Potențialul Turistic al Orașului Dolj și Valorificarea Acestuia

=== 043b772fb8640e6b9f36c97b9360b0aaf6fceb9a_652690_1 ===

INTRODUCERE

Pentru lucrarea de licență am ales ca temă „Potențialul turistic al județului Dolj și valorificarea acestuia”, fiind o temă structurată în trei capitole, fiecare prezentând aspecte importante în acest sens. Obiectivul acestei lucrări este reprezentat de evidențierea resurselor turistice naturale, cultural istorice, tehnico- economice și socio- demografice, dar și a destinațiilor turistice din această zonă și formularea unor propuneri cu privire la îmbunătățirea situației de aici.

Astfel, primul capitol denumit „Resursele turistice naturale” aduce în discuție percepția despre așezarea județului și despre resursele turistice naturale, evidențiindu-se, pe rând, relieful, clima, hidrografia, vegetația și fauna, protecția mediului și rezervațiile naturale.

Al doilea capitol tratează „Resursele cultural-istorice, tehnico-economice si socio-demografice”, făcându-se referire la o scurtă prezentare a resurselor cultural-istorice, tehnico-economice și socio-demografice din județul Dolj.

Ultimul capitol se axează întocmai pe o „Destinațiile turistice” în care se analizează stațiunea Victoria, orașul Craiova, localitățile Ionele și Ghercesti cu ape termale, precum și un studiu de caz asupra unităților de cazare din județul Dolj. Astfel, se relevă faptul că Când vine vorba de alegerea unui loc pentru petrecerea concediului sau a unor zile libere e puțin probabil să existe persoane care să se gândească la Craiova sau la zona Doljului. Acest lucru este cât se poate de evident, mai ales că aparent este un județ modest, comparativ cu altele, în ceea ce privește resursele turistice. Din acest motiv se impun unele îmbunătățiri la nivelul zonei studiate în vederea atragerii unui număr cât mai mare de turiși.

Întreaga lucrare de licență este realizată având la bază un cadru teoretico- metodologic orientat pe surse bibliografice ale celor mai cunoscuți autori din domeniu, precum și a Direcției Județene de Statistică și a Institutului Național de Statistică.

Astfel, turismul se poate dezvolta în această zonă numai în condițiile în care există suficiente posibilități pentru cazarea și odihna vizitatorilor. Indiferent de tipul și gradul de confort, cazarea reprezintă un element indispensabil în asigurarea condițiilor pentru un sejur confortabil atât pentru turiștii care sosesc în stațiuni, cât și pentru alte categorii de participanți. Astfel, județul Dolj prezintă un potențial aparte în ceea ce privește dezvoltarea acestui sector, iar la nivelul său sunt necesare unele îmbunătățiri în vederea redresării situației economice, turismul fiind un factor cheie.

CAPITOLUL I. RESURSELE TURISTICE NATURALE

Așezare și date generale

Județul Dolj este încadrat în partea sud-vestică a României, între 44°42’ latitudine nordică, 43°43’ latitudine sudică, 24°16’ latitudine estică și 22°50’ latitudine vestică. De la nord spre sud, județul Dolj este străbătut de râul Jiu, a cărui denumire a fost atribuită în trecut acestei regiuni, respectiv Jiul de Jos. Astfel, județul Dolj este reprezentativ Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, sub aspectul dimensiunii mari pe care acesta o are în acest cadru.

Reședința județului analizat este reprezentată de municipiul Craiova, acesta din urmă reprezentând punctul central al Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, situat la circa 230 km de capitala țării, la 90 km de Dunăre, dar și la 120 km de Munții Carpați.

Din punct de vedere teritorial, județul Dolj este marcat de o suprafață ce se întinde pe 7.414 km2, ocupând astfel aproximativ 3.1% din teritoriul țării, dar și 25.4% din Regiunea anterior menționată. Mai jos este reprezentată Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, cu accent pe localizare pe plan național și pe delimitarea județelor din ansamblul său.

Fig. 1.1 și 1.2- Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Sursa: http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=4

Conform figurilor de mai sus, județul Dolj se învecinează în partea nordică, vestică și estică cu județele Mehedinți, Gorj, Vâlcea și Olt, și acestea fiind parte a aceleiași regiuni de dezvoltare anterior amintită. În extremitatea sudică, Doljul atinge granița României, marcată fiind de fluviul Dunărea. Distanța marcată, în acest sens, este de circa 150 km. În tabelul 1.1 se pot observa localitățile de la granița județului Dolj.

Tabel 1.1.

Localitățile de la granița județului Dolj

Sursa: Institutul Național de Statistică (INS), Anuar Statistic al Județului Dolj 2016.

Populația

Din punct de vedere demografic, la nivelul județului Dolj se înregistrează un număr de 715.989 de locuitori, înregistrându-se astfel, o scădere accentuată față de anul 1990, perioadă marcată de prezența a 776.161 locuitori pe acest teritoriu, scăderea totală fiind de aproximativ 8%. Începând cu anul 1990, populația județului a parcurs o scădere reprezentată printr-o rată medie de 0.5%, fenomene similare marcând perioada 1992 (-1,66%) – ( -1,57%) 2002. În același context, densitatea demografică a cunoscut o scădere de la aproximativ 105 locuitori/km2 în anul 1990 la 96,57 locuitori/km2 în 2016. Cu toate acestea, denistatea a fost mai crescută față de media pe plan regional, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud- Vest Oltenia, aici fiind marcată de 78,52 locuitori/km2 în 2016. Fenomenul este datorat, în principal, prezenței municipiului Craiova în acest județ.

Tabel 1.2.

Evoluția demografică la nivelul județului Dolj în perioada 2010-2016

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Județului Dolj 2017

Evoluția piramidală a populației la nivelul județului Dolj conform grupei de vârstă în ulrima perioadă de timp, în perioada 2010-2016, a evidențiat un proces permanent al îmbătrânirii demografice, mai ales în mediul rural, printr-o diminunare în ceea ce privește ponderea populației tinere de la 16.89% în anul 2011 la 14.77% în anul 2016. De asemenea, se poate observa că la nivelul județului Dolj, populația adultă a înregistrat o creștere paralelă de la aproximativ 62% în anul 2011 la 63% în anul 2016. De asemenea, tabelul 1.3 evidențiază durata medie de viață la nivelul județului Dolj. Acest indicator a înregistrat o creștere din anul 2011, însă în prezent se află sub nivel național.

Tabel 1.3.

Durata medie de viață în Județul Dolj și România

Sursa: INS, Anuarul Statistic al județului Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2016

Unități administrativ-teritoriale

Din punct de vedere administrativ- teritorial, pe raza județului Dolj sunt identificate șapte orașe (Băilești, Dăbuleni, Craiova, Segarcea, Calafat, Bechet și Filiași), iar dintre acestea, 3 au statutul de municipiu (Calafat, Craiova și Băilești). Tot aici, sunt identificate 104 comune și 378 de sate.

Fig. 1.3. Harta unităților administrativ-teritoriale la nivelul Județului Dolj

Sursa: http://www.cjdolj.ro/assets/images/harta-dolj.jpg

1.2. Resursele turistice naturale

Relieful

Având în vedere caracterul predominant pe care relieful îl are, județul Dolj este un județ al câmpiilor, care se încadrează în categoria celor de tip dunărean, prin prisma faptului că fluviul Dunărea reprezintă principalul agent care a generat formele de ajutor aici. Mai detaliat, relieful include lunca Dunării, zona câmpiei și a dealurilor, precum și altitudinea crescândă de la 30 la 350 m deasupra nivelului mării, de la sud la nordul județului.

Principalele unități de relief ale județului Dolj sunt:

Dealurile Amaradiei, cu altitudini maxime de 250-325 m, intră în unitatea de relief de rang superior numită Piemontul Oltețului, care se desfașoară pe teritoriile județelor Gorj și Vîlcea. Reprezintă singura unitate de relief cu aspect deluros,rezultat în urma erodării apelor curgătoare în adâncime și lateral.

Câmpia colinară înaltă a Bălăciței este plasată în partea sudică a Piemontului Getic de la vest de Jiu.Partea sa estică se întâlnește în județul Dolj. Are altitudini cuprinse între 180 și 250 m și este formtă din două subunități : Câmpia colinară a Argetoaiei și Câmpia înaltă a Desnățuiului.

Câmpia Băileștilor aparține integral județului Dolj și deține o înșiruire de trepte de relief,deoarece aici se desfășoară sistemul de 8 terase ale Dunării. Are altitudini cuprinse între 35 și 180 m.

Lunca Dunării –este treapta cea mai joasă a reliefului,desfășurându-se în lungul fluviului. La formarea reliefului luncii a participat acțiunea fluviului dar la fel de importantă a fost și contribuția vântului. Se disting 5 sectoare de luncă : Cetate-Basarabi, Calafat-Rast, Rast- Gighera,Gighera-Bechet și ultimul Bechet- Dabuleni.

Lunca Jiului traversează județul începând de la Filiași la Bechet. La formarea sa, spre deosebire de lunca Dunării a participat doar fluviul. Lunca Jiului prezintă 3 sectoare caracteristice luncilor mari: unul plasat lângă albia râului, deținând grinduri nisipoase,unul central, neted și unul marginal cu caracter depresionarși cu conuri de dejecție.

Clima

Județul Dolj face parte din zona climatului temperat, dar poziția și depresiunile de aici, care se află aproape de curbura carpatico-balcanică, conduc la un climat cu influențe mai calde comparativ cu acela din partea central-nordică a țării .

În anul 2015, temperatura medie anuală la nivelul județului Dolj a fost de 11.3 ° C, respectiv cu 0.9 ° mai scăzută decât în anul 2014 și cu 1.1 ° C mai mică decât în anul 2011. Cea mai mică medie lunară a marcat luna februarie (-3.3 ° C), iar cea mai mare, luna iulie (+ 23.1 ° C). Temperatura absolută maximă anuală la nivelul județului Dolj a fost reprezentată în anul 2015 de 36.8 ° C, pe 31 iulie și 1 august în timp ce minimul absolut de -24 ° C a fost înregistrat la data de 10 februarie. Din perspectivă pluviometrică, rata anuală a precipitațiilor a fost de 809.5 l / m2 în anul 2015 mai mare comparativ cu cei 443.8 l / m2 în anul 2014 și cu cei 476,9 l / m2 înregistrați în anul 2011, conform datelor furnizate de stația de observare a bazinului dunărean – Calafat.

Regimul de precipitații

Din punct de vedere pluviometric,Doljul se caracterizează prin cantității medii anuale mici. Cea mai mică cantitate medie anulă de 480 mm s-a înregistrat în Bechet și Cetate, iar cele mai mari ( 530-550) în unele centre aflate în jumătatea nordică a județului.

Din perspectivă climatică, ultimii 15 ani s-au caracterizat prin schimbări importante în ceea ce privește parametrii de natură hidrometeorologică și geoclimatică în majoritatea zonelor geografice ale planetei, inclusiv la nivelul județului Dolj. Aceste perturbări climatice au apărut, în mare măsură, pe fondul diverselor activități cu caracter antropic ce s-au desfășurat în industriile poluante ale economiilor naționale. Emisiile de substanțe acidifiante, precursori ai ozonului, de gaze cu efect de seră și de metale grele au condus la o încălzire marcantă a troposferei, rezultând în efecte dezastruoase asupra mediilor terestru, marin și aerian. Pentru a realiza o dezvoltare durabilă, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea și valorificarea noilor forme de energie regenerabilă, noile tehnologii care favorizează protecția mediului și creșterea eficienței energetice, s-a adoptat în 1997, prin prisma Protocolulului de la Kyoto, Cadrul Națiunilor Unite privind schimbările climatice.

Rețeaua hidrografică

La nivelul Județului Dolj există două bazine hidrografice cu rol principal: Dunărea (pe o întindere de 150 km) și Jiul (pe o suprafață de 140 km). Râurile secundare ale acestor bazine sunt parte componentă, respectiv: afluenții fluviului Dunărea, reprezentați de râul Balasan, râul Desnatui, râul Baboia, râul Ciutura, râul Jiet și afluenții râului Jiu fiind reprezentați de râul Amaradia, râul Plosca, râul Raznic, râul Gilort, râul Meresel și râul Mascot. O excepție în acest sens este cazul râului Teslui, acesta traversând Județul pe circa 73 km, fiind afluent al râului Olt.

Tabel 1.4.

Principale fluvii și râuri la nivelul județului Dolj în funcție de lungime

Sursa: INS, Județul Dolj în cifre 2013-2016

O altă importanță la nivelul acestui județ o au lacurile. Astfel, cel relevant în acest sens este Lacul Bistreț, a cărui suprafață totală este de 1.867 ha, dispunând de un volum de 28 milioane de m3 de apă. Printre lacurile mai mici, se pot menționa Lacul Ișalnița (lac de acumulare), Lacul Călugăreni, Lacul Rast și Lacul Maglavit, Lacul Fântanele, Lacul Buzatu, Lacul Vârtop, Lacul Caraula și Lacul Ripa Roșie.

Tabel 1.5.

Principalele lacuri la nivelul județului Dolj în funcție de suprafață și volum

Sursa: INS, Județul Dolj în cifre 2013-2016

Solul

În Județul Dolj se remarcă un sol fertil, prielnic pentru culturile agricole. Tipologiile de sol întâlnite în județul Dolj sunt următoarele:

soluri nisipoase;

soluri aluviale;

sol tip cernoziom;

soluri neevoluate;

soluri de pădure brun și roșu-brun;

soluri argiloase.

Regiunea Sud Vest Oltenia este afectată grav de o gestionare a deșeurilor necorespunzătoare (ex. depozitarea deșeurilor industriale și municipale neconformă contaminează solurile, apele de suprafață și apele subterane ), ceea ce afectează compoziția chimică a solurilor (concentrația de nitrați, azoturi și substanțe organice nedescompuse), precum și cele rezultate din activitățile industriale ,toatea acestea afectează calitatea solului. Județul Dolj confruntându-se cu un îngrijorător proces de deșertificare, fiind cel mai afectat județ din România.

Subsolul

Multă vreme județul Dolj era considerat,precum și alte județe de câmpie,lipsit de resurse minerale utile. O importanță locală prezentau rocile folosite ca și materiale de construcție precum : pietrișurile, nisipurile și argilele. Necesitatea din ce in ce mai mult a unor cantități mai mari de aceste materiale pentru susținerea ritmului de dezvoltare a construcțiilor de tot felul, a determinat intensificarea exploatării acestor resurse. Ca materiale de construcții, subsolul județului Dolj este bogat în argile, luturi argiloase și balast, care pot fi găsite în diferite localități din județ, inclusiv Calafat, Filiași, Bârca, Cernele, Lipov, Ișalnița.

Pe lângă aceste resurse, o cercetare mai profundă a subsolului a pus în ultimele doua decenii în evidență importante zăcăminte de hidrocarburi ( gaze naturale și țiței). În ceea ce privește zăcămintele de țiței acestea se întâlnesc în: Brădești, Melinești, Șimnicu de Sus, Almăj, Ghercești, Pielești, Malu Mare, Coșoveni, Cârcea; gaze naturale la Ghercești, Simnicu de Sus, Ișalnița, Coșoveni și Pielești.

Pot fi menționate și unele resurse de ape minerale, deocamdată sunt nevalorificate sau insuficient nevalorificate. Așa sunt izvoarele de la contactul terasei cu lunca Dunării de la Gighera, aduc din stratele pliocene ape minerale la suprafață.O a doua categorie o formează unele lacuri ( Desa, Urzicuța), a căror apă s-a mineralizat treptat, prin acumularea unor săruri spălate de pe suprafețele din jur.

Vegetația si fauna,

Vegetația în ultimele două secole a suferit modificări însemnate, datorate intervenției omului, determinând despădurirea câmpiei prin defrișarea pădurilor de pe suprafețe întinse. Habitatele naturale specifice județului Dolj sunt stepa și silvostepa. Pădurile de cer și gârniță se întâlnesc în partea de nord, colinară dar și alte tipuri de pădure în care este prezent gorunul ,se plasează pe întreaga jumătate nordică a Podișului Getic.În pădurile din Dealurile Amaradiei apare mai frecvent gorunul, alături de gârniță și cer. Păduri de stejar pufos și stejar brumăriu apar în Câmpia Băileștilor,în partea centrală a județului. Lunca Dunării a fost afectată de transformările majore create prin desecări,îndiguiri și irigații.

Fauna

Transformarea mediului de viață datorat ca urmare a intervenției omului dar și pescuitului și vânatului abuziv a avut în timp consecințe nefaste asupra faunei terestre si acvatice. Datorită acestui fapt numeroase specii au dispărut ,altele s-au înmulțit considerabil. În ultimul timp, se fac încercări pentru protejarea și înmulțirea unor specii precum căprioarele,fazanii de interes cinegetic și nedăunătoare și distrugerea altor specii pentru a putea limita acțiunile lor dăunătoare mediului precum : rozătoarele ( șoareci șobolani), răpitoarele (vulpe,dihor,lup). Fauna județului este specifică zonei de stepă.

Pe suprafețe întinse de culturi se găsesc răpitoare mici (nevăstuică, dihor), răpitoare mari (vulpe, lup) dar și rozătoare mici (popândăul șoarecele de câmp) risipite în diverse zone ale județului. Păsările de baltă sunt: pescăruși, corcodei, becaține, bâtlani, fluierari, găinușe de baltă,rațe sălbatice, berze populează bălțile din Lunca Dunării.

Din categoria păsărilor regăsim: prigoria, potârnichea, prepelița,presura, lăstunul (pe malurile lutoase), iar ca păsări ale zăvoaielor: pițigoiul, mierla, privighetoarea. Dintre speciile cu valoare economică, amintim: somn,șalău, crap, caras, știucă.

În cadrul Județului Dolj, privind speciile de plante și animale din flora și fauna sălbatică, există un număr de 75 de specii de plante și 50 de animale rare,care sunt aflate și în pericol de dispariție.

Protecția mediului și rezervațiile naturale la nivelul județului Dolj

Zone protejate și bio-diversitate

Suprafața totală pe care zonele protejate o ocupă la nivelul județului Dolj atinge 3687 ha, reprezentând aproximativ 0.5% din suprafața totală a acestuia. Pe baza reglementărilor legislative, trei documente au stabilit caracterul protejat al diferitelor zone la nivelul județului Dolj, respectiv: Legea 5/2000, HG nr. 2151/2004 și Hotărârea Consiliului Local 261/1994. Aici se întâlnesc 37 de zone ce prezintă un caracter protejat, zece dintre acestea aflându-se sub administrarea operatorilor publici sau privați, respectiv:

Asociația județeană de vânători și pescari sportivi (AJVPS) – 5 zone;

Fundația pentru Acțiunea Ecologică România – 2 zone.

Direcția Silvică (Direcția Silvică) – 2 zone;

Un operator privat– 1 zonă;

În tabelul de mai jos pot fi observate toate zonele protejate existente la nivelul județului Dolj.

Tabel 1.6.

Zone protejate la nivelul județului Dolj

Sursa: Agenția de mediu a județului Dolj, Starea mediului în anul 2016

HG = Hotărârea Guvernului; CCD = Decizia Consiliului județean

Pe fondul folosirii terenului județului Dolj în scopul activităților cu caracter agricol, mai ales în zona teraselor Dunării, dar și în urma accentuării procesului ce înglobează deșertificarea și poluarea solului în urma activităților industriale, s-a observat o înrăutățire a stării zonelor protejate în ultima perioadă de timp. Astfel, o parte a pădurilor, caracterizate prin prezența salciei, a salcâmului, a stejarului și a plopului, s-au uscat și odată cu acest fenomen, diverse bălți au secat.

CAPITOLUL II. RESURSELE CULTURAL-ISTORICE, TEHNICO-ECONOMICE SI SOCIO-DEMOGRAFICE

2.1. Resursele cultural-istorice

Monumente cu caracter artistic și arhitectonic

Monumentele cu caracter artistic și arhitectonic sunt:

Casa Băniei-Craiova, cea mai veche clădire din oraș și una dintre cele mai vechi de acest gen din țară. A fost construită în 1699 din inițiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu. În prezent adăpostește Muzeul de Etnografie și Artă Populară;

Casa Glogoveanu-Craiova, clădire din sec. XVIII, construită pe plan dreptunghiular, cu elemente tradiționale specifice și o arhitectura sobră, aparținând boierilor Glogoveni. În această casa a locuit o vreme și Tudor Vladimirescu, care devenise omul de afaceri al boierului Glogoveanu.

Casa Jianu-Craiova, se presupune că ar fi fost ridicată la sfârșitul sec. XVIII de familia Jianu;  

Fântâna Popova-Craiova, (sec. XVII – 1613) a fost ridicată lui Matei Basarab, acesta refăcând-o, de unde mai poartă și numele de "Fântâna Basarabeștilor"; 

Fântâna Odobescu – (la bariera Severinului pe DN 6), construită în 1774;

Fântâna Jianu-Craiova (1800), tradiția menționează că aici a poposit vestitul haiduc Iancu Jianu;  

Cula Poenarilor (1750-1764) ridicată în satul Almaj, a fost modificată, încăperile fiind decorate cu picturi în frescă, inspirate din fabulele lui Esop; 

Casa Coțofenilor-Coțofenii din Fata (1653);

Ruinele Castrului roman-Răcari (sec I-III d.Hr.);   

Vestigii arheologice din Neolitic și Epoca bronzului-Coțofenii de Jos (din cultura Coțofeni).

Muzeul de artă-Craiova, instalat în Palatul lui Dinu Mihail, construcție din 1867, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Operele expuse aparțin unor renumiți pictori și sculptori români și străini (Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gh. Tattarescu, O. Băncilă, Ștefan Luchian, I.Jalea, Dimitrie Paciurea. Un loc de seamă îl ocupă operele marelui maestru Constantin Brâncuși (șapte sculpturi, printre care și celebrul "Sărut"); 

Muzeul Olteniei-Craiova, înființat în 1915, dispune de valoroase exponate în cele trei secții ale sale (istorie, etnografie și științele naturii).

Monumente cu caracter religios

Monumentele cu caracter religios din județul Dolj sunt:

Mănăstirea Bucovăț- (la 5 km vest de Craiova pe DN 55), interesant monument de artă medievală construit între 1506-1512, cu refaceri ulterioare. Deține o cronică murală care este un unicat în Țara Românească. În prezent, în incinta mănăstirii funcționează Seminarul Teologic al Arhiepiscopiei Craiovei; 

Biserica Domnească "Sf. Dumitru"-Craiova, cel mai vechi monument de arhitectură al Craiovei, ctitorie a lui Matei Basarab între 1651-1652, pe locul uneia mai vechi, din sec. XV. În prezent, este Catedrala Mitropolitană a Olteniei; 

Mănăstirea-Sadova, ctitorită de boierii Craiovești (sec. XV), refăcută de Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Păstrează fragmente de picturi murale originare din 1792, unele fiind refăcute în 1852 și 1903;

Mănăstirea Jitianu- în comuna suburbană Podari, monument din sec. XV, este o mănăstire de călugări și a fost construită între anii 1654-1658 (pe locul alteia mai vechi, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân) de către doamna Bălașa. Această mănăstire a suferit reparații succesive, între anii 1701-1932; 

Mănăstirea Segarcea – (sec. XVI); 

Biserica "Sf. Ilie" – Craiova (1720), refăcută de Gh. Tattarescu; 

Biserica "Sf. Gheorghe Nou" – Craiova (1755);

Biserica "Sfinții Împărați" – Craiova (1753);   

Biserica Madona Dudu-Craiova, construită în 1929 pe locul uneia mai vechi din 1758.

Monumente cu caracter istoric

Monumentele cu caracter istoric din județul Dolj sunt:

Monumentul 1877-Calafat, amintește de Războiul de Independență, de pe malul Dunării (de lângă Calafat), unde au fost trase primele salve de tun asupra Vidinului; 

Monumentul Cobuz-Calafat, în cinstea eroilor Războiului de Independență; 

Monumentul 1907-Craiova, în Parcul Romanescu, în amintirea țăranilor care s-au jertfit pentru o viață mai bună;

Statuia lui Tudor Vladimirescu – Craiova, în memoria conducătorului Revoluției de la 1821;

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza – Craiova.

Etnografie și folclor

Județul Dolj este un loc unde s-au păstrat nealterate de secole, numeroase tradiții autentice românești. Un loc aparte îl are festivalul cântecului popular "Maria Tănase" care se desfășoară anual la Craiova. 

Arta lemnului, împletituri răchită – Pietriș.

Costume populare, măști populare, covoare, țesături – Cernătești, Măceșul de Sus.

Monumente de arhitectură populară: bisericile din lemn din Balota de Jos (1709), Gubancea (sec. al XIX-lea), Sadova (sec. al XV-lea), Secu (sec. al XVIII-lea și reconstruită în 1831), Valea lui Pătru (1815), Fântânele (1700).

Creație artistică populară : crucile din lemn pictate din satele Tuglui (sec. al XIX-lea), Salcia, Nisipuri, crucile din piatra din satele Mățaței (1770), Ostroveni (1862 adusă din Bulgaria) ; costume populare tradiționale la Dăbuleni, olărit la Valea Stanciului, țesături la Bârca, instalații tehnice populare la Velești, Rupturile.

Manifestări folclorice tradiționale: „Sărbătoarea teiului” (în jurul datei de 15 iunie, la Cleanov, 52 km de Craiova), „Sărbătoarea bujorului” (ultima decadă a lunii mai în Pădurea Plenița, la 50 km de Craiova).

Prezentarea resurselor pe localități

Craiova

Craiova este reședința județului Dolj, situată în sud-vestul țării la circa 350 km de București. Legătura cu capitala țării se face pe drumul național DN 6 București – Timișoara. Orașul este situat în lunca Jiului, cu o altitudine cuprinsă între 75 și 120 m. Cele mai înalte puncte sunt la est dealul Vulcănești și la vest dealul Bucovăț. Clima de aici este temperată cu ușoare influențe mediteraneene.

Obiective turistice

Muzeul local: A fost înființat în urma unei inițiative particulare în anul 1915. În 1928 a devenit Muzeul Olteniei. În prezent muzeul are peste 150 000 de exponate, colecții de manuscrise, piese arheologice, numismatică, vesminte de epoca și altele, grupate pe secții. Secția de istorie: printre cele mai importante exponate se număra obiectele descoperite în cimitirul de la Garla Mare, piese de harnașament din argint (datând din sec IV), un lapidariu din epoca romana,obiecte descoperite în monumentele celtice din apropierea orașului s.a. Secția de științe naturale: este una din cele mai dotate din țară, cuprinde printre altele un bogat ierbar, colecții de insecte precum și fosile de mamut.

Muzeul de artă: Instalat în palatul Jean Mihail, el cuprinde 2 secții: una de artă universală cu opera din școlile flamandă, olandeză, italiană (sec XVI-XVIII) și franceză (sec XVIII-XIX) precum și piese de mobilier , ceramică și tapițerie și alta de artă românească, în care se află numeroase picturi aparținând lui Th. Aman (născut la Craiova), N. Grigorescu, Șt. Luchian, N. Tonitza, C. Ressu și mulți alții. Tot aici este amenajat și un cabinet Brâncuși care cuprinde câteva lucrări ale marelui sculptor care a fost elev al școlii de arte și meserii din oraș, cum ar fi: "Sărutul", "Cap de băiat", "Tors de femeie", "Vitelius".

Casa Băniei: Se găsește în Grădina trandafirilor, pe dealul Sfântul Dumitru pe platoul unde s-au descoperit urmele unei așezări din Comuna primitivă. Casa este cea mai veche construcție civilă din oraș datând din 1699. Ea a fost ridicată de domnitorul Constantin Brâncoveanu pe locul unei vechi fortificații din secolul al XV-lea (aparținând familiei Craioveștilor).

Între 1718-1719 ocupația austriacă și-a instalat aici administrația iar în 1750 în această clădire a funcționat prima scoală românească.

Biserica Sfântul Dumitru: Se afla în Grădina trandafirilor și a fost ctitorită de Matei Basarab în anul 1652. Legendele spun ca așezământul a fost ridicat pe locul altei biserici mult mai vechi, înălțată de Petru și Asan conducătorii imperiului Româno-bulgar sau după alte ipoteze construită de Mircea cel Bătrân după bătălia de la Rovine. Biserica numită și "domnească" sau "bănească"a fost grav avariată în timpul cutremurului din 1838. În 1890 a fost reclădită de arhitectul francez Lecomte de Nouy. Este pictată de doi pictori francezi și unul german. Planul bisericii înfățișează o cruce greacă înscrisa. Are un pridvor deschis pe fațada de vest, o turna pe naos și 2 pe pronaos.

Fig. 2.1. Biserica Sfântul Dumitru –Craiova

Sursa: http://wikimapia.org /Biserica-Sf-Dumitru

Casa Glogoveanu: Este o construcție impunătoare de 3 etaje, ridicată în stil românesc. Ea a aparținut în 1783 boierului Ion Glogoveanu. În această casa locuit un timp Tudor Vladimirescu devenit logofăt de curte la boierul Glogoveanu. Din 1913 până în 1945 a fost folosită drept primărie.

Grădina botanică: A fost înființată în anul 1955. Grădina este străbătută de un pârâu care se alimentează de la celebra fântâna Jianu care se afla în incintă. Pe acest pârâu s-au amenajat 2 lacuri cu vegetație acvatică. Fântâna a fost construită de Hagi Stan Jianu în jurul anului 1800.

Lunca Jiului: Cel mai mare parc al orașului, numit și Lunca este situat pe malul Jiului și are o întindere de 60 ha fiind plantat aproape în exclusivitate cu stejar. La intrare se poate găsi o fântână cu apă puțin sulfuroasă.La circa 4 km de centrul orașului pe malul stâng al Jiului se afla biserica mănăstirii Bucovăț. Mănăstirea a fost ridicată se pare în 1572 sub domnia lui Alexandru Voievod și are un perete al naosului o cronică murală realizată în secolul al XVI-lea (singura cunoscută din acea vreme în Țara Românească).

Numeroase alte lăcașuri își dispută faima de valoroase construcții purtătoare ale însemnelor istoriei: Colegiul Național Nicolae Bălcescu, Palatul Jean Mihail, Palatul Mitropolitan, Clădirea Centrală a Universității, complexul Minerva, Hanul Horezu, Sediile prefecturii și primăriei, cu caracteristici specific naționale și o inegalabilă decorațiune interioară. Noul edificiu al Teatrului Național din Craiova se regăsește ca o expresie a continuării tradiției și înnobilării cu noi valențe ale geniului creator românesc.

Muzeul Olteniei Din Craiova reunește mai multe instituții muzeale create și dezvoltate de la începutul sec. al XIX-lea și până astăzi. Sediul central al Muzeului Olteniei se afla în clădirea monumentală, din str. Popa Șapcă nr.4, proiectată de cunoscutul arhitect C. Iotu și construită, începând din anul 1920 de firmele de construcții Dalla Barba și Peressutti. Palatul "Ramuri" cum este cunoscut edificiul se afla în centrul municipiului Craiova, între Palatul Jean Mihail, azi Muzeul de Artă, Colegiul Carol I și Biserica Sfânta Treime, ctitorie a familiei princiare Barbu Știrbei și Palatul Prefecturii Județului Dolj proiectat de arhitect P. Antonescu.

Secția de arheologie și istorie

Secția de Arheologie și Istorie, una dintre cele mai prestigioase instituții de știință și cultură își are începuturile în Fundația "Alexandru și Aristia Aman", constituită în anul 1908. Ulterior, în 1915, din inițiativa profesorului Ștefan Ciuceanu s-au pus bazele Muzeului Regional de Antichități și Etnografie al Olteniei care și-a avut sediul în clădirea Prefecturii Dolj, apoi în clădirea Casa Băniei, iar din 1948 în clădirea din str. Madona Dudu nr. 44.

Actualul sediul al Secției de Arheologie și Istorie a fost construit în anii 1905-1907 din fondurile Primăriei Craiova, cu destinația de local de scoală după planurile arhitectului Fr.Billek, păstrând stilul arhitectural românesc.

De-a lungul deceniilor patrimoniul secției s-a dezvoltat prin cercetări arheologice, achiziții și donații, muzeul impunându-se prin colecțiile sale.

Neoliticul de Circea, figurinele de lut de la Girla Mare, podoabele din bronz de la Basarabi, tezaurul dacic de la Craiova, opaițe și terra sigillata romane, tezaure numismatice, obiecte de artă religioasă, fragmente frescă de la biserica Sf.Ioan Sebastian, arme albe și de foc, mobilier, ceasuri, fotografii, ilustrate, steaguri periodice, formează cele peste 20 de colecții constituite totalizând peste 100.000 de bunuri culturale, care contribuie la reconstituirea principalelor momente ale evoluției societății omenești din cele mai vechi timpuri până astăzi.

Secția de etnografie

Secția de Etnografie, se afla în cea mai veche construcție civila din orașul Craiova și printre cele mai vechi din țară, Casa Băniei, refăcută în anul 1699 de Constantin Brâncoveanu pe temeliile unei construcții datând din primii ani ai sec. al XVI-lea, când boierii Craiovești au mutat sediul Băniei de la Strehaia la Craiova. Din construcția anterioară anului 1699 datează prima parte a pivnițelor actualei clădiri.

Primele colecții etnografice se constituie în cadrul Fundației "Alexandru și Aristia Aman", iar din 1915 și în cadrul Muzeului de Etnografie și Antichități al Olteniei. Începând din 1967 Secția de Etnografie s-a individualizat în actualul local. Patrimoniul etnografic cuprinde peste 15.000 piese privind: arhitectura rurală, agricultura, pomicultura, meșteșugul,  covoare (foto covor), scoarțe, chilimuri, icoane pe sticlă și lemn, ceramică.

Secția de Științele naturii

Secția de Științele Naturii, aflată în curs de organizare, s-a constituit ca muzeu independent în 1923, din inițiativa unui grup de intelectuali craioveni, în fruntea căruia se afla profesorul Marin Demetrescu. Devine secție a Muzeului Olteniei în 1928.

Patrimoniul constituit de-a lungul anilor prin cercetări, achiziții, donații, întrunește peste 100.000 de piese, grupate în următoarele colecții:  minerale, paleontologie, botanică, malacologie, entomologie, ihtiologie, herpetologie, ornitologie, mamalogie, schelete și trofee.

Muzeul De Artă (Palatul Jean Mihail)

Muzeul de Artă Craiova își are sediul în somptuosul Palat al familiei Jean Mihail din str. Unirii, nr.15, construit între 1900-1907 după proiectele arhitectului francez Paul Gottereau. Muzeul funcționează în această clădire din anul 1954 și dispune de un patrimoniu cultural valoros de peste 4000 de lucrări de artă adunate și conservate de-a lungul anilor. La baza constituirii Muzeului de Artă stau colecțiile dăruite de Alexandru și Aristia Aman orașului pentru constituirea unei fundații în cadrul căreia a funcționat, începind cu anul 1908, pinacoteca, biblioteca și muzeul din orașul Craiova. Timp de peste 40 de ani Muzeul de Artă a funcționat ca pinacoteca în cadrul Fundației "Alexandru și Aristia Aman", în clădirea pusa la dispoziție de donatori. Vechiul palat al familiei Grigore Laceanu, astăzi Biblioteca "Alexandru și Aristia Aman", a fost consolidat, modificat și extins pentru a răspunde noii destinații culturale. Patrimoniul muzeului având la bază donația familiei Aman, s-a îmbogățit prin numeroase achiziții, cât și prin donațiile familiilor Glogoveanu, N.P.Romanescu, Barbu Druga, Ion M. Georgescu s.a., constituindu-se de-a lungul timpului ca un tezaur artistic de excepție cu două componente distincte:

1. Galeria de Artă Universală. În cadrul galeriei de artă universală se disting valoroase lucrări din Școala olandeză, flamandă, franceză și italiană, din care notăm: "Sfânta Apolonie" de Ghiodarolo Giovanni Maria, "Portret de bărbat" de Iacob Adriaensz Backer, "Reuniune mondenă" de Palamedes Palamedsz, "Luna iunie" și "Luna decembrie" de Leandro da Ponte Bassano, "Bach tânăr" de Carlo Dolci și alte lucrări semnate de Jan Wiynants, Frederik Moucheron, Cornelis van Poelenburgh, Adriaen van Ostade, Willem Claesz Heda, J.Fr. Raffaelli, Al.Varotari etc.

2. Galeria de Artă Românească. Galeria de Artă Românească dispune de creații de excepție semnate de Constantin Brâncuși, sculptor de valoare mondială (Vittelius, Orgoliu, Cap de fetiță, Cap de băiat, Sărutul, Coapsa, Domnișoara Pogany), precum și picturi de Th. Aman, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu (între altele, o variantă a "Atacului de la Smârdan"), Ion Negulici, Ștefan Luchian, Iosif Iser, Octav Bancila, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Gh. Tattarescu, Carol Pop de Szathmary, Ioan Andreescu, Fr. Șirato, Jean Al. Steriadi, Th. Pallady, Eustațiu Stoenescu, Al. Ciucurencu, H. Catargi, Corneliu Baba , Anghel Chiciu, Karol Stork, Ion Jalea, Gh.D. Anghel, Ion Irimescu, Ion Țuculescu  etc.

Expoziția de bază cuprinde Cabinetul "Constantin Brâncuși" în care sunt prezentate operele marelui sculptor păstrate în colecțiile muzeului.

Galeria de Artă Românească și Galeria de Artă Străină, puncte de atracție deosebită, sunt completate cu expoziții consacrate unor mari personalități artistice românești și străine.

Filiași

Oraș in județul Dolj, la 37 km nord-vest de municipiul Craiova , Filiași este situat în zona de contact a Dealurilor Amaradiei cu terasele de pe stânga râului Jiu. Principalele obiective turistice sunt: biserica având hramul „Sfântul Nicolae“ (secolul XVII, refăcută în 1805 și în 1900 și renovată în 1921 de Dumitru Filisanu), biserica „Sfântul Nicolae“ (1750-1755, reparată în 1904, 1910, 1932), în satul Fratostița.

Segarcea

Segarcea, oraș în județul Dolj, se găsește la 25 km sud de municipiul Craiova. Localitatea este situată în partea de est a Câmpiei Desnățuiului, la 110 m altitudine. Principala atracție turistică o constituie biserica fostei Mănăstiri Segarcea, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. A fost construită în jurul anului 1547, fiind incendiată de tătari în timpul invaziei din anii 1716-1718. Ulterior a fost refăcută în 1862 și reparată în anii 1903 și 1925. Mănăstirea Segarcea a fost mult timp metoh al bisericii Zlatari din București.

În comuna Calopar există o biserică din 1803. În apropiere se găsește rezervația naturală de fazani și căpriori (Pădurea Fântâna Cobia).

2.2. Resursele tehnico-economice

Podgoriile constituie de asemenea un important obiectiv turistic din sectorul rural. Vinurile produse în regiunea Oltenia se bucură, prin calitatea lor, de o bună reputație. Aici turiștii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor, a urmări îmbutelierea vinului și , desigur, a degusta produsul finit.

Podgoriile reprezentative pentru județul Dolj sunt Sadova, Dăbuleni, Bechet, trei podgorii de-a lungul Dunării, Segarcea, Banu Mărăcine, Brădești sau Brabova.

Podgoria Segarcea este situată în sudul Romȃniei, în împrejurimile orașului Craiova. Deși nu se întinde pe o suprafață foarte însemnată, solul și microclimatul propriu permit podgoriei să producă vinuri roșii de înaltă clasă : Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, dar și cȃteva vinuri albe.

Sursa: www.Podgoria Segarcea.ro

Fig.2.2.Podgoria Segarcea.

Podgoriile și vinurile renumite produse în Județul Dolj pot constitui o atracție pentru turiștii străini. Această formă de turism poate fi combinată cu turismul gastronomic. Degustări ale vinurilor se pot face la Cervina Segarcea, la centrul de cercetări viticole Dăbuleni.

2.3. Resursele socio-demografice

Evoluția istorică și transformările sociale și economice pe care societatea românească le-a cunoscut, în ultimele decenii, au determinat și modul în care a evoluat populația județului și structurile ei specifice. Populația Doljului, în 2017 (conform indicatorilor centralizați de către Direcția Regională de Statistică Dolj, data de referință pentru ultimul anuar statistic al județului) a fost de 712187 locuitori; din care 48,7 % – persoane de sex masculin și 51,3 % – persoane de sex feminin. Din totalul populației – 53,6 % trăiește în mediul urban și 46,4 % este stabilită la sate. Densitatea populației – în scădere – este de 96,0 locuitori/kmp. În prezent, în componența județului sunt incluse trei municipii: Craiova – reședința Doljului (297.539 locuitori), Băilești (19.802 locuitori) și Calafat (18.070 locuitori); patru orașe: Bechet (3.945 locuitori), Dăbuleni (13.033 locuitori); Filiași (18.771 locuitori), Segarcea (8.203 locuitori), 104 comune, precum și 378 sate.

În anul 2016, populația ocupată civilă era reprezentată de 266,6 mii de persoane, reprezentând 37,2% din populația rezidentă în Județul Dolj și 31,1% din totalul populației ocupate civile din Regiunea Sud- Vest Oltenia.

Populația ocupată civilă reprezintă cu o majoritate de 44% sectorul de Agricultură, silvicultură și vânătoare, 18,15% se remarcă în principal în industria prelucrătoare, iar 12% în comerț. Se observă, totodată, că ponderea serviciilor în populația ocupată totală a crescut, în perioada 2013-2017, pornind de la un minim de 27,5% în 2013 și până la un maxim de 33,61% în 2017, sugerând faptul că sectorul serviciilor din această zonă parcurge o etapă de continuă dezvoltare caracterizată prin sustenabilitate.

Tabel 2.1. Populația ocupată civilă la nivelul Județului Dolj, departajată pe sectoare economice (număr de persoane) (2013-2017)

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Județului Dolj

În 2016, aproximativ 33% din această categorie a populației a lucrat în sectorul serviciilor, contribuind cu mai mult de 46% în procesul de formare a Valorii Adăugate Brute la nivel județean, context în care industria, reprezentată de mai puțin de 23% din această categorie a populației a contribuit cu mai mult de 34% la formarea VAB. De asemenea, sectorul agricol, marcat prin prezența a peste 44% din totalul populației ocupate civile, a contribuit cu 19% la formarea VAB la nivel județean.

Tabel 2.2: Comparație între ponderea populației ocupate civile și contribuția la VAB pe macro-sectoare economice din județul Dolj și Regiunea SV Oltenia (2016) (%)

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Dolj

Tabel 2.3: Comparație între populația ocupată civilă și caracteristicile unităților active pe macro-sectoare economice (pondere în %) (2017)

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Dolj

Comparând distribuția populației ocupate civile cu unitățile active departajate pe criterii de macro-sectoralitate activă, se observă că aproximativ jumătate din populația civilă ocupată activa în sectorul agricol (peste 44% din total) în anul 2017, însă este deținătoarea a doar 2,67% din totalul unităților activ. Pe de altă parte, cu peste 81,7%, populația angajată în sectorul serviciilor deține cea mai mare pondere a unităților active.

CAPITOLUL III. DESTINAȚII TURISTICE

3.1. Stațiunea Victoria

În stațiunea Victoria, parte a compune Bratovoești, înainte, cabanele reprezentau un loc în care persoanele bogate veneau adeseori să se relaxeze. Astăzi,, căsuțele din lemn ssunt doar niște încăperi dărăpănate în care diverse animale se odihnesc la umbră. Stațiunea, în perioada anilor 1990, era cunoscută drept o stațiune turistică de lux, obiectul principal al acesteia fiind reprezentat de cabanele fastuoase și de lacul Victoria. De asemenea, pentru a pescui, indivizii plăteau sume mari de bani pentru a petrece câteva ore pe marginea lacului. De asemenea, în prezent, singurul eveniment local este sărăbtorit pe data de 15 august, reprezentând „Ziua Comunei”. Totuși planuri mărețe sunt pe cale să fie aplicate la nivel local. Astfel, conform unui articol din ziarul CVL Press, aici vor fi demarate diverse proiecte de modernizare. Așadar, la circa 25 de km depărtare de Craiova, comuna Bratovoești „ face primii pași de ieșire dintr-o stagnare care nu a fost benefică nimănui. Cu un potențial imens, dar nepus în valoare până acum, în totalitate, localitatea a intrat într-un con de umbră, în ultimii ani. Toate neîmplinirile tind să aparțină trecutului, deoarece sunt proiecte de anvergură aflate ori în derulare, ori în pregătire.” În acest sens, se au în vedere următoarele oportunități: modernizarea infrastructurii, extinderea unor posibilități de închiriere a clădirilor și de asemenea, a terenurilor, modernizarea Stațiunii „Victoria” (cunoscută și sub denumirea de Balta „Geormane”, de la Prunet), apariția unor posibilități privind susținerea și colaborarea oferite de administrația publică la nivel local pentru investitori, dar și un sprijin pentru tineri în vederea atragerii fondurilor de la Uniunea Europeană.

Printre proiectele ce urmează a fi derulate la nivelul comunei și implicit a stațiunii Victoria, se numără diverse programe de investiții, respectiv: reabilitatrea drumurilor destinate exploatării agricole, dotarea și modernizarea „Căminului Cultural Bratovoești”, cu scopul de a promova și de a conserva patrimoniul cultural, modernizarea străzilor rurale, extinderea rețelei de alimentare cu apă în toate satele limitrofe, dezvoltarea unei Piețe cu scopul de a valorifica produsele agricole. De asemenea, se urmărește extinderea rețelei electrice și a celelorlalte utilități la nivelul zonelor în care terenul intravilan este extins întrucât se urmărește ca tinerii din comună să-și poată ridica locuințe, și cu ajutorul fodnurilor de la bugetul local. De asemenea, se va reabilita și dispensarul din Bratovoești, punând bazele unei micro-policlinici. De asemenea, se vor moderniza și unitățile de învățământ.

Totodată, Lacul de la „Geormane” se urmărește a fi reabilitat. „Balta de la Geormane a fost, pe vremuri, „perla” turismului din zonă. La fiecare sfârșit de săptămână, în sezonul estival, plaja era plină. De foarte mulți ani, totul a fost distrus, este o adevărată sălbăticie, dar, cât de curând, sunt șanse să se reintre în normalitate, iar zona să redevină un punct de atracție. „Suntem în negociere pentru a prelua cele două lacuri – de la Geormane și de la Marica. Vrem să dezvoltăm și să modernizăm Stațiunea „Victoria”, fiindcă aici este un potențial imens”, a mai menționat primarul comunei. După implicarea sa în aceste proiecte, sunt șanse mari de reușită.”

Aria protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane este situată într-o zonă de câmpie din bazinul hidrografic al râului Jiu care se întinde pe teritoriul localităților Bratovoești și Teasc și face parte din categoria zonelor umede. Această arie protejată se caracterizează prin prezența ecosistemelor lacustre, respectiv lacul Victoria și balta Marica, învecinate de zone mlăștinoase.

Lacul Victoria este situat pe terasa superioară stângăa Jiului la o distanță de aproximativ 25 km față de Craiova spre sud, în Câmpia Olteniei pe terasa Rojiștea. Acest lac formează o unitate biologică izolată legată de Jiu printr-un canal de evacuare a surplusului de apă prin intermediul bălții Marica. Forma lacului este aproape ovală, cu maluri joase, nisipoase și puțini arbori.

Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane cu o suprafață de 111,25 ha este situat în partea sudică a României, în regiunea de dezvoltare IV Sud-Vest Oltenia (constituită în baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România), care se înscrie în totalitate pe teritoriul județului Dolj, în partea central-estică a acestuia. Zona investigată este situată în regiunea biogeografică continentală, la o altitudine maximăde 88 m.

Unitățile administrativ teritoriale pe cuprinsul cărora este localizată aria naturală de interes național Lacul Adunații de Geormane sunt Bratovoești și Teasc. Cele mai apropiate localități de zona investigată sunt: Prunet, Bădoși, Teasc și Bratovoești.

Dintre cele două UAT în care se înscrie aria protejată analizată, comuna Bratovoești are ponderea cea mai mare (62,17%) din cadrul zonei investigate. O suprafață (42,08 ha) însemnată o înregistrează și comuna Teasc în cadrul ariei naturale protejate de interes național, ponderea căreia este de aproximativ 37,83%.

Căile de transport rutiere (cu ajutorul cărora se poate realiza accesul în cadrul ariei protejate Lacul Adunații de Geormane) sunt reprezentate de următoarele două drumuri:

DN 55 – traseu de drum: Craiova – Bechet;

DC 28 – traseu de drum: Bratovoești – Bădoși.

Limitele ariei naturale protejate

Aria naturală protejată de interes național Lacul Adunații de Geormane (cod: 2393) cu o suprafață de 111,25 ha este delimitată de malurile lacurilor Marica și Victoria dar și pajiștea situată de o parte și de cealaltă parte a canalului de legătură dintre acestea. Modul de utilizare a terenurilor este următorul:

– Pășuni – 10%

– Pădure – 10 %

– Luciu de apă– 80%

Principalele calități pe care le are aria naturală protejată Lacul Adunații de Geormane sunt: diversitatea speciilor, posibilitatea de monitorizare a speciilor protejate de interes național / comunitar, conservarea zonelor umede, prezența unor areale de reproducere, prezența unor areale de hrănire, prezența unor areale de odihnă, accesibilitatea pentru educație, turism și recreere.

Factorii climatici, hidrologici, geomorfologici și de biodiversitate imprimă ariei protejate de interes național Lacul Adunații de Geormane un caracter ecologic special pentru Câmpia Olteniei.

Având în vedere faptul că, acest complex lacustru (aria protejată analizată) face parte dintr-un sistem hidrografic din apropierea orașului Craiova, important centru urban, aria naturală protejată prezintă în același timp interes turistic. De aceea factorii administrativi locali au în vedere asigurarea condițiilor care să determine dezvoltarea funcțiilor ecologic exprimate în primul rând prin diversitatea structurilor ecosistemice și ale biodiversității.

Principala particularitate ecologică, care definește aria protejată situată pe teritoriul localităților Bratovoești, Teasc, Bădoși, Geormane constă în faptul că într-un areal restrâns de aproximativ 102 ha, sunt grupate o mare diversitate de ecosisteme: denivelări ale terenului sub forma unor mici dealuri, pășuni și fânețe, terenuri agricole și o structură hidrografică complexă: pârâuri, mlaștini, lacuri. Toate acestea sunt populate cu o diversitate de specii de plante și animale ceea ce conferăzonei, un caracter special pentru Câmpia Olteniei și chiar pentru teritoriul României. S-a menționat găsirea unor oligochete deosebite ca: „Iliodrylus vejdovskyi Hrabe”, specie citată aici pentru prima dată în fauna țării noastre.

Din punct de vedere al condițiilor de calitate pentru apele de suprafață, lacul se încadrează în categoria a II-a, putând fi utilizat pentru piscicultură (în afară de salmonicultură) precum și în scopuri turistice și de agrement. Aria este importantă pentru efectivele unor specii de pești, valoroase din punct de vedere economic. Dintre speciile de pești existente în acest lac, numai crapul prezintă valoare economică ridicată, în rest predomină“albitura”, având importanță mai mult cantitativă. În această categorie intră: plătica, batca, roșioara, beldița, babușca.

Supremația crapului din lac a fost preluată de caras, specie nepretențioasă, rezistentă la lipsa de oxigen din apă, mult mai rezistent la boli și îngheț decât celelalte specii și care s-a înmulțit foarte repede, urmat de crapul chinezesc, pește fitofag introdus în lac pentru curățirea apei de fitoplancton.

3.2. Orașul Craiova

Craiova, un oraș cu 298.928 locuitori, este unul dintre primele cinci mari orașe din România. Craiova este situată în regiunea sud-vestică a țării și găzduiește clădirile administrative ale județului Dolj și ale județului Olt.

Parcul Nicolae Romanescu. O priveliște deosebită la Craiova o reprezintă parcul „Nicolae Romanescu”, cu caracter pitoresc. Unic în România, acest monument arhitectural valoros este, de asemenea, una dintre cele mai interesante realizări de acest fel din Europa. Afișate la Expoziția Universală din Paris, în 1900, planurile parcului au primit Medalia de Aur. Lucrările au început în 1901, sub supravegherea autorului proiectului, asistat de artiștii Jules Redont (fratele său) și Emil Pinard. Timp de doi ani, au fost plantați 50.000 de arbori și arbuști ornamentali, printre care multe specii greu de adaptat la climatul nostru. Astfel, parcul a început să prindă viață: lacul și cele două insule, râul, podurile, cascadele mici, aleile , „Podul suspendat”, cu portțile superbe, „Castelul Enchanted”, „Sala Circulara” deasupra și „Pârâul urșilor”, digul și restaurantul de pe malul lacului, pavilioane, sere, imitații de roci și trunchiuri de arbori din beton armat etc.

Muzeul de Artă Craiova se află în palatul somptuos al fostului magnat Jean Mihail. Construit între 1899-1907, conform planurilor arhitectului francez Paul Gottereau, palatul reprezintă, stilistic, o interpretare destul de liberă a barocului târziu. Bogăția patrimoniului, fundalul destul de elegant, cu oglinzi venețiene, cristale de Murano, scările din marmura Carrara, zidurile cu tapițerie de mătase din Lyon, dar mai ales modul în care obiectele sunt expuse, au adus muzeul în atenția vizitatorilor. La originea muzeului se află pinacoteca „Alexandru și Aristia Aman”, fondată în 1905 și adăpostită în casa familiei Lăceanu (părinții Aristiei). Pe parcursul anilor, au fost adăugate achiziții de către Primărie sau donații: Cornetti, Glogoveanu, N.Romănescu, Jean Mihail. Preluat de Muzeul Olteniei în 1950, acest fond bogat a fost alăturat, în 1954, centrului actual transformat în Muzeul de Artă. Muzeul este organizat în trei secțiuni:

– Galeria Europeană de Artă (școlile olandeze, flamande, franceze și italiene), situată în cinci camere la parterul palatului;

– Galeria de Artă din România (de la arta feudală la cea contemporană), la primul etaj;

– Sala Brancusi cu capodopere de la tineretul marelui sculptor: Vitellius, Vainglory, Cap, Fragment de tors, Kiss și Melle Pogany.

Teatrul Național Marin Sorescu este o instituție de renume internațional. La fiecare doi ani trupe teatru și iubitori de teatru din întreaga lume vin să participe la Festivalul Shakespeare International (în 2010, la a VII-a ediție).

Muzeul Olteniei este situat în trei clădiri diferite care găzduiesc trei expoziții diferite. Clădirea de pe str. Popa Șapcă nr.8 este locul unde se află Muzeul de Științe ale Naturii și un magazin tradițional de ceramică. În clădirea de pe str. Madona Dudu nr. 14 se află expoziția de istorie și arheologie, cu o nouă aripă construită. Clădirea de pe str. Matei Basarab nr.16 este unul dintre cele mai vechi din oras, construit in secolul al XV-lea. Aici este ediția de expoziție de etnografie

Piața Mihai Viteazu. Un întreg ansamblu de fântâni arteziane, vase cu verdeață și plante decorative, reorganizarea micului parc, relocarea statuii lui Mihai Viteazu unui ansamblu monumental reprezintă doar câteva exemple. Iluminatul stradal este, de asemenea, unul dintre factorii moderni. Fântâna muzicală se evidențiază însă, reunind în fiecare seară aproximativ 2.000 de vizitatori din Craiova și din orașele vecine. Fântâna muzicală din Craiova este unică în țară ca design.

Grădina Botanică de pe strada Constantin Lecca nr. 26 este un frumos parc cu multe plante interesante.

3.3. Localitățile Ionele și Ghercesti cu ape termale

Localitățile Ionele și Ghercești au ape minerale și nămoluri cu calități terapeutice deosebite.
Aici se remarcă prezența apelor minerale, aria naturală protejată Zăval de circa 350 de hectare, Pădurea Zăval, situl arheologic „grindul cu oale” ce prezintă valoare de patrimoniu, pajiștea halofilă Gighera, arie naturală protejată, zonele având un imens potențial turistic din Oltenia, „însă nu a fost inclusă în nicio strategie de dezvoltare, nu a fost înscrisă în circuitul local turistic, nu a fost omologată ca stațiune balneară, iar proiectele inițiate în acest sens de primărie de-a lungul timpului nu au fost susținute nici de autoritățile județene și nici de cele centrale.” 

În aceste localități sunt întâlnite izvoare de ape minerale ce prezintă indicații terapeutice pentru diverse afecțiuni ce se pot utiliza atât pentru curele interne („reumatism, nevralgii, gută, boli gastro-intestinale, renale, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, gastro-duodenite periferice hiposecretorii, enterocolite cronice, colecistite cronice, dischinezii biliare”), dar și pentru cură externă („afecțiuni post-traumatice ale membrelor, boli reumatice degenerative – spondiloze, poliartroze, arterite și artrite, boli ale oaselor și mușchilor, afecțiuni dermatologice cronice, afecțiuni ale aparatului genital, sechele postoperatorii ”.). Proprietățile curative ale apelor termale sunt cunoscute de mai bine de un secol, însă localnicii, chiar dacă nu aveau cunoștințe medicale, le utilizau dinainte pentru a se vindeca sau a preveni bolile.

3.4. Studiu de caz asupra unităților de cazare din județul Dolj

3.4.1 Structuri de primire

Serviciile de bază ale turismului sunt reprezentate de cazare, alimentație, tratament și sport. Acestea au un rol hotărâtor în deplasarea și sejurul turiștilor. Astfel, cazarea asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe o anumită perioadă de timp, în baza unor tarife determinate care variază în funcție de confort și sezon.

Turismul se poate dezvolta într-o zonă numai în condițiile în care există suficiente posibilități pentru cazarea și odihna vizitatorilor. Indiferent de timpul și gradul de confort, cazarea reprezintă un element indispensabil în asigurarea condițiilor pentru un sejur confortabil atât pentru turiștii care sosesc în stațiuni, cât și pentru alte categorii de participanți. În general, cazarea are în structura sa:

Componența comercială: hotel, restaurant;

Sectorul non-comercial: reședințe secundare, spații de cazare oferite de sistemul educațional, grupuri religioase.

Baza de cazare din județul Dolj cuprinde forme clasice (vile și hoteluri), dar și forme moderne (hanuri, popasuri turistice, tabere de vacanță, căsuțe, pensiuni).

Dezvoltarea și calitatea serviciului de cazare contribuie la atragerea turiștilor și la valorificarea potențialului turistic natural și antropic. În cele ce urmează, voi prezenta o analiză a tuturor structurilor de primire existente din județul Dolj, analiză ce va urmări evoluția unităților de cazare pe principalele destinații turistice din zonă.

Pentru analiză, voi folosi următorii indicatori:

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune;

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică deschise în perioada 2015-2017;

Capacitatea de cazare turistică pe tipuri de structuri cu funcțiuni de cazare turistică existente în perioada 2015-2017;

Indicatori statistici: indicele dinamicii, ritmul de creștere, indicele mediu și ritmul mediu.

Tabelul nr. 3.1.

Capacitatea de cazare turistică din județul Dolj în perioada 2015-2017

Sursa: Direcția județeană de statistică Dolj

Figura nr. 3.1. – Reprezentarea grafică a capacității de cazare turistică din județul Dolj în perioada 2015-2017

Sursa: Direcția județeană de statistică Dolj

Tabelul nr. 3.2.

Capacitatea de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire turistică existente din județul Dolj în perioada 2015-2017

Sursa: Cercetări statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice și fizice

În anul 2015 au beneficiat de acțiuni turistice interne și externe organizate de agențiile de turism 56353 turiști, cu 12334 turiști mai mult decât în anul 2016.

Din aceștia, 7572 turiști (13,4% din total) au participat la acțiuni turistice interne de tipul excursiilor fără înnoptări în zonele vizitate, 7352 turiști (13,1%) la acțiuni turistice interne cu durata de 1-3 zile, 26387 turiști (46,8%) la acțiuni turistice interne cu durata de minim 4 zile și 15042 turiști (26,7%) la acțiuni turistice externe.

Dintre cei 41311 turiști care au participat la acțiuni turistice interne, 14852 (35,9%) au vizitat zona stațiunilor balneare, 13944 (33,7%) zona litorală, 6502 (15,7%) zona montană și traseele turistice alpine, 3163 (7,7%) zonele istorice, 1554 (3,8%) circuite diverse, 321 (0,8%) zonele de pelerinaj religios și 975 (2,4%) alte zone.

3.4.2. Structurile de agrement

Agrementul se caracterizează drept o parte a produsului turistic și se definește ca fiind „ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni și zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabilă“.

Rolul agrementului este de a satisface nevoia oamenilor de a-și petrece timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Agrementul presupune existența unor echipamente: puncte de închiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitație, săli și terenuri de sport; programe: concursuri, expoziții, festivaluri, excursii.

Dezvoltarea și diversificarea structurilor de agrement determină creșterea activității stațiunilor turistice și totodată creșterea eficienței economice. În zilele noastre, agrementul constituie motivația de călătorie a oamenilor, ceea ce duce și la apariția unor noi tipuri de vacanțe:

Vacanțe de schi;

Vacanțe de alpinism;

Vacanțe de tenis;

Vacanțe de vânătoare;

Vacanțe pentru turism cultural.

Astfel, oamenii decid să accepte o ofertă turistică în funcție de scopul călătoriei lor, și anume:

Pentru a se odihni și reface din punct de vedere psihic, pentru a se elibera de tensiunile nervoase;

Pentru divertisment și distracție în discoteci și cluburi, în aer liber, pentru a face sport și diverse activități, pentru a descoperi obiceiurile și tradițiile locului;

Pentru a-și dezvolta personalitatea prin prisma programelor de agrement care să stimuleze capacitățile psihice și spirituale ale turiștilor.

În județul Dolj, principalele structuri de agrement sunt:

Terenurile de fotbal, tenis, baschet;

Stadioanele, cinematografele, bibliotecile;

Sălile de jocuri mecanice, bowling, popicării;

Potecile și punctele de belvedere;

Biliardul, discotecile;

Unitățile de alimentație cu specific, barurile de noapte;

Cazinourile;

Vânătoarea.

Agrementul reușește astfel, să mențină produsul turistic pe o coordonată optimă, „armonizează relațiile dintre cererea și oferta turistică, satisfăcând o multitudine de motivații turistice”.

Serviciile de agrement se grupează în funcție de locul unde se desfășoară, de nivelul de organizare și de forma de participare a turiștilor.

Echipamente de agrement din județul Dolj sunt modeste în structura ofertei, existând un număr redus de cluburi, terenuri de sport, săli de jocuri.

În principal, agrementul din zonă se rezumă la drumeții și vizite la obiectivele turistice.

Agrementul din centrele urbane

Populația rezidentă, dar și cea care vizitează localitatea dispun de mijloace, amenajări și dotări pentru a-și petrece timpul liber într-un mod plăcut.

Mijloacele de agrement din centrele urbane sunt:

Parcurile și grădinile publice;

Ștrandurile amenajate;

Bazinele sportive, restaurantele cu specific;

Discotecile, cluburile, jocurile mecanice;

Patinoarele artificiale.

Prin rolul său de a aduce bună dispoziție și relaxare turistului, agrementul este o componentă importantă a produsului turistic. De aceea, autoritățile locale ieșene au depus eforturi pentru a îmbunătăți și diversifica permanent baza de agrement în vederea atragerii unui număr important de turiști și reducerii sezonalității turismului.

Agrementul a devenit în ultimii ani motivul deplasării oamenilor către o anumită zonă turistică. În județul Dolj, în perioada 2008-2014:

S-a realizat un nou loc de agrement imediat după iesirea din Dolj, pe drumul de la CUG la Bailesti, pe partea dreapta se zareste baza de agrement Stahei. Proprietate privata, baza nautica de agrement se intinde pe o suprafata de 3 hectare cu deschidere la lacul de acumulare Stahei, in suprafata de 47 de hectare.

S-au reamenajat mănăstiri și castele,

Centrul de agreement din Craiova Max Paint – Primul club de paintball.

Cu toate acestea, agrementul din judetul Dolj este sărac, insuficient pentru a satisface cerințele turiștilor. Pentru ca oferta turistică a zonei să devină mai atractivă, trebuiesc făcute investiții în agrement, investiții care să determine dezvoltarea turismului pentru tineret: turismul de aventură, turismul pentru sporturi extreme, turismul pentru echitație.

Având în vedere condițiile concrete, forma de turism cea mai frecvent practicată la ora actuală se dovedește a fi turismul de agrement și de week-end. Deși municipiul Dolj dispune de un potențial deosebit în acest sens el este prea puțin valorificat. În situația actuală spațiile verzi de folosință generală sunt formate din: Padurea Ciumela-Poiana Mare (la 5 km de Poiana Mare, pe DN Calafat-Bechet-Cernavoda), rezervatie forestiera reprezentand o veche padure de salcami, apreciata pentru continutul lemnos si dimensiunile arborilor (unice în Europa); Rezervatie ornitologica-Ciupercenii (la sud de Calafat), un însemnat loc de cuibarit pentru multe specii de pasari, fiind singurul loc din lunca Dunarii care a ramas neîndiguit; Rezervatia paleontologica-Bucovat, în apropierea Craiovei unde se gaseste un vestit punct fosilifer; Rezervatia de bujori salbatici-Plenita (la 59 km de Craiova), un unicat în peisajul Romaniei; Parcul Romanescu-Craiova, realizat între 1900-1903 dupa planurile arhitectului francez E. Redont. Proiectul a obtinut medalia de aur la Expozitia de la Paris din 1900. Este unul dintre cele mai mari (90 ha) si frumoase parcuri din tara unde pot fi întalnite sere, un lac cu insule, un pod suspendat, colt zoologic, statui; Gradina Botanica-Craiova, cuprinde elemente floristice caracteristice Olteniei, o gradina italiana si o gradina chinezeasca; Padurea-Cosoveni (la 10 km vest de Craiova pe DN 6), este o zona de vanatoare de fazani si capriori; Padurea-Radovan (la 30 km de Craiova pe DN 56); Padurea-Braniste, cuprinde stejar brumariu.

3.4.3. Analiza circulației turistice

Număr de turiști

Dimensiunea fenomenului turistic din județul Dolj se va face cu ajutorul informațiilor statistice și a unor instrumente de măsurare – indicatori:

Numărul turiștilor;

Numărul înnoptărilor (zile-turist);

Durata medie a sejurului;

Numărul mediu de turiști.

Tabelul nr. 3.3

Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din județul Dolj pe tipuri de structuri în perioada 2015-2017

Sursa: INS –Direcția județeană de statistică Dolj

Se observă, față de anul 2016 o creștere a persoanelor cazate în vile turistice cu 1084, în moteluri cu 726, în pensiuni turistice urbane cu 201, în hoteluri cu 68 și o scădere a persoanelor cazate în hoteluri pentru tineret cu 1204, în hosteluri cu 279.

Număr de înnoptari

Numărul turiștilor cazați în anul 2017 a fost de 57279 (cu 595 turiști mai mult față de anul 2016), cu 137874 om-zile înnoptări (cu 12348 om-zile înnoptări mai mult decât în anul 2016). Din totalul turiștilor cazați, 48953 (85,5%) au fost turiști români, cu 116826 om-zile înnoptări și 8326 (14,5%) turiști străini cu 21048 om-zile înnoptări.

Tabelul nr. 3.4.

Numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică judetul Dolj

în perioada 2015-2017

Sursa : INS –Direcția județeană de statistică Dolj

Durata medie a sejurului și numărul mediu de turiști din judetul Dolj

Durata medie a sejurului se calculează după formula:

S = număr zile – turist (N z t) / număr turiști (Nt)

S2015 = 124768 / 53542 = 2,33

S2016 = 125 526 / 53 717 = 2,34

S2017 = 137874 / 57279 = 2,41

Tabelul nr. 3.5.

Durata medie a sejurului din județul Dolj în perioada 2015-2017

Sursa : INS –Direcția județeană de statistică Dolj

Figura nr. 3.2.

Reprezentarea grafică a duratei medii a sejurului din judetul Dolj în perioada 2015-2017

Sursa : INS –Direcția județeană de statistică Dolj

Durata medie a sejurului este mică, aproximativ 3 zile.

Numărul mediu de turiști se calculează după formula:

Nt = Numărul de turiști înregistrați într-o perioadă / Numărul zilelor din acea perioadă

Nt2015 = 124768/ 366 = 340

Nt2016 = 125 526 / 365 = 343

Nt2017 = 137874 / 365 = 377

Tabelul nr. 3.7.

Numărul mediu de turiști din judetul Dolj în perioada 2015-2017

Sursa: date prelucrate

Figura nr. 3.3.

Reprezentarea grafică a numărului mediu de turiști din judetul Dolj în perioada 2015-2017

Sursa : INS –Direcția județeană de statistică Dolj

Conform tabelului și graficului de mai sus, se poate aprecia că la nivelul județului Dolj, numărul mediu de turiști a crescut în perioada 2015- 2017, maximul fiind atins în ultimul an al perioadei analizate.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Ca o concluzie la tema aleasă putem observa că absența peisajelor naturale spectaculare și puternicele transformari antropice intervenite de-a lungul timpului, situeaza județul Dolj între zonele cu potențial turistic redus, dar abundența obiectivelor istorice și arhitectonice din Craiova și alte localitățti (castrele romane de la Badesti, urmele de cultura materiala din localitatile Cotofenii din Dos, Carna, Podari, etc., culele din Almaj, Cernatesti si Brabova, conacul din Cotofenii din Fata, manastirea Bucovat, bisericile vechi din Argetoaia, Sadova, Ciutura), rezervatia ornitologica de la Ciupercenii Noi, pădurea Plenita, pădurea de stejar brumariu de la Braniște, etc., înlesnesc practicarea unui turism local și de transit.

Numărul unităților de cazare din Dolj este în creștere, deși, din cauza poziționării în zonă de câmpie, județul nu se poate lăuda cu un turism de agrement dezvoltat. Regiunea va deveni însă mai atrăgătoare o dată cu dezvoltarea infrastructurii și cu construirea podului Vidin-Calafat.

Când vine vorba de alegerea unui loc pentru petrecerea concediului sau a unor zile libere e puțin probabil să existe persoane care să se gândească la Craiova sau la zona Doljului. Acest lucru este cât se poate de evident, mai ales că aparent este un județ modest, comparativ cu altele, în ceea ce privește resursele turistice.

Totuși, specialiștii în domeniu sunt de părere că pe măsură ce zona se va dezvolta și vor exista drumuri de acces spre litoral, și turismul de tranzit, ce-i drept, va cunoaște o creștere.

Altfel spus, în prezent, starea proastă a drumurilor reprezintă, ca și în celelalte zone din țară, un impediment major pentru dezvoltarea turismului.

În așteptarea unei îmbunătățiri a infrastructurii în regiune deocamdată în Craiova și în zona Doljului putem vorbi de turism de business.

În județ, patrimoniul turistic s-a mai îmbogățit cu patru hoteluri, din care trei se vor deschide în următoarea perioadă, și o pensiune.

Trendul este evident, mai ales că, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern privind clasificarea structurilor de primire turistică publicat pe site-ul ANT, unul din criteriile minime pentru hotelurile de trei, patru și cinci stele este să aibă sală cu dotările aferente pentru organizarea de întâlniri de afaceri, congrese, recepții și conferințe. Dezvoltarea economică a județului va duce la o extindere a turismului.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Cetațeanu,I., Hinoveanu,H., Trăistaru,E., et al., (1981),”Județele Patriei, Monografie Dolj”,Editura Sport-Turism, București

Cocean,P.,(2011),”Strategii de dezvoltare urbană;studiu de caz Craiova”,Editura Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca Botnariuc N., Parcurile naționale în concepția Strategiei Mondiale a Conservării naturii, în Ocrotirea naturii și a mediului înconjurător, t. 30, nr.2, Ed. Academiei României, București, 1986

Direcția Județeană de Statistică Dolj

Enache Ștefan – Zona etnografică Dolj, Editura Sport-Turism, București, 1982

Firoiu Daniela, „Economia turismului și amenajarea turistică a teritoriului“, Editura Sylvi, , București, 2003

Firoiu Daniela, „Economia turismului și amenajarea turistică a teritoriului“, Editura Sylvi, , București, 2003

Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic al Județului Dolj 2016.

Neacșu Nicolae, Andreea Cernescu, Economia Turismului, studii de caz, Ed.Uranus, București, 2002.

Plan urban de management al mediului pentru Municipiul Craiova(2008-2014)

Stănciulescu G., N. Lupu, G. Tigu – „Dicționar poliglot explicativ de termeni utilizați în turism“, Editura ALL, București, 1998

Strategia de dezvoltare a Județului Dolj

Turtureanu A. –Economia turismului, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2007

www.adevarul.ro

www.agerpres.ro

www.bratovoesti.ro

www.cjdolj.ro

www.cvlpress.ro