POTENȚIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI MUNȚILOR SEMENIC ȘI VALORIFICAREA LUI Coordonator științific Conf. univ. dr. Boengiu Sandu Absolvent Odă Mihai… [307967]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific

Conf. univ. dr. Boengiu Sandu

Absolvent: [anonimizat],

2017

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

POTENȚIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI MUNȚILOR SEMENIC ȘI VALORIFICAREA LUI

Coordonator științific

Conf. univ. dr. Boengiu Sandu

Absolvent: [anonimizat],

2017

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………………………4

CAP. I. PREZENTARE GEOGRAFICĂ GENERALĂ A REGIUNII STUDIATE………………………6

1.1. Poziția geografică și accesibilitatea ………………………………………………………………………………………….6

1.2. Trăsăturile generale ale reliefului …………………………………………………………………………………………….7

1.3. Caracteristici climatice generale ………………………………………………………………………………………………9

1.4. Elemente hidrografice …………………………………………………………………………………………………………….9

1.5. Structura biogeografică …………………………………………………………………………………………………………11

1.6. Populația și așezările …………………………………………………………………………………………………………….12

1.7. Potențialul economic și activitățile din turism ………………………………………………………………………….14

CAP. II. POTENȚIALUL TURISTIC…………………………………………………………………….15

2.1. Potențialul turistic natural ……………………………………………………………………………………………………..15

2.1.1. Potențialul turistic al reliefului …………………………………………………………………………………………….15

2.1.2. Potențialul turistic al climei ………………………………………………………………………………………………..19

2.1.3. Potențialul turistic al apelor ………………………………………………………………………………………………..19

2.1.4. Potențialul turistic biogeografic …………………………………………………………………………………………..22

2.2. Potențialul turistic antropic ……………………………………………………………………………………………………25

2.2.1. [anonimizat] ……………………………………………………………………….25

2.2.2.[anonimizat]………………………………………………26

2.2.3. Potențialul turistic economic și agroturismul …………………………………………………………………………28

2.2.4. Potențialul turistic etnografic ………………………………………………………………………………………………28

CAP. III. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ……………………………………………………………29

3.1. [anonimizat]………………………………………………………………..29

3.2. Căi de comunicație și transport turistic ……………………………………………………………………………………30

CAP. IV. EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC SI FORMELE DE TURISM…………………31

4.1. Evaluarea atractivității potențialului turistic al teritoriului …………………………………………………………31

4.2. Selectarea obiectivelor cu valoare turistică ………………………………………………………………………………32

4.3. Forme de turism din zonă……………………………………………………………………………..32

CONCLUZII GENERALE ………………………………………………………………………………………………………….34

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………………………..35

INTRODUCERE

Munții Semenic se află în S-V-ul României,mai exact în partea centrală a Munților Banatului din județul Caraș-Severin.

Ei fac parte din grupa sudică a Carpaților Occidentali,culminând cu vârful Piatra Goznei (1447 metri), vârful Semenic (1445 metri) și vârful Piatra Nedeia( 1437 metri).

Deși munții nu sunt înalți, peisajul este atrăgător,original concurând cu ceilalți munții din țară prin numeroasele obiective turistice, diversitatea atracțiilor și a condițiilor de confort.

Este o regiune destul de îndrăgită prin prisma mediului ambiental și a inexistenței versanților abrupți ,a formelor de relief variate și spectaculoase, atrăgând turiști ce practică turismul sportiv, turismul montan, turismul de agrement precum și alte forme de turism.

Datorită climatul destul de blând și suportabil pentru toate categoriile de vârstă, regiunea este una dintre puținele locuri din țară unde zăpada persistă aproximativ 6 luni pe ani ceea ce a dus la dezvoltarea sporturilor de iarnă.

Prin intermediul acestei lucrări am încercat să evidențiez potențialul turistic ce îl oferă Munții Semenic prin relieful, clima, hidrografia,flora și fauna,ariile naturale și obiectivele turistice.

Lucrarea de față se intitulează ”Potențialul turistic al reliefului Munților Semenic și valorificarea lui”și este structurată pe patru capitole.

Primul denumit ” Prezentare geografică generală a regiunii studiate” și are în componența sa șapte subcapitole care prezintă așezarea geografică și accesibilitatea, trăsăturile generale ale reliefului,climei,hidrografiei, faunei și vegetației, a populației și a potențialului economic cu activitățile din turism.

În cel de-al doilea capitol, intitulat ”Potențial turistic” sunt prezentate potențialele turistice naturale ale reliefului, climei, hidrografiei, flore și faunei, dar și potențialele antropice precum sunt cele religioase, culturale, istorice, ale obiectivelor socio-demografice, economice, etnografice, accentual punându-se pe potențialul reliefului.

Al treilea capitol, ”Infrastructura turistică” conține informații despre structurile turistice de cazare, alimentație și agrement existente, despre căile de comunicație și transport.

În ultimul capitol intitulat ” Evaluarea potențialului turistic și formele de turism” este prezentată evaluarea potențialului turistic al teritoriului și selectarea obiectivelor cu valoare turistică dar și formele de turism practicate în zonă.

În finalul lucrării sunt expuse concluziile desprinse în urma analizei făcute precum și o bibliografie selectivă.

CAP. I. PREZENTARE GEOGRAFICĂ GENERALĂ A REGIUNII STUDIATE

Poziția geografică și accesibilitatea

Munții Semenic, aflați în partea centrală a grupei Munților Banatului, sunt delimitați pe trei laturi de unități depresionare și culoare tectonice astfel:

Depresiunea Ereziș-Brebu și Dealurile Rogănișului în partea de nord;

Culoarul Timișului și parțial al Cernei în partea de est;

Depresiunea Almăjului în partea de sud. (Fig.1.1)Figura 1.1. Localizarea munților Semenic Sursa: http://ski-si-snowboard.ro/partii/semenic-755

În partea de vest, limita este data de Valea Minișului și Valea Bârzavei,care îi desparte de Munții Aninei.

Traseul din lungul acestei limite oferă o imagine atractivă asupra culmilor și podurilor calcaroase ale munților Anineni, dominate de Munții Semenic prin denivelări cuprinse într 200 și 600 m. Anumite caracteristici ale reliefului, observate de pe această latură vestică, sunt consecința unui contact geologic cu destule complicații tectonice și structurale ( chiuvete sinclinale, alternând cu bolți de anticlinal, falii, flexuri etc.) dar și a unei petrografii diferențiate (roci metamorfice, eruptive, sedimentare).

Zona reprezintă o regiune de tradiție pentru turism, fiind cea mai importantă concentrare turistică din Munții Banatului, datorită originalitatea naturii care le oferă turiștilor frumusețea peisajelor domoale precum sunt culmile cu păduri bogate, poieni, lacuri, pășuni,livezi și mici ogoare cultivate, dar și prin păstrarea valorilor etnografice, folclorice și culturale.

Munții Semenic sunt probabil unii dintre cei mai accesibili munți din România,datorită drumurilor asfaltate ce ajung până în vârf. Este posibil accesul rutier prin Reșița sau Caransebeș ce reprezintă principalele puncte de pornire.

Atracția principală o reprezintă platoul Semenic (1350 m) cu stațiunea Semenic care are o lungime totatală de aproximativ 3 km. și care dispune de unități de cazare ( hoteluri, pensiuni, cabane, vile turistice) și unități de alimentație (restaurante, baruri).

Stațiunea oferă servicii turistice precum centre de închiriat echipament sportive, pârtii de schi, enduroturism sau drumeții. Stațiunea se află în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului ce se află pe teritoriul județului Caraș-Severin și cuprinde 8 rezervații naturale. (Fig.1.2)

Parcul oferă un peisaj aparte,original,prin formele de relief spectaculoase existente( chei, văi, peșteri) dar și prin flora sau fauna, aici existând specii cu caracter mediteranean, relicte terțiare și specii endemic de plante și animale.

Parcul are pe teritoriul său o serie de resurse și valori ce prezintă o valoare deosebită pe plan național și internațional. Dintre aceste cele mai importante sunt:

-Unica pădure de făgete virgine din Europa ce are o suprafață de cca. 5000 ha. Făgetele au o vârsta de peste 300 ani;

– Existența a 691 specii de animale și 1200 specii de plante care necesită o protecție strictă conform OG privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice.

– Existența a 2 zone sălbatice neafectate de intervenția umană și anume Izvoarele Nerei și Cheile Carașului.

– Identificarea a 39 de situri paleotologice și a 20 de situri arheologice.

Fig.1.2. Localizarea Parcului Național Semenic-Cheile Carașului Sursa: http://www.scrigroup.com/files/turism/366_poze/image002.gif

Trăsăturile generale ale reliefului

Relieful nu este spectaculos, însă este frumos și destul de atractiv. Semenicul are caracter de masiv montan, de tip bloc, aici fiind frecvente interfluviile plate cu aspect de ”câmpuri” și culmi interfluviale rotunjite, având platforme largi pe culmi și văi adânci de margini.( Fig. 1.3.)

Fig.1.3. Aspectul munților Semenic

Sursa: Odă Mihai (foto)

Evoluția munților a fost neîntreruptă, începând cu primele faze ale erei paleozoice, continuându-se în erele mezozoică și neozoică, ajungându-se în etapa evoluției actuale.

Modelarea actuală a reliefului este realizată prin participarea unor agenți, procese și condiții genetice precum sunt apa, zăpada, ploaia, procesul de îngheț-dezgheț, forța de gravitație, procesele bio-chimice, bio-mecanice și antropice.

Particularități imprimate reliefului de tipul rocă se conturează în forme specifice cum sunt martorii de eroziune, abrupturile petrografice, sectoarele de chei și unele forme carstice de suprafață.

Munții sunt formați din șisturi cristaline intens metamorfozate în paleozoic și pe areale mai restrânse din roci sedimentare și magmatice. Ei sunt formați pe cristalinul getic, în care se disting două serii cristaline: seria de Miniș și seria de Sebeș.

Munții Semenic reprezintă sectorul cel mai înalt din Munții Banatului, cel mai înalt vârf fiind Piatra Goznei (1447 m) urmat de vârful Semenic (1446 m.), și vârful Piatra Nedeia (1437 m). (Fig. 1.4). În peisajul de ansamblu al Munților Semenic, o notă de personalitate o imprimă Depresiunea Gărâna-Brebu Nou, aflată la contactul dintre Muntele Nemanului și Semenicul Înalt.

Fig.1.4. Munții Semenic

Sursa : Odă Mihai (foto)

Caracteristici climatice generale

Climatul este temperat continental moderat, subtipul bănățean, cu influențe mediteraneene.

Temperatura medie anuală se încadrează între 4°C și 9°C reflectând un relative echilibru termic și o anumită concordanță cu regimul de umiditate accentuat al aerului. Temperaturile se situează în timpul iernii între -25°C până la +6°C, iar pe timpul verii între +10°C și +25°C. În ianuarie se înregistrează între -2°C și -6°C, iar în luna iulie 14-18°C.

Temperatura maximă absolută a fost de 27,6°C în data de 14 iulie 1956, iar cea minima absolută a înregistrat -24,5°C,remarcându-se o amplitudine termică de 52,1°C.

Cantitățile de precipitații sunt cuprinse între 800-1000 mm/an, uneori depășind 1200-1400 mm/an.Cele mai abundente cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie, iar perioadele secetoase apar în intervalele ianuarie-februarie și septembrie-noiembrie.

Regimul termic al aerului face posibil înghețul solului, în intervalul lunar septembrie-mai. În atmosferă există uleiuri volatile eliberate în cantități uriașe la altitudini de peste 1200m, cunoscute și ca aerosoli, reprezentând un sanatoriu natural pentru turiști prin eficiența efectelor calmante și revigorante care tratează unele afecțiuni respiratorii.

Aici zăpada persistă 5,6 luni pe an, iar grosimea stratului de zăpadă se menține 3-4 luni pe an la peste 1 m, chiar și în iernile mai sărace în zăpadă.

Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este situat între 30-90 de zile.Astfel în zonă iernile sunt mai blânde și primăverile mai timpurii.

Vânturile acționează din direcțiile sud, sud-vest, vest, nord-vest și nord. Viteza media vântului este de aproximativ 10m/s. Iarna la altitudini mai mari de 1350m., vântul poate atinge și o viteză de 40-45 m/s.

Elemente hidrografice

Cel mai important ”rezervor” de ape din zona Banatului este masivul Semenic care datorită regimului precipitațiilor atmosferice, destul de bogat, asigură un volum important de ape în pânze freatice, ape curgătoare. izvoare, bazine lacustre și mlaștini de unde rezultă că munții Semenic sunt străbătuți de numeroase artere hidrografice care au debite bogate și dimensiuni variate.

Mlaștinile din munții Semenic stau amplaste pe turbăriile groase presărate cu mușuroaie înierbate. Aceste mlaștini se întâlnesc la băile mari ale vulturilor, băile mici ale vulturilor, etc.

Arealele ocupate de mlaștini cresc vizibil în locuri cu denivelări pronunțate.

Râurile ce izvorăsc din munții Semenic sunt Timiș, Bârzava și Nera, toate cu debite considerabile pe tot parcusul anului.

Râul Timiș se formează la confluența a trei brațe: Semenic, Grădiște și Brebu. Aici, la izvorul geografic al râului se află lacul de acumulare ”Trei Ape”.

Încă din secolul al XIX-lea, apele ce izvorăsc din munții Semenic au fost conectate prin intermediul unor canale într-o rețea hidrografică, astăzi unele din ele fiind funcționale.

În anul 1909 s-a construit lângă localitatea Văliug digul care a format lacul de acumulare Breazova, primul lac de amenajare din sud-estul Europei, având o suprafață de 12 ha.

Mai târziu, în anul 1947 s-a început amenajarea lacului ”Gozna” cunoscut și ca lacul Văliug, este un lac de baraj artificial, fiind situat la 610 metri altitudine cu o suprafață de 66,2 ha și o adâncime de 25 de metri.

În Munții Semenicului nu există lacuri naturale, excepție poate face lacul crio-nival Baia Vulturilor, aflat la 1390 metri altitudine. Lacul, foarte mic, este alimentat de un izvor cristalin și este situat într-o mică vale. (Fig.1.5.)

Fig.1.5. Lacul Baia Vulturilor

Sursa : Odă Mihai (foto)

Structura biogeografică

Datorită faptului că se află în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, munții Semenic reprezintă o arie montană naturală ce dispune de o gamă  gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Zona reprezintă un adevărat paradis vegetal prin prezența pădurilor, stâncilor, cheilor, izvoarelor și a mlaștinilor,existând genuri și specii de arbori, plante și flori dăruite de natură, ori cultivate de oamenii locurilor, cu multă pricepere și pasiune.

La altitudini mai mari de 1350 metri, este caracteristică Semenicului vegetația de tip subalpin. În zonele unde nu este pădure, apare vegetația ierboasă specifice pajiștei montane. Vegetația forestieră este dominată de fag, aici se află cea mai mare rezervație de fag din Europa, dar se mai întâlnesc și specii de brad, pin, molid, plop, stejar, frasin, gorun, mesteacăn, tei argintiu și ienupăr.

Pe areale mai restrânse întâlnim pătlagina de munte, alunul turcesc, dar și plante precum florea-semenicului aflată pe cale de dispariție, garofiță, șofran, liliacul sălbatic, stânjenelul de stâncă, bumbăcăriță, pufuliță, sulițică, crinul de pădure, năprasnicul, pesmă, miera ursului brândușa, borșișor, salcii, și numeroase ierburi.

Bunele condiții climatice din zonă asigură existența și dezvoltarea unei faune bogate și variate ca genuri, existând și unele specii endemice. Întâlnim specii de mamifere precum ursul carpatin, cerbul, nevăstuica, liliacul, vulpea, lupul, iepurele, veverița, pisica sălbatică, iacul (Fig.1.6.) dar și reptile și amfibieni cum sunt șerpii, șopârlele și broaștele.

Păsările aduc în zonă o permanentă delectare cu ciripitul lor iar zborul lor fugar în păduri, pajiști, pășuni sau luminișur, redă o atmosferă plăcută și de neuitat.

Exemple de păsări sunt mierla de stâncă, ierunca, alunarul, uliul păsărar, cocoșul de mesteacăn sau corbul.

Speciile de pești sunt destul de abundente în cursurile superioare ale râurilor,întâlnindu-se păstrăvul, lipanul, mreana, zlăvoaca, linul, scobarul, carasul, pietrarul etc.

Insectele sunt numeroase și diverse,de la cele ce stau pe sol până la cele ce zboară.Libelulele, fluturii multicolorați, lăcustele, furnicile, gândacii și bondarii sunt doar câteva din speciile existente.

Presiunea antropică asupra sitului este destul de ridicată din cauza fluxului mare de turiști aproape pe tot cursul anului.

Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează din cauza turismului necontrolat, braconajului, exploatărilor forestiere, pășunatului haotic, arderea vegetației, distrugerea unor specii endemice de plante sau animale, extinderea anexelor gospodărești etc.

Fig.1.6. Iacul

Sursa : Odă Mihai (foto)

Populația și așezările

Munții Semenic și mediul înconjurător lor, fac parte, prin poziția lor, dintr-o zonă geografică de concentrare demografică reprezentând un areal de răscruce și convergență a căilor și fluxurilor comerciale.

În anul 1948, numărul locuitorilor a stagnat sau chiar a scăzut datorită celor două războaie mondiale și a mentalității de a exista un număr redus de copii în familie dar și din cauza mortalității infantile sau generale.

Evoluția numerică a populației a cunoscut o creștere considerabilă în timp, valorile pozitive ale sporului natural se mențin în jurul cifrei de 10%.

Densitatea medie a populației ajunge la 300-400 loc./ kmp. în orașele Reșița și Caransebeș iar în cadrul regiunii montane aceasta înregistrează valori de cca 20-25 loc./kmp.

Ponderea predominantă pe grupe de vârstă a populației de cca 58% o reprezintă grupa adulților, iar mediul din care provin este urban.

Rețeaua de așezări din masivul Semenic este densă, localitățile se află dispuse atât periferic cât și în interiorul regiunii.Nu toate localitățile se încadrează teritorial munților Semenic,însă se află în preajma lor având legături prin formele de activititate turistică din regiune, ca exemple fiind orașele Reșița și Caransebeș.

Datorită specificului montan, așezările rurale se impart în așezări sezoniere și așezări permanente.Cele sezoniere dispun de forme de locuințe destinate cazării numite sălașe care dacă au o funcționalitate intense tind să devină așezări permanente.Ele au forma și poziția construcțiilor montane, tipul bănățean.

Satele din zona montană practică o economie agricolă concentrată pe zootehnie și pomicultură.Ele sunt alimentate cu apă, au legătură cu diferitele căi de comunicație și centre comercială, dezvoltându-se și devenind factori polizatori în zonă și cu timpul pot devenii centre urbane.

Orașele, din zona munților Semenic, îndeplinesc un rol important în polarizarea activităților și fluxurilor turistice. Reșița și Caransebeș sunt orașele de tranzit turistic din zonă, apreciate de vizitatori pentru condițiile de confort, serviciile turistice pe care le oferă atât de aproape de poalele munților.

Fig.1.7. Populația după domiciliu a principalelor așezări din zona munților Semenic (anul 2016) Sursa : prelucrare date INSSE

1.7.Potențialul economic și activitățile din turism

Principalele activități economice sunt silvicultura și turismul. Agricultura este în plan secundar cu exploatarea forestieră, și creșterea animalelor.

Orașele Reșița și Caransebeș reprezintă centre industriale, culturale și comerciale care asigură fluxurilor turistice condiții moderne pentru cazare, alimentație, toate aceastea la un confort mai ridicat decât în localitățile mai mici, dar și pentru agreement locuri, monumente istorice cu o valoare unicată, edificii arhitectonice, artistice, muzee, săli de teatru, cinematografe, case de cultură, case memoriale, biblioteci, grădini, parcuri etc.

Una dintre aceste edificii culturale este biserica ortodoxă română Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș din Reșița. (Fig.1.8.)

Fig.1.8. Biserica Sf. Iosif cel Nou, Reșița

Sursa : Odă Mihai (foto)

Centrele agricole din satele și comunele din zonă constituie pilonii puternici ai economiei locale în care pulsează intens viața în gospodării înstărite, sunt păstrate și cultivate frumoase tradiții meșteșugărești împreună cu datini străvechi și creații folclorice românești ce vor dăinui peste veacuri cu flacăra lor nemuritoare.

Deoarece în Parcul Național Semenic-Cheile Carașului obiectivul principal de management este menținerea ecosistemelor stare naturală și conservarea diversității biologice, activitățile permise aici sunt restrânse. Sunt acceptate activitățile tradiționale practicate de comunitățile din zona parcului în condițiile în care nu contravin obiectivele de management. Ca și activități turistice,care tind spre ecoturism, se practică drumeții, speologie, alpinism,sporturile de iarnă și dezvoltarea agroturismului în zona limitrofă parcului.

CAP. II. POTENȚIALUL TURISTIC

Banatul dispune de un potențial turistic de o mare complexitate și valoare turistică prin atractivitatea peisagistică a zonei, prin varietatea resurselor, a activităților și a obiectivelor turistice.

O zonă în care se poate remarca bogăția patrimoniului turistic și varietatea de activități este Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, în special munții Semenic.

Dezvoltarea unei varietăți de activități turistice aici se poate realiza prin altitudinea culmilor muntoase, diversitatea florei și faunei, a rezervațiilor naturale și obiectivelor turistice prin trasee turistice, drumeții, alpinism, pârtii de schi, pescuitul sportiv, înotul, etc.

În zonă se pot vizita și elemente ale potențialului turistic antropic precum bisericile, satele montane sau stațiuniile turistice Semenic, Văliug-Crivaia și Trei Ape.

.Potențialul natural

Potențialul turistic natural presupune o diversitate a componentelor cadrului natural ca atracții turistice și resurse potențiale .

De-a lungul anilor, resursele potențiale turistice s-au păstrat într-o formă sau alta neatinse de activitățile umane. Prin valoarea, conținutul și specifiul lor, ele reprezintă pe de o parte, atracții turistice pretabile pentru vizitare, iar pe de altă parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca și materie primă.

Munții Semenic oferă resurse turistice naturale prin componentele sale legate de relief, climă, hidrografie, structura biogeografică, etc. Principalul element atractiv îl constituie relieful, valoarea turistică a acestuia fiind amplificată de particularitățile celorlalți factori geografici cum sunt clima, hidrografia, vegetația și fauna.

Teritoriul acestor munți dispune de un fond variat și bogat de resurse naturale, componente ale peisajului său geografic și de valențe estetice, științifice, recreative sau educative superioare.

Aceste valențe au făcut ca zestrea naturală a teritoriului să reprezinte elementele principale de atragere a turiștilor.

2.1.1. Potențialul turistic al reliefului

Relieful munților Semenic prezintă interes prin valoarea peisagistică, prin posibilitățile sale de acces de desfășurare a activităților turistice,el își impune frumusețea cadrului natural prin formele de relief cele mai spectaculoase, și anume chei, peșteri sau culmile munților.

Regiunea se prezintă ca un masiv montan cu o evidentă asimetrie a reliefului, chiar dacă înălțimile nu ating valoarea de 1450 m. Astfel, în sectorul nordic, muntele Nemanul, se constituie într-o zonă mai joasă , ce coboară în trepte prelungi spre valea largă a Timișului, spre deosebire de sectorul sudic mai ridicat, Semenicul Înalt, unde se grupează înălțimile maxime și cele mai reprezentative forme de relief montan.

Cele mai spectaculoase forme se întâlnesc în vârfurile ce marchează și altitudinile maxime ale reliefului munților și anume vârful Piatra Gozna (1447 m), vârful Semenic (1446 m)și vârful Piatra Nedeia (1437 m). Aceste vârfuri împreună cu îngrămădirile de pietre de la baza acestora, contopite cu turbăria pajiștilor montane, imprimă peisajului, mai ales vara, imaginea asemănătoare podișurilor din climatul semiarid.

Relieful carstic este predominant prin formele specifice, exprimate prin eroziune, abrupturi petrografice, sectoare de chei și forme carstice de suprafață. (Fig.2.1.1.)

Fig.2.1.1. Forme carstice ale reliefului munților Semenic

Sursa : Odă Mihai (foto)

Platoul Semenic se află la înălțimea de 1.400 m, și este o zonă vastă de peste 4.000 ha, situată între vârfurile Piatra Goznei, Semenic și Piatra Nedeii. Spațiu enorm al platoului îl face să fie locul ideal pentru kiting. Accestul spre platou este accesibil din stațiunea Semenic sau direct din drumul județean 582E ce se oprește chiar la releul TV de pe Vârful Gozna. ( Fig.2.1.2.)

Fig.2.1.2 Platoul Semenic

Sursa : Odă Mihai (foto)

Parcul Național Semenic – Cheile Carașului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a având o suprafață de 36,214 ha cuprinzând opt rezervații naturale.

Râurile au sculptat în relieful calcaros diferite forme carstice precum sunt peșterile, câmpurile mici de lapiezuri, dolinele și numeroase peșteri.

Cheile Carașului reprezintă o formațiune de chei care se numără printre cele mai lungi și sălbatice chei din țară având o lungime de 19 km lungime și prezintă două sectoare de chei despărțite de Lunca Prolazului. Aceste chei formează un peisaj spectaculos având forma unor canioane care cuprind nenumărate specii de animale și plante alături de pădurile de fag care redau un peisaj mirific zonei.

Peștera Comarnic este cea mai mare peșteră din munții Banatului, cu o lungime de aproximativ 5 km. Peștera este declarată rezervație speologică și prezintă remarcabile fenomene carstice subterane. (Fig.2.1.3.)

Fig.2.1.3. Peștera Comarnic

Sursa : Odă Mihai (foto)

Peștera Popovăț face parte din complexul de peșteri prezente în Cheile Carașului, fiind foarte bogată în formațiuni calcaroase. Ea mai este numită și Peștera Megiureca, are o lungime de 1.121 metri și a fost descoperită în anul 1890. Peștera Popovăț adăpostește numeroase elemente de interes științific. Popovăț este considerată una din peșterile cu cele mai spectaculoase concrețiuni din România.

Peștera Răsuflătoarea, a fost declarată prima rezervație speologică științifică din Banat, ea fiind o arie protejată ce corespunde categoriei a I a IUCN de interes științific, geologic, speologic și paleontologic, cu resturi de faună fosilă concreționată.

Intrarea de mari dimensiuni în Peștera Liliecilor este deja emblematică pentru Cheile Carașului, forma acesteia asemănaăoare continentului african este ea însăși un obiectiv turistic.

Accesul în peșteră se face printr-o gaură cu diametru de aproximativ 10 metri, fiind necesară traversarea râului Caraș.

Peștera de după Cârșă este situată în versantul stâng al Cheilor Carașului cu o lungime de circa 1.300 m fiind structurată pe trei nivele. Peștera nu este bogată în concrețiuni dar în interiorul acesteia există stalactite, candelabre, scurgeri parietale, stalagmite, domuri, coloane simple.

Rezervația Izvoarele Carașului prezintă un relief carstic cu micașisturi și calcare; grohotișuri, peșteri, avene, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, izvoare, văi, abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri, cu flora și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor.

Izvoarele Nerei alcătuiesc o arie protejată din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului și reprezintă cea mai întinsă suprafață de pădure virgină de fag din Europa continentală.

2.1.2. Potențialul turistic al climei

Clima este blândă, acceptabilă, iar lipsa asprimei regimului eolian oferă organismului uman un mediu cu terapie binefăcătoare pentru toate vârstele.

În munții Semenic, perioada rece din timpul anului condiționează ierni mai mult prelungite decât aspre, iar mantia de zăpadă, care poate rezista aproximativ șase luni pe culmile munților, asigură condiții optime pârtiilor de schii pentru practicarea sporturilor de iarnă. Suprafața golului montan larg extinsă, pantele în general mici și orientate pe diferite direcții suplimentează calitatea condițiilor de excepție pentru turismul sportiv.

Acest cadru climatic general conduce la un regim termic moderat, cantități medii de precipitații ceva mai ridicate decât în alte zone ale țării la altitudini similare, perioade destul de dese de încalzire în timpul iernii.

Temperatura medie anuală se încadrează între 4 și 9°C, dovedind că există condiții bune pentru desfășurarea permanentă și într-o manieră confortabilă a deplasării turistice pe culmile montane ale Semenicului.

Circulația maselor de aer umed din vest și sud-vest este caracteristică întregului an. Brizele au un rol important în intervalul cald al anului, ele sunt destul de intense, iar aerul lor umezit și bine oxigenat creează în ascensiunea lui spre culmile înalte o atmosferă îmbietoare, tonifiantă pentru excursii.

2.1.3. Potențialul turistic al apelor

Munții Semenic reprezintă un important nod hidrografic, de aici izvorând râurile Nera, Bârzava și Timiș. Cu ajutorul acestor râuri s-au format canale care apoi au dezvoltat o întreagă rețea hidrografică ce au debite importante (Fig 2.1.4.) , contribuind la formarea ulterioară a digului Văliug ce a dus la crearea lacului Breazova, iar mai târziu lacul Trei Ape și Gozna.

Timișul izvorăște de sub vârful Semenic, de la circa 1410 m altitudine.El își desfășoară valea pe o distanță de circa 70 de km și este cel mai mare râu al Banatului, constituind artera hidrografică principal care drenează cursurile de apă din zonă.

Bârzava izvorăște de la circa 1080 m, flancând mai mult de jumătate din versantul vestic al munților Semenic, iar pe teritoriul masivului Semenic se află numai 40,3 km. Râul primește numeroși afluenți, de dimensiuni mici, cu un regim hidrologic de tipul organismelor torențiale.

Nera are o lungime de 124 km, dintre care 22,5 în spațiul montan al Semenicului de unde și izvorăște.

Fig.2.1.4. Suprafața bazinelor hidrografice a râurilor și debitul acestora

Lacurile sunt antropice, de baraj, având suprafețe diferite (Fig.2.1.5.), iar în unele areale mai restrânse ,unde apele stagnate provenite din izvoare sau precipitații atmosferice sunt reținute de mici denivelări ale reliefului, se formează mlaștini.

Fig.2.1.5.Lacurile cu suprafețele și volumul de apă acumulat

Lacul Trei Ape este un lac de acumulare antropic, ce s-a format într-o zonă pitoreasca a depresiunii Gărâna, la o altitudine de aproximativ 835 metri.Este cel mai înalt lac de acumulare din masivul Semenic, considerat un loc de poveste în orice anotimp iar aerul curat din această zonă oferă turiștilor o stare de relaxare totală. (Fig. 2.1.6)

Fig.2.1.6. Lacul Trei Ape

Sursa : Odă Mihai (foto)

Lacul Breazova este un minunat loc de popas în inima muntelui, situat în mijlocul unei păduri, la o altitudine de 500 m.și împreună cu uzina electrică constituie un obiectiv turistic important.

În prezent acesta este vizitat de pescari și iubitori de natură, pentru că oferă un peisaj sălbatic spectaculos, malurile fiind abrupte, din stânci și înconjurate de păduri.

Lacul Baia Vulturilor reprezintă un izvor pitoresc, care formează două magnifice și cristaline ochiuri de apă, având o suprafață foarte mică.

Lacul Secu este locul rustic perfect pentru relaxare sau pescuit. Barajul este impresionant prin originalitatea construcției și prin dimensiuni.

Principalul său rol este apărarea împotriva inundațiilor și alimentarea cu apă a municipiului Reșița. Rolul secundar este producția de energie electrică și cel de lac de agrement. (Fig.2.1.7.)

Fig.2.1.7. Lacul Secu

Sursa : Odă Mihai (foto)

Cel mai renumit lac și îndrăgit loc de recreație și activitate turistică de pe culoarul văii Bârzava este Lacul Gozna, un lac de acumulare utilizat pentru producerea energiei electrice și pentru alimentarea cu apă. Barajul lacului a fost ridicat în anul 1909. Mai este numit și Văliug și reprezintă un loc bun pentru plajă, pescuit sau practicarea de sporturi nautice. (Fig. 2.1.8.)

Fig.2.1.8. Lacul Văliug

Sursa : Odă Mihai (foto)

2.1.4. Potențialul turistic biogeografic

Munții Semenic constituie o grădină impresionantă în ale cărei covoare de vegetație multicoloră se găsesc arbori, arbuști,plante, flori dar și elemente faunistice ce populează pădurea, pajiștile montane și apele, ele fiind reprezentate prin mamifere, păsări, pești, reptile, insecte etc.

Peisajul este decorat prin pășunile, pădurile, fânețele, ogoarele, livezile care împreună cu vegetațiile de tip subalpin,domeniilor forestiere și culoarelor de vale alcătuiesc un veșmânt nu numai bogat și frumos dar și original.

Pădurile de fag reprezintă o bogăție de neasemuit a munților Semenic, ele oferă o atmosferă de liniște reconfortantă prin tablourile pastelate cu umbră și lumină, pe potecile răcoroase și pline de farmec. (Fig.2.1.9.)

Fig. 2.1.9. Vegetația munților Semenic

Sursa : Odă Mihai (foto)

Fagul poate ajunge la 40 de metri înălțime, un diametru de peste 1,5 metri și o vârstă de 300 de ani. Arborele este deosebit de important pentru mediu – produce o cantitate mult mai mare de oxigen, decât bradul, molidul sau pinul.

Pajiștea montană este formată din rogozul alpin, graminee cum sunt firuța, păiușul roșu, iarba stânelor, țepoșica și altele. Un farmec deosebit îl dau plantele cu flori, printre acestea se remarcă clopoțelul de stâncă,degetăruțul, afinul sau merișorul.

Pe stânci se găsesc mușchi și licheni, iar prin crăpături de rocă pătrund rădăcinile cimbrișorului.Pe lângă fag, aici cresc carpenul, paltinul, ulmul de munte sau scorușul.Pe sub arbori și arbuști cresc numeroase ferigi precum năvalnicul sau coada calului.

Bogăția pădurii este împlinită de rodul tufișurilor de zmeuriș, coacăz, scoruș, soc, cireș sălbatic, etc.

Principalele elemente faunistice care dețin cea mai mare pondere în domeniul forestier, cu o densitate de indivizi variată de la un sector la altul al masivului Semenic sunt mamiferele.

Dintre ele pot fi întâlnite ursul brun, cerbul carpatin, lupul cenușiu, căprioara, jderul de pădure, râsul,pârșul, viezurele, șoarecele gulerat sau dihorul pătat.

Păsările mențin atmosfera prin orchestrația cântecului vesel, cele mai întâlnite sunt ciocănitoarea, șoimul, acvila de munte, rândunica roșcată, pietrarul bănățean, vulturul alb sau presura bărboasă.

Dintre reptile și amfibieni se întâlnesc șopârla (Fig. 2.1.10), vipera cu corn, gușterul, salamandra, broasca verde.

Fig.2.1.10. Șopârla

Sursa : Odă Mihai ( foto)

În lacurile de acumulare și în râuri trăiesc specii de pești precum păstrăvul indigen, zglăvoaca, mreana vânătă, caras și alte specii.

Fluturii, bondarii multicolori, lăcustele, gândacii dovedesc că lumea insectelor este deosebit de complexă în zonă.

2.2. Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic este dat de totalitatea elementelor de atractivitate turistică create de om de-a lungul timpului.

Resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale, economice cât și elementele spirituale și tradiționale ale oamenilor din zonă într-o îmbinare armonioasă cu natura.

Atractivitatea componentelor antropice este determinată de unicitatea, originalitatea, vechimea și istoria obiectivelor turistice.

Printre cele mai importante elemente de acest tip se numară arta și tradiția populară care prin obiceiurile strămoșești, gastronomie, țesături, cusături, costume populare, ceramică populară, dans, târguri, expoziții sau festivaluri concretizate prin bogăție și varietate reprezintă o atracție turistică inedită.

Obiectivele religioase, culturale, istorice, satele turistice, centrele urbane, stațiuni turistice, vestigiile arheologice și monumentele de artă reprezintă elemente ale potențialului antropic.

2.2.1. Potențialul turistic religios, cultural și istoric

Potențialul religios este redat de existența bisericilor din satele montane.

Astăzi este una dintre clădirile cele mai reprezentative de pe Semenic este schitul Sfântul Ilie din comuna Văliug (Fig. 2.2.1.) care dă viața acestor locuri legendare .Biserica este micuță, din lemn, pe fundație de piatră, construită în formă de navă. Alte biserici importante sunt bisericile romano-catolice dar și cele religioase din satele Brebu Nou și Văliug.

Deasupra Cheilor Carașului se află un loc încărcat de istorie, în jurul căruia s-au împletit mai multe legende. Este vorba despre Cetatea Carașova, construită, în apropiere de Reșița, din care au mai rămas doar fragmente din zidul gros de incintă.

Această cetate se întindea pe o suprafață de 2500 m², și funcționat în a doua jumatate a secolului al XV lea.Ea este cunoscută și sub numele de Cetatea Turcilor deoarece a fost pentru o vreme stăpânită de otomani. Drumeția până lângă zidurile fortificației oferă prilejul de a cuprinde cu privirea spectacolul naturii, acesta fiind un deosebit punct de belvedere asupra cheilor.

Fig.2.2.1. Schitul Sfântul Ilie

Sursa : Odă Mihai (foto)

2.2.2. Potențialul turistic al obiectivelor socio-demografice

Obiectivele socio-demografice din munții Semenic sunt cele două orașe, Reșița și Caransebeș, care reprezintă centrele urbane turistice din zonă, satele montane ce au facilități de cazare ce le dau funție turistică precum este satul Gărâna, Brebu Nou, Văliug, dar și stațiuniile Semenic, Văliug-Crivaia, Trei Ape.

Reșița este reședința județului Caraș-Severin, aflată într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit și cu obiective turistice atrăgătoare. Reșița este cel mai vechi centru siderurgic al României și una din cele mai importante cetăți industriale din sud-estul Europei reprezentând o atractivitate pentru turiști datorită dotării cu structuri turistice de cazare, alimentație, dar și agreement, în cadrul orașului existând parcuri, muzee, biblioteci, monumente istorice, biserici, teatre și săli de cultură, cinematografe etc.

Caransebeșul reprezintă un important centru cultural din Banat. Descoperirile arheologice relevă o viguroasă cultură materială și spirituală, mai întâi specific daco-getică, apoi daco-romană. Bisericile, catedralele, muzeele, cetatea, monumentele constituie principalele atracții turistice.

Satul Gărâna este un sat cu folclor interesant, ridicat de coloniștii germani aduși din Bavaria pentru a asigura alimentarea cu lemn și cărbune a siderurgiei reșițene deși în momentul de față populația de origine germană a emigrat aproape în totalitate, satul s-a transformat într-o zonă turistică și începând cu 1993. anual, aici are loc la mijlocul luni august Festivalul de Jazz Gărâna. Recent șe desfășoară și festivalul de folk, care își propune să atragă amatori ai acestui gen muzical.

Stațiunea turistică Semenic este situată la peste 1410 m altitudine, între vârfurile Piatra Goznei, Semenic și Piatra Nedei. Pe Semenic există 6 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, prevăzute cu teleschi. Cele mai representative sunt pârtia de schi „Semenic” , cu un grad ușor de dificultate și lungime de 350 m, urmată de pârtia ”Uriașul” cu o lungime de 1.200 de metri fiind cu un grad de dificultate de un nivel mediu iar pentru experimentați există pârtia „Slalom uriaș” cu un nivel greu de dificultate și o lungime de 1250 m. (Fig.2.2.2.)

Pârtiile de schi oferă servicii turistice precum, cursuri de inițiere la schi, snowmobile, cicloturism,. Complexul turistic este cu spații de cazare, restaurante și baruri.

Stațiunea turistică Văliug-Crivaia este o stațiune climaterică situată de-a lungul lacului Gozna și la poalele masivului Semenic la altitudinea de 650m. Este o zona renumită pentru atracțiile turistice în lunile de vară și de iarnă dar și pentru beneficiile asupra sănătății (afecțiuni endocrine, respiratorii). Pe malul lacului sunt 4 pontoane pentru plajă și înot cu echipamente pentru practicarea sporturilor nautice. ( Fig.2.2.2.1.)

Stațiunea turistică Trei Ape se află la o altitudine de 850 m, lângă lacul de acumulare cu același nume reprezentând un loc ideal pentru câteva zile de odihnă și pentru eliminarea stresului. Aici turiștii pot profita de hoteluri accesibile, vile, locuri de plajă sau restaurante cu și fără terasă. Ea este preferată în special de iubitorii sporturilor nautice, care pot închiria de aici bărci sau hidrobiciclete sau pot pescui, lacul Trei Ape fiind foarte bogat în păstrăvi. Plimbările pe lac reprezintă una dintre activitățile de agreement din zonă.

Fig.2.2.2. Stațiunea Semenic

Sursa : Odă Mihai (foto)

Fig. 2.2.2.1. Stațiunea Văliug-Crivaia

Sursa : Odă Mihai

2.2.3. Potențialul turistic economic și agroturismul

Economia zonei este asigurată de activitățile turistice și agricultura împreună cu zootehnia. Turiștii care vin în zonă caută un mediu natural, intact, liniștit, cu aer curat, neaglomerat, care îmbinat cu tradițiile, cultura, produsele alimentare specifice zonei le oferă vacanțe în case sau locuințe rurale ce le aduc aminte de istoria acestui loc.

Gospodarii, prin rețetele originale strămoșești, oferă meniuri tradiționale cu produse bănățene gustoase precum pâinea pe vatră, mierea de albine cu nucă, cremă de nuci, șunca de vatră țărănească, sarmale sau pălinca.

2.2.5. Potențialul turistic etnografic

Comorile etno-folclorice, păstrate de-a lungul veacurilor și transmise din generație în generație, pot fi descoperite în existența localităților, în viața de zi cu zi a oamenilor și în activitățile lor.

Evenimentele din sate sunt, de asemenea, prilejuri de cunoaștere a tradițiilor, folclorului și portului popular. Un exemplu este festivalurile de jazz și de folk de la Gărâna unde s-a mai ținul și festivalul Wolfblues, dedicat iubitorilor de blues autentic și sau fanilor rock.

Festivalul Pompierilor de la Brebu Nou atrag turiști prin alaiul de culoare, costumele populare nemțești și fanfare.An de an la Gărâna se sărbătorește kirchweih-ul, așa se numește hramul bisericii în satul de pemi.

CAP. III. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Infrastructura sau baza tehnico-materială turistică cuprinde bunurile și mijloacele create de om ce pun în valoare resursele turistice naturale sau antropice de care dispune existența unui teritoriu.

Turismul se poate dezvolta decât în condițiile în care se oferă suficiente posibilități de cazare, masă sau agrement în pas cu cerințele pieței. Practica turistică la nivel național sau internațional cunoaște numeroase cazuri în care principalele obstacole ale dezvoltării turismului sunt generate de o ofertă insuficientă ca volum, structură sau nivel calitativ al serviciilor, datorită infrastructurii turistice slab dezvoltate. În orice țară, regiune, zonă, stațiune primitoare de turiști, este necesară asigurarea unei eficiențe economice optime în industria turismului.

În România, s-au alocat fonduri importante de investiții pentru dezvoltarea și diversificarea bazei tehnico-materiale turistice, pentru valorificarea condițiilor naturale și a valorilor cultural-istorice, artistice existente de-a lungul vremii, reprezentând elemente de mare valoare a patrimoniului turistic național.

Infrastructura turistică include: structurile de cazare, structurile de alimentație publică, structurile de agreement și căile și mijloacele de transport turistic.

Funcția sa primordială este satisfacerea cererii prin dotări și servicii specifice.

3.1. Structuri turistice de cazare. alimentație și agrement

Baza de cazare reprezintă componenta principală a infrastructurii turistice ce impulsionează dezvoltarea turismului, circulația turistică și resursele turistice.

Structurile de cazare sunt acele dotări ce asigură turiștilor odihna și înnoptarea pentru un anumit interval de timp pe baza unor tarife diferențiate în funcție de gradul lor de confort, sezon sau alte servicii precum alimentație sau agreement.

În zonă principalele structuri de cazare sunt hotelurile, hanurile, pensiunile, vilele turistice, cabane, campingurile dar și apartamentele turistice, cele mai multe fiind amplasate în orașele Reșița și Caransebeș, cele mai accesibile sunt cele din stațiuni. ( Fig.3.1.).

Unele dintre ele au regim de funcționare permanent, altele sezonir și sunt dotate cu televizoare, internet și aer condiționat.

Structurile de alimentație reprezintă localurile publice în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie și băuturi, caracterizîndu-se prin aceea că în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoțită de servicii specifice care asigură consumul acestora preponderent pe loc.

Restaurantele și barurile pensiunilor din zonă au preparate culinare atât din bucatăria internațională cât și cea romanească.

Fig.3.1. Localizarea unităților de cazare din stațiunile din zonă

Agrementul reprezintă o altă componentă de bază a serviciilor turistice, deoarece vizează destinderea și recreerea pshică a turistului, precum și divertismentul sau dezvoltarea capacităților sale.

Diversitatea și originalitatea ofertei de agrement pot constitui elemente hotărâtoare în atragerea fluxurilor turistice fiind principala motivație de călătorie conducând la apariția unor noi tipuri de vacanțe precum cele destinate doar sporturilor de iarnă, alpinismului etc.

Orice stațiune ca să fie competitivă, cu largă deschidere spre turismul internațional, trebuie să dispună de o bază tehnico-materială de agrement complexă și modernă.

Dezvoltarea structurilor de agrement vin în întâmpinarea exigențelor de creștere a atractivității stațiunilor turistice și au un rol important în creșterea eficienței economice din stațiune.

Stațiunea Semenic dispune de centre de închiriere a echipamentelor sportive, centrele de inițiere în schi, pârtii de schi de unde rezultă că sporturile de iarnă sunt dezvoltate. Printre activitățile de agrement din zonă se remarcă sporturile nautice pe timp de vară în lacurile existente, pescuitul, drumețiile, speoturismul, enduroturism, alpinism sau snowboard.

3.2. Căi de comunicație și transport turistic

Pentru a ajunge în stațiune, există două căi de acces prin circulația rutieră. Prima prin Reșița – Cuptoare – Văliug – Pasul Prislop – Semenic, iar a doua prin Caransebeș – Slatina Timiș– Brebu Nou (Weidental) – Trei Ape – Pasul Prislop – Semenic. Altă variantă este circulația feroviară până în Reșița, de aici existând microbuze destinate turiștilor.

Stațiunea este deservită de instalație de transport prin cablu reprezentată de telescaun, teleschi și babyski – lifturi. Telescaunul ce se găsește în stațiune este primul construit în țară de uzinele din întinzându-se între localitatea Văliug și Vârful Piatra Goznei.

Există și o linie de ski-bus-uri între Văliug și Semenic. Acestea pornesc pe traseul lung de 16 kilometri la fiecare 30 de minute.

CAP. IV. EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ȘI FORMELE DE TURISM

Înzestrați cu un potențial turistic de excepție prin varietatea peisajelor, munții Semenic se bucură de o climă favorabilă practicării turismului având o floră și o faună bogată, cu o varitate și diversitate a resurselor naturale.

Bogăția sufletească a oamenilor harnici ai acestei zone, recunoscuți pentru ospitalitatea lor afirmă că munții Semenic reprezintă cu succes o atracție turistică la nivel regional, dar și național.

Stațiunea este dotată cu toate tipurile de structuri turistice, moderne, ce asigură dezvoltarea turismului și economiei zonei.

Valorificarea complexă a amenajărilor și amploarea acestora definesc calitatatea și dinamica funcționalității turistice, zona munților Semenic fiind cea mai importantă concentrare turistică a Banatului.

Exigențele turiștilor sunt satisfăcute de nomenclatorul dotărilor ce este destul de bogat și diversificat oferind servicii destul de mulțumitoare la un preț accesibil.

În activitatea turistică națională și internațională se practică o gamă largă de forme de turism determinate de modalitățile de satisfacere a nevoii de turism, de condițiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere, de particularitățile organizării călătoriei. Aceste forme de turism pot fi dezvoltate în regiuni diferite, în funcții de diferite criterii sau factori ce își pun amprenta asupra desfășurării și individualizării fenomenului turistic.

Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea sau combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.

4.1. Evaluarea atractivității potențialului turistic al teritoriului

Evident, există zone cu un potential turistic mai atractiv și altele cu un potential mai puțin atractiv. În evaluarea atractivității unei zone se ține cont de resursele turistice naturale și antropice, dar și de baza tehnico-materială și infrastructura generală.

Resursele turistice naturale cuprind elemente precum peisajul, relieful cu varietatea formelor, elementele climatice, rețeaua hidrografică, structura biogeografică și factorii terapeutici.

Resursele antropice sunt reprezentate de vestigii arheologice, biserici și mănăstiri, muzee, arhitectura populară cu obiceiurile și tradițiile strămoșești și meșteșuguri și artizanat.

Baza tehnico-materială este alcătuită din structurile de primire turistică, structurile de alimentație publică, structurile de agrement și structurile de tratament.

Infrastructura generală este cuprinsă din căile de acces către zona turistică, de rețele tehnico-edilitare cum sunt alimentarea cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, energie electrică, energie termică dar și punctele ecologice de colectare a deșeurilor.

În munții Semenic, potențialul turistic este variat și bogat, majoritatea resurselor sunt concentrate în zone turistice distincte dar care sunt legate prin căi de comunicație principale. Atractivitatea teritoriului este dată de peisajul mirific, clima blândă, de activitățile turistice din stațiune dar și de structurile turistice din localitățile ce înconjoară munții, ceea ce îi oferă o valoare a calității turistice satisfăcătoare, zona reprezintă o atracție de interes național.

4.2. Selectarea obiectivelor cu valoare turistică

Obiectivele sunt principalii factori motivanți ai unor deplasări în scopuri turistice. În absența lor nu ar mai fi necesare serviciile turistice. Ele atrag prin originalitatea lor , iar datorită gradului de implicare asupra lor, beneficiază de un flux turistic ridicat sau scăzut.

Munții Semenic reprezintă obiectivul principal datorită vârfurilor acestora, ce reprezintă o priveliște de neuitat, un cadru natural ce oferă peisaje montane interesante, deși au o înălțime mai mică față de ceilalți munți din țară.

Alt obiectiv este stațiunea Semenic care ,datorită climatului favorabil practicării sporturilor de iarnă pe o perioadă mai îndelungată față de celelalte zone montane, oferă tuturor categoriilor de turiști pârtii de schi cu grad de dificultate ușor, mediu dar și dificil pentru cei experimentați.

Stațiunea, dotată cu centre de închiriat echipament sportive, cu unități de cazare și alimentație, este deschisă tot timpul anului, pentru că și pe timpul verii se poate practica turismul montan prin drumeții, cicloturism sau alpinism.

Un obiectiv ce cuprinde mai multe atracții turistice este Parcul Național Semenic-Cheile Carașului unde se întâlnesc forme de relief deosebite precum chei, văi, numeroase peșteri, dar și râuri, lacuri care împreună cu flora și fauna din parc, cu rezervațiile natural , împletesc un cadru peisagistic atrăgător și tentant.

Și atracțiile din orașele aferente masivului Semenic reprezintă obiective antropice ce apațin turismului.

4.3. Forme de turism din zonă

În ultimele decenii au devenit populare noi forme de turism datorită motivației individului, scopului călătoriei și destinației. Încercarea de diferențiere a activităților turistice și clasificarea lor în forme și tipuri de turism este diferită în literatura de specialitate, însă se consideră că în funcție de resursele unui spațiu geografic se pot practica mai multe tipuri de turism în aceeași zonă. În zona munților Semenic întâlnim diverse forme de turism care sunt prezente în funcție de sezon sau pe tot parcursul anului.

Turism de recreere și agrement este la îndemâna tuturor turiștilor proveniți din medii sociale diferite. În special populația urbană este atrasă de natură, în timp ce populația rurală participă mai puțin. Este un tip de turism practicat de toate grupele de vârstă. Durata este variabilă predominând turismul de durată scurtă (week-end) sau medie, se efectuează la distanțe diferite în funcție de posibilitățile materiale ale turiștilor. Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului, care se poate considera și atunci când evadezi dintr-un mediu în altul iar munții Semenic reprezintă o oază de relaxare și recreere în mijlocul naturii, dar și un interes prin cunoașterea de oameni și locuri noi, de obiceiuri și meșteșuguri precum și participarea la manifestări culturale sau artistice precum este festivalul de jazz de la Gărâna sau festivalul pompierilor de la Brebu Nou.

Agroturismul reprezintă o formă de turism ce ia amploare prin obiceiurile, tradițiile și modul de viață simplu al localnicilor ce atrage turiștii care doresc să trăiască și ei în satele bănățene o perioadă de timp în sălașele din sate pentru a-și face o idee despre viața strămoșilor acestor meleaguri și a mânca produse tradiționale unicate.

Turismul montan s-a dezvoltat în ultimii ani, și nu numai în timpul iernii, când sezonul sporturilor de iarna transformă stațiunile montane în destinațiile preferate și aglomerate de turiști dar și în sezonul de vară prin traseele montane, drumeții sau enduroturism.

Turismul religios constă în pelerinajele credincioșilor la lăcașurile de cult, la hramurile bisericilor care atrag în perioada sărbătorilor religioase tradiționale un număr considerabil de pelerini. În zonă cele mai importante sunt biserica Sfântul Ilie de la Văliug, dar și biserica romano-catolică din Brebu Nou. Biserici ortodoxe și romano-catolice, precum și catedrale se mai găsesc în orașele Caransebeș și Reșița.

Turismul cultural abordează cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. În zonă cele mai importante edificii sunt reprezentate de muzeele, teatrele, casele de cultură, casele memoriale aflate în orașele Reșița și Caransebeș.

Tezaurul etnografic și folcloric romanesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin arhitectura specifică satelor din provinciile bănățene, prin portul popular, prin manifestari etnoculturale și religioase tradițional, prin festivaluri sau târguri.

Ecoturismul este o formă de turism care urmărește descoperirea mediului natural și conservarea acestuia. Parcul Național Semenic-Cheile Carașului cuprinde opt rezervații naturale. Aceste rezervații sunt protejate și reprezintă principalele atracții din parc.

Turismul sportiv constituie o alta formă de turism foarte agreata de turiști. Practic el poate acoperi toate categoriile de sporturi, de la cele nautice, sporturile de iarnă până la cele de vară precum alpinismul, pescuitul, nordic walking, cicloturism sau drumeții.

CONCLUZII

Munții Semenic se află în S-V-ul României,mai exact în partea centrală a Munților Banatului din județul Caraș-Severin.

Munții Semenic reprezintă sectorul cel mai înalt din Munții Banatului, cel mai înalt vârf fiind Piatra Goznei (1447 m) urmat de vârful Semenic (1446 m.), și vârful Piatra Nedeia (1437 m).

Munții Semenic sunt probabil unii dintre cei mai accesibili munți din România,datorită drumurilor asfaltate ce ajung până în vârf. Este posibil accesul rutier prin Reșița sau Caransebeș ce reprezintă principalele puncte de pornire.

Atracția principală o reprezintă platoul Semenic (1350 m) cu stațiunea Semenic care are o lungime totatală de aproximativ 3 km. și care dispune de unități de cazare ( hoteluri, pensiuni, cabane, vile turistice) și unități de alimentație (restaurante, baruri).

Clima este blândă, acceptabilă, iar lipsa asprimei regimului eolian oferă organismului uman un mediu cu terapie binefăcătoare pentru toate vârstele.

Cel mai important ”rezervor” de ape din zona Banatului este masivul Semenic care datorită regimului precipitațiilor atmosferice, destul de bogat, asigură un volum important de ape în pânze freatice, ape curgătoare. izvoare, bazine lacustre și mlaștini de unde rezultă că munții Semenic sunt străbătuți de numeroase artere hidrografice care au debite bogate și dimensiuni variate.

Datorită faptului că se află în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, munții Semenic reprezintă o arie montană naturală ce dispune de o gamă  gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Principalele activități economice sunt silvicultura și turismul. Agricultura este în plan secundar cu exploatarea forestieră, și creșterea animalelor.

Banatul dispune de un potențial turistic de o mare complexitate și valoare turistică prin atractivitatea peisagistică a zonei, prin varietatea resurselor, a activităților și a obiectivelor turistice.

Munții Semenic oferă resurse turistice naturale prin componentele sale legate de relief, climă, hidrografie, structura biogeografică.

Stațiunea Semenic dispune de centre de închiriere a echipamentelor sportive, centrele de inițiere în schi, pârtii de schi de unde rezultă că sporturile de iarnă sunt dezvoltate. Printre activitățile de agrement din zonă se remarcă sporturile nautice pe timp de vară în lacurile existente, pescuitul, drumețiile, speoturismul, enduroturism, alpinism sau snowboard.

Bogăția sufletească a oamenilor harnici ai acestei zone, recunoscuți pentru ospitalitatea lor afirmă că munții Semenic reprezintă cu succes o atracție turistică la nivel regional, dar și național.

În zona munților Semenic întâlnim diverse forme de turism care sunt prezente în funcție de sezon sau pe tot parcursul anului.

BIBLIOGRAFIE

Cândea M., Simon T., (2006), Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București;

Grigore, M. (1990), Munții Semenic, Ghid turistic, Editura Sport-Turism,București;

Grigore, M. (1981) Potențialul reliefului, Munții Semenic, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București;

Ielenicz M, , Comănescu L., (2009), România, Potențial turistic, Editura Universitară, București;

Ilieșiu N., Țeicu D., Damian M., (2011), Monografia istorică a Banatului, Editura Mica Valahie

Ilinca, N. (1999), Geografie umană, populația și așezările omnești, Editura Corint, București;

Morariu T., Savu Al, (1955), Densitatea rețelei hidrografice din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, Prob. geogr., vol II;

Sandu I., Pescaru V., Poiană I., (2008), Clima României, Editura Academiei Române, București;

Savu H., (1965), Structura în virgație a cristalinului Munților Semenic, D.S. Com. Geol., Inst. Geol., vol. LI (1963-1964);

Sencu V., Băcănaru I.,(1976), Județul Caraș-Severin, Județele Patriei, Editura Academiei Republicii Socialiste România.

http://pnscc.ro/

http://www.rowater.ro/dabanat/Versiunea%2022%20decembrie%202015%20a%20Planului%20de%20Manageme/Planul%20de%20Management%20actualizat%20al%20SH%20Banat%202016-2021/Planul%20de%20Management%20actualizat%20al%20SH%20Banat%202016%20-%202021%20-%20text.pdf

http://www.scrigroup.com/files/turism/366_poze/image002.gif

http://ski-si-snowboard.ro/partii/semenic-755