Potențialul turistic al spațiului rural și val orificarea lui în [601533]

F 271.13/Ed.3 Fișier SMQ/Formulare

Anexa 8

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL: ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: ECTS
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: (IF/FR/ID): IF

Vizat
Facultatea de Stiințe Economice
(semnătura și ștampila) Aprobat,
Director de departament,
Conf. Univ. Dr. Rădulescu Irina

PROIECT LUCRARE DE LICENȚĂ

TEMA: Potențialul turistic al spațiului rural și val orificarea lui în
Depresiunea Maramureș

Conducător științific:
Lect. Univ. Dr. Nedelcu Adrian
Absolventă
Pavel M. Eliza Mădălina

PLOIEȘTI
2016

F 272.13/Ed.2 Fișier SMQ/Formulare

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 9
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: ECTS
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF/FR/ID: IF

Aprobat,
Director de departament,
………………. Declar pe propria răspundere că voi elabora personal lucrarea
de licență și nu voi folosi alte materiale documentare în afara
celor prezentate la capitolul „Bibliografie”.

Semnătură student(ă):
DATELE INIȚA LE PENTRU LUCRARE A DE LICENȚĂ
Proiectul a fost dat student: [anonimizat]: PAVEL M. ELIZA MĂDĂLINA

1) Tema proiectului / lucrării : POTENȚIALUL TURISTIC AL SPAȚIULUI RURAL ȘI VAL ORIFICAREA LUI ÎN
DEPRESIUNEA MARAMUREȘ

2) Data eliberării temei: 01.10.2015
3) Tema a fost primită pentru îndeplinire la data: 14.10.2015
4) Termenul pentru predarea proiectului/ lucrării: 01.05.2016
5) Elementele inițiale pentru proiect / lucrare: Planul lucrării, Bibliografie

6) Enumerarea prob lemelor care vor fi dezvoltate: CAPITOLUL I TURISMUL RURAL ȘI AGROTURISMUL,
CAPITOLUL II POTENȚIALUL TURISTIC AL SPAȚIULUI RURAL DIN DEPRESIUNEA MARAMUREȘ,
CAPITOLUL III VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL SPAȚIULUI RURAL DIN DEPRESIUNEA
MARAMUREȘ,
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ LOCALITATEA BOGDAN VODĂ
7) Enumerarea materialului grafic (acolo unde este cazul): 8 grafice; 4 tabele

8) Consultații pentru proiect / lucrare, cu indicarea părților din proiect care necesită consultarea: LUNAR

Conducător științific:
Lect. Univ. Dr. Nedelcu Adrian Studenta:
PAVEL M. ELIZA MĂDĂLINA

Semnătura:
Semnătura:

F 273.13/Ed.2 Fișier SMQ/Formulare

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIESTI Anexa 10
FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL: ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: ECTS
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF/FR/ID: IF

APRECIERE
privind activitatea absolvent: [anonimizat]: PAVEL M. ELIZA MĂDĂLINA
în elaborarea proiectului de diplomă / lucrării de licență / disertație cu tema: POTENȚIALUL TURISTIC AL
SPAȚIULUI RURAL ȘI VALORIFICAREA LUI ÎN DEPRESIUNEA MARAMUREȘ

Nr. crt. CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV
1. Documentare, prelucrarea informațiilor din bibliografie
2. Colaborarea ritmică și eficientă cu conducătorul temei proiectului de diploma
/lucrării de licență
3. Corectitudinea calculelor, programelor, schemelor, desenelor, diagramelor și
graficelor
4. Cercetare teoretică, experimentală și realizare practică
5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sau aplicații noi ale unor teorii
existente, produse informatice noi sau adaptate, utile în aplicațiile inginerești)
6. Capacitate de sinteză și abilități de studiu individual
CALIFICATIV FINAL
Calificativele pot fi: nesatisfăcător/satisfăcător/bine /foarte bine /excelent .

Comentarii privind calitatea proiectului/lucrării:
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________ ________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________

Data: 28.06.2016
Conducător științific
Lect. Univ. Dr. Nedelcu Adrian

4
CUPRINS

CAPITOLUL I. TURISMUL RURAL ȘI AGROTURISMUL
1.1. Concepte și definiții……………………………………………………………………… …………….. .5
1.2. Experiența națională și internațională………………………………………………… ………….. .8
1.2.1. Experiența europeană în domeniul turismului rural……………………… ………….. .8
1.2.2. Experiența națională în domeniul turismului rural……………………….. ………….11
CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC AL SPAȚIULUI
RURAL DIN DEPRESIUNEA MARAMUREȘ
2.1. Potențialul turistic natural…………………………………………………………………. …………. 13
2.2. Potențialul antropic………………………………………………………………………….. ………….15
2.2.1. Vestigii istorice ……………………………………………………………………….. ………….15
2.2.2. Edificii religioase ………………………………………………………………………. ………..15
2.2.3. Edificii cultura le…………………………………………………………………….. ……………18
2.2.4. Datini și obiceiuri…………………………………………………………………….. ………….20
2.2.5. Arta m eșteșugur ilor……………………. …………………………………………………… …..21
CAPITOLUL III. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
AL SPAȚIULUI RURAL DIN DEPRESIUNEA MARAMUREȘ
3.1. Structuri de primire turistică……………………………………………………………… ………….24
3.1.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare……………………… ………….25
3.1.2. Structuri de primire turistică cu fun cțiuni de alimentație……………….. …………26
3.1.3. Alte structuri de primire turistică………………………………………………… …………28
3.1.4. Tipuri de sate turistice în România și Maramureș……………… …………………….29
3.2. Circulația turistică în Depresiunea Maramureș……………………………………… ………..32
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ – LOCALITATEA BOGDAN
VODĂ
4.1. Așezarea geografică a localității Bogdan Vodă……………………………………… ………..36
4.2. Obiective turistice în localitatea Bogdan Vodă……………………………………… ………..37
4.3. Analiza Swot a localității Bogdan Vodă……………………………………………….. ………..41
4.4. Strategii de dezvoltare a turismului în localitatea B ogdan Vodă și Depresiunea
Maramureș …………………………………………………………………………….. …………………………45
CONCLUZII ȘI PROPUNERI …………………………… ………………………….48
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………….. ………………………….53

5
CAPITOLUL I
TURISMUL RURAL ȘI AGROTURISMUL

1.1. Concepte și definiții

În fiecare an, statisticile demonstrează că turismul în s pațiul rural a făcut tot mai
mulți adepți. Numeroase rațiuni sunt menite pentru a explica această evoluție: influența
ideilor ecologiste, dorința de a se sustrage structurilor tur istice clasice, căutarea unui câ t
mai bun raport calitate/preț. Turismul rural include toate activitățile turistice desfășurate
in lumea satului, dincolo de zonele atinse de stațiunile litorale sau montane.
Turism ul rural – se desfășoară în ariile extraurbane, utilizează pensiuni și ferme
agroturistice pentru cazare și beneficiează de un mediu nepoluat și de a tracțiile turistice
natural e sau create de om. Ca formă de “loisir” el se practic ă pentru odihnă și recreere,
cură de aer “curat”, sporturi, instruc ție și educație, tratament balnear, etc. În ansamblul
său turismul rural include o gamă largă de modalități de cazare, evenimente, festivități,
sporturi, alte distracții și activități de petrecere plăcută a timpului liber, toate desfășurate
într-un mediu tipic rural. Turismul rural se bazează pe trei coordonate: spațiu, oameni,
produse care în funcție de regiune sau țară exprimă realitați foarte diferite. Un prim enunț –
acceptat de marea majoritate a actorilor lumii turismului rural – afirmă că: “Turismul
rural este un concept ce include toate activit ățile turistice care se desfășoară în mediul
rural ”. Devine necesar a clarifica în acest moment ce se înțelege prin “mediul/spa țiul
rural ”.
În Olanda, Belgi a, Franța, Germania, Luxemburg acest termen indică zonele care
se deosebesc de cele urbane, de coastă sau montane. În Italia termenul indică acele zone
care nu sunt nici urbane, nici de coastă și drept urmare include regiunile montane.
În Irlanda și Anglia termenul analizat este practic sinonim cu noțiunea de “regiune
de la țară”, aceasta diferen țiindu -se total de cea urbană. Portugalia, Grecia și Spania au
tendința de a -și însuși termenul de mediu rural cu zonele unde se realizează producția
agricolă. Constatăm că pe continentul european – termenul de “mediul rural” are înțelesuri
diferite. Acest lucru dă naștere unor d ificultăți de analize comparative interstatale, cît și
unei limitări în aprecierea de ansamblu asupra activităților desfășurate în acest
sector .(Bernard, 1994).

6
Potrivit formelor de manifestare și practicii mondiale aceste trăsături ale turism –
ului rural ar putea fi:
– apropierea de natură;
– absența mulțimii;
– liniște;
– contacte personale ;
– posibilitatea de a cunoaște îndeaproape locuri și oamenii acelor locuri;
– contactul nemijlocit cu autoritățile locale, cu preocupările și activitatea
specifică zonei;
– cunoașterea îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local;
– șansa integrării în comunitate pe perioada sejurului.
O altă posibilă definire a activităților de turism desfășurate în spațiul rural ar trebui
să ia în calcul tocmai aceste aspecte, ce-i drept importante pentru transformarea în
realitate a “visului de vacan ță”.
Un al doilea enunț, mai ermetic, definește: “ Turismul rural ca o form ă concen –
trată pe dest inații în spațiul rural, dispunâ nd de o structură funcțională de cazare și de
alte servicii eterogene”. Formularea apar ține unui grup de cadre didactice din Academia
de Studii Economice București, care în încercarea de a realiza o definiție au consultat
surse din literatura de specialita te engleză, franceză, germană și spaniolă, pe care mai apoi
le-au armonizat.
Un al treilea enunț, ce eludează aspectul geografic de astă dată, afirmă că:
“Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată și
condusă de populați a locală, și care are la bază o strâ nsă leg ătură cu mediul ambient,
natural și uman”. Această definiție pare a fi mai cuprinzătoare, singura ca scăpare constă
în omiterea implicării în activități de turism rural a unor organizații sau personae din afara
comunită ții locale (touroperatori, investitori, etc.).
În accepțiunea Organizației Mondiale a Turismului și a multor organizații euro pene de
turism rural, turismul rural este “o form ă a turismului care include orice activitate
turistică organizată și condusă în spațiul rural de că tre populația locală, valorificâ nd
resursele turistice locale (naturale, cult ural-istorice, umane) precum și dotările,
structurile turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice ”. Aceast ă definiție, deși
nu le explicitează, are la bază o serie de trăsături specifice ce caracterizează activitățile
de turism rural.

7
Dintre acestea enumerăm:
o localizarea în zonele rurale (existența în localitați rurale);
o construirea produsului turistic în mod funcțional, bazat pe caracteristicile lumii
rurale (spațiu deschis, contact cu natura, tradiție, organizare și practici tradiționale);
o ruralitatea ca scală (din punct de vedere al clădirilor și amenajărilor – de obicei la
scară mică – conservâ ndu-se infrastructura rurală);
o caracterul tradițional (creștere domoală și organică în legătură cu familiile loc ale-
avându-se în vedere păstrarea funcționalității rurale și conservarea modului de viață
rural);
Una dintre cerințele practicării durabile a turismului rural constă în aceste condiții
în prezervarea elementelor esențiale ale ruralului. În aceste condiții definirea turismului
rural ia în calcul și o serie de elemente precum dimensiunile:
– psihologică (bazată pe trebuința umană de a se bucura de odihnă și recreere);
– socială (generată de contactul cu lumea rurală);
– geografică (legată de configurația reliefului, ce favorizează ori limitează dezvoltarea
activităților de turism);
– urbanistică (modul de organizare spațială, mărimea așezărilor, nivelul dotăr ilor și cel
al infrastructurii). (Stănciulescu, 2002, p.180).
Adevăratele zone rurale sunt caracterizate, în general de: densități reduse ale
populației, număr variabil de gospodării, importante suprafe țe agricole ori forestiere.
(Stoian, 2001 p. 349 -350).
Turismul rural se practică în Romania încă din anii `20-`30, dar abia între 1973 –
1974 s -a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de “sate turistice” din toate
zonele etnografice și om ologarea gospodăriilor țărănești. În literatura de specialitate se
utilizează și noțiunea de agroturism, care, prin conținutul său exprimă, mai bine, sfera de
cuprindere a turismului rural.
Agroturismul reprezintă acțiunea de deplasare a unei persoane într -o localitate
rurală, nepoluată, pitorească, avâ nd un specific agrar, finalizată prin ședera pe o durată de
cel puțin 24 de ore într -o gospodărie țărănească, consumul de produse locale alimentare
și nea limentare și coabitarea, observația, asistența, și coparticiparea în comunitatea
socială locală, prin respectarea normelor ce fac posibilă întreaga acțiune.
Agroturismul este un concept relativ de dată recentă, care face referire la diferi –
tele forme de t urism aflate în legătură directă cu activitățile agri cole și/sau cu construcțiile
având destinații, rol, funcțiuni în domeni ul agriculturii. (Glăvan, 1995).

8
1.2. Experiența națională și internațională

În țările Uniunii Europene (UE), turismu l rural nu este un fenomen nou; de-a
lungul timpului -acest timp numărandu -se în decenii pentru majoritatea țărilor UE –
cazarea turiștilor la sate s -a practicat de o manieră mai mult sau mai puțin spontană ori
organizată, însă ceea ce este nou reprezintă d imensiunea la care s -a ajuns prin
expansiunea fenomenului turistic în spațiul rural. Forma de turism care a dublat dorința
de întoarcere la locurile de origine (agroturismul) este prezent într -un număr important
de țări cu tradiție turistică: Finlanda, Ita lia, Austria, Franța etc.
Atât în pract ica turistică internațională, câ t și în literatura de specialitate, se cons –
tată o îndreptare a populației orașelor spre recreere către mediul rural . (Sursa:
www.infoeuropa.ro , accesat: 10.03.2016).

1.2.1. Experiența europeană în domeniul turismului rural

Măsuri de stimulare a activității de turism rural
În Germania, în anul 1992, s -a pus î n aplicare un program de pregatire a
operatorilor din domeniul turismulu i rural pentru fermierii din West Flanders ș i din
provincia Limburg. P rogramul cuprinde toate informaț iile practice necesare pen tru
dezvoltarea agroturismului, consultanța în domeniul juridic ș i fiscal, m arketing,
management ș i asistență privind posibilităț ile de sprijin financiar etc . Urmare acestui
proiect s -au înregistrat rezu ltate pozitive. De exemplu, numă rul de operatori localnici care
oferă cazare a crescut cu peste 50% (de la 60 la 93 de case), î n anul 1993.
Măsurile de susținere a turis mului la fermă prevă d asistenț ă financiară î n anumite
domenii. Astfel, î n anii 1994 –1995 s -a investit de că tre landul Bavaria cca. 1,5 miliarde
DM, din care 6 milioane DM numai pentru s tudii de marketing si promovare . Urmare a
dezvoltării turismului rural, în Germania s -au înregistrat la nivelul anului 1996, circa 20
milioane de turiș ti (germani, americani, olandezi, austrieci, japonezi etc.) cu peste 645
milioane de înnoptări și o cifră de afaceri de cca. 5 milioane de DM.

9
În Italia – Luând în considerare importanța noilor tehnologii, î n Italia s -a elaborat
un program pe calculator, precum ș i o foaie sta ndard pentru colectarea informaț iilor cu
privi re la serviciile oferite pe piaț a turismului rural.
Aceste informații se referă la: firmele care oferă servicii turistice; caracteristicile artei ș i
artizanatului, specifice regiunii; specificul peisajului; atracț iile zonei; patrimoniul
cultural.
Obiectivele urmă rite au fost: standardizarea ș i corelarea informaț iilor cu privire la
turismu l rural (agroturism); înlesn irea contactului dintre ofertanț i și agenț i.
În Belgia , Federation des Gites de Wallonie a elaborat un program pentru
dezvoltarea spațiului de cazare în mediul rural ș i a avut scopul de a convinge proprietarii
de imobile rurale din Wallonia că acestea pot fi restaurate și valorificate î n mod eficient
pentru primirea tur iștilor. Proiectul încearca să stimuleze economia rurală și agricolă a
regiunii Wallonia, să diversifice activitățile regiunii, ară tându-se totodata, că mediul
natural și rural, î n general, nu este afectat negativ. Pentru a se atinge obiectivele
proiectului este n evoie de o schimbare a mentalităț ii, drept pentru care a fost realizat un
film video cu o durata de 9 min. filmul, intitulat Genese d'un gite (Crearea unui popas
rural) arată cum o familie modesta din A rdennes, un sat slab populat, iși transformă treptat
hambarul într-un spațiu de primire rurală pentru turiș ti.
În Spania , sprijinul finan ciar din partea stat ului pentru dezvoltarea activită ții de
cazare la cetățeni constă î n:
– subvenț ii pen tru reabilitarea patrimoniului în localitățile cu mai puț in de 20 00 de
locuitori, din Catalonia ș i Insulele Canare;
– subven ții pentru investiții (30%) în Galicia ș i Asturia;
Prin regimul fiscal adoptat, cele do ua asociaț ii nu sunt supuse impozită rii în
acest domeniu.
În Franț a, sub ausp iciile Ministerului Turismului ș i ale Ministerului
Agriculturii s -a înființ at Federația Națională de Habitat Rural și de Amenajare
Rurală care promovează produsul agroturistic Rendez –vous en France, la decouverte ce
oferă cazare, ser vicii și agrement în localităț i rurale.

10
Cazarea turistică
A.Cazarea la fermă în mediul rural
În Germania , oferta specială pentru turismul rural este Vacanță în gospodăria
țărănească , ce reflectă trăsăturile caracteristice fermei, în care turistul dorește să găsească
specialități regionale, produse proprii, atmosferă tipică gospodăriei țărănești, contact
personal cu gazda. Astfel, cea mai comună formă de cazare în mediul rural este locu ința
pentru turiști (5-6 camere cu 10 -12 locuri) în cadrul fermei. Există 20.000 unități agricole
care practică primirea la fermă și 440.000 camere la cetățeni, în ferme (la nivelul anului
1993). Alte tipuri de cazare, în cadrul fermei pot fi: ferme ecvestre, camping, fermă han.
În Franț a, turismul la cetățeni, î n mediul rural este de mică dimensiune , iar
echipamentele aferente acestuia sunt administrate pr in particulari. La nivelul Franței
există mai multe produse tipice originale reprezentate de: ferma de tip han , ferma de
sejur , ferma ecvestră , camping în ferma de primire, ferma de primire, popasurile
(gîtes).
În Spania, cazarea în mediul rural este asigurată prin p opasuri rurale, ferme ecvestre,
ferme –han, camere de oaspeți.
În Belgia , cazarea la cetățeni este considerată ca un mod de valorificare a patrimoniului
cultural din mediul rural, în vederea stopării exodului rural. Ca spații de cazare sunt:
popasurile rurale, fermă -han, locuințele de la fermă, camping la fermă, camere de oaspeți,
popa suri pentru copii.
B. Alte forme de cazare în mediul rural
 Cazarea în satele de vacanță familiale rurale

Acest concept de sat de vacanță familial rural este unul neomogen în UE. Aceasta se
datorează următorilor factori:
– specificul satelor din punct de vedere al vocației turistice.
– specificul satelor din punct de vedere al diversității ofertei turistice. (munte, litoral)

11
Tipuri de sate turistice (Gîtes Eurovillager):
– Village de Gîtes (sate locuibile) – grupuri de locuințe comunale constituite în sate,
completate de restaurante, parcuri pentru copii etc.
– Village de Vacances (sate de vacanță) – ansamblul imobilelor ce fac obiectul unei
exploatări globale cu caracter comercial sau n u, destinate să asigure loisir -uri și
sejururi de vacanțe.
– Sate de vacanță cu scop nelucrativ (pentru copii) – unde serviciile prestate trebuie
să fie rezervate din timp.
– Sate dispersate – ansamblul locuințelor variate, a echipamentelor de loisir și animație,
a serviciilor colective. (Erdeli, Istrate 1996).

1.2.2. Experiența națională în domeniul turismului rural

Romania prezintă valori cultural -istorice precum: folclor, tradiții, artă populară,
etnografie, vestigii istorice etc. Așezările rurale româ nești mențin încă în bună măsură
datinile și obiceiurile străvechi, folclorul, elemente de etnografie și artizanat.
În Romania, turismul rural este practicat din totdeauna, dar sporadic, spontan și
neorganizat . Primele încercări de turism organizat au fost împlinite în anii 1967 -1968,
pentru turiștii aflați pe litoralul Mării Negre. În anul 1972 , începutul a fost unul
promițător, deoarece Ministerul Turismului elaborează ordin al 297/1972 . Conform
acestor studii, de comun accord cu organele administrației locale și oficiile județene de
turism s -a decis că pot fi introduse circa 118 localități rurale în turismul intern și
internațional.
De la 16 iulie 1973, se declarau prin ordin al Ministerului Turismului numărul
744/1973, sate de interes turistic, următoarele 14 localități: Vaideeni (Valcea), Poiana
Sărată (Bac ău), Vatra Moldoviței (Succeav a), Bogdan Vodă (Maramureș), Sfâ ntu
Gheorghe (Tulcea), Racoș (Timiș), Mirighiol și Crișan (Tulcea), Tismana (Gorj), Sibiel
(Sibiu), Fundata și Sirmea (Brașov), Letești (Argeș).
Prin decretul 225/1974 cazarea turiștilor străini în locuințele particulare a fost
interzisă, satele turistice devenind nefuncționale pentru turismul internațional.
În multe localități nu s -au omologat gospodăriile care întruneau condițiile de
cazare (Rucăr, Vatra Moldoviței, Vaideeni), î n altele cazarea turiștilor româ ni se făcea în
mod neorganizat și fără o evidență (Crișan, Bogdan Vodă, Rucăr ). Această situație a

12
dăinuit pâ nă în 1989.
Începâ nd cu anul 1990 iau naștere diverse asociații și organisme care prin
obiectivele propuse doresc afirmarea și dezvoltarea turismului în zonele rurale. Federația
Romană pentru Dezvoltarea Montană (1990) este una din acestea. Aceasta își propune
sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montană, inclu siv prin promovarea,
organizarea și dezvo ltarea turismului.
Urmează Agenția Româ nă pentru Agroturism (1995) ce își propune racordarea
agroturismului româ nesc la sistemul internațional și Asociația Națională pentru Turism
Rural Ecologic și Cultural din Romania (ANTREC) -1994 – membră a Federației E uropene
de Turism Rural (EUROGITES) .
ANTREC, reunea la sfarșitul anului 1995 peste 2000 de membri, în 15 filiale.
Activitatea turistică s -a desfășurat în cadrul a 1240 echipamente, care au atras 18 500 de
turiști, din care 3 500 turiști străini cu un seju r mediu de 4 zile/turist.
Urmare a dinamismului activității desfășurate de către ANTREC, săptămanalul
economico -financiar “Capital” a acordat asocia ției premiul Oskar – capital pentru anul
1995. Anul 1996 a marcat creșterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale și ridicarea
nivelului calitativ al echipamentelor, serviciilor și a întregii activități. Pe de altă parte anul
1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural di n țara
noastră. În 1997 la ANTREC (Romania), numărul membrilor săi a ajuns la 3000 iar cel
al filialelor la 28.
Anul 1998 concretizează imaginea ANTREC -ului în:
– cei peste 2500 membrii, organizați în 30 de filiale județene;
– mai mult de 1000 de pensiuni turistice și agroturistice;
– aproximativ 150 000 turiști romani și străini, cu un sejur mediu de 4 zile.
În legătură cu strategia dezvoltării turismului rural în țara noastră ANTREC și
Ministerul Turismului au optat ma i mult pentru calitate și nu atâ t pent ru cantitate. Pentru
soluționarea problemelor în ceea ce privește organizarea, dezvoltarea și promovarea
turismului rural în Romania a fost constituită, prin ordinul Ministerul turismului 59/iulie
1995, Comisia tehnică pentru dezvoltarea turismului rural. (Sursa: www.antrec.ro ,
accesat: 26.03.2016).

13
CAPITOLUL II
POTENȚIALUL TURISTIC AL SPAȚIULUI RURAL DIN
DEPRESIUNEA MARAMUREȘ

Potențialul turistic al unei țări, zone, stațiuni ar putea fi definită astfel: totalitatea
valorilor naturale și valorilor economice, culturale ș.a., care, în urma unor activități
umane pot deveni obiective de atracție turistică; este vorba de acele valori a căror punere
în funcțiune în scopuri turistice necesită lucrări de amenajare și echipar e, investiții de
capital și un volum considerabil de muncă umană. (Baron, Neacșu, Snack 2003, p.28).

2.1. Potențialul turistic natural

Potențialul turistic al Maramureșului oferă amatorilor de turism ecologic opțiuni
pentru diverse programe ce doresc a pune în evidență și a proteja totodată mediul natural.
În Maramureș există o gamă extrem de variată de locuri de vizitat cum, ar fi:
1.Munți
 Masivul Pietrosul (Munții Rodnei) -(de 2.303 m, la 10 km de Borșa), adăpostește cea
mai importantă rezervație naturală din nordul țării ( de interes geologic, botanic și
faunistic. Masivul prezintă numeroase urme glaciare (creste, văi, circuri, morene).
 Munții Gutâi -(de 1.443 m), acoperiți cu păduri seculare, fac parte din cadrul lanțului
munților vulcanici.
 Munț ii Țibleș -(de 1.839 m altitudine maximă), presărați cu poieni, stânci și stâne.
 Munții Maramureșului – (cu vf. Farcău de 1.957m) adăpostește cel mai mare parc
natural din România, cu o suprafață de 148.850 de hectare.
2.Văi și cascade
 Valea Vișeului – Vișeul de Sus este situat în nord -estul județului Maramureș, în
Depresiunea Maramureșului, pe valea Vișeului.
 Valea Vaserului –Se caracterizează printr -o succesiune de peisaje inedite: maluri
abrupte, păduri seculare, stânci masive străbătute de tuneluri și formează unul dintre cele
mai importante defilee înguste din Carpații Răsăriteni.
 Valea Izei și Marei -Valea Izei este considerată centrul istoric al Maramureșului ,
înseamnă aproximativ 55 de km între Vadu Izei și Săcel.
 Cascada Puzdrele , cu o cădere de 40 m, se află la 1.520 m altitudine.

14
 Cascada Cailor, cu o cădere de 40 m, situată pe cursul râului Fântâna.
3. Lacuri
 Lacul de acumulare Friza – pe râul omonim, (la 10 km de Baia Mare), se adresează
turismului recreativ;
 Ocna Șugatag – lac sărat cu valoare curativă, situat pe malul lacului Gavrilă.
 Coștiui – lac sărat cu valoare curativă, format într -o cuvetă rezultată prin prăbușirea
mai multor saline. În imediata apropiere se află băile sărate Coș tiui.
 Lacul glaciar Iezer ul- situat în masivul Pietrosul . Face parte din rezervația naturală
“Pietrosu Mare”.
4.Rezervații naturale
 Rezervația naturală Izvorul Albastru al Izei – situată pe raza comunei Săcel. Peștera
s-a format la zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei și zona
calcaroasă, având o lungime de 2500 m.
 Rezervația naturală Lacul Albastru – se află pe versantul sudic al dealului Minei
(Baia Sprie). Datorită mineralizării apei, lacul are o culoare albastru -verzuie deosebită.
5.Depresiuni
 Depres iunea Maramureșului, deluros -colinară, se individualizează atât ca structură
litologică cât și ca trăsături morfologice, incluzând zonele piemontane și culmea înaltă ce
separă văile Izei și Vișeului.
Extinsă sub forma unui mare golf alungit de peste 90 km. pe direcția nord -vest, sud
-est, și zona centrală cristalino -mezozoică, Depresiunea Maramureșului este una dintre
cele mai caracteristice unități naturale de acest gen din cadrul Carpaților Orientali. Ea
păstrează un contact direct cu celelalte regiuni prin numeroasele pasuri de culme (Huta
587 m, Gutâi 987 m, Neteda 1040, Prislop 1416m). (Sursa: www.maramureș.ro , accesat:
26.03.2016.)
6.Stațiuni turistice
 Borșa (la 850 m altitudine) -stațiune balneoclimaterică și de odihnă la poalele munți –
lor Rodnei. Clima este blândă (temperatură medie iarna: 8 °C, iar vara de 20 °C), cu aer
puternic datorat pădurilor de brazi care înconjoară stațiunea.
Atracția turistică de care se bucură Borșa este rezultatul unor numeroase posibilități de
drumeție și mai ales de pra cticare a sporturilor de iarnă. Dispune de pârtii de schi pentru
toate categoriile de practicanț i și de o trambulină naturală,de asemenea, există telescaun și telesch i.
 Ocna Șugatag (la 20 km de Sighetul Marmației) – stațiune balneoclimaterică de
interes local (la 490m altitudine, la poalele lanțului vulcanic Țibleș -Gutâi).

15
2.2. Potențialul antropic

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de activitatea
umană de -a lungul timpului. Maramureșul deține un potențial turistic antropic, complex
și unitar, reprezentând o zonă renumită prin elemente de etnografie și folclor, în care s –
au păstrat aproape nealterate arta populară: case, porț i, unelte, țesături, ceramică, biserici,
datini și folclor, unice prin frumusețe, semnificație, vechime și desfășurare. ( Moldovan,
Posea, Posea 1980, p.158) .

2.2.1. Vestigii istorice

 Turnu l lui Ștefan – Baia Mare -este o construcție în stil gotic ridicată în 1347, de către
Iancu de Hunedoara. Turnul a fost utilizat pentru supravegherea strategică a orașului și
pentru paza împotriva incendiilor. Se aseamănă cu turnul vechii primării din Praga.
 Bastionul Măcelarilor – Baia Mare – acest edificiu a fost înălțat în secolul al XV -lea
și făcea parte din sistemul de fortificații al orașului. Se spune că din acest turn s -ar fi tras
glonțul care l -a ucis pe Pintea Viteazul.
 Clădirea Monetariei – Baia Mare (1734 -1738), azi sediul Muzeului Județean;
 Ruinele Cetății Chioarului – În 1599, cetatea a fost ocupată de trupele lui Mihai
Viteazul. În decursul vremii trece sub diferite stăpâniri, fiind mai apoi refugiu pentru
haiduci.
 Ruinele Cetății Bogdan Vodă (din sec.XIII -XIV) – așezate pe malul din partea de
miază zi a Izei . De aici, voievodul Bogdan a plecat împreună cu oștenii săi către Moldova ,
în 1359. El s -a răzvră tit împotriva regelui Ungariei, Ludovic cel Mare . (Sursa:
www.romanianturism.ro , accesat: 27.03.2016).

2.2.2. Edificii religioase

Bisericile din lemn și porțile sculptate din lemn sunt adevărate capodopere de artă
populară. Sunt întâlnite în aproape fiecare sat din Maramureș. Cea mai înaltă construcție
de lemn din Europa este biserica Mănăstirii de maici din Bârsana – 62m. Biserici de lemn
din Maramureș: Biserica “Nașterea Maicii Domnului ” din Ieud, Biserica “Sfin ții
Arhangheli” din satul Rogoz, Biserica „Intrarea Mai cii Domnului în biserică ” din satul

16
Bârsana, Biserica “Sf. Nicolae” din satul Bude ști, Biserica „Sf. Paraschiva” din satul
Desești, Biserica de lemn din Bogdan Vodă.) .
 Biserica “Nașterea Maicii Domnului ” din Ieud a fost construită în sec. al XVII -lea.
Arhitectura interioară a naosului prezintă elemente originale unice, în construcția bolții.
Pictura, realizată de către meșterul zugrav Alexandru Ponehalski în jurul anului 1782,
este de valoare excepțională prin tematica, desen și cromatică inclus pe List a Indicativă
UNESCO. Biserica are hramul „Nașterii Măicii Domnului” și este cea mai monumentală
dintre vechile biserici. Mai este numită și “catedrala gotică a Maramureșului.”

Fig. II -1 Biserica de lemn “Nașterea Maicii Domnului ” din Ieud Deal
Sursa: www.turismmaramures.ro

 Biserica “Sf. Arhangheli ” din Rogoz este una dintre cele mai v echi biserici de lemn,
din zona Lăpușului . Este inc lusă în Lista Indicativă UNESCO. A fost ridicată la 1663 din
două lemne masive aduse din apropiere, de pe Dealul Popii. Impresionante sunt
decorațiunile exterioare: brâul în formă de funie răsucită cu simboluri solare ce înconjoară
biserica și îmbinările de lemn ce dau pereților aspectul unor ziduri de cărămidă.
Elementul ornamental caracteristic acestei biserici îl constituie capetele grinzilor ce
sprijină streașina, cioplite în formă de cap de cal – element laic, întâlnit la munte la casele
țărănești. (Sursa:Ghidul Turistic al României).
 Bisericuța -monument , cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din
Bârsana a fost înălțată, după cele mai recente date, în anul 1711. Acoperișul are poala
dublă. Pictura interioară este un excepțional ansamblu baroc – a fost realizată de Hodor
Toader în 1806. Autorul a folosit din cauza spațiului redus, mai cu seamă pe tâm plă,
sistemul medalioanelor. De remarcat e și predilecția pentru personaje feminine. În naos:

17
pe boltă, un Iisus Hristos tânăr și cu aripi.
Biserica are multe icoane pe lemn de mare valoare, dar și o impresionantă colecție de
icoane pe sticlă, precum și un prețios patrimoniu de carte veche religioasă. Este cea mai
înaltă biserică din lemn din Europa, având 62m. (Sursa: www.romaniantourism.ro ,
accesat: 15.04.2016).
Biserica este o mănăstire cu măicuțe care are în interior picturi realizate de Hodor
Toader și Ion Plohod în anul inaugurării. Este situată în partea central nordică a satului.
(Sursa: www.geocities.com , accesat: 27.03.2016 ).

Fig. II -2 Biserica de lemn “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din B ârsana
Sursa: www.turismmaramures.ro

 Biserica „Sf.Nicolae” din satul Budești adăpostește zalele faimosului haiduc Pintea
Viteazul. În interior există o valoroasă colecție de icoane pe sticlă, datând din anul 1766.
 Biserica din lemn – Bogdan -Vodă – Fosta Cuhea , atestată documentar în anul 1353, a
fost reședința voievodului Bogdan de Cuhea. În centru, pe lângă postamentul statuii
voievodului, se află Biser ica din lemn ridicat ă în anul 1722 din lemn de brad, cu lungimea
de 18 m și cu o turlă de aproape 25 m.
 Biserica cu hramul “Sf. Paraschiva ” din satul Desești are picturi interioare cu
motive biblice rea lizate de Radu Munteanu în 1780.
 Mănăstirea Rohia
Mănăstirea “Sfânta Ana” Rohia se numără printre valoroasele monumente bisericești
și de artă religioasă de la noi. Este așezată pe o coamă de deal, în inima unei păduri de
fag și stejar, oferind un minunat loc de tihnă celor ce caută liniștea și refacerea sufletească.

18
Începuturile mănăstirii sunt legate de persoana lui Nicolae Gherman, preot ortodox
român, paroh în satul Rohia. El a înălțat această mănăstire în amintirea fiicei sale, copila
Anuța, a cărei moarte timpurie a îndurerat nespus sufletul părinte lui ei, căci, dintre toți
cei zece copii ai săi, pe Anuța o iubea cel mai mult. Lucrările au început în anul 1923, și,
după doi ani, cu mari eforturi și cu ajutorul credincioșilor s -a ridicat o bisericuță modestă.
Aceasta a fost sfințită în 1926, având hra mul Adormirea Maicii Domnului, de către
episcopul Nicolae Ivan al Clujului.
Așezământul a rămas la stadiul de schit, timp de patruzeci de ani, dar după 1965
mănăstirea începe să se dezvolte. Mănăstirea Rohia se înscrie în tradiția mănăstirilor
ortodoxe de la noi, fiind un focar de spiritualitate și cultură. (Sursa: Ghidul Turistic al
României).

Fig. II -3 Mănăstirea “Sf. Ana” Rohia
Sursa: Wikipedia

2.2.3. Edificii culturale

 Muzeul Maramureșului -Sighetul Marmației, cu secții de etnografie și artă populară
(piese de port și arhitectură populară, măști populare, icoane, piese de industrie casnică),
științe ale naturii (floră și faună maramureșeană).
 Muzeul Mineralogic -Baia Mare, cuprinde interesante și neasemuite flori de mină.
 Muzeul Municipal – se pot admira elemente ale portului popular și de arhitectură
populară, măști populare, icoane, ceramică populară veche, covoare, cioplituri în lemn,
etc. Muzeul satului maramureșean se află în aer liber.
 Muzeul memorial Vasile Lucaciu a fost inaugurat în anu l 1968. Cuprinde șase

19
obiective importante: Casa parohială în care a locuit preot dr. Vasile Lucaciu (1852 -1992)
cu familia în perioada 1885 -1914; Biserica Sfintei Uniri a Tuturor Românilor ctitorită de
Vasile Lucaciu și sfințită în anul 1890; Locul de adunare și Izvorul Românilor;
Documente, fotografii de epocă, piese de mobilier originale; Biblioteca ( 15000 volume )
oferă informații necesare pentru a cunoaște viața, activitatea și puternica personalitate a
„Leului de la Sisești”, memorandist și făuritor al României Mari. (Sursa: Ghidul Turistic
al României).

 Casa memorială Ion Siugariu
Casa în care s -a născut poetul Ion Siugariu, a fost deschisă publicului vizitator anul
1983 și adăpostește manuscrise, fotografii, corespondența de familie, piese de mobilier
și obiecte specifice zonei miniere.
Ion Siugariu a văzut lumina zilei la 6 iuni e 1914, în Baița, sat situat în apropierea Baii
Mari, fiind primul născut între cei șase copii ai familiei Ion și Floarea Sugar. Primii ani
de școală îi urmează la Baița. După terminarea clasei a IV -a, este admis ca elev la Școala
Normală din Oradea. În iunie 1932 trece în cursul superior al Liceului “Emanuil Gojdu”
Oradea. Calitățile excepționale ale elevului Ion Siugariu nu întârzie să se arate,
remarcându -se prin puterea de receptare, analiză și înțelegere a noului fenomen liric. În
anul 1934 debut ează în cadrul revistei „Observatorul”, publicație a liceului din Beius, cu
poezia „Imnul tinereții” .
Toamna anului 1936 îl găsește pe Ion Siugariu la Școala de Ofițeri de Rezervă din
Ploiești. În septembrie 1937 se înscrie la Facultatea de Litere și Fil ozofie . În noiembrie
1941 este ales președinte al Asociației Studenților Refugiați. Ianuarie 1943 este anul în
care poetul este concentrat ca ofițer de rezervă la o școală de instrucție din Ploiești.
În iulie 1943 se căsătorește la Râmnicu -Vâlcea cu Lucia Stroescu, studentă la farmacie.

 Casa memorială din Moisei
Inaugurată în anul 1983, ilustrează tristul episod desfășurat la Moisei când, la 14
octombrie 1944, în această casă horthystii au asasinat 29 de patrioți români. Acest episod
întâmplat la Moisei este prezentat publicului vizitator prin intermediul documentelor,
fotografiilor și obiectelor personale ce au aparținut celor uciși. Masacrul de la Moisei a
fost comis în două case de la periferia acestei localități, pe drumul principal ce duce spre
Borș a. Au fost identificate ulterior 31 de victime, între care doi supraviețuitori. În ziua de

20
sâmbătă, 14 octombrie 1944, prizonierii închiși în lagărul din Vișeu de Sus au fost urcați
în camion, transportați la Moisei și împușcați prin uși și ferestre în cele două case. (Sursa:
www.romanianturism.ro , accesat: 16.04.2016.).

2.2.4. Datini și obiceiuri calendaristice

Datini
Nunta :Moment important din viața unui om,căsătoria este un prilej de mare petrecere
în Maramureș. Flăcăi călare, cu steaguri frumos decorate, deschid ritualul nunții, ritual
care are câteva momente deosebite: pețitul, ceremonialul de rămas bun al miresei, alaiul
nuptial, cununia la biserică, petrecerea de nuntă.
Funeralii : Trecerea în nefii nță este marcată și de accente tragice dar și de unele
aspecte mai vesele. Dacă o înmormântare obișnuită are bocitoare care accentuează
durerea despărțirii cu bocete și lacrimi intense, odată încheiată oamenii revin la cele
lumești, beau și mănâncă în mem oria celui decedat sau caz unic (Cimitirul Săpânța) pe o
cruce sculptată și viu colorată într -un epitat hazliu rezumă viața răposatului.
Târguri de țară : În fiecare săptămână/lună se organizează piețe și târguri de țară în
cele mai importante localități din Maramureș. Oamenii din satele apropiate vin la locul
târgului să vândă sau să cumpere, să discute sau să -și împărtășească reciproc experiențele.
Paștele : După un post lung și aspru, după pregătiri intense, cea mai importantă
sărbătoare creștină este sărbătorită cu fast și îmbelșugare. Din săptămâna patimilor și până
în săptămâna luminată maramureșenii marchează cum se cuvine fiecare eveniment.
Sf. Maria : Adormirea Maicii Domului este celebrată prin mari pelerinaje la cele mai
însemnate mănăstiri din regiune – Moisei, Rohia, Bârsana, Dragomirești.
Crăciunul : Sărbătoarea Nașterii Domnului este în Maramureș un spectacol deosebit.
Din Seara de Ajun și până după Bobotează, văile Maramureșului răsună de colinde vechi
într-o atmosferă feerică. Alaiuri de colindători îmbrăcați în straie tradiționale, cete de
copii colindând cu steaua și viflaemurile cu personaje malefice sunt doar câteva din
tradiții. (Sursa: www.romaniantourism.ro , accesat: 16.04.2016).

Obiceiuri
Ruptu Sterpelor : În fiecare primăvară, în a doua decadă a lunii mai, înainte de a
urca la munte, oile sunt adunate la stână în hotarul satului și în cadrul unui ritual

21
spectaculos sunt mulse pentru a se determina cantitatea de brânză (caș) pe care fiecare
proprietar de oi o poate primi până la sfârșitul sezonului pastoral.
Tânjaua de pe Mara : În fiecare primăvară, în pri ma sau a doua duminică din luna
Mai, sătenii din Hoteni sărbătoresc pe cel ce a ieșit pri mul la arat. În cadrul unui ritual al
fertilității dynamic, colorant și plin de semnificații, aceștia îl declară cel mai harnic și
destoinic gospodar din sat.
Viflaimul : De Crăciun în satele maramureșene se organizează grupuri de tineri care,
folosind costumele transmise din generații, joacă în fața obștei o piesă de teatru inspirată
din Biblie și care relatează povestea Nașterii Mântuitorului. Iosif, Maria, Irod, Jidu, Moșu,
Moartea și Dracii sunt câteva din personajele pitorești, bogat costumate și m ascate.
În Ajunul de Crăciun, spun țăranii din Maramureș, e bine să muncești numai pe lângă
casă, nu e bine să ceri sau să dai împrumut, iar rufele spălate în ajun sunt aducătoare de
boli asupra familiei. Cine va plânge în Ajunul Crăciunului va plânge tot anul care
urmează. Se postește în Ajunul Crăciunului pentru că Maica Domnului s -a muncit și a
fost tare supărată. În seara de Crăciun, flăcăii nu mănâncă bucate unsuroase ca nu cumva
viitoarea nevastă să le fie u rate. Dacă în seara de Ajun, animalele se culcă pe partea
stângă, e semn că iarna va fi lungă și geroasă. Multe din aceste obiceiuri sunt păstrate cu
sfințenie de țăranii din Maramureș. Crăciunul e un pilej de bucurie amestecat cu magie,
iar satul maramure șean face probabil ultimele eforturi înaintea pierderii definitive cu un
trecut atât de încărcat de farmecul sărbătorilor de iarnă. (Sursa: www.maramureș.ro ,
accesat: 16.04.2016.).

2.2.5. Arta meșteșugurilor

Cele mai răspândite meșteșuguri tradiționale în Maramureș sunt:
 Cioplitul lemnului
O civilizație a lemnului s -a dezvoltat în Maramureșul Istoric. De la bâta cu care se
apăra de fiare până la templul închinat Divinității, maramureșeanul a făcut din aproape
toate uneltele și obiectele de care traiul său avea nevoie, o artă în lemn. Desăvâ rșirea au
atins -o în construcții monumentale precum porțile ce le străjuiau casele și biser icile unde
se închinau. Acestea sunt elemente simbol ale civilizației lemnului locale.
În Maramureș un specific aparte îl au câteva mari sărbători. Cioplitul în lemn este evident
cel mai important meșteșug. De la simple linguri de lemn la ingenioase unelt e de

22
gospodărie. De la un simplu stâlp de casă până la monumentala poartă maramureșeană.
De la troița din marginea drumului până la magnifica biserică din centrul satului. Peste
tot și în toate talentul și îndemânarea meșterilor cioplitori uluiește. Bogăți a și semnificația
elementelor decorative folosite, soluțiile tehnice ingenioase, rafinamentul lucrărilor lor
au dus faima acestora dincolo de hotarele Maramureșului. Înainte, aproape fiecare
gospodar cioplea singur obiectele de care avea nevoie. Deși trad iția construcțiilor în lemn
este pe cale de dispariție, mai există meșteri contemporani a căror realizări pot fi admirate
aici în Maramureș (mănăstirea Bârsana, mănăstirea Săpânța -Peri, Ieud, Oncești) sau pe
diferite meridian ale lumii (bisericile de lemn din Caracas, Geneva sau case private
decorate de meșteri maramureșeni).
 Țesături și podoabe
Toate componentele straielor tradiționale maramureșene erau create de meșteri locali.
Din in, cînepă sau cel mai adesea din lână, piesele de port popular precum camasa, gacii,
zadia, pieptarul sau cojocul sunt de o simplitate și o frumusețe remarcabilă. Obiecte de
decor sau utilitate din gospodărie ca: ștergarul, cerga, covorul sunt alte creații ale
meșterilor populari care sunt extrem de apreciate. Cergile de lân ă, covoarele de lână
vopsite în culori vegetale după rețete al căror secret este păstrat de veacuri, au dus faima
unor localități precum Săpânța și Botiza. Peste toate aceste veștminte vin podoabele care
sânt la rândul lor remarcabile creații artizane. Bărbații își acoperă capul cu clopuri (
pălării) de paie – sau fetru în anumite sate – de un format aparte. Feciorii își împodobesc
clopurile cu broderii viu colorate, mărgele și flori. Femeile poartă la gât zgardane (coliere
din perle mici colorate) iar capul și-l acoperă cu naframa (baticuri) care în funcție de
starea civilă a femeii este viu colorat (la tinerele femei) în culori mai sobre (la femeile
măritate) și negre la cele în vârstă și vadane. Foarte dezvoltat este și meșteșugul brodatului
costumelor tradiționale. În după -amiezele de duminică, atât bărbații cât și femeil e își
etalează costumele și dansează, așa cum se face de veacuri.
Femeile poartă basmale colorate, fuste înflorate și cojoace negre de oaie. Bărbați i
poartă pantaloni negri și cojoace albe. De la un sat la altul există diferențe în ceea ce
privește costumele. Cea mai bună ocazie pentru a le admira sunt festivalurile care au loc
de Paști.
 Pictura și ceramica
Pe lemn, pânza,sticla sau chiar hârtie, realizate cu tehnici și materiale tradiționale sau
chiar mai moderne, icoanele sunt parte integrantă din viața oamenilor de aici. În casele
lor, în fiecare odaie, pe pereții bisericilor stau atârnate și frumos protejate de un ștergar

23
icoane de valori inestimabile. Icoanele pe sticlă, atât de mult apreciate, erau în trecut
realizate îndeosebi în mănăstiri. Azi, artiști talentați s -au inițiat în tehnica picturii pe sticlă
și au realizări remarcabile.
Două sunt centrele cele mai importante ale ceramicii în Maramureș: Săcel – centru
tradițional, cu o ceramică roșie, nesmălțuită, arhaică. Decorate cu motive geometrice
simple, monocolore, obiectele de ceramic realizate aici uimesc prin simplitate,
originalitate, și bun gust. Ceramica realizată î n centrul de la Baia Mare este șmălțuită, mai
bogat și mai viu colorată, cu motive geometrice și antropomorfice. Amatorii de arte și
meșteșuguri tradiționale pot urma cursuri de inițiere în arta cioplitului în lemn, a broderiei
manual, a ceramicii și împle titurilor din nuiele. (Sursa: www.maramureș.ro , accesat:
16.04.2016).
Județul Maramureș deține un potențial turistic excepțional, unic și vestit prin resurse –
le naturale și prin etnografie și folclor. Toate acestea încurajează practicarea formelor de
turism în condiții calitative accesibile.

24
CAPITOLUL III
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL SPAȚIULUI
RURAL DIN DEPRESIUNEA MARAMUREȘ

3.1. Structuri de primire turistică

Structurile de primire turistică cuprind unități de cazare, de alimentație, de
agrement, de transport turistic, de tratamente balneomedicale, unități comerciale, etc.
Nu se poate vorbi despre potețialul turistic fără a se face referire la prestațiile de servicii
turistice, oferite într -o gamă tot mai diversă și la nivel calitativ al preferințelor și
exigențelor turiștilor și vizitatorilor potențiali. Corespunzător etape lor pe care le parcurge
un turist de la reședința sa permanentă până la destinația călătoriei și înapoi, se desfășoară
un complex de activități menite să satisfacă nevoile variate de consum, în funcție de
preferințele solicitanților de servicii. (Baron, Ne acșu, Snack 2003, p.28 -29).
Structurile de primire turistică se pot clasifica, potrivit Ordonanței nr 58/1998 privind
organizarea și desfășurarea activității de turism în România, astfel:
 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică: hoteluri, hoteluri –
apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanță, campinguri,
camere de închiriat în locuințe familiale, nave fluviale și maritime, pensiuni turistice și
pensiuni agroturistice, etc.
 structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică: unitățile de
alimentație din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, situate în stațiuni
turistice, cele administate de societăți comerciale de turism, indiferent de ampla sament
(restaurante, baruri, unități tip fast -food, cofetării, patiserii etc.)
 structuri de primire turistică cu funcțiuni de agrement: cluburi, cazinouri, săli
polivalente, instalații și dotări specifice agrementului turistic;
 structuri de primire turist ică cu funcțiuni de tratament balnear: unități de prestări
de servicii pentru tratament balnear: componente integrate sau arondate complexurilor de
turism balnear. Complexuri de turism balnear: clădiri care includ în același edificiu sau
în edificii legate fizic sau funcțional stucturi turistice de primire turistică (de cazare, de
alimentație și de tratament balnear, eventual de agrement). (Sursa: Ordonanța
nr.58/1998).

25
3.1.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în Maramureș

Prin structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se înțelege orice
construcție sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de
cazare și alte servicii specifice pentru turiști.
Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare agroturistică în Maramureș
sunt:
 Vilele turistice, bungalourile și pensiunile turistice se constituie ca structuri de
primire turistică cu funcțiuni de cazare distincte pentru fiecare clădire în parte, chiar dacă
au o recepție comu nă pentru mai multe vile, bungalouri sau pensiuni.
 Bungalourile sunt structuri de cazare turistică de capacitate redusă, realizate, de
regulă , din lemn sau materiale similare. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor,
satelor de vacanță, ca unități independente în cadrul unor stațiuni sau zone turistice sau
ca spații complementare pe lângă alte structuri de cazare turistică.
 Unitatea de tip căsuță include grupurile de căsuțe turistice care nu sunt complemen –
tare la un alt tip de structură de primir e turistică cu funcțiuni de cazare (camping, hotel
etc.) și care au recepție și o conducere administativă comună.
 Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistică, având o capacitate de cazare
de până la 20 camere, care asigură turiștilor în mediu l urban și rural, cazarea în spații
special amenajate, precum și condiții de pregătire și servire a mesei.
 Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimenta –
ția turiștilor cu produse din producția proprie.
Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică:
structurile de cazare folosite în exclusivitate de posesori sau chiriași, pe o durată mai mare
de un an, indiferent de clasificarea ace stora; locuințele secundare ale populației , utilizate
în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele școlare pe
perioada anului școlar, unitățile spitalicești, vagoanele dormitor; adăposturile și refugiile
montane și simi lare; baracile și dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni și
casele de copii. (Sursa: Institutul Național de Statistică).

26
Tabelul nr. III -1 Situația structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în
perioada anilor 2011 -2015 în județul Maramureș
-număr –
Tipuri de structuri turistice 2011 2012 2013 2014 2015
Total 172 171 180 168 197
Hoteluri și moteluri 32 29 27 27 32
Hoteluri pentru tineret – – – – –
Hosteluri 3 5 5 5 6
Hanuri turistice – – – – –
Cabane turistice 2 1 1 2 2
Campinguri si unități tip căsuță – – – – 3
Vile turistice și bungalouri 3 3 3 3 1
Tabere de elevi și preșcolari 2 2 2 2 2
Pensiuni turistice 53 53 64 58 72
Pensiuni agroturistice 77 78 78 71 79
Popasuri turistice – – – – –
Sate de vacanță – – – – –
Spații de cazare pe nave – – – – –
Sursa: Institutul Național de Statistică

Din datele obținute din 2011 -2015 din tabelul nr. III -1 se poate observa că numărul
hotelurilor și motelurilor a rămas același în anul 2015 față de anul 2011, la fel ca și
numărul cabanelor turistice și taberelor de elevi și preșcolari, numărul hostelurilor,
campingurilor și căsuțelor a crescut, numărul vilelor turi stice și bungalourilor a scăzut.
Unitățile cu cea mai bună evoluție sunt pensiunile turistic e și agroturistice. (Sursa:
Institutul Național de Statistic ă) (Tabelul nr.III -1).

3.1.2. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație

Structurile de primire turistică cu funcțiune de alimentație fac parte din structurile
de bază pe care le oferă turismul. Crearea și oferirea acestor facilități, de alimentație, sunt
generate de existența unei cereri turistice concrete. Facilitățile de alimentație reprezintă
întregul sistem de alimentație și catering pentru servirea mesei turișt ilor pe peri oada
sejurului lor. Tot aici sunt incluse și facilitățile oferite de unitățile de alimentație, altele
decât cele destinate stricto -senzo hranei turiștilor: cafenele, berării, baruri, cofetării,
patiserii,etc. (Erdeli, Istrate 1996, p.134).

27
În satele agrotu ristice din Maramureș, servirea mesei pentru turiști se poate realiza
în mai multe modalități:
– pensiune completă la gospodarul gazdă;
– demipensiune;
– mic dejun inclus în tariful de închiriere al camerei;
– pensiune completă sau demipensiune acordată de o familie unui grup mai mare de
turiști, care locuiesc în gospodării diferite;
– pensiune completă sau demipensiune la o unitate de alimentație publică din localitatea
agroturistică (restaurant, pensiune, etc);
– pregătirea mesei de către turiști cu produsele lor sau ale gospodarului și cu utilajele
acestuia.
În Maramureș sunt pensiuni rurale și agroturistice, cu mâncare din curtea și gădina
proprietarului, cu atmosferă intimă, sunt așezări cu istorie și poveste, cu obiceiuri și rețete
specifice zonei, dar și cu prețuri medii care ar putea relansa câteva zone rurale din acest
ținut de poveste prin afacerile dintr -un domeniu nou, dar la modă, agroturismul.
În toate satele agroturistice din Maramureș se pot găsi pr oduse agro -alimentare
locale ( fructe,lactate, carne, legume,etc), care pot fi cumpărate de turiști aflați în vacanță
în Maramureș sau care se află în transit.
În Maramureș există complexe industriale agroalimentare, care comercializează,
în condiții de strictă securitate igienico -sanitară, produsele proprii gospodăriilor lor:
lactate, carne, legume și fructe, ele se adresează atât turiștilor și cetățenilor proprii
localităților din Maramureș dar și altor societăți comerciale, inclusiv turistice. (Baron,
Neacșu, Snak 2003, p.195).

Preparatele culinare tradiționale din Maramureș

Zona din nordul țării este renumită ca păstrătoare a obiceiurilor românești din cele mai
vechi timpuri. “ Să mergeți să vizitați țara moroșenilor, acel colț de rai unde oamenii su nt
foarte primitori; acel loc binecuvântat de Dumnezeu cu un peisaj tradițional deosebit ”, ne
îndemna Maria Stoian, președinte ANTREC. Imaginile ce cuprind aspecte din viața de zi
cu zi a oamenilor de prin părțile locului, peisaje naturale deosebite, dar ș i elemente cu
specific culinar, precum farfurii cu sarmale, brânza și cozonac, moroșence îmbrăcate în
costume tradiționale ce cânta melodii populare.

28
“ Când spui Maramureș, spui obligatoriu horinca și apoi sarmale în oale de lut cu păsat,
balmos, pita de m ălai cu smântână, samatisa (lapte prins), friptura, cârnați și zeamă acră. ”
Așa a descris, în câteva cuvinte, Iulia Corau bucătăria maramureșeană – membru al
Asociației ANTREC care vorbea în discursul ei de bunătățile din satul Botiza. Ce au
special mâncărurile de acolo? Omenia, pe care nu o po ți cumpăra niciodată cu bani ,
mărturisea moroșanca.
Dacă ajungi în Maramureș, trebuie să mănânci o “zeam ă acră ”, care, desi se cheamă așa,
este chiar puțin dulce. Privită din afară, bucătăria mara mureșeană este “simpl ă, dar foarte
bună, totul e sută la sută natural ”, afirma Traian B ădulescu, jurnalist, care a rămas fașcinat
de mâncărurile și ospitalitatea oamenilor de acolo. (Sursa: Jurnalul Național).

3.1.3. Alte structuri de primire turistică

În această categorie intră structurile de primire turistică cu caracter sportiv, de
agrement, divertisment, terenuri sportive și săli de sport, patinoare, pârtii de schi, de schi –
bob, terenuri de tenis, instalații de bowling, terenuri de joacă pentru copii , cluburi,
discoteci, etc., care asigură turiștilor variate posibilități de destindere, pentru petrecerea
agreabilă a timpului liber, atât în calitate de spectatori cât și în calitate de participanți
activi la diferite acțiuni. (Baron, Neacșu, Snak 2003, p .195).
Tot aici intră și structuri de primire turistică cu funcțiuni de ocrotire a sănătății și
balneomedicale – unități de cură și tratament cu o varietate de profile adiacente (cosmetice,
saună, băi finlandeze, masaje, gimnastică medicală, cure de slăbire , etc.).
Structurile de primire turistică cu funcții de agrement, divertisment au un loc
important în ocuparea timpului liber într -un sejur turistic. Resursele turistice variate ale
unui sat agroturistic pot genera numeroase forme de petrecere a timpului, prin amenajarea
sau organizarea a diverse dotări și acțiuni turistice corespunzătoare unora dintre cele mai
diferite motivații și segmente de cliente lă.
În zonele montane din Țara Maramureșului sunt amenajate pârtii de schi dotate cu
mijloace de transport cu cablu (baby -schi, telescaun, teleschi) terenuri de sport
multifuncționale, (tenis, volei), patinoar, (teren de tenis adaptat pentru a fi utilizat ca
patinuar pe timp de iarnă ), lacuri de agrement , echitație, popicărie. (Erdeli, Istrate 1996,
p.134).
În Maramureș întâlnim zone frumoase de agrement sportiv. Aici există pârtii de

29
schi și sanie în zone precum:
 Borșa – munții Rodnei , pe Valea Vișeului, la circa 100 km de Bistrița și 130 km de
Baia Mare , altitudine 850 m, pârtii de schi și sanie, trambulină naturală, teleschi,
telescaun, școală de snowboard. Borșa este situată în sudul Maramureșului istoric, la 81
km de Sighetul Marmaț iei, pe DN 18. Orașul își aliniază casele pe 20 km de -a lungul
văilor Vișeului, Repedei și Pietroasei.
Cea mai mare avere pe care o are localitatea Borșa se găsește în frumusețile natu –
rale, în susurul apelor, în sălbăticia peisajului, în rezervațiile na turale, în raritățile
faunistice, în întrecerile la săriturile de pe trambulină, etc.
Perioada practicării sporturil or de iarnă în această zonă începe în primele zile ale
lunii decembrie și ține cam până la jumătatea lunii mai, grosimea medie a stratului de
zăpadă fiind de 50 -120 m. (Sursa: Revista Cultura & Turism).
 Mogoșa este o stațiune situată în munții Gutâi, în apropierea orașului Baia Sprie, județ
Maramureș, pe malul lacului Mogoșa. Acces auto pe DN 18, la 17 km de Baia Mare spre
Sighetu -Marmației. Este frecventată de turiști tot timpul anului, vara, pentru drumeții și
înot, iar iarna, pentru pârtia de schi.
 Cavnic , localitate situată în munții Gutâi, în județul Maramureș, la jumătatea distanței
dintre Baia Mare și Sighetu -Marmați ei.
 Izvoarele – Munții Gutâi -Igniș, la 32 km de Baia Mare, pe DN 18, spre Sighetu –
Marmaț iei, altitudine 916 m, pârtii de schi și sanie, zăpadă: 130 zile/an. (Sursa:
www.alpinet.org , accesat: 8.06.2016).

3.1.4.Tipuri de sate turistice în România și Maramureș

Satul românesc, prin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate și
bogația resurselor proprii spaț iului geografic aferent – reprezintă un produs turistic inedit
pentru piata naț ionala, dar mai ales pentru cea mondială. Pe de altă parte, satul turistic
românesc po ate contribui la descoperirea tării noastre, ca posibilă destinație turistică,
creând interesul față de România ca loc ce oferă o gamă largă de experiențe, de vacanț e
de calitate si chiar oportunităț i de afaceri. (Bran, Marin, Simon 1997, p.130).
Stabilirea tip urilor de sate turistice constă în identificarea ș i relevarea specificului
localităț ilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale, în vederea promovă rii în fiecare
locali tate, a celor mai adecvate forme de turism, în funcț ie atât de principalele
caracteristici geografice, sociale ș i economice , cât si de principalele motivaț ii si opinii ale

30
categoriilor de turiști care frecventează localitatea respectivă . De asemenea, stabi lirea
tipurilor de sate turistic e constituie un mijloc de selecționare a turiș tilor, acestia grupându –
se de la sine într -un sat sau altul, în fun ctie de principalele lor motivații si opțiuni turistice.
În sfârș it, stabilirea tipurilor de sate turistice pe rmite realizarea unei propa gande de
reclame si publicități concrete și specifice, în funcție de particularitățile fiecă rui tip de sat
turistic. (Erdeli, Istrate 1996, p.139).
În cele ce urmeaza, vor fi prezentate principalele tipuri de sate turistice:
 Sate turistice etnografic -folclorice (Bogdan Voda -Maramureș, Botiza-Maramureș,
Lereș ti-Argeș , Sibiel -Sibiu , Vama -Suceava ). În aceasta categorie se pot încadra satele în
care portul tradițional, arhitectura, mobilarea și decorarea interioarelor în stil rustic ,
muzica și coregrafia populară predomină și se impun ca însușiri esențiale ale satului
respectiv. În aceste sate, se pot oferi turiștilor servicii de cazare si masă în condiții
autentice (mobilier, decor și echipament de pat în stil popular, meniuri tradi ționale servite
în veselă si cu tacâmuri specifice). T otodata, se pot organiza expoziț ii artizan ale
permanente, iar pentru turiș tii ce doar viziteaza localitatea, se pot amenaja una sau mai
multe gospodarii, ca muzeu etnografic în aer liber.
 Sate turistice de creație artizanală și artistică (Tismana -Gorj, Marga – Caraș –
Severin , Săpânța -Maramureș , Vadu Izei și Dragomirești -Maramureș ). Aceste sate oferă
posibilitatea practicării unui turism de sejur, în cadrul căruia, în ateliere special amenajate
și sub îndrumarea unor artiști și meșteri populari, turiștii s -ar putea iniția în artă și
tehnicile populare. Prin urmare, caracteristica esențiala a acestor sate ar urma să fie
producția artistică și artizanală.
 Sate turistice climatice si peisagistice (Fundata -Brașov , Bran -Brașov, Ș irnea –
Brașov , Vadu -Izei-Maramureș , Botiza -Maramureș ). Caracteristica predominantă a
acestor sate, adecvate turismului de sejur, este cadrul natural și poziția geografică izolată
de centrele aglomerate și marile artere. Satele de deal și munte, cu case răspândite pe văi
si coline, la o oarecare distanță unele de altele, cu pajiști, fânețe sau livezi, satisfac
motivația fundamentală a unor numeroși turiști, "reîntoarcerea la natura".
 Sate turistice pescă rești si de interes vână toresc (Valea Vișeului -Maramureș,
Crișan -Delta Dunării , Botiza -Maramureș ). În afara posibilităților de cazare, în aceste sate
se pot oferi servicii culinar -gastronomice, pescăresti și, pescărești si vânătorești.
 Sate turistice viti -pomicole (Recas -Timiș , Agapia -Neamț , Vânatori – Neamț ). În
satele în care predomină această caracteristică, activitățile turistice sunt posibile pe toată
perioada anului, atât în perioada recoltării, cât si dupa aceea, prin oferirea fructelor de

31
livadă, strugurilor ș i a preparatelor re alizate pe baza ac estora. Pot fi avute în vedere ș i o
serie de preparate pe baza de fructe.
 Satele turistice pastorale (Vaideeni -Vâlcea, Jina-Sibiu , Gura Râului -Sibiu, Prislop –
Maramureș ). În aceasta grupa, pot fi incluse, în general, sate de munte, în care
preocuparea de baza a localnicilor este creșterea oilor și a vitelor, și care pot să atragă
turiștii, prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste meniuri pot fi completate cu oua,
carne de pasare, de ovine, si de bovine, iar pentru divertisment pot fi organizate ospete
ciobanești, petreceri tradiționale.
 Sate turistice pentru practicarea sporturilor (Fundata -Brașov , Șirnea -Brașov ,
Bran -Brașov, Crișan -Tulcea , Borșa,Vișeu de Sus -Maramureș ).
Numeroase localități rurale prezintă excelente condiț ii pentru practicarea sporturilor de
iarna, în satele de deal si munte ș i a celor nautice pe râuri interioare, lacuri de acumulare,
fără amenajă ri speciale. Acest tip de sate poat e atrage doua categorii de turiș ti, în general
din rândul t inerilor: sportivi am atori, inițiaț i în prac ticarea sporturilor respective și turiști
neinițiați sau mai puțin inițiați, dar dornici să le practice. Pentru această din urmă
categorie pot exista instructori de bob, schi, înn ot, recrutati din rândul populaț iei locale.
Amenajarea turistică a satelor montane din zona rurală are influențe ș i asupra
conservării mediului înconjurător. Este necesară , astfel, o delimita re a zonelor de
protecț ie a peisajului, delimitare legată de existența unei zonă ri turistice a întregului
teritoriu. În aceste zone de protecție toate construcțiile, drumurile și orice amenajări
trebuie supuse unor aprobări speciale. Protecț ia peisajelor include nu numai aspecte le gate
de sursele de poluare, ci ț i de degradarea peisajelor pe plan estetic.
În țara noastră , patrimoniul turistic este insuficient valorificat, iar produsul turistic
rural este în curs de cristalizare. În momentul de față , produsul turistic rural îmbracă
forma unor gospodării sau a unor așezări care ofera prestaț ii turistice p rimare, dăruind în
același timp, cu generozitate bogăția valorilor satelor româneș ti. Un turism rural de
calitate presupune servicii și prestații de calitate. Se subînțelege că echipamen tele
turismului rural trebuie să dispună de o dotare sanitară modernă , de condiții de co nfort
atât pentru găzduire, cât și pentru alimentație publică, de căi de acces și mijloace de
comunicaț ie civilizate. (Nistoreanu, 1999 p.29) .

32
3.2. Circulația turistică în Depresiunea Maramureș

Indicatorii circulației turistice
Indicatorii turismului se prezintă într -o paletă foarte largă, ei pot fi direcți, rezultați
nemijlocit din sursele de înregistrare sau indirecți, prelucrați, simpli sau agregați,
cantitativi sau valorici , globali sau parțiali, principali sau derivați, ai volumului activității,
sau ai efectelor.
Sistemul de indicatori ai circulației turistice cuprinde o serie de indicatori dintre
care cei mai importanți sunt:
– indicatori ai cererii reale și potențiale care cuprind: numărul de turiști, numărul de
zile turist, durata medie a sejurul ui;
– indicatorii ofertei turistice care cuprind: indicatorii structurii capacității de cazare,
indicatorul structurii capacității hoteliere pe clase calitative, numărul de locuri de
cazare;
– indicatori ai relației cerere -ofertă se referă la gradul de ocupare;
– indicatori ai rezultatelor economice și sociale, directe și indirecte .
Numărul turiștilor este unanim recunoscut ca unul di ntre cei mai reprezentativi și
importanți indicatori ai circulației turistice. Este un indicator fiz ic, cantitativ și poate lua
forma:
– sosiri/plecări de turiști, pentru turismul internațional (se obține din statisticile
înregistrate la frontieră);
– persoane cazate , utilizat atât pentru turistul intern, cât și pentru cel internațional,
dedus din statistic ile unităților de cazare;
– participanți la acțiuni turistice, turiști și excursioniști, un indicator specific turismului
intern și rezultă din centralizarea activității agențiilor de turism.
Numărul înnoptărilor sau zile turism se calculează prin înmulțirea numărului turiștilor cu
durata activității turistice exprimată în zile. Se obține prin prelucrarea informațiilor din
statisticile unităților de cazare .
Durata sejurului reprezintă numărul de zile petrec ute de un turist într -o anumită desti nație
sau într -o unitate de cazare turistică. Sejurul mediu se determină prin raportarea nr. de
înnoptări la numărul de turiști sosiți.
Durata sejurului depinde de mai mulți factori:

33
– după nivelul veniturilor;
– motivarea deplasării;
– atracția destinației;
– nivelul serviciilor prestate. (Sursa: Note de curs, Ungureanu).

Tabelul nr. III -2 Principalii indicatori statistici privind cererea turistică din județul
Maramureș, în intervalul 2007 -2015

Sursa: Institutul Național de Statistică

Numărul turiștilor sosiți în județul Maramureș a avut un trend sinusoidal în intervalul
2007 -2015, dar începând cu anul 2011 evoluția turiștilor sosiți fiind consecventă .
Raportat la anul 2007, în anul 2015 s -au înregistrat cu 45 855 mai multe sosiri.
În același interval de timp și numărul înnoptărilor a crescut cu aproximativ 52 000 de
nopți, de la 228 998 nopți înregistrate în anul 2007, ajungându -se la 281 027 nopți în anul
2015. Pe de altă parte, durata medie a sejurului a scăzut de la 2,1 zile în anul 2007 , la 1,8
zile în anul 2015 (Tabelul nr.III -2).

Tabelul nr. III -3 Sosirile și înnoptările turiștilor români și străini în structurile de primire
turistică din județul Maramureș, în anul 2015
-număr persoane –

Sursa: Institutul Național de Statistică

2007-2015 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sosiri 108778 106089 91478 92500 107095 107660 109083 121136 154633
Înnoptări 228998 215909 203206 200693 201683 186343 191843 205038 281027
Durata medie a sejurului (zile) 2,1 2 2,2 2,2 1,9 1,7 1,8 1,7 1,8
Total Români Străini Total Români Străini
Total 154633 125463 29170 281027 233967 47060
Hoteluri 93930 72118 21812 148879 114791 34088
Hosteluri 2781 2647 134 7407 7180 227
Moteluri 6389 5231 1158 9614 8130 1484
Vile turistice 2302 1815 487 4127 3387 740
Cabane turistice 646 641 5 2344 2337 7
Tabere de elevi și preșcolari 2072 1891 181 21496 21111 385
Pensiuni turistice urbane 28094 24506 3588 50553 43897 6656
Pensiuni turistice rurale 17961 16404 1557 35545 32628 2917Sosiri Înnoptări

34
Din totalul turiștilor sosiți în județul Maramureș, în anul 2015, un procent de 81% sunt
români, iar 19% sunt turiști străini. Structurile de cazare preferate de turiști sunt hotelurile
(Tabelul nr.III -3).

Tabelul nr. III -4 Durata sejurului a turiștilor români și străini în structurile de primire
turistică din județul Maramureș, în anul 2015
-număr zile –

Sursa: Institutul Național de Statistică

Durata medie a sejurului a tur iștilor români este de 1,9 zile, valoare superioară duratei
medii a sejurului a turiștilor străini (1,6 zile). În comparație cu durata medie a sejurului
înregistrată în unitățile de cazare din județul Maramureș, la nivel național și la nivel
regional se înregistrează o durată a sejurului a turiștilor mai ri dicată : 2,4 zile în România
(2,5 zile turiștii români și 2 zile turiștii străini) și 2,4 zile în Regiunea de Dezvoltare Nord –
Vest (2,4 zile turiștii români și 2,1 zile turiștii străini).
În rândul turiștilor români cea mai ridicată durată a sejurului este înregistrată în taberele
de elevi și preșcolari (11,2 zile), la fel și pen tru turiștii străini (2,1 zile) (Tabelul nr .III-4).

Total Români Străini
România 2,4 2,5 2
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 2,4 2,4 2,1
Total Județul Maramureș 1,8 1,9 1,6
Hoteluri 1,6 1,6 1,6
Hosteluri 2,7 2,7 1,7
Moteluri 1,5 1,6 1,3
Vile turistice 1,8 1,9 1,5
Cabane turistice 3,6 3,6 1,4
Tabere de elevi și preșcolari 10,4 11,2 2,1
Pensiuni turistice urbane 1,8 1,8 1,9
Pensiuni turistice rurale 2 2 1,9

35

Fig. III -1 Evoluția duratei medii a sejurului în România, Regiunea de Dezvoltare N -V și
Județul Maramureș, în perioada 2007 -2015
Sursa: Prelucrare după date statistice

Durata medie a sejurului în România în perioada analizată prezintă o scădere treptată, de
la 3 zile în anul 2007, ajungându -se la 2,4 zile în anul 2015. În Regiunea de Dezvoltare
N-V observăm acceași situație. (De la 2,9 zile în a nul 2007, la 2,4 zile în anul 2015). Pe
de altă parte, județul Maramureș a avut o evoluție sinusoidală, (Anul 2007 cu 2,1 zile, iar
în anul 2015, 1,8 zile).

3 2.9
2.82.62.62.52.4 2.4 2.42.9 2.82.9
2.7 2.62.52.4 2.4 2.4
2.122.2 2.2
1.91.71.81.7 1.8
00.511.522.533.5
Anul
2007Anul
2008Anul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015
România Regiunea de Dezvoltare N-V Județul Maramureș

36
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ LOCALITATEA BOGDAN
VODĂ

4.1. Așezarea geografică a localității Bogdan Vodă

Bogdan Vodă, așezare străveche în Maramureș, ținut istoric legendar, face parte
integrantă din Depresiunea Maramureș. Este situat în compartimentul sud -estic al
depresiunii, pe paralela 47030’ latitudine nordică și meridianul de 24015’’ longitudine
estică . Localitatea este situată pe Valea Izei, în partea de sud -est a județului Maramureș,
la 87 km de municipiul Baia Mare înspre Vest, si 43 km de municipiul Sighetu Marmației,
și frontiera cu Ucr aina înspre Nord, înspre Nord prin DJ188 drum județean care
tranversează localitatea.
Distanța până la orașul Viseu de Sus poate fi parcursă în mai puțin de 30 de minute
fiind la doar 17 km distanță cu acces direct din localitate prin DJ186 sau prin oraș ul și
zona turistică Borșa care se află la 39 de km distanță.
Este la o distanță de apoximativ 187 km de aeroportul internațional Cluj Napoca,
autostrada A3 și 110 km de municipiul Bistrița. Se poate ajunge în aproximativ o oră și
în Bucovina. Sunt 207 km , care pot fi parcursi în 3 -4 ore, până în municipiu Suceava.
În această zonă valea se lărgește puțin, iar dealurile mai joase comparativ cu
împrejurimile muntoase (dar ajungând până la 600 m altitudine) și mai puțin împădurite,
dovedesc o activitate econ omică intensă încă din Evul Mediu. Aici se varsă pârâurile
Ieudișor și Valea Satului în râul Iza, fiind prin urmare un punct important la confluența
drumurilor care duc spre Ieud, și care fac legătura cu Valea Vișeului.
Agricultura zonei e reprezentată mai ales de livezi de pomi fructiferi și fânațe pe
dealuri, iar în vale terenul e potrivit pentru cultivarea cartofilor sau activități horticole.
Munții Țibleș cu o altitudine de peste 1800 m se pot vedea înspre sud -est, iar
Munții Rodnei cu vârful Pietrosu (2303 m altitudine) înspre est. (Sursa: Wikipedia,
accesat: 13.06.2016).
Comuna este traversată longitudinal de D.J. 186, iar de o parte și de alta a D.J.188
se află cele 1400 de case, densitatea fiind de 20 -25 case pe hectar. Casele sunt construite
în general din lemn, dar în prezent orientarea este spre beton, cărămidă, etc, aici
păstrându -se tradiția în construcția caselor și a porților în stil maramureșean.
Comu na Bogdan Vodă se învecinează: la nord, nord -est – cu comuna Vișeu de

37
Jos, la est – cu orașul Dragomirești , la sud cu comuna Ieud , la vest cu comuna Șieu.
(Sursa: www.primariabogdanvoda.ro , accesat: 13.06.2016).
Vestita așezare maramureșeană, situată pe Valea râului Iza, a fost l ocuită încă din
epoca bronzului, apoi de triburile dacilor liberi. Prin secolul al XIII -lea în acest ținut se
află un cuib de viteji maramureșeni, o adevărată pavăză de netrecut în drumul oricăror
invadatori. De aici, voievodul Dragoș și -a ridicat în 1343 oamenii cu care a trecut dincolo
de munți, în Moldova pentru a opri năvălirile tătarilor. Aceștia sunt înfrânți și se retrag
peste Nistru. Pentru a apăra în continuare populația aflată la răsărit de carpați, voievodul
maramureșean rămâne domn pe aceste me leaguri, dar este dependent de regele Ungariei.
În aceeași vreme cu Dragoș și urmașii săi din Moldova, se afla în Maramureș un dârz
voievod numit Bogdan. Când regatul feudal maghiar încearcă să înfrângă rezistența
cnezatului liber maramureșean condus de Bo gdan, voievodul alege în locul supunerii
drumul pribegiei. El părăsește Cuhea – vechea denumire a actualei comune Bogdan Vodă,
și străbătând pasul Prislop, ajunge peste munți, organizând statul feudal independent
Moldova, prin unirea formațiunilor politice existente în anul 1359.
Recentele săpături făcute de arheologi au dezvăluit rămășițele unei așezări întărite, situate
la intrarea în comună . Cercetările făcute socotesc aproape sigur faptul că aici se află
reședința voievodului Bogdan. Vârfuri de săgeți, pinteni de cavaleri, lănci de fier, resturi
ceramice etc. sunt martori prețioși ai existenței acestei așezări. Mai mult chiar, ruinele
unui turn -clopotniță, aparținând unei biserici de piatră de la începutul secolului al XIV –
lea, vin să întărească părerea oamenilor de știință. (Cărăboi, 2011).

4.2. Obiective turistice în localitatea Bogdan Vodă

Din punct de vedere cultural, afirmăm fără falsă modestie că Bogdan Vodă
constituie un izvor nesecat al culturii românești și avem toată convingerea că acest ținut
va fi cercetat pe viitor.
Bogdan Vodă este un important centru turistic, apreciat pentru construcțiile sale:
biserici (vechi și noi), case, porți, pentru portul și obiceiurile ce păstrează în mintea
noastră amintirea strămoșilor.
Punctele de atracți e turistică le constituie cele două biserici de lemn vechi („Din
centru”) etc. (Sursa: www.primariabogdanvoda.ro , accesat: 13.06.2016).
 Biserica de lemn “Sf. Nicolae” , monument istoric, datează din 1718, fiind ridicată

38
pe locul vechii biserici incendiate de tătari la 1717, la ultima lor incursiune pe meleagurile
maramureșene.
Biserica poartă hramul “Sf. Nicolae”, este construită din lemn brad, are o bogată
colecție de icoane pictate pe lemn și sticlă în stil maramureșean și un scaun arhieresc
sculptat.
Este una din cele mai frumoase construcții de lemn, lăcaș de închinăciune și
printre cele mai valoroase monumente de lemn din România. Ea reprezintă un valoros
monumen t de arhitectură.
Interiorul bisericii posedă picturi remarcabile și un candelabru sculptat în lemn la
1801. În exterior este înconjurată de un brâu cioplit sub formă de funie în bârnele
construcției.
Planul bisericii este dreptunghiular, cu absida hexago nală decrosată. Deasupra
pronaosului se înalță turnul cu baza pătrată, care are un balcon în consolă cu câte trei
arcade pe fiecare latură. Coiful turnului are baza în formă de trunchi de piramidă pătrată
cu o bază octogonală ce dă, prin silueta zveltă, m ăreția monumentului. Altarul este
despărțit de naos prin catapeteasma bogat sculptată și împodobită cu multe icoane. În naos
s-a păstrat un remarcabil candelabru de lemn sculptat și un jilț arhieresc. În biserica veche
din Bogdan Vodă s -au păstrat și cărți de patrimoniu, unele dintre acestea aduse din Țara
Românească și din Moldova.

Fig. IV -1 Biserica de lemn “Sf. Nicolae” din Bogdan Vod ă
Sursa: Wikipedia

39
 Ruinele reședinței feudale din secolul XIII -XIV de pe Dealul Cetății, pe malul
din partea de miazăzi a Izei și urmele unei biserici de piatră, mănăstire domnească , cea
mai veche biserică de zid din Maramureș, în lunca Izei lângă biserica de lemn care a fost
folosită de credincioșii comunei în vremea când biserica cea nouă era în con strucție.
Ruinele reședinței sale fortificate din localitatea ce azi îi poartă numele pot fi văzute într-
o curte părăsită chiar pe strada principală la câteva sute de metri de biserica de lemn.

Fig. IV -2 Ruinele reședinței voievodale Bogdan Vodă
Sursa: www.google.ro

 Casa de lemn a lui Deac Vasile Moșu din 1780, situată pe str. Bocicoiel 413, monu –
ment etnografic, atât exteriorul cât și interiorul păstrând toate caracteristicile arhaice ale
spațiului de locuire tradițional. Este singurul muzeu locuit. (Cărăboi, 2011).

Fig. IV -3 Casa de lemn a lui Deac Vasile “Moșu”
Sursa: facebook

40
 Grupul statuar Bogdan Voievod , opera sculptorului maramureșean Ioan Marchiș.
Monumentul a fost inaugurat la 29 iunie 2008 de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și
Pavel.
În anul 2001 au început lucrările la complexul statuar Bogdan Vodă ce urma să
fie amplasat în centrul comunei. Ideea acestui măreț monument îi aparține lui Vasile Deac
-Moșu și are o vechime de peste 30 de ani.
Moșu, fost primar al comunei înainte și după 1989, a început demersurile în anii
comunismului, însuși Nicolae Ceaușescu promițându -i că va aproba ridicarea
monumentului ecvestru. Au trecut anii, iar Ministerul Culturii a aprobat finanțarea lucrării
abia prin 2000. Execuția celui mai mare grup statuar din această parte de țară cântărind
22 tone de bronz a fost încredințată artistului Ioan Marchis.
Pentru a exprima energie artistul a folosit un artificiu specific meseriei -personajele
(cei cinci nobili) au pumnii strânși, mâinile lipite, au un ritm monoton, în sensul că sunt
niște stâlpi, iar energia lor nu e desfășurată, au energie potențială, simți că plesnesc.
(Sursa: www.infopensiuni.ro , accesat: 15.06.2016).

Fig. IV -4 Grupul statuar Bogdan Vodă
Sursa: www.google.ro

Pensiunea agroturistică în localitatea Bogdan Vodă este structura de primire
turistică, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, care asigură în spații special
amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei, precum și
posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești.

41
Tabelul nr. IV -1 Capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică pe categorii de
confort în localitatea Bogdan Vodă

Sursa: www.infopensiuni.ro

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, pensiunea Busta Anuta (2*) deține un
nr. de 18 locuri de cazare, iar pensiunea Pop (3*) cu 6 locuri mai puține. (Tabelul nr. IV –
1).

4.3. Analiza Swot a localității Bogdan Vodă

Puncte tari
1. Unul din punctele tari ale localității este chiar localizarea geografică: comuna Bogdan
Vodă este așezată în Depresiunea Maramureșului, în partea de sud -est a județului
Maramureș, pe DJ 186 și DJ 188, la 100 km de Municipiul Baia Mare și 50 km de Sighetul
Marmației. Este străbătută de Râul Iza. Coordonatele geografice ale comunei sunt:
paralela 47°30' latitudine nordică și meridianul de 24°15' longitudine estică.
În localitatea Bogdan Vodă agricultura este reprezentată de livezi , de pomi
fructiferi și f ânațe pe dealuri, iar în vale terenul e ste potrivit pentru cultivarea cart ofilor
sau activități horticole; (Sursa: www.ghidulprimariilor.ro , accesat: 17.06.2016).
2. Un alt punct tare este fauna și flora bogată cu specii și ecosisteme unicate în Europa,
specii dispărute în țările europene, existente în prezent numai în areale din România.
3. Factori naturali și resurse minerale recoma ndate în cură balneară complexă;
4. Apă potabilă de calitate deosebită și o mare varietate de ape minerale;
5. Diversitatea produselor agro -alimentare ecologice, la prețuri foarte mici;
6. Bucătărie tradițională și specialități regionale;
7. Ospitalitatea influențată de caracteristica etnică latină: Odată ajuns între moroșeni,
oameni harnici și curajoși, veseli și deosebit de primitori, după un drum lung și anevoios
ți se va face foame, vei putea bate la o poartă și vei fi poftit în casa ca un adevărat oaspete,
te vei simți imediat ca la tine acasă și vei fi servit boi erește cu cele mai alese bucate;
8. Poluare inexistentă sau foarte redusă;
Denumire pensiuneCategorii de confort
stele/flori (margarete) Nr. locuri cazare
Busta Anuta 2* 18
Pop 3* 12

42
9. Diversitatea resurselor turistice naturale și antropice ușor accesibile și armonios
repartizate;
10. Climă temperat continentală favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;
11. Varietatea folclorului și a tradițiilor moștenite bine păstrate și practicate în viața de zi
cu zi;
12. Muzica populară românească este antrenată și plină de viață. Nu -i vei putea rezista.
În localitatea Bogdan Vodă zilele de sărbătoare sunt prilej de voie bună.
13. Cultură europeană;
14. Cadru legislativ turistic aliniat la cerințele și standerdele europene;
15. Patrimoniu cultural -istoric și arhitectural inclus în patrimoniul UNESCO care se
încadrează în categoria destinațiilor turistice atractive mondiale și europene;
16. Susținerea de către autoritatea administrației publice centrale de turism a promovării
la târgurile internaționale de turism;
17. Existența unui sistem adecvat de control al calității serviciilor turistice;
18. Existența cadrului general legislativ pentru construcțiile, dotările și clasificarea bazei
materiale turistice;
19. Calendar bogat de târguri tradiționale și manifestări folclorice pe tot parcursul anului;
20. Arhitectura caselor din localitatea Bogdan Vodă: Casele țărănești sunt un model al
maiestriei extraordinare a lucrărilor în lemn. Se vede cel mai bine în clădirile acestora,
unele case fiind nu numai construite din lemn, dar și împodobite cu sculpturi elaborate.
Mărețe și impunătoare case albe, cu etaj, balcoane și luca rne, una mai deosebită ca
cealaltă, parcă s -ar lua la întrecere în frumusețe și podoabă.

Puncte slabe
1. Unul dintre punctele slabe este acela al percepției slabe a unei „dezvoltării durabile ” a
turismului și implicit a importanței protecției mediului și a patrimoniului cultural -istoric
și arhitectural specific;
2. Degradarea incipientă a mediului și inexistența unui sistem performant de colectare a
deșeurilor în mediul rural;
3. Degradarea rapidă a patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localit ăților și a
comunităților rurale;
4. Sisteme de informare și semnalizare turistică insuficient dezvoltate și necorelate cu
nivelul de dezvoltare al turismului rural;
5. Lipsa rețelei naționale de centre locale de informare și promovare turistică;

43
6. Fondur i alocate pentru promovarea turismului rural neacoperit, insuficiente și
subdimensionate;
7. Ofertă de servicii turistice puțin diversificată și necolaborată cu prețul și calitatea
serviciilor turistice prestate;
8. Niveluri de câștig nemotivante p entru atragerea/reținerea populației rurale la țară și în
țară, tot mai mulți pleacă atât din localitate cât și din țară;
9. Cadru instituțional la nivel regional și local pentru dezvoltarea turismului rural slab
dezvoltat.

Oportunități
1. Relansarea rapidă și durabilă a turismului cu acordarea unei atenții speciale locului
turismului în dezvoltarea economiei naționale;
2. Dezvoltarea și promovarea de programe turistice în domeniul turismului rural (podgorii
și vinuri celebre tipice, bucătărie tradițională cu produse agro -alimentare de tip ecologic,
pelerinaje, ecoturism specializat -speoturism, faună și floră rară, ecosiste mul Delta
Dunării, comunități care întrețin și practică vechi tradiții etnofolclorice, medicină
naturistă etc.);
3. Realizarea de proiecte care pun în valoare turistică elementele patrimoniului național
cultural -istoric și de arhitectură tipică rurală;
4. Susținerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective și evenimente cultural
spirituale și tradiționale românești;
5. Diversificarea ofertei turistice prin derularea și promovarea unor micro -programe care
răspund tendințelor actuale de agrement și vacanțe active de tipul circuite de cicloturism,
mountainbike, motociclism, deltaplan, rafting, parapantă, circuite pentru practicarea
turismului ecvestru, etc;
6. Promovarea și introducerea în circuitele ecoturistice a parcurilor și rezervațiilor
natural e;
7. Declanșarea unor acțiuni promoționale de amploare prin includerea ofertei turistice
românești în cataloagele marilor firme touroperatoare;
8. Dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice și agroturistice prin
reintroducerea/extinderea de subvenții și facilități;
9. Introducerea sistemului de management al calității și în turismul rural.

44
Amenințări
1. Îmbunătățirea mai rapidă a standerdelor de calitate a ofertelor turistice ale țărilor vecine
direct concurente ale României și coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitatea serviciilor;
2. Reorientarea unei părți a cererii turistice interne către alte destinații externe;
3. Firme de turism din țările europene și central -est europene recent intrate în Uniunea
Europeană mai eficiente care val orifică resurse turistice asemănătoare celor din România;
4. Existența unei piețe românești fărâmițate în contradicție cu concentrarea excesivă a
pieței turistice internaționale pe un număr redus de piețe și touroperatori;
5. Consolidarea, în lumea turisti că, a percepției de ofertă ieftină în dauna calității;
6. Lipsa cunoștințelor minime de management turistic, în domeniu;
7. Neconștientizarea rolului introducerii sistemului de management al calității;
8. Nerespectarea principiilor „dezvoltării durabile ” în evoluția turismului românesc;
9. Amânarea creării structurilor instituționale administrative de turism, la nivel regional
și local;
10. Micșorarea puterii de cumpărare a populației, cu efect în evoluția și planificarea
evoluției cererii de servicii turi stice;
11. Influențele celorlalte sectoare de activitate asupra turismului – activitate economică de
consecință;
12. Lipsa unei susțineri tehnice și financiare pentru promovare turistică, din partea
statului, cel puțin de nivelul celei din statele vecine co ncurente;
13. Constrângeri financiare;
14. Lipsa unui sistem de creditare a investițiilor în turism și restaurarea patrimoniului
național cultural; fonduri alocate pentru dezvoltarea turistică, insuficiente;
15. Existența unor dotări edilitar -gospodărești subdimensionate și neadaptate cererilor
determinate de dezvoltarea turismului rural;
16. Infrastructura generală pentru transport, la nivel național și mai ales local, insuficient
dezvoltată și modernizată;
17. Aeroporturi regionale nemodernizate și nead aptate pentru cursele de tip charter în
zonele de mare circulație turistică;
18. Necorelarea furnizării de pregatire minimă precum și a învățământului turistic în
structură, cu dezvoltarea actuală a turismului. (Budurcă, www.adevarulonline.ro).

45
4.4. Strategii de dezvoltare a turismului în localitatea Bogdan Vodă și
Depresiunea Maramureș

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a județului Maramureș pe termen
scurt este valorificarea superioară a valorilor materiale și imateriale și a resurselor umane
pentru a sprijini dezvoltarea economică și instituțională astfel încât să se reducă
discrepanțele dintre nivelurile de dezvoltare socioeconomică ale comunităților cuprinse
de județ.
Obiectivul strategic de dezoltare a județului Maramureș, pe termen lung este
dezvoltarea generală a județului și îmbunătățirii nivelului de trai astfel încât Maramureșul
să devină un spațiu european competitiv, recunoscut pentru valorile sale sociale,
economice și culturale , atractiv pentru turiști și pentru in vestitori. (Sursa: www.magic –
mm.ro , accesat:18.06.2016).

Priorități de dezvoltare durabilă

1. Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaștere:
– asigurarea infrastructurii pentru crearea condițiilor de atractivitate a investitorilor;
– sprijinirea IMM -urilor ca motor al dezvoltării locale, crearea și dezvoltarea de
produse și servicii noi cu specific local;
– sprijinirea înființării și dezvoltării incubatoarelor de afaceri;
– promovarea activităților de cercetare -inovare în domeniul tehnologiilor și
produselor noi, precum și crearea de centre de dezvoltare tehnologică sau de
techno-parcuri;
– promovarea importurilor purtătoare de valoare tehnologică și de know -how;
– eliminarea exporturilor de materii prime și sprijinirea exporturilor având
încorporate procesare, purtătoare de valoare adăugată și valoare tehnologică .
2. Dezvoltare a și modernizarea infrastructurii de transport:
– creșterea gradului de accesibilitate a județului prin reabilitarea și aducerea la
standarde comunitare a rețelei județene de transport rutier, cale ferată și aeriană;
– asigurarea coeziunii teritoriale a județului cu țările membre UE prin
interconectarea cu rețeaua de autostrăzi (vezi Drumul expres Vaja – Baia Mare);

46
– realizarea de drumuri de centură ;
– stabilirea de culoare rutiere strategice .
3. Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol:
În domeniul dezvoltării rurale, ca prioritate strategică este considerată promovarea
unui set de măsuri pentru înnoirea satului maramureșean, în condițiile păstrării și
valorificării tradițiilor și a culturalității sale unice. Pornind de la problemele act uale ale
agriculturii și a zonelor rurale, strategia județeană se bazează pe aplicarea unui model
multifuncțional de dezvoltare agricolă și rurală.
Prin această abordare, se are în vedere ca mediul rural să poată beneficia de efectele
dezvoltării prin inv estiții în:
– Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, prin diversificarea economiei rurale;
– Dezvoltarea economică durabilă a fermelor și a exploatațiilor agricole;
– Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier și adaptarea ofertei la
cerințele pieței.
4. Dezvoltarea turismului prin punerea în valoare a potențialului recunoscut al
județului
În domeniul marketingului regional, s -a lansat ideea unui brand regional “Eco
Maramure ș”, vizând transformarea Maramureșului în cel mai curat județ din România din
punct de vedere ecologic, moral, al agriculturii ecologice etc. O imagine care să concure
la atragerea de investitori și de alți parteneri strategici pentru dezvoltarea industriei
turistice. Este necesară crearea brand -ului turistic naționa l și a brand -urilor regionale
pentru zonele bine marcate pe piața turistică internă și internațională, precum și a creșterii
gradului de atractivitate.
Planul de măsuri sectoriale are priorități strategice, precum:
a) În domeniul infrastructurii turistice:
– realizarea unor centre de informare pentru turiști la nivelul UTP -urilor;
– reabilitarea drumurilor de acces la zonele de interes t uristic;
– refacerea și marcarea unor trasee turistice montane ;
– organizarea de circuite turistice tematice;
– dezvoltare a zonelor de recreere, distracții și terenuri de sport;
– reabilitarea centrelor istorice, a muzeelor și a siturilor arheologice;
b) În domeniul dezvoltării durabile :
– crearea de parteneriate public -private pentru investiții în domeniul turistic;

47
– punerea în valoare a rezervațiilor natural prin introducerea lor în circuitele
turistice;
– asigurarea unei strânse colaborări între administrație, colectivitățile locale și cele
profesionale din domeniul turismului;
c) În domeniul marketingului turistic:
– organizarea de festivaluri și târguri specifice;
– participarea la târguri și expoziții naționale și internaționale;
– crearea și menținerea unei imagini unice, originale;
– realizarea de materiale promoționale ( filme, Dvd -uri, broșuri, hărți, etc).
d) În domeniul resurselor umane:
– creșterea calității serviciilor prin organizarea de cursuri de instruire pentru
personalul angajat în turism.
5. Protejarea și îmbunătățirea calității mediului înconjurător
– protecția bio -diversității și a ariilor protejate;
– asigurarea calității solului prin reconstrucția ecologică a terenurilor degradate sau
afectate de poluare și ameliorarea calității solurilor;
– îmbunătățirea calității resurselor de apă și utilizarea durabilă a acestora;
– dezvoltarea la nivel județean/local a unui sistem de management integrat al
deșeurilor solide;
– îmbunătățirea mediului ambiental prin asigurarea calității aerului și a apelor la
nivelul standardelor internaționale, în special prin controlul poluării industriale;
– promovarea sistemelor de management integrat al deșeurilor industriale și a
deșeurilor tehnice periculoase.
6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea
excluziunii sociale
– asigurarea coeziunii teritoriale a județului cu țările membre UE, prin
interconectarea cu rețeaua de autostrăzi (vezi drumul expres Vaja – Baia Mare) ;
– realizarea de drumuri de centură;
– stabilirea de culoare rutiere strategice;
– creșterea gradului de accesabilitate a județului, prin reabilitarea și aducerea la
standard comunitare a rețelei județene de transport rutier, cale ferată și aeriană.
(Sursa: Consiliul Județean Maramureș).

48
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Concluzii
În fiecare an, statisticile demonstrează că turismul în spațiul rural a făcut tot mai
mulți adepți. Numeroase rațiuni sunt menite pentru a explica această evoluție: influența
ideilor ecologiste, dorința de a se sustrage structurilor turistice clasice, cău tarea unui cât
mai bun raport calitate/preț. Turismul rural include toate activitățile turistice desfășurate
in lumea satului, dincolo de zonele atinse de stațiunile litorale sau montane. Constatăm
că există un important flux turistic mondial care se direc ționează tot mai precis către
zonele rurale. În plus, destinațiile mai puțin cunoscute sau neobișnuite, percepute ca
destinații exotice, devin tot mai atractive pentru turiștii cu experiență din țările dezvoltate.
Continentul european reprezintă regiunea t uristică cu cea mai puternică integrare, atât a
ofertei cât și a cererii. Circulația turistică în Europa este dominată de 5 mari țări
emițătoare: Germania, Anglia, Franța, Olanda și Italia. Noii poli emițători de fluxuri
turistice sunt Spania, Japonia, Cor eea și China.
Teritoriul României prezintă: o mare varietate de valori cultural -istorice: artă
populară , etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice, un cadru natural armonios îmbinat,
cu un fond peisagistic variat și pitoresc. Toate acestea sunt valențe ale turismului rural
românesc în mod special. Apărute și dezvoltate pe cele mai variate forme de relief încă
din vremea traco -dacilor, așezările rurale românești au păstrat și mai păstrează încă în
bună măsură datinile și obiceiurile străvechi, un bogat și variat folclor, elemente originale
de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de
organizare și dezvoltarea turismului rural.
Turismul rural în țara noastră se practică din totdeauna, dar spontan, sporadic,
întâmplător, și mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezintă, începând cu
anii ’20-’30, cazare la cet ățeni a vizitatorilor ocazionali.
Procesul de restructurare economică, la nivel global, forțează astăzi, economiile
naționale și comunit ățile locale la adaptare, pentru a -și menține și crește competitivitatea
economico -socială prin schimbări, atât în structura mediului rural cât și în modalitățile de
utilizare și valorificarea acestuia.
Aceste schimbări, împreună cu ultimele noutăți în materie de modalități de
petrecere a timpului liber constituie suportul de bază al dezvoltării turismului în zonele
rurale, într -un ritm susținut așcendent. Nu trebuie uitat un alt factor important și anume

49
progresul tehnic în echipamentele turistice. Aces tea au crescut mobilitatea și
independența turiștilor față de marile centre urbane.
Transformarea unor zone rurale în destinații turistice se face progresiv fie la
inițiativa unor grupuri de întreprinzători care dezvoltă mici afaceri turistice cu scopul de
a atrage turiști, fie ca rezultat al descoperirii zonelor de către vizitatori generând astfel
cererea pentru activități turistice la care comunitatea locală reacționează.
În ultimele decenii politica dezvoltării regionale a Uniunii Europene coroborată
cu politicile naționale ale statelor membre au încurajat orientarea turismului către zonele
rurale luând în calcul efectele și implicațiile sociale pozitive ale acestuia. Din analizele
efectuate de Organizația Mondială a Turismului rezultă că turismul rural se dezvoltă într –
un ritm mai rapid decât turismul internațional în ansamblul său.
În statele Uniunii Europene turismul rural se diferențiează de la o țară la alta deși
de cele mai multe ori are la baza politici similare și obiective asemănătoare.
Începutul turismului rural în România se situează în jurul anilor ’30 și se leagă de
valorificarea resurselor turistice montane și balneare. În jurul stațiunilor turistice de
renume respectiv în zonele rurale limitrofe acestora se oferă cazare pe timpul verii, în
case; ulterior activitatea se dezvoltă ajungându -se până la construirea de pensiuni
turistice.
Analizând piața turistică externă a turismului rural și comparând, atuu -rile ofertei
românești în domeniu aceasta se particularizează prin:
– ponderea ridicată a cadrului natural montan virgin, în componență naturală,
nemodificată;
– conservarea elementelor vechi de civilizație rurală și aplicarea lor în viața de zi cu
zi;
– prezența unor tradiții și valori etnofolclorice reprezentative ( arhitectur ă populară,
meșteșuguri, folclor și port popular, sărbători folclorice și obiceiuri populare,
etc.).
– ospitalitatea românească cu influențe de tip latin, obiceiurile gastronomice de la
marile sărbători religioase creștin ortodoxe;
– cură de fructe și alte pro duse de pădure, consumul de alimente proaspete bio și
ecologice la prețuri foarte mici, practicarea terapiei ocupaționale și inițierea în
tainele medicinii naturiste populare românești.
– integrarea în viața comunităților rurale foarte vechi și trăirea atmos ferei specifice
acestora;

50
– un număr mare de vorbitori de limbi străine de largă circulație internațională;
facilitatea în a înțelege și a vorbi limbi străine.
Maramureșul este o oază de viață arhaică pl ină de farmec, în mijlocul unei civili –
zații egalizatoare. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din
Europa și valorile pe care le deține îl recomandă să ocupe un loc pe lista UNESCO a
valorilor culturale ale umanității.
Prin valorile și frumusețile sale spirituale, morale și peisagistice, județul Maramu –
reș constituie un punct de atracție pentru mii de turiști din țară și străinătate.
Pentru agrement, odihnă și tratament se remarcă stațiunile: Borșa, Izvoare sau
Mogoșa. Aici există largi posibilități pentru practicarea sporturilor de iarnă, pentru
drumeții și excursii în orice sezon, iar Ocna Șugatag oferă o bază de tratament a diverselor
afecțiuni, în special cele reumatice. Pe lângă frumusețea naturală a peisajului, zo nele oferă
mari oportunități de dezvoltare a turismului de agrement sau sportiv sau pentru îngrijirea
sănătății, în special pentru cei care doresc să investească capital privat.
Maramureșul este căutat și pentru originalitatea așezărilor sale, a caselor, a bise-
ricilor din lemn, a monumentalelor porți, pentru frumusețea portului și bogăția
obiceiurilor, cântecelor, dansurilor populare, pentru valorile muzeale din B aia Mare și
Sighetu Marmației.

Propuneri
Menținerea calității mediului reprezintă o condiție esențială pentru ca zona respec –
tivă să fie atractivă. Principalul motiv pentru care vizitatorii aleg destinații turistice rurale
îl reprezintă faptul că doresc să se bucure de calitatea peisajului rural natural , dar și
antropic. Furnizarea de tr ansport și alte servicii ar trebui să vină în întâmpinarea nevoilor
vizitatorilor și localnicilor și să țină seama de politicile de mediu.
Este necesar să se urmărească creșterea ponderii numărului de vizitatori ce utili-
zează mijloacele de transport în c omun pentru a ajunge la destinația turistică respectivă,
prin îmbunătățirea calității acestora, prin stabilirea unor rute și a unor orare atractive și
printr -o promovare de calitate.
Un rol esențial îl au și unele dotări tehnico -edilitare, care să sporeasc ă gradul de
confort și igienă, fără a duce la urbanizarea agresivă a spațiului rural. Realizarea acestei
cerințe devine o condiție primordială pentru crearea și menținerea unui flux turistic

51
constant care să asigure amortizarea investițiilor și acumulare a profitului. Dezvoltarea și
modernizarea transporturilor, mai ales prin creșterea calitativă și cantitativă a mijloacelor
de transport, a telecomunicațiilor, un alt factor important.
O mai bună pregătire a proprietarilor de pensiuni, deorece turismul rural se
confruntă cu probleme datorate faptului că proprietarii de pensiuni turistice din mediul
rural, provin din alte sectoare de activitate și nu au pregătirea adecvată pentru a face față
exigențelor turismului actual.
Perfecționarea modalităților de p romovare este esențială în momentul de față chiar
dacă aparent se constată un caracter mai difuz și dimensiuni mai reduse ale activităților
turistice din spațiul rural.
Valorificarea atentă a tuturor resurselor turistic e prezente, amenajarea acestora
crează condiții de realizare a unor produse autentice de marcă care să intereseze turistul
și care cere un anumit mod de prezentare și vânzare a ofertei.
Datorită schimbărilor intervenite în ultima p erioadă în economia românească,
rolul resurselor umane a căpătat o importanță deosebită. Din cauza condițiilor economice
actuale și mai ales dinamicii transformărilor fără precedent din sectorul serviciilor în
special a celor din turism, se constată o necesitate acută de calificare și recalificare a forței
de mu ncă din acest domeniu de activitate.
Stimularea micilor întreprinzători în crearea și întreținerea facilităților (mijloace
de transport, pensiuni, grădini, păduri, alei, parcuri, etc.) prin programe și înlesniri
guvernamentale reprezintă un alt aspect care trebuie luat în calcul în elaborarea unei
strategii de dezvoltare a acestui gen de turism și implicit a strategiei naționale de export.
Accesul limitat la fondurile europene cauzat de lipsa informației în unele regiuni
ale țării și unor organisme care să ofere servicii de consultanță pentru potențialii
investitori în vederea realizării și implementării unor proiecte (ex: trasee montane pentru
cicliști, drumeții în natură, echitație, pescuit) care să dezvolte turismul în zona respectivă
și să ofere turistului ceva în plus din punct de vedere al agrementului, împiedică
dezvoltarea unor pachete turistice care ar putea fi vândute cu succes pe piața externă.
Potențialul turistic existent trebuie valorificat la maxim iar sprij inirea oricăror
proiecte inovatoare în domeniu sunt activități care pot fi cu succes aplicate în România.
Metodele de promovare trebuie realizate în funcție de cerințele turistului străin
care se îndreaptă tot mai mult către natură, către turismul rural ș i ecologic. În momentul
de față se înregistrează o cerere tot mai mare pentru vacanțe active, pentru produse
turistice inedite care să atragă turistul. Acest gen de pachete turistice trebuiesc promovate

52
pe piața externă.
Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru șomeri și inclusiv
reducerea caracterului sezonier a locurilor de muncă, prin oferta de locuri de muncă atât
din industria turismului însăși cât și prin oportunitățile care se deschid pentru firmele care
oferă servicii, prin creșter ea numărului de vizitatori.
Turismul poate deveni unul din factorii cheie în procesul de relansare a economiei,
ținând cont de faptul că România are un uriaș potențial turistic, adecvat diverselor tipuri
de turism, la nivel național și regional.
Singura modalitate pentru a face față competiției de pe piața turistică este
îmbunătățirea continuă a calității ofertei turistice și asigurarea calității serviciilor.
Acțiunile de susținere ale acestui sector trebuie să se desfășoare pe trei direcții:
1. Educație/tranning
2. Promovare ofertă
3. Dezvoltare agricultură/sector viticol/meșteșuguri.
În momentul de față se înregistrează o cerere din ce în ce mai mare a turiștilor străini
pentru acest gen de turism, tot mai mulți oameni caută turismul ecologic. În aces t sens se
impune crearea unui adevărat produs turistic rural, care să implice și activitățile de
petrecere a timpului liber dar și turismul cultural. De asemenea este nevoie de stabilirea
unor criterii clare privind specificitatea produselor, echipamentelo r standard și calitatea
serviciilor. Calitatea produselor turistice destinate exportului (și nu numai) trebuie să se
reflecte în special în modul în care sunt concepute produsele, adică în ingeniozitatea
activităților incluse în diversele tururi, în modul în care reușesc să implice activ turiștii și
apoi să îi fidelizeze prin diverse programe de facilități: gratuități pentru copii, nopți de
ședere gratuite, tarife de cazare speciale, băuturi gratis la cină și altele.
În condițiile unei piețe în care informa ția turiștilor se face din ce în ce mai mult
prin Internet, ANTREC a dezvoltat un site pe care încarcă toată informația privitoare la
serviciile turistice din aproape toate zonele țării: www.antrec.ro.
Sprijinirea investițiilor turistice care promovează bu cătăria tradițională
românească specifică zonei sau a unor inițiative de valorificare turistică resurselor locale,
pot constitui de asemenea factori de dezvoltare a acestui sector.

53
Bibliografie

 Bernard Lane, (director al “University of Bristol Rural Tourism Development
Project” )- “What is rural tourism” 1994;
 Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara – Turismul rural. Modelul european,
Editura Ec onomicǎ, Bucuresti, 1997;
 Budurcă Delia, Turismul rural, un brand pentru România, www.adevarulonline.ro
 Cărăbo i Adrian Daniel – Potențialul turistic al Depresiunii Maramureș (Tourism
potential of depression Maramureș, 2011 ;
 Denisa Mihaela Stănescu – Strategii de dezvoltare în turism – Editura: Premier, Ploiești,
2006;
 George Erdeli, Ioan Istrate – “Amenajări turistice ”- Editura Universității, București,
1996 ;
 Ghidul Turistic al României – Editura Publirom ;
 Gr.Posea, C Moldovan, Aurora Posea – Județele patriei – Județul Maramureș, Institutul
de Geografie, Bucureșt i, 1980;
 Nedelcu Adrian, 2011 – Geografia turismului, Editura Universitară, Ediția I,
București;
 Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacșu – Economia turismu lui- Editura Expert –
2003;
 Puiu Nistoreanu – Turismul rural, o afacere mică cu perspective mari, Editura
Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1999;
 Stoian Mari a- “Managementul pensiunilor” în Manual de formare managerială în
turism, vol.2, Editura Psihomedia, Sibiu, 2001, p.349 -350;
 Stănciulescu Gabriela (coord.) – Lexicon de termeni turistici, Editura Osc ar Print,
București, 2002;
 Vasile Glăvan, Agroturismul -factor determinant în dezvoltarea economico -socială a
satului românesc, în “Revista Română de Turism”, nr.4/1995 ;
 Note de curs: Economia Serviciilor, Profesor: Ungureanu Adrian ;
 Ordonanța nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activită ții de turism în
România;
 Jurnalul Național – articolul: Preparate Maramureșene;

54
 Revista Cultura & Turism, articolul Agrement sportiv în Maramureș – autor: Calin
Colacel;
 Consiliul Județean Maramureș, www.cjmaramures .ro, [accesat: 18.06.2016 ];
 Institutul Național de Statistică;
 Wikipedia , [accesat: 13.06.2016 ];
 www.infoeuropa.ro [accesat: 10.03.2016 ];
 www.antrec.ro [accesat: 26.03.2016 ];
 www.maramureș.ro [accesat: 26.03.2016 ];
 www.romanianturism.ro [accesat: 27.03.2016 ];
 www.primariabogdanvoda.ro [accesat: 13. 06.2016 ];
 www.magic -mm.ro [accesat: 18.06.2016 ];
 www.ghidulprimăriilor.ro [accesat: 17.06.2016 ];
 www.infopensiuni.ro [accesat: 15.06.2016];
 www.facebook.com
 www.google.ro ;
 www.alpinet.org ;
 www.turismmaramureș.ro ;
 www.geocities.com ;