Potentialul Turistic AL Orasului Braila Si Potential DE Valorificare

Economie

Potentialul Turistic AL Orasului Braila Si Potential DE Valorificare

Byadmin ianuarie 1, 2024

POTENȚIALUL TURISTIC AL ORAȘULUI BRĂILA ȘI POTENȚIAL DE VALORIFICARE

“Nu Brăila este fiica principatului Țării Românești, ci ea este maica acestui principat”

Nicolae Iorga

CUPRINS

Introducere

I. Date generale

I.1. Localizare

I.2. Istoric

I.3. Considerații toponimice

II. Potențialul turistic natural

II.1. Relieful

II.2. Clima

II.3. Hidrografia

II.4. Vegetația

II.5. Fauna

II.6. Potențialul turistic antropic

III. Evaluarea potențialului turistic

IV. Tipuri și forme de turism

V. Valorificarea potențialului turistic

V.1. Baza tehnico-materială

V.2. Fluxuri turistice

VI. Analiza SWOT

Concluzii

Chestionar

Bibliografie

INTRODUCERE

Am ales să realizez acest studiu despre valorificarea superioară a turismului în Municipiul Brăila considerând că nu sunt valorificate optim elementele de potențial turistic.

Deși la prima vedere s-ar părea că Brăila ar fi săracă din punct de vedere al resurselor turistice, o analiză mai atentă reflectă existența unui potențial turistic și balneoterapeutic ce poate fi folosit pe o scară tot mai mare.

Prezența Dunării, pe o bună distanță, ramificarea ei în mai multe brațe, incluzând zone joase sub forma ostroavelor, oferă multe posibilități de folosire în excursii de o zi sau chiar două.

Vasta întindere a Câmpiei Brăilei cu toată uniformitatea reliefului, oferă posibilități diferentiațe: balneoterapeutice și turistice în sine. În această categorie putem include posibilitatea unei valorificări superioare a potențialului numeroaselor lacuri salmastre și sarate precum Lacul Sărat.

O altă direcție de valorificare urmărită de mine în acest studiu o constituie obiectivele turistice antropice din cadrul Municipiului Brăila, actual valorificate la limita lor inferioară.

În afară de potențialul turistic și balneoterapeutic oferit de condițiile fizico-gografice și istorice, datorită poziției geografice a Brăilei, aici se practică un turism de tranzit dinspre Moldova spre litoralul Mării Negre, spre Delta Dunării și invers.

I. DATE GENERALE

Turismul prin structura sa extrem de complexă este atât de implicat în economie dar și în numeroase domenii de activități sociale, culturale, sportive, de mediu, etc ; încât exceptând dimensiunea economică, semnificația sa reală per ansamblu, ramâne necuantificabilă, și deci greu de apreciat pe termeni comparabili.

Pe plan internațional este considerat drept unul dintre cele mai durabile și dinamice sectoare economice, industria cea mai vastă și în continuă expansiune precum și cel mai important generator și atrăgător de locuri de muncă.

Experții Organizației Mondiale a Turismului și Consiliul Mondial al Turismului (World Travel and Tourism Council) apreciază că, în secolul XXI „ turismul va fi prima industrie mondială “ iar internationalizarea sa va fi ireversibilă.

Din această perspectivă, în condițiile în care piața turistică internațională se extinde, când ofertele de produse și servicii se constituie sau se aliniază rapid principiilor turismului durabil, și când pregătirea profesională pentru sectorul hotelier – turistic este integrată unei politici naționale de formare, în întreaga populație a unor opinii și convingeri pro – turistice, România trebuie să-și definească hotărât opțiunile și respectiv politica sectorială pentru a putea întocmi strategii riguroase ca obiective, soluții și termene clare și precise.

După revoluția din 1989, turismul românesc s-a înscris în orbita reformei economice de tranziție spre economia de piață, concretizată prin privatizarea întreprinderilor și unităților de turism, descentralizarea și auto – nominalizarea acestora devenind societăți financiare cu capital de stat, privat sau mixte. Treptat, din 1991 aceste societăți se transformă în societăți pe acțiuni cu răspundere limitată în nume colectiv s.a., aliniindu-se în acest fel la structurile existente în țările cu tradiție în turism dezvoltat.

Turismul, prin natura sa, presupune un intens proces de integrare, pe mai multe planuri, la nivelul individului, la nivelul întreprinderilor, la nivelul regiunilor și statelor, la nivelul economiei mondiale. Libera circulație a oamenilor reprezintă premisa de bază a încadrării turismului în existența economică și socială a omenirii.

I.1. LOCALIZARE

Brăila este municipiu, reședință de județ și cel mai mare oraș al județului Brăila aflat în Nord-Estul regiunii istorice Muntenia, poziționat în Sud-Estul României în Nordul Câmpiei Bărăganului. Se încadrează în zona de câmpie joasă, aluvionară, cu altitudini până la 100m.

Inima Dunării și a Bărăganului, situată la confluența Dunării vechi cu Dunărea navigabilă, Brăila este un oraș tranzitoriu între cele trei ținuturi românești – Muntenia, Moldova și Dobrogea.

Se învecinează în partea de Nord cu orașul Galați, în Est cu Insula Mare a Brăilei iar în partea de Sud și Vest are ca vecini comunele aparținând județului.

Harta nr.1 Localizare

I.2. ISTORIC

Brăila, atestată documentar la 20 ianuarie 1368 este situată într-un cadru natural bogat, pe malul stâng al Dunării a devenit în scurt timp cunoscută ca un important centru comercial fiind locul de întalnire și desfacere a produselor occidentale venite din porturile de pe coastele Mării Negre și Mării Mediterane. Acest lucru este consemnat și de cronicarul bizantin Laonic C. In 1462 care caracterizează Brăila ca fiind “ oraș al dacilor, în care fac un comerț mai mare decât în toate orașele țării”. Din vremuri străvechi, locuitorii Brăilei s-au ocupat cu agricultura, creșterea animalelor și pescuitul pe malul stâng al Dunării.

Stema orașului era un velier, simbolul comerțului, fiind ocupația principală a locuitorilor de la acea vreme.

În 1538, Brăila este ocupată de turci, iar doi ani mai târziu aici se construia cetate cu zid. După 289 de ani de ocupație otomană, Brăila este reintegrată Țării Românești în urma razboiului ruso-turc din 1828-1829, încheiat prin semnarea Tratatului de pace de la Adrianopol din 2/14 septembrie 1829 ce prevedea ca cetățile de pe malul stang al Dunării să fi înapoiate Țării Românești, hotarul față de Imperiul Otoman urmând a fi malul Dunării.

În 1836 a fost declarată port-liber, devenind unul dintre cele mai importante centre comerciale din România. Viața ecomomică în creștere și dezvoltarea industirei de-a lungul secolului al XVIII-lea au marcat istoria Brăilei. Această dezvoltare este valorificată prin construirea unor mori cu aburi, fabrica de bere (1872), șantierul naval (1864) și docuri (1883).

Fiind un port important, orașul Brăila a devenit o entitate multi-etnică fiind ales ca oraș de reședință de multe grupuri entice – greci, turci, ruși, bulgari, evrei, sași, armeni.

Panait Istrati, Panait Cerna, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius sunt doar câteva din personalitățile marcante ale culturii și științei ce au dus mai departe renumele orașului, aceștia fiind și astăzi mândria locuitorilor.

Brăila este printre puținele orașe din țară dezvoltate după un riguros plan urbanistic, având rețeaua de străzi sistematizată dupa un model radiar concentric de tip amfiteatru.

Harta nr.2 Rețeaua de străzi

I.3. CONSIDERAȚII TOPONIMICE

Numele Brăilei este un toponim de origine autohtonă, provenind dintr-un toponim asemanator cu cele tracice sud –Dunărene ca Bragylor, Bragilora în care “ gi “ se transformă în “ i ”, astfel s-a ajuns la numele propriu de Brăila.

În unele lucrări s-au menționat formele din limba gracă “Proilaba”, din limba slavonă “Proilava”, din limba turcă “Ibraila” și alte forme precum “Brilaga” sau “Braylaum”.

Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană –bhreg- însemnând pisc vertical, cu referire directa la geografia locului.

Legendele locale, preluate și de Nicolae Iorga atribuie numele orașului unui pescar pe nume Braia de unde și numele de Brăila.

II. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

Potențialul natural se referă la relief (forme, structuri, monumente), clima (temperaturi, precipitații, bioclimat), hidrografie, (ape freatice și minerale, râuri, lacuri naturale și antropice), vegetație, fauna.

Dunărea și Balta Brăilei, în ansamblul ei reprezintă un potențial turistic de o certă valoare. În primul rând arterele hidrografice principale (Cremenea, Măcin, Vâlciu) pot fi folosite pentru excursii cu vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe cât și digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de padurile naturale de sălcii.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este a doua zonă umedă de importanță internațională din România (după Rezervația Biosferei Delta Dunării), ce conservă pe o suprafață de 2055 km² ultimele complexe de ecosisteme acvatice și terestre ce au mai rămas in urma îndiguirii, desecării și defrișării bălților Brăilei și Ialomiței.

Parcul ocupă un segment de 62 km din cursul inferior al Dunării, mărginit de zonele dig – mal. Din punct de vedere geomorfologic, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este alcătuit dintr-un șir de șapte insule și ostroave mai mari (250 ha), acestea însumând o suprafață de 152km² din care 57km² sunt reprezentați de habitate acvatice datorate celor 52 de lacuri interioare la care se adaugă Dunărea cu afluenții săi.

Din punct de vedere geomorfologic fiecare insulă se caracterizează printr-o durată și o cotă de inundație specifică, generatoare a unei mari variabilități a condițiilor de biotop, în care s-au putut dezvolta peste 345 de habitate identificare și înscrise pană în prezent în Baza unitară de date a parcului.

Ca o caracteristică generală, insulele au aspectul unor „farfurii”, cu porțiunile mai înalte spre exterior și cele mai joase spre interior. Microrelieful parcului este alcăturit din grinduri, sectoare plane, gârle, privale, japse, lacuri și bălți (sau ghioluri – porțiuni acoperite periodic cu apă)

Foto nr.1 Insula Mică a Brăilei

La acestea se mai adaugă și ostroavele de pe brațul Cremenea cu un frumos peisaj natural – păduri de sălcii, canale, lacuri mici, care ar atrage mulți vizitatori.

Aceste zone marginale împreună cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite în scopuri turistice de agrement.

Câmpia Brăilei, deși monotonă la prima vedere, nu este lipsită de elemente peisagistice care sa atragă atenția turiștilor, Lacul Sărat salmastru este cel mai important obiectiv în acest șes. Prin compoziția chimică a apei și calitatea nămolurilor, Lacul Sărat poate fi antrenat în circuitul balnear.

Obiectivele valoroase sunt și resurse piscicole, cu largă audiență în cadrul cererii unde posibilitățile reale se regăsesc pe Dunăre cu cele două brațe ale sale.

Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care, în condițiile unor amenajări corespunzătoare pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. Astfel, se pot amenaja plajele de pe malurile Dunării, Plaja Lipovenească, Corotișca, Blasova.

De asemenea, pe malul stâng al Dunării se pot amenaja unitați de alimentație publică pe pontoane și vaporașe scoase din uz.

Foto nr.2 Plaja Lipovenească

Foto nr.3 Plaja Perla

II.2. RELIEF

Brăila este situată în Lunca Dunării, pe o terasă care este încadrată spre Nord, Vest și Sud de luncile Siretului, Buzăului si Calmățuiului.

Orașul are un relief în general monoton, singurele grefe în sol fiind apele curgatoare și crovurile.

Zona cea mai joasă a orașului este situată pe grindul fluviatil și are 3 – 4 m peste nivelul mării. Urmează o zonă care aparține Luncii Dunării, cu înalțimi de 4 – 6 m, care face trecerea spre terasa Brailei.

Cea mai mare parte a orașului se întinde în zona de terasă,cu înalțimi cuprinse între 12m și 25m ce se ridică peste un versant paralel cu Dunărea, cunoscut sub numele de faleză. Terasa Brăilei este plană și coboară de la Nord, Piscul Brailei (33m) spre Sud (15m), iar de la Est la Vest inălțimile variază între 25m la Grădina Mare și 10m în cartierul Lacu Dulce.

Insula Mare a Brăilei reprezintă suprafața cuprinsă între cele două brațe ale Dunării (Dunărea Veche sau Brațul Macin și Dunărea Nouă). S-așului se întinde în zona de terasă,cu înalțimi cuprinse între 12m și 25m ce se ridică peste un versant paralel cu Dunărea, cunoscut sub numele de faleză. Terasa Brăilei este plană și coboară de la Nord, Piscul Brailei (33m) spre Sud (15m), iar de la Est la Vest inălțimile variază între 25m la Grădina Mare și 10m în cartierul Lacu Dulce.

Insula Mare a Brăilei reprezintă suprafața cuprinsă între cele două brațe ale Dunării (Dunărea Veche sau Brațul Macin și Dunărea Nouă). S-a format într-un regim deltaic ca urmare a unei aluvionări intense în zona de ramificare a cursului Dunării, grindurile din partea sudică sunt mai înalte, având altitudini de 2- 12m, pe cand în Nord altitudinea lor este de 6m. Cea mai mare altitudine (45m) o întalnim în popina Blasova aceasta fiind un rest din Munții Dobrogei scufundați și erodați în decursul timpului.

II.3. CLIMA

Clima orașului Brăila este temperat contintinentală cu nuanțe mai excesive în Vest și mai moderat în Insula Mare a Brăilei.

Umiditatea relativă anuală a aerului ajunge la peste 72%, iarna depășind 80% în timp ce vara ajunge pană la 65%.

Tabel nr.1 Temperaturi și precipitații medii lunare pentru anul 2005

Grafic nr. 1 Temperatura medie lunară

Regimul termic se situează în limite apropiate de mediile multianuale.

Temperatura medie anuală este de 11,1ºC, maxima absolută înregistrată în anul 1951, 44,5ºC (stația meteorologică Ion Sion- în apropiere de Brăila) iar minima absolută scazând pana la -29ºC în anul 1942.

Grafic nr. 2 Precipitații lunare

Precipitațiile lunare reduse reflectă caracterul continental al climei, media anuală fiind 456mm, acestea cad în cantități variabile de la un an la altul și sunt repartizate inegal în timpul anului având caracter torențial vara.

II.3. HIDROGRAFIA

Rețeaua hidrografică a Brăilei își lasă amprenta asupra reliefului alcatuit din câmpuri relativ netede, în care sunt grefate vai largi și depresiuni închise unde se gasesc lacuri temporare sau permanente.

Cea mai importantă arteră hidrografică este Dunărea cu cele două brațe principale: Brațul Macin spre Doobrogea și Brațul Cremenea spre Câmpia Brăilei, închizand la mijloc Balta Brăilei, astăzi îndiguită.

Dunărea are mare importanță economică, atât din punct de vedere al alimentării cu apă a Municipiului Brăila cât și a sistemelor de irigații.

Lacuri de meandu și braț părăsit se gasesc îndeosebi aici, Lacul Blasova – 400 hectare amenajat pentru piscicultură și Lacu Sărat cu ape ce au efecte terapeutice fiind declarat stațiune balneoclimaterică.

Foto nr.4 Dunărea

Foto nr. 5 Lacu Sărat

II.4. VEGETAȚIA

Vegetația este caracteristică zonei de câmpie. Vegetația arboreșcentă relativ puțin reprezentativă. Pădurile ocupă o suprafață redusă (22.600 hectare) fiind majoritare pădurile de luncă formate din plopi, salcâmi, sălcii, stejari și diverse alte specii.

Flora este completată de vegetația halofilă (rogoz de sărătură, ghiriu, sărățica) specifică solurilor sărăturate, precum și de vegetație acvatică întalnită predominant în bălțile si lacurile inundabile ale Dunării.

Foto nr. 6 Păduri Insula Mare a Brăilei

II.5. FAUNA

Fauna este reprezentată prin animale și păsări sedentare dar și prin unele păsări migratoare.

În Insula Mare a Brăilei se gasește o faună specifică de deltă: diferite specii de rațe, gâște, stârci, pescăruși, becatine, sitari, lebede.

Ihtiofauna este reprezentată prin pești autohtoni: crap, somn, șalău, lin, știucă, caras, mreană, obleț; precum și prin pești migratorii ce se reproduc în Dunăre: nisetru, morun, cega, scrumbie.

II.6. POTENȚIAL TURISTIC ANTROPIC

Spre deosebire de potențialul natural, potențialul antropic este reprezentat de vestigii (arheologice, cetăți și monumente istorice și de artă).

Nefiind așa cum pare, un oraș de margine, vocația esențială a Brăilei este aceea de a comunica cu lumea “ Dar al Dunării”. Așa cum Egiptul este “Dar al Nilului”, Brăila ca port al Dunării maritime, este legată de cele două spații esențiale: Orient și Occident.

Municipiul Brăila, cel mai vechi și mai mare centru urban al județului, se remarcă printr-o serie de obiective turistice de mare valoare sau structuri de agrement cum sunt:

– Teatrul Dramatic „Maria Filotti” – monument arhitectural inclus în albumul UNESCO, clădire ce datează din anii 1849- 1850.

Totalizând o suprafață de peste 5000 m³, edificiul restaurat are în construcția sa componente de mare valoare artistică:

– holul monumental

– trei foaiere

– covoare de preț

– sala de spectacole (370locuri)

– cortina cuprinde elemente care țin de arhitectura și istoricul Brăilei, casele și corăbiile de altădată, bogățiile Dunării și ale Bărăganului, semnele simbolice ale teatrului artistic incorporate cu fir de aur, de argint și matase în peste 800 de nuanțe.

– sala de conferințe și recepții (150 locuri)

– sala studio (100 locuri)

Foto nr.7 Teatrul Dramatic “Maria Filotti”

– Muzeul de istorie cu numeroase obiecte și documente privind evoluția orașului și a împrejurimilor. De asemenea aici se află o machetă a cetății Brăilei, care se afla în zona actualului parc central din Piața Traian, precum și o copie a planului urbanistic întocmit în perioada 1831- 1835, plan prin care s-au pus bazele sistematizării orașului în formă de amfiteatru de catre Kiseleff.

Foto nr.8 Muzeul de Istorie

– Muzeu de artă “Nicapetre” ce posedă o bogată colecție de pictură, sculptură și grafică a multor artiști români.

Foto nr.9 Muzeul de artă „Nicăpetre”

– Biblioteca Județeană „Panait Istrati”

Foto nr.10 Biblioteca Județeană “Panait Istrati”

– Teatrul de păpuși “Cărăbuș”

– complexul sportiv din parcul Monument: – sala polivalentă, terenuri de tenis, bazin de înot

– Biserica „Buna Vestire” cunoscută sub numele de ”Biserica Greacă” cu numeroase fresce executate de pictorul Gh. Tăttărescu

Foto nr.11 Biserica „Buna Vestire”

– Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail si Gavril” pe amplasamentul fostei mitropolii a Proilavei, prima mitropolie creștină a României. Pe ruinele acesteia a fost construită o geamie turcească ce a fost transformată în 1831 în Biserică ortodoxă; este o biserică fară turle.

Foto nr.12 Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”

– Biserica “Sfinții Petru și Pavel” datează din anul 1872 fiind construită pe locul unei biserici mai vechi, pictura interioară este realizată 64 de ani mai târziu de către pictorii V. Robea, S.M. Dima, I. Ciurea.

Foto nr.13 Biserica “Sf. Petru și Pavel”

-Biserica Bulgărească construită în anul 1868

Foto nr.14 Biserica Bulgărească

Foto nr. 15 Biserica Bulgărească – detaliu

– Templul Coral, construit în anul 1863 pentu comunitățile evreieși ale timpului este singura cladire a cultului mozaic ce s-a păstrat în Brăila

Foto Nr.16 Templul Coral

– în Brăila se află sediul mondial al comunității lipovenești și Biserica Episcopală a Creștinilor Ortodocși de rit vechi ce datează de peste 70 de ani în Brăila și adapostește moaștele primului mitropolit al rușilor

– Biserica Sfântul Nicolae este situată în Ansamblul Centrului Istoric , construită între anii 1863 – 1865, pictată de către Petre Alexandrescu în stil renașcentist

Foto nr.17 Biserica Episcopală a Creștinilor Ortodocși de rit vechi

– în Brăila mai pot fi admintate multe alte cladiri declarate monumente de arhitectură:

– Palatul Agriculturii (1923) cu multe elemente decorative: foișoare, balcoane înguste, logii cu colonete de zidărie, ornamente de gips aplicate pe fațada principală; Florea Stănculescu

Foto nr.19 Palatul Agriculturii

– Institutul Santa Maria (1898)

– CASA (1886) – actualul sediu BNR (foto. Nr 20)

– Tribunalul (1977-1983) (foto. Nr 21)

-Spitalul I (1923-1935)

– Palatul Lyra (1924) (foto. Nr 22)

– Liceul sanitar (1912), constructor Naum Traian

– Gymnasium Nicolae Bălcescu (1885-1890) (foto. Nr 23)

– Casa Chercea (1910)

– Fabrica de ciment (1889-1990)

– Moara Violatos (1898) (foto. Nr 24)

– Moara Lykiardopol(foto. Nr 25)

– Castelul de apă (1914), Grădina Publică(foto. Nr 26)

– Fabrica de bere Muller (1872-1873)

– Gara fluvială, inceputul secolului XX(foto. Nr 27)

– Silozuri (1887-1891), inginer Anghel Saligny

Foto nr.20 CASA- Sediul BNR

Foto nr.21 Tribunalul Brăila

Foto nr.22 Palatul Lyra

Foto nr.23 Gymnasium “Nicolae Bălcescu”

Foto nr.24 Moara Violatos

Foto nr.25 Moara Lykiardopol

– Castelul de apă a fost ridicat între 1912 – 1913 ca o construcție modernă, înlocuind vechiul rezervor de apă, în partea superioară a construcției s-a amenajat un bar care se putea deplasa în jurul axului său oferind privitorilor panorama întregului oraș

– este construit pe cel mai înalt punct al orașului, pe faleza înaltă a Dunării fiind cea mai înaltă construcție de acest gen din România la acea vreme

Foto nr.26 Castelul de apă

Foto nr.27 Gara Fluvială “Romnav”

– Monumente și situri arheologice

– Cetatea Brăilei

Sistemul de hrube subterane

Brăila se “mândrește” cu o rețea de hrube, unică în România, aflată în fosta cetate a Brăilei, unde în prezent se află Grădina Publică și Centrul Vechi al orașului. Acestea se știe că datează după anul 1538 – anul cuceririi orașului de către turci. Ocuparea întregului oraș a dus la extinderea rețelei de hrube de la Dunăre pana la bulevardul Al. I. Cuza.

De-a lungul timpului acestea au fost un mod de comunicare mai mult sau mai puțin secret.

După 1830 segmentele rămase au fost transformate în pivnițe iar o bună parte au fost astupate din cauza surpării locuințelor si străzilor. În proporție de 90% acestea nu mai pot fi vizitate.

Hrubele pot deveni un obiectiv turistic însă necesită investiții foarte mari.

Foto nr.28 Hrube

Foto nr.29 Hrube

Centru istoric

Vechea stradă regală, purtând numele Mihai Eminescu, este astăzi locul de promenadă al brăilenilor, arhitectura veche de o parte și de alta a străzii încearcând să supraviețuiască: coloane, frontoane, ferestre, balcoane, feronerie într-o diversitate atât de mare încât orașul are un statut de rezervație urbanistică. Deși renovate o parte, pastrează încă aerul vremurilor cosmopolite de început de secol XIX.

Un proiect recent finanțat în cadrul Programului PHARE 2004-2006 –Coeziune Economică și Socială, Proiecte Mari de Infrastructură Regională, are ca principal obiectiv reabilitarea și refuncționalizarea completă a centrului istoric brăilean, integrat în peisajul urban, capabil să răspundă cerințelor impuse de turismul cultural și istoric. Restaurările au fost îngreunate și din cauza unui statut incert al proprietății multor cladiri.

Foto nr.30 Strada Mihai Eminescu (Republicii sau Str. Regală)

Pe lângă clădiri, centrul istoric cuprinde și Piața Sf. Arhangheli, unde din 1906 se află grupul statuar Traian, ridicat de sculptorul Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia împlinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei, dar și Orologiul – Brăila (1909), pe soclul său fiind pictată o carabie cu pânze – simbolul portului de pescari. Această piață este defapt Centrul Vechi al orașului, de unde se deschid radiar, toate arterele acestuia.

Piața datează din 1833, atunci fiind pavată cu piatră cubică.

Foto nr.31 Piața Traian – Grup Statuar

Foto nr. 32 Piața Traian – Orologiu

Foto nr.33 Piața Traian – Fântână Arteziană

Muzeul Brăilei având în colecția sa opere ce aparțin pictorilor Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Octav Băncilă, Camil Ressu, Henri Catargi

– are în componența sa secții de arheologie, istorie, etnografie și artă populară, Științele Naturii; Centrul Cultural Nicăpetre, Casa Memorială D.P. Perpessicius, Casa Memorială Panait Istrati.

Foto nr.34 Muzeul Brăilei

Biserica Greacă Buna Vestire (1863-1872), cu vitralii valoroase și fresce realizate de Gheorghe Tăttărescu, aceasta are trei hramuri.

Foto nr.35 Biserica Buna Vestire

Grădina Publică – oaza de vegetație a Brăilei, păstrând cea mai veche construcție “Castelul de Apă” și urmele cetății de altădată (secolul. XIV), astăzi ramase doar niște ziduri.

– redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel inter – județean sau chiar național.

Foto nr.36 Grădina Publică

Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, fosta moschee (secolul XVII), transformată în 1831 după pacea de la Adrianopol în biserică ortodoxă. Construcția pastrează elemente orientale fiind una din puținele biserici din România care nu are turle.

Foto nr.37 Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril

Teatrul Dramatic “Maria Filotti” – Teatrul ca manifestare culturală în Brăila există din prima jumătate a secolului XIX. Clădirea este construită în jurul anului 1850 pe atunci funcționa ca hotel, cinematograf, teatru, restaurant, arena de vară, club și cofetarie putrând numele de Teatrul sau Hotelul Rally iar din 1969 primește numele actriței Maria Filotti.

Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri, dintre care 265 în stal, 37 la loja și 67 la balcon. În foaiere se pot organiza întruniri, expoziții și concerte.

Foto nr.38 Teatrul Dramatic „Maria Filotti”

Portul Brăila cu vechi silozuri (1888-1889) ridicate după planurile inginerului Anghel Saligny și la care s-au folosit, pentru prima dată în lume, prefabricate din beton armat.

În apropiere se află Galeriile de Artă Emilia Dumitrescu, înființate într-un monument de arhitectură datând din anul 1812 și construit în stil eclectic, galeriile cuprind donația artistei Emilia Dumitrescu, formată din lucrări de pictură, grafică, gravură și piese de artă decorativă universală , precum și Casa Colecțiilor de Artă. În 1928 Anastase Simu donează “scumpului oraș natal Brăila” lucrări de artă expuse o perioadă în interioarele Primăriei. În Casa Colecțiilor de Artă, printre cele 3000 de piese de artă, se disting opere de mare valoare: Th. Aman, N. Grigorescu, Th. Pallady, N. Tonitza, H Catargi și alții.

Foto nr.39 Centrul de cercetare al Universității din București

Foto nr.40 Vedere spre port

Parcul Monument se întinde pe o suprafață de 90 hectare și oferă adevărate clipe de liniște în mijlocul unui oraș aglomerat fiind un excelent loc de recreere pentru toate categoriile de vârstă. Are aceeași vechime ca și „Grădina Mare”, fiind menționat pentru prima dată în 1833, cu ocazia construirii unui pod pe drumul Călărașilor pentru legătura cu “Monumentul eroilor de la 1828”. Deși monumentul nu mai există, denumirea parcului a rămas legată de acesta.

Se știe că monumentul a fost realizat de arhitectul francez Villaye în 1833 și era reprezentat de o spadă aflată pe un soclu langă care se găseau doi lei. Monumentul a fost distrus în 1916 de ocupanții turci. O perioadă a purtat numele de parcul „Kiseleff” în amintirea guvernatorului rus din perioada Regulamentelor Organice ce se află la originile Brăilei moderne.

Foto nr.41 Parcul Monument

Foto nr.42 Parcul Monument

Faleza Dunării – o construcție modernă cu o lungime de 7 km,având o bogată colecție de monumente de artă.

Foto Nr.43 Faleza Dunării

Fântâna cinetică din centrul civic al orașului este opera celebrului sculptor Constantin Lucaci, denumit de mulți „al doilea Brâncuși”. Elementele ce definesc sculptura artistului sunt materialele folosite – oțel inoxidabil – jocul de lumini explorând suprafața polizată, mișcarea, sonoritatea dar și proiectul în sine – cel al unei sculpturi de integrare urbană. Fântâna mobilă a artistului îmbină tradiția antică, renașcentistă și iluministă a jocurilor de apă. Neocostructivism, artă cinetică, optical art, arta programată, toate ajută la realizarea unei sculpturi de mari dimensiuni și a unei lucrări monumentale.

Foto nr.44 Fântâna cinetică

Foto nr.45 Fântâni arteziene

Foto nr.46 Fântâni arteziene

Foto nr.47 Esplanada Dunării

Foto nr.46 Fântâni arteziene – Primăria Municipiului Brăila

Hartă nr. 3 Harta Geoturistică a orașului Brăila

III. EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

E netedă și nomotonă câmpia pentru cel de la munte, dar în mijlocul ei simți frămantarea de veacuri după ce-a ieșit victorioasă din ape și așteaptă botezul vântului de miază-noapte ce i-a așternut năframa de pulberi fine, răscolite de lunci sau de talpa ghețarilor.

Bărăganul, ca dar al Carpaților, e neted cu o apă ici-colo, trupuri de păduri rămase din vechi codri, râulețe și-ntinse ogoare cu grâne, gonesc monotonia.

Pentru cel din Câmpia Brăilei, care-și rezeamă odihna pe orizontul cu linii drepte, ce-și unește, undeva la infinit, depărtarea cu cerul, oferă dimensiunii umane curajul drumului deschis și calea înainte.

În câmpie răsăritul și apusul soarelui sunt o facile ce luminează întinderea, numai că la răsărit lumina se revarsă asupra vietăților pregătite pentru o nouă aventură diurnă.

Și pentru a-și răcori câmpia turpul încins de arșița zilei, i-a hărăzit natura ochiuri mici de apă și pe “Regele fluviilor Europei” așa cum a denumit Napoleon Dunărea, care-și poartă după ce-a străbătut pe mijloc continentul, apele spre vărsare.

Dacă nici fântâna cu cumpănă nu te încântă, drumețule, vei fi surprins de liniștea pe-nserat a malului Dunării și dacă nici aceasta nu ți-a trezit admirația, te invit cu barca printre sălcii, când apa și frunzișul foșnesc de viața păsărilor iar seara auzi bătaia peștelui și pasărea balții ce-și strigă singuratatea în tânguirea salciei plângătoare de dorul apei.

Tabel nr.2 Evaluarea potențialului turistic

INTERPRETARE TABEL NR.2

În tabelul de mai sus am realizat evaluarea potențialului turistic al unităților administrativ – teritoriale de bază din Municipiul Brăila.

Pentru acestă evaluare am analizat potențialul turistic natural, patrimoniul cultural, infrastructura generală, infrastructura specific turistică și calitatea mediului.

Municipiul Brăila se situează în unitatea de câmpie și nu beneficiază de un cadru natural generos din punct de vedere geomorfologic cum ar fi prezența unor chei, abrupturi sau unități impunătoare în apropiere.

Din punct de vedere al vegetației, Brăila dispune de suprafață împădurită sub 30% din acest motiv am acordat un punctaj de 0,5 puncte. Pentru hidrografie am acordat 1 punct deoarece aici sunt prezente lacuri, amenajări piscicole și fluviul Dunărea.

Pentru resursele turistice antropice am analizat monumentele istorice de interes național prezente în zona evaluată; arhitecturale de exemplu: Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, numeroase biserici – 2 puncte , arheologice: Cetatea Brăilei și Hrubele – 2 puncte, memoriale: Casa Memorială Panait Istrati – 2 puncte și numeroase monumente de for public – 2 puncte.

Brăila deține numeroase muzee fapt pentru care am acordat 4,5 puncte. Tot în oraș se organizează multe festivaluri un exemplu ar fi Festivalul Internațional de Canto „Hariclea Darclee” pentru care am acordat – 4 puncte.

Orașul are câteva instituții de concerte și spectacole pentru care a primit – 4 puncte; teatre, Espanada Dunării și tot aici se organizează diferite manifestări anuale repetabile de exemplu concerte, expoziții de artă, vernisaje s.a.pentru care am acordat alte – 4 puncte.

Din punct de vedere al infrastructurii specific turistică, Brăila dispune de 19 unități de cazare în oraș și în Stațiunea Lacu Sărat aici existând un camping și instalații pentru tratament totalizând un număr de 7 puncte. Dispune de foarte puține săli de conferință pentru care a primit 0,5 puncte, nu sunt amenajate pârtii de schii sau instalații pe cablu aici sau în apropiere din cauza poziției în cadrul unității de câmpie care nu favorizează amenajarea acestora.

Pentru infrastructura tehnică am evaluat accesul direct la infrastructura de transport, Brăila fiind port pe Dunăre – 4 puncte, are acces la drumul European E87 ce leagă orașul de Tulcea și Constanța – 4 puncte, acces la drumul național DN2B, face legătura între Buzău – Galați, DN21 ce leagă Slobozia de Brăila și acces la calea ferată unde 3 linii sunt pentru transportul de persoane iar 9 linii pentru transportul de mărfuri – 5 puncte.

Brăila dispune de infrastructură edilitară evidențiată prin alimentare cu apă, canalizarea apelor uzate și pluviale, de stație de epurare, și de alimentare cu gaze, din aceste motive am acordat 5 respectiv 4 puncte.

Municipiul dispune de infrastructură de telecomunicații expusă prin acoperire GSM și telefonie fixă pentru care am acordat 5 puncte.

Aceste punctaje au fost acordate conform metodologiei privind evaluarea potențialului turistic în untățile administrativ – teritoriale de bază, Brăila totalizând un numar de 56 de puncte acordate din punct de vedere al potențialului turistic natural și antropic dar și pentru infrastructura specific turistică și tehnică acestea fiind punctate în tabelul interpretat.

IV. TIPURI ȘI FORME DE TURISM

Turismul are întotdeauna un caracter activ ce include deplasările, vacanțele, excursiile acestea practicându-se în funcție de anumite motivații.

Turismul trebuie să fie durabil și să răspundă la urmatoarele cerințe:

– dezvoltarea sa trebuie să fie planificată rațional pe criterii economico – sociale riguros fundamentate

– politicile și criteriile de dezvoltare să respecte principiul durabilității

– dezvoltarea se va realiza prin angajarea și cooperarea puterilor publice și a sectorului privat

Turistul este persoana care petrece, pentru orice motiv, cel puțin o noapte înafara mediului său obișnuit, iar vizitatorul constituie o categorie mai vastă care include turiști și vizitatori de o zi ( excursioniștii conform O.M.T., L’impact economique du Tourisme, Madrid 1999).

Din punct de vedere al duratei sejurului, recomandările O.M.T. privind statisticile turismului grupează turiștii în următoarele categorii:

– de la 1 la 3 zile

– de la 4 la 7 zile

– de la 18 la 28 zile

– de la 29 la 91 zile

– de la 92 la 365 zile

După revoluția din 1989, turismul românesc s-a înscris în orbita reformei economice de tranziție spre economia de piață, concretizată în privatizarea întreprinderilor și a unităților de turism, descentralizarea și autonomizarea acestora, devenite societăți financiare cu capital de stat, privat sau mixte. Treptat, începând cu anul 1991, aceste societăți se transformă în societăți pe acțiuni, aliniindu-se în acest fel la structurile existente în țările cu tradiție în turism dezvoltat.

Pentru orașul Brăila, turismul reprezintă un domeniu cu mize ridicate, cu remarcabile disponibilități și tradiții și care poate deveni o componentă activă și dinamizatoare a ansamblului socio-ecomonic, atat la nivel național cât și la nivel regional și local.

În prezent, activitatea de turism în Municipiul Brăila este caracterizată prin cele patru forme de turism: turism balnear, turism de week-end, turism de tranzit și turism itinerant dar și acestrea fiind destul de reduse cea mai mare pondere fiind reprezentată de turismul balnear, turismul de tranzit și turismul itinerant.

Ca tipuri de turism putem aminti turismul de tratament, turismul de odihnă, pescuit-sportiv, turismul nautic si cel de picnic.

Turismul balnear ramane principala formă de turism practicată în municipiu iar în acest sens se impune valorificarea resurselor existente cum ar fi Lacul Sarat.

Activitatea turistică se mai poate clasifica și în funcție de mobilitatea turistului unde regăsim turismul de sejur acesta fiind scurt în cazul orașului Brăila. ( Grădina Publică, Faleza Dunării)

Turismul itinerant (de circulație) se poate dezvolta considerabil, dar ramane subordonat turismului balnear acesta regasindu-se în celelalte forme de turism cum ar fi: turismul pentru agrement (Insula Mare a Brăilei), turismul istoric ( Centrul de cercetare Lacu Sarat), turismul de week-end (Plaja Lipovenească, Plaja Corotișca).

Turismul de tranzit este prezent datorită poziției geografice a orașului , la confluența celor trei regiuni geografice Muntenia, Moldova și Dobrogea.

V. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

Dezvoltarea viitoare a turismului în orașul Brăila este influențată de o serie de factori cu caracter conjunctural ce acționează în etapa de tranziție spre econimie de piață cum ar fi:

– lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului, a unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei

– lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii

– veniturile reduse ale majorității populației, fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice

Dintre factorii favorizanți care influențează dezvoltarea turismului și care au character permanent în orașul Brăila sunt:

– existența unui potential nevalorificat

– existența unor căi de comunicație rutiere, feroviare, navale ce pot fi dezvoltate și modernizate

– calitatea ofertei turistice, unicitatea peisajului (Balta Mică a Brăilei), calitățile terapeutice ale apelor Lacului Sărat

– atracția pe care o reprezintă fondurile de vânătoare și pescuit din apele Dunării

– amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de potențialul oferit de cadrul natural și cultural, agrementul turistic realizându-se individual sau neorganizat

– vestigiile istorice (Cetatea Brăilei, Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril)

– monumente arhitectuale (Teatrul Dramatic “Maria Filotti” – clădire aflată în patrimoniul UNESCO, casele memoriale Panait Istrati, P.Goangă), centrul vechi al orașului, lăcașuri de cult

– manifestări economice și culturale cu rezonanță națională și internațională; Târgul Național de Agricultură, Festivalul internațional de canto „Haiclea Darclee”

– potențialul ridicat de ofertare a mărfurilor specifice sușinerii turismului ( spații de cazare, amenajări pentru tratamentul balnear, forța de muncă disponibilă)

– posibilități de dezvoltare a agroturismului

– existența Dunării care nu este valorificată din punct de vedere turistic decat într-o mică masura

Dintre factorii restrictivi cei mai importanți sunt:

– caracterul relativ sezonier al ofertei turistice întrucât condițiile climatice nu permit desfașurarea unor activități turistice în perioada noiembrie – martie

– situarea ofertei turistice la distanțe relativ mari de zonele de mare interes – zona montană, litoral, siturile arheologice de importanță europeană și mondială din nordul Moldovei.

Deși beneficiază de potențial turistiic natural și antropic, Brăila este înca deficitară în valorificarea acestora.

În perioada următoare se impune o revitalizare a turimului și crearea unui specific legat de factorii naturali, de cură și de prezența Dunării.

Se pot dezvolta aici urmatoarele forme de turism specifice:

– turism balnear

– turism de croazieră

– turism cultural

– turism de circulație ( cu specific pescăresc și vânătoresc)

Analizând aceste concepții Brăila nu trebuie să rămână o poartă tranzitată de turiști în drum spre Marea Neagră sau Moldova ci să constituie un produs turistic bazat în primul rând pe unicitatea unor resurse naturale și a resurselor antropice.

V.1. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

Brăila se situează printre orașele cu o capacitate mică de cazare în funcțiune ceea ce reiese din analizarea urmatoarelor tabele și grafice.

Tabel nr. 3 Evoluția capacității de cazare turistică în orașul Brăila după 2005

Grafic nr. 3 Evoluția capacității de cazare. Total locuri

Tabel nr. 4 Indicele de utilizare al capacității turistice

Grafic nr. 4 Indicele de utilizare al capacității de cazare

Indicii de utilizare a capacității de cazare indică o ușoară creștere din anul 2005 până în 2008 apoi sunt în continuă scadere până în prezent.

Din datele statistice rezultă că municipiul Brăila dispune de un numar de 19 unităti de primire turistică: 11 hoteluri, 2 vile, 2 pensiuni turistice, un motel, un hotel plutitor, iar în ceea ce privește unitățile de cazare cu caracter permanent, ele reprezintă 50% din numarul total.

Stațiunea Lacu Sărat beneficiază de 7 unități de cazare, respectiv 5 hoteluri, o singură pensiune turistică și un camping, ce oferă 420 camere și 860 locuri de cazare.

Grafic nr. 5 Clasificarea unităților de primire turistică pe numar de stele

Multe din unitățile de cazare prezintă un grad ridicat de uzură fizică . Astfel hotel Pescăruș datează din anul 1992 și se află într-un grad avansat de degradare. O parte din vilele din stațiunea Lacu Sărat nu mai funcționează din anul 1994 având un grad avansat de uzură și sunt lipsite de confort.

În ceea ce priveste gradul de confort al unităților de cazare din oraș putem constata ca majoritatea beneficiază de un confort minim fiind încadrate la unități de o stea, serviciile oferite fiind sub standardele necesare includerii lor în circuitul turistic internațional sau chiar național.

Trei unități hoteliere în oraș sunt clasificate la trei stele: Hotel Swing, Hotel Triumph și Hotel Edys Royal; patru unități la 4 stele: Hotel Belvedere, Hotel Porto Franco Residence, Hotel Edys și Grand Hotel Orient.

Pentru stațiunea Lacu Sărat majoritatea unităților sunt clasificate la două stele, aici întalnim și sigurul camping ramas în uz: Camping Lacu Sărat; unități hoteliere: Hotel Diana, Hotel Flora, Hotel Lacu Sărat, Hotel Perla, Hotel Mara.

Locuri de campare se găsesc și în Insula Mare a Brăilei și plaja Lipovenească dar acestea nu sunt amenajate.

Hotelurile sunt grupate în centrul orașului, neexistând unități de acest tip la principalele porți de intrare în municipiu (Gara CFR, trecerea BAC – Smârdan) și în stațiunea Lacu Sărat.

Numărul turiștilor români a scăzut la mai puțin de 50% din volumul inițial în întreaga perioadă analizată iar numărul turiștilor străini cunoaște o ușoară crestere în primii ani apoi numărul lor scade simțitor.

Analizând evoluția numarului salariaților cuprinși in activitatea de turism desfășurată în orașul Brăila nu se observă diferențe semnificative de la un an la altul deoarece nici numărul de unități turistice, mai ales în cazul hotelurilor și restaurantelor nu s-a modificat semnificativ.

În prezent rețeaua unităților hoteliere a crescut ceea ce reflectă existența unei cereri în acest domeniu, dar și creșterea numărului de locuri de muncă. Domeniul turismului constituie un sector capabil să ofere un important numar de locuri de muncă atât ca soluție stabilă cât si ca una de tip ciclic sau sezonier.

V.2. FLXURI TURISTICE

În Municipiul Brăila se practică, datorită poziției geografice, un turism tranzitoriu spre litoral, Moldova și zona montană

Numărul turiștilor cazați este destul de mic mai ales în Stațiunea Lacu Sărat din cauza lipsei de confort, nemodernizarea structurilor de primire turistică dar și din lipsa amenajării lacului.

Capacitatea de cazare în hoteluri este redusă și folosită cu precădere de turiștii veniți mai ales pentru conferințe și prezentări de proiecte.

În campingul din Stațiunea Lacu Sărat înnoptările sunt facute de turisți din Galați și comunele limitrofe care vin să facă tratamente cu nămol și rămân cel mult o noapte sau două.

Tabel nr. 5 Sosiri în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri

Grafic nr.6 Sosiri ale turiștilor în structurile de cazare

Tabel nr.6 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri

Grafic nr. 7 Înnoptâri în structuri de cazare

VI. ANALIZA SWOT

Orașul Brăila dispune de un potențial turistic de excepție care, dacă ar fi valorificat, poate constitui o componentă importantă a dezvoltării economico-sociale a ansamblului teritorial și a contribuției la turismul național.

Un aspect particular îl reprezintă necesitatea de a ințelege că oferta turistică trebuie concepută și dezvotată prin perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, cu atât mai mult Brăila face deja parte dintr-o astfel de structură regională și anume Euroreuniunea „Dunărea de jos”. Acest fapt implică integrarea mai multor direcții de acțiune, printre care cultura, educația dezvoltarea regională, cât mai multe domenii inclusiv turismul.

Pentru dezvoltarea turismului trebuie valorificat potențialul natural și antopic prin:

– punerea în valoare a patrimoniul natural, cultural și istoric al orașului

– dezvoltarea și modernizarea infrastructurii generale; principalele căi de acces către obiectivele turistice din oraș (Centrul vechi, Parcul Monument, Centrul Civic, Gradina Publică, Faleza Dunării, Stațiunea Lacu Sărat)

– construirea unor parcări moderne în imediata apropiere a obiectivelor și a principalelor unități hoteliere: Hotel Traian, Hotel Belvedere, Hotel Edys, sa.

Pe baza analizei fluxurilor și a circulației turistice în ultimii ani rezultă că cele mai practicate forme de turism sunt:

– turism balneoterapeutic

– turism de tranzit

– turism cultural – istoric

– turism de vânătoare și pescuit

– turism de agrement

Aceste forme de turism trebuie promovate pe viitor, cu atat mai mult cu cat Brăila dispune de un potențial turistic adecvat practicării tutor formelor de turism amintite dar și a unor tipuri noi cum ar fi agroturismul și ecoturismul pe Dunăre și în Insula Mică a Brăilei.

Puncte tari

Din punct de vedere a cadrului natural:

– situarea centrală în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud- Est

– valoarea deosebită a biodiversității din Parcul Natural Insula Mică a Brăilei;

– majoritatea habitatelor întâlnite în Delta Dunării se regasesc și aici

– avifauna acvatică are o importanță deosebită, aici pot fi întâlnite 60% din păsările identificate în România

– zonă umedă de imortanță internațională, declarată în anul 2001

– sit Natura 2000,declarat Arie Specială pentru Protejarea Păsărilor

– posibilități semnificative de agrement

– posibilițăti mari de valorificare a Dunării; pescuit sportiv, vânătoare, croaziere

– existența putențialului balnear atractiv

– Lacu Sărat cu un grad mare de mineralizare a apei fiind recomandată pentru urmatoarele tratamente; boli reumatisamle, sciatică, pareze, profil dermatologic, oftalmologic, ginecologic, aparat endoctin, repirator.

– fluviul Dunărea oferă posibilități de agrement

– amenajarea recentă a patinouarului a dus la creșterea turismului

– turismul cultural este în creștere deoarce orașul dispune de patrimoniu cultural deosebit

– organizarea Festivalului internațional de canto „Hariclea Darclee” contribuie la dezvoltarea turismului cultural

Puncte slabe

– infrastructură de transport este relativ învechită și nemodernizată

– utilizarea foarte redusă a transportului fluvial de marfuri și călători

– slaba amenajare și insuficientă promovare a obiectivelor turistice de interes specific (istorice, culturale, etc)

– putere financiară redusă a investițiilor în turism

– potențialul turistic neexploatat al Dunării și slabă dezvoltare a infrastructurii turistice portuare

– degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate în centrul vechi și pe strada Regală

– deficit și slabă calificare în domeniul turismului a forței de muncă

– disfuncții în organizarea sistemului rutier și de parcare în zona centrală a orașului

– nivelul insuficient de modernizare a structurilor de cazare caracterizate prin calitatea slabă a serviciilor si un grad redus de confort

– lipsa semnalizării turistice – panouri cu harta turistică a municipiului

– baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu îndeplinește cererile de calitate și cantitate a factorilor naturali de cură ce contribuie la oprirea lansării pe piața turistică a potențialului balnear

– lipsa unui pod pe Dunăre care sa faca accesul mai simplu între oraș și insulă

Oportunități

– dezvoltarea sectorului privat, generator permanent de locuri de muncă

– oportunități speciale de dezvoltare a turismului în Insula Mică a Brăilei

– dezvoltarea turismului de vânătoare, pescuit și agroturism

– dezvoltarea turismului de agrement prin inițierea unor programe de croaziere pe Dunăre pe următoarele trasee: Brațele vechi ale Dunării, Insula Mică a Brăilei, popasul Corotișca, Trasee mai lungi între Brăila – Galați – Tulcea – Sulina

– amenajarea și modernizarea Lacului Sărat pentru dezvoltarea turismului balnear, popas turistic pentru turismul de tranzit, crearea unui loc de recreere și tratament, protejarea mediului care deja este afectat

– înființarea unei filiale ANTREC ( Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și cultural) care să sprijine locuitorii în scopul începerii unor activități agroturistice

– modernizarea falezei Dunării pentru promenadă

– modernizarea plajei Perla și amenajarea în cadrul eia unei baze nautice care să cuprindă: bărci, ambarcațiuni ușoare, hidrobiciclete, ski-jet, caiac-canoe, ski nautic, care pot fi închiriate de amatorii de sporturi nautice

– reamenajarea bazelor sportive din Grădina Publică și Parcul Monument

– realizarea unor Moteluri pe malul Dunării, amplasate pentru a fi accesibile pe unul din drumurile principale

– amenajarea plajei de pe malul stâng al Dunării – Plaja Lipovenească

– valorificarea rețelei de hrube, unice în România, vot trebui recondiționate și consolidate

– Brăila poate deveni un loc de întâlnire a oamenilor de afaceri prin amenajarea unor săli de conferinte, cabinete de lucru în incinta principalelor hoteluri

Amenințări

– concurența cu firmele de servicii turistice din Galați și Tulcea

– distanța relativ mică față de Litoralul Mării Negre și Delta Dunării – centre ce atrag cei mai mulți turiști

– ineficiența gestionării serviciilor de salubritate

– uzura și degradarea rețelelor de drumuri naționale, județene în lipsa investițiilor pentru modernizare

– evoluția și instabilitatea ecomoniei

– caracter sezonier al ofertei turistice

– lipsa unor gospodării agroturistice în zona periurbană care ar putea ajuta la atractivitatea turistică în oraș

– slaba organizare a serviciilor de turism

– publicitate redusă

– dezinteres în privința valorificării potențialului turistic al orașului dar și al Dunării

CONCLUZII

Deși Municipiul Brăila beneficiază de elemente de potențial turistic atat naturale cât și antropice este înca deficitar în valorificarea acestora. Acest fapt rezultă din infrastructură incă slab dezvoltată dar și din slaba promovare a obiectivelor ce merită atenția atât turiștilor români cât și a celor străini.

Consider că, o atentă valorificare a potențialului turistic oferit de oraș și direcționarea unor investiții spre infrastructură, alături de amenajarea și intrarea într-un circuit turistic al hrubelor construite de turci în perioada în care Brăila a fost raia turcească și o popularizare a spiritualității acestor meleaguri, aici regăsindu-se prima Mitropolie a românilor; Mitropolia Proilavei, ar putea crește interesul turiștilor pentru vizitarea acestor locuri.

În prezent se impune o revitalizare a turismului Brăilean prin crearea unui specific legat de factorii naturali de cură și de vecinătatea fluviului Dunărea.

Potențialul turistic al Municipiul Brăila se caracterizează prin turismul balnear, turismul cultural, turismul de croazieră deși slab valorificat, turismul itinerant cu specific vânătoresc și pescăresc. Aceste forme de turism au nevoie de o bază adecvată alături de alte acțiuni de valorificare pentru a putea dezvolta turismul brăilean.

Prin analizarea acestei concepții, Brăila nu trebuie să rămână o “poartă” de tranziție a turiștilor în drumul lor spre Delta Dunării sau Marea Neagră, ci să devină un produs turistic bazat pe unicitatea resurselor turistice.

Prin direcționarea unor investiții către turism, acesta se poate relansa și ar putea deveni o alternatvă pentru cresterea economiei orașului.

În prezent există colaborare între organizațiile și instituțiile economice interesate de dezvoltarea acestei ramuri și sunt puse în practică unele proiecte de recondiționare a cladirilor din centrul vechi.

CHESTIONAR

În vederea realizării unui sondaj de opinie cu privire la Turismul în Brăila, vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebari.

Vă multumesc

1. Care sunt principalele obiective turistice ale orașului Brăila?

2. Considerați că în prezent este exploatat corespunzător potențialul turistic al orașului?

3. Ce propuneri aveți legate de turismul în Brăila?

4. Considerați ca turismul este important pentru viața omului?

INTERPRETARE

Brăilenii chestionați au semnalat ca obiective turistice de mare importanță pentru Brăila, stațiunea Lacu Sărat, Centrul Istoric cu tot ce se află în acest perimetru, Teatrul dramatic “Maria Filotti”, Blasova, Fânânile arteziene, mai putin Insula Mică a Brăilei dovadă că popularizarea acesteia este încă scăzută.

Peste 70% dintre brăileni consideră că potențialul turistic al orașului nu este exploatat la maxim și nici corespunzător , susținând că responsabile pentru un turism de calitate ar fi autoritațile locale.

Ca o încercare de relansare a turismului brăilean, în prezent sunt în derulare câteva proiecte cu finanțare externă deoarece turismul aici a cam fost lăsat uitării nu pentru că nu există potențial ci pentru că nu s-a implicat nimeni în ultima perioadă.

Oamenii consideră ca turismul ar trebui să îi intereseze în mod deosebit pe toți brăilenii deoarece prin turism s-ar aduce venituri importante la bugetul local, s-ar putea crea noi locuri de muncă la nivel local, oamenii ar fi mai responsabili în ceea ce privește curățenia și ordinea locurilor, și am putea beneficia de turism chiar „la noi acasă”.

Orice om trebuie să acorde turimului un loc de cinste în primul rând pentru propriul beneficiu cum ar fi un stil de viață sănătos așa cum scriitorul Tudor Arghezi ne îndrumă:

„ Luați-vă rucsacul în spinare și noroc! Întoarceți-vă îmbujorați, mai tari, mai voinici, împrieteniți cu pământul, cu patria, cu oamenii, cu locurile, cu holdele, cu florile… inima voastră va fi atunci mai mulțumită și mai vie!”

Tudor Arghezi

Brăila este o așezare cu personalitate pe care, odată vizitată, nu o mai uiți. Nu e dintre acelea pe care călătorul, după ce le-a vizitat, nu și le mai amintește. O așezare cu personalitate reprezentată prin intriga stradală dar mai ales prin cladirile din orașul vechi care în totalitatea lor reprezintă o etapă din arhitectura țării noastre și a Europei înseși.

“Dacă de la Brăila ai pornit în lume, trebuie să te întorci, fie și numai pentru beția unei clipe, unică chiar și în respirație pe străzile marelui oraș, s-asculți cum trec pe sus inconfundabile legendele unui neam”

Fănuș Neagu

BIBLIOGRAFIE

Ielenicz M., Comănescu Laura, 2006, “România-potențial turistic”, Editura Universitară, București, 464 pag.

?Cândea Melinda, Erdeli G., Sima T., Peptănatu D.,2003, “Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului”, Editura Universitară, București,

Albu Dumitrica,1999 „O singură Dunăre”, Editura Succes, Brăila, 223 pag.

Cosmescu I, 1998, „Turismul – fenomen complex contemporan”, Editura Economică 280 pag.

Ghinea D.,2002 „Enciclopedia geografică a României”, Editura Enciclopedică, București, 1456 pag.

Ianoș I,2000, „Sisteme teritoriale: o abordare geografică”, Editura Tehnică, București, 197 pag.

Glavan V.,2000, „Turismul în România”, Editura Economică, București, 159 pag.

Camelia Teodorescu, 2009, “Economia turismului”(note de curs), Editura Credis, București, 35 pag.

Cândea M., Tamara S., Bogan E., 2012, ”Patrimoniul turistic al României”, Editura Universitară, București, 268 pag.

Ioan Munteanu,2009 „Stradele Brăilei II”, Editura Ex Libris, Brăila, 310 pag.

Alexandru , Ionel Ștefan, Milica, 1998, „Brăila”, Editura Libertatea, 123 pag.

Andronache I.,2008, “Dinamica mediului geografic în Balta Brăilei”, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, teză de doctorat

Stoiu V.,1980, “Brăila. Monografie”, Editura Sport-Turism, București, 364 pag.

(2004), Lista monumentelor istorice (județele Brăila, Galați și Tulcea), Institutul Național al Monumentelor Istorice, Ministerul Culturii și Cultelor

Surse electronice

INSSE – Institutul Național de statistică, http://statistici.insse.ro/

www.primariabraila.ro

http://www.openstreetmap.org/

http://www.besttourism.ro/ghid-europa-romania.html