Potentialul Turistic al Muntilor Semenic
CUPRINS
INTRODUCERE
NOTIUNI INTRODUCTIVE
ASEZARE, LIMITE
ISTORICUL CERCETARILOR
METODE SI PRINCIPII UTILIZATE IN CERECETAREA REGIUNII
CADRUL NATURAL, POTENTIALUL TURISTIC
ELEMENTE DE RELIEF
CLIMA FACTOR FAVORIZANT SI RESTRICTIV AL ACTIVITATII TURISTICE
HIDROGRAFIA. APELE
ELEMENTE BIO-PEDOGRAFICE
ARII NATURALE PROTEJATE
POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC
ASEZARI UMANE
POPULATIA SI TRADITIILE
OBIECTIVE ANTROPICE
VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC
BAZA TEHNICO-MATERIALA
CIRCULATIA TURISTICA SI CARACTERISTICILE ACESTEIA
RESURSE UMANE OCUPATE IN TURISM
PROGRAME TURISTICE
PERSPECTIVELE DEZVOLTARII TURISMULUI
CONCLUZII, BIBLIOGRAFIE
Pagini 125
=== Potentialul Turistic al Muntilor Semenic ===
CUPRINS
INTRODUCERE
NOTIUNI INTRODUCTIVE
ASEZARE, LIMITE
ISTORICUL CERCETARILOR
METODE SI PRINCIPII UTILIZATE IN CERECETAREA REGIUNII
CADRUL NATURAL, POTENTIALUL TURISTIC
ELEMENTE DE RELIEF
CLIMA FACTOR FAVORIZANT SI RESTRICTIV AL ACTIVITATII TURISTICE
HIDROGRAFIA. APELE
ELEMENTE BIO-PEDOGRAFICE
ARII NATURALE PROTEJATE
POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC
ASEZARI UMANE
POPULATIA SI TRADITIILE
OBIECTIVE ANTROPICE
VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC
BAZA TEHNICO-MATERIALA
CIRCULATIA TURISTICA SI CARACTERISTICILE ACESTEIA
RESURSE UMANE OCUPATE IN TURISM
PROGRAME TURISTICE
PERSPECTIVELE DEZVOLTARII TURISMULUI
CONCLUZII, BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Regiune mult indragita, natura care ispiteste curiozitatea drumetului, daruindu-i depline satisfactii, Muntii Semenic se identifica cu distincta si permanenta oferta pentru recreatie in mijloc de lume carpatica. Desi Muntii Semenic nu sunt inalti, natura peisajului deosebit de expresiva si originala, numeroase obiective turistice, diversitatea atractiilor si conditiilor de confort, pentru vizitatorii si iubitorii drumetiei fac din ei o regiune de exceptie in cadrul spatiului geografic al Carpatilor Romanesti.
Muntii Semenic fac parte din grupul muntos al Muntilor Banatului apartinand de lantul muntos al Carpatilor Occidentali. Pozitia lor deosebita – se ridica brusc si domina cu cei doar 1445 metri altitudine imprejurimile – le-a conferit denumirea de "acoperisul Banatului", desi nu constituie nici pe departe cel mai inalt masiv muntos al acestei parti a tarii.
Situat in sud-vestul Romaniei, accesul cu masina pe Semenic este facil. Turistul poate alege intre doua cai de acces: Resita – Cuptoare – Valiug (Franzdorf) – Pasul Prislop – Semenic; sau Caransebes – Slatina Timis – Brebu Nou (Weidental)- Trei Ape – Pasul Prislop – Semenic. Distanta este aproximativ aceeasi. Trebuie mentionat faptul ca in timpul iernii se prefera varianta prin Resita. Ultima portiune a drumului de acces (Pasul Prislop – Semenic – 8 km) parcurge o diferenta de altitudine de 400 m. Varfurile masivului formeaza un triunghi: Semenic (1445 m), Piatra Goznei (1447 m) – Foto 1 si Nedeia (1439m), astfel incat de pe oricare dintre ele se pot vedea celelalte doua.
Platoul Semenic –Foto 2, imita pasunile alpine, cu suprafete mari de iarba si in rest vegetatie putina. La marginea platoului incepe padurea mixta, bradul, fagul, molidul crescand impreuna. Aici sunt localizate si izvoarele raurilor ce izvorasc din Muntii Semenicului: Barzava, Nera si Timis. Timisul se formeaza din trei afluenti, si anume paraurile: Molid (Gradistea), Semenic si Brebu. Aici, la izvorul geografic al Timisului, se afla lacul de acumulare "Trei Ape".
Foto 1- Peisaj vazut de Foto 2 – Platoul Semenic
pe Varful Piatra Goznei
1.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE
Semenic concureaza numeroase masive carpatice cu medii de 1800-1900 m. Muntii Semenic s-au edificat de mult timp ca regiune de traditie pentru turism in regiunea geografica a Banatului. Bogatia naturii inconjuratoare, tezaurul valorilor etnografice, folclorice si culturale, dotarile specializate ofera posibilitati deosebit de mari pentru o extinsa si originala activitate turistica moderna. Amploarea amenajarilor si valorificarea complexa a acestora definesc calitatea si dinamica functionalitatii turistice.
Muntii Semenic – Foto 3, constituie cea mai importanta concentrare turistica din Muntii Banatului. Statiunea ofera iubitorilor de schi un sezon ceva mai mare decat media anuala in tara. Din noiembrie pana in aprilie stratul de zapada este in medie 60-80 cm. Cele mai apropiate orase sunt Timisoara si Resita. Statiunea este deschisa tot timpul anului.
Pentru cine iubeste natura, florile si muntii sunt doua atractii puternice. Si daca un munte poarta nume de floare, drumetia pe cararile lui te ispiteste irezistibil.
Floarea de Semenic (Helycrium aernarium DCm Ganaphalium aren) are ceva din nemurirea si prestanta florilor de colt. Mica, incat o crezi plapanda, aceasta planta cu flori albe batand spre roz si dispuse in capitule face parte din familia Cyperaceae. In lunile iulie august, Floarea de Semenic isi etaleaza petalele pufoase printre celelalte plante din jur.
Foto 3 – Muntii Semenic
Candva, demult, muntelui i-a fost atribuit numele florii prin legamant statornic. Si astfel, Muntii Semenic au devenit unicul masiv carpatic cu nume de floare de pe meleagurile stravechi ale pamantului romanesc. Ocrotindu-i gingasia, Masivul Semenic i-a oferit adapost in gradina sa bogata, la inaltimea golului cu pajiste montana, pe stanci si versanti puternic inclinati, pe culmi domoale si in vai adanci. Turistii si vizitatorii, localnicii si cercetatorii naturii au indragit si muntele si floarea lui.
Muntii Semenicului fac parte din grupa sudica a Carpatilor Occidentali, culminand cu Varful Piatra Goznei (1447 m) si Varful Semenic (1445 m) si reprezinta un important nod hidrografic – „castelul de apa al Banatului” – din care izvorasc Timisul, Nera, Barzava.
Desfasurati ca o dorsala orientata de la nord-nord-est catre sud-sud-vest, Muntii Semenic prin infatisare altitudine si masivitate reprezinta cea mai importanta subunitate din regiunea montana a Banatului, avand interfluvii inalte cu infatisari de poduri largi si foarte putin valurite, pastrand forme de relief cu aspect ruiniform (cateva varfuri slab conturate si inecate in blocuri de roca degradata), generate de procese inghet-dezghet, actiunea zapezii si a ploilor.
1.2. ASEZARE, LIMITE
Muntii Semenicului (alt. max. 1447 m, in Vf. Gozna) se prezinta cu peisaje domoale: culmi cu paduri bogate, poieni, lacuri. Este posibil accesul rutier (drumul este in conditii destul de proaste), avind ca puncte principale de pornire Resita si Caransebes. Atractia turistica principala o constituie platoul Semenic (cca 1350 m), cu statiunea Semenic (hotel, vile, cabane, pirtii de schi – lungime totala cca. 3 km), la care se adauga statiunile Crivaia, Secu si Trei Ape cu debarcaderele lor.
Marcand nucleul orogenului regional, Masivul Semenic se afla incadrat pe trei laturi de arii depresionare si culoare tectonice adanci. Numai la margina de vest, la contactul cu Muntii Aninei, unde vaile Barzava si Poneasca au trasee de sens opus, se remarca o nota de discontinuitate geomorfologica mai limitata, uneori cu evidente caractere de tranzitie. Flancarea lui periferica de trepte cand mai largi si cu denivelari ponderate, cand mai inguste si cu sectoare de abrupturi I-au conturat, impreuna cu arealele joase, inconjuratoare, aspectul de bloc basculat de tip horst, imprimand fizionomiei de ansamblu infatisarea de masiv montan, cu toate ca inaltimile sale maxime nu ating valoarea de 1450 m. Infatisarea asimetrica a muntelui, este data de dubla trasatura morfogenetica. Asimetria pe directia nord-sud se evidentiaza prin denivelarea care se inscrie intre compartimentul mai jos, Muntele Nemanul, care la randul sau coboara in trepte prelungi spre valea larga a Timisului si partea sudica, alcatuind un soclu mai ridicat, care constituie Semenicul Inalt, in cadrul caruia se afla situate cele mai mari altitudini. El cade destul de abrupt spre depresiunea intramontana Garana-Brebu Nou, dincolo de care coboara prin trepte prelungi spre valea Nerei ce strabate aproape axial Depresiune Bozovici.
Compartimentul sudic formeaza cumpana hidrografica principala a Banatului, din care pornesc in toate directiile rauri cu ape bogate si repezi – Timisul, Barzava, Nera, Mehadica etc., pe care sunt axate cai magistrale de circulatie. Vaile lor mult adancite au accentuat nota de individualizare si caracterul de bloc suspendat al Muntilor Semenic.
Peisajul geomorfologic de ansamblu este acela al unui masiv montan vechi, care a fost timp indelungat supus denudatiei. Pe suprafata celei mai inalte trepte a reliefului, se contureaza cateva varfuri mici, cu aspect de martori reziduali – Semenic, Piatra Goznei – Foto 4, Piatra Nedeea – Foto 5. La aceste trasaturi generale ale morfologiei se adauga si prezenta sectoarelor de povarnisuri, situate in culoare tectonice si vaile mult adancite.
Foto 4 – Varful Piatra Goznei Foto 5 – Varful Piatra Nedeea
Pe directia vest-est, asimetria se manifesta prin aceea ca spre est, catre culoarul tectonic al Timisului, edificiul montan este alcatuit din trepte mai largi, dar cu denivelari mai accentuate, iar catre vest, treptele reliefului sunt inguste si cu amplitudini altimetrice mai reduse, dupa cum reiese din harta hipsometrica – Anexa 1.
Urmarind traseele vailor care strabat sau flancheaza masivul, se constata o larga diversitate a morfologiei acestora. Privite la scara intregii regiuni, adaptarile formelor de relief la constitutia geologica se prezinta mascate ca urmare a caracterului de imbatranire a muntelui.
Conditiile morfoclimatice si variatiile de regim ale acestora au jucat un rol important incepand de la sfarsitul pliocenului si pregatind un camp larg de actiune proceselor de alterare profunda a rocilor, mai ales in ultima parte a pleistocenului si inceputul holocenului.Trasaturile de amanunt ale reliefului Muntilor Semenic sunt conturate in prezent de procesele de modelare actuala cuprinzand actiunea diversificata a pluviodenudatiei, apelor curgatoare si de infiltratie, zapezii, inghetului si dezghetului, vantului, gravitatiei, factorului biotic si activitatii omului. In comparatie cu masivele din est – Tarcu, Godeanu si Cernei – Muntii Semenic au infatisarea unei platforme joase, culmile netede, grupate in majoritatea lor in suprafete larg ondulate, fiind acoperite cu pasuni si fanete.
Din punct de vedere geologic, zona Muntilor Semenic se caracterizeaza printr-o situatie tectonica complexa, ilustrata prin structuri plicative si disjunctive majore, a caror geneza apartine mai multor cicluri tectonice. O trasatura esentiala o constituie sariajele.
Formatiunile geologice sunt constituite din roci metamorfice, magmatice si sedimentare, apartinand domeniilor getic si danubian, parautohtonului de Severin si depresiunilor postectonice. De-a lungul unei linii care trece pe la est de Caransebes –Turnu Ruieni – Armenis – Teregova – Luncavita, geticul incaleca spre est domeniul danubian. In cea mai mare parte Semenicul este alcatuit din sisturi cristaline intens metamorfozate, predominand cele mezometamorfice, iar cele epimetamorfice existand cu totul limitat in partea centrala a regiunii. Sisturile cristaline apartin seriei de Sebes Lotru, denumita regional seria de Timis, iar cele epimetamorfice, seriei de Minis.
Muntii Semenic – Foto 6, au rezultat prin asamblarea mai multor unitati structurale, delimitate prin linii mari de dislocatie directionala.
Foto 6 – Muntii Semenic si Muntii Aninei
(www.semeic.online.ro)
Cristalinul getic din Masivul Semenic se caracterizeaza prin cute mari, drepte relativ simetrice, desfasurate paralel cu directia catenei muntoase. Rocile eruptive, apartinand domeniului getic si celui danubian, sunt reprezentate prin granitoidele de sinorogene de Poneasca si Lindenfeld-Buchin si granodiorite si tonalite de la Slatina-Timis de varsta paleogena.Sedimentarul mezozoic este reprezentat prin pachete groase de calcare recifale. Sedimentarul neozoic sta transgresiv peste unitatile tectonice formate anterior si este reprezentat printr-o gama larga de formatiuni – argile, marne, conglomerate, nisipuri, pietrisuri.
Cuaternarul este prezent la periferia Masivului Semenic, in sectoarele depresionare, pe sectoare de versanti, unele interfluvii joase si in cadrul vailor : pleistocenul inferior, alcatuit din pietrisuri, nisipuri si argile ce formeaza complexul stratelor de Candesti ; pleistocenul mediu reprezentat prin depozite loessoide, iar pleistocenul superior prin pietrisuri, nisipuri si argile roscate. Holocenul inferior este reprezentat prin pietrisuri si nisipuri in timp ce holocenul superior constituie majoritatea aluviunilor luncilor si albiilor minore.
Limitele Muntilor Semenic si caracterizarea lor complexa scot in evidenta individualitatea geomorfologica cu trasaturile ei specifice si caracterul de unitate de relief carpatic, in raport cu regiunile vecine.
Limita de nord incepe la circa 2 km. est de localitatea Soceni, respectiv din Talva Sarbului (474 m), desfasurandu-se pana in perimetrul localitatii Turnu Ruieni, de pe marginea de sud-est a Depresiunii Caransebes, de unde se schimba ca directie, indreptandu-se spre localitatea Borlova, care se incadreaza in aliniamentul estic. Trasatura principala a limitei consta atat in dublul sau caracter, geomorfologic si geologic, uneori pana la suprapunere, cat si in aspectul de sector de tranzitie, determinat de latimea relativ mare a fasiei de dealuri piemontane ale Sacosului si seria de mici depresiuni de eroziune diferentiala din interiorul acestora, sculptate prin actiunea activa a unor afluenti de pe stanga raurilor Timis si Poganis dupa cum putem vedea in profilul transversal – Anexa 2.
Aria depresionara din lungul acestui sector s-a accentuat in panonian datorita procesului de subsidenta mai pronuntat in nord-vest, scotand tot mai mult in evidenta contrastul dintre rama muntoasa a Semenicului si perimetrul marginal, de scufundare, favorizand cresterea in grosime a depozitelor panoniene care, la nord de Dealurile Sacosului au atins 800m. Cu toate acestea caracterul de bloc sau horst al zonei montane apare oarecum estompat.
Limita de est are un dublu caracter – de bordura montana si culoar depresionar – desfasurandu-se pe un spatiu geografic mai larg, avand structura complexa a unui sector de interferenta intre Masivul Semenic, Muntii Tarcu si Muntii Cernei.
Limita de est apare cu un specific de aliniament mai compact si mai masiv. Valea Timisului si-a pus amprenta asupra acestui spatiu de tranzitie dintre cele doua masive montane – Semenic si Tarcu – dar printr-o evolutie dependenta de edificiul Semenicului existent si in fundamentul prabusit din baza culoarului tectonic, in interiorul si pe bordura caruia si-a desfasurat actiunea modelatoare, din primul moment al constituirii ei. De asemenea Muntii Semenic si, atasate lor, valea si culoarul tectonic al Timisului ilustreaza aspectul reliefului de horst si graben, marcand individualitatea Muntilor Banatului de aceea a Carpatilor Meridionali, dovedind faptul ca geneza si evolutia acestei arii depresionare s-a desfasurat in intimitatea zonei montane a Semenicului.
Limita de sud reprezinta si ea caracterul complex al unui spatiu de tranzitie dintre Dealul Domasnea si varful Lazu Mare. Orientarea extremitatii sudice a masivului predominant catre sud – sud-vest i-a dictat si limitei aceasta directie. Cu exceptia unor sectoare cum este cazul celui dintre Domasnea si Verendin sau la nord de Bozovici, unde este prezent neogenul, limita sudica se desfasoara aproape in exclusivitate in domeniul cristalinului metamorfic.
Contactul Muntilor Semenic cu depresiunea Domasnea – Mehadia si Depresiunea Bozovici se face prin doua trepte prima treapta reprezinta un nivel piemontan ce da o trasatura specifica zonei, profilul longitudinal – Anexa 3, urcand de la cca. 500 m la 750 m, dominand culmile depresiunii. O nota specifica o formeaza paralelismul acestor culmi si desfasurarea lor foarte prelunga, intrerupta brusc pe matginea muntelui intre 700 si 750 m, de aici ridicandu-se o ruptura de panta la o distanta de 2-4 km, marcand o amplitudine a inaltimilor de 200-300 m, in raport cu prima treapta. Pe acest contact se contureaza o serie de bazinete suspendate : Luncavita, Parvova, Borlovenii Noi etc., sculptate in nivelul piemontan.
Limta de vest reprezinta cel mai ridicat grad de complexitate pentru Masivul Semenic. Pornind din apropierea varfului Streniacu Mare, limita se desfasoara in lungul vaii Minisului, pe care o traverseaza la circa 1,5 km spre vest de confluenta acestuia cu Poneasca, acolo unde se afla si un mic sector de chei sapate in calcare jurasice, pe urma urca in Dealul Zabal (834 m), ocoleste bazinul raului Poneasca, pe la vest, trecand in lungul Dealului Zagrazii (921 m), inainteaza catre lungul Culmii Puscasu Mare sau Poiana Rusului (1023 m), de unde patrunde in sectorul de izvoare ale raurilor Poneasca si Barzava.Limita urmeaza cumpana de ape dintre Poneasca si Birzava, situata la est, si bazinul vaii Carasului, dinspre vest.
Limita de vest se desfasoara pe o zona de contact geologic, cu multiple implicatii tectonice, structurale si petrografice – Foto 7, la interferenta dintre masa de cristalin a Semenicului si marginea estica a sedimentarului din sinclinoriul Resita – Moldova Noua, la care se adauga corpul granitoid sinorogenic de la Poneasca.
Foto 7 – Relieful petrografic – Muntii Semenic
De la aceasta limita a masivului catre vest, incepe domeniul formelor de relief carstic, specific Muntilor Aninei, reteaua hidrografica manifestand tendinte de dezorganizare, complicand circulatia apei in subteran.
Masivul Semenic este un loc prielnic pentru turismul montan, dupa cum o arata si harta turistica – vezi Foto 8, aici impatimitii muntelui pot alege din o multitudine de trasee de urmat fiecare cu obiective turistice remarcabile.
Foto 8 – Harta Turistica a Muntilor Semenic
( www.semenic.online.ro)
Limita vestica inainteaza spre bazinul hidrografic al Carasului, acolo unde suprafetele de nivelare (care se continua din Masivul Semenic printr-o planitate mai redusa), acolo unde acestea se insinueaza pe un contact dintre cristalinul fracturat si fragmentat sub forma de martori de eroziune si masa compacta a calcarelor mezozoice.
1.3. ISTORICUL CERCETARILOR
Cunoasterea geografica si geologica a acestui masiv s-a realizat prin cerecetari geografice incepand inca din secolul XVII.
Geologic, Msivul Semenic este studiat de F. Schroekenstein inca din 1870, de J. Benk in 1853. In 1912 Roth Van Telega, Fr. Schafarizik si J. Halavatz intocmesc o harta geologica a acestui masiv.
Concomitent cu studiile geologice apar si numeroase lucrari geografice care conemneaza o serie de rezultate stiintifice din domeniul geomorfologic, climatic, hidrografic si hidrologic, pedalogic si biogeografic.
In domeniul geomorfologic, printre primele relatari despre aceasta zona muntoasa, sunt cele ale lui Em. De Martanne (1907) care incadreaza aceasta grupa montana in “marea unitate a Carpatilor Occidentali”.
In 1929 G Vergez Tricom identifica in Muntii Banatului mai multe nivele de eroziune.
Vintila Mihailescu remarca faptul ca Muntii Banatului ca si Muntii Poiana Rusca s-au prabusit odata cu santul tectonic Timis – Cerna. De asemenea el remarca faptul ca aceasta prabusire s-a facut in trepte din ce in ce mai joase spre vest.
Valeria Velcea si Alexandru Savu in lucrarea “Geografia Carpatilor si Subcarpatilor Romanesti” fac referiri asupra suprafetelor de nivelare din Semenic si asupra trasaturilor de ansamblu ale acestui masiv.
Cele mai importante si mai detaliate cercetari asupra reliefului Masivului Semenic au fost realizate de M Grigore. Acesta afirma ca Muntii Semenic au aspect de “bloc basculat de tip harst”. El realizeaza numeroase studii geografice, observatii si cercetari geologice.Lucrarea sa “Muntii Semenic – Potentialul Reliefului” (1981) reprezinta o prima sinteza a trasaturilor de ordin genetic, cronologic si dinamic al Masivului Semenic. Cerectarile efectuate de M Grigore urmaresc raspandirea si dinamica diferitelor tipuri de forme de relief: relieful tectonic, structural,petrografic si altele.
Cteva metode de cercetare geomorfologica sunt propuse de T. Morariu (1963). El realizeaza studii referitoare la densitatea retelei hidrografice si a traseelor raurilor.
V. Ghibedea, E. Grigerscsik, L. Bacanu si St. Stoenescu au fost preocupati de cercetarea climatica a Muntilor Semenic, ei ocupandu-se in special de problema repartitiei cantitatilor de ptrecipitatii in cursul anului pe tot teritoriul tarii, ei realizand o regionare climatica a Romaniei (1960).
Atlasul geografic al Romaniei (1970) si Atlasul Climatologic al Romaniei (1966) furnizeaza date privind evolutia in timpul anului a principalelor elemente climatice in acest masiv.
N. Florea si colaboratorii sai (1968) in cartea “Solurile Romaniei” trateaza solurile sub aspectul caracteristicilor genetice ai al raspandirii lor, cat si corelatia solurilor cu factorii ecologici. In aceasta carte sunt prezentate si tipurile de sol din banat.
O zonare a solurilor Banatului si o prezentare cartografica a acestora este prezentata de Gh. Ianos si M. Goian in “Solurile Banatului”.
Tot aici sunt prezentate si conditiile de solificare si caracteristicile principalelor tipuri de soluri.
Vegetatia Romaniei este tratata de R. Oprinescu in lucrarea “Biogeografia Romaniei”. Aici vegetatia este clasificata in functie de zonele de relief. Tot aici sunt consemnate date privind vegetatia din zona de munte din banat.
Reteaua hidrografica a Banatului a fost studiata de T. Morariu si Al. Savu (1954). Acestia au realizat studii asupra densitatii retelei hidrografice in corelatie cu masivitatea reliefului, structira geologica si regimul precipitatiilor.
I. Berindei (1957) studiaza repartitia geografica a fenomenelor de iarna. Cele mai importante elementa ala regimului hidrologic ale raurilor din Banat au fost studiate de V. Stanescu.
Un aport deosebit la cunoasterea regimurilor hidrologice ale raurilor din Banat il aduce Ujvari in lucrarea de sinteza “ Geografia Apelor Rmaniei” 1972.
Referitor la geografia Masivului Semenic au fost realizate si cateva studii monografice. In 1976 V. Sencu, I. Bacanaru publica lucrarea “ Judetul Caras Sevrin” in care sunt prezentate caracteristicile de ansamblu ale Muntilor Semenic. O lucrare asemanatoare a fost pubilcata in 1981 in „Colectia Judetele patriei: Caras-Severin” avand coordonator pe T. Jurica.
Alte studii geografice referitoare la acest masiv montan apar si in “Geografia Romaniei” unde in volumul I – Geografia fizica sunt prezentate caracteristicile biopedoclimatice, fauna si rezervatiile naturale. In volumul III – Geografia Carpatilor romanesti si Depresiunea Colinara a Transilvaniei, este realizata o caracterizare geografica complexa.
1.4. METODE SI PRINCIPII UTILIZATE IN CERECETAREA REGIUNII
Evaluarea potentialului turistic prin metoda bonitarii
Aprecierea potentialului morfoturistic
Am notat acest punct cu nota 8 deoarece Muntii Semenic desfasurati ca o dorsala orientata de la nord-nord-est catre sud-sud-vest, prin infatisare altitudine si masivitate reprezinta cea mai importanta subunitate din regiunea montana a Banatului, avand interfluvii inalte cu infatisari de poduri largi si foarte putin valurite, pastrand forme de relief cu aspect ruiniform.
Aprecierea potentialului climato- turistic
Am notat acest punct cu nota 10 deoarece Muntii Semenic se afla sub influenta maselor de aer dinspre vest. Prezinta o perioada destul de indelungata in timpul anului cand pot avea loc ingheturi. Muntele Semenic, desi nu este inalt, se caracterizeaza printr-o abundenta deosebita in zapada. Din punct de vedere statistic aici exista un strat compact de zapada timp de 6,5 luni pe an, iar grosimea stratului se mentine 3-4 luni pe an la peste 1 m, chiar si in iernile mai sarace in zapada ceea ce a dus la dezvoltarea turismului legat de sporturile de iarna.
Aprecierea potentialului hidroturistic
– Am notat acest punct cu nota 9 deoarece Masivul Semenic se individualizeaza ca un important “rezervor” de ape. Regimul precipitatiilor atmosferice, deosebit de bogat, asigurǎ permanent un volum substantial de ape, in panze freatice, izvoare, cursuri de ape, bazine lacustre artificiale si mlastini ceea ce a dus la dezvoltarea agroturismului si a pescuitului.
Aprecierea potentialului turistic biogeografic
Am notat acest punct cu nota 10 deoarece Muntii Semenic cuprind elemente rare de flora si fauna caracteristice peisajului alpin, de asemenea pe teritoriul acestora exista cateva rezervatii naturale.
Aprecierea potentialului cultural-istoric si religios
Am ales sa notez acest punct cu nota 9 deoarece pe teritoriul Muntilor Semenic exista un numar mare de manastiri, biserici, case memoriale, muzee de istorie ce reprezinta adevarate puncte de atractie turistica prin istoria si constructia lor.
Aprecierea potentialului etnografic si folcloric
Am ales sa notez acest punct cu nota 8 deoarece sunt cateva elemente (precum dansurile, arta decorativa, tehnica mobilierului) care scot in evidenta peisajul Semenicului.
Aprecierea bazei tehnico-materiale si a dotarilor edilitare
Am ales sa notez acest punct cu nota 9 deoarece retelele de cazare sunt destul de numeroase, asezarile turistice sunt reprezentate prin statiunile turistice , Semenic, Crivaia, Trei Ape, Poneasca, Secu, apoi localitatile turistice Garana, Brebu Nou, Valiug la care se adauga cateva baze de agrement, sporturi nautice si pescuit.
Aprecierea potentialului de comunicatii
Am ales sa notez acest punct cu nota 8 deoarece drumurile caile de comunicatii din Muntii Semenic sunt destul de favorabile oricarui tip de mijloc de transport. Exista drumuri de acces din Resita – Valiug si Slatina Timis – Trei Ape – Garana. Acest al doilea drum face legatura cu linia ferata Timisoara – Bucuresti prin Slatina-Timis, de unde pe soseaua E 70 sunt circa 20 km pana la Caransebes.
Avand in vedere faptul ca totalul notelor este egal cu 71, regiunea se incadreaza in Rangul 1.
CADRUL NATURAL, POTENTIALUL TURISTIC
Muntii Semenic s-au edificat, de mult timp, ca regiune de traditie pentru turism in regiunea geografica a Banatului. Bogatia naturii inconjuratoare, tezaurul valorilor etnografice, folclorice si culturale, dotarile specializate ofera posibilitati deosebit de mari pentru o extinsa si originala activitate turistica moderna. Amploarea amenajarilor, valorificarea complexa a acestora definesc calitatea si dinamica functionalitatii turistice. Zona Semenicului se constituie, de aceea, ca cea mai importanta concentrare turistica din Muntii Banatului.
2.1. ELEMENTE DE RELIEF
Particularitatile alcatuirii geologice alaturi de conditiile climatice, au imprimat formelor de relief caracteristici fizionomice variate. Procesul de formare a reliefului Masivului Semenic formeaza nucleul principal al Muntilor Banatului, detinanad recordul de altitudine simasivitate.
Specificul morfografic esential il constitue “fracventa interfluviilorplate sau cu aspect de campuri” (M. Grigore 1981) care ocupa 65% din suprafata Masivului Semenic. Aceste interfluvii reflecta prezenta suprafetelor de nivelare larg extinse si omogenitatea petrografica a masivului.
Ruperile de echilibru in profilul versantilor s-au manifestat prin aparitia interfluviilor rotunjite care sunt grupate in bazinul superior al Timisului, cat si in lungul vailor Barzava si Poneasca.
La exteriorul zonei montane, la contactul cu ariile depresionare exterioare, apar versanti si suprafete de racord.
Masivul Semenic domina culoarul Timis – Cerna printr-un abrupt de 500 m. Acest culoar, de origine tectonica a functionat ca bazin sedimentar inca din tortoian. In cuprinsul sau raurile s-au adancit formand un sistem complex de terase. Se presupaune ca acest culoar comunica prin inseuarea de la Borloveni cu Depresiunea Bozovici.
Uloarul Timis-Cerna si Depresiunea Bozovici au functionat in trecutul paleogeografic ca o singura unitate separata ulterior si care pastreaza caractere peisagistice similare.
Inensitatea eroziunii a determinat formarea unei succesiuni de suprafete de nivelare si scoaterea la zi a zacamintelor de mangan de la Delinesti.
Semenic se caracterizeaza prin culmi prelungi, netede si rotunjite, separate de vai adanci, dominate de varfuri care nu depasesc 1.500 m altitudine (varful Piatra Goznei, 1.447 m, reprezinta altitudinea maxima a masivului, varful Semenic 1.446 m, Piatra Nedeii 1.437 m, Nemanu Mare 1.122 m, Flamanda 1.009 m s.a.); – varful Semenic se afla in partea centrala a Muntilor Semenic, alcatuit din granite cu aspect rezidual, ingropat aproape in intregime intr-o masa de grohotis. Are o altitudine de 1.446 m, iar la poalele lui se afla statiunea climaterica omonima.
Masivul Semenic are intinse platforme de eroziune, etajate la diferite altitudini (Platforma Semenic la 1.200-1.400 m, Platforma Tomnatica la 600-900 m).In peisajul de ansamblu al Muntilor Semenic, o nota de personalitate o imprima Depresiunea Garana-Brebu Nou, aflata la contactul dintre Muntele Nemanului si Semenicul Inalt. Modelata pe roci cristaline metamorfice, spatiul metamorfic constituie cumpana interioara de ape pentru o serie de afluenti ai Timisului.
Suprafetele de nivelare din Semenic se gasesc la altitudini mai mici fata de cele sincrone ca varsta din restul Carpatilor.Cea mai veche suprafata de nivelare este platforma Semenic, cu caracter de pod extins, sincrona cu platforma Borascu. Situata la altitudini de 1200 – 1400 m in jurul varfurilor Piatra Nedeei, Piatra Goznei si Semenic, este flancata aproape pe toate laturile de versantii puternic inclinati. Aceasta suprafata are extinderea cea mai mare in partea central – sudica a masivului. Trasatura specifica a acestui nivel este prezenta martorilor de eroziune reziduali, acestia au aspect de piramide intens degradate de variatii termice, inghet – dezghet si precipitatii. Datorita dezghetarii, la poalele lor se intind mici campuri de grohotisuri.
Cea de a doua, platforma Tomnacica, se mentine intre 600-900 m altitudine. In regiunea izvoarelor Timisului se gaseste depresiunea Garana, formata prin eroziune diferentiala. In muntii Semenic nu se intalnesc urme glaciare, ci doar efectele modelarii periglaciare.
Foto 9 – Muntii Semenicului
(www.alpinet.org)
Muntii Semenicului – Foto 9, fac parte din grupa sudica a Carpatilor Occidentali, culminand cu Varful Piatra Goznei (1447 m) si Varful Semenic (1445 m) si reprezinta un important nod hidrografic – „castelul de apa al Banatului” – din care izvorasc Timisul, Nera, Barzava etc. In ceea ce priveste constitutia lor geologica, putem separa doua zone cristaline: zona Minis si zona Sebes. Relieful coboara, de la nord de Varful Semenic, pana la Varful Nemanu Mare (1122 m). In regiunea izvoarelor Timisului se gaseste depresiunea Garana, formata prin eroziune diferentiala. In acesti munti nu se intalnesc urme glaciare, ci doar efectele modelarii preglaciare, depresiuni nivale, valuriri si varfuri piramidale. Alaturi de Muntii Semenicului, in aceeasi grupa, se mai gasesc si Muntii Aninei si ai Dognecei, formand nucleul Muntilor Banatului. Intreg acest ansamblu montan formeaza o zona turistica importanta, unde se poate practica un turism complex.
Complexul turistic Semenic se gaseste la peste 1400 m altitudine, intre varfurile Piatra Goznei si Semenic, situat intr-un cadru natural atractiv, beneficiind de amenajari pentru sporturi de iarna si cai de acces lesnicioase. Partia Goznuta ofera o priveliste de neuitat asupra Muntilor Semenic – Foto 10. In afara unui teleferic, exista drumuri de acces din Resita – Valiug si Slatina Timis – Trei Ape – Garana. Acest al doilea drum face legatura cu linia ferata Timisoara – Bucuresti prin Slatina-Timis, de unde pe soseaua E 70 sunt circa 20 km pana la Caransebes.
Zona Semenic are avantajul unei lungi perioade de zapada, ca si pe Muntele Mic. Sunt destul de putine locuri in tara in care zapada sa persiste, chiar si 6 luni pe an . Turistii gasesc aici un schilift si mai multe partii, iar in ceea ce priveste cazarea, statiunea Semenic dispune de peste 400 locuri de cazare in principal in cabanele Gozna, Nedeea si Semenic, ca si in vilele din zona. In apropiere se afla subzona turistica Breazova – Crivaia, care cuprinde doua lacuri de acumulare, Valiug si Breazova si bazele turistice si sportive de pe malurile lacurilor sau din apropiere.
Foto 10 – Varful Semenic vazut Foto 11 – Drumul de acces catre
de pe Partia Goznuta Statiunea turistica Trei Ape
(www.alpinet.org)
In nord – estul statiunii de varf, pe drumul Slatina Timis – Semenic, se mai gaseste o alta grupa de cabane, la Trei Ape cu un drum de acces destul de accesibil si pentru incepatorii in turismul montan – Foto 11 si Garana, unde se pot practica si sporturi nautice de vara in jurul lacului de acumulare.
Satele Garana (Wolfsberg) si Brebu Nou (Weidental) au reusit, inca de mult, sa-si afirme functionalitatea lor turistica, in special in asa-zisul turism montan, deoarece locuitorii de origine germana din zona inchiriau, cu multi ani in urma, camere pentru turistii ce veneau acolo, ei fiind primii ce au practicat turismul rural cu esenta montana din Banat. Exista acolo numeroase pensiuni care ofera servicii turistice de calitate. Anual se organizeaza diverse manifestari, printre care un apreciat festival de jazz.
Desi legate mai mult de Resita, Centrul Semenic si Garana – Brebu – Trei Ape, prin punerea la punct a soselei de acces din Slatina-Timis, ar constitui un nucleu turistic cu drumuri bune de acces, cu zone frumoase si amenajari sportive, care impreuna cu celelalte zone din judet, ar putea rivaliza cu multe statiuni din tara sau strainatate.
2.2. CLIMA FACTOR FAVORIZANT SI RESTRICTIV AL ACTIVITATII TURISTICE
Muntii Semenic se afla sub influenta maselor de aer dinspre vest. Prezinta o perioada destul de indelungata in timpul anului cand pot avea loc ingheturi. Pentru sectorul montan inalt nu se poate face o diferentiere efectiva a celor patru anotimpuri, asa cum sunt acestea cunoscute prin manifestarile lor climatice cunoscute. Astfel, primavara este mai mult o prelungire domolita a iernii, iar toamna, in prima ei parte, reprezinta o "intarziere" a unei veri mai racoroase si mai putin umede, la sfarsitul careia se iveste un inceput de iarna timpurie.
Muntele Semenic, desi nu este inalt, se caracterizeaza printr-o abundenta deosebita in zapada . Din punct de vedere statistic aici exista un strat compact de zapada timp de 6,5 luni pe an dupa cum reiese din Figura 1 – Valorile temperaturii fiind destul de joase propice pentru sporturile de iarna – Figura 2, iar grosimea stratului se mentine 3-4 luni pe an la peste 1 m, chiar si in iernile mai sarace in zapada.Cu toate acestea clima este blanda si usor suportabila, chiar si pentru copii mici. In timpul iernii temperaturile se situeaza intre -25°C pana la +6°C, vara intre +10°C si +25°C.
Figura 1 – Numarul de zile cu precipitatii solide – Muntii Semenic
Figura 2 – Valorile temperaturii (media lunara multianuala)
Datorita proprietatilor descrise mai sus (multa zapada, clima blanda, acces facil, posibilitati de drumetie si excursie), Semenicul constituie un indragit obiectiv turistic atat pentru sejururi cat si pentru excursii.
Exista diferite posibilitati de cazare: cabane, hoteluri, vile. Complexul de vile Birta constituie, datorita investitiilor substantiale efectuate, cea mai moderna baza de cazare, nu numai din aceasta zona, ci si din intreaga tara, el oferind sejururi la standarde vest-europene chiar si celor mai pretentiosi turisti.
Masivul Semenic are conditii de clima temperat-continentala, incadrandu-se in specificul climatic al muntilor relativ inalti.Radiatia solara globala insumeaza intre 100 si 115 kcal/cmp/an. Fapt care dovedeste existenta unui regim de insolatie relativ accentuat. Insolatia este puternica, determinand uneori temperaturi mai ridicate in spatiul montan, comparativ cu zonele depresionare.
Durata medie de stralucire a soarelui, pe culmile cele mai inalte, insumeaza circa 72 zile, valoare care depaseste pe aceea din Varful Tarcu – 65 zile, Varful Vladeasa din muntii Apuseni – 70 zile, Predeal – 71 zile si Varful Omu din muntii Bucegi – 66 zile. Din acest punct de vedere, lunile cu cel mai mult soare sunt: august-10 zile, iulie-9 zile, iunie-8,9 zile, septembrie-8 zile. Durata cea mai mica de stralucire a soarelui este specifica lunilor decembrie-2,3 zile si februarie-3 zile.
Temperatura medie anuala se incadreaza intre 4 si 9 grade C. Pentru partea cea mai inalta a reliefului, situata intre 1250 si 1430 m, valorile medii ale temperaturii anuale sunt cuprinse intre 3,5 si 5,5 grade C, inregistrand o diferenta de circa 4-6 grade C in comparatie cu sectoarele situate la poalele regiunii montane.Temperatura maxima mijlocie pentru arealul cel mai inalt al muntilor Semenic este de circa 7,4 grade C, iar temperatura minima mijlocie nu depaseste de regula 1 grad C. Ritmul termic al aerului conditioneaza pe cele mai inalte culmi ale muntilor Semenic probabilitatea producerii inghetului pe un interval de aproximativ opt luni (septembrie-mai), inregistrandu-se circa 155 zile de inghet. Durata medie a zilelor fara inghet insumeaza in timpul anului 210 zile, dupa cum am artatat in Figura 3 – numarul de zile cu precipitatii solide fiind foarte mare.
Figura 3 – Numar de zile cu precipitatii solide
Datorita temperaturilor joase ale zonei in Masivul Semenic s-a dezvoltat foarte mult turismul sportiv, aici aflandu-se cateva partii importante de mici si mari dimensiuni cu grad de dificultate diferita, Foto 12 – Harta Partii Semenic, incepand de la partii pentru incepatori pana la partii destul de periculoase pentru practicantii avansati ai sporturilor de iarna. Cele mai importante partii din Semenic sunt Partia Idioti cu o lungime de 225 m ajungand la o altitudine maxima de 1370 m cu o dificultate usoara, Partia Dusan cu o lungime de 270 m si o diferenta de nivel de 51 m. Altitudinea maxima pe care o atinge Partia Dusan este de 1398 m, avand o dificultate usoara. Partia Goznuta cu o altitudine maxima de 1400 m, este una din cele mai inalte partii din aceasta zona, are o lungime de 564 m si o inclinatie de 101m.
Foto 12 – Harta Partii Semenic
(www.semeic.online.ro)
Partia Goznuta are instalatie de nocturna ceea ce atrage turistii si pe perioada noptii. Partia Slalom Urias atinge cea mai inalta altitudine, 1435 m, este preferata iubitorilor de schi de performanta cu o lungime de 1070 m si o diferenta de nivel de 248 m este si cea mai abrupta dintre partile zonei.Precipitatiile, deosebit de bogate, sunt determinate de expunerea muntilor Semenic in fata maselor si a fronturilor de aer umed, care se deplaseaza predominant din directiile vest si sud-vest. La altitudinea de 1400 m, cantitatea medie anuala de precipitatii atmosferice insumeaza circa1403 mm. Acest volum mare de precipitatii cade intr-un interval de circa 150 zile din an. Perioadele caracterizate printr-o accentuata abundenta a cantitatilor de precipitatii apartin lunilor iunie-241 mm, iulie-237 mm, mai-186 mm, august-170 mm, aprilie-146 mm, iar cele mai reduse se inregistreaza in martie si octombrie, circa 65 mm.
Ninsorile sunt frecvente, stratul de zapada cunoaste o durata si o grosime mare. Intre prima zi in medie 29 octombrie si ultima zi cu ninsoare-circa 3 mai, se afla cuprins un interval mediu de 185 zile cand exista conditii posibile pentru caderea ninsorilor. Grosimea stratului de zapada atinge maxim 15-20 cm, in luna noiembrie, ajungand pana la 50-80 cm in prima parte a lunii aprilie, iar in iernile deosebit de reci si umede, stratul de zapada masoara si 100-150 cm, in mod deosebit in depresiuni sau in unele portiuni mai adapostite, fapt care contribie la prelungirea conditiilor de iarne pana catre inceputul lunii mai.
Regimul vanturilor se manifesta sub influenta contrelor barice care actioneaza predominant din directiile sud si sud-vest, vest, nord-vest si nord. Viteza medie anuala a vantului in sectoarele inalte ale regiunii se caracterizeaza prin valori de circa 10 m/s, iar in spatiile mai joase sau adapostite se inregistreaza doar 3-4 m/s. Iarna, deasupra altitudinii de 1350 m, viteza vantului in rafale poate atinge 40-45m/s.Ceata este frecventa in perioadele reci si umede ale anului si, mai rar, in intervalul de timp cald. Fenomenul este specific intervalului noiembrie-martie, cand se poate produce aproape fara intrerupere mai multe zile si nopti. In medie, in decursul unui an exista circa 240 zile de ceata, fenomenul intalnindu-se pe culmile cele mai inalte ale muntilor, in spatiile depresionare, in lungul culoarelor de vai.Bruma este un fenomen prezent in muntii Semenic incepand din ultima decada a lunii septembrie. Formarea brumei se produce frecvent si in lunile martie-aprilie, in conditiile coborarii temperaturii sub 0 grade C.Chiciura este fenomenul zilelor si noptilor foarte reci si umede, al care se adauga si actiunea vantului. Poleiul este prezent, cu o frecventa redusa, din prima parte a lunii noiembrie, devenind obisnuit pe timp de iarna. Conditii pentru producerea lui exista pana catre a doua jumatate a lunii aprilie, cand burnite ori ploi foarte reci cad pe un sol inca afectat de inghet si urme de zapada.
Descarcarile electrice se produc incepand de la sfarsitul lunii aprilie, in conditiile patrunderii maselor de aer cald si umed din sud-vest si vest. In intervalul mai-iunie intensificarile trecatoare ale vantului se pot transforma in vijelie si furtuna. Cand se interfereaza si o circulatie de aer deosebit de cald, dar mai putin umed de la sud, descarcarile electrice se manifesta mai intens, vantul sufla in rafale, iar ploaia este de obicei mai slaba si de scurta durata. In iunie-august, formatiile de nori cu dezvoltare mare pe verticala genereaza in acest spatiu montan caderi de grindina, fenomenul fiind posibil uneori pe suprafete mai mari, manifestandu-se chiar de la poalele Semenicului pana pe culmile cele mai inalte ale acestuia. Alti factori benefici sunt lumina, silentiozitatea locului, puritatea aerului. Plimbarile diurne sau nocturne pe Muntele Semenic departe de tumultul civilizatiei, la adapost de nebunia si nocivitatea marilor aglomerari urbane, au efectul unor dusuri de lumina (Light therapy) care se realizeaza asupra terminatiilor nervoase fotosensibile, instalate pe pielea umana. Tratamentul in sine, in speta destul de nou printre hotelierii din tara, este cunoscut si sub denumirea de chromotherapie, efectuat in toate culoruile curcubeului, pe cale naturala sau prin sauna disponibila la Complexul Birta de pe Muntele Semenic. Linistea, care imbie la somn odihnitor, regleaza procesele mentale, estompeaza emotiile. Despre persistenta bronzului de munte nu mai trebuie insistat, se stie ca acesta este nu doar benefic, ci, estetic privind, mai profund si mai pertinent, in speta de durata. Sa nu uitam ca pe langa efectele terapeutice, Muntele Semenic incanta ochiul si bucura sufletul, avand un rol extraordinar in a-i face pe oameni mai buni, mai performanti, mai intelepti. Pentru cei ce vor macar pentru o zi sa se deconecteze de la grijile citadine si tumultul modern, pentru cei ce vor sa-si reincarce bateriile, este suficienta o simpla calatorie pe Muntele Semenic.
HIDROGRAFIA. APELE
Masivul Semenic se individualizeaza ca un important “rezervor” de ape. Regimul precipitatiilor atmosferice, deosebit de bogat, asigurǎ permanent un volum substantial de ape, in panze freatice, izvoare, cursuri de ape, bazine lacustre artificiale si mlastini. Drenajul adanc si infiltratia intense determinǎ prezenta mai multor orizonturi de ape freatice de o calitate potabilǎ deosebitǎ. Debitele apelor subterane sunt cuprinse intre 2,8 si 7,5 l/s/km 2.
Frumusetea peisajului montan, mai ales a celui carstic (Garlistei; pesterile Comarnic, Popovat, Buhui), zapada bogata si indelungata din Masivul Semenic, apele mineralede la Lipova si Buzias, obiectivele antropice din Resita,Secu, Brebu Nou; lacurile de acumularede la Trei Ape si Valiug etc., confera acestui spatiu un potential turistic important.
Apele curgǎtoare cu dimensiuni variate si debite bogate, strǎbat Muntii Semenic in toate directiile.
Foto 13 –Timisul in Muntii Semenic
Timisul – Foto 13, izvoraste de sub varful Semenic de la circa 1410 m altitudine din perimetrul unor izvoare si turbarii de inaltime (tinoave).
– primul sector, de la obarsie si pana la extremitatea sud-estica a localitatii Garana, este cunoscut sub numele de paraul Semenic, avand bazinul hidrografic cu o suprafata de 29,5 km2 , iar lungimea cursului de 11,4 km.
– in aval de Garana, pe un traseu de 6,3 km lungime, cursul Timisului este cunoscut sub numele de Gradiste.
– de la lacul “Trei Ape” – Foto 14, in jos, pe tot parcursul sau, raul poarta denumirea de Timis – Foto 15.
Statiunea Trei Ape se afla pe malul lacului cu acelasi nume, unul dintre cele mai frumoase lacuri din cadrul judetului ideal atat pentru plaja si inot, cat si pentru pescuit iar impatimitii acestui sport se pot alege cu exemplare frumoase de pastrav. In vecinatatea lacului Trei Ape se afla un complexul turistic cu locuri de cazare si masa.
Foto 14 – Lacul Trei Ape Foto 15 – Raul Timis la Pančevo
(www.alpinet.org)
Satele turistice Garana si Brebu Nou, ofera conditii pentru agrement, drumetii, odihna. Va va incanta peisajul armonios si aerul ionizat al padurilor. La Valiug – Foto 16, pe malul lacului cu acelasi nume, puteti innopta la una din cabanele sau vilele de aici, puteti innota sau face o plimbare cu barca sau hidrobicicleta.
Exista numeroase posibilitati de distractie, sport, terase pe timpul verii cand statiunea devine foarte aglomerata si vizitata de turistii din zona de vest a Romaniei dornici de o iesire in aer liber.
Foto 16 – Lacul Valiug
In perimetrul muntilor Semenic si sectoarele de la poalele acestora, Timisul isi desfasoara valea pe o distanta de circa 70 km, iar bazinul hidrografic acopera o suprafata de 632 km2 din ansamblu sistemului hidrografic care masoara o arie de 5248 km2.
Bazinul hidrografic al Timisului se prezinta bine dezvoltat in sectorul montan inalt, unde primeste numerosi afluenti:
– Brebu , cu o lungime de 5,7 km si o suprafata a bazinului de 16,3 km2;
– Teregova, avand o lungime de 15,3 km, ocupa un areal de 53,6 km2 ;
– Criva, pe valea caruia patrunde calea ferata si soseaua modernizata care trec peste Poarta Orientala (pasul Domasnea, 515 m altitudine).
Afluentii de pe stanga apartin in totalitate Muntilor Semenic, unde si-au adancit profund vaile in roci si saline, iar catre gurile de varsare in roci sedimentare. Slatina este un rau care izvoraste din partea centrala a muntelui, la nord est de localitatea Brebu Nou, prezentand o vale puternic adancita cu multe meandre incatusate. Apele sale bogate si repezi se arunca cu forta peste treptele numeroase din talvegul vaii, oferind privelisti in care natura te cucereste prin atractiile ei. Lungimea raului este de 12,6 km, cuprinzand un bazin hidrografic cu o suprafata de 28,4 km2.
Goletul, un parau care se aseamana mult cu raul Slatina si-a deschis pe un front larg izvoarele sub varful Nemanul Mare, la altitudinea medie de 1100m.
Dezvoltarea sa viguroasa i-a determinat o lungime a cursului de 15,5 km si un bazin hidrografic extins pe 41 km2 inscriindu-se astfel printre cei mai lungi afluenti de pe stanga Timisului.
Cernetul Mare ia nastere dintr-o linie de izvoare amplasate pe versantul Nordic al Nemanului Mic la altitudinea medie de 1030m, varsandu-se in Timis la aproximativ 1,3 km sud de localitatea Petrosnita, bazinul sau hidrografic acoperind o suprafata de 13,5 km2 incadreaza un curs cu lungimea de 12,5 km.
Poiana sau Valea Mare este ultimul afluent mai important pe stanga Timisului, situat aproape de periferia nordica a Muntilor Semenic.
Prin unii dintre afluentii sai isi extinde aria bazinului hidrografic catre sud, izvoarele acestuia ajungand sub varful Nemanul Mare. Valea Mare are calitatile unui traseu turistic cu atractii peisagistice inedite, fiind o calauza buna si placuta, care te conduce adanc in interiorul jumatatii nordice a Masivului Semenic si de a readuce la poalele acestuia, la legaturile cu caile de comunicatii modernizate dintre Caransebes si Resita.
La nord de acest din urma afluent, Timisul patrunde in Depresiunea Caransebes, avand un debit mediu lichid de 35-36m3/s.
Barzava flancheaza mai mult de jumatate din versantul vestic al Muntilor Semenic, izvoraste de le cca. 1080m, imediat la vest de culmea Cracul Lung, la mica distanta de izvoarele vaii Poneasca. La numai doi km catre est se afla cantonul silvic “Cosava” unde intalnim si obarsiile raului Cosava, afluent al Nerei.
Cumpana de ape care desparte aceste rauri, este foarte joasa in raport cu linia de izvoare. Barzava isi poarta apele pe directia sud, sud-vest, nord, nord-est, cu exceptia sectorului de obarsie si a celui din extremitatea nordica, unde se orienteaza pe un aliniament general est-vest.
Din lungimea totala a cursului sau de 130,3 km, pe teritoriul Masivului Semenic se afla numai 40,3 km, iar din suprafata intregului sau sistem hidrografic de 974,6 km2, doar 187,2 km2.
Inclestarea puternica a muntelui cu apele sale a determinat, aproape pe tot traseul sau in jos de Valiug, infatisarea de defileu alcatuita dintr-o vale mult adancita in lungul careia alterneaza sectoare de chei cu mici bazinete.
Raul Barzava – Foto 17 primeste numerosi afluenti, de mici dimensiuni, cu un regim hidrologic de tipul organismelor torentiale.
Foto 17 – Raul Barzava
Dintre acestea mai important este raul Alb care izvoraste de sub culmea Certej (955m), desfasurandu-si valea la contactul dintre sisturile metamorfica ale Muntilor Semenic si calcarele din Muntii Aninei. Prezenta calcarelor este motivul pentru care a fost denumit Raul Alb. Adancit sub forma de chei isi desfasoara cursul pe o lungime de 9,8 km, suprafata bazinului sau hidrografic insumand 11,6 km2.
Tabara scolara de la Raul Alb gazduieste in fiecare an “Festivalul motociclistilor” pe o perioada de patru zile pana pe 15 iulie. Curiosii sunt incantati cu o serie de casacadorii vor avea loc concerte live in aer liber, vor fi organizate concursuri si standuri pentru vanzarea de articole moto. Festivalul este organizat de Motor Club Trust Romania. In fiecare an sunt asteptati din strainatate circa 150 de motociclisti, iar numarul total al participantilor este preconizat la 1.000 de persoane. Pranzul este asigurat de o firma de catering din Resita, iar dimineata si seara sunt programati miei la protap, mici si gratare in aer liber.
In perioada 07-09 eptambrie, in localitatea Garana din Muntii Semenic are loc loc Festivalul de Munte si Muzica: "Mountain Rock" – Foto 17. Organizatorii sunt: Clubul Montan Caransebes, Alternative Timisoara si Lupo Touring Garana. Aici sunt prezentate filme documentare si diaproiectii cu tematica montana din: Himalaya, Alaska, Polul Nord, Anzi, si altele,cu invitati speciali de seama, in acordul formatiilor invitate.
Foto 17 – Festivalul „Mountain Rock”
Reteaua de ape care brazdeaza Muntii Banatului este bogata precum si prezenta a numeroase specii de pesti sa prezinte cea mai mare varietate fata de toate regiunile tarii. Datorita reteli de ape care brazdeaza intreaga regiune in Muntii Semenicului s-a dezvoltat foarte mult turismul de pescuit sportiv. Cerintele pentru utilizarea potentialului hidroenergetic – Anexa 4, alimentarea cu apa a industriei si satisfacerea altor necesitati au conditionat construirea unor canale de aductie. De exemplu, pentru suplimentarea alimentarii cu apa a lacului de la Valiug, au fost construite canalele Semenic si Zanoaga. Canalul Semenic dreneaza spre albia Barzavei circa 30 km2 din sectorul de izvoare al Timisului, si aproximativ 7,2 km2 din bazinul superior al Merei, transportand un debit mediu de 500 l/s. Construit, incepand din anul 1911. In mai multe etape canalul traverseaza cumpana de ape din bazinele hidrografice ale Timisului si Nerei in cel al Barzavei, in punctul denumit inseuarea sau pasul Prislop (1000 m altitudine). Apele pe care le dirijeaza la castelul de echilibru “Semenic” sunt conduse apoi la hidrocentrala “Crainicel” situata in apropiere de Valiug. Canalul Zanoaga colecteaza din arealul sudic al Muntilor Semenic apele de pe o suprafata de 16,3 km2 , realizand un debit mediu de 360 l/s. Valea Barzavei constituie cel mai important traseu turistic de pe latura vestica modernizata permitand o patrundere comoda de la Resita la Valiug si statiunea Crivaia, iar pe aici, pe un drum modernizat, inaintarea catre obarsia raului.
Nera, al carui bazin dreneaza partea de sus a Masivului Semenic izvoraste imediat la sud de Baia Mare a Vulturilor constituindu-se mai jos de Baia Mica a Vulturilor intr-un curs cu directia nord-sud. Pozitia cea mai avansata a obarsiilor acestui rau este marcata de sectorul denumit Negrana, ale carei izvoare se afla la sud-est de varful Piatra Goznei, la marginea depresiunii de nivatie Baia Mare a Vulturilor, de unde porneste in trei suvite de ape, ale caror debite sunt destul de variabile in decursul anului. Din lungimea totala de 132,5 km, in spatial montan al Semenicului raul Nera isi desfasoara albia pe o distanta de 22,5 km, mentinandu-si directia generala nord-sud in cadrul unei suprafete a bazinului hidrografic de 141 km2, reprezentand aproape o zecime din ansamblu bazinal de 1363 km2. Dintre afluenti cativa sunt mai importanti. Pe stanga primeste pe Nerganita ale carei izvoare pornesc de sub Tilva Nerganita Mare(1364 m), din locul numit “Zanoaga”(1280 m) si trece pe la vest de Tilva Nerganita Mica. Pe dreapta doi sunt afluenti mai mari. Paraul Cosava, care rezulta din unirea a doua ramuri, Cosava Mare care izvoraste de sub Culmea Printiului, foarte aproape de Nera si Cosava Mica cu obarsia sub varful Cracu Lung(1244 m) ce prezinta o vale ingusta, salbatica cu versanti abrupti.
Cursul sau are o lungime de 8,7 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 26,4 km2. Cel de-al doilea afluent, Hielisagul isi desfasoara cursul lung de 10,7 km mai catre sud-vest, cu un bazin hidrografic de 24,2 km2 .
Unul dintre afluentii importanti ai Nerei este Minisul. Izvoarele lui se afla situate in zona calcaroasa a muntilor Aninei, sub dealul Culmea(977 m).
Lungimea raului pe bordura masivului Semenic este de circa 9,5 km, arealul bazinului sau hidrografic in acest spatiu montan marginal fiind de aproximativ 44,2 km2 . La numai 0,7 km in aval de varsarea raului Poneasca, valea Minisului se angajeaza in cheile Bigaului care, desi cu mult din lungul vaii sunt deosebit de periculosi datorita inaltimii si inclinarii versantilor.
Aici, de un mare interes turistic sunt marmitele laterale si de albie adanc incrustate lapiezurile verticale si grotele deschise in peretii de calcar. In perimetrul cheilor, Minisul primeste ca afluent pe partea dreapta paraul Bigar, care izvoraste sub forma de izbuc de sub stanca Carsa Goznei.
Poneasca este cel mai mare afluent care isi varsa apele in Minis pe partea stanga, cursul sau fiind in intregime pe teritoriul Muntilor Semenic. De la izvoare, care sunt situate foarte aproape de obarsiile Barzavei, si pana la confluenta, raul masoara o lungime de 13,4 km, iar bazinul hidrografic se extinde pe 47,5 km2 .
Lacurile in peisajul Muntilor Semenic sunt antropice (de baraj), iar in unele perimetre restranse, unde apele stagnate provenite din izvoare si precipitatii atmosferice sunt retinute de mici denivelari ale reliefului, se formeaza mlastini.
Redutabile “porti ale apelor”, barajele de pe valea Barzavei au zugravit trei lacuri de acumulare, iar pe Timis un lac.
Pornind din Resita pe Barzava, spre interiorul Masivului Semenic, te impiedica la poalele Muntelui Nemalului, la numai 3 km de mers, intre confluentele paraului Secu si Raul Alb, cu Barzava, lacul Secu. Lung de aproximativ 4 km, cu o suprafata de 101 ha si un volum de apa de peste 15 milioane m3.
Lacul Breazova – Foto 18, se desfasoara la o distanta de circa 14km in amonte de coada lacului Secu, avand o suprafata de 12ha, un volum de circa 13milioane m3, si impreuna cu uzina electrica constituie un alt obiectiv turistic important.
Foto 18 – Lacul Breazova (www.alpinet.org)
Lacul Valiug, reprezinta ultimul lac de pe Barzava inainte de a se ajunge la obarsiile vaii. El se desfasoara ramificandu-se putin si pe vaile afluente, acoperind un areal de aproximativ 59 ha si acumuland un volum de apa de aproape 12 milioane m3 .
Pe cursul superior al Timisului, in zona de confluenta a trei paraie- Semenicul, Gradistea si Brebul-, intre localitatile Garana si Brebu Nou, se afla situate, la 815 m altitudine, lacul “Trei Ape”, cu o suprafata de 45ha si un volum de 6,3 milioane m3 , reprezentand cel mai inalt lac de acumulare din masivul Semenic.
Mlastinile, intalnite la o altitudine de peste 1350m, sunt deosebit de frecvente pe “podul“ montan desfasurat intre varfurile Semenic, Piatra Groznei si Piatra Nereia. Rezultate in urma stagnarii apelor provenite din izvoare si precipitatii atmosferice care se acumuleaza in interiorul depresiunilor si niselor de nivatie, mlastinile din Muntii Semenic stau amplasate pe turbariile groase presarate cu musuroaie inierbate.
Ele se intalnesc la Baile Mari ale Vulturilor, Baile Mici ale Vulturilor – Foto 19 cu un drum de acces destul de lin fata de drumurile locului unde te asteapta crucea singuratica – Foto 20, Zanoaga Rosie.
Foto 19 – Baile Mici ale Vulturilor Foto 20 – Crucea aflata langa
Lacul Vulturilor
In aceste locuri pitoresti si pline de verdeata s-a dezvoltat turismul de weekend. In aceasta zona exista cateva locuri de campare – Foto 21, pentru doritorii de a petrece cateva nopti in natura.
Foto 21 – Camping in Muntii Semenic
ELEMENTE BIO-PEDOGRAFICE
Muntii Semenic au o alcatuire geologica complexa si o pozitie marginal vestica a domeniului getic.
Structura geologica prin caracteristicile sale influenteaza procesele de scurgere a apelor raurilor cat si alte procese de formare si modelare a reliefului.
Primele sturdii geologice efectuate in aceasta zona dateaza de la sfarsitul sec. XVIII.Cea mai mare raspandire o au sisturile cristaline puternic metamorfozate care se intalnesc atat in albiile adanci ale raurilor principale cat si la nivelul culmilor inalte.
Al doilea loc ca raspandire il ocupa rocile sedimentare, rocile magmatice fiind mai putin raspandite, ocupand doar arealele varfurilor principale.
Din punct de vedere al conditiilor edafice, Parcul National Semenic cuprinde urmatoarele clase de sol si tipuri de sol, redate mai jos: Molisol – Rendine; Argiluri-sol – Brun lureic; Cambisol – Bruneume-zoboric; Brun acid; Pseudocend-zinic; Sol neevoluat – Regosol; Litosol care ocupa 43012,3 ha; 93,5 % din suprafata totala a parcului. Alte soluri, care nu apar in tabel, au o mica importanta, fiecare in parte neacoperind 0,5% din suprafata totala a Parcului National, in general nedepasind 1,5-2 ha.
Zona de N, NE, E a Parcului este dominata de prezenta rocilor de si, intr-o proportie mai redusa, de granite si granodiorite. Solurile care s-au format si au evoluat fac parte din clasele:
– Clasa Cambisoluri, cu tipurile de soluri brune acide, subtipurile de sol brune acide tipice, brune acide litice. Aceste soluri au un pH moderat acid spre puternic acid. Solurile brune acide tipice sunt profunde, iar cele brune acide litice mai putin profunde. Aceste soluri au un drenaj bun.
– Clasa Argiluvisoluri, cu tipurile de sol brune argiloiluviale, cu un pH acid spre slab acid, profunde spre mijlociu profunde.
Pe teritoriul Parcului National Semenic se regasesc o serie de habitate specifice reliefului si asociatiilor floristice si faunistice din acest teritoriu – Foto 22.
Foto 22 – Vegetatie Parcul National Semenic
Zona de S, SV, V, NV a Parcului este dominata de rocile bazice de tipul: calcare, marne calcaroase, dolomite. Sub influenta factorilor pedogenetici din aceasta zona, s-au format si au evoluat solurile ce fac parte din clasele:
-Clasa Molisoluri, cu tipurile de sol rendzine, subtipuri de sol rendzine tipice, litice.
-Clasa Cambisoluri, cu tipurile de sol brune eumezobazice.
-Clasa solurilor neevoluate care ocupa suprafete mai reduse si este reprezentata de litosoluri si soluri aluviale.
Mai jos vom enumera habitatele existente in Muntii Semenic.
Habitate de ape dulci – rauri alpine si bancurile de nisip de-a lungul acestora cu vegetatie ierbacee; habitate de pajisti si tufisuri- formatiuni cu juniperus communis in zonele sau pajistile calcaroase, – pajisti rupicole calcaroase cu alysso-sedion albi, platouri calcaroase, – fanege in durite, – izvoare petrifiante cu forme de travertin; habitate de stancarii si pesteri- grohotis si lespezi calcaroase, – pesteri neexplorate turistic; habitate de padure- pasuni impadurite, – paduri de tip luzulo-fagetum, – paduri de tip asperulo-fagetum, – paduri de tip quercus frainetto (stejar cu frasin).
Necesitatea protejari arealului Parcului National Semenic rezida din insasi componenta faunistica si floristica intalnita aici dupa cum se observa in harta profilelor ecologice din Masivul semenic – Anexa 5. Existenta unor specii protejate sau strict protejate in baza legislatiei in domeniu existenta in vigoare pe plan mondial si in Romania determina protejarea arealului in care aceasta se afla, cunoscandu-se faptul ca influentele antropice si distrugerea substratului cat si defrisarea nu duc decat la disparitia in timp a speciilor periclitate.
De asemenea importanta existentei Parcului National Semenic rezida din faptul ca aceasta reprezinta un centru de imbogatire a faunei invecinate (prin posibilitatile de migrare a elementelor faunistice cantonate aici si in alte teritorii invecinate) cat si de mentinere a toxonilor respectivi. In afara potentei speciogene si evolutive a Parcului National Semenic, o serie de biotopi de aici ce cad sub incidenta legilor de ocrotire au un pronuntat caracter modelator atat in raport cu vietuitoarele care le populeaza, cat si cu cenozele respective, contribuind la formarea unor comunitati particulare, cu o anumita specializare biocenotica.Din suprafata totala a parcului, 79% este ocupata de fond forestier, din care 73% din suprafata fondului forestier este ocupata de specia fag, constituind astfel un Parc National al fagului cu predilectie. Rasinoasele, in special bradul, ocupa 13%, restul de 14% din suprafata fondului forestier al parcului este ocupata de diverse specii de amestec. In structura pe varste, se constata o preponderenta neta a arboretelor batrane, respectiv toate arboretele au varsta de peste 52-60 ani. In general, in sectorul de N, NV si NE, E, V conditiile specifice caracterizate de un climat mai racoros, cu precipitatii mai abundente, soluri profunde, drenate, cu un ph acid au favorizat dezvoltarea unei vegetatii forestiere bine dezvoltate constituita in cea mai mare parte din fagete pure de productivitate superioara.Stratul ierbos este slab reprezentat. Sunt prezente speciile de oxalis acetosela, dentaria glandulosa, d. bulbifera, rubus hirtus, asperula odorata, arthirum felix-femina si mai rar polytrichum comune.
Teritoriul de S, SE, SV al parcului are un caracter aparte. Se includ aici in cea mai mare parte ecosisteme forestiere care au fost constituite in rezervatie cu multi ani inainte. Intreaga zona este bine impadurita, cu paduri bine gospodarite, specia predominanta fiind fagul, insotit de diverse specii precum: carpen, cires, frasin, paltin.Lista speciilor de ciuperci cuprinde numerosi taxoni cu o serie de gazde noi pentru stiinta sau pentru Romania, semnalate in zona. Flora lichenologica este mai putin investigata. Flora cormofitelor, totalizand peste 1000 specii, este extrem de diversificata, numarul cel mai mare de taxoni apartine elementului european. De asemenea, se remarca procentul ridicat de elemente sudice. Dintre cele mai importante amintim: carpinus orientalis, cotoneaster tomentosa, sorbus domestica, s. cretica, cornus mas, potentilla micrantha, p. hirta, bupleurum praealtum, inula conyza, ruscul aculeatus, muscari comosum, ornithogalum pyramidale .
Teritoriul parcului este considerat ca o zona de refugiu in timpul glaciatiunilor care a permis supravietuirea unor specii tertiare ca: amphimellania holandri, dintre nevertebrate si cobitis elongata dintre vertebrate.
Fauna de nevertebrate atat epigee cat si hipogee, din regiune detine cel mai insemnat numar de specii cu areal restrans din tara noastra cu un numar insemnat de specii endemice si specii rare, ceea ce confera regiunii un caracter aparte.
Din conspectul speciilor realizat prin studiul epigaionului din Parcul National Semenic domina coleopterele si opilionidele, urmate de colembole, aranee, chilopode, formicide, gastropode, larve de diptere si lepidoptere.
Fauna se compune aproape din totalitate din specii caracteristice pentru paduri umede care apartin tipului ecologic.De asemenea se manifesta o preponderenta a speciilor submontane si montane.In componenta structurala specifica a arealeor din zona sunt prezente si cateva elemente rare si deosebit de interesante din punct de vedere zoogeografic. Un deosebit interes prezinta si apele curgatoare din zona. Fauna de vertebrate este dominata de amfipodul rivulogammarus balcanicus zona este caracteristica dezvoltarii pastravului. Deosebit de interesanta este fauna raului Nera care include doua elemente importante de patrimoniu natural. Fauna de reptile este reprezentata prin prezenta unor elemente termofile ca: guster, soparla cenusie, soparla de ziduri, vipera, multe fiind specii vulnerabile. Fauna de mamifere cuprinde un numar de zece spacii comune in general tuturor catenelor muntoase si este reprezentata de: cerb, caprior, urs, lup, ras, pisica salbatica, jder, veverita.
ARII NATURALE PROTEJATE
Parcul National Semenic-Cheile Carasului este situat in partea centrala a judetului Caras-Severin, ocupand o suprafata de 36.364,8 ha ce include 10 rezervatii declarate (14.420,8 ha) si 8 rezervatii propuse.
Suprafata 36.664,80 ha are ca altitudine maxima 1.400 m iar minima 230 m, altitudinea medie fiind de 815 m.
Caile de acces in principalele zone ale parcului sunt suficiente, reprezentate de drumuri nationale, judetene, comunale, private, forestiere, drumuri si carari de pamant sau sapate in stinca.Deficientele majore sunt pentru majoritatea drumurilor, degradarea accentuata iar pentru traseele turistice lipsa marcajelor si echiparilor corespunzatoare.Constructiile existente in parc sunt suficiente putand asigura spatii pentru cazare, serviciul de paza, activitati de cercetare daca ar fi reabilitate si dotate functie de cerintele utilizarii.
Administrarea Parcului National Semenic – Cheile Carasului – Foto 21, in prezent este realizata de Ocoalele Silvice pentru fondul forestier, de primarii pentru pasuni si persoane fizice private pentru terenurile cultivate sau fanete.
Foto 23 – Parcul National Semenic (www.semeic.online.ro)
Aceasta administrare insa, nu este realizata cu scopul conservarii, ea vizand exploatarea resurselor naturale intrind in acest moment in contradictie cu scopul parcului.
Activitati care se desfasoara in perimetrul ariei protejate sunt pasunat, agricultura, folosinte de apa, piscicultura, pescuit, amenajari hidrotehnice, prelucrarea lemnului, amenajari turistice, retele electrice, exploatari forestiere cai de transport si circulatie, turism.In cadrul Parcului au fost create sase rezervatii, toate exclusiv in fond silvic constituit pe terenuri stincoase sau zone greu accesibile, fara drumuri forestiere. Cu exceptia Rezervatiei Izvoarele Nerei care a fost creata pentru protectia arborilor seculari, restul rezervatiilor nu au perimetre corespunzator stabilite. Un bun exemplu, dar nu singurul, il constituie Rezervatia Barzavita in care s-au efectuat exploatari silvice in ultimii zece ani si care continua in prezent.
Obiective existente in 2001 conform Legii 5/2000, la care se cunoaste suprafata, fara limite exacte:
Rezervatia Cheile Carasului, suprafata 3.028,30 ha; localizarea – Comuna Carasova
Rezervatia Izvoarele Carasului, suprafata 578,00 ha; localizarea – Orasul Anina
Rezervatia Izvoarele Nerei, suprafata 5.028,00 ha; localizarea – Comuna Prigor
Rezervatia Cheile Garlistei, suprafata 517,00 ha; localizarea – Orasul Anina, Comuna Goruia
Rezervatia Barzavita, suprafata 3.406,90 ha; localizarea – Comuna Valiug
Rezervatia Buhui Marghitas, suprafata 979,00 ha; localizarea – Orasul Anina
Rezervatia Pestera Comarnic, suprafata 0,10 ha; localizarea – Comuna Carasova
Rezervatia Pestera Popovat, suprafata 0,10 ha; localizarea – Comuna Carasova
Rezervatia Pestera Buhui, suprafata 0,10 ha; localizarea – Orasul Anina
“Rezervatia Buhui Marghitas” arie protejata, situata in partea de S-V a parcului in teritoriul administrativ al orasului Anina, acesta fiind si cea mai apropiata localitate, rezervatia aflandu-se tot odata in cadrul Ocolului Silvic Anina, are o suprafata de 979,00 ha, cu o altitudinea maxima de 780m.
In cadrul rezervatiei se regasesc urmatoarele habitate identificate pe criterii de vegetatie – padure, habitate geomorfologice – piemont; pesteri, habitate geologice – domeniul sedimentar , habitatul principal fiind reprezentat de paduri 979,00 ha – 100%.
“Rezervatia Cheile Carasului”, este situata in cadrul Ocolului Silvic Resita, pe teritoriul administrativ al comunei Carasova, aceasta fiind si cea mai apropiata localitate, rezervatia avand o suprafata de 3028,30 ha, altitudinea maxima 940m. Localizarea eografica este latitudine 45º10' Longitudine 21º56'.
Ca si criterii de identificare a habitatelor intalnim vegetatie – padure, stancarii habitate geomorfologice – munte, piemont, deal, pestera , habitate geologice – domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejata: paduri3028,3(ha) 100%.
“Rezervatia Cheile Girlistei”, este situata in cadrul Ocolului Silvic Oravita, in teritoriul administrativ al localitatilor Anina si Goruia acestea fiind si cele mai apiate localitati, avand o suprafata de 517,00 ha, cu o altitudine maxima de 690 m. Calea de acces catre aceasta rezervatie este realizata de DN Resita -Anina. Din Anina se merge spre nord pe firul raului Garliste. Aici intalnim habitate de vegetatie – padure, habitate geomorfologice – deal pestera, habitate geologice – domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejata: paduri, pesteri.
“Rezervatia Izvoarele Carasului” Este situata in cadrul Ocolului Silvic Anina, in teritoriul administrativ al localitatii Anina, aceasta fiind si cea mai apropiata localitate, rezervatia avand o suprafata de 578,00 ha, altitudinea maxima 790 m. Categoria si tipul ariei protejate a acestei rezervatii este IV.
Cale de acces in aceasta rezervatie este DJ Resita-Anina-Steierdorf si in continuare pe DF pana la cantonul Ceresnaia, situat la 1 km de rezervatie.
Ca habitate intalnim vegetatie – padure habitate geomorfologice – deal, pestera. Principalele tipuri de habitate din aria protejata sunt padurile.
“Rezervatia Izvoarele Nerei” – Foto 23, este situata in cadrul Ocolului Silvic Nera, se afla in teritoriul administrativ al localitatii Prigor, Valiug fiind cea mai apropiata localitate, rezervatia avand o suprafata 5.028,0 ha, altitudinea maxima 1.400m si este localizata latitudine 45( 07') longitudine 22( 05').
Rezervatia este incadrata in CategoriaIV ca arii nationale protejate. Aici intalmin habitate vegetatie – padure, habitate geomorfologice – munte, habitate geologice – domeniul cristalin.
Foto 24 – Rezervatia Izvoarele Nerei
(www.alpinet.org)
Pentru a vizita aceasta rezervatie se merge pe Drumul Judetean Resita – Valiug – Crivaia si in continuare pe drumurile comunal si forestier Crivaia – Vila Klaus – Barzavita (canton). De aici, se merge pe drumul forestier pana la cantonul Cosava, in apropierea caruia se afla rezervatia.
“Rezervatia Pestera Buhui” cunoscuta si ca Grota Buhui; Pestera Certej aflata in zona Bazinul Buhui – Luca cu o suprafata de 0,10 ha este situata (intrarea) in cadrul Ocolului Silvic Anina. “Rezervatia Pestera Buhui” reprezinta monument al naturii categoria III a ariilor naturale protejate la noi in tara.
Este un important sistem carstic, cu cel mai lung traseu de apa subterana "penetrabil" (2100m) din regiunea Banat. Contine un mare depozit paleontologic si numeroase forme speogenetice. Rezervatia Pestera Buhui se afla langa localitatea Anina, Dealul Culmea Ursilor, Valea Buhui, versantul sting.
Cai de acces catre aceasta rezervatie sunt doua. Prima din Orasul Anina se merge pe sosea la „ Orasul Nou” de unde dupa circa 1 km spre Saua Cuptoare. De aici se coboara in stinga drumului pe carare pina la intrarea pesterii ( resurgenta).
A doua cale de acces din Orasul Anina se merge pina la Cantonul Buhui de unde se continua spre Saua Cuptoare pina observam in stinga intrarea pesterii (insurgenta). Daca se continua pe acest drum dupa citeva sute de metri in stinga drumului la 30 m mai jos sunt situate celelalte 2 intrari : intrarea prin dolina si intrarea prin aven. Pestera are patru intrari – Foto 25, un etaj activ un etaj subfosilier, un etaj fosilier fiind o pestera de mari dimensiuni.
Foto 25 – Pestera Buhui (www.alpinet.org)
Forme de eroziune care au dus la formarea pesterii sunt marmite, nivele de curgere, nivele de meandru, albii extinse lateral, pilieri, saritori, terasee de eroziune, septe, stiatiuni, iar formele de coroziune marmite de tavan, alveole, pereti rugosi, muchii taioase, albii largite, hieroglife, septe de podea, sali de confluenta, cupole de coroziune, pereti valuriti, caneluri, septe de tavan, lingurite. Pestera mare usor descendenta (cu cateva praguri mai importante, activa (cursul subteran strabate cei 2100 m ai galeriei principale), dezvoltata in parte pe diaclaze, in parte pe fete de strat, avand pe alocuri aspect de tunel de presiune – Foto 26.
Foto 26 – Pestera Buhui
A fost adancita in calcarele barremian-aptiene si ale aptianului superior prin pierderea apei prin ponoarele de pe valea paraului Buhui. Au existat trei captari succesive : prima la Pestera Cuptoare ; a doua la Intrarea Certej ; a treia prin ponoarele din aval de barajul Lacului Buhui, etape strans legate de variatiile climatice ale cuaternarului. Pestera se prezinta ca o galerie de dimensiuni variabile, cu multe cotituri si cu cateva sali mari pe parcurs. Atat din galeria principala cat si din sali pornesc galerii laterale scurte, infundate la capat fie cu concretiuni, fie cu material aluvionar. Galeria principala este drenata de paraul Buhui, care apare in capatul ei din amonte, si de paraul Certej, cu care se uneste in pestera in dreptul primei intrari. Apa unita a celor doua cursuri se pierde partial din ponoare si fisuri, dispare complet in dreptul intrarii prin Dolina, reapare apoi si formeaza cascade si dorne adanci. Pestera poate fi explorata de la un capat la altul, dar pentru a evita obstacolele mai dificile se recomanda folosirea succesiva a celor trei intrari. Sa patrundem mai intai prin Intrarea Certej, larga de 9 m si inalta de 2 m, insotiti de apa paraului cu acelasi nume. La numai 22 m de la intrare dam in galeria principala drenata de paraul Buhui care vine din stanga, din directia Lacului Buhui. Inaintand in acest sens 25 m dam pe stanga de un labirint de mici galerii, cu sectiunea in forma de fanta inclinata. Mai departe galeria atinge inaltimi pana la 6-8 m si face un cot, in dreptul caruia exista hornuri pana la 14 m, o prabusire veche si o dorna. In dreptul cotului urmator se afla o frumoasa concretiune, Cascada Izvorului, impodobita cu gururi pline cu apa, iar dupacot, o scurgere stalagmitica proeminenta, Vulturul. Continuind inaintarea dam pe stanga, la nivel superior, de o sala cu val stalagmitic, apoi de o bucla a galeriei principale si de o galerie laterala ascendenta, inaccesibila dupa 66 m. Dupa inca cateva coturi galeria principala devine si ea inaccesibila din cauza unui izbuc puternic. Pe toti cei 648 m ai galeriei sudice prin care am venit, in afara concretiunilor spectaculare, peretii prezinta urme puternice de eroziune sub forma de nivele, lingurite, marmite si lame ascutite de calcar.
Revenind la confluenta paraielor Cetej si Buhui, continuam explorarea galeriei principale in sensul curgerii apei. La 65 m de la intrare apa cursului subteran se infiltreaza pe sub blocurile unei vechi surpaturi care ingusteza galeria la jumatate de metru, apoi la 105 m de la intrare remarcam pe dreapta trei sali fosile alaturate (Salile cu Fauna), situate la nivele diferite.
Procesele de concretionare in aceste sali sunt asa de avansate, a stalactitelor, stalamitelor si draperiilor ingreuneaza trecerea dintr-o sala in alta.
Dncolo de sali galeria face doua bucle (in punctele 34 si 53), iar la 370 m de la intrare apare primul obstacol mai important : apropierea tavanului de oglinda apei si aluviunile de nisip si namol care fac foarte anevoioasa trecerea pe vreo 7-8 m, iar la viituri chiar imposibila. De aceea se impune abordarea pesterii pe la Intrarea prin Dolina, aflata la 975 m aval de Intrarea Certej (in apropiere mai exista o intrare, un aven de 15 m).
Patrunzand in subteran prin deschiderea larga de 11 m si inalta de 2,5 m regasim galeria principala si avansam pe ea la stanga pana la Trecerea Dificila.
Reluand explorarea din acest punct si urmarind cotiturile galeriei observam nenumerate urme de eroziune si coroziune care fac peretii aspri si colturosi, iar pe alocuri stalpi de calcar si coloane concretionare. Intre punctele 92-95 se afla o surpatura masiva, deasupra careia tavanul pesterii se bolteste ogival la 25-30 m. trecand anevoie peste blocurile imprastiate pe podea si prin dorne, observam ca dincolo de formatiunea Cascada Alba apa paraului se pierde in intregime la baza peretelui stang si in pietrisul din albie. La 108 m mai jos de Intrarea prin Dolina apa reapare printr-un izbuc si dupa inca 70 m formeaza o dorna de mari dimensiuni, care nu mai poate fi trecua cu piciorul. Dincolo de ea intalnim Cascada Mare, unde apa se pravale printr-o gatuitura a galeriei de la 3 m inaltime intr-un lac circular adanc de 2,5 m. Acest obstacol ne determina sa exploram restul pesterii prin Intrarea Grota Buhui, cu ajutorul unei barci pneumatice. Ajunsi la gura triunghiulara, larga de 12 m si inalta de 14 m, punem barca pe oglinda lacului din spatele digului se bareaza iesirea apei si inaintam contra curentului pana in dreptul unei galerii laterale ascendente pe stanga, care ne conduce in Sala Coloanelor si Sala Domurilor , bogat concretionate.
Continuindu-ne drumul trebuie sa strabatem o dorna lunga de 65 m, lata de 3-7 m si adanca pana la 5 m pana la Sala Confluentei. Apoi, mergand printre lamele taioase de calcar si printre marmite si punand pe alocuri barca pe apa, ajungem la lacul rotund al Cascadei Mici, inalta de 1,7 m, aflata la 70 m mai jos de Cascada Mare, pe care am perasit-o mai inainte. Daca ne cataram pe peretele din stanga, ocolind cascada pe o muchie ingusta, dam de Sala Ursilor, cu frumoase concretiuni si cu multe oase de Ursus Spelaeus. Prin hornurile din acest sector se ajunge intr-o zona de galerii fosile cu bogate concretiuni ce comunica in partea vestica cu Sala Ursilor cu o dezvoltare de 500 m.
Fauna terestra pe care o intalnim aici este formata din 42 specii apartinand familiilor : Araneide, Opilionide, Tricophtere, Diptere, Gasteropode, Oligochete, Acarieni, Isopode, Diplopode, Colembole; iar fauna acvatica formata din 8 specii apartinand familiilor : Copepode, Ostracode si Amfipode.
“Rezervatia Pestera Comarnic “se afla in bazinul hidrospeologic Toplita – Comarnic, ocupa o suprafata de 0,10 ha, este situata (intrarea) in cadrul Ocolului Silvic Resita. Pestera dezvoltata pe trei nivele, cu galerii si sali de dimensiuni mari partial concretionate – Foto 27, cu forme de eroziune si coroziune reprezentative.
Depozitele speogenetice ofera posibilitatea efectuarii de studi paleogenetice pentru pestera si zona limitrofa.
Foto 27 – Pestera Comarnic
Localitatea cea mai apropiata comuna Carasova satul Iabalcea, Dealul Ponicova, Valea Comarnic, versantul stang.Situata in raza satului Iabalcea (com. Carasova, jud. Caras-Severin), reprezinta o strapungere hidrologica a Ogasului Ponicova in calcarele care alcatuiesc Cleantul Putnata (681m). Intrarea Comarnic se afla in versantul stang al vaii cu acelasi nume, la circa 200 m de Cantonul silvic Comarnic (440 m alt.) ; intrarea ponicova (prin insurgenta) se afla intr-o poiana mare, cu indicator C.M.N., situata in apropierea soselei, la 3,5 km distanta de canton in directia Aninei (470 m alt.). Intrarea Comarnic se afla la capatul nordic al pesterii, este de dimensiuni mici, insa cu poarta metalica si serveste de acces grupelor de turisti conduse de ghid. Intrarea Ponicova se afla in capatul sud-vestic al pesterii, la baza unui perete calcaros, este de dimensiuni mari, inchisa de asemenea cu poarta metalica si serveste la iesirea din pestera. Sistemul de galerii s-a format sub actiunea Ogasului Ponicova care, adancindu-se treptat in fracturile tectonice ale benzii de calcare (lata de numai 300-400 m si orientata nord-sud), a format mai intai etajul superior (fosil), apoi pe cel inferior (subfosil).
Colorarile cu fluoresceina au aratat ca exista inca un etaj mai inferior (activ), impenetrabil omului ; in perioadele secetoase apa ogasului se pierde in albie la 50-100 m inainte de intrarea Ponicova, foloseste numai acest etaj si iese prin resurgenta.
Etajul fosil al pesterii masoara peste 2 km lungime si reprezinta o grandioasa succesiune de galerii de dimensiuni mari sau foarte mari care fac legatura intre sali vaste. Acest sistem principal al pesterii, care leaga cele doua intrari, constituie atractia turistica de baza prin bogatia formatiilor concretionate. La inceputul galeriei, pana in punctul de statie 7, se gasesc putine concretiuni. In salile din punctele 11, 15, 20 si 23 exista blocuri de prabusire de mari dimensiuni, iar in Sala Zebrelor peretii si tavanul sint dungati de calcare stratificate cu intercalatii de silex innegrite la suprafata. Abia in aceasta sala incep frumusetile renumite ale pesterii. Din tavanatarna in multe locuri stalactite de cele mai variate tipuri.
Pe planseu sunt bogat reprezentate stalagmitele,una din cele mai reprezentative fiind “Ciuperca”– Foto 28, de la cele subtiri pana la enormele domuri, precum si stalagmite columnare, care intalnind stalactite dau coloane gratioase.
Foto 28 – Pestera Comarnic – Ciuperca Foto 29 – Pestera Comarnic
(www.alpinet.org) Tavanele cu Silex
Tot pe planseu exista gururi pline cu apa de picurare limpede – Foto 29, perle depestera lustruite sau grauntoase, izolate cu lacas sau adunate in cuiburi, precum si baraje de travertin inalte de peste jumatate de metru (zidurile chinezesti dintre punctele 36 si 38, zona in care in timpul topirii zapezilor sau a viiturilor mari se instaleaza lacuri destul de intinse) – Foto 30.
Foto 30 – Pestera Comarnic -Marele Zid Chinezesc
(www.alpinet.org)
Peretii si tavanul sunt in multe locuri ingrosati de scurgeri stalagmitice divers colorate, prezinta orgi, baldachine, valuri si draperii, lame transparente, cristale minuscule de calcita si felurite alte formatiuni care stralucesc feeric la lumina lampilor. Salile cele mai frumos bogat concretionate, precum si formatiile mai importante au capatat denumiri si sunt trecute pe schita.
Din punctul 59 o ramificatie conduce in Sala Virgina, pe vremuri protejata printr-o poarta care intrece in frumusete tot ce se poate vedea pana aici. Podeaua, in intregime din calcita scanteietoare este de fapt o enorma scurgere stalagmitica, cu gururi in trepte, pe care sunt risipite o puzderie de stalagmite, domuri si coloane, iar peretii sunt imbracati cu scurgeri proeminete variat colorate. Tot din punctul 59 o ramificatie conduce prin Galeria Cotita, scunda si intortocheata, lipsita de formatiuni stalagmitice, la intrarea Ponicova.
Spre deosebire de galeria principala, ea nu e sapata in calcare jurasice cenusii, ci in calcare creatice alb-galbui. Etajul subfosil este inundat in intregime in epoca topirii zapezilor si a viiturilor mari. El poate fi explorat partial la ape scazute pe sectoarele de galerii accesibile prin punctele 20, 34 si 52. chiar la apele cele mai mici, comunicarea intre sectoare e impiedicata de un sufon permanent ( Fantana lui Pluto ), iar inaintarea spre nord, de alte sifoane.
Apa care iriga acest etaj iese la zi in punctul notat pe schita ca resurgenta. Galeriile sunt usor descendente in sensul curgerii apei si formate pe fete de strat exista si in acest etaj concretiuni splendide ( de pilda Cascada de Lapte), dar mai importante si mult mai numeroase sunt formele sculptate de apa pe toata sectiunea galeriei ; dintre ele retinem linguritele, martorii de silex si lapiezurile .
Termperatura aerului este de – 9°C iar temperatura apei de – 8,6°C cu o umiditate 85%. Fauna terestra este compusa din 91 specii apartinand familiilor : Gasteropode, Opilionide, Araneide, Acarieni, Diplopoda, Plecoptera, Efemeroptera, Trichoptera, Diptera, Oligochete, Pseudoscorpioni, Isopode, Chilopoda, Colembola, Diplura, Sciaride, Coleopteraiar cea acvatica din 3 specii apartinand familiilor : Amfipode, Colembole.
Programul de vizitare al pesterii se desfasoara pe lunile aprilie – septembrie in zilele de miercuri si duminica, avand o taxa de vizitare de 3lei adulti si 1,5 lei copii. La intrarea in pestere grupurile de vizitatori sunt intampinate si conduse prin pestera de un ghid autorizat. Din fericire se pot face fotografii(fara taxa).Traseul turistic are 1750 m lungime iar parcurgerea lui dureaza cca. 2h30min.Pestera este in custodia Asociatiei Speologice Exploratorii Resita.
“Rezervatia Pestera Popovat” se situeaza pe raza localitatii Iabalcea (comuna Carasova), in apropierea Pesterii Comarnic. Are o lungime totala de 1.121 m. Marimea pesterii creste pe masura ce se avanseaza inauntrul ei, pornind de la o galerie de intrare ingusta, cu sali mari legate intre ele si culminand cu Sala Finala, lunga de 80 m, lata intre 10 si 20 m si cu o inaltime de pana la 20 m. Aceasta este si cea mai bogata in formatiuni calcaroase.
In Parcul National Semenic intalnim o multitudine de specii, de fauna si flora, protejate.Printre speciile de flora( 30 identificate ) intalnim: Anthenaria dioica (Floarea Semenicului); Ranunculus flabelifolius; Helehorus odorus; Cytisus falcatus; Echinops banaticus; Silene flauescens; Dianthus kitaibelii; D. Banaticus; Thynus dacicus; Linum uninerve; Anthamantha hungarica; Lathyrus hallersteinii; Crocus banaticus (Brandusa galbena); Peucedonum langifolium; Silene saxifraga; Cephalaria loenigata; Sesteria filifolia; Aconitum moldavicum; Melamphyrum bihomense; Campanula divergens; Dianthus trifascicualuts; Sesli rigidum; Sempervivum schlechani; Erysimum saxsosum; Draba lasiocarpa; Teucrium montanum; Tunica saxifraga; Helianthenum numularium; Aria elegans; Chrysopogon grylus; Euphorbia corniolica.
Ca specii de fauna protejate ( 34 identificate ) putem enumera :
Mamifere (4 identificate) -Ursus arctos (Urs); Linx linx (Ras); Felyx silvestris (Pisica salbatica); Canix lupus (Lup);
Pasari (14 identificate) – Aquila pomarina (Acvila); Milvus nigrans (Gea neagra); Circaetus gallicus (Serparul); Tito alba (Striga); Apus melba (Lastunul); Bubo bubo (Buha); Caracias garrulus; Hirundo daurica (Randunica roscata); Tricodroma muraria; Oenanthe hispanica; Mortacilla cinarea; Emberiza cia; Carduelis canabiana (Canepar); Frigilla coelebes (Cinteza).
Reptile (4 identificate) : Lacerta viridis (Guster); Lacerta agilis (Soparla de camp); Lacerta muralis maculiventris (Soparla de ziduri); Vipera ammodytes (Vipera cu corn). Pesti (3 identificate) : Cobitis elongata (Fasa); Zingel streber (Streber); Fivul ogammarus balcanicus.
Nevertebrate (9 identificate) : Odortopodisima montana; Zabovskia banatica; Saga pedo; Leuctra quadrimaculata; Nemorua carpathica; N. longicandata; Chloroperla kisi; Siphonoperla transilvanica; Isoperla pusilla.
Valoarea turistica a vegetatiei sporeste prin aportul stiintific dat unor specii declarate monumente ale naturii si a rezervatiilor naturale cu caracter stiintific (Fagetele seculare din Semenic, codrii de la Slatioara si din Giumalau, padurile Ciornuleasa).
Un real interes turistic prezinta vegetatia submediteraneana din Defileul Dunarii, Muntii Banatului, si Valea Cernei, ca si padurile de liliac de care se leaga sarbatorile folclorice de la Carasova si Eftimie Murgu (jud Caras Severin) Ponoare (Mehedinti).
POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC
Turismul antropic prin gama dotarilor deosebit de variata, exercita o importanta influenta asupra factorilor biologici si a reliefului.Muntii semenic s-au edificat de mult timp ca regiune de traditie pentru turism in regiunea geografica a banatului. Bogatia naturii inconjuratoare, a tezaurului a valorilor etnografice, folclorice si culturale, dotarile specializate ofera posibilitati deosebit de mari pentru o extinsa si originala activitate turistica moderna.Schitul Sf. Ilie de pe Semenic apartine comunei Valiug si dispune de putine locuri de cazare, dar pelerinii au posibilitatea accesului si la baza de cazare a Complexului turistic Semenic. Pelerinii provin in special din zona Resitei si a Depresiunii Bozovici, dar si din alte areale banatene. Biserica de lemn a fost construita intre 1945-1946, inchisa in anii 80 si reinfiintata dupa 1990. In ultimul deceniu s-au construit mai multe chilii. Din cetatea de foc a Resitei, unde fluviile scanteietoare ale otelului se prefac in locomotive, poduri si turbine uriase, peste furnale si dincolo de dealurile ce o strajuiesc, se inalta trupul gigantic al Muntelui Semenic. De la Resita, cale de 30 km, soseaua asfaltata urca, printre paduri de fagi si molizi, spre Semenic, strabatand asezarea pitoreasca a Valiugului cu lacul sau de acumulare, ajungandu-se pana la cota 1445, unde se formeaza un mic podis. De la aceasta inaltime, privirea aluneca fara obstacole pana in campia Tisei, Valea Cernei si pana la Cazanele Dunarii. Tot aici, pe o colina a podisului,se afla Schitul Sfantul Ilie, in apropierea releului de televiziune (aproximativ 200 m).
O traditie populara spune ca in apropiere, unde se afla piscul Piatra Nedei, de veacuri se savarsea ritualul unor credinte necunoscute. Asa se explica pelerinajul la Scalda Vulturulu (un mic lac cu apa curata si rece) in ziua Sf. Ilie, care pe parcursul anilor s-a dovedit a avea puteri tamaduitoare de patimi trupesti.(Cf. Cavriil Pop, Geografia Banatului si cunostinte istorice, Lugoj, 1864, p. 4). Credinciosii din zona au mostenit obiceiul ca trebuie sa te scalzi de sapte ori in aceasta apa, pentru ca barbatii sa devina, de Sf. Ilie, mai zdraveni si mai voinici, iar pacatele femeilor sa se duca pe apa izvorului. Frumusetea naturala a locului a determinat pe oameni de buna-credinta sa construiasca, in anii 1945 – 1946, pe temelii de piatra si de fier, o frumoasa bisericuta din lemn, asemenea bisericilor de lemn din Maramures, Schitul Sf. Ilie – Foto 31
Foto 31 – Schitul Sfantul Ilie
Bazele turistice sunt reprezentate prin statiunile turistice , Semenic, Crivaia, “Trei Ape”, Poneasca, Secu, apoi localitatile turistice Garana, Brebu Nou, Valiug la care se adauga cateva baze de agrement, sporturi nautice si pescuit. Unele au regim de functionare permanent, altele sezonier. Bazele de cazare sunt constituite din hoteluri, situate de la altitudinile cele mai mari(1410 m) pana la nivelul localitatilor de la baza muntelui, cabane, vile, hanuri si campinguri.
Statiunea turistica Semenic situata la 1410 m altitudine, este alcatuita din numeroase genuri de cladiri si dotari.
Statiunea turistica Semenic este servita de un telescaun, un teleski, babyski-lifturi, partii de ski si un centru de inchiriat materiale sportive.Telescaunul – Foto 32, are o lungime de 2972 m, realizand intr-o durata de 25-30 minute o ascensiune pe o diferenta de nivel de 658 m, intre marginea localitatii Valiug si varful Piatra Goznei.
Foto 32 – Telescaunul – Statiunea Semenic
Statiunea turistica Crivaia, amplasata pe marginea sudica a lacului Valiug, la altitudinea de 650 m, intr-o poiana inconjurata de paduri dese, este a doua baza turistica ca importanta si marime din Muntii Semenic. Conditiile climatice locale, la adapostul padurii si al culmilor montane, aerul tonifiant cu mult ozon, posibilitatile moderne de cazare si alimentatie asigura conditii optime de odihna si reconfortare. De aici, se pot face excursii placute la vila “Semenic” si pastravaria de pe raul Barzava (circa o ora de mers in amonte), la Poneasca, parcurgand un drum de aproximativ 3 ore, iar peste munte numai in 2½ ore, se poate ajunge la pestera Comarnic. Statiunea are regim de functionare permanent, ea fiind o baza pentru practicarea sporturilor nautice si a pescuitului.
Statiunea turistica “Trei Ape” – Foto 33, este situata sub versantul estic al Masivului Semenic, pe malul lacului de acumulare cu acelasi nume, la circa 850m.
Foto 33 – Statiunea Trei Ape (www.alpinet.org)
Statiunea turistica Secu este asezata pe partea stanga a lacului de acumulare Secu, la 280 m, in ansamblul panoramic al culmilor submontane ale Masivului Semenic, bogat impadurite.
Statiunea de odihna Poneasca, cu lacul de acumulare amenajat, este situata in apropierea confluentei raului Poneasca cu Minisul, la circa 4 km catre nord de la drumul modernizat Bozovici-Anina.
Localitatile turistice Garana si Brebu Nou sunt situate in depresiunea intramontana cu acelasi nume.
Popasul turistic “Piatra scrisa” situat pe calea ferata Caransebes-Orsova (linia 100) si pe soseaua modernizata Caransebes- Timisoara (DN 6, E 70), la intrarea in cheile Armenisului.
Regiunea Muntilor Semenic se caracterizeaza printr-un mare grad de accesibilitate pentru turisti, datorita prezentei numarului important si diversificat al cailor de comunicatie. Reteaua drumurilor se desfasoara pe multiple directii, de la bordura spatiului montan pana in interiorul acestuia, existand posibilitatea patrunderii pana in cele mai intime unghere ale vailor si culmilor.
Caile ferate ajung in apropierea Masivului Semenic ca puncte in general terminus, ori ca sectoare apartinand magistralelor retelei feroviare, iar statiile de pe parcursul lor constituie puncte de plecare pe diferitele trasee montane.
– Bucuresti-Rosiori-Caracal-Drobeta Turnu Severin-Orsova-Caransebes (linia 100);
– Satu Mare-Oradea (linia 402)-Arad-Timisoara (linia 310)-Lugoj-Caransebes (linia 100);
– Caransebes-Resita Sud (linia 115);
Caile rutiere au pozitie periferica sau patrund in interiorul muntelui, usurand abordarea traseelor turistice si a statiunilor in Muntii Semenic.
– DN 58= Caransebes-Paltinis-Brebu-Resita-Anina
– DJ 581= Gradinari-Ticvanu Mare-Goruia-Lupac-Resita
– DJ 582= Resita-Valiug-Garana-Brebu Nou
– DJ 582A= Resita-Tarnava
– DJ 582C= Resita-pestera Comarnic
– DJ 608- Mehadia-Luncavita-Teregova-Brebu Nou
Drumuri transeuropene:
E 70 – Orsova – Mehadia –Domasnea – Teregova – Slatina Timis – Caransebes –Lugoj – Timisoara.
Drumuri forestiere:
– pe Valea Mare (Poiana), intre localitatea Buchin si Poiana Lindenfeld
– Drumul forestier care se desprinde spre sud din DJ 582, se desfasoara in lungul vaii Barzavita (afluent pe dreapta al Barzavei), trece peste Cracul Lung, pe la cantonul silvic “Cosava”.
– Drumul forestier din lungul vaii Cosava, desfasurat intre cantonul silvic Cosava” si confluenta Cosavei cu Nergana.
Muntii Semenic s-au edificat, de mult timp, ca regiune de traditie pentru turism in regiunea geografica a Banatului. Bogatia naturii inconjuratoare, tezaurul valorilor etnografice, folclorice si culturale, dotarile specializate ofera posibilitati deosebit de mari pentru o extinsa si originala activitate turistica moderna. Amploarea amenajarilor, valorificarea complexa a acestora definesc calitatea si dinamica functionalitatii turistice. Zona Semenicului se constituie, de aceea, ca cea mai importanta concentrare turistica din Muntii Banatului.
3.1. ASEZARI UMANE
Dovezile de populare a Muntilor Semenic sunt dintre cele mai vechi, urmele de cultura materiala avandu-si inceputurile in epoca pietrei ( paleolitic si neolitic). Vestigii ale civilizatiei milenare s-au pastrat din etapa premergatoare bronzului pe valea Barzavei. Mai tarziu, civilizatia romana se face cunoscuta printr-o serie de caste militare, amplasate in zonele periferice ale Semenicului (Caransebes, Buchin, Teregova etc.), a caror existenta implica desfasurarea unor activitati in aria montana.Pe unele interfluvii, ca de exemplu pe cel dintre Timis si Teregova, salasele sunt destul de frecvente, fiind legate atat de cresterea animalelor, cat si de cultivarea pamantului din apropiere. Desi atestarea documentara a localitatilor este relativ recenta, risipirea mare si vechimea recunoscuta a salaselor pe versantul estic si cel sudic, la care se adauga desfasurarea unor activitati cu caracter permanent, atesta existenta unor asezari mult mai vechi.
Numarul mic al asezarilor permanente existente azi in spatiul montan se datoreaza, pe de o parte, conditiilor generate de relief si extinderii mari a padurilor, iar pe de alta parte, masurilor administrative din secolul XVIII, in urma carora populatia a coborat in ariile depresionare, formand asezari de tip adunat. De asemenea, conditiile generate de izolarea in interiorul spatiului montan si particularitatilor regionale ale climei au contribuit la numarul foarte redus de localitati in cadrul Muntilor Semenic.
Dovezile de populare a Muntilor Semenic sunt dintre cele mai vechi, urmele de cultura materiala avandu-si inceputurile in epoca pietrei (paleolitic si neolitic). Vestigii ale civilizatiei milenare s-au pastrat din etapa premergatoare bronzului pe valea Barzavei. Mai tarziu, civilizatia romana se face cunoscuta printr-o serie de caste militare, amplasate in zonele periferice ale Semenicului (Caransebes, Buchin, Teregova etc.), a caror existenta implica desfasurarea unor activitati in aria montana.
Pe unele interfluvii, ca de exemplu pe cel dintre Timis si Teregova, salasele sunt destul de frecvente, fiind legate atat de cresterea animalelor, cat si de cultivarea pamantului din apropiere. Desi atestarea documentara a localitatilor este relativ recenta, risipirea mare si vechimea recunoscuta a salaselor pe versantul estic si cel sudic, la care se adauga desfasurarea unor activitati cu caracter permanent, atesta existenta unor asezari mult mai vechi.
Activitatile economice principale care se desfasoara sunt exploatarea forestiera, cresterea animalelor si turismul. Padurile acopera circa 65% din suprafata, iar fagul detine peste 85% din fondul silvic. Potentialul de exploatare a padurilor este relativ ridicat, apreciat la aproape 200 000m³, din care aproximativ o treime reprezinta produse principale si restul produse secundare. Exploatarea fondului forestier se face se face in cadrul sectoarelor Teregova, Valiug, Armenis si Valea Timisului, caile de penetratie fiind atat pe vai cat si pe interfluvii. Masa lemnoasa exploatata constituie materia prima pentru marele combinat de la Caransebes, ori este prelucrata primar la Teregova, Borlovenii Noi, Crusovat.
Cresterea animalelor ocupa un loc principal intre activitatile economice, beneficiind de o baza furajera importanta, reprezentata de pasunile montane si de pasunile si fanetele situate in spatiile marginale ale regiunii, circa 28 000ha, dintre care in golul montan 1 000ha.
Caransebesul, una dintre cele mai vechi asezari din Banat, in secolul al XVI-lea, devenise unul dintre cele mai importante centre comerciale din regiune fiind favorizat de asezarea sa geografica la intersectia drumurilor comerciale ale Europei de sud-est si ale Europei Centrale.
Istoricul ungur Pesty Frigyes mentiona ca la 1449 Caransebesul era cunoscut ca un oras comercial de prim rang.
Activitati economice intense sunt mentionate in documente din secolul al XIX-lea. Astfel, in 1874, aici era inregistrati 21 comercianti si 39 meseriasi, existau muncitori in fabricutele orasului sau in padurile Comunitatii de Avere, iar cei mai multi locuitori se indeletniceau cu agricultura si cresterea animalelor. In 1875, este construita gara Caransebes si depoul de locomotive. Sunt terminate liniile ferate spre Timisoara (1876) si Orsova (1878).
In anul 1885, se construieste prima hidrocentrala electrica din Europa si a doua din lume, de catre Asociatia Schmidt si Dachler, astfel ca intre 1885-1888 Caransebesul este iluminat electric cu becuri Edison (la Timisoara acest lucru se intampla cu 6 luni inainte), timp in care in orasele mari ale lumii se discuta intaietatea gazului de iluminat sau petrolului lampant. Vechea turbina cu ax vertical este inlocuita in 1905 cu o turbina Francis care functioneaza pana in 1929.
Dezvoltarea economica a dus la aparitia mai multor societati si asociatii: Casa de pastrare, Camera comerciala, Asociatia meseriasilor. Inceputurile industriale ale prelucrarii lemnului in Caransebes dateaza din anul 1912, cand apare societatea Mundus, devenita mai apoi Combinatul de prelucrare a lemnului Balta Sarata.
Dupa Marea Unire din 1918, orasul se dezvolta puternic. Comertul si mestesugurile infloresc. Lemnul din padurile Comunitatii de Avere va contribui la dezvoltarea prelucrarii si comercializarii lemnului (fabrici de mobila, butoaie, parchet, cherestea, furnir). Apar in oras si fabrici de caramida, tigla si teracote, dar cea mai mare parte a populatiei lucra in agricultura. In Caransebes sunt deschise mai multe banci si case de pastrare pentru finantarea activitatilor economice. Se dezvolta si atelierele de reparatii vagoane.
Dupa al II-lea Razboi Mondial au aparut noi intreprinderi si au fost modernizate cele existente. Astfel, in 1971, este data in folosinta uzina de constructii de masini – ICM, triajul CFR este extins, transportul auto de marfuri si calatori se dezvolta, iar in 1979 este inaugurat aeroportul din Caransebes.
In intervalul de pana la Revolutia din 1989 s-a pus accent pe industrializarea fortata a economiei caransebesene, in cadrul celei romanesti, in general.
Dupa 1990 s-au facut resimtite rezultatele dezvoltarii mult prea ambitioase, nejustificate si disproportionate a industriei. Multe din reperele industriale de referinta si-au inchis, total sau partial, portile. Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuata decat la nivel national, a nivelului de trai si a gradului de dezvoltare al urbei. Dezvoltarea economica in ultimii ani s-a facut fara existenta unei strategii minime de dezvoltare a orasului si zonei.
Privatizarea in turismul zonei s-a facut in pripa, fara a avea obiective bine conturate, fara un sprijin si o coordonare necesara a statului, postprivatizare, fara implicarea acestuia in rezolvarea problemelor de infrastructura si de mediu, in promovarea de programe turistice.
Caransebesul are multe atuuri pentru a se dezvolta rapid in viitor si enumeram cateva:
– pozitia geografica, in apropierea granitelor cu Ungaria si Serbia;
– conditiile geografice (clima, hidrogeologice) favorabile;
– nod de circulatie rutiera, feroviara, aeriana;
– populatie cu un grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale intre cetateni;
– infrastructura tehnica de alimentare cu apa, canal, de aparare contra inundatiilor, alimentare cu energie electrica si gaze naturale, relativ dezvoltata; – retea de telecomunicatii extinsa, modernizata;
– retea de fibre optice;
– acoperire integrala cu telefonie mobila;
– forta de munca relativ numeroasa, inalt calificata, la costuri scazute, de toate gradele de pregatire;
– retea de invatamant dezvoltata si diversificata;
– privatizare extinsa, numar mare de IMM-uri;
– potential turistic si agroturistic ridicat;
– grad de poluare relativ redus.
Dezvoltarea zonei se bazeaza, in principal, pe actiunile intreprinzatorilor privati. In acest scop, se preconizeaza cresterea atractivitatii mediului de afaceri, imbunatatirea infrastructurii fizice (tehnice) si institutionale dependente de organele puterii locale, adoptarea unor reglementari locale coerente si stabile, vizand atragerea investitorilor autohtoni si, mai ales, straini.
Observand tendintele dezvoltarii economiei mondiale, se urmareste, in mod deosebit, facilitarea implementarii in zona a unor activitati industriale competitive – utilizand tehnologii avansate, producatoare de rate ridicate ale valorii adaugate a produselor – si a activitatilor de prestari de servicii, de nivel calitativ ridicat. Se impune implementarea in zona a tehnologiilor inalte, cat si formarea/recalificarea fortei de munca in conformitate cu cerintele economiei reale moderne preconizate a fi specifica zonei.
De asemenea este necesara incurajarea aparitiei de mici intreprinderi, mobile si dinamice, precum si dezvoltarea ramurii serviciilor.
Dupa revolutie, orasul Caransebes si-a regasit resursele de dezvoltare in initiativa privata, dovada fiind multimea firmelor care activeaza in oras si potentialul lor. Exporturile in crestere impun realizarea unui punct vamal in Caransebes, deziderat care se impotmoleste, de mai multi ani, in birocratia centrala.
3.2. POPULATIA SI TRADITIILE
Traditiile populare din zona Muntilor Semenic s-au pastrat cu sfintenie de-a lungul veacurilor, aceasta zona, ca si alte zone din tara noastra, fiind recunoscuta ca una din zonele de interes turistic pentru agroturism si etnoturism.
Traditia locala "Ruga" se tine in fiecare an la 40 de zile dupa Pasti, la Inaltarea Domnului. Tot la aceasta sarbatoare se praznuieste si hramul bisericii. Timp de 2 zile nu se lucreaza. In afara locuitorilor vin la petrecere rudele, prietenii si invitati. Toti sunt primiti cu ospitalitatea caracteristica vermesenilor.
In dimineata din ajunul Craciunului copiii pleaca din casa in casa cu urarile de Craciun. Acesti copii se numesc pitarai. Traditia spune ca daca primul pitarau care deschide usa casei este baiat, atunci primul nascut la animale va fi de parte masculina, iar daca este fata, va fi de parte feminina. In aceasta zi seara pornesc colindatorii si cete de copii cu "Steaua". Steaua este denumirea data aceleasi manifestari care in Ardeal se numeste "Irozii" si care are aceasi tema. Pana noaptea tarziu se aud sunetul clopoteilor si glasurile copiilor care colinda.
Tot in seara de Craciun vine si eternul Mos Craciun care aduce daruri pentru copii. In acesta seara se mananca traditionalele turte cu urda.
La Anul Nou se merge cu colinda si plugusorul, iar la miezul noptii, cand orologiile marcheaza despartirea de anul vechi, se aud cateva impuscaturi care saluta noul an, ii ureaza bun venit, rodnicie cu ploi la timp si noroc la plug. Fanfara canta "La multi ani" pentru locuitorii satului si clopotele bat indelung.
Alt obicei pastrat este la botezul copiilor. Botezul incepe duminica la pranz, cand nasii si baba iau copilul si insotiti de cativa invitati si muzicanti merg la biserica unde se oficiaza botezul de catre preot. Parintii copilului nu merg la biserica, in timp ce se boteaza copilul, mama acestuia, acasa executa diferite lucrari: daca bebelusul este fetita, mama coase, matura, scrie, danseaza, face mancare, spala si diferite alte lucruri; daca bebelusul este baiat, mama face diferite lulcruri pe care le fac barbatii, pentru a fi un baiat harnic. Dupa oficierea botezului toata lumea merge la casa micutului botezat unde o batrana din sat trebuie sa primeasca bebelusul in casa pe geam, acesta insemnand ca micutul va trai foarte mult.
Desi este o zona in care predomina populatia urbana traditiile inca se mai pastreaza. Identitatea nationala este bine definita iar obiceiurile ancestrale inca se respecta. Astfel in zona Banatului sunt respectate doua sarbatori specifice: Ruga Banateana sau Nedeea si Praznicul. Cele doua sarbatori se tin in zilele sfinte – de obicei atunci cand este si hramul bisericii. Ruga banateana este o serbare care in trecut se intindea pe durata a trei zile in care se primeau invitati si se iesea "la joc"; echivaleaza ca importanta cu Craciunul sau Pastele. Sarbatoarea se tine si in orasele mari unde formatiile de muzica traditionala au fost inlocuite cu trupe dance. Praznicul nu are caracter festiv, prin el se aduce un omagiu in familie celor decedati.
La Caransebes ca evenimente de interes turistic si folcloric putem vedea Festivalul Rachiei care are loc in luna noiembriel in fiecare an. Gospodarii s-au organizat intr-o asociatie si fac demersuri pentru ca acest simbol al Banatului Montan sa devina marca inregistrata.Teregova si Domasnea sunt recunoscute in Caras-Severin pentru culturile bogate de pomi fructiferi, dar mai ales pentru rachia pe care localnicii o prepara, dupa o reteta doar de ei stiuta, transmisa din generatie ingeneratie. Aerul toamnei se incarca an de an de mirosul samburelui de pruna, semn de anotimp bogat in satele banatene. De aici, si convingerea ca nici o norma europeana nu-i va determina pe teregoveni, domasneni, feneseni ori glimboceni sa renunte la aceasta indeletnicire veche de cand lumea si ca, alaturi de clisa si branza, rachia va ramane acelasi simbol nealterat.
La Resita putem vizita un loc de cultura si traditii, Muzeul Judetean cu sectii de istorie, etnografie si arta in care vom putea viziona colectiile de figurine si piese de cult din perioada neolitica, Colectia Protopopiatului Ortodox Roman carti vechi, icoane pe lemn, obiecte de cult din sec. XVII-XX.
La la 1 martie incep zilele Babelor cu ziua Dochiei, cand biserica crestina o sarbatoreste pe mucenita Eudochia (Evdochia) care, in greceste, inseamna "binevoitoarea". Eudochia, originara din Heliopolis, si-a petrecut tineretea in desfrau. A fost botezata crestineste de episcopul Teodot, s-a pocait, iar pentru unele minuni si faptul ca si-a impartit averea la saraci a fost trecuta printre sfinti. Dochia carpatica nu este insa un personaj crestin, ci unul pagan, care a preluat de la Eudochia numai numele si data de sarbatorire, 1 martie. La noi nu i se spunea sfanta sau mucenita, ci pur si simplu Dochia, o baba cloanta, urata, rea, care isi punea nora la mari incercari, are un limbaj licentios. Considerand, probabil, ca ocupa un loc nemeritat in calendarul traditional, poporul i-a pus in spate nu numai 9 sau 12 cojoace, ci si zilele friguroase de la inceputul lunii martie, ca si necazurile oamenilor pentru prelungirea iernii. Legendele Dochiei sunt specifice unui sat romanesc cu economie pastorala. Nelipsitele tensiuni si conflicte care domina relatia nora-soacra in folclorul romanesc sunt revalorizate cu ingeniozitate pentru redarea opozitiei timp vechi-timp nou.
Conform legendelor, la sfarsitul lunii februarie, Baba Dochia isi trimite nora la padure sa culeaga fragi. Tanara nevasta primeste ajutor de la un mos care o sfatuieste sa mearga intr-o valcea apropiata sa culeaga fragi copti, si, cand ajunge acasa, sa-i ceara Dochiei branza de capra. Vazand fragii copti, Dochia crede ca a venit vara si poate deci sa urce cu oile (caprele) la munte. Imbraca totusi 9 cojoace, in unele variante 12, si porneste la drum. Dar, cum pleaca de acasa, incepe o ploaie care nu inceteaza 9 zile si 9 nopti. Ingreunandu-i-se cojoacele in spate, Dochia dezbraca unul cate unul, pana ramane in camasa. In alte legende, Dochia dezbraca cojoacele din cauza unei calduri toride. Lasandu-se un ger puternic, baba si caprele ingheata si se transforma in stana de piatra. Alte variante spun ca Dochia isi trimite nora la rau sa spele lana: lana alba s-o faca neagra, iar lana neagra s-o faca alba.Nevasta trece proba, practic imposibil de realizat, cu ajutorul unui mos. Ca sa se convinga ca a venit intr-adevar primavara, Dochia o trimite in padure ca sa-i aduca fragi copti. Indiferent de varianta, Dochia moare inghetata langa oile sau caprele sale, iar trupurile lor, transformate in stane de piatra, s-ar vedea in diferite locuri din Carpatii Orientali si Meridionali: Ceahlau, Vama Buzaului, Caraiman, Izvorul Raului Doamnei, Semenic.
In urma rencensamantului din 2002 Caras-Severin numara 333.219 locuitori, cu una dintre cele mai scazute rate de populare din Romania – 39 loc/km patrat.
Din totalul populatiei 54.9% locuiesc in zona urbana – Figura 4, in cele 2 municipii: Resita si Caransebes si in cele 6 orase: Anina, Baile Herculane, Bocsa, Moldova Noua, Oravita si Otelul Rosu. In zona rurala cei 45.1% locuitori traiesc in 69 comune si 188 sate.Populatai majoritara – 88.2% – este reprezentata de romani, restul fiind grupuri etnice dupa cum urmeaza: croati, rromi, germani, maghiari, sarbi si cehi.
Figura 4 – Structura populatiei
(Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale)
Top of Form
Bottom of Form
Datele statistice inregistrate la ultimul recensamant arata ca 294 211 din locuitorii judetului sunt romani (88,2%), in timp ce un numar de 39 185 de locuitori (11,8%) s-au declarat ca apartinand altor grupuri etnice, constandu-se o crestere usoara a ponderii romanilor in structura etnica a populatiei fata de 1992 (86,6% romani, respectiv 13,3% alte etnii). Numarul populatiei de etnie romana a scazut cu 9,7% de la recensamantul din 1992, in timp ce numarul populatiei de alta etnie decat cea romana s-a redus in mod sensibil, cu 22,6%. Populatia urbana a judetului are o pondere de 54,9% (182 964 locuitori) si este concentrata in 2 municipii si 6 orase – Figura 5, in timp ce diferenta de 45,1% (150 432 locuitori) este raspandita in 287 de sate grupate in 69 de comune.
Figura 5 – Populatia stabulita pe orase
(Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii,
Comert, Turism si Profesii Liberale)
Comparativ cu recensamantul precedent s-au inregistrat cresteri semnificative la numarul cetatenilor care s-au declarat de etnia croata (cu 2 618) si rroma (cu 115). Reduceri mai importante ale numarului de persoane au fost inregistrate la etniile: germana (cu 5 797), maghiara (cu 2 003), sarba (cu 1 816), ceha (cu 1 181) si carasoveana (cu 2 533) nu reprezinta in totalitate o scadere datorata migratiei, ci, spre deosebire de recensamantul din 1992, datorata declararii majoritatii acestei minoritati etnice ca fiind de etnie croata – Figura 6.
Figura 6 – Populatia stabulita pe etnii
(Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii,
Comert, Turism si Profesii Liberale)
In Muntii Semenic,unde altitudinile sunt mai mari,apar asezari sezoniere pentru fenomenul de pastirit sau exploatari forestre.La 1410m se afla complexul turistic cu acelasi nume ,Semenic.In decursul timpului s-au creat curenti de materii prime,produse industriale si fluxuri de forte de munca,generand o concentrare a populatiei.
Judetele care isi inscriu partial suprafata in aceasta unitate montana Caras-Severin mai mult,Mehedinti mai putin,se remarca printr-un spor natural redus.
In teritroriu,populatia este repartizata inegal.Densitatea mai mare se afla in zona Resitei a carei putere economica atrage forte de munca(75-100 loc/km2).Pe ansamblu judetul Caras-Severin are o densitate mai redusa,in jur de 50-60 loc/km2,valori specifice judetelor de munte.
In cadrul mobilitatii teritoriale,se deosebesc doua tipuri:deplasari definitive si deplasari temporare penru lucru.Structura populatiei pe viata corespunde cu media pe tara,cu o usoara predomonatie a populatiei tinere.Dupa nationalitati,poplatia cuprinde romani,iar dintre minoritatile etnice fac parte svabi,sarbi si croati.Dupa religie locuitori sunt in majoritate crestini ortodocsi; celelalte culte(romano-catolice,greco-catolice) sunt foarte reduse.
In zona mai inalta a Muntilor Banatului,pentru ca aici nu se poate vorbi de zona alpina, prezenta omului s-a facut simtita in doua directii:pastoritul(pentru obiceiuri de acest gen este cunoscuta Depresiune Almaj,unde pe de alta parte se gasesc numeroase elemente etnografice si folclorice)si circulatia turistica,prezenta in pestera Comarnic,dar si in Muntii Semenic,unde se afla complexul turistic cu acelasi nume,important in practicarea sporturilor de iarna,situat intre Vf.Semenic si Piatra Goznei.
Presiunea antropica se manifesta in majoritatea lunilor anului,in special in anotimpul rece si determina:degradarea solurilor,cresterea gradului de fragmentare a suprafetelor de versant prin dezvoltarea de ravene,torenti si ogase,stimuleaza alunecariile si surupaturile.
Omul a exploatat de asemenea si reteaua hidrografica creand hidrocentrale,cea mai importanta din acesi munti fiind Portile-de-Fier, o importanta sursa de energie,la nivel national,ci nu local,unde se concentreaza majoritatea locurilor de munca ale populatiei din Caras-Severin si din imprejurimi. Omul de altfel exploateaza resursele de carbuni,sisturi bituminoase,nisip,ce sunt resurse neregenerabile,acesta neglijand astfel efectele negative ale activitatiilor sale.Astfel de exploatari au loc in:Anina si Resita,de altfel importante centre constuctoare de masini,exploatand astfel resursele metalifere,ce reprezinta o sursa de resurse neregenerabile.
Industria lemnului existenta in orasul Caransebes,pentru a fi mentinuta pe o pozitie cat mai sus plasata,trebuie exploatate cat mai mult resursele forestiere,producandu-se despaduririle ce duc la scurgerea rapida a apei pe versanti si producerea unor inundatii puternice.
Mediul Muntilor Banatului este totusi,in ciuda tuturor activitatiilor antropice un mediu in care se exista componente naturale partial nemodificate,precum cele din rezervatii,ocrotinu-se astfrl o serie de specii de plante si animale pe cale de disparitie, acestea reprezentand singurul efect pozitiv al presiunii antropice.
Deorece relieful este predominant muntos cea mai mare suprafata este neagricola – 53.1% – din care 45.6% paduri. Astfel terenurile agricole reprezinta 46,9% din suprafata dintre care arabile doar 14,9%.
Pasunile ocupa 21.4%, 8.9% fanete, 1.4% livezi si 0.14% vii. Legaturile cu si dintre localitatile judetului se fac fie auto fie feroviar. In Caras-Severin nu exista aeroport, nici baze maritime – decat in tranzit pe Dunare. Nu exista firme care sa inchirieze autoturisme.Principalul mod de transport este cel feroviar – atat pentru persoane cat si pentru marfa. Transportul auta este asigurat de 4 firme iar din Resita sunt doua firme care asigura care de expeditii pentru impatimitii turismului.
OBIECTIVE ANTROPICE
Istoria a facut ca Regiunea Banat sa fie un mozaic al diferitelor culturi, dat de ocupatiile succesive ale Imperiului Roman, Bizantin, Otoman si Austro-Ungar. Comunitatile de romani, germani, maghiari, sarbi, croati, cehi, slovaci, ucrainieni, bulgari, evrei, rromi fac din Regiunea Banat o regiune a culturilor europene, considerata o Mica Europa, un model de convietuire pasnica.Bogatia patrimoniului natural, arhitectural si cultural este data atat de unicitatea faunei si florei ce se regaseste in parcurile nationale, naturale si rezervatii, reteaua bogata de rauri, lacuri naturale si de acumulare, de prezenta fluviului Dunarea si a microdeltei Balta Nera, arhitectura unor cladiri de patrimoniu specifica diferitelor stiluri arhitecturale, dar nu in ultimul rand etnografia si folclorul pastrate nealterate in aceasta regiune.Gastronomia este foarte diversificata si reprezentativa pentru aceasta euroregiune. Mixarea diferitelor bucatarii traditionale, specifice etniilor ce convietuiesc de sute de ani in pace in aceasta regiune, au facut ca bucataria banateana sa fie una dintre cele mai diversificate bucatarii din lume.
La Resita putem vizita Muzeul Locomotivelor cu Abur amenajat in aer liber care cuprinde o colectie de locomotive din sec. XIX – Foto 32, tot aici putem vizita diferite galerii de arta, Resita fiind un centru cultural foarte dezvoltat. Colectia de Arta Veche Bisericeasca, Muzeul Banatului Montan si binenteles Muzeul Judetean cu sectii de istorie (colectie de figurine si piese de cult din perioada neolitica), colectii de etnografie si arta: Colectia Protopopiatului Ortodox Roman care cuprinde carti vechi, icoane pe lemn, obiecte de cult din sec. XVII-XX.
Foto 34 – Muzeul de Locomotive cu aburi
(www.semenic.online.ro)
Cultura si patrimoniu cultural al municipiului Resita cuprinde o multitudine de muzee si expozitii reprezentative pentru cultura locului in care sunt expuse diferite piese de insemnatate etnografica, religioasa si culturala.
Printre acestea putem numara Muzeul de Istorie al Banatului Montan,Muzeul de Locomotive cu Aburi, Casa de Cultura a Sindicatelor,Teatrul G.A.Petculescu, Biblioteca Judeteana Paul Iorgovici, Biblioteca Franceza, Biblioteca Germana, Palatul Cultural (Cinematograful Cultural) 1928, Casa Muncitoreasca Resita, Cazinoul Roman, (Cazina), 1/4 sec.XX, Biserica Evanghelica, sec.XIX /1901, Casa Neff I cu baia publica, 4/4 sec. XIX, Sinagoga, sec. XIX, Uzina hidroelectrica Grebla si Castelul de apa din amonte, 1903-1909, Catedrala Ortodoxa Romana Resita Montana, Adormirea Maicii Domnului, 1936, Gara Resita-Sud construita intre anii 1932/ 1914, Podul de la vama, 1931, primul pod nituit si sudat din tara, Ansamblu de cladiri muncitoresti si de raport din secolul XIX; si Biserica tip sala si necropola medievala construita in sec. XIV – XV.
Turismul poate fi considerat barometrul care arata gradul de dezvoltare a unei tari sau zone. In unele tari, el a devenit ramura principala a economiei nationale, care contribuie semnificativ la venitul national si la venitul personal al categoriei de populatie ce se ocupa cu serviciile turistice.
Caransebesul beneficiaza de avantaje naturale care ar putea face din zona noastra o atractie turistica deosebita.
In cadrul turismului zonal este cuprins si turismul cultural, facilitat de existenta unor vetre folclorice si etnografice unice in tara, cu numeroase manifestari (sarbatori) anuale. O atractie turistica deosebita o reprezinta nedeile (rugile) din aceasta zona care corespund cu hramurile bisericilor. De remarcat ca numele acestor sarbatori a fost de „nedee” – un titlu dacic – si abia la jumatatea secolului al XIX-lea episcopul Popasu le schimba numele in „ruga”, actualmente fiind folositi ambii termeni, ca si neaosul „negee”.
Descoperirile arheologice releva o viguroasa cultura materiala si spirituala, mai intai specific daco-getica, apoi daco-romana.
Obiectele de podoaba din bronz sau argint, datand din epoca medievala, pot fi considerate creatii de arta originala sau sub influenta bizantina.
Desi evenimentele politico-militare din secolele XV-XVI n-au fost favorabile promovarii creatiei culturale, sub influentele reformelor religioase si curentelor europene din epoca, Caransebesul se impune ca centru cultural si spiritual al romanilor din sudul Banatului. Invatati precum Stefan Herce si Mihail Halici, posesori ai unor bogate biblioteci particulare, au promovat cultura si invatamantul in epoca.
Dezvoltarea culturii in Caransebes poate fi dovedita si prin circulatia unor carti tiparite in celelalte regiuni romanesti, precum Psaltirea, tiparita la Alba-Iulia in 1651 sau Evanghelia mitropolitului Antim Ivireanu, tiparita la Snagov in 1697.
La mijlocul secolului al XIX-lea, orasul s-a afirmat ca un centru traditional al artei corale, folclorice si al teatrului de amatori.
Despre inceputurile si evolutia artei dramatice in Caransebes, revista „Familia” a consemnat in repetate randuri in mod elogios succesele obtinute de artistii sau diletantii locali, cum li se spunea atunci interpretilor amatori. Infiintarea Societatii de lectura a Junimii Romane in jurul anului 1870, care cuprindea, in paginile sale, diverse lecturi sau declaratii scurte, scenete sau momente vesele legate de activitatea scolara, a insemnat un prim pas in respectivul domeniu artistic, cat si un prilej de afirmare a unor reale talente.
Si la Caransebes, focosul miscarii artistice, si in speta a celei muzicale, il constituiau „reuniunile de cantare si muzica”, incepand cu Karansebescher Gesang und Musikverein (1867), cu Societatea Romana de Cantari si Muzica (1876-1877) si Corul Meseriasilor (1888), care au fuzionat in Reuniunea Filarmonica (1919), care aveau stranse relatii de colaborare reciproca, mai ales atunci cand era vorba de actiuni de amploare.
Trebuie mentionat ca, in anul 1863, la Caransebes putem vizita Expozitia arheologica tibiscum si Muzeul de Etnografie si al Regimentului de Granita, Biserica Greco-Catolica – Foto 35,Sinagoga – Foto 36
Foto 35 – Biserica Greco-Catolica Foto 36 – Sinagoga
Aflat intr-o arie etnografica de o bogatie si frumusete aparte, de o mare notorietate s-a bucurat Ansamblul de cantece si dansuri populare „Doina Banatului”, care a pus in valoare bogata zestre folclorica a zonei.
Si astazi, Caransebesul isi pastreaza apetitul pentru cultura, institutiile responsabile patronand numeroase activitati cultural-artistice. Exista un cenaclu literar a carui activitate este oglindita in revista „Interferente”. Cenaclul de epigrama „Apostrof” scoate anual o revista cu acelasi nume, prilejuita de desfasurarea Festivalului national de epigrama, care reuneste anual, in luna septembrie, cele mai renumite florete din domeniul epigramei romanesti, activitate coordonata de inimosul epigramist Nicolae Nicolae.
Statuia Generalului Ioan Dragalina situata in centrul parcului ce ii poarta numele, statuia a fost dezvelita la 3 iunie 1943 (ziua eroilor). Il reprezinta pe general intr-o recunoastere cu harta si binoclul in mana. Este opera sculptorului Mihail Onofrei.Pe soclul cu cei doi lei care o strajuiesc a fost, pana in anul 1918, statuia imparatului Franz Josef, dezvelita in anul 1906.
Statuia Pro Patria situata in centrul orasului, in fata internatului liceului Traian Doda, a fost dezvelita in anul 1918 in memoria elevilor romani cazuti pe campul de lupta in primul razboi mondial.Daltuita in marmura alba de Ruschita de catre sculptorul Horvay, reprezinta un tanar ingenunchiat sprijinit in sabie care multumeste divinitatii ca i-a dat puterea necesara sa invinga hidra razboiului. Cu mult talent, sculptorul a realizat statuia ce reprezinta lupta binelui impotriva raului.
Bustul Episcopului Ioan Popasu situat in curtea Seminarului teologic, il reprezinta pe primul episcop caransebesean in reinfiintata Eparhie a Caransebesului (1865). Bustul este opera sculptorului Dumitru Barloi si a fost dezvelit in anul 1935, fiind asezat in piata Primariei, pe latura de est a Bisericii Romano-Catolice. Bustul a fost asezat pe soclul statuii imparatesei Elisabeta (Sisi) care a fost dezvelita in anul 1918.
Bustul Arhimandritului Dr. Iosif Olariu situat in curtea Seminarului teologic, reprezinta pe profesorul in teologie Dr. Iosif Olariu. Opera a sculptorului Moga, a fost dezvelit la 8 decembrie 1936, fiind amplasat in piateta din fata actualei Banci Comerciale Romane.
Statuia Maternitate situata in curtea Spitalului municipal, este opera sculptorului Traian Baia, a fost dezvelita in toamna anului 1974. Reprezinta o femeie ce poarta pe umarul ei un copil.
Statuia Generalului Traian Doda situata in parculetul din centrul orasului, in imediata apropiere a internatului liceului Traian Doda. Este opera sculptorului Petre Comisarschi. A fost dezvelita la 3 iunie 1995.
Monumentul Luptatorilor Impotriva Comunismului situat in fata Bancii Comerciale Romane a fost dezvelit, in noiembrie 2000, prin grija celor care au supravietuit inchisorilor comuniste.
Monumentul Eroilor din Revoluita din Decembrie 1989 situat in parcul de langa Biserica Romano-Catolica, pe locul unde a fost monumentul imparatesei Elisabeta, a fost inaltat in amintirea Revolutiei din Decembrie 1989 si a eroilor cazuti din oras.
Placi comemorative:
– Placheta de pe casa Generalului Ioan Dragalina (Str. Ardealului, nr. 6).
– Placheta de pe casa profesorului Antoniu Sequens (Str. Constantin Diaconovici Loga, nr. 8).
– Placheta de pe casa prozatorului Sorin Titel (Str. Mihail Kogalniceanu, nr. 17)
– Medalionul poetului George Suru, placat pe Casa de Cultura (Str. Mihai Viteazu, nr. 6)
– Placheta de pe casa unde a locuit renumitul taragotist si culegator de folclor Luta Iovita (Str. Poiana, nr. 5)
– Sigilul stilizat al Comitatului Caras-Severin placat pe cladirea Gradinitei nr. 2 cu orar prelungit (Str. Mihai Viteazu, nr.7).La Oravita putem vizita Teatrul "Mihai Eminescu" – Foto 37.Construit in anul 1816 dupa modelul teatrului din Viena este cel mai vechi teatru din tara, pe scena caruia s-au perindat trupe din Austria, Germania, Ungaria, de la Teatrul National Bucuresti, ca si personalitati de seama ca Mihai Eminescu si George Enescu.
Foto 37 – Teatrul Mihai Eminescu
Sursa www.oravita.net
De asemenea reprezinta prima cladire de teatru din piatra, din sud-estul Europei, ca si prima cladire din Europa luminata cu ajutorul lampilor cu acetilena.
Farmacia muzeu Knoblauch fondata in anul 1796 – Foto 38 de catre renumita familie de farmacisti Knoblauch, este prima farmacie montanistica din Romania.
Teatrul Vechi. Construit in anul 1817 dupa proiectele arhitectului Ion Niuni, este primul teatru din Romania. De asemenea este prima cladire de teatru din sud estul Europei executata din piatra si de asemenea prima cladire de teatru din Europa iluminata cu lampi de acetilena.Decorurile interioare, elaborate de Francisc Knee dupa proiectele lui Platzgher, sunt o copie fidela a teatrului din Viena.In cadrul cladirii Teatrului Vechi functioneaza un muzeu, cu elemente de cultura locala.
Foto 38 – Farmacia muzeu Knoblauch . . (www.oravita.net)
Gara OravitaConstruita in 1849 – Foto 39, este prima gara din tara. Principala particularitate a acesteia este plasarea la o anumita inaltime in raport cu celelalte cladiri ale orasului, astfel incat urcarea oamenilor si a marfurilor se realiza cu ajutorul unui ascensor rudimentar, care in prezent nu se mai pastreaza.
Linia de cale ferata Oravita – Anina. Strabatand un tinut muntos, cu paduri intinse este considerata o minune inginereasca chiar si in prezent. Terminata in 1863, linia este prima cale ferata montana din tara si este presarata cu numeroase tuneluri si poduri care ofera ochiului un spectacol unic.
Foto 39 – Gara Oravita
Este unul din testele cele mai dure pentru mecanicii de locomotive care dau examenul tocmai pe aceasta ruta.
Primul cuptor de topit metale neferoase din Romania Actualmente in ruina, acest cuptor a avut un puternic impact economic si social asupra intregii zone.
Beciurile fabricii de bere Construita la inceputul secolului XIX, actualmente este declarat monument de arhitectura.
Manastirea Calugara Asezat – Foto 40, in creierul muntilor, acest lacas sfant este vizitat de mii de credinciosi care vin aici sa se roage, sau sa fie tamaduiti de catre icoana facatoare de minuni din incinta manastirii.
Foto 40 – Manastirea Calugara
(www.semenic.online.ro)
Legenda Manastirii Calugara spune ca un oier, in timp ce era cu oile la pascut, aude venind din inima codrului sunetele unui cantec. Mirat a pornit spre locul de unde venea sunetul, ajungand la o pestera in care a gasit o icoana a Maicii Domnului si ramasitele pamantesti ale unui calugar sihastru. De la aceasta intamplare pe locul pesterii s-a cladit Manastirea Calugara.
Importante sunt si zonele vanatoresti si de pescuit. In anul 1918 exista un club de vanatoare, care astazi este reprezentat de Filiala de vanatoare si pescuit Caransebes, asociatie ce are in folosinta un numar de 10 fonduri de vanat insumand 95.000 ha si pe care vaneaza cei peste 250 de membri. Ursul, cerbul, caprioara, cocosul de munte, capra neagra formeaza adevarate tezaure ale fondului cinegetic local. Pastravul, lipanul, mreana, stiuca populeaza spatii piscicole unice, de mare valoare si interes.
Arta culinara din zona se bazeaza in mare masura pe preparate din carne de oaie (supa de oaie, miel la protap, fripturi de oaie, specialitati din mate de oaie). Dintre preparatele din porc, specifice sunt mezelurile de porc (carnati, cartabosi). Acestea sunt servite deseori in combinatie cu oua si branza („colesi cu ciganie”, „gaigana”). Din lapte se prepara branza de oaie care este uscata la soare. Ca bautura alcoolica, „rachia” (tuica de pruna) este predominanta.
4. VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC
La poalele Semenicului se insira cateva mici statiuni montane si sate cu o traditie turistica mai veche sau mai recenta: Valiug, Crivaia, Garana, Trei Ape, la care se adauga facilitatile hoteliere existente in apropierea Varfului Semenic (1.446 m).
Zona turistica Semenic este situata in judetul Caras-Severin, la o distanta de cca. 35-40 km de orasele Caransebes si Resita. Accesul in zona este posibil pe calea ferata pana in Caransebes sau Resita, unde sunt disponibile mijloace de transport rutier pentru continuarea calatoriei. Pe sosea se poate ajunge atat dinspre vestul zonei, prin Resita, cat si dinspre est, venind pe drumul european E70 pana in dreptul localitatii Slatina-Timis, unde se intra pe drumul judetean care duce spre Semenic (DJ582). Cele mai apropiate aeroporturi sunt la Caransebes si Timisoara.
Inconjurata de paduri si de lacurile din apropiere, zona este cautata preponderent pentru odihna si relaxare. Pe o raza de 40 de km se afla patru lacuri de acumulare, care intregesc farmecul aparte al zonei. Puteti sta la plaja pe malurile insorite ale lacurilor sau folosi facilitatile pentru activitati sportive, puteti practica pescuitul, vanatoarea, echitatia sau parcurge cateva trasee montane. In timpul iernii, zapada este abundenta si dureaza uneori mai mult de 5 luni pe an pe partiile de schi din Semenic.
BAZA TEHNICO-MATERIALA
Muntii Semenic s-au edificat, de mult timp, ca regiune de traditie pentru turism in regiunea geografica a Banatului. Bogatia naturii inconjuratoare, tezaurul valorilor etnografice, folclorice si culturale, dotarile specializate ofera posibilitati deosebit de mari pentru o extinsa si originala activitate turistica moderna. Amploarea amenajarilor, valorificarea complexa a acestora definesc calitatea si dinamica functionalitatii turistice. Zona Semenicului se constituie, de aceea, ca cea mai importanta concentrare turistica din Muntii Banatului.
Turismul valorifica doar o mica parte a patrimoniului atractiv regional. Astfel, functioneaza o singura statiune montana, Semenic,destinata agrementului hivernal, celelalte baze (Valig, Trei Ape)avand capacitati limitate. Dintre numeroasele pesteri doar Comarniceste deschisa unui speoturism ocazional.
Bazele turistice sunt reprezentate prin statiunile turistice , Semenic, Crivaia, “Trei Ape”, Poneasca, Secu, apoi localitatile turistice Garana, Brebu Nou, Valiug la care se adauga cateva baze de agrement, sporturi nautice si pescuit. Unele au regim de functionare permanent, altele sezonier. Bazele de cazare sunt constituite din hoteluri, situate de la altitudinile cele mai mari(1410 m) pana la nivelul localitatilor de la baza muntelui, cabane, vile, hanuri si campinguri.
Statiunea turistica Semenic situata la 1410 m altitudine, este alcatuita din numeroase genuri de cladiri si dotari.Statiunea turistica Semenic este servita de un telescaun, un teleski, babyski-lifturi, partii de ski si un centru de inchiriat materiale sportive.Telescaunul, are o lungime de 2972 m, realizand intr-o durata de 25-30 minute o ascensiune pe o diferenta de nivel de 658 m, intre marginea localitatii Valiug si varful Piatra Goznei.
Statiunea turistica Crivaia, amplasata pe marginea sudica a lacului Valiug, la altitudinea de 650 m, intr-o poiana inconjurata de paduri dese, este a doua baza turistica ca importanta si marime din Muntii Semenic. Conditiile climatice locale, la adapostul padurii si al culmilor montane, aerul tonifiant cu mult ozon, posibilitatile moderne de cazare si alimentatie asigura conditii optime de odihna si reconfortare. De aici, se pot face excursii placute la vila “Semenic” si pastravaria de pe raul Barzava (circa o ora de mers in amonte), la Poneasca, parcurgand un drum de aproximativ 3 ore, iar peste munte numai in 2˝ ore, se poate ajunge la pestera Comarnic. Statiunea are regim de functionare permanent, ea fiind o baza pentru practicarea sporturilor nautice si a pescuitului.
Statiunea turistica “Trei Ape” este situata sub versantul estic al Masivului Semenic, pe malul lacului de acumulare cu acelasi nume, la circa 850m.Statiunea turistica Secu este asezata pe partea stanga a lacului de acumulare Secu, la 280 m, in ansamblul panoramic al culmilor submontane ale Masivului Semenic, bogat impadurite. Statiunea de odihna Poneasca, cu lacul de acumulare amenajat, este situata in apropierea confluentei raului Poneasca cu Minisul, la circa 4 km catre nord de la drumul modernizat Bozovici-Anina.Localitatile turistice Garana si Brebu Nou sunt situate in depresiunea intramontana cu acelasi nume. Popasul turistic “Piatra scrisa” situat pe calea ferata Caransebes-Orsova (linia 100) si pe soseaua modernizata Caransebes- Timisoara (DN 6, E 70), la intrarea in cheile Armenisului.
Regiune mult indragita, natura care ispiteste curiozitatea drumetului, daruindu-i depline satisfactii, Muntii Semenic se identifica in distincta si permanenta oferta pentru recreatie in mijloc de lume carpatica.
Desi Muntii Semenic nu sunt inalti, natura peisajului deosebit de expresiva si originala, numeroase obiective turistice, diversitatea atractiilor si a conditiilor de confort, pentru vizitatorii si iubitorii drumetiei fac din ei o regiune de exceptie in cadrul spatiului geografic al Carpatilor Romanesti. Muntii Semenic concureaza numeroase masive carpatice cu medii de 1800-1900 m.
Muntii Semenic s-au edificat de mult timp ca regiune de traditie pentru turism in regiunea geografica a Banatului. Bogatia naturii inconjuratoare, tezaurul valorilor etnografice, folclorice si culturale, dotarile specializate ofera posibilitati deosebit de mari pentru o extinsa si originala activitate turistica moderna. Amploarea amenajarilor si valorificarea complexa a acestora definesc calitatea si dinamica functionalitatii turistice. Zona Semenicului se constituie, de aceea, ca cea mai importanta concentrare turistica din Muntii Banatului. Statiunea ofera iubitorilor de schi un sezon ceva mai mare decat media anuala in tara. Din noiembrie pana in aprilie stratul de zapada este in medie 60-80 cm. Cele mai apropiate orase sunt Timisoara si Resita. Statiunea este deschisa tot timpul anului.
Locuri de cazare in Parcul National Semenic si in imediata vecinatate – Figura 7.
Figura 7 – Spatii de cazare in zona Parcului National Semenic si in imprejurimi
Alte spatii de cazare sunt:
Cantoane Silvice si Cantoane Sistem Hidro In cazuri exceptionale va puteti rafugia in cantoanele care se intalnesc destul de des in perimetrul parcului ( 29 cantoane silvice si 7 cantoane sistem hidro ). De regula drumurile forestiere trec pe langa aceste cantoane, la toate existand acces auto. Cantoanele nu sunt de regula amenajate in conditii corespunzatoare pentru gazduirea turistilor, in majoritatea cazurilor fiind nesatisfacatoare din acest punct de veder, in schimb majoritatea sunt locuite si va puteti gasi aici refugiul si ajutorul necesar.
Salase In cazuri exceptionale va puteti rafugia in salasele care se intalnesc destul de des in perimetrul parcului ( 145 salase ). In general acestea sunt locuite temporar si se prezinta intr-o stare nesatisfacatoare, 90% dintre salase fiind folosite pentru adapostul animalelor. Nu uitati insa ca aceste salase sunt proptietete privata, prin urmare va sfatuim sa nu le folositi ca refugii decat in situatii deosebite, fara a aduce pagube materiale proprietarilor
Unitatile de cazare din Zona Muntilor Semenic sunt destul de numeroase si acopera toate categoriile si tipurile de unitati de cazare.
Statiunea Crivaia – Valiug HOTEL CLARIS (hotel de doua stele), asezat la poalele Muntilor Semenic. La o altitudine de 535 m, se afla o regiune minunata in centrul careia se gaseste statiunea Valiug.
Hotelul dispune de 80 de locuri in camere cu 2, 3 si 4 paturi. Majoritatea camerelor au balcon/terasa. Toate camerele dispun de TV satelit, baie proprie cu apa calda de la centrala hotelului. Pentru servirea mesei exista un restaurant cu cca 160 de locuri la mese, dar oaspetii nostri prefera adesea sa serveasca pranzul sau cina pe una din cele doua terase. La parter exista un club dotat pentru jocuri recreative (tenis de masa, sah, table etc). Pe terasa exterioara este amenajat un loc de joaca pentru copii cu hutule si tobogane. Hotelul dispune si de o sala de conferinte de 40 de locuri. In incinta hotelului exista o expozitie permanenta a renumitului sculptor Dusan Basista.
Tarife cazare:
Camera 2 locuri – mansarda 70 lei
Camera 2 locuri – et.1 si et. 2 80 lei
Apartament 2 locuri 100 lei
Camera 3 locuri – mansarda 105 lei
Camera 4 locuri – mansarda 130 lei
In statiunea Semenic putem mentiona urmatoarele spatii de cazare
Cabana Andra – Foto 39, aflata la citiva metri de cel mai inalt punct al muntelui Semenic – varful Gozna – cabana asigura acces la partiile de ski si ambianta intima oferita de comoditatile firesti ale unui hotel lpin modern – incalzire centrala si apa calda curenta. Capacitate si conditii de cazare 22 locuri dispuse astfel: – cinci camere cu doua locuri
– un apartament (doua camere) cu patru locuri
– doua camere cu patru locuri
Foto 39 – Cabana Andra
Hotel Dusan si Fiul, pensiune de doua stele.Cladirea care astazi adaposteste hotelul Dusan si fiul a fost construita in 1982 pentru a fi utilizata ca locuinta de serviciu pentru personalul care lucra in statiunea Semenic. Scoasa la licitatie de Ministerul Turismului, cladirea a fost preluata la 18 decembrie 1998 de catre SC Antrepriza Dusan si fiul.Facilitati camere:
– Apartamentul cu doua camere este destinat celor care prefera o atmosfera placuta si relaxanta. Apartamentul are un balcon cu o vedere superba asupra statiunii si a padurilor de brad care va va face sederea si mai placuta.Room Service-ul va va rasfata cu preparate culinare traditionale de la bucatarie, bauturi alcoolice si racoritoare de la bar.
– Camera cu doua paturi are propria baie si TV precum si un balcon care ofera o vedere splendida asupra zonei Semenicului. Room Service-ul va va rasfata cu preparate culinare traditionale de la bucatarie, bauturi alcoolice si racoritoare de la bar.
– Camera cu pat matrimonial are tot cea ce isi poate dori un cuplu pentru ca o vacanta sa fie perfecta. Room Service-ul va va rasfata cu preparate culinare traditionale de la bucatarie precum si bauturi alcoolice si racoritoare de la bar. Mai ales in timpul iernii, balconul ofera o vedere superba asupra statiunii si a padurilor acoperite de zapada. Servicii: bazin de recuperare, club, echipamente sportive, restaurant si Bar, room service, sauna (umeda), spatiu amenajat pentru tabere.
Hotel Gozna Constructia in piatra a hotelului Gozna este amplasata pe portiunea cea mai inalta a Platoului Semenic. Camere cu dus, wc, TV color, restaurant cu 2 sali, bar de zi, terasa de vara, teren de sport, inchiriere echipamente sportive, parcare.
La Oravita putem enumera urmatoarele punce de cazare:
Sc Erasco Prodimprx SRL – Hotel Restaurant "CASABLANCA" – Foto 40 (situat in centrul istoric al orasului)
Foto 40 – Hotel Restaurant Casablanca (www.oravita.ro)
Cabana 7Brazi – Foto 41 situata pe DN 57B la iesirea din Oravita spre Anina
Foto 41 – Cabana 7 Brazi
Sursa www.oravita.ro
Hotel Caras – Foto 42, situat la intrarea in Oravita dinspre Timisoara, pe DN 57B
Foto 42 – Hotel Caras
Sursa www.oravita.ro
Hotelul Semenic – Foto 43, este situat in centrul orasului Resita, unde se afla toate centrele importante de afaceri si bancile, iar centrele de interes din Resita sunt la o distanta de doar cateva minute de mers de hotel, oferind turistilor servicii de cazare.
Hotelul dispune de
– 222 de locuri, dispuse in 7 apartamente si 78 de camere, toate fiind dotate cu grup sanitar propriu,televizor color cu cablu, telefon, pentru a va asigura confortul de care aveti nevoie.
– Parcare proprie pazita nonstop
– Sala de conferinte 100 locuri
– Sala de conferinte 40 locuri
– Salonul "Galben" 120 locuri
– Salonul "Rosu" 80 locuri
– Salonul "Albastru" 20 locuri
Foto 43 – Hotel Semenic
Printre atractiile turistice din zona putem enumera: Cheile Nerei, Cheile Carasului, Muntele Semenic, Lacurile Secu, Valiug, Crivaia, Pestera Comarnic (cea mai mare pestera turistica din banat, este situata la 19 km de Resita si are o lungime de peste 6200 m, fiind dispusa pe trei etaje)
Dupa cum vom vedea in Figura 7, zona Muntilor Semenic ocupa un loc important in turismul romanesc, capacitatea de cazare fiind destul de diversificata si gasindu-se din abundenta.
Din pacate numarul locurilor de cazare a scazut de la 26.006 in 1990 la 20.713 in 2005 in regiunea de vest a Romaniei. Si gradul de ocupare al locurilor de cazare are aceeasi soarta, a scazut de la 6.919.6 mii locuri – zile ocupatein 1990 la 5.286.0 mii locuri –zile ocupate in 2005.
Figura 7 – Capacitatea de cazare turistica (Romania si Vestul Romaniei)
Sursa Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale
Muntii Semenic sunt un loc prielnic pentru organizarea taberelor scolare si studentesi, dintre care putem enulmera Tabara Raul Alb, Tabara Vila Klauss,Tabara Brebu Semenic, si altele.
Tabara Vila Klauss asezata la 780 m altitudine, pe valea inferioara a raului Barzava la poalele muntilor Semenic, la 35 km de Resita si la 26 km de Platoul Semenicului, are o capacitate de cazare de 80 locuri din totalul de locurilor 60 sunt permanente .Cazarea se face in vila 60 locuri, iar 20 locuri in casute de 4 locuri.Tabara dispune de instalatie de incalzire centrala pentru sezonul rece, instalatii sanitare, apa rece, apa calda, dusuri.Tabara dispune de aparatura audio-video, discoteca, parc de joaca si recreere. Se pot face drumetii montane pe Semenic, la pestera Comarnic, la Lacul de acumulare Gozna cu posibilitati de agrement si pescuit;
Tabara Raul Alb asezata la 320 m altitudine in apropierea lacului de acumulare Secu, de pe raul Barzava, la 18 km de Resita, intr-o zona de agrement deosebit.Tabara dispune de 120 locuri de cazare/serie.Cazarea se face in vile cu camere de 4-6-8 locuri cu instalatii sanitare proprii pe fiecare vila; apa rece si calda; dusuri; incalzire centrala pentru sezonul rece. Tabara dispune de aparatura audio-video, club, doua bazine de inot,discoteca, teren de joaca si fotbal, se pot face drumetii pe cursul raului Barzava, in microstatiunea si lacul Secu cu posibilitati de agrement si excursii.
Tabara Valea Minisuluia sezata la 198 m altitudine, pe soseaua ce strabate Valea raului Minis la 13 km de Anina si 21 km de Bozovici. Tabara dispune de 120 locuri de cazare/serie, sezoniera. Cazarea se face in vila in camere de 4-6-8-10 locuri cu instalatii sanitare interioare si exterioareTabara dispune de aparatura audio-video, discoteca, teren de handbal. Se pot face drumetii pe ValeaMinisului la cascada Bigar si la paralela 4.
Tabara Brebu Semenic situata pe unul din versantii Muntilor Semenic, la 1000 m altitudine, in comuna Brebu Nou, la o distanta de 55 km de Municipiul Resita si 15 km de platoul Semenicului. Tabara dispune de 40 locuri de cazare/serie, sezoniera. Conditii de cazare: 5 camere (2 camere cu cate 10 locuri, 1 camera cu 15 locuri si 1 camera cu 5 locuri), grup sanitar exterior.Obiective si trasee turistice:drumetii pe muntele Semenic, platoul muntilor Semenic ; Lacul Vulturilor, Lacul de acumulare si statiunea Trei Ape (la 1,5 km de tabara) ; Satul turistic Garana (la 5 km) ; Orasul Resita ; Pestera Comarnic .
CIRCULATIA TURISTICA SI CARACTERISTICILE ACESTEIA
Circulatia turistica vizeaza crearea conditiilor si a confortului pentru adapostirea si odihna calatorului. Serviciile de cazare reprezinta un produs al industriei hoteliere care cuprinde totalitatea proceselor desfasurate in unitatile de cazare in legatura cu primirea, sejurul si plecarea turistilor.
Serviciile de cazare se constituie intr-un factor de atractivitate a produsului turistic care nu se mai limiteaza la cazarea propriu-zisa si cuprinde si o serie de prestatii suplimentare care sa asigure un confort mai ridicat.Principalele activitati ale serviciilor de cazare sunt:-cazarea propriu-zisa;-serviciul de alimentatie;-ctivitati cultural artistice si de agrement;-activitati de intermediere: inchirieri de obiecte, inchirieri de locuri in mijloace de transport, servicii de traducere, servicii de supraveghere a copiilor, servicii comerciale.
In vederea cuantificarii circulatiei turistice inregistrata in statiunile din zona montana, in luna iulie, au fost realizate anchete in perioada 01 – 13 august, prilej cu care au fost culese informatii privind:
– numarul turistilor romani si straini;
– numarul innoptarilor efectuare de turistii romani si straini;
– durata medie a sejurului;
– gradul de ocupare al locurilor.
Rezultatele obtinute in urma cercetarii de piata efectuate in luna iulie au fost urmatoarele:
numarul turistilor sositi in statiunile montane in luna iulie 2007 a fost de 123.067, in scadere cu 8,83 % comparativ cu luna iulie anului 2006, cand numarul acestora era de 134.984;
din totalul de turisti sositi in statiunile montane, in luna iulie 2007, 79,4% au fost romani si 20,6 % au fost straini. De remarcat este faptul ca ponderea turistilor straini in total turisti sositi a scazut de la 24,6%, in luna iulie 2006, la 20,6%, in luna iulie 2007;
numarul total al innoptarilor efectuate de turisti in 2007, a fost de 337.828 zile – turist, in scadere cu 11,09% comparativ cu anul 2006, cand numarul acestora era de 379.964 zile – turist;
din totalul de 337.827 zile – turist, realizate in luna iulie 2007, 84,1% au fost efectuate de turistii romani si 15,9 % de cei straini;
durata medie a sejurului a fost in iulie 2007 de 2,1 zile/turist, aceeasi ca cea inregistrata in iulie 2006;
gradul de ocupare al locurilor a fost de 40,55 % in luna iulie 2006, mai scazut decat cel inregistrat in anul 2006, cand era de 45,79%. – Figura 8.
Figura 8 – Numarul de turisti si gradul de ocupare al locurilor de cazare
din zonele montane anul 2006 comparativ cu anul 2007
Sursa Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale
In Figura 9 putem observa statisticile ocuparii locurilor de cazare atat din Roamnia cat si din vestul tarii. Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune a locurilor de cazare ne arata o scadere al gradului ocuparii in 1990 fiind de 59.1%, ajungand in 2005 sa descreasca pana la 34.7%, in zona de vest a Romaniei.
Numarul de innoptari s-a redus cu mai mult de jumatate in 2005 ajungnd la 1835.3 innoptari fata de 1990 cand acesta era de 4089.2. Sosirile in statiunile din vestul tarii deasemeni au suferit o scadere drastica micsorandu-se cu mai mult de 60% in 2005 fata de 1990.
Figura 9 – Sosiri si innoptari in locurile de cazare special amenajate
in Romania Comparativ cu vestul tarii (1990 – 2005)
Sursa Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale
Estimarea numarului de vizitatori pentru 2007 facuta de Asociatia Romana pentru Cazare si Turism Ecologic Bed and Breakfast : Semenic 13.000 turisti.
RESURSE UMANE OCUPATE IN TURISM
De-a lungul timpului au fost create o serie de cluburi si organizatii turistice menite sa stimuleze activitatea turistica.
In anul 1975 Uniunea Internationala a Organizmelor Oficiale de Turism, fondata la Londra in anul 1925, s-a transformat in Organizatia Mondiala de Turism – O.M.T., care are sediul in capitala Spaniei, Madrid.
Acest organism international are ca scop promovarea si dezvlotarea activitatilor turistice in scopul cresterii economice, a unei mai bune intelegeri internationale, respectul universal aplicarii drepturilor si libertatilor omului, fara discriminare de rasa, sex, religie si limba.
O.M.P. este singura organizatie ce-si exercita la scara internationala atributiile turistice generale, ea reunind 105 state cu calitate de membru ordinar, 3 membrii asociati ( Antillele Olandeze, Gibraltar si Macaco) si un observator permanent Vulcanul.
In categoria resurselor turistice se include, resurse naturale, resurse antropice .
Resursele turistice naturale – include resurse de relief, pesteri, chei, defilee, canioane, circuri glaciare, cratere vulcanice, vulcani noroiosi ; resurse hidrologice – rauri, lacuri, izvoare minerale, mlastini ; resurse biotice – elemente faunistice si vegetale, resurse climatice, vanturile, durata de insolatie, precipitatiile .
Resurse turistice antropice – include totalitatea resurselor create de om : obiective de interes istoric, muzee, castele, monumente, manastiri, obiective cu valoare cultural – educativa, festivaluri, diverse targuri, gradini botanice, gradini zoologice, parcuri ; obiective de interes economic : hidrocentrale, diverse fabrici, uzine, culturi agricole.
Rata locurilor de munca vacante in turism ne arata ca in proportie de mai mult de 99% – Figura 12, locurile de munca sunt deja ocupate, acest lucru arata ca, cu toate ca numarul de oferte turistice a scazut in ultimii ani, la noi ion tara inca se practica cu avant turismul, numarul locurilor de munca oferit de acst sector ajungand la 92.000 in 2007 in toata tara, reprezentand circa 2% din oferta totala de locuri de munca in tara.
Figura 12 – Rata locurilor de munca vacante in turism,Romania comparativ cu zona de vest a tarii anul 2007
Sursa Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale
In afara de populatia angajata in hoteluri si restaurante, forta de munca din turism este intalnita si in zona transporturilor care deservesc intr-o oarecare masura turismul, dar si in domenii de specialitate precum cercetare (turistica), cercetare stiintifica, care aduc an de an noi situri arheologice si noi locuri de pelerinaj pentru turistii dornici de noutate.
Ghizii turistici – Figura 13, fac si ei parte din resursele umane ocupate in turism, acestia fiind totusi o parte importanta a dezvoltarii acestuia.
In Caras Severin avem la dispozitie doi ghizi nationali si sase ghizi locali, care ne pot indruma si informa in legatura cu bogatiile in materi de turism ale zonei Muntilor Semenic si a imprejurimilor acestora.
Din pacate aici nu vom intalni si ghizi de specialitate.
Ghizi nationali Ghizi locali Ghizi specialitate
Caras Severin 2 6 0
Figura 13 – Date statistice – Asociatia Romana pentru Cazare si Turism Ecologic Bed and Breakfast
Toate statisticile ne arata ca, din pacate, ca si numarul locurilor de cazare populatia ocupata in turism a scazut atat la nivel national cat si la nivel regional – Figura 14.
In 1991 din populatia totala ocupata in diverse ramuri ale economiei in valoare de 7.573.777, numai 171.995 de oameni lucrau in turism.
In 2005 din totalul populatiei ocupate 4.558.910, numai 89.710 lucrau in turism.
In zona vestica a tarii lucrurile stau aproximativ in acelasi mod ca la nivel national.
Figura 14 – Populatia ocupata in turism Romania
comparativ cu zona de vest a tarii (1991 – 2005)
Sursa Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale
Din 751.888 de angajati in toate deomeniile in 1991, numai 15.875 lucrau in turism, iar numarul acesta a scazut vertiginos catre 2005 ajungand la 9.187 de oameni ocupati in turism fata de 484.145 de persoane ocupate in toate ramurile economice in zona vestica a tarii.
Veniturile obtinute de cei ocupati in turism sunt relativ mici in comparatie cu veniturile per salariat la nivelul calculat pe total economie – Figura 15.
Forta de munca ocupata in turism, se invarte, din punct de vedere salarial intr-o zona de 50 – 65% din salariul mediu brut lunar la scara nationala. Cu toate astea dupa cum am vazut mai sus somajul in sectorul turistic este aproape inexistent fiind de 0.60% la nivel national si de 0.84% in zona de vest a tarii – Figura 12.
Figura 15 – Castigul salarial mediu brut lunar in turism,
Romania comparativ cu zona de vest (1991 – 2005)
Sursa Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale
Venitul fotrei de munca ocupata in turism in zaona de vest a tarii a crescu de patru ori in 2005 fata de anul 2000, acesta crescand de la 134 lei per salariat la 542 de lei pe salariat in 2005 – Figura 15.
PROGRAME TURISTICE
In decembrie 1989, Romania a redevenit o natiune libera. Tara noastra este gata sa primeasca acum turisti din intreaga lume care sa se bucure de minunata si diversificata ei traditie culturala, de pitorescul peisajelor si de posibilitatile de petrecere a timpului liber. Un nou val de entuziasm si daruire au redat stralucire obiectivelor turistice pentru a transforma Romania intr-o destinatie de vacanta unica.
In primul rand, chiar numele tarii, Romania, ne reaminteste faptul ca civilizatia Romei antice a avut o influenta decisiva asupra evolutiei sale si ca multe monumente dateaza din perioada respectiva.
Puteti admira, de asemenea, fortarete medievale, manastiri construite in stil bizantin, cu picturi murale exterioare, si case taranesti decorate in functie de specificul fiecarei regiuni.
Mai mult decat atat, puteti vizita toate aceste locuri profitand de confortul oferit de tot mai multe hoteluri si restaurante, de reteaua interna de transport aerian, pe calea ferata sau cu autobuzul, toate la preturi surprinzator de scazute. Specialitatile culinare locale si vinurile de regiune sunt o adevarata revelatie. Sa nu uitam ca spectacolele de opera sunt de calitate si accesibile tuturor. Romania merita sa fie vizitata.
Incepand cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana simtim o afluenta de institutii si ONG uri implicate in diferite programe turistice cu caracter national.
Muntii Semenic nu fac exceptie din aceste programe turistice de promiovare si in acelasi timp ghidare a calatorului catre zonele de interes national si local.
Unul din programele turistice ce merita mentionate realizate in zona banatului este programul „Pepetour – pentru timpul tau liber” care a luat nastere in 1999 in cadrul Clubului Alpin Roman Sectiunea Timisoara din dorinta de a oferi publicului larg o alternativa pentru petrecerea timpului liber. Intre 1999 si 2003 au fost organizate drumetii in zonele Herculane, Cheile Nerei, Masivul Tarcu, Muntii Semenic, Clisura Dunarii, Cheile Carasului. In acelasi timp au fost puse la punct programe turistice pentru aceste zone montane si au fost organizate coborari cu canoea pe toate raurile din Banat, respectiv plimbari cu canoea pe lacurile din Banatul montan.
Tot in aceasta zona intalnim “Banatul imperial”, proiect turistic romano-sarb organizat de Institutul Intercultural Timis oara (IIT), Centrul de turism cultural Cultours, Asociatia 1Banat.eu, Parlamentul Civic Varset si Miscarea Europeana din Serbia (Zrenjanin) au pus la cale un proiect turistic, "Banatul Imperiala". Proiectul, finantat cu 130.000 de euro in baza Programului de vecinatate Romania – Serbia 2005, ia in calcul cinci circuite turistice atat in Banatul romanesc, cat si in cel sarbesc, de-a lungul carora vor fi atinse 50 de obiective turistice.
Cele cinci trasee vor fi marcate pe toata intinderea lor cu indicatoare europene, cu informat iile trecute pe placute de culoare maro, incercuite cu rama alba. Practic, prin acest proiect se va conecta zona Banatului, atat cea romaneasca cat si cea sarbeasca, la circuitele turismului cultural din Europa Centrala si din Balcani. Vom avea astfel primul traseu turistic cultural acreditat de Consiliul European .Turul Banatului cuprinde cinci trasee printre care si regiunea Muntilor Semenic.
Un alt program turistic desfasurat la nivel national este “Programul de dezvoltare a ecoturismului in Romania”, 2007. Autoritatea Nationala pentru Turism isi propune, prin prezentul program, sa sprijine ecoturismul in Romania, respectiv sa acorde suport financiar activitatilor de turism desfasurate in cadrul retelei de arii naturale protejate, prin co-finantarea, pe baza de proiecte, a activitatilor integrate in obiectivele specifice parte a programului.
Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale se ingrijeste si de formarea profesionala a fortei de munca ocupata in turism.
Obiectivele priectului sunt:
investire in formarea profesionala, pentru transformarea fortei de munca din acest sector intr-o resursa strategica;
cresterea gradului de constientizare a „actorilor din turism”, cu privire la importanta invatarii pe tot parcursul vietii;
sustinerea si monitorizarea activitatilor formative care se afla in directa coordonare a MIMMCTPL;
sustinerea invatamantului turistic de specialitate, preuniversitar si superior pentru a fi in concordanta cu nevoile pietei muncii din Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante;
Furnizori de formare profesionala pentru Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante:
Centrul National de Invatamant Turistic, (C.N.I.T.) unitate de invatamant cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, care isi desfasoara activitatea prin baza de aplicatie, in regim de autofinantare, avand ca sursa de finantare venituri proprii realizate din procesul de invatamant, prestari servicii, desfacere si productie, precum si prin asocierea in participatiune cu agenti economici; poate fi accesat pe site-ul: www.cnit.ro;
institutii de invatamant din reteaua Ministerului Educatiei si Cercetarii; pot fi accesate pe site-ul: www.edu.ro (invatamant preuniversitar s invatamant superior de specialitate);
agenti economici de drept public sau privat autorizati de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor, prin comisiile de autorizare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti; pot fi accesati pe site-ul: www.cnfpa.ro (Registrul National al Furnizorilor Autorizati);
Sprijin logistic si financiar:
MIMMCTPL isi propune sa sprijine, anual, Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante prin co-finantarea de actiuni de instruire si formare profesionala a adultilor, integrate ca tematica in obiectivele specifice „Programului de formare profesionala a adultilor din si pentru turism si de sprijinire a invatamantului turistic”.
Incepand cu anul 2003, Asociatia Romana pentru Cazare si Turism Ecologic – "Bed and Breakfast" (A.R.C.T.E. B&B) participa constant la Targurile nationale si internationale de turism organizate in Complexul Expozitional Romexpo – Bucuresti.Asociatia Bike Attack Resita impreuna cu Formatia Salvamont Resita, Consiliul Judetean Caras-Severin si SC Turist Semenic SA organizeaza evenimentul “Weekend fara gravitatie”, actiune ce are loc in statiunea Semenic in 25, 26, 27 februarie.La acest eveniment sunt invitati sa participe boarderi si schiori din intreaga tara, iubitori de sporturi ce produc adrenalina, care iubesc muntele, simplitatea si doresc sa aibe un weekend plin de distractie.Pentru “Weekend fara gravitatie” se vor amenaja mai multe trambuline cu diferite grade de inclinatie, bare de metal si fun box-uri de lemn care vor fi folosite de boarderi si schiori. In zona partiei amenajate va fi amplasata o instalatie de sonorizare si vor exista terase la care se va putea consuma ceai si vin fiert. Zilele de vineri si sambata se vor incheia cu alternative party-uri in clubul Hotelului Gozna, iar duminica va avea loc o coborare de 5 km prin padure pana in localitatea Valiug.”Weekend fara gravitatie” se doreste a fi un eveniment care sa devina traditie pe muntele Semenic, tinand cont de potentialul acestui munte, iar prin amenajarile facute, un model pentru construirea in statiunea Semenic a unui Snow Park care sa devina principalul punct de atractie in aceasta statiune. Implicarea sectorului privat, a societatii civile si sprijinul autoritatilor, este parteneriatul absolut necesar pentru revigorarea turismului pe Semenic.
Ca organizatii nationale de trurism afiliate Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, putem enumera:
Asociatia de Ecoturism din Romania
Asociatia Ghizilor Montani din Romania – AGMR
Patronatul Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism
Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania
Romanian Convention Bureau
Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural – ANTREC
Asociatia Romana pentru cazare si turism ecologic Bed&Breakfast
Federatia Industriei Hoteliere din Romania – FIHR
Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc – F.P.T.R.
Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania – OPTBR
Romanian Convention Bureau
Cea mai activa organizatie in ceea ce priveste promovarea zonei Muntilor Semenic este Asociatia pentru Turism Banat, care recent a participat la un targ de profil de la Viena, manifestare internationala la care au avut reprezentanti absolut toate tarile europene.
Au fost adusi dansatori de la Slatina Timis, muzicanti de la Teregova care au umblat din casa in casa pentru a face rost de carnati preparati traditional, pe care i-am prezentat la Viena.
Targul a avut loc in perioada 17-20 ianuarie, iar Asociatia pentru Turism Banat a avut si o brosura de prezentare de exceptie, de 48 de pagini, realizata in conditii grafice deosebite si tiparita in Germania.Luna martie va fi una incarcata in ceea ce priveste promovarea turistica a Banatului.
In 8-9 martie Asociatia pentru Turism Banat participa la targul de turism de la Szeged, manifestare mult mai mica, dar foarte importanta pentru atragerea in Banat a turistilor maghiari care prefera la ora actuala destinatii ca Muntii Semenic. In perioada 5-10 martie Asociatia pentru Turism Banat va participa la targul turistic de la Berlin, apoi vor fi prezenti la targul de la Bucuresti, care va incepe in 22 martie.
PERSPECTIVELE DEZVOLTARII TURISMULUI
Turismul, sub diferitele sale forme, a cunoscut o dezvoltare si o diversificare accentuata in ultimele decenii astfel incat, la inceputul secolului XXI este considerat ca unul dintre cele mai dinamice domenii ale civilizatiei actuale. Argumentul principal il reprezinta permanenta transformare, ca urmare a adaptarii fenomenului turistic la cerintele economice mondiale de globalizare si dezvoltare durabila a sectorului serviciilor.
Schimbarile din domeniul turismului sunt rezultatul derularii unui proces continuu de innoire cantitativa si calitativa in principal a ofertei turistice si a motivatiilor care au determinat alegerea practicarii activitatilor si a destinatiilor turistice.
Multiplicarea formelor de turism, derularea mai profunda si accelerata a activitatilor turistice au avut ca efect valorificarea si promovarea zonelor turistice in conditiile protectiei, conservarii si ameliorarii mediului, adica a respectarii unor principii de dezvoltare durabila.
Pana in aprilie 2007, in Romania, institutiile principale investite cu proiectarea politicilor macroeconomice au fost Autoritatea Nationala pentru Turism( atributiile sunt prezentate in capitolul III) ce a functionat in cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Turism. In prezent functioneaza in Romania Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale.
In elaborarea strategiei actuale de dezvoltare a turismului( iulie 2006), Autoritatea Nationala pentru Turism a colaborat cu Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Turism, cu United States Agency for International Development, cu Biroul de Turism din New York( in vederea stabilirii perceptiilor si intentiilor de calatorie ale potentialilor vizitatori din SUA), Organizatia Mondiala a Turismului dar mai ales cu World Tourism and Travel Council si Oxford Economic Forecasting pentru stabilirea unui cont satelit al turismului pentru Romania.
Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Turism – I.N.C.D.T. Bucuresti are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetari fundamentale si aplicative, de interes public si national, privind dezvoltarea si promovarea turismului romanesc. Institutul contribuie, in principal, potrivit hotararii de infiintare si la realizarea cu prioritate a obiectivelor stiintifice si tehnologice stabilite prin programele nationale de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica.
Autoritatile, institutiile si organismele interne cele mai importante care sunt partenere in elaborarea planului turismului in afara celor doua analizate mai sus sunt:
Ministerul Finantelor Publice;
Ministerul Integrarii Europene;
Ministerul Afacerilor Externe;
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor;
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si agentiile judetene si regionale;
Agentia SAPARD si birourile regionale pentru implementarea Programului SAPARD;
Ministerul Culturii si Cultelor;
Ministerul Sanatatii;
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;
Comisia Nationala de Prognoza;
Institutul National de Statistica;
Organisme regionale: consiliile pentru dezvoltare regionala, agentiile pentru dezvoltare regionala;
Autoritati ale administratiei publice locale: consilii judetene si consilii locale;
Institute de cercetari si institutii de invatamant superior.
Politica in domeniul turismului pentru perioada 2005-2008 desprinsa din programul de guvernare pentru aceasta perioada are doua obiective fundamentale:
1. Cresterea circulatiei turistice pe teritoriul Romaniei
2. Diversificarea ofertei si cresterea calitatii serviciilor
„Strategiei de dezvoltare a turismului din Romania” elaborata in luna iulie a anului 2006 de catre Autoritatea Nationala de Turism si care este supusa innoirii, adaptarii si ajustarii la fiecare 6 luni in functie de noile tendinte manifestate in domeniul cererii, in turismul mondial si in functie de realizarile perioadei precedente.
Conform parerilor specialistilor, in Romania exista conditii foarte bune de practicare a turismului montan cu variantele sale: alpinism, escalada, drumetii montane, mountain bike, zboruri cu parapanta, turism de recreere, turism speologic, agroturism dar mai ales sporturi de iarna care se pot practica in 30 de statiuni, pe 120 de partii, dintre care 30 omologate, 7 dotate cu echipamente pentru zapada artificiala si 13 dotate cu nocturna. Cel mai mare domeniu schiabil este concentrat in judetele Prahova, Dambovita si Brasov unde se afla si cateva scoli de schi avand monitori calificati pentru asigurarea agrementului si pentru invatarea schiului.
La nivelul anului 2004 turismul montan a inregistrat 4,5% din innoptarile din Romania; 13,9% dintre acestea provin din turismul international( Israel 19%, Germania 9%, Marea Britanie 8%), 69% din totalul innoptarilor realizandu-se in hoteluri.Capacitatea de cazare montana reprezinta 18% din cea totala.
Deoarece zona montana a Romaniei constituie un teritoriu de interes national special, in luna iulie a anului 2004 a fost adoptata „Legea Muntelui”, care reglementeaza principiile si modalitatile de dezvoltare si protectie a zonei montane, pentru stabilizarea populatiei si cresterea puterii economice la nivel local si national, in conditiile pastrarii echilibrului ecologic si protectiei mediului natural montan, respectand principiile stabilite prin reglementarile internationale privind dezvoltarea montana durabila.
Politica montana are ca scop valorificarea durabila a resurselor muntelui, conservarea peisajului si a biodiversitatii, precum si dezvoltarea de activitati economice specifice acestei zone.
Programul National „Superschi in Carpati”- „Focus Schi Romania” Programul National „Superschi in Carpati,” aprobat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 526 din 11 decembrie 2003 avea ca obiectiv general „amenajarea complexa a domeniului pentru schi din Romania si dotarea corespunzatoare a acestuia cu instalatii de transport pe cablu si de produs zapada artificiala”. In 2006 programul a fost modificat, revizuit si relansat sub denumirea de „Focus Schi Romania.”
Obiectivele specifice ale acestui nou program national sunt urmatoarele:
a) realizarea unui studiu integrat privind dezvoltarea turismului montan pentru practicarea schiului si a altor sporturi de iarna, in vederea identificarii unor noi zone; studiul este realizat de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Turism, in colaborare cu societati de proiectare si consultanta in domeniu, a caror desemnare se face in conditiile legii;
b) stabilirea terenurilor care vor fi incluse pentru practicarea schiului si a altor sporturi de iarna, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului si a planurilor de urbanism avizate si aprobate conform legii, cu respectarea reglementarilor legale privind protectia mediului si a ariilor protejate;
c) elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele cuprinse in program, care vor fi avizate si aprobate conform legii;
d) amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii generale: cai de acces, alimentari cu apa, gaze, curent electric, canalizari, statii de pompare si statii de epurare a apelor uzate, parcari si alte utilitati necesare;
e) amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea partiilor de schi, cu instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatiile si echipamentele de producere a zapezii artificiale si de intretinere a partiilor si instalatiile pentru iluminatul partiilor de schi si alte echipamente necesare dezvoltarii domeniului schiabil;
f) amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea partiilor destinate practicarii celorlalte sporturi de iarna: biatlon, bob, sanie, sarituri de la trambulina, a patinoarelor si echiparea cu instalatiile si echipamentele corespunzatoare;
g) construirea, dezvoltarea sau reabilitarea structurilor de primire turistica.
Pentru realizarea acestor obiective resursele financiare utilizate vor fi constituite din credite interne si externe, ajutoare financiare interne si externe nerambursabile, resurse ale sectorului privat, alte surse atrase.
balneo-climatice trebuie sa-si adapteze structura si infrastructura pentru a asigura in acelasi timp mai multe tipuri de activitati: cure de sanatate pentru oameni tineri si adulti sanatosi, cure profilactice secundare si terapeutice pentru oameni bolnavi, cure de
recuperare pentru oameni de toate varstele cu deficite functionale;
toate activitatile din statiuni trebuie sa urmareasca realizarea unei bunastari psihofizice durabile, pentru ca turistii sa revina in societate cat mai refacuti; in acest scop trebuie asigurat un context ambiental de calitate, care include un climat de crutare, sedativ, relaxant, proceduri de intretinere (fitness, sport), precum si posibilitati de divertisment;
statiunile balneo-climatice trebuie sa includa, alaturi de obiectivele lor de baza si un alt obiectiv – infrumusetarea, prin crearea in statiuni a unor centre balneare cosmetice („beauty center”, cum sunt definite in multe tari cu traditii balneare sau in hotelurile din statiuni turistice reputate); in aceste centre un loc important revine factorilor terapeutici naturali – ape minerale, namoluri, precum si unor produse cosmetice preparate din factori naturali;
statiunile trebuie sa devina centre pentru promovarea sanatatii, ca locuri ideale unde grupuri specifice de oameni pot fi educati sa-si traiasca viata cu propriile lor tulburari si necesitati, ca forma de continuare si completare a educatiei sanitare din scoli si comunitati;
inlaturarea degradarii factorilor naturali prin aplicarea unor norme tehnice privind protectia impotriva poluarii; astfel, conform legii sunt supusi protectiei urmatorii factori terapeutici: sursele de ape minerale, lacurile terapeutice, faleza, plaja marii, apele litorale marine si lacustre, namolurile terapeutice, gazele terapeutice, aerul, cadrul natural aferent statiunilor.
Activitatea turistica si de asistenta medicala in statiunile balneo-climatice dispune de o legislatie recenta (Hotararea guvernului Nr. 1154 din 23 iulie 2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea documentatiilor complexe de atestare a functionarii statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice si de organizare a intregii activitati de utilizare a factorilor naturali) care reglementeaza atat modalitatile de exploatare si valorificare in scop terapeutic cat si protectia factorilor terapeutici naturali si criteriile pentru definirea si autorizarea statiunilor balneare si climatice cu caracter permanent.
Directii strategice pentru dezvoltarea turismului balnear.
Mutatia majora care trebuie sa marcheze turismul balnear in perioada urmatoare este atragerea turistilor cu venituri peste medie si a turistilor straini si cresterea duratei medii a sejurului.
Legea tichetelor de vacanta, parte a strategiei nationale de dezvoltare a turismului in Romania, este un mecanism care permite angajatilor cu venituri salariale reduse sa obtina tichete de vacanta cu ajutorul angajatorului, care contribuie lunar la Fondul comun pentru tichete de vacanta. Aceste sume lunare sunt scutite de plata impozitului pe venitul global pentru salariat si, respectiv, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit pentru angajator.
Regimul ariilor naturale protejate din Romania.
Protectia ariilor naturale din Romania este statuata si in Constitutie fiind completata si adaptata noilor directii de dezvoltare durabila din strategia de dezvoltare a turismului romanesc prin „Hotararea Guvernului Nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora” si prin „Ordonanta de urgenta Nr. 62 din 26 august 2004 privind regimul de organizare si functionare a parcurilor turistice”.
Regimul de organizare si functionare a parcurilor turistice
Ordonanta de urgenta Nr. 62 din 26 august 2004 reglementeaza regimul de organizare si functionare a parcurilor turistice si a zonelor turistice speciale. In conformitate cu aceasta, parcul turistic reprezinta o zona delimitata in care se desfasoara activitati de turism si servicii specifice, in vederea valorificarii potentialului turistic existent.
Pentru ca un teren sa poata fi declarat parc turistic trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa fie situat intr-o zona cu potential turistic complex, identificat printr-un studiu de
oportunitate;
b) sa fie delimitat pe baza unor documentatii de amenajare a teritoriului si/sau de urbanism, dupa caz, avizate si aprobate conform legii.
In Muntii Semenic distingem urmatoarele valori nationale:
Contine unica padure de fagete virgine din Europa, avand o suprafata de cca. 5000 ha.
Fagetele au o varsta de peste 300 ani.
Exista 691 specii de animale si 1200 specii de plante care necesita o protectie stricta conform OG privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Exista 77 specii de vertebrate strict protejate si 55 specii protejate prin diferite conventii mondiale ratificate.
Au fost identificate 54 specii endemice de fauna, 9 specii troglobionte, 60 troglofile, 37 subtroglofile, 86 trogloxene de fauna subterana.
Include sectorul nordic ( cca. 40%) al sinclinoriului Resita – Moldova Noua care reprezinta cea mai mare structura carstica compacta din Romania ce se prelungeste si in Iugoslavia.
Cea mai dezvoltata vale de doline, valea Sodolul Sec reprezentativa la nivel National (Bleahu 1974)
Este cea mai mare densitate de cavitati/Km2 (max 6,2) din intreg sinclinoriu, existand descoperite pana in prezent 691 cavitati din care 566 Pesteri si 125 Avene.
Din Regiunea Banat este cea mai mare pestera, Pestera Buhui 6547 m dezvoltare (locul 15 in clasamentul National) si cel mai mare aven, Avenul din Poiana Gropii – 236m denivelare (locul …. in clasamentul National).
Exista 3 pesteri protejate din cele 4 in judetul Caras- Severin, la care se mai adauga 8 pesteri deosebite din punct de vedere morfologic, speogenetic, paleontologic, una dintre ele, Pestera Rasuflatoarei fiind unica in S-V Romaniei.
Contine 30 sisteme carstice majore strabatute de importante debite de apa subterana autohtona sau alohtona.
Au fost identificate pana in prezent 39 situri paleontologice.
Au fost identificate pana in prezent 20 situri arheolologice.
Exista 2 zone salbatice neafectate de interventia umana: Izvoarele Nerei si Cheile Carasului
Doar aproximativ 2 % din suprafata parcului este afectata de poluarea apei, aerului si solului).
In materie de Organizatii Neguvernamentale pentru tineret si activitati educative putem enumera:
Asociatia „Temererii’ – Resita. Obiect: Participarea tinerilor la actiuni eco-turistice si sarbatorirea anuala a Zilei Pamantului.
Fundatia „”Daniel’s” – Resita. Descoperirea si promovarea tinerilor cu dotare intelectuala deosebita si talent artistic. Profilaxie si educatie sanitara cu asigurarea protectiei sociale. Actiuni pentru mentinerea echilibrelor ecologice.
„Light, Love and help for Life” – Resita. Gradinite cu program permanent, consilierea tinerilor, supraveghere si educatie deosebita pentru copiii prescolari si elevi din primele clase. Tabere pentru copii si tineri.
BIBLIOGRAFIE
Neluta Mitea, „Factorii ce determina dezvoltarea turismului si a agroturismului”,Tribuna Economica, nr. 13, 2005
Pop, Gr. (2000), “Carpații și Subcarpații României”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
(1987), Geografia României, III, “Carpații și Depresiunea Transilvaniei”, Editura Academiei, București.
Anexa 1 – Harta Hipsometrica a Muntilor Semenic
Anexa 2 – Profilul transversal intre Vlaa Barzava si Valea Timisului
Anexa 3 – Profilul longitudinal intre Valea Poganis si Valea Nerei
Anexa 4 – Amenajarea hidroenergetica a Muntilor Semenic
Anexa 5 – Profile ecologice in Masivul Semenic
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Potentialul Turistic al Muntilor Semenic (ID: 168354)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.