Potentialul Turistic al Munincipiului Sibiu

CUPRINS

3. POTENȚIAUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIBIU

3.1. Muzee

3.2. Municipiul Sibiu Vechi

3.3. Parcuri

3.4. Catedrale și Biserici

3.5. Turnuri

3.6. Cladiri istorice

3.7. Manifestări culturale

4. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIBIU

CONCLUZII

1. INTRODUCERE

Turismul este o călătorie realizată în scopul odihnei, recreării sau pentru afaceri. Prima definiție a turismului a realizat-o E. Guy Treuler la sfârșitul secolului al XIX-lea care spunea „turismul este un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate față de frumusețea naturii… rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și perfecționării mijloacelor de transport”.

În această lucrare mi-am propus să arăt importanța orașului Sibiu prin obiectivele sale turistice și prin realizările sale de-a lungul timpului fiind orașul superlativelor.

Am ales această temă deoarece Municipiul Sibiu este un oraș medieval cu o istorie veche de 1000 de ani, prezentând astăzi un interes deosebit pentru vizitatori. Piețele centrale cu istoria lor, zidurile vechilor centuri de apărare, imobilele vechi încărcate de poveștile istoriei, turnurile denumite după breslele Municipiul Sibiului – au atras de-a lungul timpului mii de turiști de toate vârstele. Istoria unui centru medieval recunoscut în lume, atuurile unui oraș al superlativelor, educație, cultură oferă turiștilor diversitatea pe care ei o caută în locațiile pe care le vizitează. Iubitorilor de istorie –posibile incursiuni prin orașul medieval, iubitorilor de natură și drumeții – trasee turistice submontane și montane, vânătorilor- trofee de urși, lupi, cerbi, căpriori etc, oamenilor de afaceri- o bursă de mărfuri, bănci, posibile investiții în economie, turism, finanțe, și tuturor o mare diversitate de muzee, o ofertă culturală de divertisment care poate să transforme timpul petrecut în Sibiu în vacanță de neuitat.

Municipiul Sibiu este căutat și îndrăgit de turiști atât pentru comorile de artă, cultură și civilizație pe care le adăpostește, cât și pentru mediul antropic său natural.

În primul capitol am abordat orașul Sibiu, mai exact așezarea, accesibilitatea, istoria sa bogată, și importanta faptului că a fost capitală culturală europeană.

În al doilea capitol am scos în evidență obiectivele sale antropice, mai exact muzee, parcuri, catedrale și biserici, turnuri, clădiri istorice și evenimente culturale.

Iar în ultimul capitol am valorificat potențialul turistic al orașului Sibiu, prin diferite trasee: traseul muzeelor, traseul parcurilor, traseul bisericilor, traseul turnurilor și traseul clădirilor istorice.

2. METODOLOGIE

Turismul cultural este individualizat ca un anumit tip de turism, drept urmare a lucrului care îl deosebește de turismul curativ sau recreativ. Principiul care a stat la formarea acestui tip de turism îi acordă și o altă caracteristică, și anume aceea că folosește doar resursele antropice care au atras întotdeauna curiozitatea, dorința de cunoaștere și admirația umană. Turismul cultural din acest punct de vedere este tipul de turism care folosește resursele antropice.

Geografii Gh. Vlăsceanu, P. Cocean, și B. Negoescu (2002), spun despre resursele turistice antropice că sunt un ansamblu de elemente cu funcție recreativă, construite de om; aceste elemente nu au fost întotdeauna construite pentru valorificarea sa turistică, ci ele au căpătat această funcție după ce au îndeplinit anumite condiții: strategice, economice, și culturale. Acești autori au identificat atributele principale recreative ale obiectivelor turistice antropice care le dă atractivitate turistică. Este vorba despre unicitate, vechime, dimensiune, inedit, și funcție.

Unicitatea anumitor edificii, obiective, sau activități umane totodată constituie o sursă importantă de atracție. Acest lucru provine fie din dorința autorului de a crea ceva unic, fie din dispariția sau distrugerea obiectelor de același fel. Exemple în acest sens fiind defilarea gărzii engleze sau Turnul din Pisa– fie din dispariția sau distrugerea obiectelor de același fel.

Vechimea unui obiect creat de om poate fii uneori singura calitate care atrage turiștii, chiar dacă estetică, fizionomia, dimensiunea, sau funcția obiectivului nu-l scoate în evidență cu nimic. Vechimea este o calitate foarte importantă în turismul cultural, căutat de turiștii avizați, care mai mult decât orice caută autenticitatea.

Dimensiunea atrage întotdeauna turiștii atunci când este dusă la extreme: foarte mică sau foarte mare. Muzeele Louvre și Ermitage sunt cunoscute pentru marele număr de exponate, Versailles este cel mai măreț castel francez, turnurile de televiziune din Toronto și Moscova impresionează prin înălțime, iar unele cărți sunt recunoscute pentru mărimea lor foarte mică.

În categoria edificiilor și elementelor cu funcție turistică intră următoarele obiective: edificiile religioase, edificiile culturale și sportive, edificiile istorice, edificii economice și monumentele, construcțiile megalitice, statuile și plăcile comemorative.

Ineditul obiectivelor antropice poate fi de natură pozițională (complexul de la Mont Saint Michel, Franța), fizionomică (ca în cazul catedralei din Chartres), sau structural-compozițională (Turnul Eiffel).

Funcțiile actuale și anterioare a obiectivelor constituie câteodată singurul element de mare importanță, care atrage numeroși turiști. Un exemplu pentru acest fel de obiectiv este : Casa Alba sau Palatul Buckingham.

Construcțiile megalitice prin inedit, prin vechime și prin aura sa de mister, atrag turiștii în fiecare an, datând din mileniile III-IV î.Hr.

Aceste construcții megalitice se găsesc într-un număr mare în Spania, Anglia și Bretania, iar cele mai cunoscute sunt cele din Stonehenge (Anglia), și de la Camac Menec (Bretania) – complex format din peste 3.000 de menhiri.

Edificiile istorice sunt reprezentate de o variată gamă de construcții din trecut și răspândite în regiunile marilor civilizații. Din această categoric fac parte: cetățile, forturile, castrele, fortificațiile, și castelele.

Cetățile sunt recunoscute prin concentrarea unei numeroase populații, complexitatea construcțiilor, și prin funcțiile sale multiple. Cetățile au avut un puternic caracter defensiv, din acest motiv sunt însoțite de șanțuri periferice, ziduri de apărare, și bastioane. Sunt importante și recunoscute cetățile grecești ale Antichității, ale căror ruine, atrag un important număr de turiști, ce fac parte fie din categoria ocazionalilor, fie din cea avizaților. Uneori, istoria cetăților reprezintă cel mai important element de atracție, mai important decât cetatea însuși cu arhitectură ei, iar un bun exemplu este Cetatea Troia. Cetățile medievale au și ele un important punct de atracție turistică, mai ales atunci când au și o poziție pitorească și defensivă. Un bun exemplu este cetatea San Marino, localizată pe un pisc ocrotit de abrupturi din 3 părți de peste 100m înălțime. Exemple de cetăți medieval din România: Feldioara, Suceava, Prejmer, Neamț, Râșnov, etc.

Forturile sunt asemănătoare castrelor prin funcția sa de apărare. Sunt caracteristice continentului nord-american, datând dintr-o perioadă mult mai recent. Forturile sunt des întâlnite în Quebec, Noua Anglie, în Ontario, pe litoralul californian și au avut un rol important, punându-și amprenta asupra toponimiei locurilor: Fort Lauderdale, Fort Worth, Fort St. John etc.

Castrele romane reprezintă puncte întărite, construite la granițele Imperiului Roman în scopuri militare și sunt specifice în Europa. Datorită vechimii lor, aceste castre romane s-au degradat, foarte puține păstrându-și astăzi aspectul inițial. Un bun exemplu este castrului roman de la York, unde zidul și porțile de intrare s-au păstrat aproape în întregime intact. Castrele de pe teritoriul țării noastre din păcate nu și-a mai păstrat aproape deloc înfățișarea inițială. Dar totuși ele constitute încă un important punct de atractivitate turistică. Exemple de castre în România: castrele de la Buciumi, Gilău, Gherla, Micia, Casei, Bologa, Brețcu, Românași etc.

Fortificațiile sunt destul de numeroase în funcție de epocă sau de regiunea în care au apărut. În această categorie se include turnurile și zidurile. Două exemple importante de fortificații: Marele Zid Chinezesc și Turnul Londrei.

Castelele sunt locuințe ale seniorilor feudali, localizate în Asia, Europa și America. Aceste castele au funcția rezidențială, funcția de apărare nu lipsește, dar nu mai este așa de importantă. Totuși funcția de apărare a avut un rol important asupra arhitecturii castelelor, caracterizată prin prezența crenelurilor, zidurilor, turnurilor, contraforturilor, șanțurilor de apărare. Un bun exemplu sunt faimoasele castele de pe valea Loirei, și anume: Amboise, Chambord, Blois, Chenonceaux, Angers. Aceste castele și-au dobândit faima datorită personalităților care le-au trecut pragul: Francois Villon, Leonardo da Vinci, Ludovic al XIV-lea, Caterina de Medici, Moliere. Acest model se aplică și asupra castelelor construite în epoca modernă, funcția rezidențială fiind pe primul loc în construirea lor. Un bun exemplu în acest sens sunt castelele Schonbrunn, Versailles, sau Palatul Buckingham. Castelele pot să atragă turiști și prin misterul care le înconjoară, un exemplu în acest sens fiind în Spania, Marea Britanie (Warwich), și Elveția.

Edificiile religioase. Indiferent că sunt biserici, moschei, temple, mănăstiri, construcțiile religioase dintotdeauna au atras turiști din două motive. În primul rând ele sunt responsabile marilor pelerinaje, datorită arhitecturii lor, și relicvelor sfinte pe care le dețin . În al doilea rând edificiile religioase dintotdeauna au atras turiștii prin decorațiile lor interioare și prin arhitectura lor. Dar ambele cazuri sunt importante, deoarece au ajutat la dezvoltarea turismului cultural. (Constantinescu, Sfârlea, 1994; Dinu, 2000; Simion, Istrate, 2005). . Sanctuarele sunt cele mai vechi edificii religioase și au fost construite pentru a fii dedicate zeilor. În interiorul acestor sanctuare sunt amplasate temple. Recunoscută pentru numărul sau mare de sanctuare este Grecia, cel mai renumit fiind cel de la Delfi, dedicat lui Apollo. Cunoscute mai sunt și sanctuarele de la Delos, Olympia, Patras și Eleusis. O altă țară recunoscută pentru sanctuarele sale este Japonia, cele mai renumite fiind Nagoya, Nikko, Ise, etc.

Templele reprezintă o altă formă a edificiilor religioase, cu o istorie mult mai veche. Cele mai vechi sunt templele subterane indiene, un exemplu fiind cele din insula Elephanta, lângă Bombay, săpate în granit și de dimensiuni destul de mari. Cele mai cunoscute temple sunt cele de pe valea Nilului, fie subterane (Abu Simbel), fie la suprafața pământului (Kamak, Teba, Luxor, Napata). Templele importante sunt și în Grecia, cele mai cunoscute fiind cele de la Delfi, Delos, Olympia.

Bisericile sunt specifice în Europa și America și atrag turiștii prin decorațiile interioare și stilul arhitectonic. Una dintre cele mai cunoscute biserici este Sainte Chapelle din Paris, în stil gotic, construită în secolul al XIII-lea cu 1.314 vitralii, și San Ambroggio din Milano, în stil romanic, construită în secolul al XI-lea, Kondopog din Ucraina, cea mai înaltă dintre bisericile de lemn ale lumii.

Catedralele sunt edificii religioase foarte grandioase, în care arhitectura atinge apogeul. Catedralele aparținând stilului romanic, cele mai cunoscute fiind: basilica San Marco din Veneția, basilica Sfânta Sofia din Istanbul, catedralele San Vitale și Sunt Apollinaire Nuovo din Ravena.

Cele mai numeroase însă și mai variate constructiv pe plan european sunt catedralele gotice. Celebre sunt catedralele Notre Dame și Chartres din Franța, prima putând să adăpostească 6.500 persoane, a doua cunoscută mai ales pentru suprafața imensă a vitraliilor dominate de ,,albastrul de Chartres”.

Nu pot fi trecute cu vederea nici catedralele din Europa de Est, în arhitectura cărora se amestecă influențe apusene și orientale. Pot fi menționate în acest context catedralele Sfânta Sofia din Kiev, Vasile Blăjenii și Uspenski din Moscova, Kazan și Sf. Isaak din Sankt Petersburg.

Catedrale monumentale există și în America Latină, construite de cuceritorii spanioli și portughezi și menite să înlocuiască vechile temple aztece sau incașe. Se disting catedralele din Mexico City, Leon, Caracas, Bogota, Limă, Santiago de Chile, Buenos Aires, Sao Paolo, Rio de Janeiro, etc.

Sinagogile sunt edificii religioase cele mai numeroase fiind în Israel, dar și în alte țări europene care au adăpostit comunități importante de evrei.

Mănăstirile reprezintă ansambluri arhitectonice centrate împrejurul unui edificiu de cult dintre catedrale sau biserici. Mănăstirile atrag turiști prin funcția lor religioasă, dar și prin funcția lor rezidențială, în cadrul acestora turiștii regăsindu-și liniștea de care au nevoie.

Mănăstirile de pe Muntele Athos, care poate fi considerat centrul ortodoxiei, nu sunt generatoare de fluxuri turistice. Regulile stricte și sacralitatea lor interzic cu desăvârșire prezența femeilor și a camerelor de filmat, iar numărul vizitatorilor masculini este și el limitat. Se mi pot menționa mănăstirile Rila și Nesebar din Bulgaria, Pavia și Monte Casino din Italia, Grand Chartreuse, Clouny și Mont Saint Michel din Franța, Nara din Japonia.

Indiferent de cultul religios pe care îi reprezintă, edificiile religioase au conturat distinct turismul religios, parte a turismului cultural, care mobilizează anual circa 250 milioane pelerini. Ele se constituie și în obiective vizitate de turiști care practică altă formă de turism (balnear, curativ, recreativ sau literal) atunci când se află în apropiere.

Edificiile culturale și sportive atrag turiști prin arhitectura lor adesea însolită, prin funcția pe care au îndeplinit-o la un moment dat, dar și prin exponatele pe care le adăpostesc. Din această categorie fac parte: muzeele, teatrele, stadioanele, agora sau forumul, universitățile, amfiteatrele, operele, colecțiile și casele memoriale. Toate acestea generează în exclusivitate practicarea turismului cultural și asigură mare parte din atractivitatea centrelor sau regiunilor în care se află. ( Cândea, Erdeli, Simon, 2000).

Agora sau forumul reprezintă o incintă delimitată de numeroase elemente arhitecturale, având drept scop, în Antichitate, găzduirea diverselor evenimente din viața societății. Era de fapt un fel de ,,piață centrală” a marilor orașe antice, iar agora Atenei sau forumul din Pompei ne oferă o imagine elocventă a acestor edificii. Teatrele își au începuturile tot în Antichitate, se remarcă prin dimensiuni,

iar funcția lor era aceea de a găzdui actul cultural. Amfiteatrele reprezintă o treaptă superioară în privința arhitecturii edificiilor cu destinație culturală. Celebre și vizitate și azi sunt: Colosseumul din Roma, construit prin împletirea a trei stiluri arhitectonice, doric, ionic și corintic, amfiteatrele de la Arieș, Nîmes și Beziers din sudul Franței, ca și cele din Spania, de la Granada, Sagunto și Pamplona.

O serie dintre stadioanele actuale, care au avut drept model de construcție amfiteatrele Antichității, impresionează fie prin grandoare (Maracana din Rio de Janeiro, San Șiro din Milano), fie prin tradiții (Wembley din Londra), fie prin arhitectura insolită (stadionul olimpic din Munchen).

Muzeele reprezintă elemente de mare atractivitate pentru cei care practică turismul cultural în special prin bogăția, valoarea și varietatea exponatelor, dar în multe cazuri și prin propria lor arhitectură. În funcție de specificul exponatelor muzeele se împart în mai multe categorii: muzee de artă, etnografice, istorice, dedicate științelor, etc. Dintre muzeele de artă renumite menționăm: Louvre (Paris), British Museum (Londra), Prado (Madrid), Ennitage (St. Petersburg), Galeriile Tretiakov (Moscova), Musee Royale des Beaux Arts (Bruxelles), Rijks (Amsterdam), Ufizzi (Florența), Vatican (Roma), Metropolitan (New York).

Edificiile economice cu funcție turistică au dobândit caracterul de obiectiv turistic atunci când pragmatismul s-a îmbinat cu dorința de estetic. Aceste obiective nu atrag turiștii doar prin valoarea lor, așa cum se întâmplă de obicei cu edificiile istorice sau religioase. Totuși, există și în această categorie câteva exemple celebre de obiective turistice azi foarte cunoscute și care au avut inițial doar o funcție economică. Intră în această grupă podurile, viaductele, metrourile, canalele, apeductele, barajele și lacurile de acumulare, turnurile, farurile.

Între podurile celebre, cu reală valoare turistică trebuie menționate podurile parisiene peste Sena, cel mai cunoscut fiind Font Neuf, Tower Bridge din Londra, podul de peste râul Arkansas ce deține recordul de înălțime etc. Metrourile din Paris și Londra se remarcă prin arhitectură și pot fi incluse pe lista obiectivelor turistice.

Monumentele și statuile reprezintă o altă categoric de edificii ce fac parte din resursele turistice antropice. Cele mai cunoscute fiind: Arcul de Triumf din Place de l'Etoile, Arcul de Triumf Carrusel din Piața Tuilleries. Coloanele își găsesc primele ilustrări în arta antică indiană, dar cea mai cunoscută rămâne Columna lui Traian, păstrată aproape intactă. Acesteia i se adaugă Coloana Vendome din Paris, dedicată lui Napoleon și Coloana din Trafalgar Square, închinată amiralului Nelson. Statuile și grupurile statuare constitute obiective turistice prin valoarea lor ca opere de artă, prin monumentalitate și inedit. Cele mai asaltate de turiști sunt: Statuia Libertății din New York, grupul statuar din Piața Spaniei din Madrid, statuia regelui Vaclav din Praga, statuia lui Churchill din fața Parlamentului britanic.

Activitățile antropice cu funcție turistică reprezintă forma imaterială a resurselor turistice antropice care pot genera turism cultural. Ele nu reprezintă decât o atracție turistică temporară, pentru că se desfășoară într-o perioadă limitată de timp, dar pot genera fluxuri turistice impresionante. În această categorie se includ: carnavalurile, târgurile și expozițiile, festivalurile, hramurile și chiar manifestările sportive. Carnavalurile impresionează prin inedit și exuberant, iar una dintre cele mai vechi manifestări de acest gen este carnavalul de la Nisa, consemnat prima dată în 1294. La fel de celebre sunt carnavalul de la Rio de Janeiro, ce se desfășoară la începutul fiecărui și și carnavalul de la Veneția, ce are loc în luna decembrie. (Swizewski, 1978)

Târgurile și expozițiile atrag un număr mare de vizitatori mai ales atunci când au caracter internațional. Marile expoziții internaționale își aleg de obicei un pretext bine motivat și prilejuiesc și construcția unor edificii care pot constitui obiective turistice prin ele însele.

Expoziția mondială, de la Sevilla din 1992 a fost dedicată, de exemplu, împlinirii a 500 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb. Festivalurile de orice gen atrag o clientelă mai puțin numeroasă, mai selectată. Pot fi amintite, în acest context: festivalul Mozart de la Salzburg, festivalul Wagner de la Bayreuth, festivalul George Enescu de la București, Festivalul de muzică ușoară de la San Remo, etc.

DESPRE MUNICIPIUL SIBIU

Este situat în partea centrală a României, în sudul Transilvaniei, în interiorul arcuirii largi a Carpaților Meridionali și se întinde pe o suprafață de 5422 km2, reprezentând 2,3% din teritoriul țării.

Fiind situat în zona depresionară a Carpaților Meridionali, altitudinea Municipiul Sibiului variază între 400 și 430 m, deși Munții Făgărașului, Lotrului și Cibinului, care îl protejează, au înălțimea de peste 2000 de metri. (Suru 2282 m, Negoiu 2535, Șteflești 2244 m).

Poziția geografică a municipiului, la pornirea unor trasee turistice montane deosebit de atrăgătoare, este favorizat și de căile de acces ce se îndreaptă aici din toate punctele țării. Prin Sibiu trec drumurile europene E68 (Deva–Sibiu–Brașov) și E81 (Cluj-Napoca–Sibiu–Pitești). De aici pleacă spre Mediaș–Sighișoara–Târgu Mureș DN14. Șoselele modernizate fac legătura cu toate colțurile județului.

Magistralele feroviare București–Pitești–Râmnicu Vâlcea și București–Brașov–Făgăraș se reunesc în Sibiu pentru a se îndrepta spre vest (Deva–Arad) și nord-vest (Copșa Mică–Cluj-Napoca–Oradea). Între Sibiu și Agnita funcționează o linie ferată îngustă.

Municipiul Sibiu dispune de aeroport – Aeroport Internațional Sibiu.

Municipiul Sibiu are o istorie scrisă de aproape 1000 de ani, prima atestare a orașului datând din anul 1191. Cercetările arheologice arată că vatra actualului oraș a fost locuită din paleolitic. Primele denumiri ale așezării sunt cunoscute sub numele de Cedonia și apoi Cibinium, de la care vine actuala denumire a orașului Sibiu.

Cele dintâi documente scrie care atestă existent cetății datează de la mijlocul secolului XII. În anul 1241 tătarii invadează Municipiul Sibiu. Teama de alte năvăliri străine a impus sibienilor un permanent sistem de fortificații. În secolul XIII-XVI s-a ridicat cetatea înconjurată de ziduri puternice și contraforturi cuprinzând cinci bastioane și treizeci și nouă de turnuri, devenind cea mai puternică cetate a Transilvaniei. Locuitorii orașului Sibiu au îmbrățișat din vechi timpuri diverse meșteșuguri, comerțul înflorind pe zi ce trecea. Prin anul 1376 Municipiul Sibiu se situa la nivelul orașelor din apusul Europei. În anul 1432, 1437 și în anul 1438 cetatea este atacată de otomani în frunte cu sultanul Murad al II-lea, rezistând cu perseverență. Din nou, în anul 1442 Municipiul Sibiu

este atacat de turci, dar sub conducerea lui Iancu de Hunedoara sunt alungați pe câmpul de luptă fiind uciși Meziad și fiul său.

Evoluția urbanistică a Municipiul Sibiului și-a urmat calea tipică a orașelor medievale, devenind treptat oraș modern. Meșteșugarii și negustorii sibieni, alături de cei brașoveni, au deținut un rol important în relațiile cu Țara Românească, unde desfăceau produsele proprii sau articole din centru și apusul Europei.

În prezent, Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai mari centre urbane, economice și social-culturale ale României, deținând o puternică industrie, de o bogată rețea de unități de cultură și artă, de sănătate, de învățământ.

Municipiul Sibiu a fost în anul 2007 „Capitală Culturală Europeană”, având numeroase avantaje și atribute, meritându-și numele pe bună dreptate.

Poziția geografică favorabilă, Municipiul Sibiu fiind localizat în centrul României și totodată în centrul Europei de sud-est.

Rețeaua rutieră foarte bine dezvoltată, de asemenea și cea feroviară, Municipiul Sibiu fiind situat de-a lungul rutei Viena–Budapesta–Arad–București–Sofia–Istanbul, având bune legături feroviare cu toate marile orașe europene.

Existența unui aeroport internațional, cu zboruri zilnice pe ruta Sibiu–Munchen–Sibiu, precum și zboruri spre Italia.

Rețeaua de comunicații este bine dezvoltată, aflată în creștere ( inclusive telefonie mobile și Internet).

Prețuri reduse la utilități: apă de calitate foarte bună, energia electrică.

Terenurile în zonele industriale pot fi achiziționate la prețuri foarte avantajoase.

Prezența unor ramuri industriale cu o veche tradiție: industria alimentară, textilă, pielărie și încălțăminte, contructoare de mașini.

Municipiul Sibiu este localizat în mijlocul unei importante zone turistice (drumeții în munții apropiați, practicarea sporturilor de iarnă în stațiunea Păltiniș, băile Ocna Municipiul Sibiului, Mărginimea Municipiul Sibiului etc), fiind unul dintre cele mai frumoase orașe din România și din această parte a Europei.

Datorită faptului că Municipiul Sibiu este un important centru universitar, peste 12% au studii superioare, fapt care ajută la dezvoltarea orașului, un plus având și populația tânără (doar 25% din populație depășește vârsta de 50 de ani).

În prezent este unul dintre orașele cu cel mai înalt nivel de investiții străine din România. În anul 2007 Municipiul Sibiu a fost Capitala Culturală Europeană, alături de Luxemburg, fiind primul oraș din estul Europei care primește acest titlu.

3. POTENȚIAUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIBIU

În continuare, am ales să vorbesc despre obiectivele turistice antropice care au ajutat la dezvoltarea Municipiului Sibiu, atrăgând tot mai mulți turisti în fiecare an, în special turiștii străini.

Municipiul Sibiu este cunoscut pentru superlativele sale: primul spital, prima bibliotecă, prima școală, prima farmacie, prima librărie, primul calendar, primul muzeu, primul spital de boli nervoase, prima fabrică de bere, prima hidrocentrală, primul cinematograf în aer liber din România, prima tipografie din România, prima carte în limba română din Ardeal, primul ziar din Transilvania și așa mai departe. Municipiul Sibiu este un oraș care merită vizitat, care merită valorificat la adevărata sa valoare, în special datorită obiectivelor sale, fiind primele din România, în materie de spitale, școli, farmacii, muzee etc.

De aceea am ales să prezint Municipiul Sibiu din punct de vedere antropic, cu obiectele sale unice.

3.1. Muzee

Muzeul Brukenthal este cel mai mare muzeu din sud-estul Europei, datorită colecțiilor vaste aflate în patrimoniul instituției. Situat în centrul istoric al orașului Sibiu, complexul național Brukenthal este alcătuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Arme și Trofee de Vânătoare, Muzeul de Istorie (Figura 3.1.).

Muzeul Brukenthal este primul muzeu din România deschis oficial în anul 1817, în acea perioadă având 1.090 de picturi din impresionanta colecție a baronului Samuel Brukenthal.
Palatului Brukenthal, localizat în centrul istoric al Municipiul Sibiuui, mai precis în Piața Mare, este unul dintre cele mai importante monumente în stil baroc din România. A fost ridicat în mai multe perioade, între anii 1778-1788, și a avut ca destinație reședința baronului Brukenthal, și ca scop dedicat colecțiilor baronului. Datorita faptului că este cel mai mare de acest fel și datorită locației sale central, Palatul Brukenthal este cel mai vizitat muzeu din oraș. Fațada palatului înca mai păstrează blazonul familiei Brukenthal (blazon des întâlnit pe cărțile poștale cu Sibiu). În cadrul Palatului înca se mai păstrează piesele originale, în special în saloanele baroc și spațiile de recepție.

Palatul găzduiește impresionanta Galeria de Artă, care de-a lungul timpului a fost îmbogățită prin donații și achiziții, deținând în prezent 1.200 de tablouri, printre ele aflându-se și exponate din Galeria de Artă Națională.

În cadrul Palatului se află Biblioteca Brukenthal, care deține aproape 300.000 de manuscrise, cărți străine rare, cărți românești vechi, transilvanice, cărți curente și reviste de specialitate.

Figura 3.1. Muzeul Brukenthal

(Sursa https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2a/Palatul_Brukenthal_din_Sibiu.jpg)

Muzeul Civilizației Tradiționale „Astra”. Este unul dintre cele mai mari muzee din România în aer liber si din sud-estul Europei. Se află în Pădurea Dumbrava, la 4 km de orașul Sibiu. Acest muzeu prezintă lumea satului românesc (Figura 3.2.).

Figura 3.2. Muzeul Civilizatiei Tradiționale Astra

(sursa: http://calatorim.ro/wp-content/uploads/2013/04/64-1024×768.jpg, https://cimec.files.wordpress.com/2013/09/dabaca-acum.jpg)

A fost înființat de către Cornel Irimie, în 1963, inițial având denumirea de Muzeul Tehnicii Populare. Începând cu anul 1990 muzeul se va numi Muzeul “Civilizației Populare Tradiționale”. Actualul muzeul este de fapt o continuare a primului Muzeu “Etnografic-Istoric al Românilor din Transilvania”, care a fost fondat în anul 1905 și închis în anul 1950.

Primul monument al Muzeului Civilizației Tradiționale ASTRA a fost o moară hidraulică, aceasta fiind emblema muzeului. În timp, colecția muzeului a fost dezvoltată, iar în anul 1967 a putut fi deschis publicului. Peste câțiva ani, s-a adăugat case țărănești, ateliere meșteșugarești, școala satului, biserica, popicăria, cârciuma, etc.

Suprafața Muzeului Astra este mult mai mare decât a Muzeului Satului din București, mai exact de 96 de hectare,. În cadrul muzeului sunt prezentate toate domeniile precum: agricultura, creșterea animalelor, vânatul, pescuitul, apicultura. Muzeul Civilizației Tradiționale Astra anual atrage foarte mulți turiști, iar acest lucru se datoreaza și festivalurilor meșteșugărești desfășurate aici. Deasemenea în fiecare an, în luna august, aici are loc Târgul creatorilor populari din România.

Muzeul de Istorie datează din anul 1988. La început expoziția de armuri medievale și arme se afla în Turnul Sfatului. Cele mai importante piese ale acestui muzeu sunt reprezentate de antichitățile romane și colectiile numismatice ale lui Samuel Brukenthal (Figura 3.3.).

Figura 3.3. Muzeul de Istorie

(sursa:http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/PhotoGallery/Categories/Ce-vizitam/Cultura-si-patrimoniu/Muzee-si-expozitii/Muzeul-de-Istorie-Casa-Altemberger/33.jpg)

În timp, colecțiile din cadrul muzeului au crescut considerabil, în mare parte cu ajutorul donațiilor cât și din achiziții. Astfel patrimoniul muzeului constă în aprozimativ 60.000 de monede, aproape 14.000 de obiecte de breaslă și artă decorativă, 39.000 de piese cu caracter arheologic și circa 1.900 de arme.

Cea mai reprezentativă și numeroasă colecție este cea de Arheologie, oferind vizitatorilor o imagine asupra formării poporului român din sudul Transilvaniei.

Muzeul de Istorie Naturală. A fost înființat în anul 1849, a avut un început modest, fără un sediu propiu, muzeul funcționând în diferite clădiri particulare ale orașului. Dar în timp colecțiile au crescut, iar în 1895 s-a început la construirea unei clădiri speciale pentru acest muzeu. În perioada de după al doilea război mondial s-au achiziționat cele mai numeroase piese, fiind cea mai fructuoasă, peste 95.000 de insecte din Europa, Africa, America și Asia, 7.000 de fluturi, 10.000 de insecte, 1.400 de piese minerale. În anul 1982 muzeul deținea 1.686.000 de exponate, donate de diferiți oameni de știință (Figura 3.4.).

Figura 3.4. Muzeu de Istorie Naturală

(sursa : http://www.cautalafix.ro/wp-content/uploads/2014/06/37.jpg)

În anul 1957 a devenit Secția de istorie naturală a marelui complex muzeal Brukenthal. 

În anul 1981, colecția a fost diversificată si modernizată, fiind achizitionate pe lângă numeroasele trofee medaliate din țara noastră și trofee de vânat exotic. Așadar, sunt expuse și diverse arme folosite la vânătoare, începând cu cele din paleolitic, și până în epoca modernă.

Muzeul de Arme și Trofee de Vânătoare din Sibiu aparține de complexul național Muzeal Brukenthal. Acesta a fost deschis pentru public în anul 1966 și reorganizat în anul 1981 într-o cochetă vila în stil românesc ce a aparținut colonelului-vânător August von Spiess.

Figura 3.5 Muzeul de Arme și Trofee

(sursa:http://romanianturism.com/wp-content/uploads/2014/01/muzeul-de-vanatoare-sibiu.jpg)

August von Spiess a deținut pentru mulți ani funcția de Maistru de Vânătoare a Casei Regale, fiind un renumit vânător. Speiss a adus din Africa piese valoroase, care la ora actuală fac parte din colecția muzeului. În prezent muzeul detine 1.577 de piese, obținute de la colecționari sau prin donații. Piesele muzeului sunt arme diverse și accesorii de vânătoare, trofee autohtone și exotice, acestea obtinând numeroase medalii la diferite expoziții din țară și străinătate.

Casa Artelor sau Muzeul de Etnografie Săsească „Emil Sigerus”. Casa Artelor sau Hala Măcelarilor, cum mai apare menționată, este considerată cea mai veche „casă de breaslă” din Transilvania, fiind construită în anul 1366. Municipiul Sibiu a fost printre primele orașe din Ardeal considerat nucleul medieval comercial și meșteșugăresc din zona de colonizare a sașilor (Figura 3.6.).

Figura 3.6. Casa Artelor – Muzeul de Etnografie Săsească "Emil Sigerus"

(sursa:http://www.zibo.ro/files/4cca7e88-dca4-4a83-86ba-4c92adcb6abf.jpg)

Ca în orice centru meșteșugăresc, fiecare breaslă își avea propriul sediu, în care se păstrau documentele oficiale, aveau loc întâlniri între membri și se organizau manifestări ceremoniale specifice ori festivități ale breslei.

Prima oară a fost construit doar parterul, încăperile fiind deținute de prăvălii. Așadar, parterul a funcționat strict ca și spații comerciale. A doua oară a fost construit și etajul, care era destinat întâlnirilor de breaslă a măcelarilor.

În anul 1765, etajul a fost transformat pentru câteva luni în sală de spectacole pentru actorii unei trupe de teatru conduse de actrița Gertraud Bodenburger. În anul 1787 a fost pusă, pe fațadă, stema Municipiul Sibiului, cu săbiile încrucișate și frunzele de nufăr.

Hala Măcelarilor și-a schimbat numele în “Casa Artelor” la sfârșitul secolului al XX-lea când a intrat în posesia Muzeului Brukenthal,parterul începand să fie folosit ca spațiu pentru artă contemporană, iar sala mare drept spațiu pentru manifestări artistice și culturale. Din vara anului 2007, ”Casa Artelor” a devenit sediul Muzeului de Etnografie Săsească “Emil Sigerius”.

Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder” a fost amenajat între anii 1986 – 1990. Piesele muzeului proveneau de la numeroși colecționari, donațiile din partea Ambasadei Chinei la București sau donații de la Muzeul Jucăriilor din Hyogo (Japonia) (Figura 3.7.).

Colecțiile muzeului în mare parte sunt compuse din piese “exotice” din Japonia, Laponia, Nordul Africii și izvoarele Nilului, China, Oceania, Brazilia, Asia Mică, Australia etc.

Din punct de vedere cronologic, colecțiile muzeului sunt împărțite în două părți : colecții vechi, piese fiind donate în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și colecții noi, piese donate după anul 1990. Astfel muzeul deține un cadru istoric foarte diversificat istoric, geografic și etno-cultural, începând cu mumia egipteană și sfârșind cu cele mai noi achiziții. Dar totuși, cele mai valoroase piese sunt cele mai vechi. Acestea provin din toate continentele, fiind donate de colecționari.

Figura 3.7 Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder”

(sursa:http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/PhotoGallery/Categories/Ce-vizitam/Cultura-si-patrimoniu/Muzee-si-expozitii/Muzeul-de-Etnografie-Universala-“Franz-Binder”/fb-01.jpg)

Muzeul de Istorie a Farmaciei a fost înființat în anul 1972 în clădirea în care a funcționat timp de 3 secole, începând cu anul 1600 farmacia “La Ursul Negru”. Secție a Muzeului de Istorie Naturală și parte componentă a Muzeului Național Brukenthal, muzeul deține cele mai valoroase piese folosite în farmaciile din secolele XVI-XIX (sticla, lemn, vase de ceramică, porțelan, flacoane, truse farmaceutice și medicale) (Figura 3.8.).

Având în vedere că aici a lucrat, timp de un an, în calitate de secretar inventatorul homeopatiei, Cristian Friedrich Samuel Hahnemann, muzeul deține și o importantă colecție homeopatică, respectic 2.900 de piese, respectiv truse și flacoane cu preparate homeopatice.

Astfel muzeul deține 6.600 de piese provenite din 32 de localități din țară.

Figura 3.8 Muzeu de Istorie a Farmaciei

(sursa:http://romanianturism.com/wp-content/uploads/2014/01/farm2.jpg)

3.2. Municipiul Sibiu Vechi

Pasajul Scărilor este cel mai pitoresc loc specific Municipiului Sibiului vechi, face legătura între Orașul de Sus și Orașul de Jos si este cunoscut și sub numele de “Zidul cu ace” (Figura 3.9.)

Primăria a investit 3.000.000 de lei în anul 2006 pentru consolidarea solului pasajului, refacerea zidăriei, și așternerea pavajului pe scări.

Figura 3.9 Pasajul Scarilor

(sursa:http://www.Municipiul Sibiu.ro/poza_zilei/1024×768/pic2003-02-16.jpg)

Piața Mare Sibiu reprezintă un simbol al orașului, una dintre cele mai mari din Transilvania, situată în partea de nord a orașului (Figura 3.10.).

A fost construită în 1366, fiind locul unde se comercializă cerealele, dar și loc de întâlniri sau execuții publice.

Aici se află și “Cușca pentru nebuni”, unde erau expusi în timpul zilei cei ce tulburau liniștea noaptea.

Figura 3.10 Piața Mare din Sibiu

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d2/Orasul_Sibiu_Piata_Mare.jpg

Piața Mică Sibiu a fost construită în secolele XIV-XVI, mai este cunoscută și sub numele de “Ringul cel mic”, și reprezintă vechiul centru comercial al orașului (Figura 3.11.).

Piața este alcătuită din două părți : latura Nordică, care are o formă circulară și latura Sudică reprezentată prin clădirile cu arcade semicirculare.

O caracteristică specifică Pieței Mici sunt felinarele suspendate, confecționate din fier forjat.

Unul dintre cele mai cunoscute elemente al Pieței Mici este Turnul Sfatului, cu un ceas care funționează de aproape 700 de ani. De la ultimul nivel al Turnului ai parte de o vedere panoramica asupra Municipiul Sibiuui.

Figura 3.11 Piața Mică din Sibiu

(sursa:http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/photogallery/categories/ce-vizitam/destinatii/orase-istorice/sibiu/centrul-istoric/piete-istorice/piata-mica/piata-mica-01.jpg)

Podul Minciunilor din Sibiu acest pod reprezintă simbolul orașului Sibiu,făcând legatura dintre Orașul de Jos și Orașul de Sus (Figura 3.12.).

A fost construit în anul 1859, fiind primul pod din România și al doilea din Europa confecționat din fontă turnată, având la capete stema Municipiul Sibiuui.

Acest pod este încărcat de legende, toate dintre ele ajungând la același final și anume, mincinoșii erau aruncați de pe pod.

Figura 3.12 Podul Minciunilor din Sibiu

(sursa: http://www.descoperalocuri.ro/wp-content/uploads/2013/10/podul_minciunilor_399204001.jpg)

3.3. Parcuri

Parcul ASTRA a luat naștere în 1879, o data cu înființarea unei societăți pentru înfrumusețarea orașului. Este prima societate de acest gen din Transilvania, iar Parcul Astra fiind prima realizare importanta a acesteia (Figura 3.13.).

Situat în inima orașului, parcul a fost reamenajat în 1926 . Parcul găzduiește 8 busturi ale unor importante personalități ai țării: George Barițiu, Octavian Goga, Timotei Cipariu, Ioan Slavici, Badea Cârțan, Andrei Mureșanu, Andrei Șaguna , și Gheorghe Lazăr.

La sfârșitul anului 2006, Primăria a donat peste 300.000 de lei, având ca principal scop realizarea unei fântâni arteziene cu 9 jeturi de apă mari și 16 mici, laminate.

Figura 3.13 Parcul Astra

(sursa: http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/PhotoGallery/Categories/Ce-vizitam/Destinatii/Orase-istorice/Sibiu/Parcuri-si-gradina-zoo/Parcul-Astra/parcul-astra-2.jpg)

Parcul Sub Arini a fost înființat în 1856, printr-o hotărâre a Municipalității. Cu suprafața sa de 22 de hectare, parcul este unul dintre cele mai vechi și mai mari parcuri din România (Figura 3.14.).

Din 1938 în acest parc se află și statuia lui Mihai Eminescu bust realizat de sculptorul Radu Moga. Din 1979, parcul devine o bogată și adevărată grădină botanică, fiind asfaltate principalele alei.

La ora actuală parcul deține 95 de specii de păsări sedentare sau migratoare și 68 de specii vegetale (aproape jumate fiind exotice ). Pe lângă castani, arini, tei, și alți copaci (unii dintre ei cu vârsta de peste 150 de ani) pot fi văzute aici și specii din America de Nord ,din Extremul Orient, ori bradul de Caucaz.

În cadrul parcului se afla și spații de joacă pentru copii și de relaxare si o fântână arteziană.

Figura 3.14 Parcul Sub Arini

(sursa:http://www.Municipiul Sibiu.ro/galerie-poze-sibiu/subarini3.jpg)

Parcul natural “ Pădurea Dumbrava “ se afla la 4 km de Sibiu și leagă reședința de județ cu orașul Rășinari. Pe suprafața parcului se află Muzeul Civilizației Populare Tradiționale “Astra” și Gradina zoologică (deschisă în 1929, fiind prima grădină zoologica din România) (Figura 3.15.).

În anul 1852 Parcul ( și implicit Municipiul Sibiu ) a fost vizitat de Împăratul Franz Joseph I

În anul 1929 o parte a parcului este electrificată.

Figura 3.15 Parcul natural Dumbrava

(sursa:http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/10412004-tara-din-dumbrava-Municipiul Sibiuui)

3.4. Catedrale și Biserici

Catedrala Evanghelică este una dintre cele mai grandioase clădiri din centrul istoric al orașului Sibiu și asta grație înălțimii turnului acesteia (peste 73 de metri, fiind cel mai inalt din Transilvania) văzut din aproape oricare parte a orașului. Imaginea Catedralei Evanghelice este cea mai întâlnită pe cărțile poștale cu orașul Sibiu (Figura 3.16.).

Orga din interiorul său este cea mai mare orgă din sud-estul Europei,realizată în stil baroc în anul 1671. Pe timp de vară se organizează concerte la orgă fapt care atrage numeroși artiști.

Biserica este una dintre cele mai importante monumente în stil gotic din România. În axul bisericii se află una dintre cele mai superbe cristelnițe de bronz din țara noastră, care datează din 1438. De-a lungul timpului biserica a servit și ca loc de înmormantări pentru primari sau diferite personalități a orașului Sibiu.

Figura 3.16 Catedrala Evanghelică

(sursa: http://www.popp-si-asociatii.ro/wp-content/uploads/2014/05/P9250476+new-1024×768.jpg)

Biserica Ursulinelor. Istoria sa datează din jurul anului 1479 când a fost construită de către călugării dominicani. Doua secole mai târziu a fost transformată din stilul gotic în cel baroc. Deși transformată, se mai poate observa și în ziua de azi elementele gotice (Figura 3.17.).

Binefăcătoarea bisericii a fost împărăteasa Maica Teresa, care a donat numeroși bani pentru extinderea sa.

Biserica Ursulinelor este una dintre cele mai frumoase și importante biserici din Sibiu.

Figura 3.17. Biserica Ursulinelor

(sursa:http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/PhotoGallery/Categories/Ce-vizitam/Cultura-si-patrimoniu/Patrimoniu-religios/Alte-biserici/Biserica-Ursulinelor/biserica-ursulinelor-1-ref.jpg)

Biserica dintre Brazi. Datorită faptului că în ultimele două secole în cimitirul acestei biserici au fost înmormântați multe personalități a orașului Sibiu, Biserica dintre Brazi este una dintre cele mai importante lăcașe de cult din această localitate (Figura 3.18.).

Este una dintre cele mai vechi monumente de cult românesc din Sibiu, datând din 1788. Atât fațada bisericii, cât și interiorul său conțin elemente gotice, reprezentate prin coloane masive, motivul scoicii și pilaștrii.

Figura 3.18 Biserica dintre Brazi

(sursa:http://www.Municipiul Sibiu.ro/poza_zilei/1024×768/pic2003-12-19.jpg)

Sinagoga din Sibiu. În anul 1898 președintele comunității evreiești din Sibiu a obținut banii necesari pentru construirea unui lăcaș evreiesc. Sinagoga din Sibiu reusind sa fie ridicata intr-un an de zile (Figura 3.19.).

Sinagoga este alcătuita dintr-un singur corp în forma dreptunghiulară.

Figura 3.19 Sinagoga din Sibiu

(sursa:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3c/Sinagoga_din_Sibiu4.jpg)

Biserica Romano Catolica. În anul 1726 s-a început construirea ei și a fost finalizată în 1733. La început interiorul bisericii nu era pictat și nu exista înăuntru decât o singura fresca, pictatată în 1777, cea cu Maica Domnului încoronată de Sfânta Treime.Aceasta biserica a reusit sa fie pictata abia in anul 1904 de catre Ludwig Kandler din Munchen. Orga actuală din interiorul bisericii datează din 1860, iar în interiorul curții parohiale de lângă biserică se află statuia Sfântului Martir Johannes Nepomuk (Figura 3.20.).

Figura 3.20 Biserica Romano-catolica

(sursa:http://www.sibiuturist.ro/images/large/locations_1397.jpg)

Biserica Franciscană. Biserica în stilul gotic a fost construită în mai multe etape, între anii 1425-1776. La început, în Evul Mediu, s-a numit Mănăstirea Clariselor, aparținând unui ordin de călugărițe foarte sever. După Reforma luterană, mănăstirea a fost desființată și a început să fie folosită ca și depozit de cereale, degradânde-se o dată cu trecerea anilor (Figura 3.21.).

În 1716 a fost redată călugărilor franciscani, iar pe data de 13 iunie 1716 a avut loc prima liturghie dupa atâția ani.

În 1949 clădirea a fost confiscată de regimul comunist , iar călugării deportați în lagăre , și nici până în prezent nu a fost retrocedată.

Figura 3.21 Biserica Franciscană

(sursa:http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/cladiri/biserica_franciscana_1.JPG)

Biserica Reformată a fost finalizată în 1786, după mai mulți ani de muncă, fiind un monument sobru, atât în exterior, cât și în interior. Orga din interiorul bisericii datează din 1858 (Figura 3.22.).

Din punct de vedere arhitectural, biserica este construită în stilul baroc ardelenesc.

Clădirea apare pe o hartă a orașului Sibiu abia în anul 1829.

Figura3.22 Biserica Reformată

(sursa:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5f/Sibiu_Biserica_reformata_(6).jpg)

Catedrala Ortodoxă a fost ridicată la inițiativa mitropolitului Andrei Șaguna, dar datorită vremurile neprielnice, când nu existau posibilități financiare, abia al treilea urmaș al său metropolitan, Ioan Mețianu, avea bucuria să vadă biserica finalizată, în anul 1906 (Figura 3.23.).

La sfințirea sa a luat parte numeroși episcopi, protopopi, diaconi și o mulțime de credincioși. Printre invitații de seama a fost Nicolae Iorga, Dr. Friederich Teutsch și autoritătile locale.

Cel mai important element al acestei catedrale este reprezentat de cupolă, înconjurată de patru turnulețe mai mici.

Catedrala Ortodoxă este considerată o clădire impunătoare, monumentală și sobră a orașului Sibiu.

Figura 3.23 Catedrala Ortodoxă

(sursa:http://94.177.8.5/_upload/img/12982068043757544502.jpg)

Capela Sfintei Cruci cunoscută și sub numele de “Clopoțelul de Argint” , Capela Sfintei Cruci a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XIII- lea, în Piața 1 Decembrie.

În anul 1432 din cauza năvălirii turcilor, biserica a suferit mari stricăciuni, motiv pentru care în 1474 biserica se mută în interiorul cetății. De fapt, nu clădirea este cea care ridică interesul turiștilor, ci crucifixul din interiorul său. Înalt de 7 metri, crucifixul a fost sculptat dintr-un singur bloc de piatră și pus deasupra altarului (Figura 3.24.).

Datorită faptului că orașul a fost atacat în 1659 de trupele principelui Gheorghe Rakoczi II, autoritățile locale au hotărât să demoleze biserica ca să nu poată fii folosită ca punct de atac, iar crucea a fost îngropată timp de 24 de ani.

În 1683 crucea a fost dezgropată, iar dupa două secole s-a născut capela pe care o vedem în zilele noastre. Din anul 1954 Capela Sfintei Cruci este declarată monument istoric.

Figura 3.24 Capela Sfintei Cruci

(sursa:http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/cladiri/capela_crucii.jpg)

Biserica din "Groapă" este o biserică ortodoxă construită între 1788-1789 cu banii donați de văduva Stana Hagi Petru Luca. În anul 1802 biserica a fost distrusă de cutremur și apoi refăcută de ginerele văduvei (Figura 3.25.).

Biserica în sine este simplă, singurele elemente mai deosebite sunt pilaștri cu capiteluri dorice, iar interiorul asemenea multor biserici din Sibiu, este sobru.

Un lucru însemnat este cimitirul situat lângă biserică. Aici sunt îngropați ctitorii bisericii Stana Petru Luca, fiica sa Păuna și soțul acesteia Hagi Constantin Popp, dar și personalități importante : primul episcop ortodox român al Transilvaniei- Vasile Moga, mitropolitul Miron Romănul, directorul școlilor naționale românești din Ardeal – Zaharia Boiu, scriitorul Ioan Codru Drăgușanu.

Figura 3.25 Biserica”Din groapă”

(sursa:http://photos.wikimapia.org/p/00/03/36/93/89_big.jpg)

Biserica Azilului a fost înființată în anul 1292 și a funcționat 700 de ani ca Biserică-Spital a orașlui Sibiu. Acest spital a fost cel mai vechi din țară și printrele primele din sud-estul Europei. La început a fost romano-catolică, apoi protestantă, iar în final la sfârșitul secolului XX devine Biserică Ortodoxă (Figura 3.26.).

Figura 3.26 Biserica Azilului

(sursa: http://photos.wikimapia.org/p/00/02/34/85/37_big.jpg)

3.5. Turnuri

Turnul Sfatului este printre cele mai importante simboluri ale orașului transilvănean, aflându-se în centrul orașului de la întemeierea Municipiul Sibiului (Figura 3.27.).

A primit denumirea de Turnul Sfatului, deoarece aici se afla situata cladirea unde se aduna “sfatul orasului”.

In decursul anilor, turnul a avut de suferit, prabusindu-se in urma unui cutremur la doar doua secole dupa ce a fost construit. În 1588 el este reconstruit. Baza sa și parterul este folosit din vechi timpuri ca trecere din Piata Mare spre Piata Mica.

La penultimul etaj se afla ceasul care are mecanismul sau de funcționare, care da ora exactă de secole. Înalțimea sa este echivalentă cu cea a unei clădiri cu 7 etaje, iar din vârful său se poate admira superba panoramă a orașului Sibiu.

Figura 3.27 Turnul Sfatului

(sursa:http://www.ideal-travel.ro/imagini/upload/original/atractii_turistice/Turnul%20Sfatului%20-%20Sibiu3.jpg

Turnul Porții Cisnădiei. Construit în secolul al XV-lea, a aparținut breslei măcelarilor. Distrus în secolul al XIX-lea, a fost recondiționat în 2008, iar în prezent aparține breslei artiștilor.

În trecut doar asociațiile înstărite primeau o asemenea onoare, să dețină un sistem de fortificații. Astfel li s-au recunoscut măcelarilor puterea (Figura 3.28.).

Tot în aceeași perioadă, Poarta Turnului este dată croitorilor, Poarta Ocnei, breslei cizmarilor, iar Poarta Elisabeta – cojocarilor.

Turnul Porții Cisnădiei a fost un simbol al rezistenței împotriva inamicilor, astfel măcelarii sunt pomeniți în numeroase rânduri în cronicile Municipiul Sibiuui.

Figura 3.28 Turnul Porții Cisnădiei

(sursa:http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/fortificatii/9.jpg)

Turnul Archebuzierilor – Turnul Pânzarilor a fost construit în secolul al XV-lea și este cel mai sudic turn. Inițial turnul Pânzarilor, are în plan octagonal și este alcătuit din patru nivele de tragere cu arme ușoare. Este construit din piatră până la înălțimea de 1 metru, iar de la 1 metru în sus din cărămidă (Figura 3.29.).

Figura 3.29 Turnul Archebuzierilor – Turnul Pânzarilor

(sursa:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8c/Turnul_Archebuzierilor_din_Sibiu3.jpg)

Turnul Dulgherilor a fost construit la începutul secolului al XV-lea, fiind o construcție care la bază prezenta o forma circulară, delimitată de porțiunea următoare printr-o cornișă pronunțată. De la acest nivel, turnul capătă forma unei prisme octogonale, încheiată în partea superioară prin clasica porțiune ieșita în afară, susținută de console cu guri de păcură între arce (Figura 3.30.).

Figura 3.30 Turnul Dulgherilor

(sursa: http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/fortificatii/16.jpg)

Turnul cu Pulbere făcea parte din cel mai puternic complex fortificat al orașului, care apăra Poarta Ocnei (sau a Cizmarilor). Este un turn masiv, cu plan circular, construit în acest mod pentru a putea rezista tirului artileriei de asediu. Așa cum îi arată și numele, era folosit pentru depozitarea prafului de pușcă. Având în vedere sistemul său de fortificare, conceput pe la mijlocul secolului al XVI-lea, putem deduce că acest turn datează din această perioadă (Figura 3.31.).

Figura 3.31 Turnul cu pulbere

(sursa: http://4.bp.blogspot.com/-lZGMkXLBODY/TeZfkw1y_vI/AAAAAAAAAMI/0YgVGEBhEoQ/s1600/turn+1a.jpg)

Turnul Pielărilor este un turn solid, dar scund, are guri pentru vărsarea lichidelor fierbinți ( ulei, smoală etc), localizate în patru direcții diferite, de asemenea și patru locuri pentru tunuri. Turnul mai este dotat și cu un acces subteran (Figura 3.32.).

Figura 3.32 Turnul Pielărilor

(sursa: http://baroc.sibiu.ro/img/3/turnul%20pielarilor.jpg)

Turnul Scărilor a fost construit la sfârșitul secolului al XII-lea, pe fundațiile celui mai vechi element păstrat din incinta de fortificații din jurul bisericii existente aici, din perioada menționată mai sus. Este o construcție solidă din cărămidă, cu un singur etaj, iar la primul nivel având o trecere boltită. Pe sub acest turn se poate ajunge la scările care fac legătura dintre Orașul Vechi și Orașul Nou (Figura 3.33.).

Figura 3.33 Turnul Scărilor

(sursa: http://www.turism.sibiu.ro/album/albums/userpics/10001/17~8.jpg)

Turnul Scării Aurarilor este o constucție în plan rectangular, cu o înălțime a două etaje, și cu un acoperiș construit pe două nivele. La parter, turnul este pătrus de o trecere boltită, prin care se ajunge la scările ce duc în Piața Aurarilor, de aici și numele său. Ambele etaje găznuiesc câte o încăpere folosită în prezent ca locuință și care sunt prevăzute cu ferestre ample dreptunghiulare,specifice Renașterii (Figura 3.34.).

Figura 3.34 Turnul Scării Aurarilor

(sursa: http://iturism.ro/media/33/mari/image_50233.jpg)

Turnul Gros – Sala Thalia datează din 1540, este o construcție în plan semicircular, în forma literei U, cu ziduri de piatră și cărămidă, și cu o platformă pe care erau așezate turnurile (Figura 3.35.).

În anul 1787 inițiatorul primei librării din România, care avea să devină primarul Municipiul Sibiuui un an mai târziu, Martin Hochmeister, a obținut cedarea clădirii pentru construirea Sălii Thalia, care avea să devină primul teatru din România, dar și unul din puținele din Europa, în acea perioadă.

În 1788 teatrul a fost ridicat, iar când a avut loc primul spectacol, era de o frumusețe rară.

De-a lungul anilor pe scena teatrului aveau să urce personalități importante pentru România, cum ar fii Mihai Eminescu, George Enescu. Teatrul și-a desfășurat activitatea timp de 161 de ani, pâna în 1949, când a fost distrus de un incendiu.

În 1990 s-a început la reabilitarea sa, care a durat 14 ani, din 2004 devenind Filarmonica orașului Sibiu.

Figura 3.35 Turnul Gros

(sursa:http://www.casaluxemburg.ro/wp-content/uploads/2010/01/sala-thalia-turnul-gros.jpg)

Turnul Olarilor a fost construit la mijlocul secolului al XVI-lea , este în plan dreptunghiular. Acoperișul este în forma unei piramide înalte, cu baza dreptunghiulară. Îngrijirea și apărarea turnului le revenea breslei Olarilor (Figura 3.36.).

Figura 3.36 Turnul Olarilor

(sursa: http://www.infopensiuni.ro/cazare-sibiu/obiective-turistice-sibiu/turnul-olarilor-din-sibiu_139/poza-turnul%20olarilor.jpg)

3.6. Cladiri istorice

Casa de vară Brukenthal. Fosta reședință de vară a baronului Samuel von Brukenthal, a fost construit în anul 1772 , în forma literei L. La parter se aflau două bucătării precum și camerele servitorilor, iar la etaj se află apartamentul baronului, cu un dormitor, o cameră de vizite intime, o cameră de vizite alese, sufrageria, camera de vizite oficiale și nu în ultimul rând pinacoteca ( cu 39 de tablouri). După moartea baronului aici a funcționat un internat de fete, dar și sediul vămii. Iar în prezent nu este locuită de nimeni și se degradează pe zi ce trece (Figura 3.37.).

Figura 3.37 Casa de vară Brukenthal

(sursa: http://www.ourheritage.ro/wp-content/uploads/2014/01/SB-339-1.jpg)

Casa cu Cariatide. Aceasta clădire este una dintre cele mai interesante obiective din Sibiu, remarcându-se în mod deosebit prin cele doua statui de la intrare care reprezintă două femei stând în picioare. Aici a stat pe vremuri cel mai bun argintar din Sibiu, Sebastian Han. Casa a fost construită în stilul baroc în formă dreptunghiulară cu o curte interioară mare (Figura 3.38.).

La ambele sale etaje se remarcă galeriile cu coloane, care dau un aer de epocă clădirii.

Casa cu cariatide se remarcă prin cariatidele care reusesc sa atraga privirile turistilor.

Figura 3.38 Casa cu Cariatide

(sursa: http://www.ibishotels.ro/data_files/galerie-foto-atractii-turistice/295/large_turismsibiuro_295.jpg?1358952820)

Casa Haller a fost construită în secolul al XIV-lea în stilul gotic. La început a aparținut unor senatori ai orașului, iar apoi devenind propietatea familiei Haller, timp de 345 de ani, care v-a transforma clădirea gotică într-o reședință elegantă în stilul Renașterii (Figura 3.39.).

Casa încă mai păstrează elementele sale originale, cum ar fii sistemul de boltire, turnul locuinței care se află în curtea sa și scara în spirală.

Figura 3.39 Casa Haller

(sursa: http://www.infopensiuni.ro/cazare-sibiu/obiective-turistice-sibiu/casa-haller-sibiu_6706/poza-casahaller.jpg)

Casa Hecht a fost ridicată în secolul al XV-lea, în această casă functionând prima oară monetăria Municipiul Sibiului (Figura 3.40.).

De-a lungul anilor, Casa Hecht a trecut prin mâna mai multor propietari, și anume, prin mâna unor bancheri florentini, apoi patricianului Georg Hecht, primar al Municipiul Sibiuui, iar apoi în posesia familiei Wayda timp de 237 de ani .

În 1745, aici va funcționa primul oficiu poștal din Transilvania, o data cu inaugurarea liniei poștale Viena-Sibiu. În 1821 Casa Hecht devine sediul Universității Săsești.

Figura 3.40 Casa Hecht

(sursa: http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/cladiri/piata_mare_nr8_2.jpg)

Casa Lutsch a fost construită la sfârșitul secolului al XV-lea, și a avut numeroși propietari. În curtea casei a existat o capelă care a rezistat până la începutul secolului al XVIII-lea. În prezent adăpostește Sediul Forumului Democrat al Germanilor din România (Figura 3.41.).

Mulți cred că această casă a fost construită înca din 1424 de către regale Sigismund, cu scopul de a-i găzdui pe regi, înalți demnitari și voievozi din toate părțile lumii.

Figura 3.41 Casa Lutsch

(sursa: http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/cladiri/piata_mare_nr13.jpg)

Casa Luxemburg a fost construită în secolul al XV – lea. Se zice că primul nume ( Casa Schaser) l-a primit datorită culorii vișinii a pereților, dar și după stilul diferit al construcției (Figura 3.42.).

În trecut s-a numit Casa Schaser, dar după 30 martie 2004, cu ocazia vizitei Marelui Duce Henri de Luxemburg și a Marii Ducese Maria Teresa de Luxemburg, a primit actualul nume, Casa Luxemburg. Între anii 1999- 2003 Serviciul de Situri si Monumente Nationale a Luxemburgului a finanțat lucrările de restaurare a clădirii.

În prezent, aici funcționează Consulatul Onorific al Marelui Ducat al Luxemburgului, centru de resurse regional, și un hostel cu posibilități de cazare într-un decor medieval.

Figura 3.42 Casa Luxemburg

(sursa: http://exp.cdn-hotels.com/hotels/3000000/2910000/2908800/2908761/2908761_124_z.jpg)

Casa Albastră a luat ființă în secolul al XV-lea, însă denumirea abia în 1819 i-a fost atribuită. Corpul din spatele Casei Albastre a ținut spectacole de teatru, iar un secol mai târziu a găzduit Academia de Drept câțiva ani, ca apoi să devină sediul Societății de Stiințe Naturale. La ora actuală găzduiește câteva sectoare a Muzeului Național Brukenthal (Figura 3.43.).

Figura 3.43 Casa Albastră

(sursa: http://www.infopensiuni.ro/cazare-sibiu/obiective-turistice-sibiu/casa-albastra–casa-moringer-sibiu_6708/poza-casaalbastra.jpg)

Casa Carol si Michael Brukenthal a fost construită în secolul al XV- lea și a fost deținută la început de altă familie. Apoi a fost achiziționată de Carol și Michael Brukenthal . Ea a fost transformată potrivit gusturilor epocii și a noilor propietari, rezultând o casa de toată frumusețea, asemanatoare unui palat (Figura 3.44.).

Figura 3.44 Casa Carol și Michael Brukenthal

(sursa: http://photos.wikimapia.org/p/00/03/13/28/23_big.jpg)

Casa Weidner. Veche de peste șase secole, a fost pe rând restaurant, capelă, reședință a arhitectului Kos Karoly și atelier de marochinărie (Figura 3.45.).

Această clădire a rezistat de-a lungul timpului furtunilor, incendiilor și ciumei.

Stilul casei este cel al Renașterii rezultat din construcția ferestrelor și a unor fragmentele în acest stil.

Un lucru impresionant este faptul că deși a trecut prin multe pățănii, pe arcul de piatră încă a rămas întipărit de-a lungul anilor o deviză, și anume “să știi multe dar să spui puține / nu răspunde tuturor celor care întreabă”.

Figura 3.45 Casa Weidner

(sursa: http://villaweidner.ro/wp-content/gallery/poze-header/foto_004789.jpg)

Casa Weidner – Reussner – Czekelius. Această casa a luat naștere în secolul al XVI-lea prin alăturarea a două edificii (Figura 3.46.).

Ea poartă numele propietarilor care de-a lungul anilor și-au pus amprenta asupra sa. Parterul a aparținut familiei Weider, iar apoi a lui Johann Reussner. Iar celălalt corp de clădire, a aparținut familiei Czekelius.

Figura 3.46 Casa Weidner – Reussner – Czekelius

(sursa: http://www.Municipiul Sibiu.ro/poze_sibiu_case_vechi/Casa-Weidner-Reussner-Czekelius_th.jpg)

Casa Altemberger-Pempflinger (Primaria veche) a fost construită la sfârșitul secolului al XV-lea în stilul gotic, este alcătuita din 10 corpuri, plus un turn de apărare. A aparținut primarului din acea perioadă Thomas Altemberger ( 1470-1491 ). După moartea sa, casa a intrat în posesia primarului Nicolaus Prol, iar apoi în cea a lui Johannes Lulay. În anul 1521 casa a fost cumpărată la licitație de către primăria sibiană, devenind primăria orașului Sibiu până în 1945 (Figura 3.47.).

Figura 3.47 Casa Altemberger-Pempflinger (Primaria veche)

(sursa: https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/media/imagini/2015/06/28/casa-altemberger-pempflinger-primaria-veche-din-sibiu-judetul-sibiu.jpg)

3.7. Manifestări culturale

Municipiul Sibiu este cunoscut și datorită numeroaselor sale festivale, care fascinează orice turist.

Festivalul Internațional de Film Transilvania . În cei 13 ani de existență, Festivalul Internațional de Film Transilvania, a devenit un brand recunoscut în România datorită calității programelor prezentate, organizării excelente, atmosferii placate și multitudinii de evenimente, de la seminarii până la concerte și petreceri până dimineața (Figura 3.48.).

Figura 3.48 FIFT

(sursa: http://www.mirceahodarnau.ro/wp-content/uploads/2012/06/TIFF-Sibiu-2012-.jpg)

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, înființat în 1991, este cel mai important festival anual de artele spectacolului din România și al treilea din Europa.Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a fost un motiv important pentru obținerea statutului de Capitală Culturală Europeană crescând de la un an la altul, ajungând la 350 de evenimente în 11 zile de festival, participând pestte 70 de țări ale lumii (Figura 3.49.).

Festivalul Internațional de Teatru își propune să promoveze teatrul românesc și internațional prin prezentarea la Sibiu a celor mai bune spectacole ale momentului.

Figura 3.49 Festivalul International de Teatru de la Sibiu

Festivalul de Jazz Sibiu este unul dintre cele mai mari și longevive festivaluri de jazz din România. A fost înființat în anul 1974 la Sibiu. Profesorul de muzica Nicolae Ionescu a fost cel care l-a înființat, alături de alți membri ai Clubul de Jazz din Sibiu pe care profesorul l-a condus. Este cel mai vechi festival de acest gen din România și unul dintre cele mai vechi festivaluri de jazz din lume, motiv pentru care Municipiul Sibiu a fost declarat „Capitala Jazzului” din România (Figura 3.50.).

Figura 3.50 Festivalul de Jazz Sibiu

(sursa: http://digital-library.ulbsibiu.ro/dspace/bitstream/123456789/127/1/BUSibiu_CCE2007_Sibiu_Jazz_Festival_Vienna_Art_Orchestra_01.jpg)

Targul Olarilor este cel mai vechi eveniment cultural al Municipiul Sibiuui contemporan. În fiecare an meșteri olari din toată țara îsi expun produsele în Piața Mare din Sibiu, recreând atmosfera din secolul XVIII. Peste 100 de meșteri olari îsi expun creațiile, dând oportunitatea turiștilor și localnicilor să cumpere ulcele, oale, farfurii și căni, vase decorative, toate realizate din lut (Figura 3.51.).

Figura 3.51 Targul Olarilor

(sursa: http://ziarullumina.ro/img/resize/ziarullumina.ro/images/2014-09/08-targul-olarilor_w1000_h666_q100.jpg)

Targul de Craciun de la Sibiu a fost înființat în anul 2007 de Asociația Events For Tourism și cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu. A ajuns cunoscut în întreaga țară pentru tradiția și amploarea creată (Figura 3.52.).

Figura 3.52 Targul de Craciun de la Sibiu

(sursa : http://tvdece.ro/wp-content/uploads/2014/12/targ-de-craciun-in-sibiu.jpg)

4. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIBIU

Harta muzeelor fig. 1

Traseul muzeelor : Muzeul Brukenthal-Muzeul de Istorie-Muzeul de Istorie Naturala-Muzeul de Arme si Trofee-Muzeul de Farmacie

Acest traseu se realizează în 3 ore și 25 de minute, cu staționare de 30 de minute la fiecare muzeu.

Harta muzeelor fig. 2

Traseul muzeelor : Muzeul Civilizatiei Traditionale Astra-Muzeul de Etnografie Saseasca-Muzeul de Etnografie Universala “Franz Binder”.

Acest traseu se realizează în 4 ore și 18 minute, cu staționare de o oră la fiecare muzeu

Harta Municipiul Sibiuui vechi

Traseul Municipiul Sibiului Vechi : Pasajul Scarilor- Piața Mică Sibiu-Piata Mare Sibiu-Podul Minciunilor.

Acest traseu se realizează în 2 ore și 6 minute cu staționare de 30 de minute la fiecare obiectiv.

Harta parcurilor

Traseul parcurilor : Parcul Astra-Parcul Sub Arini-Parcul Național Dumbrava Municipiul Sibiuui

Acest traseu se realizează în 3 ore și 3 minute cu staționare de 30 de minute în fiecare parc.

Harta catedralelor si bisericilor fig. 1

Traseul catedralelor și bisericilor : Catedrala Evanghelica-Biserica Ursulinelor-Biserica Dintre Brazi-Sinagoga din Sibiu-Catedrala Ortodoxă

Acest traseu se realizează în 3 ore și 24 de minute cu staționare de 30 de minute la fiecare biserică.

Harta bisericilor fig. 2

Traseul bisericilor: Biserica Romano Catolica-Biserica Franciscana-Biserica Reformata-Biserica din Groapa-Biserica Azilului.

Acest traseu se realizează în 3 ore și 18 minute, cu staționare de 30 de minute la fiecare biserică.

Harta turnurilor

Traseul Turnurilor: Turnul Pulberariei-Turnul Pielarilor-Turnul Scarilor-Turnul Scării Aurorilor-Turnul Sfatului-Turnul Gros- Turnul Dulgherilor-Turnul Olarilor-Turnul Archebuzierilor-Turnul Porții Cisnadiei.

Acest traseu se realizează în 3 ore și 19 minute, cu staționare de 15 min pe turn.

Harta cladirilor istorice fig. 1

Traseul Caselor turistice: Casa de Vară Brukenthal-Casa cu Cariatide-Casa Hecht-Casa Lxemburg, Casa Albastră

Acest traseu se realizează în 3 ore și 38 de minute, cu staționare de 30 de minute la fiecare obiectiv turistic.

Harta cladirilor istorice fig. 2

Traseul clădirilor istorice: Casa Haller, Casa Lutsch, Casa Carol și Michael Brukenthal, Casa Weidner, Casa Weider-Reussner-Czekelius, Casa Altemberg-Pemplinger

Acest traseu se realizează în 1 oră și 41 de minute, cu staționare de 15 minute la fiecare obiectiv.

CONCLUZII

În concluzie, după cele menționate mai sus, Municipiul Sibiu este un oraș istoric care impresionează prin istoria sa, prin faptul că vechile structuri de apărare se păstrează încă în foarte bune condiții, și prin patrimoniul său construit. Este un oraș cultural de excepție, apreciat la nivel european și internațional pentru evenimentele sale cultural, pentru muzeele sale, pentru viața sa culturală care crește continuu, în număr de evenimente și calitate. Municipiul Sibiu este un spațiu bogat și din punct de vedere al peisajului natural, este un oraș multietnic, fiind și o locație economică de succes.

Scopul acestei teme de licență este scoaterea în evidență a obiectivelor turistice antropice a Municipiului Sibiu, meritându-și pe bună dreptate numele de “Capitală Culturală Europeană” în anul 2007. În atingerea acestui scop, am realizat trasee turistice pe diferite categorii, menite să faciliteze turistului vizitarea obiectivelor turistice.

BIBLIOGRAFIE

Cazes, G., Lanquar, R., (1980), L’aménegement touristiques, P.U.F., Paris

Cândea, M., Erdeli, G., Simon, T., (2000), România. Potențial turistic și turism, Edit. Universității din București

Ciangă, N., (2007), România. Geografia Turismului, Presa Univ. Clujeană, Cluj-Napoca

Cocean, P., Vlăsceanu, Gh., Negoescu, B., (2002) Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București;

Constantinescu R., Sfârlea, M., (1994), Monumente religioase. Biserici și mănăstiri celebre din România, Edit. București.

Dinu M., (2002), Geografia turismului, Edit. Didactică și Pedagogică, București.

Simon, Tamara, Istrate I., coord. (1995), Studiu privind promovarea turismului cultural, religios și de pelerinaj, ICT, București.

Sudjic, D., (2006), Der Architekturkomplex. Monumente der Macht, Patmos, Düsseldorf

Susan, A., (1980), Geografia turismului, Univ. „Babeș – Bolyai”, Cluj – Napoca

Swizewski, C., (1978), Geografia turismului, Partea I-a, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași.

Alexandru Avram, Vasile Crisan (1998), Sibiu ghid cultural-turistic, Editura FF Press Bucuresti

Mircea Brie (2006), Perspectiva istorico-geografica asupra unui circuit turistic, Editura Universitatii din Oradea

(***) (1981), Judetele Patriei – Sibiu, Editura Sport-Turism Bucuresti
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2a/Palatul_Brukenthal_din_Sibiu.jpg

http://calatorim.ro/wp-content/uploads/2013/04/64-1024×768.jpg

https://cimec.files.wordpress.com/2013/09/dabaca-acum.jpg

http://www.cautalafix.ro/wp-content/uploads/2014/06/37.jpg

http://romanianturism.com/wp-content/uploads/2014/01/muzeul-de-vanatoare-sibiu.jpg

http://www.zibo.ro/files/4cca7e88-dca4-4a83-86ba-4c92adcb6abf.jpg

http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/PhotoGallery/Categories/Ce-vizitam/Cultura-si-patrimoniu/Muzee-si-expozitii/Muzeul-de-Etnografie-Universala-Franz-Binder/fb-01.jpg

http://romanianturism.com/wp-content/uploads/2014/01/farm2.jpg

http://www.sibiul.ro/poza_zilei/1024×768/pic2003-02-16.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d2/Orasul_Sibiu_Piata_Mare.jpg

http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/photogallery/categories/ce-vizitam/destinatii/orase-istorice/sibiu/centrul-istoric/piete-istorice/piata-mica/piata-mica-01.jpg

http://www.descoperalocuri.ro/wp-content/uploads/2013/10/podul_minciunilor_399204001.jpg

http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/PhotoGallery/Categories/Ce-vizitam/Destinatii/Orase-istorice/Sibiu/Parcuri-si-gradina-zoo/Parcul-Astra/parcul-astra-2.jpg

http://www.sibiul.ro/galerie-poze-sibiu/subarini3.jpg

Ţara din Dumbrava Sibiului

http://www.popp-si-asociatii.ro/wp-content/uploads/2014/05/P9250476+new-1024×768.jpg

http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/PhotoGallery/Categories/Ce-vizitam/Cultura-si-patrimoniu/Patrimoniu-religios/Alte-biserici/Biserica-Ursulinelor/biserica-ursulinelor-1-ref.jp

http://www.sibiul.ro/poza_zilei/1024×768/pic2003-12-19.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3c/Sinagoga_din_Sibiu4.jpg http://www.sibiuturist.ro/images/large/locations_1397.jpg

http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/cladiri/biserica_franciscana_1.JPG

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5f/Sibiu_Biserica_reformata_(6).jpg

http://94.177.8.5/_upload/img/12982068043757544502.jpg

http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/cladiri/capela_crucii.jpg

http://photos.wikimapia.org/p/00/03/36/93/89_big.jpg

http://photos.wikimapia.org/p/00/02/34/85/37_big.jpg

http://www.ideal-travel.ro/imagini/upload/original/atractii_turistice/Turnul%20Sfatului%20-%20Sibiu3.jpg

http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/fortificatii/9.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8c/Turnul_Archebuzierilor_din_Sibiu3.jpg

http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/fortificatii/16.jpg

http://4.bp.blogspot.com/-lZGMkXLBODY/TeZfkw1y_vI/AAAAAAAAAMI/0YgVGEBhEoQ/s1600/turn+1a.jpg

http://baroc.sibiu.ro/img/3/turnul%20pielarilor.jpg

http://www.turism.sibiu.ro/album/albums/userpics/10001/17~8.jpg

http://iturism.ro/media/33/mari/image_50233.jpg

http://www.casaluxemburg.ro/wp-content/uploads/2010/01/sala-thalia-turnul-gros.jpg

http://www.infopensiuni.ro/cazare-sibiu/obiective-turistice-sibiu/turnul-olarilor-din-sibiu_139/poza-turnul%20olarilor.jpg

http://www.ourheritage.ro/wp-content/uploads/2014/01/SB-339-1.jpg

http://www.ibishotels.ro/data_files/galerie-foto-atractii-turistice/295/large_turismsibiuro_295.jpg?1358952820

http://www.infopensiuni.ro/cazare-sibiu/obiective-turistice-sibiu/casa-haller-sibiu_6706/poza-casahaller.jpg

http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/cladiri/piata_mare_nr8_2.jpg

http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/cladiri/piata_mare_nr13.jpg

http://exp.cdn-hotels.com/hotels/3000000/2910000/2908800/2908761/2908761_124_z.jpg

http://www.infopensiuni.ro/cazare-sibiu/obiective-turistice-sibiu/casa-albastra–casa-moringer-sibiu_6708/poza-casaalbastra.jpg

http://photos.wikimapia.org/p/00/03/13/28/23_big.jpg

http://villaweidner.ro/wp-content/gallery/poze-header/foto_004789.jpg

http://www.sibiul.ro/poze_sibiu_case_vechi/Casa-Weidner-Reussner-Czekelius_th.jpg

https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/media/imagini/2015/06/28/casa-altemberger-pempflinger-primaria-veche-din-sibiu-judetul-sibiu.jpg

http://www.mirceahodarnau.ro/wp-content/uploads/2012/06/TIFF-Sibiu-2012-.jpg

http://digital library.ulbsibiu.ro/dspace/bitstream/123456789/127/1/BUSibiu_CCE2007_Sibiu_Jazz_Festival_Vienna_Art_Orchestra_01.jpg

http://ziarullumina.ro/img/resize/ziarullumina.ro/images/2014-09/08-targul-olarilor_w1000_h666_q100.jpg

http://tvdece.ro/wp-content/uploads/2014/12/targ-de-craciun-in-sibiu.jpg

http://www.sibiu.ro/

http://www.turism.sibiu.ro/index.php/ro/10_motive

http://www.turism.sibiu.ro/index.php/ro/10_lucruri

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu

http://www.cjsibiu.ro/

http://www.sibiul.ro/turism/atractii-turistice-in-sibiu.html

http://www.welcometoromania.ro/Sibiu/Sibiu_Harta_Obiective_r.htm

http://carta.ro/obiective-turistice-sibiu/

http://www.cultura.sibiu.ro/muzee/index

http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Muzee-si-expozitii.aspx

http://www.cultura.sibiu.ro/festivaluri/fits

http://www.cultura.sibiu.ro/festivaluri/festivalul_de_jazz

http://www.cultura.sibiu.ro/festivaluri/festivalul_tiff

http://www.brukenthalmuseum.ro/

http://www.muzeulastra.ro/

http://www.sibiul.ro/muzee/sibiu-1.html

http://www.sibiul.ro/sibiul-vechi/sibiu-1.html

http://www.sibiul.ro/cladiri-istorice/sibiu-1.html

http://www.sibiul.ro/lacase-de-cult/sibiu-1.html