din zonă, urcă în perioada de înflorire și culeg florile parfumate din care fac sirop și dulceață sau le usucă pentru ceai.

Sursa:[https://ziarulvaleniionline.wordpress.com/tag/daniel-stoian-consilier-al-orasului-valenii-de-munte/]

4.4. Capacităti de cazare

Cheia dispune de o așezare și de o poziție excepțională față de zona muntoasă. Cadrul natural, respectiv relieful, bioclimatul, vegetația, fauna, rezervațiile naturale, constituie elementul de baza al ofertei turistice pe care o prezintă stațiunea Cheia.

Capacitatea actuală de cazare este de aproximativ 635 de locuri în hoteluri, pensiuni și vile clasate între 1 si 4 stele.

Potențialul turistic pentru turismul de reuniuni și afaceri s-a dezvoltat foarte mult dupa 2000. În Cheia, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile și pensiuni de 2-4 stele, cu unități de alimentație publică ce presteaza servicii competitive pe plan international (Hotel Cheia, Hotel Zăganu, Royal, Pensiunea Ana, Casa Arseleana,Găinusa de Munte). Spațiile necesare desfășurării întrunirilor, tratativelor, conferințelor de presă, a conferințelor pe diferite teme, se gasesc în cadrul unităților de cazare turistică.

Sursa:[Primăria comunei Măneciu]

5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pe baza rezultatelor privind studiul “Potențialul turistic al stațiunii Cheia și valorificarea acesteia” se desprind urmatoarele concluzii:

1. Cheia a început să fie cunoscută în anul 1839 când a fost terminată noua mănăstire construită pe locul vechii mănăstiri arse. Rămasă o localitate rurală aceasta a devenit o stațiune de vacanță în secolul XX cunoscută pentru peisajul și ambiența plăcută.

2. Situată la o altitudine de 871 m, în județul Prahova ocupă o poziție pitorească într-o mică depresiune strajuită de culmea Zăganului și de munții Balaban si Babeș, stațiunea  se bucură de o priveliște deosebită și de un climat propice pentru relaxare și refacere. Localizată la circa 60 km de Ploiesti, potențialul turistic legat de relief, al stațiunii Cheia oferă urmatoarele destinații turistice: drumeții montane, odihnă și recreere, sporturi de iarnă, studiu și cunoaștere științifică.

3. Fiind o stațiune balneoclimaterică, aceasta este renumită pentru odihnă și tratamente, cum ar fi astenia, surmenajul fizic și intelectual, insomnii, anemii și unele forme de astm bronșic, accesibile în toate anotimpurile. Aceasta se caracterizează prin presiune admosferică relativ coborâtă, aer curat, fără praf și alergogeni, bogat în raze ultraviolete și ionizare admosferică substanțială.

4. Cheia este o stațiune montană cu o promițătoare dezvoltare, Prezintă interes atât pentru turiști cât și pentru investitori datorită peisajului pitoresc și accesibilități.

6.BIBLIOGRAFIE

Barbu A., Neamțu V. – Hrisovul padurilor de brad –valea superioara a teleajenului, Ed. Publi Ligna, București, 1992, pag. 10

Barbu Ghe.- Turismul în economia națională, Ed. Sport-turism, Bucuresti, 1981;

Giurescu C. G.- Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până astăzi, Ed. Ceres

Erdeli G., Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Univ., București,2003

Glăvam V. – Turismul în România, Ed. Economica – 2000, Pag160;

Goia P.- Almanahul scolilor din Maneciu 2002 editura Viitorul Romanesc pag 60

Honțuș A. C.- Amenajarea agroturistică a teritoriului, Ed. Ceres, București, 2005;

Ielenicz M. –Geografia României,mica enciclopedie, Ed. Fundației România de Mâine, Buc, 2000

Ielenicz M., Comanescu L. – Romania potential turistic, Ed. Universitară, București, 2006, pag 231

Lahovari G. I.,  Brătianu C. I. și Tocilescu G. – Marele dicționar geografic al României, Editura Tipo Moldova, Bucuresti, 1838

Niculescu Ghe.- Valea Teleajenului, Ed. Sport- turism, 1981, pag. 14

Niculescu Ghe., Velcea I.- Județul Prahova, Colecția județele patriei, Ed. Academiei R.S.R., București 1973, pag. 51.

Popovici L., Moruzi C., Toma I.- Atlas Botanic, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1973;

Stoian C., Spânu M.- Turism și marketing turistic, Ed. Fundației România de Mâine, București,

2003

Turcu D, Weisz J.- Suport de curs, 2008;

Vlahuță A.- România pitorească, 1908

http://www.academia.edu/7422378/141922239-TURISMUL-in-ECONOMIA-NATIONALA-Locul-Si-Rolul-Turismului-in-Economie I.BARZABA

http://www.allseasons.ro/zone_turistice_romania/obiective_turistice-cheia.html

http://www.calificativ.ro/DRUMETII_LA_CHEIA-a14298.html

http://www.ciucas.net/hidrologie/11/reteaua-hidrografica-muntii-nostri-nr-34-ciucas-de-maria-rodica-niculescu

http://www.historia.ro/autor/rodica-vasile-radu

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ansamblu-spectaculos-flori-min-cheia

http://www.infopensiuni.ro/cazare-maneciu/obiective-turistice-maneciu

http://www.infopensiuni.ro/cazare-cheia/cheia/poze/

http://www.infotravelromania.ro/cheia.html

http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=434

http://www.prefecturaprahova.ro/

http://www.primariaonline.ro/judet-Prahova/primarie-Maneciu/m/2/os/15

http://statiunea-slanic.ro/prezentare-slanic-prahova

http://www.turistinfo.ro/cheia/cazare-cheia/pensiunea_casa_ardeleana-c63846.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism http://referate.unica.ro/referat-Potentialul_turistic_al_Romaniei-8736.html