Potentialul Turistic al Salinei Turda

CUPRINS

INTRODUCERE

MOTIVAȚIA

Capitulul 1. DESPRE SALINA TURDA

1.1. Depozitele de Sare

1.2. Exploatarea sării

1.3. Structura Salinei din Turda

1.4. Microclimatul Salinei Turda

1.5. Terapie și tratament

Capitolul 2. POTENȚIALUL TURISTIC AL SALINEI TURDA

Capitulul 3. VALORIFICAREA TURISTICĂ A SALINIEI TURDA

3.1. Accesibilitate

3.2. Cazare

3.3. Servicii turistice

3.4. Produsul Turistic Salina Turda

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

„Sarea poate înlocui cu ușurință renumitul aur al acestei țări [Transilvania – n.red.]

Ea umple mai mult sacii [visteriei – n.red.] statului decât însăși exploatarea aurului.”

(Johann Ehrenreich von Fichtel, 1780)

Formate aici cu aproximativ 18 milioane de ani în urmă, zăcămintele de sare din Transilvania au început să fie exploatate încă din cele mai vechi timpuri, sarea devenind „mai prețioasă” decât aurul.

Depozitele, de la Turda mai exact, au fermecat secole la rând pe toți cei care au cunoscut sarea de aici și pare-se că dacii au fost cei care au deschis exploatările atrăgându-i apoi și pe romani. Secole mai târziu, ocnele de sare de la Turda încă seduceau regii unguri și împărații Imperiului Habsburgic cu prețioasele sale zăcăminte. Era comoara dorită de toată lumea.

Astăzi, după ce a alimentat cu sare întreaga Europă, a servit atât ca adăpost oamenilor din cel de-al doilea război mondial, dar și ca depozit de brânzeturi, a devenit o adevărată citadelă subterană ce copleșește și fascinează orice privire, prin grandoarea sa gotică.

Povestea salinei turistice și balneare de la Turda, începe mai exact în 1992 când este închis depozitul de brânză și sunt începute lucrările de modificare a salinei într-un loc dedicat exclusiv activităților turistice. Pas cu pas, sunt înlocuite circuitele electrice și fiecare mină este amenajată spre a putea servi nevoilor turiștilor. Este construită o nouă intrare (intrarea principală Durgău), Mina Rudolf este dotată cu lift panoramic, o roata de agrement, terenuri de sport și amfiteatru, iar pe insula de sare din mijlocul lacului sărat din mina Terezia este construit un debarcader și staționare pentru tratament.

A fost declarată în anul 2000 rezervație naturală de interes național, iar astăzi Salina Turda cuprinde un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. Starea excelentă de conservare a lucrărilor miniere și a utilajelor, alături de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni obiectiv turistic, fac ca realitatea istorică și legenda să se împletească armonios. Numărul tot mai mare de turiști, sosiți din cele mai îndepărtate arii geografice pentru a vizita salina sunt o confirmare a valorii turistice, balneare și istorice a ei.

MOTIVAȚIA

Am ales ca areal de studiu pentru licența mea salina de la Turda datorită gradului mare de interes și atractivitate pe care aceasta îl ridică. Și anume, în timpul experienței Erasmus, am observat lipsa altor saline de acest tip în Europa și cât de surprinși și curioși erau cei din afara României să afle de existența unui asemenea loc. Desigur că există și alte mine de sare, atât în țară cât și în străinătate, însă niciuna nu se aseamănă Salinei Turda. Ocnele de la Turda s-au transformat într-un spațiu turistic capabile să uimească privirile și sa „vindece suferințele” aparatului respirator în același timp.

Prin această lucrare vreau să demonstrez că se poate și în România ca un loc turistic să fie cotat și apreciat la adevărata sa valoare. El poate să fie foarte profitabil daca este bine gestionat.

Salina Turda oferă un mare potențial turistic, iar în asociație cu atracțiile turistice din împrejurimi se pot crea diverse pachete turistice care să satisfacă nevoile celor mai capricioși dintre turiști.

Capitulul 1. DESPRE SALINA TURDA

1.1. Depozitele de Sare

Sarea, probabil unul dintre cele mai căutate și utilizate minerale din lume, îmbogățește substraturile solului ardelenesc încă din timpuri mai mult decât străvechi. Geologii afirmă că zăcămintele de aici s-au format cu aproximativ 18 milioane de ani în urmă sub un climat tropical, foarte cald, pe fundul unei mări cu adâncimi reduse. Marea Transilvană, căci despre ea este vorba, s-a adâncit treptat iar depunerea de sare din apele extrem de concentrate, se aproximează a fi asemenea celor Mării Moarte, a încetat; în locul sării s-au depus alte straturi de argilă, pietriș, nisip, marnă etc. După alte câteva milioane de ani fundul mării s-a ridicat, apa a fost îndepărtată, iar Transilvania a devenit un ținut uscat, stratul de sare se întinzându-se în subsolul întregii Transilvanii.

În ceea ce privește determinarea vârstei exacte a sării de la Turda, ultimele ipoteze geologice, formulate pe baza studiilor asupra polenului fosil din probe recoltate din zăcămintele Turda și Dej, sugerează că vârsta absolută ar fi cuprinsă între 13,6-13,4 milioane de ani și anume se consideră a fi apărut în Miocnul Mediu, mai exact în Badenian. Cu toate acestea, modul în care acesta a evoluat este clar: straturile groase de alte sedimente depuse deasupra celui de sare, l-au apăsat pe acesta care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei unde s-au ridicat sub forma unor ciuperci. De la adâncimi de peste 1.000 m, acestea ajungând de multe ori, chiar până la suprafața pământului, cum este și cazul Ocnei Dej, Ocna Mureș, Turda, Ocna Sibiului, Praid, etc. (Figura 1). În cazul nostru, de-a lungul Văii Sărate de la Drugău-Turda sarea apare direct la suprafață sau sub un strat subțire de sol, ușor de îndepărtat. Acest fapt fiind și cel ce a favorizat din cele mai vechi timpuri extragerea sării.

Masivul de sare gemă Turda-Valea Sărată (Durgău) situat în partea de N-E (Figura 2) a orașului are o suprafață de 45 km2, iar grosimea medie se situează în jurul valorii de 250 m, în unele zone însă, ajungând să depășească și adâncimi de 1.200 m. Dispus în formă de pernă, masivul, are intercalații de șisturi argiloase și este acoperit de un strat de șisturi argiloase și pietriș. Aproape de suprafață, sarea este pură, solidă, cristalizată, cu granule mari, dar în adâncime conține nisip fin diseminat, conținutul efectiv de Clorură de Sodiu (NaCl) fiind în procent de 98-99%. Rezerva geologică estimată aici este de 38.750 milioane tone, ceea ce înseamnă că Salina Turda poate asigura sare pentru toată planeta pe o perioadă de 80 de ani.

Figura 1. Evoluția edificării stațiunilor turistice balnesre din România

(sursa: Oprea, M.G., 2010)

Importanța sării ne este evidențiată încă din mitologie și apare a fi mai scumpa decât aurul devreme ce, legenda spune că Zamolxe ii cere Soarelui să presare sare deasupra Munților Apuseni pentru ca supușii lui sa fie bogați; în acele vremuri sarea fiind mai scumpă decât aurul. Tot din vremuri străvechi au apărut și superstițiile, și se spune că pe atunci, sarea era atât de greu de procurat și valoarea ei era atât de mare, încât nimeni nu-și îngăduia sa o risipească. De aici expresia, "daca se varsă sare, iese cearta". Tot pentru a revela importanța acesteia, sarea a apărut și pe un vechi sigiliu al orașului; monedă în natură cu care se plăteau preoții și învățătorii comunității. Sarea este indispensabilă atât oamenilor cât și celorlalte viețuitoare, astfel a ajuns să fie prețuită și încet, încet exploatată, de la forma cea mai simplă și de subzistență până la a deveni o adevărată industrie ce mai apoi a dezvoltat ramuri importante.

Figura 2. Localizarea Salinei Turda

(Sursa: Mera, O., Mera, D.T., 2010)

1.2. Exploatarea sării

Exploatarea sării din Turda datează din preistorie și, deși nu este atestat documentar se presupune că în aceste locuri primii care au început să exploateze rezerva de sare au fost dacii, fapt ce a contribuit fundamental la dezvoltarea localității Potaissa. Mai apoi au venit romanii care, pe lângă aur, au fost interesați și de sarea de aici. Astfel, în timpul ocupării Daciei de către Romani, între anii 106-274 d. Hr., această acțiune s-a intensificat și perfecționat, fiind organizată de către funcționarii imperiali. A început apoi exportul spre centrul Europei, iar drept plată, în Transilvania era adus cositorul, metalul necesar obținerii aliajului de bronz.

Fiind de o mare importanță, transporturile de sare de la Potaissa erau supravegheate de militarii din Legiunea V Macedonica, care au ridicat pe un deal în apropiere cel mai mare centru militar din provincia romană Dacia.

În cursul perioadei prefeudale, acest mineral era un produs mai important chiar decât aurul, fapt care a atras asupra orașului invazia turcilor și a tătarilor, acesta însă, reconstruindu-se de fiecare dată. Pe urmă, spre sfârșitul secolului al IX-lea, având în vedere nevoile mari de sare atât din Transilvania cât și Ungaria și alte teritorii ale Europei, se trece la o exploatare în adevăratul sens al cuvântului, până în secolul X, aceasta exportându-se deja în Pannonia și Moravia.

În anul 1271, aflată sub proprietatea episcopiei romano-catolice din Alba-Iulia, ocna de sare de la Turda este atestată documentar, câțiva ani mai târziu menționându-se exploatarea a două ocne. Considerate cele mai bogate din Transilvania, exploatarea s-a dezvoltat tot mai mult, cantitățile de sare crescând de la an la an, la fel ca și calitatea acesteia.

De aici începe o adevărată ascensiune în ceea ce privește gradul de răspândire al sării de la Turda, începând cu perioada voievodatelor transilvănene și ajungându-se pe la 1550, ca minele de sare de aici să fie cele mai bogate și productive din Transilvania și cele mai însemnate din întregul Orient, iar în 1786 extragerea sării și comerțul ei au devenit monopol al statului. Vaporașul de la Turda cobora pe Arieș până la Seghedin pentru 42 de florini sau 10.000 de bucăți de sare, iar pe uscat sarea era transportată cu căruțele.

În ceea ce privește modul fizic de exploatare a sării la Turda, aceasta a început de la suprafață, mergându-se cu extracția de sus în jos. Lucrătorii exploatau sarea în camere de 17-34 m adâncime și 6-7 m lățime, la început, ajungându-se la sisteme de construire de formă conică, de clopot (Figura 3). Oamenii de aici erau specializați în diverse munci, de la tăietori de sare, la cei care transportau sarea la suprafață, la îngrijitori, fierari sau diferiți meșteri și cărbunari. Tehnica folosita la tăierea sării era în primul rând munca manuala, uneltele folosite fiind topoarele și ciocanele. Pentru a nu se surpa, pereții erau întăriți cu împletituri de nuiele, iar sarea se despica și se tăia în brazde. Bolovanii erau scoși, mai apoi cu ajutorul unei mașinării numite „Crivac”, ce era pus în mișcare de forța cailor; tehnică ce mai târziu s-a perfecționat.

Exploatarea a luat avânt în perioada Imperiului Habsburgic, iar după 1770 se înființează școli de saline pentru a instrui viitorii lucrători. Unii copii erau folosiți pentru iluminarea minelor, alții alegeau sarea curată de resturile de pământ sau curățau ocna de sarea sfărâmată, însă cei mai mulți lucrau la dispozitivul de scos sarea din ocnă cu ajutorul cailor și a scripeților. O altă clasă de muncitori în salină erau ocnașii condamnați la muncă silnică pe viață și care nu ieșeau din ocnă, având celulele săpate în sare sau, deținuții de drept comun care aveau celulele afară, la intrarea în mină, construite din piatră.

Figura 3. Profil prin mina de sare de la Turda după J. Von Fichtel (1780)

(Sursa: http://salinaturda.eu/)

În anul 1860, Turda se afla printre cele mai mari 5 centre de exploatare a sării din Transilvania: Ocna Mures, Ocna Dej, Praid și Ocnele Sibiului. Aceste ocne exploatau anual 6,7 milioane m3 de sare. Zece ani mai târziu, lucrau aici un număr de 180 tăietori, iar după 4 ani aceștia au scăzut la 100 și acestea datorită concurenței din partea celorlalte ocne de sare transilvănene. Astfel exploatarea sării la Turda începe să scadă și în 1875 Ministerul de Finanțe o declară nerentabilă și propune închiderea ei, dar activitatea continuă, închiderea definitivă având loc în timpul crizei econoSibiului. Aceste ocne exploatau anual 6,7 milioane m3 de sare. Zece ani mai târziu, lucrau aici un număr de 180 tăietori, iar după 4 ani aceștia au scăzut la 100 și acestea datorită concurenței din partea celorlalte ocne de sare transilvănene. Astfel exploatarea sării la Turda începe să scadă și în 1875 Ministerul de Finanțe o declară nerentabilă și propune închiderea ei, dar activitatea continuă, închiderea definitivă având loc în timpul crizei economice mondiale, în anul 1932.

După închiderea salinei, aceasta intră într-o perioadă de uitare până în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când este redeschisă și utilizată de populația orașului ca adăpost antiaerian în timpul luptelor date pentru eliberarea localității. După anul 1950 până în anul 1992, când salina a fost redeschisă pentru public căpătând statutul de obiectiv turistic, primii 500 m ai galeriei Franz Iosif au fost utilizați ca depozit de brânzeturi.

1.3. Structura Salinei din Turda

Știm din documente că la începuturile exploatării sării la Turda, aceasta s-a făcut la suprafață și aceasta deoarece sarea o permitea. Pe urmă, romanii au încercat exploatarea în formă dreptunghiulară, în carieră cu trepte răsturnate, transportând sarea pe plane înclinate, mai apoi trecându-se la forma conică, de clopot, a minelor.

Din studiile geologului dr. ing. Mera Ovidiu și colaboratorilor aflăm că anul 1690 este anul debutului lucrărilor de deschidere pe amplasamentul salinei actuale. Acestea implicau puțurile din cupola minei „Sf. Terezia” și la scurt timp deschiderea minelor „Iosif” și „Sf. Antoniu”. În anul 1853, pentru a se putea transporta cu o mai mare ușurință sarea la suprafață, s-a construit o nouă galerie de transport cu ieșire la Turda Nouă, numită „Galeria Franz Iosif”. Aceasta măsura în 1870, 780 m fiind până la sfârșitul secolului prelungită cu 137 m. Concomitent cu aceasta s-au alipit minei „Sf. Terezia” două camere laterale, ce aveau să devină mai apoi minele „Rudolf” și „Ghizela”.

Informații importante referitoare la exploatarea și modul de construcție a ocnelor turdene, ceea ce le va determina structura ulterioară, sunt oferite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în anul 1867, prin apariția la Cluj a lucrării mineralogului Johann Fridwaldszky unde acesta descrie în mod detaliat structura salinei la acea vreme.

Așadar, deducem din spusele autorului că pe atunci, ocnele turdene numărau cinci puțuri mai importante. Primul se numea „cel de Sus” și măsura în diametru 45 stânjeni și două picioare. Următorul ca dispunere era „cel de Jos”, cu diametrul de 36 stânjeni si 8 picioare și o înălțime de 53 de stânjeni. Al doilea însă, ca mărime a diametrului și anume 40 de stânjeni, era puțul „Cojocean”, fiind dispus al treilea, în lucrările autorului. Urmau apoi puțurile „Sfânta Tereza”, cu un diametru de 26 stânjeni și înălțimea de 35 stânjeni și cel mai nou „Sfântul Anton” (Fridwaldszky, 1867 apud Mera, 2010).

În prezent structura salinei de la Turda s-a modificat într-o oarecare măsură atât datorită exploatărilor ulterioare cât și modificărilor deliberate ale arhitecților care și-au dorit transformarea a ceea ce era o ocnă în cel mai important complex turistic și de tratament subteran din Transilvania. Astăzi, salina numără așadar cinci săli principale: Mina Iosif, Mina Rudolf, Mina Terezia, Mina Ghizela, Mina Anton; câte două săli secundare adiacente minelor Iosif și Rudolf, galeria de acces Franz Josef, trei balcoane corespunzătoare minelor Iosif, Terezia și Rudolf, preabatajul minei Ghizela și noua intrare Durgău.

Pentru a ne putea familiariza și înțelege structura Salinei Turda, vom detalia cele enumerate mai sus iar pentru a o ilustra ne folosim de o planșă din anul 1880 (Figura 4):

Galeria Franz Josef – lungă de 917 m, și construită din nevoia de a transporta spre exterior zăcămintele de sare, a deservit turdenilor drept adăpost în timpul celui de al II-lea război mondial și drept loc de depozitare pentru brânzeturi, până când, în 1992 a primit primii turiști. A fost săpată manual din 1853 până în 1870, făcând legătura cu Turda Nouă, iar pe peretele stâng al galeriei sunt amplasați picheți cu o echidistanță de 10 stânjeni (http://salinaturda.eu/salina-turistica/). Primii 50 m sunt săpați în roci marno-argiloase, fiind susținuți de zidărie de piatră și caracterizată prin alveole de dizolvare cauzate de curenții subterani și eflorescențe de sare depuse la baza pereților.

Mina Iosif – sub formă de clopot, are o înălțime de 87 m, diametrul bazei de 78 m și o înălțime de 112 m de la suprafață. Exploatările au început aici în 1740 și au durat până în 1900, iar numele i s-a dat în cinstea împăratului Iosif al II-lea. În prezent accesul turiștilor este restricționat în interiorul minei, ceea ce o face cunoscută fiind însă balconul acesteia;

Balconul minei Iosif cunoscut și sub denumirea de „Sala Ecourilor” constituie de fapt una din căile de acces în această mină. Practic, datorită formei conice și lipsei comunicațiilor acesteia cu alte mine, este singura în care sunetele se propagă în 20 de ecouri. Spre deliciul turiștilor, a fost amenajată „Sala Ecourilor”, pentru ca aceștia să-și testeze „forța ecoului”.

Mina Rudolf, una dintre cele mai mari săli de extracție are profil trapezo-dreptunghiular și a fost începută în 1867, exploatările încheindu-se aici, în 1932 odată cu sistarea întregii activități extractive din Salina Turda. La peste 13 etaje sub nivelul solului se întinde o cameră lungă de 80 m și lată 50 m, unde se pot observa urmele de tăiere manuală a sării, pe peretele nordic făcându-se remarcate stalactitele de sare formate aici datorită infiltrațiilor de apă.

Sala puțului de extracție, găzduiește, după cum și numele îi spune, puțul de extracție, prin intermediul căruia se transporta sarea extrasă din mina Rudolf, pe verticală, spre galeria Franz Josef.

Balconul minei Rudolf, oferă o vedere asupra măreției minei, fiind și locul de unde se poate lua liftul ce coboară 13 etaje până la baza fostei camere de extracție. De aici pornesc și scările ce coboară, acestea având marcat la fiecare etaj, în perete, anul în care acesta a fost săpat.

Balconul minei Terezia, aflat la baza minei Rudolf, este cel care oferă o vedere asupra insulei de pe lacul sărat din interiorul minei.

Mina Terezia – este o mină conică, în formă de clopot adâncă de 112 m de la suprafață și 90 m de la nivelul balconului ce are baza inundată, formându-se astfel cel mai sărat lac subteran din Europa, adânc de 4 până la 8 m. Lucrările de exploatare la această mină au început în anul 1690 fiind sistate aproape două secole mai târziu. Ceea ce atrage cu adevărat atenția este insula de sare formată și amenajată, totodată, în mijlocul lacului și „cascada de sare”, formată prin depunerea sării din soluția salină scursă din galeriile romane, pe peretele nordic. La capătul balconului se pot observa de asemenea rămășitele feroase ale unui cuptor din bucăți de sare, iar în cupolă, două „suitoare”, unul pentru acces, altul pentru transport. Mina poartă numele împărătesei Maria Tereza a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, iar accesul se face printr-o galerie de acces săpată în peretele drept al galeriei de transport Franz Josef.

Sala Crivacului sau sala mașinii de extracție – săpată în 1865, este o cameră ortogonală ce găzduiește mașina de extracție a sării, „un troliu cu ax vertical, cunoscut sub numele de crivac sau gepel” (Mera, Ștefănie, Vișinescu, p. 49, 2010), fiind construit în anul 1881, astăzi, singurul de acest tip din Europa ce a fost păstrat în poziția inițială.

Sala de Apel – este locul sacru al Salinei Turda. Amenajată cu un mic și simbolic altar sculptat în sare, descoperim ca aici se făcea „apelul”, fiecare muncitor în ocnă își spune aici rugăciunea pentru a se întoarce nevătămat la suprafață. Din această sală pornește și „Scara Bogaților”, scară ce face legătura cu balconul minei Rudolf. A fost construită, din lemn de brad, pentru a asigura accesul proprietarilor salinei și preoților ce oficiau aici slujbe.

Mina Ghizela – a fost tăiată în 1857 în formă trapezoidală cu scopul deschiderii unei noi exploatări aceasta însă nu a continuat prea mult, rămânând doar în stadiu pregătitor. În 1932 salina a fost închisă, iar mina a rămas neatinsă până în 1992 când au început lucrările de extindere a acesteia și amenajarea în scop curativ prin tratament balnear cu aerosoli naturali.

Preabatajul minei Ghizela sau mina Ghizela II a fost descoperită în momentul în care muncitorii din mină, în timp ce lucrau la mina Ghizela, se întâlnesc cu vechile camere de exploatare. Aceasta ajunge să fie declarată rezervație geologică datorită cristalelor de aici, formate prin prisma infiltrațiilor de apă ce au creat eflorescențe și stalactite și un lac ce acoperă parțial mina.

Mina Anton sau „Sf. Antoniu”, cum era cunoscută la începuturile sale, nu este deschisă publicului, făcând parte din vechile puțuri săpate după 1690. S-a ajuns cu extracția până la adâncimea de 108 m, exploatarea fiind apoi sistată în 1862, datorită conținutului ridicat de argilă în sarea extrasă.

Intrarea Durgău – a fost gândită și concepută ca o a doua cale de acces în salină, ce avea să deservească scopul turistic al acesteia. S-a proiectat astfel o galerie în plan înclinat ce asigura accesul în salină din Valea Sărată – Durgău; lucrările începând în 1986 fiind terminate anul următor.

Figura 4. Plan și secțiune prin Salina Turda – după o planșă din 1880

(Sursa: Mera, O., Ștefănie, T., Vișinescu, V., 2010)

1.4. Microclimatul Salinei Turda

Clima a afectat și afectează organismul uman din totdeauna. Omul se „mișcă” influențat de climă, fie că este vorba de a se așeza permanent într-un anumit spațiu sau doar pentru o anumită perioadă de timp, din motive turistice sau din motive de sănătate, căutând fie tratament fie profilaxie.

Nevoiți să coboare în minele de sare pentru a-și câștiga existența, minerii sau tăietorii de sare, cum li se mai spune, au fost primii care au observat efectele benefice ale petrecerii timpului îndelungat în saline. Aceștia realizează, încetul cu încetul, că respirau mai ușor când se aflau în ocne și nici nu se îmbolnăveau de astm sau bronșită. Ulterior au intrat și bolnavii cu afecțiuni respiratorii care, simțindu-se mai bine, au atras atenția medicilor asupra efectului benefic.

În anul 1850 a fost observată și menționată pentru prima dată acțiunea favorabilă pe care, șederea îndelungată în saline, o are asupra bolnavilor cu afecțiuni pulmonare, iar după Al Doilea Război Mondial au început să fie reconsiderate metodele de terapie naturiste. Au fost reluate metodele de tratament cu aerosoli naturali, demonstrându-se efectul benefic al acestei cure, în special în tratarea astmului bronșic și a bronșitelor cronice.

În țara noastră, această formă de tratament a fost experimentată prima dată în salina Praid, 1961, apoi salina Slănic (Prahova) a intrat în circuitul terapeutic după cercetările efectuate în intervalul 1972-1973, fiind și unica salină din țara noastră care nu este folosită concomitent și pentru extracția sării. Tot din aceeași perioadă datează și primele observații științifice privind efectul terapeutic al salinei Târgu Ocna și anume anii 1972-1974.

În vederea determinării caracteristicilor și condițiilor microclimatice din Salina Turda, s-a efectuat în anul 1989 un studiu condus de către un grup de cercetători de la Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală București. Cunoaștem de aici că temperatura aerului este relativ scăzută, de 10-11ºC înregistrându-se o diferență între media valorilor temperaturii din sezonul rece, ce este de 9,3ºC și cea din sezonul cald, de 10,2ºC; apoi că presiunea atmosferică se situează între 747-752 mm Hg, nivelul umidității atingând 75-80%. Viteza curenților de aer este redusă în salină fiind mai pregnantă în apropierea puțurilor de aerisire și intrări, aceasta oscilând în limitele 0,02-0,30 m/s.

Potrivit indicelui de confort termic, microclimatul salinei Turda se încadrează în categoria de inconfort prin răcire, stresul cutanat, fiind hipotonic, prezintă o putere de răcire în jur de 300 Kcal/m2h cu valori mai scăzute în mina Rudolf și în sălile de la nivelul galeriei de transport, iar cel pulmonar variază între 5,6 și 7,6 mb evidențiind un caracter ușor deshidratant.

În urma aceluiași studiu s-a constatat că aeroionizarea în domeniul ionilor mici naturali variază între 450-850 ioni/cm3 fiind maximă în zona superioară a minei Rudolf și minimă la nivelul vetrei acesteia, iar în domeniul celor mari variază între 930-1930 ioni/cm3. Așadar concentrația de dioxid de carbon e cuprinsă între 724 și 840 mg/m3, fiind minimă în partea superioară a sălii Rudolf și maximă în Mina Ghizela, cea de dioxid de azot este sub 10mg/m3, iar cea de dioxid de sulf variază între 0,2 și 0,8 mg/m3. Substanțele oxidabile variază între 0,04-0,08 mg/m3 fiind sub norma admisă, iar concentrația de 6,8-10,5 mg/m3 a ionilor de sodiu demonstrează conținutul bogat de NaCl al aerosolilor din mediul salin. pH-ul aerului este în jurul punctului neutru, ușor bazic, indicând absența acizilor minerali în aerul din salină, iar determinările microbiologice privind aero-microflora au arătat lipsa bacteriilor patogene, alergenilor, levurilor și fungilor (Mera, 2010).

În concluzie, salina de la Turda se poate lăuda cu un microclimat relativ constant cu diferențe termice și de umiditate mici, încadrându-se în categoria de inconfort prin răcire moderată, ușor hiperbaric. Cât despre parametrii higro-barici și fizico-chimici, aceștia definesc un microclimat propice pentru efectuarea tratamentelor afecțiunilor respiratorii.

1.5. Terapie și tratament

În prezent se știe că datorită temperaturii relativ scăzute, de 11-12ºC dar constante, presiunii ridicate, aerosolilor salini de sodiu și potasiu, care produc descongestionarea mucoaselor căilor respiratorii, a aeroionizării și radioactivității aerului salin, dar și lipsei poluanților și alergenilor, bolnavii de astm bronșic sau bronșită cronică se simt mai bine în salină. Ulterior, deoarece plămânii se oxigenează mai bine, tusea scade în intensitate și frecvență, expectorația se fluidifică, iar crizele de astm bronșic scad în intensitate, uneori chiar dispărând. Se știe că cele mai bune rezultate se constată în formele ușoare și moderate de boală, nu prea vechi și cu semne de inflamație redusă a căilor respiratorii. Pentru omul sănătos, o cură în salină înseamnă profilaxie și creșterea rezistenței organismului, iar efortul fizic făcut în acest aer întărește imunitatea, favorizează reglarea greutății corporale și conferă o stare de voiciune și tonus psihic.

S-a constatat că efectul sării asupra sistemului bronhial este de stimulare a secreției, de eliminare a acesteia, de inhibare a inflamației, reducând iritația producătoare de tuse și curățând cilii membranei mucoasei. Este de reținut însă că bioclimatul sanogen din saline se păstrează numai în condiții de igienă, în care traseul turistic nu trebuie să se intersecteze cu spațiul destinat tratamentului, iar depozitele de alimente trebuie să se afle la alte nivele decât cel utilizat pentru terapie. În salină se petrece un timp limitat, câteva ore, în care pacienții fie se relaxează pe paturi instalate special, fie fac gimnastică, de obicei sub conducerea unui kinetoterapeut. Pentru eficientizarea bioclimatului de salină se poate adăuga aeroionoterapia.

Speleoterapia s-a născut prin anii ’50 în Germania, dar rezultatele eficiente au trezit interesul și în alte părți ajungând să fie utilizată pe scară largă în lume pentru profilaxia, terapia și recuperarea preponderent a pacienților cu astm bronșic, bronșite cronice, dar și sinuzite, dermatite alergice, psoriazis, dovedind eficiența și în terapia rănilor și arsurilor.

Așadar, din necesitatea dezvoltării turismului balnear la salina Turda, s-a impus ca pentru ca această activitate să se poată desfășura, să se amenajeze spații speciale în interiorul minei care să nu se intersecteze cu alte trasee din interiorul acesteia. Ca urmare, după 1992 Mina Rudolf a fost amenajată ca și teren de sport subteran, apoi în iunie 1993 au început lucrările de amenajare a unui staționar pentru tratament în zona minei Ghizela, care însă au fost abandonate un an mai târziu și reluate în 1997.

Specialiștii de la Institutul Național de Medicină Fizică, Balneologie și Medicină Recuperatorie București au declarat că: „Municipiul Turda dispune de cel mai complex potențial balnear din Europa” (Revista sării nr. 2/2006).

Am menționat până acum beneficiile petrecerii timpului în mediul salin; trebuie însă să fim conștienți că există și anumite restricții ale tratamentului în saline, și anume, toate suferințele aflate în stadiul de acutizare, fie că sunt boli renale, cardiace, fie că e vorba de post-infarct, sarcină ori boli psihice, au contraindicații la speleoterapie. Concret, mediul salin nu este recomandat pentru următoarele timpuri de afecțiuni: astm bronșic în stare medie sau gravă, tuberculoza și micoză pulmonară, afecțiuni grave ale rinichilor, afecțiuni ale ficatului, boli infecto-contagioase, hipertensiune arterială stadiul III, infarct miocardic recent, sarcină avansată, boli psihice, epilepsie sau claustrofobie. De aceea este nevoie de un sistem riguros medical și trebuie să se cunoască foarte bine toate afecțiunile persoanei respective.

Un tratament constă în aproximativ 20 de ore de salină, cu condiția ca acesta să nu fie întrerupt, iar efectele unei asemenea cure se prelungesc până la 6-12 luni, uneori chiar și pe o perioadă de 24 de luni, cura putându-se repeta de altfel, după 3-6 luni.

Studiile efectuate asupra pacienților din mai multe centre saline au confirmat eficacitatea tratamentului la 60-90% dintre bolnavii cu astm bronșic.

Capitolul 2. POTENȚIALUL TURISTIC AL SALINEI TURDA

Pentru a putea urmări evoluția salinei din perspectiva turistică, trebuie să ne plasăm cu câteva decenii în urmă când, în mintea localnicilor a răsărit ideea ca ar trebui să împartă și cu alții bucuria ce o oferă atât simpla posibilitate de a vedea o asemenea minunăție, cât și șansa la sănătate și aceea de a putea beneficia de un tratament natural, sigur și relaxant pentru problemele lor medicale.

Ideea deschiderii salinei în scop turistic a apărut concret după anul 1975 când, în urma inundațiilor care au afectat Transilvania, mina de sare de la Ocna Mureș, unde funcționa până la acea vreme, o bază de tratament pentru afecțiuni ale căilor respiratorii, a devenit neoperațională. Atunci s-a propus problema amenajării, în salina de la Turda, a unei baze de tratament pentru afecțiuni respiratorii. În acest context, Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală, a realizat, la cererea Oficiului Județean de Turism Cluj, un studiu ce demonstra faptul că, din punct de vedere microclimatic și ai factorilor sanogeni, salina de la Turda se preta pentru a fi utilizată la tratarea unor afecțiuni ale căilor respiratorii.

De aici s-a început munca de a transforma o ocnă de sare închisă de câteva decenii, într-un complex subteran de mare amploare. Zece ani mai târziu, după elaborarea a numeroase planuri, s-a început munca efectivă și pe lângă, salina propriu-zisă, s-au dus lucrări de amenajare și a lacurilor sărate. Se urmărea realizarea unei baze de tratament ce utiliza salina în scop terapeutic și lacurile sărate pentru proceduri balneoterapeutice. După 1989 au început discuțiile privind modalitățile prin care ar fi putut fi valorificat potențialul turistic și terapeutic al salinei vechi, iar la 12 decembrie 1991, ia naștere societatea comercială “Salina Turda”. Este înregistrată în luna martie a anului următor la Oficiul Registrului Comerțului Cluj, după care își începe activitatea turistică. La scurt timp este închis depozitul de brânzeturi, salina devenind un loc dedicat exclusiv activităților turistice.

A urmat o perioadă în care s-au făcut amenajări sumare pentru ca vizitarea salinei să fie posibilă, atunci, datorită lumini slabe care era în subteran, multe din frumusețile salinei au rămas ascunse privirilor turiștilor. Abia după 2002, datorită creșterii numărului de turiști și stării avansate de degradare a instalației electrice, s-a demarat un proiect de reabilitarea a acesteia. Noile tuburi fluorescente, au luat cu ele misterul umbrelor, lăsând în schimb turistului posibilitatea de a vedea și aprecia migala și măiestria cu care minerii, tăietorii de sare, și-au croit, sute de ani, calea spre inima muntelui de sare subteran.

Stabilitatea deosebită a muntelui de sare și a rocilor din acoperișul acestuia au determinat o foarte bună conservare a interiorului salinei. Galeriile de acces, cele destinate circulației minerilor și transportului sării în subteran precum și utilajele folosite pentru transportul pe verticală a sării din minele Rudolf și Terezia până la nivelul galeriei Franz Iosif sunt perfect conservate iar utilajele miniere sunt în perfectă stare de funcționare și în prezent, fapt ce favorizează dezvoltarea, aici a unei citadele subterane. Aceasta a devenit peste ani emblema orașului Turda, atrăgând turiști din toate colțurile lumii, fiind deasemenea declarată de către o asociație internațională a balneologilor drept cea mai eficace salină din Europa în tratarea bolilor respiratorii.

Să vedem așadar la ce s-a ajuns astăzi, care sunt dotările și ce face ca salina Turda să fie atât de specială și interesantă, nu degeaba în decembrie 2011, regizorul Christopher Nolan, a vizitat salina considerând-o drept posibilă locație pentru filmarea unor scene din celebrul film „Batman: The Dark Knight Rises”.

Intrarea în salină se face printr-o locație nouă, special construită în acest scop, este vorba de intrarea principală Durgău (Figura 5), un pavilion de intrare dinspre Valea Sărată, cu un design futurist ce conduce turistul spre interiorul pământului printr-o galerie plan înclinat. Încetul cu încetul, la început printr-un coridor cu un perete de sticlă exterior, apoi o serie de scări unde bolta astfel luminată dă impresia unui decor science-fiction (Figura 6), până când se ajunge la pereții de sare, iar mirosul acesteia începe să trezească simțurile, pregătind turistul pentru ceea ce va urma. Acest culoar se intersectează mai apoi cu galeria Franz Iosif de unde se deschid mai multe încăperi.

Urmând cursul îndeaproape, prima poartă duce spre staționarul de tratament sau Mina Ghizela (Figura 7), unde accesul turiștilor este interzis; în sala de tratament putându-se intra doar pentru cură și pe bază de trimitere medicală sau legitimația de abonat.

Trecând de această mină, turistul are două posibilități: fie să treacă prin Sala de Apel, să coboare pe Scara Bogaților spre balconul minei Rudolf, fie să-și continue drumul prin galeria Franz Josef spre alte încăperi misterioase.

Figura 9. Scara Bogaților

Noi vom urmări primul traseu. Astfel ajungem în Sala de Apel unde, într-o nișă săpată în peretele estic, se află Altarul (Figura 8), locul de rugăciune al minerilor ce coborau în fiecare zi în străfundul pământului. Se spune că înainte de începerea zilei de lucru, preotul salinei ținea o slujbă religioasă pentru ca tăietorii de sare, odată intrați în ocnă, să se întoarcă la suprafață întregi și nevătămați. Concret, acesta constă din altarul săpat în sare unde stau așezate câteva icoane, iar în dreapta lui o cruce de lemn. Locul este învăluit într-o lumină albastră ce-i conferă un aer sacru și deopotrivă misterios, fiind protejat și ținând totodată turiștii deoparte, la o distanță decentă, printr-un gard de lemn.

După ce ne-am spus rugăciunea, coborâm pe Scara Bogaților (Figura 9) spre mina Rudolf. Scara de lemn de brad, destul de veche dar rezistentă, este situată în mijlocul sălii anterioare și conduce vizitatorii spre balcoanele minelor Terezia și Rudolf precum și spre cele două căi de acces în aceste mine. Construită în stilul barocului transilvan, pare scara unei locuințe, dar este locul prin care nobilii și proprietarii salinei coborau în mine. După câteva trepte ce te țin cu sufletul la gură, se deschide înaintea ochilor o încăpere de dimensiuni considerabile unde lemnul și oțelul se îmbină armonios dând naștere unei structuri impresionante în centrul căreia se deschide o altă încăpere mult mai mare, mult mai impresionantă, fiind defapt cea mai mare încăpere subterană din țară, mina Rudolf. Aici vorbim însă de balconul minei Rudolf care înconjoară practic întreaga încăpere însă, la nivelul tavanului. Tot de aici avem acces și la balconul minei Terezia, iar turistul poate admira de aici, locul unde ia naștere impresionanta „cascadă de sare”, dar și hăul de 112 m ce se deschide la picioarele lui.

Pentru a se putea adânci și mai mult există două opțiuni: scări sau un lift. Cele 172 de scări înguste, de lemn, conduc spre vatra minei Rudolf, dispunând de 13 poduri de odihnă care simulează tot atâtea etaje, iar la fiecare dintre ele este marcat în perete anul în care adâncimea camerei de exploatare a atins cota la care sunt amplasate inscripțiile în sare. Cea de-a doua varinată este liftul panoramic, cu o capacitate de 10 persoane. Construit din oțel și cu un design futurist, liftul coboară turiștii la bază, în perfectă siguranță, oferindu-le totodată un spectacol de lumini și mișcare nemaiântâlnit. Pe măsură ce coboară dezvăluie tot mai mult din misterele camerei imense ce se așterne în fața ochilor.

Arhitecții au acordat o atenție specială acestui loc, fiind foarte impunător, de aceea, accesul trebuia să se facă în stil mare. Pentru aceasta, s-a optat pentru un efect de lumină care accentuează mișcarea verticală a ascensorului. „Luminile fiind înclinate, reflectă în capsula transparentă a liftului și dă impresia că pulsează, dând senzația unei nave spațiale care decolează” (Figura 10). Așa descrie Ioana Danciu, arhitect Salina Turda, liftul panoramic, într-un interviu acordat postului de televiziune Kanal D (http://www.youtube.com/watch?v=mSCymiEgld0).

Odată ajuns la destinație, turistul se întâlnește cu ceva ce privirea nu poate cuprinde în întregime. O sală ce pare fără margini unde imensitatea roții de agrement dar și dispunerea lunimilor sau obiectelor de mobilier cât și forma acestora, copleșesc pe oricine. Ceea ce de sus, de la balcon, arată precum o floare de lumină, se dovedește a fi o parte a mobilierului minei Rudolf, un spațiu ce poate fi folosit ca și punct de informații și ajutor. În partea stângă atenția este atrasă de un podeț de lemn, la o privire mai atentă se vede că e defapt cel de-al doilea balcon al minei Terezia. Călătoria prin această încăpere este abia la început, în centrul minei domnește impunătoare roata panoramică (Figura 11), ce-i ridică pe curajoși, aproximativ până la jumătatea înălțimii întregii săli. În aceasta se pot urca simultan 8 turiști în fiecare capsulă, iar de sus se poate vedea inclusiv insula de pe lacul sărat. Avansând, se ajunge în fața Amfiteatrului, un loc ideal pentru desfătarea simțurilor vizuale și auditive, cu o capacitate de 180 de locuri (Figura 12). Acesta este locul unde au avut loc experiențe inedite precum prima proiecție din România a unui film la 80 de m adâncime sau primul concert de operetă într-un astfel de mediu sau susținerea de concerte fie ele de jazz sau fanfară.

În partea dreaptă, sau mai corect spus, de-a lungul peretelui sudic, se întind terenurile de joacă, ce cuprind, un teren de fotbal unde deasemenea se poate juca și lap tenis, handbal sau badminton (Figura 13); patru mese de ping-pong, un teren de mini-golf (Figura 14) cu șase piste și crose pentru adulți și copii; două piste de mini-bowlling, două mese de biliard, dar și spații pentru copii mici, cu tobogane, leagăne și minipanouri de baschet, sau bănci și măsuțe pentru cei care preferă să se odihnească.

Se fac extrem de remarcat în această încăpere, formațiunile carstice. Pe peretele nordic, s-au format de-a lungul timpului stalactite (Figura 15) de sare care cresc până aproape doi centimetri pe an, iar când ajung la dimensiuni de aproximativ trei metri se rup sub efectul propriei greutăți. De asemenea printre fluorescențele de sare de pe pereți, se văd urmele de tăiere manuală a sării lăsate de daltă, topor sau târnăcop; mărturia muncii titanice depusă de ocnași. Mina Rudolf este ultimul abataj în care a fost exploatată sarea în salina de la Turda.

Din această maiestuoasă încăpere drumul se continuă, turistul având posibilitatea de a pătrunde în cea mai adâncă mină a salinei de la Turda, mina Terezia. Accesul se face fie cu ajutorul unui lift cu o capacitate de 4 persoane, fie pe scări, care de această dată sunt și mai mici, și mai înguste decât cele ce coborau în mina Rudolf. Pe măsură ce coboară, mirosul sării este din ce în ce mai puternic la fel ca și plămânii celor care se încumetă să vină aici. Impunătoare și tenebroasă în același timp, mina Terezia este practic o mină conică, în formă de clopot, ce datorită infiltrațiilor apei meteorice, a fost inundată, formându-se aici un lac. Aflat la 120 m sub pământ, acesta este cel mai adânc loc din salină, iar lacul de aici, cel mai sărat lac subteran din Europa, în mijlocul căruia domnește o insulă de sare înaltă de cinci metri. Singura cale de acces la aceasta a fost construirea unui pod peste lac (Figura 16). Un pod din lemn masiv, puternic ancorat într-o structură de rezistență întărită cu multă trudă de muncitorii care și-au dedicat timpul pentru a transforma salina de la Turda în ceea ce este astăzi „o lume subterană feerică în care în imensitatea camerelor subterane realizate cu măiestrie de tăietorii de sare au fost amplasate obiecte moderne menite să-i încânte pe cei ce v-or veni aici.” (Mera, O., Ștefănie, T., Vișinescu, V., 2010, pag. 75).

Odată ajuns la nivelul minei, în fața turistului se deschide poarta spre o insulă ruptă parcă din poveștile fantastice, podul cu bolți triunghiulare, escortat de lampioanele ce luminează calea, pare un tunel al timpului. Podul este singura cale de acces pe insula de sare. Odată traversat se deschide înaintea ochilor câteva structuri de lemn interesante pe care lumina cu care sunt decorate și învăluite, le schimbă înfățișarea în funcție de imaginația fiecărei persoane. Gândite ca și staționare (Figura 17), cele cinci structuri, au fost denumite de către arhitecții locului „floarea mare”, „floarea mică”, „ariciul”, „arca” și „pontonul”, însă unii vizitatori le-au numit, de exemplu „OZN-uri”. Aceste locuri sunt ideale pentru a petrece timpul într-o relaxare totală. Din orice punct unde ne-am afla pe insulă, se poate vedea imensitatea clopotului subteran, iar la o privire mai atentă se observă cele două „suitoare”, unul pentru acces și altul pentru transport, folosite de ocnași cu mult timp în urmă. Privirea este însă atrasă de „cascadă de sare” (Figura 18) ce se prelinge pe peretele nordic, datorită contrastului dintre albul imaculat al sării și aspectul de marmură neșlefuită al pereților de sare. Aceasta formațiune parietală s-a format prin depunerea sării din soluția salină saturată scursă din galeriile romane, iar astăzi este declarată monument al naturii. Împreună cu stalactitele și eflorescentele de sare, aceasta completează echilibrul inert al clopotului uriaș. Pentru ca timpul petrecut în această mină să „zboare”, s-a construit un debarcader pe insulă (Figura 19), astfel cei interesați pot opta pentru o plimbare cu barca pe cel mai sărat lac subteran din Europa.

Cufundată în obscuritate însă luminată suficient cât să se vadă cele mai interesante formațiuni și structuri, în mină domnește liniștea, relaxarea fiind întreruptă doar de ecourile mult amplificate în intensitate, a fiecărui zgomot. Când vâslele ating apa sunetul acesteia învăluie întreaga insulă. Un alt efect interesant îl au acele câteva luminițe care răsar de pe fundul lacului și care te fac sa privești de două ori pentru a vedea că nu este nici o reflecție.

Dacă la coborâre am ales scările, la urcare, optăm pentru lift și ajungem din nou în mina Rudolf, de aici încă o alegere de făcut: lift sau scări până la nivelul balcoanelor acestora. Ajunși înapoi în Galeria Franz Iosif ne îndreptăm spre Sala Puțului de extracție al minei Rudolf. Acesta găzduiește un puț de extracție prin intermediul căruia sarea exploatată aici era transportată pe verticală până la nivelul galeriei Franz Iosif. Puțul era divizat în trei compartimente, două dintre acestea destinate transportului sării iar cel de al treilea era prevăzut cu scări și permitea circulația muncitorilor între nivelul galeriei de transport și balconul minei Rudolf. Aici facem cunoștință cu Moletele (Figura 20), scripeți cu diametrul de 3 m ce aveau rolul de a ghida cablul de extracție de la tamburul mașinii de extracție spre vatra minei Rudolf. Deși aspectul uzat și depunerile de sare de pe suprafața roții și a structurii de lemn conving pe oricine să creadă contrariul, acestea sunt funcționale și în prezent, impresionantă fiind vechimea de 150 de ani a acestora. Tot aici facem cunoștință cu câteva din uneltele ocnașilor precum și cu vagonetele cu care sarea era transportată (Figura 21).

Următoarea oprire se face în Sala mașinii de extracție, o cameră octogonală care adăpostește crivacul (Figura 22). Un troliu cu ax vertical cunoscut și sub numele de gepel, acesta era acționat de forța cailor și servea pentru transportul pe verticală a sării din mina Rudolf până la nivelul galeriei de transport, prin intermediul puțului de extracție situat în camera vecină. Construită din lemn de brad în anul 1881, mașina are patru brațe, fiecare acționat la acea vreme de unul sau doi cai; un odgon de cânepă era răsucit în jurul tamburului mașinii și trecea prin două tuneluri până deasupra puțului de extracție, unde era petrecut peste doi scripeți din oțel. În timp ce un capăt al odgonului era ridicat, celălalt cobora, operațiunile de încărcare – descărcare având loc simultan. Acesta este singurul crivac de acest gen care încă este funcțional în Europa, dar și singurul care s-a păstrat pe locul său inițial. Un alt element interesant și foarte valoros din punct de vedere al istoriei mineritului este Moara de sare. Situată un etaj sub nivelul crivacului și al puțului de extracție de la Mina Rudolf, este prima mașină de pisat sare din România și un exponat unic, inclusă în patrimoniul istoric național.

Ei bine, ultima mină de exploatare de la Turda, este mina Iosif, închisă în 1900. Aici, datorită formei conice a acesteia dar și lipsei comunicațiilor majore cu alte lucrări miniere, sunetul se poate propaga până la 20 de ecouri. Mina actualmente este închisă, putându-se vizita doar prin intermediul balcoanelor săpate în sare. Sala unde se găsește balconul minei Iosif a primit denumirea turistică de Sala Ecourilor datorită conexiunii cu mina dar și faptului că vizitatorii vin aici să își testeze forța ecoului. Acest loc e, după cum spune ghidul salinei: „locul unde oamenii vin să se descarce. Aici se țipă”.

În prezent se duc lucrări de amplificare a spațiului destinat turiștilor în interiorul salinei prin săparea unei galerii între mina Iosif și mina Terezia. Astfel potențialul turistic va crește prin deschiderea minei Iosif, respectiv a vetrei acesteia, ceea ce înseamnă 60 m în diametru, spațiu cu posibilități de amenajare suplimentară a dotărilor de agrement.

Ultima încăpere cu acces din galeria de transport Franz Iosif, pe direcția ieșirii din salină spre cartierul Turda Noua, este sala puțului de extracție al minei Iosif loc unde în prezent are loc o expoziție permanentă de artă contemporană, lucrările fiind rezultatul creației artistice în cadrul taberei internaționale de artă modernă „Arta ca resursă – Salina Turda” organizată aici în luna septembrie a anului 1998. Pentru lucrările în sare, cum nu puteau fi tăiate blocurile de sare din pereții laterali din Salina Turda, numai din podea, blocurile de sare au fost aduse de la Salina Praid; sarea de aici fiind prea grunjoasa. Astfel în Salina Turda se afla singura expoziție în mediu neconvențional din Europa (Deac, D., 2008).

Părăsind această încăpere, drumul spre suprafață se continuă cu galeria de transport Franz Iosif. O galerie cioplită manual din 1853 până în 1870 cu dalta și ciocanul, lungă de 917 m, a fost pentru mult timp singura cale de ieșire din mină. Pe peretele stâng al galeriei – și drept pe direcția Turda Nouă și nu dinspre – sunt amplasați picheți cu o echidistanță de 10 stânjeni, prin care a fost marcată distanța de la gura galeriei până în punctul de amplasare al pichetului. La trecerea prin galeria săpată în sare acustica se modifică, iar turistul este copleșit de prezența carstului materializat prin alveole de dizolvare și eflorescențele de sare depuse la baza zidului. Cu toate acestea, ea devine cu adevărat interesantă o dată ce treci de intrările spre mine și balcoane, atunci când galeria se trasformă într-un simplu culoar, luminat suficient cât să poți admira sarea care își croiește drum prin pereți și când privești spre înainte tot ceea ce vezi este un tunel fără capăt. Fiecare boltă se repetă și se îndepărtează tot mai tare devenind mai mică și mai mică până când deja nu o mai poți distinge de podea și totul se concentrează într-un punct central luminos. Atunci poți spune cu adevărat ca ai ajuns sa vezi „luminița de la capătul tunelului” (Figura 23).

Prin programul PHARE, cu ajutorul Uniunii Europene, investițiile în valoare de 6 milioane de euro au transformat vechea salină de la Turda într-o adevărată perlă a turismului în Europa.

Deși intrase în circuitul turistic și balnear, la început lumea nu știa mare lucru despre salină, astfel că în primul an de la deschidere au fost doar 8.000 de vizitatori. Ulterior numărul lor a crescut constant, ajungând de la 15.969 de vizitatori în anul 1999, la peste 77.000 în anul 2007 și mai bine de 347.000 de vizitatori anul trecut (2013).

Tabel 1. Numărului turiștilor care au trecut pragul Salinei Turda în perioada 01.01.1999 – 31.05.2014

(Sursa datelor: Turda Salina Durgău S.A.)

Figura 24. Numărul turiștilor care au trecut pragul Salinei Turda în perioada 1999 – 31.05.2014

(Sursa datelor: Turda Salina Durgău S.A.)

În anul 2010 se produce o adevărată explozie în ceea ce privește numărul de turiști, acesta fiind și anul cu cel mai ridicat număr de intrări. De atunci, lucrurile oscilează de la an la an rămânând însă la valori ridicate. Turiștii străini au dus cu ei, pe lângă încântarea de a fi văzut un astfel de loc, și numele salinei mai departe. Astfel a ajuns sa fie cunoscută și în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, dovada ne-o arată apariția salinei de la Turda într-o revistă turistică din Hong Kong, unde se bucură de un minunat articol de 2 pagini (Figura 25).

Figura 25. Salina Turda în revista U Magazine din Hong Kong

(Sursa: http://www.umagazine.com.hk/)

Salina primește de asemenea numeroase vizite din partea unor oameni foarte importanți, atât români cât și străini, printre care ambasadori ai Franței, Marii Britanii, Republicii Irak sau chiar a Africii de Sud, precum și o delegație de 55 de persoane din 7 țări, jurnaliști și specialiști în turism, reprezentanți ai Organizației Mondiale de Turism. Numărul tot mai mare de turiși care îi trec pragul și potențialul imens îi asigură prezența la numeroase târguri de turism precum cel din București sau din Budapesta.

Potrivit Business Insider, Salina Turda este pe locul 22 în topul celor mai spectaculoase destinații turistice din lume, top în care se lupta cu destinații dintre cele mai exotice și uimitoare locuri, cum sunt Japonia, Tanzania sau Polinezia Franceză.

În topul 10 a celor mai atractive și inedite locații subterane de pe mapamond, americanii de la Business Insider, situează salina din Turda pe primul loc.

Salina a avut de-a lungul timpului la Turda un rol extraordinar de însemnat. Datorită ei s-a dezvoltat la Turda comerțul și industriile, s-au înființat diverse fabrici și uzine iar atracția straniului palat subteran este sporită de calitățile terapeutice cu totul deosebite ale aerului din interior.

Își merită pe drept toate cuvintele frumoase aduse de către călătorii și scriitorii ce i-au trecut pragul. Galeriile întunecoase și, aerul sănătos și curat, vestigiile muncii în subteran; toate acestea te transpun într-o altă lume. Salina Turda este, după cum spune și fostul director Ovidiu Mera, „un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare.” (Mera, Ștefănie, Vișinescu, 2010, pag. 47).

Mineralogul clujean, Johann Fridwaldszky, pe care l-am mai amintit deja, arată că a intrat în aceste ocne și din dorința „de a putea prezenta cititorului icoana adevărată a acestor ocne de sare” și pentru că „aceste ocne sunt vrednice de cea mai mare admirație și curiozitate”. „Despre această ocnă se spune că este atât de vestită încât aproape că nu are egal în întregul răsărit.” Marele călător turc Evila Celebi spunea că „cine n-a văzut ocnele de sare de aici înseamnă că n-a văzut încă ceea ce e o minune în lume, pentru că acestea sunt niște subterane înfiorătoare și primejdioase” (Deac, D., 2008, pag. 35).

Până în acest punct am învățat care sunt dotările actuale ale salinei, acum să vedem dacă în această citadelă excepțională, își au loc și unele îmbunătățiri; și bineînțeles că da, după cum spune și un mare scriitor român „atâta timp cât autorul este în viață, opera sa este perfectibilă”. Aici nu putem vorbi în mod concret despre autor, însă cu siguranță se pot aduce unele îmbunătățiri pentru a spori atractivitatea și funcționalitatea salinei:

Datorită creșterii numărului de turiști de la an la an, este necesară augmentarea capacității parcării salinei, ținând cont că de aceasta beneficiază și lacurile de agrement și balneare din vecinătate. În prezent salina dispune de 66 de locuri de parcare pentru vehicule mici și 9 locuri pentru autocare.

Tot pe baza numărului mare de turiști și în special pentru cei străini, se pune problema ghizilor. În prezent există o singură persoană care îndeplinește această funcție în mod constant, ocazional doar, fiind aduși ghizi vorbitori de limbi de circulație internațională. Un alt ajutor ar fi introducerea de audio-ghid; de această formă să se poată bucura de toate informațiile necesare cunoașterii istoricului și prezentului salinei și cei care călătoresc în grupuri mai mici sau individual.

În prezent programul orelor de tratament în staționarul Ghizela, este relativ restrâns, pacienții având acces aici între intervalul: 09:00-14:00 și trei zile cu program pana la orele 16:00. O metodă de a optimiza folosință acestui spațiu și a evita supraaglomerearea lui, ar fi extinderea programului de funcționare și augmentarea personalului calificat, atât pentru supraveghere, cât și în cazuri de accidente sau urgențe; vorbind totuși de o facilitate unde vin oameni cu probleme medicale.

Pentru a optimiza accesul în mina Rudolf, care datorită creșterii numărului de turiști este tot mai solicitat, s-ar putea crește și îmbunătăți calitatea liftului panoramic, prin înlocuirea cu unul de mai mare capacitate, manționând că spațiul permite o astfel de modificare. Apoi, scările, ca și cale de acces spre și dinspre mină, propunem, înlocuirea scâdurilor de aici cu bucăți mai late și repoziționarea unghiului, pentru a scădea din înclinație și tratarea lemnului pentru a reduce cât mai mult depunerile de sare, iar în momentul în care apar, curățarea imediata a acestora, pentru a reduce riscul de alunecare. Pentru că există două seturi de astfel de scări unele la un capăt și altele la celălalt capăt al minei Rudolf, pentru a nu exista „ambuteiaje”, iar turiștii să nu fie obligați să aștepte până un grup urcă sau coboară, să se stabilească o cale de urcare și alta de coborâre, respectiv cele vestice pentru coborâre, iar cele estice, pentru urcare.

În amfiteatrul minei Rudolf, să se organizeze spectacole regulate, fie piese de teatru, fie concerte de muzică clasică, unde pentru a intra, turiștii pot plăti o taxă, cum se întâmplă și în cazul celorlalte atracții din interiorul salinei.

De-a lungul peretelui nordic, amplasarea unor corpuri de bibliotecă, dotate cu volume de cărți; băncuțe tapițate și tabureți, iar în centru o masa joasă cu reviste și ziarele de actualitate, pentru cei care vor să-și petreacă timpul citind și relaxându-se în timpul curei.

Pentru copii, să se organizeze activități care să-i țină ocupați, pentru a le fi mai ușor să-și ducă la bun sfârșit cura de salină.

Forma trapezoidala a minei Rudolf, sporește capacitățile acesteia și o face versatilă. Favorizează amplasarea unui cinematograf subteran neconvențional. Unde proiectarea filmelor se va face pe o porțiune din peretele nordic, pe partea netedă a acestuia, iar prin amplasarea unor băncuțe tapițate cu spatele retractabil, turiștii dar și cei veniți aici pentru tratament, se pot bucura de relaxare și un film bun timpul trecând pe nesimțite.

Capitulul 3. VALORIFICAREA TURISTICĂ A SALINIEI TURDA

3.1. Accesibilitate

Pentru a ajunge în acest complex turistic și balnear ce se întinde pe teritoriul localității Turda, turiștii pot avea în calcul mai multe variante, depinzând de preferințele fiecăruia. Așadar celor cărora le place să călătorească în mașina personală, le spunem că salina Turda își are două variante de intrare: fie străbătând orașul și înaintând pe Strada Salinelor până la numărul 54 B din cartierul Turda Nouă. De aici se intră în mină prin galerie de acces Franz Iosif, dar care astăzi este mai rar folosită. Cea de-a două variantă și cea mai nouă și utilizată în prezent, deschisă și modernizată în 2010, este intrarea principală Durgău cu acces din Aleea Durgăului numărul 7. Această intrare beneficiează și de o parcare cu o capacitate de 66 de locuri pentru autovehicule mici și încă 9 pentru autocare, iar accesul se face pe bază de bilet, tariful fiind de 5 lei/zi/autoturisme sau motociclete, respectiv de 10 lei/zi/autocar sau microbuz.

Pentru turiștii care preferă transportul în comun, aceștia nu au motive de îngrijorare salina fiind la fel de accesibilă. Situarea în apropierea orașului Cluj-Napoca, unul din cele mai importante orașe ale României și reședință a județului Cluj, îi ridică gradul de accesibilitate și pentru turiștii străini, orașul dispunând de un aeroport internațional unde aeronavele aterizează și decolează frecvent. Turiștii, atât cei naționali cât și internaționali, pot ajunge în Cluj-Napoca și pe cale feroviară, spre Turda existând autobuze cu frecvență de la o oră, până la 5 minute. Acestea opresc în autogara din apropierea centrului orașului Turda. De aici fie optezi pentru un taxi, cea mai rapidă și simplă formă de a ajunge la Salina Turda, fie alegi mijocul de transport în comun. Și aici există două opțiuni: autobuzul de pe linia 17 cu o fecvență de 20 de minute, care te lasă la intrarea principală Drugău, respectiv liniile 10 sau 18, cu o frecvență de 10-15 minute, ajungând în apropierea intrării din strada Salinelor, cartierul Turda Nouă. Celor mai îndrăzneți și dornici de mișcare, pot parcurge aceste distanțe pe jos. Din autogara Sens Vest până la intrarea din Turda Nouă, distanță ce se parcurge în aproximativ o jumătate de oră, iar pentru a ajunge la intrarea principală Durgău drumul se prelungește cu încă pe atât.

Este de menționat faptul că accesul persoanelor cu dizabilități neuromotorii se face prin intrarea din str. Salinelor nr. 54B, iar pentru aceștia salina este vizitabilă numai la nivelul galeriei de transport Franz Josef, Stationar Ghizela (baza de tratament), balconul minei Iosif, adică Sala Ecourilor, Sala Crivacului, Sala puțului de extracție și Sala de Apel.

3.2. Cazare

Pentru servicii de cazare turiști pot opta fie pentru structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare existente în Turda, fie pentru cele din Cluj-Napoca, pretabile datorită gradului ridicat de accesibilitate oferit de calea de comuncație rutieră E81/DN1. Astfel, din municipiul Turda recomandăm: Hunter Prince & Dracula Castle, Hotel Palace, Hotel Centrum, Pension Pelicanul, Pensiunea/Vila Ela, iar din Cluj-Napoca: Hotel City Plaza, Hotel Ramada, Hotel Hampton by Hilton.

Hunter Prince & Dracula Castle 4* / Castelul Prințul Vânător Dracula

Adresă: Str. Sterca Sulutiu nr. 4/6 Turda, Județul Cluj, cod poștal 421012;

e-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 264 316 550; +40 745 997 264

Capacitate: 2 apartamente lux, 6 junior suite, 8 camere matrimoniale ce pot fi folosite atât în regim single cât și double, 2 camere twin

Prețuri: între 204 RON/noapte și 690 RON/noapte

Hotel Palace Turda 3*

Adresă: Piata Republicii, nr. 31, 401167, Turda, Județul Cluj

e-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 264 317 230

Capacitate: 13 camere duble si triple (suite)

Prețuri: de la 88 RON/ noapte

Hotel Centrum Turda 3*

Adresă: Str. Avram Iancu, nr. 11, 401163, Turda, Județul Cluj

e-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 264 315 220

Capacitate: 20 de camere double/ twin

Prețuri: de la 199 RON/ noapte

Pension Pelicanul 4*

Adresă: Strada Stadionului, 401071, Turda Județul Cluj

e-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 264 317 390; +40 745 166 122

Capacitate: 56 de locuri în camere individuale, duble și triple

Prețuri: între 110 RON/ noapte și 160 RON/ noapte

Pensiunea/Vila Ela Turda

Adresă: Str. Traian, nr. 3, 401087, Turda Județul Cluj

e-mail: [anonimizat]

Telefon: +04 0744 647 238

Capacitate: o cameră matrimonială și două camere cu două paturi

Prețuri: între 75 Ron/noapte și 85 RON/ noapte

Hotel City Plaza 5*

Adresă: Str. Sindicatelor, nr. 9-11, 400029, Cluj-Napoca, Județul Cluj

e-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 264 450 101

Capacitate: 85 de camere și apartamente împărțite în: camere Standard/matrimoniale de uz individual și dublu, camere Single Deluxe, camere Double Deluxe, apartament, Junior suite, Junior Suite Deluxe, Oval Suite Deluxe și Presidential Suite

Prețuri: între 389 RON/noapte și 704 RON/noapte

Hotel Ramada 4*

Adresă: Str. Calea Turzii nr. 43-49, 400193, Cluj-Napoca, Județul Cluj

e-mail: [anonimizat]; [anonimizat]

Telefon: +40 372 743 143

Capacitate: 100 de camere divizate în: DeLuxe Guest Room, DeLuxe Executive Room, Premium Guest Room, Premium Executive Room, DeLuxe Suite, DeLuxe Executive Suite, Premium Suite, Premium Executive Suite, Belle View DeLuxe Suite, Belle View DeLuxe Suite și Penthouse

Prețuri: începând de la 332 RON/ noapte

Hotel Hampton by Hilton Cluj-Napoca 3*

Adresă: B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 67, 400124, Cluj-Napoca, Județul Cluj

e-mail: [anonimizat]

Telefon: +40 372 725 566

Capacitate: 109 camere împărțite în camere Queen de diferite capacități pentru fumători și nefumători

Prețuri: între 301 RON/noapte și 457 RON/noapte

3.3. Servicii turistice

Salina, la momentul reamenajării a fost gândită ca și un spațiu în care bolnavii să-și poată duce la bun sfârșit cura, într-un mediu agreabil și unde timpul să se scurgă nu prea lent. Era nevoie de a găsi un mod de a-i ține ocupați, fapt valabil și pentru turiștii curioși ce aveau să-i treacă pragul.

Astfel mina Rudolf, cea mai încăpătoare salina de la Turda, a fost transformată într-un spațiu de agrement și tratament totodată. Pentru a se ține ocupați, turiștii pot juca biliard la una din cele două mese puse la dispoziție, taxa fiind de 2 RON pentru 10 minute de joc; pot închiria o masă de tenis pentru o oră achitând o taxă de 10 RON, sau întregul teren de sport pentru 100 RON pe oră. Pentru o tură de 8 minute cu roata panoramică se plătește 5 RON/persoană, într-o capsulă putând intra până la 8 persoane. Turiști pot închiria de asemenea terenul de minigolf, cu 10 RON/persoană, pentru 30 de minute, sau pentru același preț, 20 de minute pista de bowling. În interiorul acestei mine, după cum bine știm, există și un amfiteatru cu o capacitate de 180 de locuri ce poate fi închiriat pentru o oră cu 200 RON. Gratuit, vizitatorii se pot bucura de o plimbare cu liftul panoramic, iar copii mici se pot juca pe terenul pe joacă special amenajat pentru ei cu tobogane, leagăne și mini-panouri de baschet.

De asemenea mina Terezia în sine, a devenit o atracție turistică. Pe langă staționarele cu design unic, puse gratuit la dispoziția turiștilor, pe insula de sare de aici s-a amenajat un debarcader, iar doritorii pot savura o plimbare pe lacul subteran cu un cost de 10 RON pe persoană pentru 20 de minute. Capacitatea fiecărei bărcuțe fiind de 3 persoane.

Pentru grupuri mai mari de 20 de persoane, salina pune la dispoziția acestora un ghid, iar pentru doritori și cu o rezervare prealabilă, se poate închiria un ghid vorbitor de engleză, franceză, germană sau maghiară.

Turiștii care vin însoțiți de animalele de companie își pot procura cuști pentru acestea, taxa fiind de 15 RON/bucată.

Atât mina Rudolf cât și baza de tratament, staționarul Ghizela, există acces internet WI-FI gratuit.

Băncuțe, coșuri de gunoi în toate încăperile principale și serviciu sanitar la nivelul minei Rudolf și la intrarea principală Drugău.

Fiind un spațiu destinat nu doar agrementlui ci și tratamentului și profilaxiei, conservarea mediului salin este extrem de importantă, fapt pentru care accesul cu mâncare și băuturi este strict interzis, în interiorul salinei neexistând niciun punct care să le pună la dispoziția turiștilor.

3.4. Produsul Turistic Salina Turda

Salina Turda se poate integra cu ușurință în cadrul oricărui tip de traseu sau circuit turistic, fie el de agrement sau tratament și profilaxie.

În acest sens propunem un produs turistic destinat persoanelor cu afecțiuni respiratorii cărora le-au fost recomandate, în urma unei consultații, 20 de ore de cură în salină. Pachetul este făcut în așa fel, încât odată ajunși în Turda și cazați, turiștii vor avea la dispoziție, pentru ieșirile organizate, autocar și ghid. Pe lângă tratamentul în salină, turiștii vor avea parte și de agrement și cultură. După prima zi, cea destinată sosirii, cazării la hotel și acomodării, turiștii vor cunoaște istoria și frumusețile Turzii în urma vizitei ghidate la Castrul Roman, mormântul/monumentul lui Mihai Viteazul sau bisericile de diferite confesiuni din Turda. Ziua următoare se vor putea bucura de un picnic special „cu vedere” spre Cheile Turzii iar apoi de o plimbare relaxantă prin minunățiile naturii. Vor exista de asemenea zile în care fiecare alege cum vrea să își petreacă timpul și o zi de relaxare pe ștrandul Durgău. Vizitele ghidate ale orașelor Cluj-Napoca și Alba Iulia nu vor lipsi din program precum nici cea a Castelului Jidvei, loc unde simțurile vor fi desfătate de cele mai bune vinuri și mâncarea cea mai aleasă.

CONCLUZII

Depozitele de sare din Transilvania s-au format cu aproximativ 18 milioane de ani în urmă, pe fundul unei mări cu salinitate ridicată, asemenea Mării Moarte. În arealul Turda-Valea Sărată, masivul de sare, ce ajunge la adâncimi de 1.200 m este acoperit cu șisturi argiloase și pietriș.

Se presupune că primii care au exploatat sarea la Turda au fost dacii urmați apoi de către romani, deși prima atestare oficială datează din 1271, când sarea pare a fi mai scumpă decât aurul Transilvănean. Modul de exploatare evoluează de-a lungul secolelor, iar bolovanii de sare de aici ajung în toată Europa. După 1500 minele turdene erau cele mai bogate și prețioase din Transilvania și cele mai însemnate din întregul Orient, comerțul ei devenind monopol de stat. Sunt înființate școli de saline pentru a-i pregăti pe viitorii lucrători. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea exploatările încep să scadă, salina de la Turda ajungând să fie declarată nerentabilă și închisă în 1932. După 1950 își capătă statutul de obiectiv turistic și încep modificările ce duc la ceea ce este astăzi Salina Turda.

În prezent salina este structurată în cinci camere principale, foste mine de exploatare a sării: mina Iosif, mina Rudolf, mina Terezia, mina Ghizela și mina Anton; câte două săli adiacente minelor Iosif și Rudolf, galeria de acces Franz Josef, trei balcoane corespunzătoare minelor Iosif, Terezia și Rudolf, precum și preabatajul minei Ghizela și noua intrare Durgău.

Din punct de vedere microclimatic, Salina Turda se bucură de diferențe termice și de umiditate mici, media fiind de 10-11ºC respectiv o umiditate de 75-80%, încadrându-se în categoria de inconfort prin răcire, ușor hiperbaric. Cât despre parametrii higro-barici și fizico-chimici, aceștia definesc un microclimat propice pentru efectuarea tratamentului afecțiunilor aparatului respirator.

Tratamentul în salină este recomandat persoanelor ce suferă de afecțiuni respiratorii precum astm bronșic sau bronșită cronică, sinuzite dar și alergii, dovedind eficiență și în terapia rănilor și arsurilor. Un tratament constă în aproximativ 20 de ore de salină, cu condiția ca acesta să nu fie întrerupt, iar efectele unei asemenea cure se prelungesc până la 6-12 luni sau, în unele cazuri, până la 24 de luni. Pe de altă parte, mediul salin nu este recomandat pentru toate suferințele aflate în stadiul de acutizare, fie că sunt boli renale, cardiace, fie că e vorba de post-infarct, sarcină ori boli psihice.

În urma modificărilor și dotărilor aduse salinei, inginerii și arhitecții au făcut dintr-o veche ocnă de sare o citadelă subterană ce satisface două ramuri importante, cea turistică și cea balneoclimatică, prin terapia cu aerosolii salini ce se poate face aici. Salina este dotată cu o sală de tratament, staționarul minei Ghizela, unde accesul este permis doar pe bază de trimitere medicală, însă pe lângă aceasta, tratamentul se poate face și în minele Rudolf sau Terezia. Acestea două beneficiază și de cele mai multe dotări turistice și de agrement. În mina Rudolf, pe lângă terenurile de sport, mini-golf sau bowling, există și o roată panoramică și un amfiteatru, iar mina Terezia este unică prin existența aici a celui mai sărat lac subteran din Europa în mijlocul căreia există o insulă de sare „decorată” cu staționare și un debarcader, doritorii putându-se relaxa făcând o plimbare cu barca. Tot în interiorul salinei pot fi admirate utilajele folosite la extracția sării, unele păstrate încă în poziția inițială. Un alt loc atractiv este sala ecourilor, unde la un sunet scurt și puternic se pot auzi până la 20 de ecouri.

Salina Turda, este o locație accesibilă tuturor, atât din punct de vedere al modului de transport până la salină, dar și în interiorul acesteia; persoanele cu dizabilități neuromotorii (aflate în scaun cu rotile) putând vizita galeria de transport Franz Josef, Stationarul Ghizela (baza de tratament), Mina Iosif (Sala ecourilor – balcon), Sala Crivacului, Sala puțului de extracție și Sala de apel (Altar și Scara bogaților). De asemenea, un loc unde în timpul efectuării tratamentului, te poți bucura și de alte activități de agrement sau să vizitezi un muzeu al mineritului în sare. Este un loc unic în Europa prin structură, utilități și întrebuințare.

Urmărind întreaga evoluție a salinei de la Turda din momentul în care a devenit un spațiu turistic, se poate observa cum o fostă ocnă de sare este transformată într-un spațiu de asemenea turistic cât și de tratament. Trecerea aceasta, nu a rămas însă fără răsplată sau mai bine zis nu a fost în van, lucrurile evoluând destul de frumos și progresiv. Acest lucru nu este spus doar de cei care ar avea un interes aici, dimpotrivă, o spun turiștii tot mai numeroși, de la an la an, o spun târgurile de turism la care salina participă sau aparițiile în reviste de specialitate și topuri ce vizează destinații turistice la nivel mondial. Dar asta nu e tot, Salina Turda se dovedește a fi o variantă inteligentă profitabilă în ceea ce privește promovarea și susținerea unui produs turistic în România. Dispunem de un potențial turistic uriaș, e nevoie de imaginație, atitudine și suport pentru a reuși.

BIBLIOGRAFIE

CÂNDEA, Melinda, BRAN, Florina, (2001), Spațiul Geografic Românesc. Organizare, amenajare, dezvoltare durabilă, Editura Economică, București;

DEAC, Dana, (2008), Inscripții în sare: TURDA, Editura EuroGraph, Cluj-Napoca;

ERDELI, G., CUCU, V., (2005), România. Populație. Așezări umane., Economie, Editura Transversal, București;

FRIDWALDSZKZ, J., (1867), Minerologia Magni Principatus Transilvaniae, Cluj;

GERGELY, E., (2005), Turda. Istorie și Contemporaneitate, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca;

HELLER NISTOR, Ileana, Poezii, GRUND, Anca Ruxandra, (2009), Călători străini din secolul XVI – XVII despre orașul Turda și Salina din Turda, VOCEA INIMII, Editura Hiperbola;

HIRIAN, C., GEORGESCU, M., (2009), Stabilitatea salinelor vechi din România – condiția utilizării lor pentru diverse domenii, Editura Universitas, Petroșani;

MERA, O., MERA, D.T., (2010), Turda – Salina Veche, Turda – The Old Salt Mine, Turda;

MERA, O., ȘTEFĂNIE T., VIȘINESCU V., (2010), Cetatea din muntele de sare, Turda tipar Printplazza;

MORARIU, T., SAVU, Al., (1970), Județul Cluj, Editura Academiei Republicii Socialiste Române, București;

NEACȘU, N., NEACȘU, Monica, BĂLȚĂRESCU, Andreea, DRĂGHILĂ, Marcela, (2009), Resurse și destinații turistice – interne și internaționale, Editura Universitară, București;

OPREA, M.G., (2012), The Impact of Developments in Transport Infrastructure on Tourism in Transylvania, Teză de doctorat, Cluj Napoca;

ȘTEFĂNESCU, C., (1947), Stațiuni balneare și climatice din România, Editura Meridiane, București;

*** (1980), Județele patriei, Cluj, Monografie, Editura Sport-Turism, București;

*** (2004), Cunoaște România, Societatea Română de Statistică, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Editura Economică, București;

http://beyondthevoice.wordpress.com/2009/08/16/cine-a-fost-zamolxis/ (consultat în data de 20.04.2014);

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=COSITOR (consultat în data de 20.04.2014);

http://global.britannica.com/EBchecked/topic/441428/Pannonia 20041 (consultat în data de 20.04.2014);

http://global.britannica.com/search?query=moravia (consultat în data de 20.04.2014);

http://www.businessinsider.com/amazing-unknown-places-to-visit-2013-12?op=1 (consultat în data de 02.05.2014);

http://www.romania-insider.com/romanias-turda-salt-mine-one-of-the-worlds-most-amazing-unknown-places/112251/ (consultat în data de 02.05.2014);

http://www.cinemagia.ro/stiri/the-dark-knight-rises-filmat-si-in-romania-17301/ (consultat în data de 04.05.2014);

http://ro.wikipedia.org/wiki/Salina_Turda (consultat în data de 04.05.2014);

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/foto–de-ce-a-ajuns-salina-turda-printre-cele-mai-uimitoare-destinatii-turistice-din-lume-321609 (consultat în data de 04.05.2014);

http://www.youtube.com/watch?v=HUoTaZjPQXo (consultat în data de 04.05.2014);

http://www.youtube.com/watch?v=mSCymiEgld0 (consultat în data de 04.05.2014);

http://www.wall-street.ro/articol/Turism/163678/salina-turda-promovata-in-revista-smithsonian-un-motiv-in-plus-pentru-a-vizita-romania.html (consultat în data de 05.05.2014);

http://www.youtube.com/watch?v=p4tE9tJYDB8 (consultat în data de 06.05.2014);

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/directorul-de-la-salina-turda-si-a-dat-demisia-inlocuitorul-e-tatal-viceprimarului–109286.html (consultat în data de 06.05.2014);

http://www.ziare.com/stiri/turisti/salina-turda-inclusa-in-pachetele-turistice-ale-romaniei-1226055 (consultat în data de 06.05.2014);

http://turism.infomondo.ro/destinatii/balneare/salina-turda-durgau-tratament-si-recreere.html (consultat în data de 06.05.2014);

http://www.ropedia.ro/obiective/Cluj/Turda/Salina_Turda/ (consultat în data de 06.05.2014);

http://www.interferente.ro/salina-turda.html (consultat în data de 06.05.2014);

http://www.mesagerulhunedorean.ro/salina-turda-cel-mai-frumos-loc-subteran-din-lume (consultat în data de 06.05.2014);

http://infoturda.ro/utile/transport-local.html (consultat în data de 06.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/hunter-prince-castle-dracula.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=88b15037aadd8e8d1c1957796dd1423ba60ccefaX1 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/palace-turda.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;fs=1 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/centrum-turda.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;fs=1 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.hotelturda.ro/ (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.hotelpalaceturda.ro/ (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.huntercastle.ro/ (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea-pelicanul.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=88b15037aadd8e8d1c1957796dd1423ba60ccefaX6 (consultat în data de 13.05.2014);

http://pensiuneapelicanul.ro/indexro.html (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.cazari.proprietaticluj.ro/vile-cluj/vile-turda/vila-ela-turda-i-57 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/city-plaza.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=d95ad1eb63dddfc1707e016a9d0b42e4feaf2611X2 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.cityhotels.ro/ (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/ramada-hotel-cluj.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=6f120aa219d872220b53f56b910250797296c3b8X1 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.ramadacluj.ro/ (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/ramada-hotel-cluj.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=6f120aa219d872220b53f56b910250797296c3b8X1 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/hampton-by-hilton-cluj-napoca.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=da9fd15514190fd668b293cc6e56ab410bf285d9X7 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.hiltoneasteurope.com/ro-ro/destinations/hampton-by-hilton-cluj-napoca (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.turdaturism.ro/site/index.php?option=com_content&view=article&id=17%3Aturism-rural&catid=4%3Aturism&Itemid=46&lang=ro (consultat în data de 11.06.2014);

http://www.ziarulunirea.ro/programul-de-vizitare-a-cetatii-alba-carolina-pe-timp-de-vara-201725.html (consultat în data de 11.06.2014);

http://www.infoturism.ro/ghid/alba-iulia/obiective-turistice (consultat în data de 11.06.2014);

http://www.jidvei.ro/ (consultat în data de 11.06.2014);

http://www.huntercastle.ro/castelul-printul-vanator (consultat în data de 11.06.2014);

http://hotel-medieval.ro/hotel.php (consultat în data de 11.06.2014);

http://da.zf.ro/dupa-afaceri/ceasuri-bijuterii/cum-arata-castelul-cetatea-de-balta-al-jidvei-locul-unde-familia-necsulescu-poate-tine-piept-rivalilor-din-franta-galerie-foto-8850133 (consultat în data de 11.06.2014);

http://www.monitorulcj.ro/timp-liber/27358-primul-concert-de-opereta-sub-pam#sthash.r5twLyh3.qWrbO052.dpbs (consultat în data de 12.06.2014);

http://www.businessinsider.com/world-underground-attractions-2014-2 (consultat în data de 12.06.2014);

http://travel.ulifestyle.com.hk/ (consultat în data de 15.06.2014);

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/foto–de-ce-a-ajuns-salina-turda-printre-cele-mai-uimitoare-destinatii-turistice-din-lume-321609 (consultat în data de 15.06.2014);

http://www.click.ro/actualitate/din_tara/cazarma-hotel-lux-dan-sabau-restaurare-monument_0_1159684154.html (consultat în data de 16.06.2014).

BIBLIOGRAFIE

CÂNDEA, Melinda, BRAN, Florina, (2001), Spațiul Geografic Românesc. Organizare, amenajare, dezvoltare durabilă, Editura Economică, București;

DEAC, Dana, (2008), Inscripții în sare: TURDA, Editura EuroGraph, Cluj-Napoca;

ERDELI, G., CUCU, V., (2005), România. Populație. Așezări umane., Economie, Editura Transversal, București;

FRIDWALDSZKZ, J., (1867), Minerologia Magni Principatus Transilvaniae, Cluj;

GERGELY, E., (2005), Turda. Istorie și Contemporaneitate, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca;

HELLER NISTOR, Ileana, Poezii, GRUND, Anca Ruxandra, (2009), Călători străini din secolul XVI – XVII despre orașul Turda și Salina din Turda, VOCEA INIMII, Editura Hiperbola;

HIRIAN, C., GEORGESCU, M., (2009), Stabilitatea salinelor vechi din România – condiția utilizării lor pentru diverse domenii, Editura Universitas, Petroșani;

MERA, O., MERA, D.T., (2010), Turda – Salina Veche, Turda – The Old Salt Mine, Turda;

MERA, O., ȘTEFĂNIE T., VIȘINESCU V., (2010), Cetatea din muntele de sare, Turda tipar Printplazza;

MORARIU, T., SAVU, Al., (1970), Județul Cluj, Editura Academiei Republicii Socialiste Române, București;

NEACȘU, N., NEACȘU, Monica, BĂLȚĂRESCU, Andreea, DRĂGHILĂ, Marcela, (2009), Resurse și destinații turistice – interne și internaționale, Editura Universitară, București;

OPREA, M.G., (2012), The Impact of Developments in Transport Infrastructure on Tourism in Transylvania, Teză de doctorat, Cluj Napoca;

ȘTEFĂNESCU, C., (1947), Stațiuni balneare și climatice din România, Editura Meridiane, București;

*** (1980), Județele patriei, Cluj, Monografie, Editura Sport-Turism, București;

*** (2004), Cunoaște România, Societatea Română de Statistică, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Editura Economică, București;

http://beyondthevoice.wordpress.com/2009/08/16/cine-a-fost-zamolxis/ (consultat în data de 20.04.2014);

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=COSITOR (consultat în data de 20.04.2014);

http://global.britannica.com/EBchecked/topic/441428/Pannonia 20041 (consultat în data de 20.04.2014);

http://global.britannica.com/search?query=moravia (consultat în data de 20.04.2014);

http://www.businessinsider.com/amazing-unknown-places-to-visit-2013-12?op=1 (consultat în data de 02.05.2014);

http://www.romania-insider.com/romanias-turda-salt-mine-one-of-the-worlds-most-amazing-unknown-places/112251/ (consultat în data de 02.05.2014);

http://www.cinemagia.ro/stiri/the-dark-knight-rises-filmat-si-in-romania-17301/ (consultat în data de 04.05.2014);

http://ro.wikipedia.org/wiki/Salina_Turda (consultat în data de 04.05.2014);

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/foto–de-ce-a-ajuns-salina-turda-printre-cele-mai-uimitoare-destinatii-turistice-din-lume-321609 (consultat în data de 04.05.2014);

http://www.youtube.com/watch?v=HUoTaZjPQXo (consultat în data de 04.05.2014);

http://www.youtube.com/watch?v=mSCymiEgld0 (consultat în data de 04.05.2014);

http://www.wall-street.ro/articol/Turism/163678/salina-turda-promovata-in-revista-smithsonian-un-motiv-in-plus-pentru-a-vizita-romania.html (consultat în data de 05.05.2014);

http://www.youtube.com/watch?v=p4tE9tJYDB8 (consultat în data de 06.05.2014);

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/directorul-de-la-salina-turda-si-a-dat-demisia-inlocuitorul-e-tatal-viceprimarului–109286.html (consultat în data de 06.05.2014);

http://www.ziare.com/stiri/turisti/salina-turda-inclusa-in-pachetele-turistice-ale-romaniei-1226055 (consultat în data de 06.05.2014);

http://turism.infomondo.ro/destinatii/balneare/salina-turda-durgau-tratament-si-recreere.html (consultat în data de 06.05.2014);

http://www.ropedia.ro/obiective/Cluj/Turda/Salina_Turda/ (consultat în data de 06.05.2014);

http://www.interferente.ro/salina-turda.html (consultat în data de 06.05.2014);

http://www.mesagerulhunedorean.ro/salina-turda-cel-mai-frumos-loc-subteran-din-lume (consultat în data de 06.05.2014);

http://infoturda.ro/utile/transport-local.html (consultat în data de 06.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/hunter-prince-castle-dracula.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=88b15037aadd8e8d1c1957796dd1423ba60ccefaX1 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/palace-turda.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;fs=1 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/centrum-turda.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;fs=1 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.hotelturda.ro/ (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.hotelpalaceturda.ro/ (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.huntercastle.ro/ (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea-pelicanul.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=88b15037aadd8e8d1c1957796dd1423ba60ccefaX6 (consultat în data de 13.05.2014);

http://pensiuneapelicanul.ro/indexro.html (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.cazari.proprietaticluj.ro/vile-cluj/vile-turda/vila-ela-turda-i-57 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/city-plaza.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=d95ad1eb63dddfc1707e016a9d0b42e4feaf2611X2 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.cityhotels.ro/ (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/ramada-hotel-cluj.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=6f120aa219d872220b53f56b910250797296c3b8X1 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.ramadacluj.ro/ (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/ramada-hotel-cluj.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=6f120aa219d872220b53f56b910250797296c3b8X1 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.booking.com/hotel/ro/hampton-by-hilton-cluj-napoca.ro.html?aid=356984;label=gog235jc-city-ro-ro-turdaNro-unspec-es-com-L%3Aro-O%3Aunk-B%3Aunk-N%3AXX;sid=77719bd067f32098f44eb6000e80c1dd;dcid=1;checkin=2014-09-15;checkout=2014-09-16;ucfs=1;srfid=da9fd15514190fd668b293cc6e56ab410bf285d9X7 (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.hiltoneasteurope.com/ro-ro/destinations/hampton-by-hilton-cluj-napoca (consultat în data de 13.05.2014);

http://www.turdaturism.ro/site/index.php?option=com_content&view=article&id=17%3Aturism-rural&catid=4%3Aturism&Itemid=46&lang=ro (consultat în data de 11.06.2014);

http://www.ziarulunirea.ro/programul-de-vizitare-a-cetatii-alba-carolina-pe-timp-de-vara-201725.html (consultat în data de 11.06.2014);

http://www.infoturism.ro/ghid/alba-iulia/obiective-turistice (consultat în data de 11.06.2014);

http://www.jidvei.ro/ (consultat în data de 11.06.2014);

http://www.huntercastle.ro/castelul-printul-vanator (consultat în data de 11.06.2014);

http://hotel-medieval.ro/hotel.php (consultat în data de 11.06.2014);

http://da.zf.ro/dupa-afaceri/ceasuri-bijuterii/cum-arata-castelul-cetatea-de-balta-al-jidvei-locul-unde-familia-necsulescu-poate-tine-piept-rivalilor-din-franta-galerie-foto-8850133 (consultat în data de 11.06.2014);

http://www.monitorulcj.ro/timp-liber/27358-primul-concert-de-opereta-sub-pam#sthash.r5twLyh3.qWrbO052.dpbs (consultat în data de 12.06.2014);

http://www.businessinsider.com/world-underground-attractions-2014-2 (consultat în data de 12.06.2014);

http://travel.ulifestyle.com.hk/ (consultat în data de 15.06.2014);

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/foto–de-ce-a-ajuns-salina-turda-printre-cele-mai-uimitoare-destinatii-turistice-din-lume-321609 (consultat în data de 15.06.2014);

http://www.click.ro/actualitate/din_tara/cazarma-hotel-lux-dan-sabau-restaurare-monument_0_1159684154.html (consultat în data de 16.06.2014).