Potentialul Turistic AL Municipiului Pitesti

Capitolul l .

CARACTERISTICI GENERALE . ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU .

Poziția geografică și limitele .

Municipiul Pitești , reședința județului Argeș , este situat în partea central sudică a României , între Carpații Meridionali și Dunăre , în Nord Vestul Munteniei , la confluența râului Argeș cu Râul Doamnei , în punctul de intersecție al paralelei de 44 51 ‘ 30 “ latitudine Nordică cu meridianul de 24 52’ longitudine estică , la distanță relativ egală față de Polul Nord și de Ecuator , paralela de 45 trecând prin Comuna Merișani , la 20 Km Nord de Pitești .

Altitudinea este cuprinsă intre 252 m , la nivelul albiei minore a Argeșului ( Sud) și 356 m , în Cartierul Trivale ( Vest) . La Nord Vest de terasa Trivale Papucești se află cota de 373 m iar la Est de Valea Mare Podgoria , cota de 406 m . În sectorul de Vest – Sud – Vest al satului Mica , Comuna suburbană Bascov , se găsește cota de 439 m ( Pădurea Bogdăneasa) .

Lmitele . Orașul Pitești propriu-zis se extinde până la următoarele localități : Bascov- comună suburbană ( N NV ) , Budeasa ( N NE ) , Mărăcineni – comună suburbană ( N E ) , Ștefănești – comună suburbană ( E SE) , Bradu – comună suburbană ( S SV) , Albota ( SV ) , Moșoaia ( V ) și Băbana ( V NV ) , din județul Argeș .

Suprafața .

Aria orașului s-a mărit treptat în funcție de dezvoltarea economică și evoluția demografică . Pentru secolul al XlX- lea și pentru cele anterioare întinderea localității nu poate fi stabilită cu exactitate , deoarece lipsesc date certe. La recensământul din anul 1912 , suprafața Piteștilor era de 519 ha 5950 mp , din care : 438 ha 3450 mp avea orașul propriu-zis , 45 ha parcul Trivale , 10 ha cătunul Turcești . În anul 1997 suprafața Municipiului Pitești era de 4073 ha , iar populația de 185 693 locuitori din care 94 998 femei .

1.3 Relieful .

Relieful Municipiului Pitești se încadrează în două subunități morfostructurale : Piemontul Getic , subunitate deluroasă , de orogen și Câmpia Română , subunitate de platformă .

Teritoriul Piteștilor aparține Piemontului Getic și Câmpiei Române . Se află pe linia de contact dintre subunitățile : Piemontul ( Platforma) Cotmeana ( V și NV ) , Dealurile ( Gruiurile ) Argeșului ( N NE) , Piemontul ( Platforma ) Cândești ( E SE ) și , totodată , în sectorul de tranziție dintre Piemontul Getic ( N ) și Câmpia Română ( S ) . Vechea vatră a Municipiului face parte din Piemontul Cotmeana , iar terenurile sudice se integrează în Câmpia Piteștilor , subunitatea Câmpiei Române . Dealurile Piteștilor din stânga Râului Argeș aparțin Piemontului Cândești .

Pe parcursul evoluției paleogeografice a teritoriului Piteștean s-au desfășurat ample și îndelungate procese geologice , geofizice și geomorfologice în epocile precarpatică ( etapele precambriană , caledonică și hercinică ) și carpatică ( etapa de tranziție kimmerică , etapele carpatică veche și neocarpatică ) . În acest spațiu geologic și geografic au avut loc repetate transgresiuni și regresiuni marine .

Pentru relieful actual , cuaternarul prezintă o importanță deosebită când lacul din Câmpia Română s-a retras treptat spre Est . În faza Mindel , de exemplu , lacul se extindea până la Pitești iar în faza Riss , câmpia se exodează coplet .

Piemontul Cotmeana s-a clădit pe depresiunea Getică , depresiune formată prin scufundarea unei zone de cristalin din fața Carpaților Meridionali probabil la începutul senonianului . În fundament , peste cristalin sau depus conglomerate mărunte cu amoniți sau marne alburii senoniene , marne și gresii eocene , depozite diferite paleogene și pliocene . Peste acestea se află argile nisipoase roșii , de tip lessoid , cu intercalații de argilă gălbui , de vârstă pleistocen mediu și superior , care acoperă podurile interfluviilor . În villafranchian pietmontul Cotmeana s-a definitivat sub forma unei câmpii piemontane care apoi a fost înălțat , transformat în platou și fragmentat de văi . Formațiunile geologice sunt dispuse , în general , monoclinal . Perimetrul Municipiului Pitești este flancat la V NV de anticlinalul de la Slătioarele ( Comuna Băbana) , iar S și SV de anticlinalul de la Bradu – Oarja – Albota , acestea fiind cute pliocene sudice ale avanfosei precarpatice acoperite de cuvertura piemontană . Depozitele masive dispuse în stive torențiale au o vârstă pliocenă și pleistocenă și sunt alcătuite mai ales din pietrișuri asociate sau intercalate cu nisipuri , cunoscute sub denumirea de Pietrișuri de Cândești .

Câmpia Piteștilor , câmpie de acumulare fluvio- lacustră , cuaternară , are ca fundament Platformă Moesică ( Platforma Valahă) . Este una din cele mai înalte și fragmentate câmpii piemontane din România ( 350 m altitudine absolută) și este formată din terasele din partea dreaptă a Argeșului . Câmpia Piteștilor este limitată la NV de Platforma Cotmeana , pe o linie care o desparte de terasa a treia , iar la E de Platforma Cândești , piemont ce domină Lunca Argeșului printr-un abrupt pronunțat între Pitești și Găiești . Câmpia propriu-zisă a Piteștilor corespunde celor trei terase ale Argeșului . Terasele au fost sculptate într-un mare con de dejecție pe suprafața căruia se pare că Argeșul și-a schimbat cursul de mai multe ori . La geneza Câmpiei Piteștilor a cntribuit și remanierea pietrișurilor villafranchiene din piemontul Cotmeana . Depozitele sedimentare ale acestei câmpii cuprind pietrișuri de Pitești , pe lângă nisipuri , argile , depozite loessoide . Acestea sunt așezate pe o stivă groasă de sedimente paleozoice , mezozoice și neozoice care acoperă fundamentul cristalin al Platformei Moesice . Asemenea câmpii piemontane , formate pe cuverturi aluvio – proluviale pliocene și cuaternare , mai sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de tipul Pitești .

Terasele văii Argeșului din Piemontul Cotmeana au început să se contureze în pleistocenul mediu , crearea lor fiind determinată de mișcările eustatice , de ridicările neotectonice și de oscilațiile climatice . În Câmpia Română sistemul de terase a apărut în pleistocenul superior .

În ordinea descrescândă a altitudinii , terasele fluviatile din dreapta Argeșului în perimetrul Piteștilor sunt următoarele :

Terasa Smeura ( 350 m altitudine medie ) ;

Terasa Trivale – Papucești ( 333 m altitudine ) , unde s-au înălțat noile

Cartiere de locuințe Trivale l și ll ( V ) , Războieni ( SV ) , precum și stadionul 1 Mai și Sala Sporturilor ( V ) ;

– Terasa Exercițiu ( 300 m altitudine ) , pe care se află cartierele Craiovei , Exercițiului – Banatului – Traian , Teilor , Mărășești , Găvana l , ll , lll ;

– Terasa Centul Civic ( 277 m altitudine ) cuprinde vechea vatră a orașului , cartierele Gara de Sud , Petrochimiștilor – Prundu și Pitești Nord l si ll , platformele industriale Pitești Nord și Pitești Sud – Piața Publică și Centrul Politico- Administrativ ;

– Terasa de luncă ( 255 m altitudine ) , unde s-au construit cartierele Calea București , Câmpineanu , Eremia Grigorescu , Viilor , diferite unități industriale , Parcul Argeș , Bazinul Olimpic de înot acoperit , serele Pitești și Bascov , lacurile de acumulare și hidro , centralele Bascov – Pitești Nord , Pitești – Prundu , Golești – Călinești .

În cuprinsul Piemontului Cotmeana , rețeaua hidrografică este divergentă . La Pitești rețeaua este însă convergentă deoarece în pleistocenul inferior a început să se formeze o arie de subsidență locală , care a determinat apariția unei piețe de adunare a apelor , unde se strânge cadelabrul râurilor dintre Argeș și Argeșel ( Vâlsan , Râul Doamnei , Râul Târgului și Argeșel ) . Până la Pitești cursul Argeșului este orientat în direcția NS . Din cauza modificărilor tectonice produse în fundament de către lăsările subsidente spre SE , de la Pitești cursul Argeșului a fost deviat spre E SE .

În cuaternar ( pleistocen și holocen ) , cea mai recentă etapă a evoluției paleogeografice s-a definitivat relieful actual al Piteștilor .

1.4 Date seismice .

Țara noastră aparține regiunilor alpino – carpato – himalayene cu seismicitate puternică , cele mai frecvente cutremure de pământ fiind de origine tectonică . Teritoriul Piteștilor este afectat periodic de mișcările seismice care își au epicentrul îndeosebi la curbura Carpaților .

În diferite documente medievale au fost consemnate informații cu privire la declanșarea și consecințele acestor fenomene naturale la Pitești . Astfel în anul 1628 , cutremurul de pământ care a avariat clădiri în Câmpulung Muscel ( N. Iorga , Istoria Bisericii Românești …, ediția a ll – a , vol. 1 Bucurști , 1928 , pag. 282 ) a afectat și orașul Pitești . La 30 decembrie 1724 în Pitești a avut loc un alt cutremur de pământ , așa cum reiese dintr-o însemnare facută pe coperta anatefterului condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu ) , unde s-a notat :Eu Constantin Logofețăl din Pitești la dichembrie , la zile 30 , s-au cutremurat pământul la 3 ceasuri din noapte , și am scris eu , anul 7233 ( 1724) ( Dinu C. Giurescu , Studii și materiale de Istorie medie , Vol. V , București , 1962 , pag. 476 )

Tot în secolul al XVlll –lea au fost semnalate două mari seisme : primul , miercuri 31 mai 1738 , la ora 9, 30 dimineața care s-a repetat la ora 15,30 după amiază și al doilea în noaptea de 26 martie 1790 .

În secolul al XlX –lea , piteștenii au cunoscut puternicele seisme cu epicentrul în Vrancea din 14 / 26 octombrie 1802 și din noaptea de 13 noiembrie 1829 ( Marin M. Braniște , M.O. XV , nr.9-10 , Craiova , 1963 , pag 741).

La începutul secolului al XX – lea , activitatea seismică a continuat . Cutremurul de la 12 mai 1912 a reactivat faliile din Muntenia . În iarna anului 1916 , un cutremur cu epicentrul în Munții Făgăraș s-a manifestat timp de mai multe luni și în județul Argeș , prin zguduiri succesive în aceiași zi .

Cele mai puternice mișcări seismice din secolul nostru , soldate cu deteriorarea unor clădiri , au fost înregistrate la Pitești în noaptea de 10 / 11 noiembrie 1940 și în seara zilei de 4 martie 1977 .

1.5 Resurse ale subsolului .

Subsolul Piteștilor este bogat în substanțe minerale utile . În profunzimea structurilor geologice se află zăcăminte de țiței și gaze naturale , municipiul fiind un important centru petrolifer . Se remarcă zăcămintele de țiței din formațiunile meoțiene pe aliniamentul Bogați – Leordeni – Călinești – Oarja – Pitești – Slătioara – Moșoaia – Cocu ș.a . Exploatarea țițeiului în împrejurimile Piteștilor a început în anul 1959 ( Gheorghe Neagu , Ion Postelnicescu , Ion Dabu , Contribuții la istoria forajului sondelor de petrol și gaze în județul Argeș …, Pitești , 1972 , pag.24 –33 ) .

În anticlinalul de la Slătioarele , în marginea de V NV a Piteștilor , a fost prospectat și delimitat un însemnat masiv de sare (diapirul de la Slătioarele – Pitești ) . Depozitele aluvionare cuaternare din albia Râului Argeș oferă mari cantități de pietrișuri și nisipuri care sunt exploatate intens pentru construcții . De asemenea argila și alte roci sunt folosite pentru producerea cărămizlor , teracotei etc.

1.6 Clima

Piteștii și împrejurimile au climă temperat-continentală de pădure etajul colinar . Acest climat este determinat de advecția aerului maritim continental din V și a celui continental din N si E . Orașul are un topoclima a ll – a , vol. 1 Bucurști , 1928 , pag. 282 ) a afectat și orașul Pitești . La 30 decembrie 1724 în Pitești a avut loc un alt cutremur de pământ , așa cum reiese dintr-o însemnare facută pe coperta anatefterului condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu ) , unde s-a notat :Eu Constantin Logofețăl din Pitești la dichembrie , la zile 30 , s-au cutremurat pământul la 3 ceasuri din noapte , și am scris eu , anul 7233 ( 1724) ( Dinu C. Giurescu , Studii și materiale de Istorie medie , Vol. V , București , 1962 , pag. 476 )

Tot în secolul al XVlll –lea au fost semnalate două mari seisme : primul , miercuri 31 mai 1738 , la ora 9, 30 dimineața care s-a repetat la ora 15,30 după amiază și al doilea în noaptea de 26 martie 1790 .

În secolul al XlX –lea , piteștenii au cunoscut puternicele seisme cu epicentrul în Vrancea din 14 / 26 octombrie 1802 și din noaptea de 13 noiembrie 1829 ( Marin M. Braniște , M.O. XV , nr.9-10 , Craiova , 1963 , pag 741).

La începutul secolului al XX – lea , activitatea seismică a continuat . Cutremurul de la 12 mai 1912 a reactivat faliile din Muntenia . În iarna anului 1916 , un cutremur cu epicentrul în Munții Făgăraș s-a manifestat timp de mai multe luni și în județul Argeș , prin zguduiri succesive în aceiași zi .

Cele mai puternice mișcări seismice din secolul nostru , soldate cu deteriorarea unor clădiri , au fost înregistrate la Pitești în noaptea de 10 / 11 noiembrie 1940 și în seara zilei de 4 martie 1977 .

1.5 Resurse ale subsolului .

Subsolul Piteștilor este bogat în substanțe minerale utile . În profunzimea structurilor geologice se află zăcăminte de țiței și gaze naturale , municipiul fiind un important centru petrolifer . Se remarcă zăcămintele de țiței din formațiunile meoțiene pe aliniamentul Bogați – Leordeni – Călinești – Oarja – Pitești – Slătioara – Moșoaia – Cocu ș.a . Exploatarea țițeiului în împrejurimile Piteștilor a început în anul 1959 ( Gheorghe Neagu , Ion Postelnicescu , Ion Dabu , Contribuții la istoria forajului sondelor de petrol și gaze în județul Argeș …, Pitești , 1972 , pag.24 –33 ) .

În anticlinalul de la Slătioarele , în marginea de V NV a Piteștilor , a fost prospectat și delimitat un însemnat masiv de sare (diapirul de la Slătioarele – Pitești ) . Depozitele aluvionare cuaternare din albia Râului Argeș oferă mari cantități de pietrișuri și nisipuri care sunt exploatate intens pentru construcții . De asemenea argila și alte roci sunt folosite pentru producerea cărămizlor , teracotei etc.

1.6 Clima

Piteștii și împrejurimile au climă temperat-continentală de pădure etajul colinar . Acest climat este determinat de advecția aerului maritim continental din V și a celui continental din N si E . Orașul are un topoclimat de vale cu predominarea timpului calm , moderat . În lunile de iarnă nu se înregistrează temperaturi foarte scăzute sau viscole puternice , iar verile sunt mai puțin toride .

Temperatura medie anuală a aerului variază între 9 – 10 C , media anilor 1896 – 1975 fiind de 9 , 7 C ( media lunii ianuarie – 2,4 , cea a lunii iulie + 20 , 7 C , iar amplitudinea anuală + 23 , 1 ) . Temperatura maximă absolută anuală a aerului , între anii 1899 și 1979 a atins 39 , 2 C la 14 august 1946 . Din alte surse reiese că Stația Meteorologică Pitești a înregistrat temperatura maximă absolută de 40 , 8 C la data de 5 iulie 1916 , Temperatura minimă anuală a aerului , în aceeași perioadă a ajuns la – 27 C la 24 ianuarie 1907 .

Circulația aerului se produce mai ales dinspre N E ( 26 ) , apoi N ( 14 ) V ( 12 ) și E ( 11 ) . Calmul atmosferic are o frecvență de 15 . Viteza medie anuală este de 2, 6 ms , variind între 0 , 9 ms din S V , în decembrie , la 4, 7 ms din E în martie . Vânturile dinspre N , NE și E poartă denumirea generală de crivăț , vânturile de V austrul , din S SE , băltărețul , iar din direcția Carpaților Meridionali , primăvara și vara , munteanul .

Precipitațiile atmosferice , în general depășesc media pe țară , oscilând între 680 și 700 mm an . În anii de observație 1896 – 1915 , 1921 – 1975 , cantitatea medie anulă a atins 734 , 3 mm ( 42,7 mm în ianuarie , 106 , 3 în iunie , 87,3 mm în iulie , 46,7 mm în decembrie ). În cursul unui an lunile cele mai ploioase sunt mai iunie iulie (80-90 mm ) , datorită activității ciclonice mai intense și dezvoltării proceselor de convecție , iar lunile cele mai sărace în precipitații sunt februarie , martie ( 37 mm ) , uneori și luna ianuarie ( în 1896 cantitatea maximă lunară pe ianuarie a fost 0,0 mm ) . Umiditatea atmosferică este , în medie de 68 .

1.7 Hidrografia .

Râul Argeș este principala apă curgătoare a Piteștilor , albia sa formând marginea estică a orașului pe o distanță de aproximativ 10Km . Valea Argeșului a avut un rol important în istoria comunităților umane care au trăit aici din epoca străveche și până astăzi .

La Pitești , râul Argeș trece printr-o zonă de subsidență , unde s-a format , în cuaternar , o piață de adunare a apelor din bazinul superior .În acest loc , pe stânga lângă parcul orășensc din luncă , Argeșul primește apele afluentului său , Râul Doamnei . Cele două râuri au un debit relativ constant . Debitul mediu multi anual al Argeșului este de 34 , 9 mcs , iar cel al râului Doamnei de 20,4 mcs . Diferența dintre debitele maxime și minime este foarte pronunțată . În anul 1975 , debitul maxim al Argeșului a fost de 980 mcs , amonte de confluența cu râul Doamnei și de 1950 mcs aval de confluență .

Pe partea dreaptă , Argeșul colectează apele unor afluenți mai mici din Piemontul Cotmeana , cu scurgere torențială , cum sunt : Râul Bascov și Pârâul Valea Rea – Găvana ( N V ) ; pâraiele Trivale ( Valea Stancii ) și Scorobaia ( V ) ; Dârzul ( Turcești) și Geamăna ( S ) . Pe valea Argeșului și pe văile afluenților săi , pentru utilizarea rațională a apelor , au fost executate lucrări hidrotehnice . Pe valea Argeșului au fost construite lacuri de acumulare și hidrocentrale : Budeasa – Bascov , Pitești N – Bascov – Budeasa , Pitești E – Prundu , Pitesti S – Golești – Călinești – Căteasca. Pe râul Doamnei s-a amenajat lacul de acumulare Mărăcineni – Valea Mare Podgoria , pentru atenuarea viiturilor din bazinul acestui râu . L a Pitești N – Bascov – Budeasa s-a dat în folosință o modernă bază nautică de nivel național și internațional . Lacurile de acumulare constituie principala sursă de aprovizionare cu apă potabilă și industrială a municipiului și a localităților limitrofe .

Pe teritoriul municipiului au fost determinate două prize de apă subterană sulfuroasă , cu debit artezian , situate la adâncimi cuprinse între 23 – 35 m și 50 – 70 m . S-au efectuat lucrări pentru valorificarea acestor ape , prin construirea unor fântâni . Fântânile arteziene din Pitești , mult apreciate de cetățeni , își au sursa în straturile freatice menționate. Cele mai solicitate se află pe străzile : Crinului , Constantin Brâncoveanu ( parcare ) , Gheorghe Lazăr , Eremia Grigorescu , Bascovului (peste linia CFR , cantonul 110 ) , Depozitelor (lângă Autobaza Pitești ) , B- dul N. Bălcescu (în curtea Fabricii de încălțăminte ) ș.a.

1.8 Solurile

În aria Piteștilor solurile fac parte din categoria celor silvestre submontane , provincia danubiano- getică aflându-se într-o zonă de tranziție de la solurile etajului deluros , cu soluri brune de pădure , tipice și podzolite , la solurile dealurilor joase și a le câmpiilor înalte , cu soluri pseudo-gleice . La Pitești predomină solul de tip podzolic , profund și relativ fertil . Pe terasele si pantele dealurilor piemontane se disting soluri podzolice argiloiluviale . În Câmpia înaltă a Piteștilor se întâlnesc soluri argiloiluviale brun-roșcate podzolite . Tot aici apar și soluri negre argiloase compacte , slab humifere . Solul zăvoaielor este format din aluviuni recente , fiind nisipos-argilos , profund și suficient de fertil . Indicele de ariditate mediu multianual a fost de 38 .

1.9 Flora . Vegetația .

La Pitești predomină vegetația caracteristică dealurilor din Piemontul Getic . Pe terenul urban și periurban se dezvoltă vegetația de pădure colinară , vegetația de silvostepă , iar ca tip azonal , vegetația de luncă. În această zonă se întrepătrund elementele de floră montană cu cele de câmpie . Flora Piteștilor este bogată în specii , unele rare . Pădurea din perimetrul orașului se află la limita dintre subzona fagului și a stejarului și tot aici întâlnim limita sudică a mesteacănului alb (Betula verrucosa) .

În Pădurea Trivale și în alte locuri de pe terasele și pantele orașului , în parcuri și spații verzi se află numeroase specii de arbori caracteristici fâșiei gorunetelor : Gorunul (Quercus petraea ) , cerul (Quercus cerris ), fagul (Fagus sylvatica) , frasinul (Fraxinus excelsior) , stejarul (Quercus robur ) , ulmul ( Ulmus procera ) , teiul pădureț (Tilia cordata) ș.a. Dintre arbuști amintim : alunul (Corylus avellana ) , cornul(Cornus mas) , porumbarul (Prunus spinosa) , rugul (Rosa canina), murul (Robus caesius ) , rugul de mure (Rubus plicatus ) . Se întâlnesc și varietăți de arbori ca : plopul alb , negru , tremurător ( Plopulus alba,nigra,tremula ), răchita ( Salix fragilis ) , aninul sau arinul alb și negru ( Alnus incana , glutinosa ) ș.a.

Stratul ierbos cuprinde geofite și hemicriptofite vernale . Se întâlnesc și alte plante caracteristice pentru flora pădurilor din zona colinară precum și zonei de câmpie : ciuperci comestibile și necomestibile .

În Pădurea Trivale , pe terasele Argeșului și în lunca Argeșului , au fost identificate și inventariate 787 de unități sistemice : 751 specii , 5 subspecii , 21 varietăți și 10 forme , grupate în 88 familii , reprezentând peste 18 din flora țării . Tot în Pădurea Trivale există singura specie din țară a stejarului hibrid Quercus pseudodalechampii , iar în pădurea Valea Mare Podgoria Enculești , a fost identificată feriga Botrychium Virginianum (L) , SW , exemplar foarte rar în România . În oraș sunt câteva plante rare , ocrotite de lege : un exemplar de conifer terțiar din specia Gynkgo biloba L(str Egalității nr 15 ) și arbore de tisă (Taxus baccata) , liliac din specia Syringa pers .L.(B.dul Republicii nr.5 ) . În parcuri și în numeroase spații verzi abundă lalelele , trandafirii , garoafe , crizantemele , liliacul , panseluțele , teii , plante decorative exotice cu sunt magnoliile . Se mai întâlnesc plante medicinale apreciate și utilizate de către cetățeni .

1.10 Fauna .

Teritoriul Piteștilor este populat de animale specifice zonei de interferență a faunei central-europene de pădure , est europene de stepă și sudice : Majoritatea animalelor din fauna terestră aparține biotopului de pădure colinară și , în mai mică măsură biotopului de silvo stepă .

În pădurile din perimetrul orașului pot fi întâlnite exemplare obișnuite ale faunei din țara noastră , unele de interes cinegetic : carnivore din familia Canide – lupul (Canis lupus) , vulpea (Vulpes vulpes) ; carnivore din familia Mustelide – viezurele sau bursucul (Meles meles) , jderul (Martes martes) , nevăstuica (Mustel nivalis ) ; erbivore – căprioara sau căpriorul (Capreolus capreolus capreolus) ; erbivore din familia Suide ( nerumegătoare ) – mistrețul ( Sus scrofa ) ; rozătoare din familia Leporide- iepurele (Lepus europaenus) ; veverițe ( Sciurus vulgaris) ; animale insectivore – ariciul ( Erinaceus europaenus roumanicus) , cârtița ( Talpa europaena) ; lilieci ( Vespertilio murimus ) . În zonă mai trăiesc : diferite broaște ( Rana esculenta ) , broasca roșie de pădure (Rana dalmatina ) , reptile ( șerpi , șopârle , gușteri ) , broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis) , broasca țestoasă de uscat( Testudo) , râme , păianjeni , gasteropode .

Numeroase păsări unele cântătoare , se găsesc în pădurile , parcurile , spațiile verzi , grădinile , curțile din zona municipiului , așa cum sunt : cucul (Cuculus canorus L.) , pupăza ( Upapa epops L.) , mierla ( Turdus merula L.) , privighetoarea ( Luscinia megarhynchos Brehm) , ciocârlia ( Alauda arvensis L.) , cinteza ( Fringilla coelebs L.) , rândunica ( Hirundo rustica) , vrabia ( Passer domescicus) ; păsări răpitoare – corbul ( Corvus corax ) , bufnița ( Bubo bubo) , uliul ( Accipiter) , șoimul ( Falco) , porumbelul sălbatic ( Columba) ; pescăruși ( Alcedo ispida) .

În păduri , pajiști și zăvoiae au fost identificate numeroase insecte : exemplare rare din familia Itonididae ; licurici ( Lampyris noctiluca) .

Fauna ihtiologică a apelor curgătoare ( Argeș , Râul Doamnei , Bascov ) și a lacurilor de acumulare este reprezentată de anumite specii de pești : scobarul ( Chondrostoma nasus) , mreana ( Barbus fluviatilis ) , cleanul ( Leuscius cephalus ) , porcușor comun ( Gobio gobio ) .

CAPITOLUL ll .

CERCETĂRI GEOGRAFICE

2.1 Vestigii din epocile străveche și veche.

Istoria Municipiului Pitești se caracterizează în primul rând , prin permanența , prin continuitatea de viețuire și de muncă a colectivităților umane de la confluența Argeșului cu râul Doamnei.

Epoca pietrei ( circa 1 000 000 – 2500 î.e.n.)

– perioada paleolitică ( circa 1 000 000 – 10 000 î.e.n. )

– paleoliticul inferior (1 000 000 – 120 î.e.n.).

Descoperirea in perimetrul Municipiului Pitești a unora dintre cele mai vechi și rudimentare unelte de piatră cioplită din România și chiar din Europa reprezintă o confirmare a faptului că în spațiul geologic – geografic al Piteștilor s-a desfășurat încă din primele faze ale paleoliticului inferior , în trecutul foarte îndepărtat complexul și îndelungatul proces bio – psiho – social – istoric al antropogenezei . La Pitești , în depozitele cuaternare villa franchiene din pleistocenul timpuriu au fost descoperite peste 400 unelte de silex și câteva de cuarțit din paleoliticul inferior . Piesele respective aparțin culturii de prund ( Pebble Culture) precum și altor culturi și tehnici : culturile abbevillo – acheuleene ( piese bifaciale ) , tehnicile clactoniană și Levallois incipientă .

Inventarul litic al uneltelor de tip cultura de prund descoperite în zona Pitești cuprinde piese unicat sau variante unicat : cioplitoare unifaciale și bifaciale terminale duble , laterale simple și duble , combinate , cu suprafața activă pe o singură parte și pe ambele părți .

Paleoliticul mediu ( circa 120 000 – 40 000 î.e.n. ) și paleoliticul superior ( circa 40 000 – 10 000 î.e.n ) : cercetările arheologice au scos la iveală piese de silex din culturile și tehnicile caracteristice perioadelor mijlocie și finală a paleoliticul .

Mezoliticul ( circa 10 000 – 550 î.e.n. ) : oamenii trăiau în grupuri mici și foloseau arcul cu săgeata . Au fost observate în zona piteșteană câteva unelte de silex microlitice , cu forme geometrice .

Perioada neolitică și eneolitică( mileniul al Vl – lea – primele secole ale mileniului al ll-lea î.e.n) : s-au obținut unelte mai productive din piatră șlefuită și perforată , practicarea meșteșugurilor casnice ( tors , țesut , olărit ) cultivarea plantelor , creșterea animalelor domestice , construirea de locuințe , începutul folosirii metalelor ( cupru și aurul ) .

Pe vatra orașului Pitești au fost descoperite unelte din piatră șlefuită : topoare de diferite mărimi și forme în cartierele Pitești Sud – Craiovei și Pitești Nord – strada Căpitan Cuțui , pe strada Trivale , în sectorul E din terasa de luncă .

2.1.2 Epoca metalelor ( circa 1 700 î.e.n. – 106 e.n .)

Perioada bronzului ( circa 1700 î.e.n. – 800 e.n. ).

În municipiul Pitești perioada bronzului este reprezentată prin mai multe obiecte : fragmente ceramice , descoperite la intersecția dintre Calea București și B.ul I.C. Brătianu , în sectorul Pitești SE și cartierul Războieni , topoare din piatră șlefuită în zona Pitești S V – Calea Craiovei , în sectorul Pitesti E , Pitești S – Prundu , o unealtă din corn de cerb , tip baston de sef ,

utilizată ca săpăligă , descoperită în zona Expo – parc – Calea Bascovului .

Perioada fierului :evoluția colectivităților traco-geto-dacilor din această zonă poate fi urmărită în cele două faze ale perioadei fierului ( Hallstatt și La Tene ) . La Pitești din Hallstatt s-au descoperit fragmente ceramice , cercetările arheologice scoțând la iveală o necropolă tumulară .

Perioada geto-dacă : sunt indicii arheologice ale urmelor unor așezări răspândite în perimetrul orașului , cât și în perimetrul comunelor suburbane sau vecine . La 5 Km. de marginea de NE a municipiului , în satul Budeasa Mică , Comuna Budeasa , pe dealul Văcăreasca se află elemente ale unei fortificații geto-dacice , folosită probabil ca loc de refugiu , în punctul numit La Cetate .

Perioada daco-romană : sau descoperit resturi de zidărie , cărămizi izolate , fragmente ceramice , vase ceramice , cioburi și figurine de lut ars , monede romane imperiale de argint și bronz în tezaure sau izolate .

2.2 Teritoriul așezării în secolele Vlll – Xlll .

Cercetările arheologice și numismatice au documentat existența unei așezări umane în perimetrul actual al Piteștilor , la începutul feudalismului timpuriu .

În această privință este concludentă descoperirea unor resturi ceramice de tip Dridu ( secolele Vlll – Xl ) la intersecția dintre Calea București și B.dul I. C. Brătianu . Un topor de fier a fost descoperit în malul albiei minore a râului Argeș lângă podul rutier de pe șoseaua Pitești – București . De o deosebita valoare istorică sunt descoperirile numismatice : monede de bronz emise de împărații bizantini Ioana l , Tzimiskes ( 969 – 976 ) , Vasile ll-lea (976 – 1025 ) și Constantin al Vlll – lea ( 1025 – 1028 ) ; monede de aur din timpul lui Ioan al lll –lea Dukas Vatatzes ( 1222- 1254 ) – 3 hiperperi ( unul se păstrează la Muzeul din Pitești și 2 la Muzeul de Istorie al României .

2.3. Numele și atestarea medievală a Piteștilor

Asupra originii și vechimii toponimului Pitești , implicit a așezării medievale Pitești , cercetătorii ,au formulat păreri diferite . Nicolae Iorga și C.C. Giurescu au avansat ideea ca denumirea Pitesti derivă din antroponimele Pitu (l) ori Pitea ( Pita ) un strămoș stăpânitor prin aceste locuri , în timpul feudalismului timpuriu . Se știe că în nomenclatura localităților din România figurază numeroase sate , comune și orașe al căror nume s-a format pe baza unor antroponime sau patronime . Trebuie să arătăm că în Pitești nu a circulat și nu s-a păstrat legenda despre un strămoș pe nume Pitu care să fi întemeiat satul , târgul , orașul Pitești și de la care să fi luat numele său .

Este posibil ca situarea Piteștilor pe terasele , colinele și văile de pe versantul estic al Platformei Cotmeana , precum și în lunca Argeșului , într-o regiune acoperită cu păduri seculare și zăvoaie , poziție mai greu de observat , să fi generat toponimul Pitești de la loc pitit . Radicalul pit de la Pitești , ca și arg de la Argeș este străvechi poate de origine indoeuropeană fiind transmis prin filiera traco-geto-dacă până în zilele noastre . În privința sufixului ești s-a afirmat că numele topice care posedă această terminație sunt tipic românești și au o foarte mare vechime .

În documentele interne toponimul este notat în mai multe variante : Pitești ( Piteștii , Piteștilor ) , Pitiștii ( Pitiștilor) , Pitesci ( Pitescilor) .Prima formă s-a impus ca termen de largă circulație , celelalte variante având o utilizare restrânsă . Cei mai mulți cercetători admit că Pitești au fost inițial , sat apoi târg , iar mai târziu s-au transformat în oraș .

CAPITOULUL lll .

POTENȚIALUL TURISTIC

3.1 Potențialul turistic antropic .

Municipiul Pitești este o localitate foarte veche . Primul document scris în acre se menționează existența unei așezări stabile datează din ziua de 20. mai 1388 , adică din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân . Este vorba de un act prin care domnul Țării Românești înzestrează mănăstirile Cozia și Cotmeana cu unele proprietăți în zonă . În document se consemnează printre altele : Am dăruit și o moară la hotarul Piteștilor ! …Noțiunea de hotar folosită în acel act și în acea epocă , era menită să desemneze , de regulă , târgurile existente , fapt ce dovedea că la data la care s-a emis documentul mai sus citat localitatea depășise de mult timp faza de sat .

În anul 1998, pe 20 mai, cu prilejul împlinirii a 610 ani de la prima menționare scrisă a localității Pitești, pe fațada clădirii Primăriei Municipale s-a fixat o placă comemorativă cu următorul înscris: Astăzi, 20 mai 1998 s-a așezat această placă, la împlinirea a 610 ani de la prima mențiune a Piteștiului într-un document emis de Mircea cel Bătrân la 20 mai 1388. În realitate, vechimea așezării de la confluența râurilor Argeș cu Doamnei se măsoară nu doar în secole, ci în milenii.

3.1.1.Obiective turistice religioase

3.1.1.1. Biserica Parohială cu hramul Buna vestire, Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Mina.

Pe plan local este cunoscută și sub denumirea de Biserica lui Norocea sau de Biserica Greci. Este probabil că, în secolul al XVI – lea, pe această stradă se stabilise colonia grecească consemnată documentar în jurul anului 1500, fapt indicat de cea dea doua denumire veche a străzii Ulița Grecească, cât și de numele bisericii Buna Vestire, consemnată în secolul al XVIII- lea drept Biserica din Greci.

Pisania bisericii dispăruse în 1885, probabil cu ocazia restaurării executată între 1860- 1863. Data zidirii se cunoaște numai datorită însemnării făcută în 1746 de Mitropolitul Ungro-Vlahiei, Neofit I, cu ocazia trecerii prin Pitești: Aici se mai află și altă biserică, care se numesce Biserica din Greci, cu chramul Bunei Vestiri și este zidită de unul Ioan Logofătul, în zilele lui Petru Vodă, fiul lui Mircea Vădă, la 7072 de la Adam (de la Cristos 1564). Suntu și alte biserici deosebite de piatră, dupre cum am zisu. (Mitropolitul Ungro-Valahiei, Neofit I, capitul IV, septemâna a 6, Biserica Ortodoxă Română, an II, 1875-1876, pagina 634).

Biserica a fost înconjurată de o incintă amplă, cu turn clopotniță, refăcut în 1712. În 1885 turnul este dărâmat, dar Tocilescu a găsit pisania clopotniței remontată pe fațada de sud a bisericii:Pe peretele din afară, dinspre dreapta, este băgată în zid o inscripție română din anul 7220 1712, din care se vede că, clopotnița s-a făcut în acel an de către Hrizea Logofătul, feciorul lui Alexe, Logofătul din Pitești și de către soția sa Ilinca.

Între 1910-1912 a urmat o nouă reparație radicală, cerută în parte și de degradarea structurii de rezistență provocată de intervențiile primei restaurări: Pronausul cu turlă în întregime și turla Naosului au fost dărâmate și refăcute, dar cu această ocazie s-au mărit ferestrele s-a adăugat un nou pridvor, s-a refăcut mobilierul, s-au tencuit din nou fațadele, iar în 1914 s-a executat o nouă pictură de către Gheorghe Belizarie din Domnești.

Din incinta bisericii nu se mai păstrau, în 1975, decât un grup de chilii pe latura de sud, reparate între 1860-1863 și reconstituite între 1898- 1905, precum și un fragment al zidului de incintă de pe latura de est. Caracterul incintei medievale a fost total anihilat prin construirea unor ateliere în partea de nord, precum și prin ridicarea unui grup de blocuri de locuințe către Bulevardul I. C. Brătianu, toate acestea executate fără cercetare arheologică.

Dărâmat, după care reconstruit și apoi refăcut sau restaurat în mai multe etape, azi lăcașul este considerat monument istoric. Se prezintă ca o structură trilobată, cu brațul de vest al naosului alungit. În partea de vest se găsesc cele două compartimente executate între 1910-1912: Pronaosul care a înlocuit încăperea adăugată în 1712 și pridvorul deschis.

Sondajul făcut de Radu Crețeanu în 1967 pe fațada de sud a naosului, sub parapetul ferestrelor dispuse pereche, a scos la iveală paramentul muntenesc de tradiție bizantină, ce imită alternanța asizelor din piatră fățuită și cărămidă prin panouri dreptunghiulare tencuite, încadrate de cărămizi ușor scoase în relief și zugrăvite în roșu.

Refacerea turlei naosului între 1910-1912 cu cărămidă găurită și cu traverse de fier pare să nu fi afectat structura de descărcare a turlei originale, prin care tranziția de la pătratul de bază la secțiunea octogonală nu se realizează în formula clasică a triunghiurilor sferice, ci prin triunghiuri plane folosite la bisericile mânăstirilor de la Argeș și de la Tismana.

Dispoziția altarului prezintă un deosebit interes pentru evoluția structurii triconcului în arhitectura Țării Românești. Absida semicirculară în interior și poligonală în exterior este precedată spre vest de o travee lată de 1,57 metrii, care face legătura cu pastoforiile tratate ca încăperi independente. Cele două anexe au plan dreptunghiular și apar la exterior ca două prisme masive ce încadrează absida altarului și se ridică până la nivelul cornișei generale, din cauza acoperirii lor cu bolți în leagăn, situate la mare înălțime.

Autenticitatea părții răsăritene a bisericii Buna Vestire este dovedită de prezența a două straturi de frescă, cu sgrafite, vizibile pe peretele de vest al diaconiconului.

3.1.1.2.Biserica domnească cu hramul Sfântul Gheorghe, a fost zidită în 1656 prin strădaniile domnitorului Constantin Șerban și ale soției sale Doamna Bălașa. Un document din 1666 aprilie 5, atribuie lui Matei Basarab refacerea în lemn a unei biserici mai vechi. La rândul ei, aceasta ar fi fost din nou refăcută, după un incendiu, de Neacșu din Pitești, fiind amintită la 1656 mai 27. Documentul citat indică numeroase semne de întrebare cu privire la corectitudinea informației, dar consemnează tradiția unei biserici mai vechi decât secolul al XVII-lea, confirmată de surprinderea unui cimitir databil-cu rezerve-în secolele XIV- XV și care ar fi fost pedinte de un alt locaș de cult aflat undeva în apropiere. (Dinu Rosetti, Observații Arheologice privind vechimea orașului Pitești, pagina 69).

Biserica Sfântul Gheorghe se detașează astăzi izolat, ca un rapel istoric, în cadrul noii compoziții centrale a orașului. În chiliile de pe latura de vest a funcționat în prima jumătate a secolului al XIX-lea Școala Domnească înființată înainte de 1753, așa cum reiese din înscrisul datat 1841 septembrie 23 prin care Iota Marin se obligă să plătească embatic bisericii Sfântul Gheorghe pentru prăvălia pe care a cumpărat-o în Ulița Târgului (Șerban Vodă), care prăvălie se află clădirea ei călcând și pă locul unei sfinte bisericii domnești hramul Sfântul Gheorghe, însă din gârla ce curge pă subt prăvălii până în zidul odăilor bisericii care este școala, este locul bisericii. De aceea, pentru această călcare de clădire și cu curticica ce este din odaie și până în zidul chiliilor școlii, m-am învoit cu epitropii acestei sfinte biserici ca să dau fieșcare an embatichi către lei noozeci.

Catedrala Sfântul Gheorghe

Elementul cel mai prețios pentru localizarea chiliilor școlii și a hanului-metoh al Episcopiei Argeșului este gârla ce curge pă subt prăvălii-și anume gârla Scorobaia care izvora din malul celei mai înalte terase, traversa terenul fostului schit Buliga și trecea în diagonală pe sub prăvăliile străzilor Doamna Bălașa și Șerban Vodă, ocolind spre nord incinta bisericii Sfântul Gheorghe, de unde curgea apoi spre Argeș, de-a lungul străzilor Industriei și Râurilor. Întrucât gârla nu traversa Piața Sfântul Gheorghe, singura așezare posibilă a hanului Episcopiei Române, aceea de pe latura de nord-est a pieței, aferentă străzii Industriei, întemeiată pe faptul că la 1866 locuitorii s-au plâns că malul Scorobăii, de lângă hanul Episcopiei a devenit insalubru.

Ansamblul Bisericii Domnești a dominat principala piață a orașului, încheind și gruparea densă de dughene dintre străzile Șerban Vodă și Doamna Bălașa.

Astăzi este considerată monument istoric. Folosindu-se incendiul din 1848 drept o bună ocazie de afirmare a noilor mode și restructurări sociale, Biserica Domnească din inima târgului a fost supusă unor grave mutilări arhitecturale: pronaosul a fost unificat cu naosul, prin desființarea zidului despărțitor cu arcade și prin dărâmarea bolților pronaosului, inclusiv cele două turle. Pridvorul cu etaj a fost supraînălțat și majoritatea arcadelor au fost distruse pentru a fi înlocuite cu ziduri pline, necesare stabilității unei noi structuri romantice-amestec de reminiscențe romanice și gotice, alcătuită dintr-un turn masiv, cu pinioane ce depășeau cornișa pantocratorului și dintr-o turlă de lemn, îmbrăcată în tablă și încununată de o complicată învelitoare în formă de bulb, cu turnuleț lanternă.

Structura trilobată cu turlă pe naos, împământenită de circa trei secole de la data zidirii bisericii are pronaosul ușor supralărgit, acoperit printr-un sistem de arce delimitând patru travei, dintre care cele două travei răsăritene sunt acoperite cu calote, în timp ce pe traveile de vest se ridică turle mici.

Calitatea de unicat a bisericii Sfântul Gheorghe este dată însă de pridvorul cu arcade, pe care ridică, clopotnița de plan rectangular, de asemenea cu arcade. Caracterul festiv al fațadei de vest de la Sfântul Gheorghe, subliniat și prin supraînălțarea cornișei pridvorului cu etaj față de cornișa corpului bisericii, se explică prin dorința de a accentua caracterul de biserică domnească și de a o deosebi de toate celelalte biserici ale târgului.

3.1.1.3.Biserica Parohială cu hramul Sfântul Ioan, amplasată pe locul vechiului Foișor de foc, atestată în anul 1628, a fost inițial construită din lemn și reconstruită între 1881-1888 de epitropi și enoriași, pe locul unei biserici de zid ridicată în 1806 de negustorul Hagi Matei Țăcălie, după cum arată textul pisaniei. S-a presupus că actuala biserică Sfântul Ioan ar fi cel de-al III-lea locaș ridicat în acest loc, prin interpretarea denumirii Biserica din Gura Văii Stănceștilor, menționată în 1698, ianuarie 20 drept ctitorie a lui Martin Ungurelul, închinată Schitului Trivalea de către fratele ctitorului. O denumire similară, Biserica din Gura Văii Stanciului, apare într-o însemnare din 1778 făcută pe Mineiul lunii octombrie, tipărit la Râmnic în 1776 și care se află în proprietatea Bisericii Sfânta Treime.

Denumirile Valea Stancii, Valea Stănceștilor și Valea Stanciului desemnează Gârla Trivale. Formula Gura Văii desemnează de obicei locul de vărsare, în care caz biserica amintită în 1698 trebuia să se afle în apropiere de vărsarea în Argeș a Gârlei Trivalea.

Pisania din 1888 a actualei bisericii de zid Sfântul Ioan amintește ridicarea în 1728 a primei bisericii de lemn cu același hram, arătând că se afla unde se găsește foișoru de foc adică pe strada Smeurei, respectiv drumul Topanei.

Cele două biserici cu hramul Sfântul Ioan din 1728 și 1806, care au fost înconjurate cu cimitire întăresc vechimea grupării de locuințe din această zonă, precum și tradiția amplasării Târgului din Deal pe drumul Topanei.

3.1.1.4.Biserica Sfânta Treime datează din secolul al XVII-lea, dar care a înlocuit o altă biserică de zid, de la care se păstrează doar fundațiile. Primul locaș de cult, databil în secolul al XVI-lea, a aparținut unui schit, metoh al mânăstirii Mihai Vodă din București și împreună cu aceasta a fost închinat în 1626 mânăstirii Simion Petra de la Muntele Athos, de către Alexandru Vodă Coconul. Construcția a fost refăcută de un Ianache Vistierul, al cărui nume s-a păstrat datorită unei hazlii îmbinări de evlavie-sau orgoliu-și necinste: dorind ca amintirea să-i fie păstrată prin refacerea bisericii, el a profitat de surghiunul mitropolitului Varlaam al Ungro-Vlahiei pentru a-și însuși cărămida pregătită de prelat pentru noua biserică a mânăstirii Trivalea; procesul care a urmat după revenirea în țară a lui Varlaam a legat numele vistierului Ianache de frumoasa construcție începută în intervalul 1672-1688 sau 1678-1684 (perioada de surghiun a mitropolitului) și terminată de nepotul său, Gavrilă Paharnicul, în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino. Asocierea numelui Beștelei pe care l-a purtat ulterior consemnează se pare pe comanditarii picturii efectuată în 1732, care s-a redescoperit în zilele noastre.

Biserica are o structură trilobată, cu calotă pe traveea centrală a naosului. Absența turlei este ciudată, ținând seama de : a) regăsirea în traveea de vest a dispoziției prototipului de la Cozia, respectiv nișele înalte amenajate între peretele pronaosului și stâlpii arcului dublou apusean; b) fața teșită a zidurilor, în zona în care s-ar fi aflat perechea corespunzătoare de stâlpi ai dubloului răsăritean. Având în vedere consemnarea de către tradiție a incendierii schitului de către turci, este posibil ca modificarea părții de est a naosului, însoțită de renunțarea la refacerea turle, să fi avut loc în 1732, când s-a refăcut pictura, fapt care a condus și la consemnarea eronată a refacerii locașului la acea dată.

Fațadele au fost decorate, ca și la Sfântul Gheorghe, prin arcaturi suprapuse panourilor dreptunghiulare, cu deosebirea că separarea celor două registre nu se face prin brâul cu dinți de ferăstrău, ci printr-un singur ciubuc identic cu profilurile panourilor. O podoabă a fațadelor sunt chenarele în acoladă ale ferestrelor, cu modenatură variată, subliniată de motive geometrice și vegetale variate.

Turnul clopotniță, ridicat pe o bază pătrată decorată cu firide, s-a prăbușit la cutremurul din 1838 și a fost înlocuit printr-o structură de lemn, de secțiune octogonală, îmbrăcată în tablă. Lărgirea ferestrelor a fost însoțită de o îndreptare a ciubucelor, care nu erau perfect orizontale; cornișele cu zimți au fost înlocuite prin cornișe clasicizante, cu denticuli, ușor supraînălțate. Pe fațada de vest s-a adăugat un amplu pridvor închis, precedat și acesta de un vestibul. Decorul cu arcaturi și panouri dreptunghiulare a fost reprodus pe fațadele laterale în forme simplificate, iar chenarele de piatră, scoase de la ferestrele lărgite, au fost remontate în perfecte condiții de conservare la golurile pridvorului adăugat. Doar portalul de vest a fost sacrificat, împreună cu pisania, dar lintoul bogat decorat a fost redescoperit în 1974.

3.1.1.5. Gruparea Breslei Cojocarilor pe strada Craiovei este amintită astăzi doar de Biserica Sfântul Ilie, vechiul ansamblu civil fiind total înlăturat în 1978. Biserica se ridică în locul unde Calea Craiovei se desparte de ulița către orașul Prund (strada Frații Golești).

Biserica Sfântul Ilie

Biserica de zid a fost ridicată între 1826-1828 drept ctitorie a mai multor meșteri cojocari, așa cum reiese din pomelnicul ctitoricesc, precum și din faptul că steagul breslei Cojocarilor, purtând data 1848, a aparținut acestei biserici (steagul se află astăzi la Muzeul Județean Argeș). Pisania care a înlocuit în 1896 pe cea originală atribuie principalul merit al ctitoriei meșterului cojocar Pandele Petre, ceea ce se explică prin faptul că autorul reparației din 1896, Nicolae Constantinescu, fostul primar al orașului, era chiar ginerele lui Pandele Petre; ceilalți ctitori sunt amintiți cu formula …cu ajutorul lui Tudorache Cojocarul și alții …Biserica de zid a înlocuit un locaș mult mai vechi, pe care putem să-l presupunem din zidărie, începând cu secolul al XVII-lea.

3.1.1.6.Biserica Parohială cu hramurile Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Spiridon, zisă și Biserica Mavrodolu este monument istoric. A fost denumită astfel după numele căminarului Ioan Mavrodolu, care a refăcut-o între 1815-1818. Pisania amintește că pe același loc a existat o altă biserică, zidită în 1752 de un negustor, Ene Cupețul, care a fost dărâmată pentru că era prea mică și după vremi se stricase de cutremur. Deducem că și prima biserică era construită din zidărie neavând a suferi de cutremur dacă ar fi fost din lemn.

În forma din 1818, biserica Mavrodolu era considerată drept cea mai frumoasă din oraș. Descrierea incendiului din 1848 o arată distrusă în întregime, deși este probabil că doar acoperișul și bolțile au suferit, păstrându-se zidurile originale; astfel nu s-ar explica existența pisaniei din 1818, care – în spiritul local-nu ar fi fost reașezată într-o clădire nouă. Reparația din 1868, plătită de negustorii Nichifor Ivanovici și Radu Hagi Tudor, a adăugat fațadelor decorul romantic al modenaturii actuale. Intervențiile secolului al XIX-lea nu au alterat însă caracterul dominant al incintei de zidărie, amplasată pe botul de deal care a determinat în trecut inflexiunea obligată a uliței târgului de afară. Incinta bisericii Mavrodolu constituie astfel cap de perspectivă pentru cele două sectoare ale vadului medieval-străzile Teiuleanu și Târgul din vale.

3.1.1.7. Biserica Sfânta Vineri s-a ridicat între 1904-1908 lângă o biserică mai veche de zid, dărâmată abia în 1912, a cărei pisanie nu a fost distrusă la înnoire (caz unic în Pitești), ci recuperată și remontată în interior deasupra intrării. Din pisanie aflăm că biserica de zid precedentă a fost ctitoria marelui slujer Ioan Ungurelu și a negustorului Hagi Țenea (al cărui titlu de politețe s-a transformat din jupan în jupân. Începută în 1817 și terminată în 1827 de Alexandru Ungurelu, fiul lui Ioan biserica de la răscrucea a două vaduri comerciale de importanță majoră în evul mediu (drumurile spre Câmpulung și spre București-porturile dunărene) implică prezența pe acest loc a unei biserici și mai vechi, poate dintre cele mai vechi ale orașului.

3.1.1.8. Biserica Precista veche din Coastă, cu hramul Intrarea în Biserică și Izvorul Tămăduirii, este cea mai incertă – sub raportul categoriei sociale a ctitorului-dintre toate bisericile orașului. Amplasamentul aproape de ulița boierească, dar pe o stradă de târgoveți nu aduce lumină în acest domeniu. Importantă este consemnarea vechimii ei: conform tradiției, prima biserică s-ar fi ridicat în 1540 în cadrul unui schit de maici, ctitorit de două călugărițe, Magdalena și Doroteea. Tatiana Bobancu spune chiar că între 1886-1887 preotul Ioan Petculescu a găsit sub pardoseală, la temelia bisericii, data leat 1540, formulare tot atât de neconcludentă ca și informația care trebuie privită cu rezerve. Același autor consemnează o primă refacere în lemn, în 1754, ca biserică parohială, urmată de o a doua refacere în zidărie după incendiul din 1794. Apoi, este amintită o refacere radicală între 1859-1864 după un alt autor, când biserica s-ar fi prerefăcut din temelie. Între 1930-1933 biserica a fost din nou înfrumusețată, refăcându-se turla naosului și înlocuindu-se turla mică a pronaosului cu două turnuri gemene, ceea ce a implicat refacerea din temelie a părții de vest a pronaosului, care apare astăzi supralărgită în exterior și cuprinde un vestibul cu nișe laterale.

Astăzi biserica este considerată monument istoric.

3.1.1.9. Schitul Trivale se găsește în zona denumită Trivale de unde și-a luat numele. Are hramul Sfânta Treime. Biserica Schitului a fost construită inițial din lemn, în secolul al XVI-lea, prin grija familiei Stănceștilor. Lăcașul de cult va fi reclădit din piatră, inițiativă a domnitorului Matei Basarab. Ulterior, suferind deteriorări majore și biserica va fi reclădită din piatră și cărămidă de către Varlaam între 1677-1688.

Documentele și tradiția ne îndreptățesc să credem că aici a fost un schit înainte de ctitoria lui Varlaam. După începerea lucrărilor, s-a produs o întrerupere de câțiva ani datorită faptului că, în timpul domniei voievodului Șerban Cantacuzino, Varlaam a trebuit să plece pentru mai mult timp din țară. Reântors, a reușit să recupereze, cu ajutorul domnitorului Constantin Brâncoveanu, de la Ianache Vistierul și de la urmașii acestuia contravaloarea materialelor luate de la Trivale și folosite la construirea bisericii Sfânta Treime.

De-a lungul anilor, biserica Schitului Trivale a fost refăcută de mai multe ori. Dărâmată la cutremurul din 1829, a fost zidită de arhimandritul Ierotei între anii 1854-1856. În anul 1904 Schitul Trivale a cunoscut o nouă restaurare făcută de Episcopul Argeșului, Gherasim Timuș. O ultimă restaurare s-a făcut după cutremurul din 1977. După tradiție, în biserica Schitului Trivale a fost adus capul lui Mihai Viteazul în trecerea prin Pitești spre Mânăstirea Dealu, unde se află depus.

Astăzi Schitul Trivalea este declarat monument istoric.

3.1.1.10. Biserica Parohială cu hramul Cuvioasa Paraschiva este cunoscută prin partea locului și prin denumirea de Biserica Ungurelu din Vale. Construirea lăcașului de cult a fost începută în 1818 prin strădaniile slugerului Ion Ungurelu și ale lui Hagi Tenea și terminată în 1827 prin grija lui Alexandru Ungurelu.

Biserica este declarată monument istoric.

3.1.1.11. Biserica filială Merculești , cu hramul Sfinții Voievozi este cunoscută și ca Biserica Găvana II. A fost zidită pe locul unei vechi biserici din lemn, în principal prin grija a două femei: Elenca Slugereasa și Maria Pleșoianu. În biserică se află două icoane foarte prețioase, una dintre acestea fiind apreciată, ca vechime, din anul 1590.

Biserica este declarată monument istoric.

3.1.1.12. Biserica parohială cu hramul Duminica Tomii, zisă și Biserica Găvana II:a fost zidită în anul 1817, pe fosta moșie a postelnicului Gheorghe Budușteanu, prin strădaniile unui grup de credincioși, din care au făcut parte Dascălul ot Meculești, Constantin Tabac și Gheorghe Brat. Lăcașul de cult s-a târnosit în 1820, în prezența Prea Sfântului Iosif, cel dintâi episcop al Argeșului.

Biserica este declarată monument istoric.

3.1.1.13. Biserica Catolică Sfânta Maria a fost zidită în 1896 .

3.1.1.14. Biserica Armenească, zidită în 1852.

3.1.1.15. Sinagoga: a fost reclădită între 1921-1923, pe locul unui locaș de cult mai vechi.

3.1.2. Obiective turistice istorice

Atributele atractive ale edificiilor culturale provin di arhitectura lor, adesea insolita cat si din exercitarea functiei lor originale. Din aceasta grupa fac parte agora sau forumul, teatrele, amfiteatrele, stadioanele, operele, universitatile, muzeele, colectiile, bibliotecile sau casele memoriale.

3.1.2.1.Clădirea sediului fostei Prefecturi a județului Argeș se află în vechiul centru al orașului, pe strada Armand Călinescu la nr. 44. S-a construit între 1898-1899, ca sediu al Prefecturii județene. Fațada principală a clădirii este prevăzută cu capiteluri corintice și ionice. După cel de-al doilea război mondial și-au avut aici sediul Prefectura de Argeș și Consiliul Popular Județean. Din anul 1970 în clădire s-a organizat Muzeul Județean Argeș. Pe fațada vechii construcții, în partea sa dreaptă se află fixată o placă comemorativă cu acest înscris: Clădire construită în anii 1898-1899, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, ca sediu al Prefecturii Județului Argeș.

3.1.2.2. Clădirea sediului fostei Primării Municipale se află pe Bulevardul Republicii, la numărul 33. Construcția a fost realizată în 1886, în stil neoclasic. Ridicarea clădirii s-a făcut cu sprijinul lui Mihail Kogălniceanu. Aici, a funcționat timp de aproape un secol Primăria Comunală Pitești, apoi Primăria și Consiliul Municipal Orășenesc. Din 1971 s-a organizat în vechea clădire un interesant Muzeu de Artă Modernă. Colecția instituției cuprinde un număr de peste 2000 de lucrări de pictură și de artă grafică. Pe fațada clădirii se află fixată o placă comemorativă pe care este scris următorul text: Construcție realizată în 1886, după planurile arhitectului Ion N. Socolescu, ca sediu al Primăriei Comunale Urbane Pitești.

3.1.2.3. Clădirea fostei cazărmi a Regimentului 4 Dorobanți Argeș se află dispusă pe o geană de deal de pe strada care duce în Parcul Trivale. S-a construit în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La intrare, pe o alee care urcă spre vechea clădire, se înalță un fel de Arc de Triumf, intitulat Poarta Eroilor Argeșeni, monument care reprezintă un simbol al orașului. După cel de-al doilea război mondial, în vechea cazarmă și în alte clădiri nou construite în fost curte a regimentului argeșean, s-au organizat Arhivele Militare ale Ministerului Apărării Naționale.

3.1.2.4. Gara din Pitești s-a construit în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, când s-au efectuat lucrările de întindere a drumului de fier Pitești-Curtea de Argeș. În decursul timpului s-au executata ample lucrări de extindere și de modernizare a gării. Au rămas în picioare, aproape așa cum au fost proiectate, Depoul CFR Pitești, depozitul de cărbuni sau de lemne și o pompă tradițională prin care se alimentau locomotivele.

3.1.2.5. Clădirea Cercului Militar se află în Piața Muntenia și s-a ridicat după planurile arhitectului Octav Dicescu. Piatra fundamentală a edificiului a fost pusă în ziua de 7 iulie 1939, în prezența lui Armand Călinescu, cel care deținea atunci funcția de Președinte al Consiliului de Miniștrii. După asasinarea sa, construcția a fost continuată de generalul Ion Antonescu.

3.1.2.6. Casa din strada Brâncoveanu, nr. 6, construită înainte de 1800, a avut inițial tipul muscelean, cu nivelul locuinței din lemn. Se păstrează pivnița înaltă din zidărie, acoperită cu planșeu din grinzi masive de stejar și luminată prin goluri de tipul meterezelor. În secolul al XIX-lea casa a aparținut familiei Roca, de la care a fost cumpărată în 1914 de Alexandru Steriade. Forma actuală, cu arhitectură cu forme naționale, este rezultatul transformărilor efectuate în 1932.

3.1.2.7. Casa din strada Horia, Cloșca și Crișan, nr. 28 are pivnița boltită în leagăn, pe arce dublouri și este ventilată prin răsuflători de tipul meterezelor, a căror dispoziție în plan demonstrează că zidurile lungi au fost odinioară exterioare. Pivnița este înglobată într-o clădire amplă, total inexpresivă din punct de vedere arhitectural, ca urmare a reparațiilor din 1955.

3.1.2.8. Casa din strada Egalității, nr. 7 păstrează pivnițele boltite în leagăn, pe arce dublouri, cuprinse într-o clădire de locuit cu arhitectură clasicizantă de la mijlocul secolului al XIX-lea.

3.1.2.9. Casa din strada Republicii, nr. 29 păstrează pivnițe parțial îngropate, alcătuite din două încăperi boltite a vela pe dublouri. Parterul înalt suprapus pivnițelor prezintă o arhitectură clasicizantă.

3.1.2.10. Casa din Bulevardul I.C.Brătianu, nr. 29 include pivnița boltită în leagăn, pe arce dublouri, a unei vechi case cu plan dreptunghiular, având intrarea amenajată pe una din laturile lungi. În jurul anului 1850 nucleul originar a fost înglobat într-o clădire vastă, cu arhitectură romantică, asemănătoare casei vecine de la nr. 27. Fațadele au fost din nou modificate în 1918, după proiectul arhitectului Bacria Tutănescu, primind înfățișarea de astăzi, caracterizată prin forme de școală națională.

3.1.2.11. Casa din Bulevardul I.C.Brătianu, nr. 38 cuprinde nucleul unei case vechi cu plan apropiat de pătrat, ale cărei pivnițe înalte cuprind șase travei boltite în leagăn. Clădirea amplificată, realizată în jurul anului 1912, îmbină decorul arhitectural eclectic cu elemente de plan tradiționale. Casa veche a fost cumpărată între 1907- 1910 de Ion Păiș, profesor de matematică la Liceul Brătianu; la data cumpărării se știa că vechimea casei depășea 100de ani.

3.1.2.12. Casa din strada Târgul din Vale, nr. 6 prezintă un deosebit interes pentru programul mixt din zona comercială. Corpul spre stradă, cu dezvoltare neobișnuită în înălțime are două nivele: parterul folosit pentru dughene și etajul rezervat locuinței. Spre curte, două aripi simetrice, pe parter, se dezvoltă pe laturile lungi. Arhitectura clasicistă a fațadei spre stradă amintește ansamblurile civile transilvănene, în timp ce fațada spre curte a corpului principal are la etaj un cerdac de tip muscelean, cu stâlpi de lemn, cu arcade în forma mânerului de coș. În jurul curții, malul de pământ dinspre strada Banu Mărăcine a permis amenajarea unei vaste pivnițe cu șapte travei boltite a vela pe dublouri. Casa-datând probabil din secolul al XVII-lea-a fost cumpărată în 1862 de Ioan Stătescu de la Simion Zeiller (probabil un transivănean cu numele Zeillerțesător, pânzar) și a ajuns în 1880 în proprietatea lui Adolf Keller, lumânărar care a folosit pivnița ca atelier de fabricare a lumânărilor.

3.1.2.13. Hanul din strada Brâncoveanu, nr. 25 are fațada remodelată în spiritul clasicismului din primii ani ai secolului al XIX-lea. Cercetarea arheologică și de parament va evidenția succesiunea etapelor de construcție la un ansamblu de proporții neobișnuite, remarcabil prin tratarea monumentală a curții interioare cu geamlâcuri.

3.1.2.14. Casa din strada C.A. Rosetti, nr. 1 a aparținut unui cizmar, Voicu. Tinda către curte, închisă cu geamlâc, se păstrează înglobată în locuința cu arhitectură eclectică realizată în 1902 de Dumitru Ghimpa, profesor de fizică-chimie și apoi director al Liceului Brătianu.

3.1.2.15. Casa din strada Horia, Cloșca și Crișan, nr. 34 a aparținut primarului Coculescu, cel care a încercat-în jurul anului 1850-o primă colectare a apelor de suprafață printr-un șanț paralel cu terasa a patra. Casa a fost ridicată înainte de 1840, întrucât Ion Coculescu, bunicul actualului proprietar, s-a născut în 1840 în clădirea existentă.

Analiza planului confirmă vechimea casei prin evidențierea unui nucleu inițial, dovedit de răsuflătorile înzidite care apar pe zidul de vest. În prima sa formă, databilă probabil în secolul al XVIII-lea, casa cu două nivele a avut la parter pivnița ușor adâncită, bucătăria și casa scării cerdacului. Etajul cuprindea locuința cu tindă și două încăperi dispuse simetric, pe fațada spre uliță desfășurându-se cerdacul cu stâlpi de lemn.

În secolul al XIX-lea casa a fost mărită spre vest și, probabil, cu aceeași ocazie o parte din zidurile perimetrale ale etajului, executate inițial din lemn, au fost refăcute în zid. Fațada a avut un decor cu stucaturi tradiționale, în care apar lizenele frecvente în epoca post-brâncovenească, peste care s-aui suprapus bosaje clasiciste. Din etapa de amenajare ca locuință a primarului Coculescu datează și casa nouă, așezată spre stradă, cu plan dreptunghiular alungit, dublat de un portic cu coloane de zidărie ce susțin o arhitravă de lemn, profilată și tencuită în imitația zidăriei.

Gospodăria, interesantă sub aspect artistic dar mai ales istoric, întrucât ilustrează tipul de locuință a patriciatului românesc înainte de 1850, este în prezent denaturată prin despărțirea curții în două fâșii îngrădite separat, pentru amenajarea unui acces direct al blocurilor de pe terasa superioară, operație care a implicat desființarea livezii și a bătrânilor copaci din fața casei vechi.

3.1.2.16. – 3.1.2.18. Prelucrări ale tipului de casă cu plan dreptunghiular alungit, prevăzut cu prispă pe una din laturile lungi, se întâlnesc în formule variate: cu stâlpi de lemn la casele din strada Sfânta Vineri, nr. 74 și nr. 76, latura îngustă spre stradă fiind decorată cu modenatura clasicizantă, la prima și închisă cu geamlâc la numărul 76; cu stâlpi de zidărie la casa din strada Țepeș Vodă, nr. 16 , construită în 1860; cu coloane de zidărie la casa din Bulevardul I.C. Brătianu, nr. 34, construită la începutul secolului al XIX-lea și cumpărată ân 1895 de meșterul dulgher Heinrich Sattler.

3.1.2.19. Casa din strada Teilor, nr. 2, cu geamlâc pe trei laturi, este o construcție deosebit de originală prin adaptarea la terenul în pantă, care permite trecerea de la soclul înalt la o tindă cu stâlpi de zidărie corespunzând pivniței.

3.1.2.20. Clădirea Bibliotecii Județene se află în partea centrală a vechiului oraș. Biblioteca propriu-zisă a fost înființată în 1880. Pe fațada clădirii se află fixat un medalion de piatră ce a fost așezat în 1980, cu prilejul centenarului organizării acestei case a cărții argeșene. Pe medalion este modelată o carte deschisă pe filele căreia sunt înscriși anii 1880 și 1980. La numai câteva zeci de metrii de sediul actualei biblioteci s-a înălțat o nouă clădire.

Clădirea Bibliotecii Județene

3.1.2.21. Clădirea teatrului Alexandru Davila se află în centrul municipiului, pe strada Victoriei și a fost dată în folosință în 1955. Viața teatrală în Pitești este însă mult mai veche. Primele spectacole de teatru au fost organizate în alte clădiri începând cu 1841. În 1852 la Pitești s- a organizat o trupă permanentă. Începând cu 1958, teatrul a primit numele dramaturgului Alexandru Davila. În prezent instituția teatrală piteșteană are patru secții: de dramă și de comedie, secția de păpuși, secția de estradă și orchestra populară.

Teatrul Alexandru Davila

Pe scena teatrului din Pitești au jucat, de-a lungul anilor actorii: Vasile M. Brezeanu, Gheorhe Leahu, Vasile Crețoiu, Telly Barbu, Colea Răutu, George Musceleanu, Bistrian Roman, Ștefan Tapalagă, Hamdi Cerchez.

Originari din Pitești sau din împrejurimi, actorii Sebastian Papaiani, Irina Petrescu, Gheorghe Dinică, Mariana Mihuț, Mircea Diaconu, Nicolae Dinică, Adriana Trandaafir și alții sunt acum nume cunoscute și apreciate de spectatorii din București și din alte zone ale țării.

3.1.2.22. Muzeul Județean Argeș se află pe strada Armand Călinescu, nr. 44. Clădirea vechiului muzeeu-spunem vechiului muzeu, pentru că în prezent, lângă ea s-a înălțat o nouă clădire-a fost construită în stil neoclasic între 1888-1889.

Instituția muzeală este structurată pe trei secții: de istorie, de artă și de științele naturii. Ea dispune de un fond de obiecte și de materiale deosebit de bogat și de valoros. La sfârșitul anului 1990, numărul de exponate depășea cu mult cifra de 100000. Odată cu reamenajarea unei clădiri a muzeului județean-realizată după cele mai noi exigențe ale timpului-numărul, varietatea și valoarea exponatelor vor crește simțitor.

De aproape două decenii director al instituției muzeale județene este prof, univ. dr. Radu Stancu, iar director adjunct dr. Spiridon Cristocea.

Muzeul Județean Argeș a preluat în 1955 activitatea de la expoziția existentă în cadrul Ateneului Popular din Pitești. La 1 aprilie 1955, muzeul a fost organizat în clădirea Palatului Culturii-fostul Tribunal de Argeș-, apoi în clădirea din Bulevardul Republicii, nr. 66, în care funcționează acum Școala Populară de Artă, iar din 1970-în sediul fostei Prefecturi de Argeș, construită în 1899, și în vechea primărie clădită în 1886.

În cadrul Muzeului Județean funcționează secțiile: Secția de Istorie a Argeșului (1974), Secția de Științele Naturii, cu profil ecologic (1977), Secția de Artă Românească Modernă și Contemporană (1971), Secția de Artă Naivă (1975), Expoziția permanentă Liviu Rebreanu (1969), Expoziția permanentă de Arheologie Castrul de la Jidava, Peștera Dâmbovicioara, Expoziția Permanentă Dinu Lipatti de la Leordeni (1985). Din 1980 funcționează în cadrul muzeului societatea cultural științifică Natură și Civilizație.

La Pitești, în 1975, s-a deschis Galeria de Artă Metopa, aparținând Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Pitești, unde sunt prezente mai ales lucrări de pictură și sculptură. Alte spații de expoziții sunt amenajate la Casa de Cultură a Sindicatelor, Palatul Culturii, Casa Tineretului.

Clădirea Galeriei de Artă

3.1.2.23. Casa Poenaru, din str. Armand Călinescu, nr. 1 a fost construită în secolul al XVIII-lea.

3.1.2.24. Casa Nanu, din Bulevardul Victoriei, nr. 25 a fost construită în secolul al XIX-lea.

3.1.2.25. Casa Păiș-Bobancu din Bulevardul I.C.Brătianu, nr. 40 a fost construită la sfîrșitul secolului al XVIII-lea.

3.1.2.26. Casa Mamulea din B.dul Republicii , nr. 104 a fost construită în secolul al XlX –lea.

3.1.2.27 Foișorul de Foc sau Turnul Pompierilor din Str. Ion Antonescu , nr. 21 a fost construit în 1897 .

3.1.2.28 Casa de tăbăcari din str. Sfânta Vineri , nr. 27 a fost construită în secolul al XlX-lea

3.1.2.29 Hanul Gabroveni din str. Sfânta Vineri , nr. 23 a fost construit în 1877 .

3.1.2.30 Vila Coandă din B.dul I.C. Brătianu , nr 39 a fost construită în secolul al XlX – lea .

Sinagoga pe B.dul Eroilor , nr. 1 a fost construită în 1900

3.1.2.32 Casa Nae Dumitrescu din B.dul Republicii nr.58 a fost construită în 1925 .

3.1.2.33 Casa Fostiropol din B.dul Republicii nr. 166 a fost construită în 1900. În prezent aici se afla Școala Populară de Artă .

3.1.2.34 Casa Dr. Florescu din B.dul Republicii nr 84 a fost construită în 1916.

3.1.2.35 Casa Dujan din B.dul Republicii nr. 94 a fost construită în secolul al XlX – lea .

3.1.2.36 Școala Nicopol din B.dul Republicii nr. 114 a fost construită în 1874.

3.1.2.37 Casa Ion Băiulescu din B.dul Republicii nr. 123 a fost construită în 1802 .

3.1.2.38 Casa Ovidiu Constantinescu din str. Teilorn nr . 9 a fost construită în 1923 .

3.1.2.39 Casa Cancelariei din str. Teiuleanu nr. 20 a fost construită în 1890 .

3.1.2.40 Casa Popescu din str. Târgul din Vale nr. 2 a fost construită în 1898.

3.1.2.41 Casa Aron Bănulescu din str. Târgul din vale nr. 20 a fost construită în 1875 .

3.1.2.42 Ateneul Popular din str. Victoriei nr. 16 a fost construit în 1870

3.1.2.43 Banca Populară din str. Victoriei nr.20 a fost construită în 1910

3.1.2.44 Tribunalul din str. Victorie nr 22 a fost construit în 1904 de arhitectul A. Culina .

3.1.2.45 Casa Saitescu din str. Victoriei nr . 36 a fost construită în secolul al XlX-lea .

Casa Filipescu din str. Crinului nr. 6 a fost construită în 1900

3.1.2.47 Casa Dumitrescu din str. Armand Cîlinescu nr. 3 a fost construită la începutul secolului al XX-lea .

3.1.2.48 Parcul vechii Prefecturi din str. Armand Călinescu .

3.1.2.49 Casa Căpitan Iov din str. Victoriei nr. 56 a fost construită în 1900

3.1.2.50 Casa din str. Victoriei nr. 82 a fost construită în 1898 .

3.1.2.51 Casa Agata Raicu Vsiliu din str. Sfânta Vineri nr. 18 a fost construită în 1890 .

3.1.2.52 Casa Dogaru din str. Sfânta Vineri nr. 22 a fost construită în 1896 .

3.1.2.53 Casa Vulcan din str. Sfânta Vineri nr. 28 a fost construită la începultul secolului XX-lea .

3.1.2.54 Casa Dumitru Dima din str. Sfânta Vineri nr. 49 a fost construită în 1901 .

3.1.2.55 Casa Mărtoiu din B.dul I.C. Brătianu nr. 27 a fost construită la sfârșitul secolului al XlX – lea .

3.1.3 Licee cu tradiții glorioase

Odată cu progresele înregistrate în decursul timpului pe plan economic , în orașul Pitești a crescut și numărul locuitorilor de la câteva zeci de mii câți erau la sfârșitul primului război mondial , la aproape 200 000 către sfârșitul anului 2000 . Creșterea numărului populației a determinat mutații fundamentale pe planurile vieții economice și sociale , al învățământului și culturii , al asigurării sănătății publice . Referindu –ne la situația învățământului , în Pitești , există cel mai număr de licee și colegii din județ .

3.1.3.1 Pe fațadele clădirii Colegiului Zinca Golescu stă scris : 1921 – 1971 . S-a așezat această placă comemorativă cu ocazia sărbătoririi semicentenarului liceului și atribuirii numelui Zinca Golescu .

Pe fațada clădirii Colegiului I.C. Brătianu stă scris : Această placă s-a așezat cu ocazia atribuirii statutului de Colegiu și revenirii la numele de I.C. Brătianu . 1.martie 1997 .

Colegiul Național I.C. Brătianu

3.1.3.3. Pe fațada clădirii Grupului Școlar Armand Călinescu stă scris : 1882 – 1982 . Această placă a fost așezată astăzi 28 .noiembrie 1982 , cu ocazia sărbătoririi centenarului școlii . Prima școală de maiștri din județul Argeș .

Orașul Pitești este și centru universitar . Aici funcționează Universitatea din Pitești , Universitatea Constantin Brâncoveanu și Școlala de aplicație pentru tancuri și auto Mihai Viteazu , instituție militară echivalentă cu cele din învățământul superior din viața civilă , Colegiul de Institutori și Facultatea de Drept .

Dacă în urma cu 4- 5 ani în Pitești se aflau doar câteva mii de studenți , la începutul anului universitar 2000-2001 , aici învățau circa 11 000 studenți .

3.1.4 Monumente și însemne memoriale

3.1.4.1. Statuia lui Mircea cel Bătrân este cel mai mare monument înălțat în Pitești . S-a ridicat din inițiativa locală , fiind dezvelită la 20 . mai . 1998 cu prilejul sărbătoririi primei atestări documentare a orașului . Voievodul este înfățișat în picioare , îmbrăcat în ținută de epocă , având coroana voievodală pe cap și mâna încleștată pe un paloș de dimensiuni impresionante . Pe soclul pe care a fost așezată statuia , stă scris : Mircea cel Bătrân , Domn al Țării Românești . 1386 – 1418 .

3.1.4.2. Bustul Lui Tudor Vladimirescu se află dispus pe o muchie de deal la intrarea în strada care duce spre parcul Trivale . Bustul este sculptat în piatră de munte și se află fixat pe un soclu masiv din beton : Pe soclu au fost așezate 4 plăci comemorative din marmură albă , pe care sunt înscrise următoarele : Tudor Vladimirescu , erou al poporului român pentru libertate ( pe fațadă ) ; Tudor Vladimirescu , conducătorul revoluției din Țara Românească , Muntenia ( pe latura din dreapta ) ; Piatra se cheamă norodul , nu tagma jefuitorilor ( pe latura din spate ) ; Glorie eternă eroilor poporului român ( pe latura din stânga ) .

3.1.4.3 Statuia lui Nicolae Bălcescu se înalță într-un spațiu verde din centrul orașului și este creația sculptorului Constantin Baraschi . Monumentul a fost ridicat în 1969 . Pe un soclu masiv , de plan dreptunghiular , din beton placat cu marmură de culoare închisă se află statuia turnată în bronz , având o înălțime de circa 4 metrii . Personajul este reprezentat într-o atitudine măreață și demnă : O mantie largă , în falduri bogat , îi acoperă trupul . Pe fațada principală a soclului stă scris , cu litere aurite : Nicolae Bălcescu . 1819 – 1852 .

3.1.4.4 Monumentul Independenței se află pe strada Crinului și este creația sculptorului Ion Vasilescu . Inaugurat în 1907 , monumentul are un soclu paralelipipedic , de plan pătrat și este surmontat de o coloană prismatică având în terminație un vultur turnat în bronz , cu aripile întinse . Monumentul este realizat din piatră și are înălțimea de peste 4 metri . Pe o placă de marmură albă , fixată pe fațada coloanei se află inscripția : Glorie eroilor Regimentului 4 Dorobanți Argeș căzuți în războiul pentru independența României . 1877 – 1878 . Pe monument sunt înscrise numele a peste 40 militari din Regimentul 4 Dorobanți , căzuți la datorie .

3.1.4.5 În centrul orașului , lângă Biserica Domnească , se află o cruce – monument dedicată unui erou al războiului de independență . Pe ea este un text în care se face referire la acel erou : Aici repauzează… Petre Lădărescu , student în medicină , născut în 1855 , iunie 5 , și decedat la Lom Palanca de tifos în 31 ianuarie 1878 ca medic în armata română.

3.1.4.6 Însemn memorial dedicat locotenent – colonelului Constantin Căpităneanu , luptător în războiul de independență din 1877-1878 și geodez de mare valoare . Se află așezat în Cimitirul Eroilor , este din piatră și are formă de cruce :

3.1.4.7 Monumentul 1907 se află în parcul din fața Muzeului Județean de Istorie și este creația sculptorului Veturia Ilinca . A fost dezvelit în ziua de 5.martie 1960 . Pe un soclu masiv , de forma unui trunchi de piramidă se înalță statuia unui țăran înfățișat într-o atitudine plină de demnitate . Pe fațada principală a soclului stă scris anul răscoalei 1907 , amplă ridicare populară la care țăranii argeșenii au participat pentru pământ și libertate .

3.1.4.8 Poarta Eroilor Argeșeni se află pe strada Trivale , la intrarea în fosta cazarmă a Regimentului 4 Dorobanți , Unitate care s-a numit și Regimentul Argeș nr. 4 . Poarte Eroilor Argeșeni a fost inaugurată la 28 septembrie 1926 . Și într-o dimineață frumoasă de toamnă la 28 septembrie 1926 s-a adunat lume multă ca să sfințească acest monument și să pomenească numele celor înscriși pe el …s-au adunat cu zgomot de sărbătoare școli , armată multă , văduve și orfani de război , pururi cu ochii înlăcrimați și lume multă piteșteană – se menționează într-un ziar al vremii

Concepută sub forma unui arc simplu , susținut de stâlpi masivi , lucrarea elogiază vitejia și spiritul de sacrificiu al Argeșenilor în luptele din primul război mondial . Pe însemnul memorial se află următoarele inscripții : pe frontispiciu Regimentul Argeș nr. 4 , Poarta Eroilor 1918 ; Morți pentru țară , pentru glorie și drapel ; pe stâlpi sunt înscrise denumirile unor localități sau zone în care sau desfășurat luptele în anii 1916 – 1917 ( Bran , Dragoslavele , Mărăști ) și numele câtorva sute de militari argeșeni căzuți la datorie în campaniile din anii 1877 – 1878 și 1916 – 1919 . În 1971 Poarta a fost restaurată prin grija edililor orașului .

3.1.4.9 Monumentul Eroilor din războiul de reîntregire națională se află în Cartierul Prundu . Spre monument urcă o scară din beton , cu 56 trepte . Monumentul a fost inaugurat în 1929 și restaurat în 1980 . Soclul de plan dreptunghiular , format din două volume paralelipipedice suprapuse cu suprafețe diferite , este surmontat de o coloană înaltă de circa 3,50 metri , de un obelisc având în terminație un vultur din bronz cu aripile întinse . Pe fațada coloanei în partea sa superioară este montat un relief din marmură albă care redă figura unui ostaș în poziție de tragere . Pe plăcile fixate pe monument se află inscripționat următoarele : În amintirea eroilor căzuți pentru patrie ; Jertfindu-se sub steagul sfânt Al patrie prin timp durate Ați semănat acest pământ Cu dor nestins de libertate …Comuna Prundu ,recunoscătoare fiilor săi , jertfiți pentru patrie în războiul 1916 – 1918 . Pe monument sunt înscrise numele a 54 militari din fosta comună Prundu care au căzut la datorie .

3.1.5. Potențialul etno – folcloric

Etnografia studiaza originea, raspandirea in spatiu si in timp a artelor, credintelor, si obiceiurilor di culturile populare, la care se adauga si influentele datorate unor grupuri etnice distincte. Arta si cultura populara romaneasca prezinta cateva trasaturi distincte date de:

– vechimea locuirii in spatiul carpato-pontic-danubian;

– existenta unui procent ridicat de populatie rurala, cu ocupatii si mestesuguri specifice;

– conditii fizico-geografice diverse, cu un potential economic generos;

Zona etno – geografică și spirituală a Argeșului a păstrat și perpetuat o bogată moștenire culturală a cărei caracteristică o constituie diversitatea creației artistice izvorâte din setea de frumos . Ea reflectă geniul creator al poporului , manifestat în folclorul literar , muzical și coregrafic , în creația plastică . Folclorul literar este ilustrat de proverbe și zicători , basme fantastice și balade populare , în special cântece haiducești . Specificul argeșean al creației literare orale se definește printr-o serie de expresii populare de o remarcabilă plasticitate .

Folclorul coregrafic constituie o componentă a vastului fond coregrafic subcarpatic . Baza acestui repertoriu format din jocurile ciobănești de tipul Brâul sau De doi , se amplifică prin diverse variante de horă , sârbă și alunel . Repertoriul coregrafic înregistrează 30 – 40 de jocuri de tip călușăresc , hore iuți și bătute .

Port popular din împrejurimile Municipiului Pitești

Portul popular și-a păstrat individualitatea morfologică . Costumul popular femeiesc prezintă caractere specifice , diferențiindu-se, după structura pieselor componente în două tipuri : costumul cu fotă ( de Muscel ) și costumul de zăvelcă ( de Argeș) . Sub aspect decorativ , fota prezintă ornamente geometrice brodate cu fir auriu sau ornamente florale . Cămașa cu altiță este decorată cu motive în fuști , în râuri , sau pe gras marama completează costumul estompând prin albul strălucitor, cromatica acestuia .

Costumul cu catrințe , prezintă două variante : cu două piese cvasiegale și cu catrințe inegale , cea din față fiind de dimensiuni mai reduse . Ornamentul catrințelor este cusut ; cămașa cu altiță cusută cu borangic roșu cireșiu , se armonizează perfect cu catrințele .

Mai puțin fastuos costumul popular bărbătesc este alcătuit din cioareci albi, cămașă albă, amplu ornamentată cu șabace albe, brâu roșu sau chimir de piele .

Țesăturile din zona Argeșului redau diversitatea și armonia elementelor decorative specifice artei populare românești . Dintre țesături, scoarțele, plocadele și ștergarele sunt piese de decor caracteristice interioarelor țărănești tradiționale . Motivele utilizate sunt cele geometrice, predominând în cazul covoarelor sau scoarțelor motivele romboidale .

Arhitectura populară zonală conservă numeroase elemente constructive cu o decorație realizată în ansambluri compoziționale rezultate din motive în formă de cercuri , rozete, romburi . Elementele decorative ale exteriorului locuinței sunt concentrate în special la prispe .

3.2 Potențialul turistic natural

3.2.1. Potențialul turistic al componentelor biogeografice

3.2.1.1 Pădure Trivale este situată în V și V NV orașului Pitești ( circa 2008 ha din care 45 ha parc ) Aici se găsesc numeroase specii de gorunete : gorunul ( Quercus petraea ) , gârnița ( Quercus fraintto ) cerul ( Quercus cerris ) , fagul ( Fagus sylvatica ) , frasinul (Fraxinus excelsior) , carpenul ( Carpinus betulus ) , arțarul (Acer platanoides ) , stejarul (Quercus robur) , ș.a. . Dintre arbuști menționăm alunul(Corylus avellana) , cornul (Cornus mas) , porumbarul (Prunus spinosa) , rugul (Rosa canina) , murul (Robus caesius) . Tot aici se găsesc varietăți de arbor ca : plopul alb , negru , tremurător (Plopulus alba , nigra , tremula ) , răchita ( Salix fragilis) , aninul sau arinul alb și negru ( Alnus incana glutinosa ).

În pădurea Trivale există singura specie din țară a stejarului hibrid Quercus pseudodalechampii . Fauna întâlnită înpădurea Trivale cuprinde : carnivore din familia Canide – lupul ( Canis lupus ) , vulpea ( Vulpes vulpes) ; carnivore din familia Mustelide – viezurele sau bursucl (Meles meles ) ; erbivore – căprioara sau căpriorul ( Capreolus capreolus capreolus ) ; veverițe ( Sciurus vulgaris) ; broaște ( Rana esculenta ); reptile ș.a.

Dintre păsări menționăm : cucul ( Cuculus canorus L) , mierla ( Turdus merula L) , vrabia ( Passer domescicus) , rândunica( Hirundo rustica ) ș.a.

De asemenea au fost identificate insecte ( exemplare din familia Itonididae) , licurici ( Lampyris noctiluca ) .

În parcul Trivale se găsesc : – Schitul Trivale cu hramul Sfânta Treime construită inițial din lemn în secolul al XV –lea ;

– Cafebar Bar Grota Rece ;

– Restaurantul Cornul Vânătorului ;

– Grădina Zoologică ;

– Palatul Copiilor .

Grădina zoologică din cartierul Trivale

Alte parcuri din Municipiul Pitești sunt :

– Parcul Ștrand : pentru agrement – lac cu

bărcii , trenuleț pentru copii , gradină de vară unde se desfășoară spectacole , restaurant , terenuri fotabal, tenis , rugby , pistă pentru atletism și carting , bazine descoperite pentru înot ; lacul de acumulare Pitești Prundu .

Parcul Ștrand

Parcul 1907 : este dispus în fața Muzeului Județean . Aici se găsește Monumentul 1907 ridicat în cinstea țăranilor argeșeni care au luptat pentru pământ și libertate . Tot aici se găsesc frumoase straturi de lalele , zambile , narcise iar ca arbori numeroși castani .

– Parcul Expo : aici se găsește un mic lac cu mulți nuferi albi și o bogată floră alcătuită din specii rare .

Parcul Expo

CAPITOLUL lV .

BAZA MATERIALĂ TURISTICĂ .

4.1 Baza de cazare .

4.1.1 Hotelul Muntenia * * *

    – Hotel MUNTENIA de 3 stele ( *** ) – 461 de locuri, dotate cu aer condiționat la 3 stele superior,
      în camere cu un pat, cu două paturi, apartamente și apartamente prezidențiale, cu telefon,
      camere cu acces internet, televizor color, satelit , frigider etc.
    – Restaurant „MUNTENIA”, categoria I – trei saloane cu 230 de locuri, dotat cu aer condiționat,
      terasa neacoperită – 88 de locuri;
    – Restaurant „INTERNATIONAL”, categoria I – un salon cu 120 de locuri, dotat cu aer condiționat ;
    – Bar de zi „MUNTENIA”;
    – Cofetărie "MUNTENIA" – 40 de locuri, dotata cu aer condiționat;
    – Sala de conferințe – 100 de locuri;
    – Punct de schimb valutar

Servicii suplimentare :
            Informații turistice, room-service, păstrarea obiectelor de valoare, spălatul și călcatul lenjeriei,
    organizarea de recepții, cocktail-uri, banchete, conferințe, rezervări de locuri la spectacol și
    manifestari sportive, rezervări de bilete la tren și avion, comenzi telefonice interne și internaționale,
    schimb valutar, parcare auto.

Înființat în anul 1970, hotelul a fost modernizat începând cu anul 1996, dispunând, în prezent, de 461 de locuri de cazare în camere cu 2 paturi, camere cu pat matrimonial, apartamente și apartamente prezidențiale, clasificate la categoriile 2*, 3* si 3*Superior.

Clipe de neuitat va ofera Restaurantul International, cel mai elegant si primitor restaurant din municipiul Pitești, unde orchestra localului asigura ambianța necesară unei seri perfecte.

Restaurantul MUNTENIA,

din cadrul Complexului Muntenia,
dotat cu 3 saloane climatizate și o terasă neacoperită, vă oferă
produse specifice bucătăriei tradiționale românesti, franțuzești
și italiene, beneficiind de condiții excelente pentru organizare de:
– recepții
– nunți
– botezuri
– aniversări
– întâlniri de afaceri
– mese festive – cocktail

Deasemenea restaurantul vă oferă delicioase produse de cofetărie – patiserie, fabricate în laboratorul propriu, pe care le găsiți și în "Cofetaria "MUNTENIA" din cadrul Complexului Muntenia.

S.C. „TURISM MUNTENIA” SA Pitești asigură în condiții excelente de confort, transport turistic intern și internațional cu mijloacele de transport din dotarea proprie:– 1 microbuz MERCEDES TIMESTAR (25 + 2 locuri), fabricație 1998, : aer condiționat, instalatțe audio-video, stație de amplificare, scaune rabatabile, sistem ABS, motor EURO 2, telefon GSM

  – 2 autocare MERCEDES BENZ 0350 (48 + 2 locuri), fabricație 1995 și 1996 cu urmatoarele dotări: aer condiționat, instalație audio-video, stație de amplificare, toaletă, scaune rabatabile, sistem ABS, motor EURO 2, instalație incălzit apa pentru ceai, cafea, ness, telefon GSM;

Agenția de turism "MUNTENIA"
STR. PIAȚA MUNTENIA,Nr.1
Tel: 0248-210.880; 0248-625.463

E-mail: [anonimizat]
               [anonimizat]

Agentia Ticketing Muntenia, AGENT TAROM, vă oferă:

Cele mai convenabile variante de zbor, pentru orice destinatie,
prin intermediul companiei TAROM si cu oricare
dintre cele mai mari compani aeriene din lume.

Informatii cu privire la orice ruta aeriana interna si internationala,
precum si la conexiunile optime posibile.

Rezervari de bilete de avion pe orice ruta interna si
internationala cu oricare dintre companiile aeriene din lume.

Agentia de ticketing "MUNTENIA"
Str. Piața Muntenia, Nr.1   Tel: 0248-210.880   E-mail: [anonimizat]

4.1.2 Hotelul Argeș *

este amplasat în centrul municipiului Pitești, cu acces direct din Piața Muntenia

Hotelul este clasificat la categoria * și pune la dispoziția clienților săi 135 de locuri de cazare în camere cu 1 pat, 2 paturi si 3 paturi, cu grup sanitar.Camerele sunt amenajate corespunzător categoriei de clasificare și sunt dotate cu televizor color si satelit.

Servicii suplimentare oferite de Hotelul ARGEȘ:

– Informații turistice
– Room-service
– Păstrarea obiectelor de valoare
– Spălatul și călcatul lenjeriei
– Organizarea de recepții, cocktailuri, banchete, conferințe
– Rezervări de locuri la spectacole și manifestări sportive
– Comenzi telefonice interne și internaționale
– Parcare auto

STR. PIAȚA MUNTENIA,Nr.3
Tel: 0248-210.880
Fax: 0248-214.556

Pentru rezervări vă rog să ne comunicati urmatoarele informatii:
Nume, Prenume, Nr Persoane, Tipul Camerei, Data si ora sosirii, Data Plecarii

4.1.3 Hotelul Carmen

B-dul Republicii 84, Pitești

tel. +40-248-222.699

fax +40-248-215.297

Dotări și facilități: 60 locuri, apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, bar de noapte, parcare, sala de conferinte, dus, cada, aer conditionat, tv, frigider, minibar.

4.1.4 Hotel Victoria ***

Construit în anul 2003, cu o arhitectură modernă și o ambianță elegantă, având numeroase utilități pentru a satisface cele mai exigente gusturi, Hotel Victoria este situat în centrul orașului Pitești la aproximativ 120 de kilometri de capitala țării București, în zona culturală și comercială, punctul de maxima importanța și atracție al orașului. În apropierea hotelului se află centre culturale precum Muzeul Județean, Teatrul Al. Davila, Biblioteca Județeană, importante instituții de învățământ, sedii de bancă, parcuri dar și cinematografe, baruri și restaurante. El este alegerea perfectă pentru o călătorie de afaceri sau de plăcere.

Hotelul Victoria dispune de două apartamente, două single și de 20 de camere duble, toate dotate cu TV color, cablu, aer conditionat, s.a. Atmosfera caldă dar în același timp elegantă a camerelor este potrivită atât pentru o vacanță de familie cât și pentru petrecerea unor clipe romantice. Veți fi plăcut surprinși de preocuparea hotelului pentru confortul și relaxarea dumneavoastra.

Ca o dovadă a atenției cu care noi ne întampinăm fiecare oaspete, veți găsi, în momentul în care intrati în aceste camere, un frigider cu răcoritoare, băuturi fine și fructe din partea Hotelului Victoria.

Hotelul restaurant Victoria este cel mai potrivit loc unde călătorul avizat, om de afaceri sau turist, găsește un cadru potrivit de destindere și relaxare, într-o atmosfera plină de ospitalitate.

În clipa în care veți intra în restaurantul hotelului veți fi încântați de căldura și eleganța sa. Relaxandu-vă într-o atmosferă sofisticată dar în același timp deosebit de confortabilă, vă veți bucura de un meniu conceput pentru toate gusturile.

La dispozitia dumneavoastră se va afla permanent un personal foarte bine pregătit, gata să vă îndeplinească orice dorintă. Maestrii nostrii bucătari vă vor încanta cu cele mai gustoase preparate culinare din bucătăria românească și internațională.

Vara vă veți putea bucura de toate aceste servicii pe terasa cochetă a Hotelului Victoria. Cele mai fine băuturi vă asteaptă într-o ambianță modernă și elegantă, pur europeană, în barul de zi și night-clubul hotelului.

Hotelul Victoria va poate pune la dispoziție numeroase servicii pentru a vă oferi o vacanță cât mai agreabilă, participarea la diverse evenimente mondene și sportive, vizitarea și descoperirea frumusetilor orasului și obiectivelor turistice din apropiere :

Restaurant clasic și terasa, bar de zi, night-club, cofetărie, patisserie, sala de conferințe,

saună, masaj, sala de fitness, păstrarea lucrurilor de valoare, spălatul și călcatul lenjeriei, room service, comenzi telefonice interne și internaționale, schimb valutar, comisioane diverse, organizarea de recepții, cocktailuri, banchete și conferințe, organizări de excursii la diferite obiective turistice, room service, parcare, evenimente mondene, rezervări de locuri la spectacole, manifestări sportive, tren și avion, informații turistice.

4.1.5 Hotelul Magic

tel. +40-248-215.161,

+40-248-213.612

fax +40-248-215.161

e-mail: [anonimizat]

Pagina web: http://www.magicgt.home.ro

Dotări și facilități: 32 locuri, apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, bar de noapte, parcare, lift, sauna, masaj, frizerie, dus, aer conditionat, tv, frigider, minibar.

4.1.6 Hotelul Star ***

Dotări sala de conferintă: dotari fără plată – retroproiector, 3M ecran, flip-chart

dotări cu plată: laptop (20 euro/zi), video proiector(20 euro/zi)

Tarife

Camera dublă – 50 Euro/zi cu mic dejun

Single – 35 Euro/zi cu mic dejun

Apartament – 65 Euro/zi cu mic dejun

Săli de conferință:

Sală Mică: 40 pers (scaune cu masă încorporată) și 20 pers (birouri cu scaune) – 72 euro/zi

Sală Mare: 70 pers (scaune cu masă încorporată) și 40 pers (birouri cu scaune) – 145 euro/zi

Sală Mică și Sală Mare: 120-150 pers (scaune cu masă încorporată) și 60 pers (birouri cu scaune) – 215 euro/zi

4.2 Baza de alimentație publică

4.2.1 Baruri .

4.2.1.1 Afacerea Badea , strada Dobrogeanu Gherea , telefon 0248 6030380

4.2.1.2 Aristocrat Group S.R.L. , B.dul Eroilor nr . 6 telefon 0248 215374

4.2.1.3 Cafe Bar Expres Trivale , Cartier Trivale , Bloc D1 telefon 0248 624045.

4.2.1.4 Cafe Bar Grota Rece , Parc Trivale , telefon 0248 276866

4.2.1.5 Cristina S.R.L. , strada Libertății , bloc D1 telefon 0248 635515

4.2.1.6 Fantastic Cafe , stada Victorie , nr. 64 telefon 0744 338460

4.2.2 Bar de zi-cafenea

4.2.2.1 Malico S.R.L , B.dul Republicii nr 156 , telefon 0744 324 707

4.2.2.2 Select S.R.L , B.dul Eroilor , nr. 6 , telefon 0248 636972

4.2.2.3 Tiby S.R.L , strada Egalității nr. 27 telefon 0722 352 652

4.2.2.4 Young Bar , B.dul Eroilor nr. 35 B telefon 0722 345 371

Cofetării

4.2.3.1 Cofetăria Diplomat , strada Teilor , Bloc 11 A telefon 0248 639785

4.2.3.2 Copfetăria Magnolia , B.dul I.C. Brătianu , bloc B1-B2 telefon 0248 625622

4.2.3.3 Cofetăria Maria S.R.L strada Stadionului nr. 33 telefon 0248 211 674

Fast-Food ; Mc Donald’ s

4.2.4.1 Internațional Baady Com , str T Ionescu bloc M2 tel 0248 222 110

4.2.4.2 La Madonette Int S.R.L , Mihai Eminescu nr. 11 telefon 0248 220 550

Magazine alimentare

4.2.5.1 1001 S.R.L Cartier Banat bloc B 3 telefon 0248 215335

4.2.5.2 3C S.R.L , strada Râurilor nr. 2 telefon 0248 215190

A.F. Bîrleanu Iulian , B.dul Eroilor nr. 39 telefon 028 642848

A.F. Chiorăscu Marian , strada Depozitelor telefon 0248 630080

A.F. Mihalcea Crtier Războieni telefon 0248 642261

A.F. Tudor B.dul Nicolae Bălcescu Bloc T7 telefon 0248 281790

Accesibil Companion, Petrochimiștilor bl B10 telefon 0248 636305

Aluniș S.R.L , Găvana telefon 0248 643065

Comaliment 113 strada Smârdan bloc B1- B2 telefon 0248 622997

Comaliment S.A. B.dul Petrochimiștilor nr 115 telefon 0248 217 411

Coliment S.A nr 112 Calea Craiovei telefon 0248 644839

Cosing Aliment S.R.L strada Exercițiu nr. 44 telefon 0248 213 355

Crist Valentina S.R.L strada Exercițiu bloc A7 telefon 0248 640846

Fani Jeans Cartier Războieni telefon 028 251689

Felix 91 strada Cuza Vodă nr. 4 telefon 0248 252 724

Kripton S.R.L str. Negru Vodă nr. 21 telefon 0248 218799

Luca Robert Boby S.R.L str. Teilor Bloc 11 A telefon 0248 213541

Luciana Trans S.R.L str. Plopilor nr 2 . telefon 0248 281330

Magazin 17 Mondial Calea Craiovei bloc B2 telefon 0248 684612

Magazin Excelent str. Exercițiu Bloc A7B telefon 0248 215350

Magazin Felix B.dul Petrochimiștilor Bloc B8 telefon 0248 212564

Magazin Perfect str. Eremia Grigorescu Bloc P1 telefon 0248 218499

Maraton Argeș S.R.L Complex Bowling telefon 0248 212049

Marcom S.R.L Calea București telefon 0248 625070

May Gilbert S.R.L Calea Craiovei nr 12 telefon 0248 634379

Picolo Ivona S.R.L str. Bibescu Vodă bloc A tzelefon 0722 520017

Praxis Non-Stop str. teilor nr. 34 telefon 0248 634105

Romstar Impex S.R.L B.dul Republicii Bloc G 1 telefon 0248 680 984

Roxemi S.R.L str. Turda nr.12 telefon 0248 632069

Patiserii

4.2.6.1 Aurora S.A. str, Crinului nr. 6 telefon 0248 217 450

4.2.6.2 La Bonita S.R.L str. Exercițiu Bloc A 8 telefon 0248 222612

4.2.6.3 Pati Sim S.R.L str. Egalității nr. 42 telefon 0248 150293

4.2.6.4 SM Paniro S.A. B.dul Petrochimiștilor Bloc B32 telefon 0248 252470

4.2.7 Pizzerii

4.2.7.1 Restaurant Pizzerie Conti str. teilor nr. 29 telefon 0248 213090

4.2.7.2 Calabria B.dul 19 Noiembrie nr. 5 telefon 0248 217 178

Restaurante

4.2.8.1 Alvileti Centert S.R.L Cartier trivale telefon 0248 275 091

4.2.8.2 Athina Contrast str. Primăverii nr. 11 telefon 0248 634543

4.2.8.3 Bar Stefi mars S.R.L Calea București telefon 0248 222 892

4.2.8.4 Cina Fortuna S.R.L B,dul I.C.Brătianu Bloc D6 telefon 0248 634641

4.2.8.5 Calabria B.dul 19 Noiembrie nr 5 telefon 0248 217178

4.2.8.6 La Tati str. Târgul din Vale nr. 8 telefon 0248 635565

4.2.8.7 Le Paris str. Trivale nr 20 telefon 0248 219848

4.2.8.8 Neptun S.A. str, Sfânta Vineri nr 23 telefon 0248 633862

4.2.8.9 Onix Impex S.R.L B.dul I.C.Brătianu bloc D6 telefon 0248 633799

4.2.8.10 Restaurant Emir str. Egalității nr.21 telefon 0248 214489

4.2.8.11. Restaurant Haiducul, Complex Albina, telefon 0248 285440

4.2.8.12. Restaurant Negoiu, Calea Craiovei, nr. 26, telefon 0248 646993

Agenții de turism

4.3.1. Recreația, Calea București, bl B2, telefon 0248 214575.

4.3.2. Terra Voyage, Maior Sontu, bl. C2B, sc. A, telefon 048215393

4.3.3. Muntenia SA., Piața Muntenia, telefon 0248 214556

4.3.4. Patos Star SRL, Strada Egalității, nr. 6, telefon 0248 216912.

4.3.5. Amicitia Travel, Str.Trivale, bl. P3, ap.4 , telefon 048276251

4.3.6. Arge Tour, Calea Bucuresti, bl. U1 Mezanin, telefon 048212294

4.3.7. Best, Str. I.C.Bratianu, bl. A7, parter, telefon 048633443

4.3.8. Happy Holiday, Str.Razboieni, bl. J10, ap.5, telefon 048642722

4.3.9. Lucky Tour, PiataVasile Milea mezanin, telefon 048260066

4.3.10. Romas Tour, Str.Republicii, bl. S9B, sc.B, telefon 048637780

4.3.11. Intervision Trading Ro, Str. I.C. Bratianutelefon 048223560

4.3.12. Sind România Pitești Str.Vasile Milea Nr.1, et. 5, jud. Argeș, telefon 048221789, 048221687, web site www.sindromania.ro , e-mail [anonimizat] .

SIND Romania este cotată drept cea mai mare companie de turism din România datorită activităților de turism organizat sau individual si a experienței de 25 de ani.

Sind România deține peste 20,000 locuri de cazare in hoteluri si vile de 2 stele in principalele stațiuni din România.

Legătura permanentă cu clienții este asigurată prin cele 37 de agenții de turism situate in București si marile orase ale țării.

Servicii turistice oferite de Sind România:

1. Sejururi in hoteluri si vile in următoarele stațiuni: Amara, Căciulata, Covasna, Eforie Nord, Felix, Govora, Herculane, Năvodari, Ocna Sugatag, Olănesti, Predeal, Sângeorz Băi, Slănic Moldova, Soveja, Vatra Dornei și Voineasa;

2. Călătorii în România și în străinătate;

3. Congrese și conferințe;

4. Inchirieri de mașini;

5. Tratamente balneare.

Numeroșii ani de experiență ne permit să oferim asistență turistică de clasă și servicii complexe nu numai în hotelurile proprii ci și în toată țara și în afara ei.

Astfel putem pune la dispoziția turiștilor toate categoriile de cazare, de la hoteluri la vile și campinguri.

Dar , pentru a da valoare banilor investiți de dumneavoastră într-un sejur turistic , circuit sau excursii de studii, noi personalizăm serviciile oferite prin introducerea de idei noi de programe, trasee si prețuri.

Și pentru ca un om bine informat știe întotdeauna ce alegere să facă, pentru orice servicii turistice de la rezervări de spații de cazare, tratamente balneare și până la transporturi turistice organizate sau turism de afaceri, suntem gata să răspundem tuturor întrebărilor dumneavoastră.

STAȚIUNEA VOINEASA

Amplasare: pe valea râului Lotru,la poalele muntelui cu același nume.

Altitudine: 650 m.

Climat: subalpin blând cu aer puternic ozonat,bogat în ioni negativi.

Căi de acces:Rutiere: București-Voineasa pe DN7 și E15A (246 km).

Feroviare: București-Brezoi (307 km.) și Brezoi-Voineasa cu autobuzul (40 km).

Servicii: Hoteluri :LOTRU, BRĂDIȘOR, LOTRIȘOR, VIDRUȚA, VOINEȘIȚA, POIENIȚA. Toate hotelurile au camere duble și single, cu baie, radio,TV (a/n, color), balcoane;

Vile: 14 vile – apartament (două stele): apartament cu câte două dormitoare, living room, sală de baie, grup sanitar, bucătărie;

Baza de tratament pentru refacere fizică și intelectuală, convalescență, nevroză astenică, silicoză, astm bronșic și bronșite cronice astmatiforme;

Restaurant categoria I, club de vacanță cu discotecă și jocuri electronice, sală de spectacole, terenuri de sport pentru tenis, fotbal, volei, baschet, baruri de zi, saună, bazin de înot.

STAȚIUNEA VATRA DORNEI

Amplasare: pe culoarul depresionar ce desparte grupa nordică de cea centrală a Carpaților Orientali (în lungul munților Dorna si Bistrița).

Altitudine: 800 m.

Climat:continental de depresiune intramontană.

Temperatura medie anuală:5 C.

Căi de acces:

Rutiere: București – Focșani pe E20, Focșani – Bacău – Piatra Neamț – Poiana Teiului pe DN15 și Poiana Teiului – Broșteni – Vatra Dornei pe DN17;

București-Focșani-Fălticeni-Suceava pe E20 și Suceava-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei pe DN17;

Feroviare: Gara Vatra Dornei pe linia București – Suceava – Vatra Dornei sau pe linia Cluj Napoca – Beclean – Vatra Dornei.

Servicii:

Hotel CEMBRA și 4 vile (OZON, SUHARD, PATRIEI și PINULUI) cu 220 locuri în camere duble si single. Fiecare cameră este dotată cu baie/duș, radio, TV(a/n, color), trei resturante, bar de zi, cofetărie, bază de tratament pentru vindecarea sau ameliorarea afecțiunilor cardiovasculare, reumatismale, post traumatice, neurologice periferice și centrale. În tratamentele prescrise, apele minerale carbogazoase feruginoase, slab bicarbonatate, calcice și magnezice, alături de nămolul de turbă și bioclimatul montan au rezultate foarte bune.

4.3.13. Carpati Travel SRL, Piața Vasile Milea, bloc Mobilux, sc.C, parter

telefon/fax 0248 218100, mobil 0722 626 985, web site www.carpatitravel.ro , e-mail [anonimizat] .

Agenția de turism Carpati Travel și-a început activitatea în anul 2000 având

drept obiectiv oferirea de servicii turistice deosebite și impecabile clientilor săi.

După o muncă susținută, caracterizată de profesionalism și răspundere, printr-un

colectiv dedicat și prietenos, ne face plăcere să vă prezentăm oferta noastră:

– Bilete de odihnă și tratament

– Bilete de avion pe orice companie aeriană, pentru toate destinațiile

– Bilete autocar (Germania, Austria, Italia, Franța, Spania, Portugalia, Suedia)

– Vacanțe și excursii în țară și străinătate, individual și în grupuri

– Tabere, banchete – elevi și studenți

– Organizarea de simpozioane și reuniuni

– Agroturism

– Asigurări medicale de călătorie

Agenții de voiaj

4.4.1. Romantic Travel, strada I.C. Bratianu, bloc A7, parter, telefon 222.400 sau 633.443, web site www.romantic.ro , e-mail [anonimizat] .

Societatea Romantic Travel a fost înființată în 1995 ca urmare a necesității de specializare a departamentului de turism din cadrul SC Bravo Grup SRL (fondată în 1993), predecesoare a societății Bravo SA (fondată în 1991). Din 1998, Mircea Poenaru a devenit unicul acționar al societății Romantic Travel. La început agenția noastră s-a axat pe incoming (preluarea turistilor straini care ne vizitau țara). Astfel ne-am concentrat eforturile în special pe promovarea și comercializarea tururilor initiatice Dracula, în colaborare cu societatea Transilvania Dracula. În scurt timp, majoritatea turoperatorilor externi cuprindeau în cataloagele lor turistice tururile initiatice Dracula, cu Romantic Travel.

În 1998 ne-am diversificat activitatea și am organizat “Călătoria Premianților” în Franța, ducând opt grupuri, cu ajutorul Ministerului Tineretului și Sportului. Un an mai târziu Romanticul a dezvoltat un parteneriat cu agențiile din țară și multe dintre produsele noastre au devenit brand-uri foarte cunoscute: Paris – un vis posibil, Coasta de Azur si Paris, etc.

Rețea

La ora actuală avem peste 240 de agentii partenere în teritoriu, iar “specialitatea casei” sunt călătoriile în țara lui Voltaire. Romantic Travel este considerată în mod neoficial tur-operatorul autohton numarul unu pe Franța, din punctul de vedere al volumului de turiști care călătoresc anual în această țară. Dar, datorită preocupării permanente pentru îmbunătățirea serviciilor sale turistice, Romanticul are și alte destinații care îți oferă posibilitatea să te bucuri de parfumul Europei Romantice. Toate, la cel mai bun preț posibil.

Filosofii

Și pentru ca să te convingem de acest lucru, unele dintre pachetele noastre turistice au prețul minim garantat. Fie că alegi un produs din gama economic, din gama confort sau din gama vacanțe de lux, trebuie să știi că toate aceste servicii turistice reprezintă, la categoria lor, cea mai buna ofertă privind raportul preț – calitate.

Dacă vrei un circuit cu autocarul, un sejur cu autocarul sau cu avionul, cazări în hoteluri sau în apartamente sau alte servicii turistice în Europa Romantică, nu trebuie să mai alergi din agenție în agenție, cărând după tine un vraf de pliante. Acum știi ce ai de facut… Mai mult, nici măcar nu este nevoie să mai bați drumul până la agenția noastră. Site-ul www.romantic.ro îți oferă toate informațiile de care ai nevoie, prezentându-ți o mulțime de detalii (texte și fotografii) despre vacanța ta. Pentru ca tacamul să fie complet, rezervarea o faci on-line.

Sedii

În cazul în care optezi totuși să discuți direct cu noi, te așteptăm la cele două sedii din București.

Sediul Central de langă Hala Traian se află într-o veche clădire de patrimoniu. Frumoasa casă boerească a fost ridicată la 1906 și a traversat nu mai puțin de un secol de istorie. Actualmente, după lungi peripeții, ea și-a recăpătat strălucirea de altadată. De coloristica zidurilor și a pereților s-a ocupat pictorul Dragoș Botezat. Inspirat fiind de “Noaptea înstelată” a lui Van Gogh, Dragos a folosit multe culori pastel care amintesc de Monmartre sau de Nisa.

Romantic Travel Studio este o cladire de pe Calea Mosilor care oferă turistului o viziune directă asupra viitoarelor sale destinații. Decorul creează acel ambient specific Europei Romantice.

4. 5. Baza de agrement

4. 5. 1. Cinematografe

4. 5.1. 1. Cinematograful București, Calea București, nr. 2, telefon 0248

622877

4. 5. 1. 2. Cinematograful Lumina, Bulevardul Nicolae Bălcescu, nr. 141, telefon 0248 625068.

4. 5. 1. 3. Cinematograful Modern, strada Victoriei, nr. 20, telefon 0248 625206.

4. 5. 2. Cluburi

4. 5. 2. 1. Airbus Man SRL, strada Trivale, nr. 27, telefon 0248 219846.

4. 5. 2. 2. Ella-Mode, Bulevardul I. C. Brătianu, nr. 24, telefon 0248 685500.

4. 5. 2. 3. Manhattan Club Terasă, Bulevardul Republicii, nr. 39, telefon 0722 360381

4. 5. 2. 4. Palatul Copiilor, strada Trivale, nr. 80, telefon 0248 219753

4. 5. 3. Cluburi de condiție fizică și gimnastică

4. 5. 3. 1. A & D Farmexim SRL, strada Florăriei, telefon 0722 709335

4. 5. 4. Discoteci

4. 5. 4. 1. Disco Club Colibrii, Bulevardul I.C. Brătianu, nr. 60, telefon 0248 216621.

4. 5.5. Jocuri electronice, distractive și de noroc

4. 5. 5. 1. Dianmar Prest SRL, strada Exercițiu, bloc A7, telefon 0744 212890

4. 5. 5. 2. Robingo SRL, Casa Sindicatelor, telefon 0248 622093.

4. 5. 6. Jocuri TV și pe calculator

4.5.6. 1. Alxint Sqwyz SRL, sală de jocuri Nintendo 64, Aleea Petrochimiștilor, nr. 2, telefon 0744 324811.

4.5.6.2. Mix Up Game System SRL, strada Armand Călinescu, nr. 29, telefon 0248 222039

4.5.7. Vânătoare și pescuit sportiv

4.5.7.1. A.F.Neagu Dumitru, Bulevardul Ion Antonescu, nr. 30, telefon 0248 633097

4.5.7.2. Amis Hobby SRL-magazin comerț Iomport Export, strada Smârdan, nr. 41, telefon 0248 650531.

4.5.7.3. Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor, Bulevardul I.C. Brătianu, bloc A1, telefon 0248 623349.

Căi de comunicație

4.6.1. Activitățile din domeniul transporturilor au cunoscut importante dezvoltări. A sporit considerabil capacitatea de transport călători și marfă pe calea ferată Pitești-București, Pitești-Craiova și Pitești-Curtea de Argeș, iar în stația Pitești Sud s-au introdus instalații moderne de conducere a circulației feroviare. Au fost date în folosință triajul automatizat de la stația Golești-Pitești, stația Pitești Nord și s-au produs îmbunătățiri importante în rețeaua feroviară care asigură serviciile din cadrul platformei petrochimice.

În 1981 s-a sistematizat intrarea căii ferate dinspre Craiova în Pitești, fiind construit un viaduct la marginea de sud a cartierului Petrochimiștilor.

Din nodul de circulație de la Pitești se ramifică alte drumuri, în toate direcțiile. Pe la Pitești trece magistrala feroviară 101 care realizează legătura cu Bucureștiul (108 km), având ramificații spre Curtea de Argeș (38 km), iar de la stația Golești spre Câmpulung (55 km).

Menționăm și calea ferată între stația Vâlcele (25 km N de Pitești) și Rm. Vâlcea care scurtează traseul București-Pitești-Rm. Vâlcea-Sibiu cu peste 120 km.

4.6.2. În ceea ce privește căile de transport rutier, cea mai importantă realizare o reprezintă sistematizarea și modernizarea bulevardului care traversează orașul de la sud la nord, lung de 15 km, tronsonat sub denumirile de Bulevardul Petrochimiștilor, Bulevardul Republicii și Bulevardul Nicolae Bălcescu.

Drumurile modernizate asigură un trafic intens spre București (115 km. pe șoseaua națională drumul mare al Piteștilor și 114 km. pe autostradă, traseu internațional E15 A), Rm. Vâlcea (61 km.), Sibiu (160 km.), Curtea de Argeș (36 km. ), Lacul Bâlea (120 km. prin drmul alpin Transfăgărășan), Câmpulung (53 km. ), Brașov (138 Km.), Târgoviște (71 km. ), Slatina (70 km.), Craiova (120 km. traseu internațional E 94), Drăgășani (75 km.), Giurgiu (177km.), Roșiori de Vede (103 km.), Alexandria (137 km.), Turnu Măgurele (146 km.).

Autostrada Pitești-București a fost construită între 1967-1972, an în care a și fost dată în folosință. Lățimea platformei autostrăzii este de 26 metrii, având două căi unidirecționale a câte două benzi de circulație. Zona mediană are 3 metrii lățime. La această autostradă s-au realizat peste 4 milioane m.c. terasamente, s-au executat 5 poduri, 99 de podețe, 2 pasaje peste calea ferată, 16 intersecții denivelate cu alte drumuri.

4.6.3. Stații de taxi.

4.6.3.1. Dia Soft Still, telefon 0248 632100.

4.6.3.2. Dinamic SRL, strada Dacia, telefon 0248 222601

4.6.3.3. Pic SRL., strada Mihai Eminescu, nr. 11, telefon 941

4.6.3.4. Taxi Confort, strada Țepeș Vodă, telefon 0248 222900

4.6.4. Autogări

4.6.4.1. Autogara Nord, strada George coșbuc, nr. 12. telefon 0248 282201

4.6.4.2. Autogara Sud, strada Târgul din Vale, telefon 0248 217749

4.6.5. Gări

4.6.5.1. Gara Nord, Calea Pascu, telefon 0248 635400

4.6.5.2. Gara Sud, Bulevardul Republicii, nr. 151, telefon 0248 627908

4.6.6. Transport de persoane

4.6.6.1. Astra S.A., strada Târgul din Vale, telefon 0248 217749

4.6.4.2. Astra S.A., strada Sfânta Vineri, telefon 0248 633198

4.6.4.3. Carmina SRL, strada Trivale, bloc D14, telefon 0722 712363

4.6.4.4. Nycolo Expres SRL, strada Frații Golești, bloc S10, telefon 0722 360767

4.6.4.5. Publitrans 2000, strada Depozitelor, nr. 2, telefon 0248 684950

CAPITOLUL V

SCURTE DATE ECONOMICE

În Pitești s+au dezvoltat o serie de ramuri mari industriale , cu întreprinderi transformate din mari societăți de stat în societăți private și pe acțiuni

Industrie constructoare de mașini și de subansamble auto : Dacia , Aro

Industrie de rafinare și prelucrare a produselor petroliere : Arpechim S.A .

Industrie de prelucrare a lemnului : Alprom S.A

Industrie de prelucrarea cauciucului și producătoare de articole din cauciuc :Rolast S.A.

Industrie de cercetare și producție de reactori nucleari

Industrie producătoare de motoare electrice : Ana I.M.E.P.

Industria producătoare de țesături și materiale textile : Nova Tex

Industria producătoare de încălțăminte : Argesin

Industria alimentară ( bere , vin , produse de panificație etc ) : Ursus , Pic , Vel Pitar

CAPITOLUL Vl

EVENIMENTE SOCIO-CULTURALE CU ATRACTIVITATE TURISTICA DESFASURATE LA PITESTI

Simfonia Lalelelor

Cum a devenit Piteștiul "Orasul Lalelelor"?
În 1972 au fost aduși în centrul orasului 3000 de bulbi de lalea și 100 de zambile, provenind de la floricultorul arădean Weill Alois și de la piața de flori din Oradea. Această achiziționare de bulbi a continuat și s-a ajuns în 1975-76 la un numar de 58000 de bulbi de lalea, 1000 de narcise, 1000 de muscari, 250 de zambile. Un nou director al Trustului pomiculturii de la Mărăcineni, impresionat de explozia florală din centrul orașului, s-a gândit la o posibilă expozitie florală căreia i s-a dat și un nume: "Simfonia lalelelor".
Astfel, orașul ca o mini-Olanda a căpătat din 1978 manifestarea care marchează venirea primăverii pe plaiurile piteștene. An de an, tot mai multe, tot mai variate și mai frumoase exponate florale bucură ochii concitadinilor și oaspeților orașului care sosesc de pretutindeni cu această ocazie.
Editia I 6-9 mai 1978 a avut 18 expozanți. Expoziția a fost vizitată de 40 de delegații de specialiști din domeniul spațiilor verzi. Participanților la aceste manifestări s-au bucurat de un program variat de la vizitarea Muzeului Județean până la spectacolele de estrada susținute de trupele Teatrului Al. Davila.
Editia a II-a 27-29 aprilie 1979 – an declarat An Internațional al Copilului, s-a bucurat numai de 12 unități expozante. Din juriul care au acordat premiile a făcut parte și dramaturgul Paul Everac.
Editia a III-a 9-13 mai 1980 editie care a avut la standuri 23 de expozanți. Deși trebuia  să dureze numai 4 zile, expoziția s-a mai prelungit până marțea, datorită numărului mare de vizitatori. Tot în această perioadă au fost organizate în centrul orașului concertele de muzica de camera "Rapsodii de primavară" și "Baletul Florilor"

Editia a IV-a 24-26 aprilie 1981, cu un număr de 19 unități participante a avut loc în interiorul Casei Sindicatelor.
Editia a V-a 23-25 aprilie 1982, la care au participat tot 19 expozanți – ediție jubiliară.
Editia a VI-a 22-24 aprilie 1983, 25 participanți, expoziția a avut loc atât în interiorul Casei Sindicatelor cât și pe platoul Pieței Lenin. Au avut loc în paralel expoziții de fotografie, recitaluri de sonate organizate în cadrul Palatului Culturii și spectacole ale teatrului Al. Davila.
Editia a VII-a, 27-29 aprilie 1984, standurile ale celor 27 de participanți au fost vizitate de numeroase grupuri de elevi, studenți și turisti. A avut loc și o expoziție de pictură cu teme florale organizate de artiști plastici piteșteni.
Editia a VIII-a 26-28 aprilie 1985, 25 unități expozante. Manifestarea a fost insoțită de recitaluri ale artiștilor Conservatorului "Ciprian Porumbescu" și ai "Operei Române".
Editia a XI-a 25-28 aprilie 1986, 29 de standuri de unități specializate și pentru prima dată doi floricultori amatori. Teatrul "Alexandru Davila" a oferit publicului trei spectacole foarte reusite: "Mielul turbat" de Aurel Baranga, "Divorț în stil englezesc" de M. G. Sauvajon și "Operația lifting"de Pierre Ohesont.

Editia a X-a

Jubiliara 8-10 mai 1987. Au răspuns invitației de a participa 39 de unități specializate și 2 floricultori amatori.
Editia a XI-a 22-24 aprilie 1988, unitățile din țară au participat cu 28 de standuri si un floricultor amator. S-a acordat o atenție deosebită  sărbătoririi a 600 de ani de atestare documentară a Municipiului Pitești, fapt ce s-a oglindit și în aranjamentele omagiale realizate din flori de participanți.
Editia a XII-a 21-23 aprilie 1989, au participat 36 de unități și 3 floricultori amatori.
Editia a XIII-a 24-26aprilie 1990. Schimbările aduse de Revoluția Română s-au văzut și în prezentarea expoziției florale. Cei 25 de expozanți au inaugurat spațiile expoziționale ale Casei Cărții. La vernisaj au participat ambasadorii Chinei, Uniunii Sovietice si Republicii Democrate Germane.

Editia a XIV-a

26-28 aprilie 1991, 26 de expozanți. A avut loc o expoziție de pictură pe teme florale expuse de doi pensionari piteșteni. O altă expoziție interesantă a fost aceea de bonsai la lampioane expusă de Ambasada Republicii Populare Chineze.
Editia XV-a 30 aprilie-3 mai 1992, cu 32 firme participante. Expoziția a fost vizitată de numeroși ambasadori și de o delegație din orașul iugoslav Kragujevac, înfrățit cu orașul Pitești.
Editia XVI-a, 27-29 aprilie 1993 – o expoziție cu un numar restrâns de participanți – 15.
Editia XVII-a 22-24 aprilie 1994, la care au participat cu exponate 23 de unitâți de stat, societăți comerciale, asociații familiale și floricultori amatori.
Editia a XVIII-a, 14-16 aprilie 1995 cu 29 de participanți, a avut în deschidere un program muzical susținut de orchestra Liceului de Artă "Dinu Lipatti"
Editia XIX-a, 26-28 aprilie 1996 a avut un numar de 30 de expozanți și pentru prima oară unități din Republica Moldova.
S-a ajuns la editia XXIII-a cu numar restrâns de participanți, cu invitați de seamă din spectrul politic actual al Romaniei, și nu putem să nu menționăm că tinerii generațiilor actuale ca și cei care vor veni cunosc primavara pitesteană în primul rând după parfumul de lalea și culorile care odată pe an se adună la un loc sub un nume care dăinuie: "Simfonia Lalelelor"

Alte evenimente :

Organizarea manifestărilor dedicate zilei de 15 ianuarie – ziua nașterii marelui poet Mihai Eminescu .

Organizarea manifestărilor dedicate zilei de 24. ianuarie .

Organizarea unor manifestări prilejuite de 1 martie împreună cu Palatul Copiilor și unitățile de învățământ preuniversitar

Organizarea manifestărilor prilejuite de 8 martie – Ziua Internațională a Femei

Organizarea manifestărilor prilejuite de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu Bucovina

Organizarea manifestărilor dedicate Zilei Orașului – 20 mai

Organizarea manifestărilor dedicate Zilei Copilului – 1 iunie

Organizarea Festivalului Internațional de Folclor Carpați

Organizarea Campionatului de Baschet

Organizarea Carnavalului Tinereții

Organizarea Spectacolului Gala Muzicii Ușoare Românești – 1 octombrie

Organizarea manifestărilor prilejuite de 1 decembrie – Ziua Națională a României

Organizarea manifestărilor ocazionate de sărbătorile de iarnă

CAPITOLUL VII

ZONELE GEOGRAFICE ȘI CARTIERELE MUNICIPIULUI PITEȘTI

Zona 1 ( sectorul Central – Est -Vest)

Cartierele :

Cartierul Central

Cartierul Calea București

Cartierul Mărășești

Cartierul Traian

Cartierul Banat

Cartierul Calea Câmpulung

Zona ll ( sectorul Nordic )

Cartierele :

Cartierul Negru Vodă

Cartierul Găvana ( l , ll , ll )

Zona lll ( sectorul Vestic)

Cartierele :

Cartierul Trivale

Cartierul Războieni

Zona lV ( sectorul sudic )

Cartierele :

Cartierul Craiovei

Cartierul Tudor Valdimirescu

Cartierul Prundu

Cartierul Prundu Mic

Limitele cartierelor 1-14 din Pitești .

Zona l .

Cartierul nr 1 . Central

N – contactul dintre str. Dumbravei și str. Negru Vodă

S- strada C.A. Rosetti ( inclusiv) , ( seg . 2 ) ; contactul dintre Calea Craiovei (seg.2) cu B-dul Frații Golești

E- B.dul I.C.Brătianu (inclusiv) ; str. Maior Gheorghe Șonțu (inclusiv)

V- Str. Dumbravei ( inclusiv) ; B.dul Mareșal Ion Antonescu ( seg. 1) str. Armand Călinescu ( inclusiv) ; str Egalității( inclusiv)

Cartierul nr 2 . Calea București

N – str. Ion Câmpineanu ( inclusiv)

S- str. Târgu din Vale ( exclusiv)

E- str. Costache Negri , str. Depozitelor ( seg.1) ; Râul Argeș ; Calea București ( seg. 3 ) ; podul peste Râul Dpamnei

V- B.dul I.C.Brătianu ( exclusiv) ; str Maior Gheorghe Șonțu ( exclusiv)

Cartierul nr.3 . Mărășești

N – Pădurea parc Trivale ; str Mărășești ; B,dul Mareșal Antonescu ( seg.1)

S – B.dul Eroilor ( seg .2 și 3)

E – str. Armand Călinescu ( exclusiv )

V – str. Stadionului

Cartierul nr. 4 Traian

N – B.dul eroilor ( seg.2 ) ; str. Primăverii ; str Dealurilor

S – Str. Pătrașcu Vodă ( inclusiv)

E – Str. Egalității ( exclusiv)

V – Str. Exercițiu ( seg.2)

Cartierul nr.5 Banat

N – B.dul Eroilor (seg 3) ; str Turda

S – str. Războieni ( seg 1)

E – str Exercițiu (seg2)

V – str. Stadionului

Cartierul nr. 6 Calea Câmpulung

N – limita dintre Pitești și Mărăcineni ; str. Dr.George Ulierul ( Uzinei ll ) ; str.Lt.Dinu Predatu

S – Râul Doamnei ( până la pod )

E – linia ferată Gropeni – Pitești

V – Râul Argeș ; str. Argeș (seg 2.)

Zona ll .

Cartierul nr.7 Negru Vodă

N – str. Mircea Eliade ( exclusiv) ( varianta Găvana lll)

S – str. Cpt. Cuțui ( inclusiv)

E – str. Depozitelor (seg2)

V – Pâdurea Trivale

Cartierul nr. 8 Găvana

A . Găvana 1

N – limita dintre Pitești și Bascov ; Râul Bascov

S – str. General Gheorhe Magherul ( exclusiv)

E – str. Depozitelor ( seg.3) Râul Argeș

V – B.dul Nicolae Bălcescu

B . Găvana ll

N – limita dintre Pitești și Bascov ( str Lăbușești , exclusiv )

S – B.dul 1 Decembrie 1918 și str. Schitului

E – B.dul Nicolae Bălcescu

V – Pădurea Trivale ; capătul vestic al străzii Balotești

Găvana lll

N – B.dul 1 Decembrie 1918

S – str. Cpt. Cuțui ( exclusiv)

E – B.dul Nicolae Bălcescu

V – str. Mitropolitul Antim Ivireanu ; pădurea Trivale

Zona lll

Cartierul nr 9 Trivale

N – str. Trivale ; pădurea Trivale;

S – Calea Drăgășani ( inclusiv)

E – B.dul Mareșal Ion Antonescu

V – limita dintre Pitești și Slătioare

Cartierul nr. 10 Războieni

N – Aleea Stadionului

S – Pârâul Dârzul ; Pârâul Valea Teiului ( Geamăna Mică)

E – str. Exercițiu ; Calea Craiovei

V – str . Turcești

Zona lV

Cartierul nr . 11 Craiovei

N – str. Pătrașcu Vodă ( exclusiv); Calea Craiovei ( seg 3 , panta ,) ; str. C.A. Rosetti ( seg 2)

S – Aleea Târgul din Deal ; str. Dârzul ( seg 1) ; str General Dimitrie Boteanu ( seg 1 )

E – B,dul Republicii

S – str Exercițiu

Cartierul nr. 12 Tudor Vladimirescu

N – str. C.A.Rosetti ( seg. 1 , exclusiv ) ; str. Târgul din Vale ( seg.1 , nordic); str. Oborului

S – str. Dragoș Vodă ; Depoul CFR ; Textila Gară

E – Lacul de acumulare Pitești; str Târgul din Vale ( seg 2 , estic)

V – linia ferată București- Pitești – Curtea de Argeș ; B.dul Republicii

Carierul nr 13 Prundu

N – Depoul CFR , Textila Gară

S – str. Prundu Mic ( exclusiv; ) B.dul Petrochimiștilor ; Drumul 23

E – Râul Argeș – Lacul de acumulare Pitești – Prundu

V – terasa Prundului ; str. Emil Racoviță

Cartierul nr. 14 Prundu Mic

N – str Prundu Mic ( inclusiv)

S – capătul str. Marin Preda

E – Râul Argeș ; str Morile de Apă

V – Loturile particulare situate până la muchia terasei , la capătul străzilor Andrei Marinescu – Prundu și Mihnea Vodă

CONCLUZII

Ca reședință a județului Argeș , Municipiul Pitești este așezat întro regiune generoasă , cu factori climatici favorabili vieții și activității umane , la intersecția unor principale căi de comunicație și drumuri comerciale , care fac legătura între principalele provincii istorice românești .

Important centru economic și cultural al României , este situat în partea central sudică a țării , la distanța de 120 Km de capitala României , București , în apropierea paralalei de 45 , care trece la 12 Km de Pitești prin Merișani . Coordonatele sale geografice sunt : 44 51 30 latitudine Nordică și 24 52 longitudine Estică .

Atuul care pledează în favoarea vizitării acestor locuri îl constituie clima temperat continentală .

În numeroase spații verzi abundă trandafirii , garoafele , liliacul , teii , lalelele ( parcurile Ștrand , Expo , Pădura Trivale)

Elemente naturale și antropice ale potențialului turistic din municipiul Pitești

Împătimiților de artă și istorie li se oferă posibilitatea de a petrece momente de încântare spirituală în sălile muzeelor și galeriilor de artă .

Prima consemnare a orașului Pitești datează din 20 mai 1388 în vremea domnitorului Mircea cel Bătrân . Datorită poziției geografice și strategice , orașul Pitești apare consemnat în documente medievale externe : Itinerariul de la Bruges al pelerinilor germani Peter Sparnan al Ulrich von Tennstact

Trăsăturile de oameni devotați și activi ale piteștenilor au fost dovedite în situații dificile : Războiul de Independență din 1877 și cele două războaie mondiale .

Drept garant al sănătății locuitorilor săi , orașul beneficiază de o vastă rețea sanitară ( spitale , policlinici , dispensare medicale , farmacii etc ) . Baza sportivă este și ea dezvoltată un bazin de natație acoperit , de dimensiuni Olimpice , cu trei bazine de înot neacoperite , cu o sală a sporturilor cu aproximativ 2000 locuri și multe alte stadioane printre care Stadionul Municipal cu 15 000 locuri

Piteștiul este un oraș cu o puternică tradiție în învățământul elementar , gimnazial , liceal și universitar .

Între personalitățile recunoscute ale vieții culturale , științifice , artistice și sportive care s-au născut aici menționăm : Armand Călinescu , Ion Antonescu , Dumitru și Ion Brătianu , Constantin Bălăceanu Stolnici , Alexandru Davila , Gheorghe Dobrin , Sebastian Papaiani , Larisa Lăcustă etc

Populația activă își desfășoară activitatea în mari societăți : Dacia , Aro , Arpechim; Alprom; Rolast; Novatex; Ana IMEP .

Deoarece fiecărui loc timpul și oamenii îi definesc o fizionomie aparte , sensibilitatea , inventivitatea și ospitalitatea locuitorilor acestui oraș care simt nevoia de a le exprima , invită pe toți cei care doresc să-și îndrepte pașii către aceste locuri .

Elemente naturale și antropice ale potențialui turistic din municipiul Pitești

CUPRINS

Cap 1 . Caracteristici generale .

Poziția geografică și limitele ………………………………………pag. 1

Suprafața……………………………………………………………pag. 1

Relieful……………………………………………………………..pag 1

Date seismice ………………………………………………………pag. 5

Resurse ale subsolului………………………………………………pag. 5

Clima………………………………………………………………..pag. 6

Hidrografia………………………………………………………….pag. 6

Solurile…………………………………………………………..….pag. 7

Flora…………………………………………………………………pag. 7

Fauna………………………………………………………..….pag 8

Cap. ll . Cercetări geografice

2.1.Vestigii din epocile străveche și veche ……………………………pag. 9

2.1.1.Epoca pietrei …………………………………………………….pag. 9

2.1.2.Epoca metalelor …………………………………………………pag. 9

2.2.Teritoriul așezării in sec. Vlll-Xlll ………………………………..pag. 10

2.3.Numele și atestarea medievală a Piteștilor ……………………… pag. 10

Cap. III.Potențialul turistic al municipiului Pitești

3.1.Potențialul turistic antropic …………………………………….. pag. 11

3.1.1.Obiective turistice religioase ………………………………… pag. 11

3.1.2.Obiective turistice istorice …………………………………… pag. 17

3.1.3.Licee cu tradiții glorioase ……………………………………. pag. 23

3.1.4.Monumente și însemne memoriale ………………………….. pag. 24

3.1.5.Potențialul etno-folcloric …………………………………….. pag. 26

3.2.Potențialul turistic natural ………………………………………pag. 27

3.2.1.Potențialul turistic al componentelor biogeografice …………. pag. 27

Cap. IV.Baza materială turistică

4.1.Baza de cazare……………………………………………………. Pag. 31

4.2.Baza de alimentație publică ………………………………………pag. 35

4.2.1.Baruri ………………………………………………………….. pag. 35

4.2.2.Bar de zi – cafenea ……………………………………………. Pag. 35

4.2.3.Cofetării ……………………………………………………….. pag. 35

4.2.4.Fast-food, Mc Donald s ………………………………………. Pag. 36

4.2.5.Magazine alimentare ………………………………………….. pag. 36

4.2.6.Patiserii ………………………………………………………… pag. 36

4.2.7.Pizzerii ………………………………………………………… pag. 36

4.2.8.Restaurante …………………………………………………… pag. 37

4.3.Agenții de turism ………………………………………………. Pag. 37

4.4.Agenții de voiaj ………………………………………………… pag. 37

4.5.Baze de agrement ……………………………………………….pag 37

4.6.Căi de comunicație………………………………………………pag 38

Cap V . Scurte date economice ……………………………………………pag 40

Cap VI . Evenimente socio-culturale desfășurate în Pitești ……………….pag 41

6.1Simfonia Lalelelor………………………………………………..pag 41

6.2Alte evenimente…………………………………………………..pag 43

Cap.VII Zonele geografice ………………………………………………Pag 44

Concluzii …………………………………………………………………pag 50

BIBLIOGRAFIE

Argeș, Monografie , ed,Sport-Turism , București , 1980

Băcescu M , Păsările în nomenclatura și viața poporului român , 1961 , ed. Academiei bucurești

Berciu D , Contribuții la problema neoliticului în România în lumina noilor cercetări , 1961 , ed.Academiei București

Braniște M , M.O. 1963 , Craiova , Nr.9-10 , pag.741

Buletin – Gazeta Adm .,VII , 22 , 1838 , București

Caracteristicile cutremurului din 4 martie , Scânteia , XLVI , Nr, 10744 , Dumnică 6 martie , 1977 , pag.2

Coteț P . , Câmpia Română … , 1976 , ed Ceres , București , pag 57 , 59 – 60 , 182 , 183

Coteț P. , Geomorfologie cu elemente de geologie , 1971 , ed. Didactică și Pedagogică bucurești , pag . 154-161

Cretzoui P. , Buletinul Grădinii Botanice și al Muzeului Botanic , 22, 1942 , Cluj

Crețaenu R. , Date privind monumentele vechi din Pitești și punerea lor în valoare în cadrul acțiunii de sistematizare al orașului pag 68 – 70

Dicu P. , Descoperiri atribuite paleoliticului Inferior pe cursul Mijlociu al Argeșului ( județul Argeș ) , 23 , 1972 , 2 4 pag 233, 234 .

Diculescu Vl. , Viața Cotidiană în Ț.Rom … , 1970 , ed. Dacia , Cluj , pag. 85

Enciclopedia geografică aRomâniei , pag.54-57

Fauna RSR , Vol . I – XI ed Academiei , București , 1951 1972; Roșu Al op.cit.

pag 180 , 182-185 , 187-188 .

Ghidul Arterelor de Circulație din Municipiul Pitești ed.I , Pitești 2001

Giurescu D . , Studii și materiale de Istorie medie 1962 , București , Vol V pag.476

Greceanu Eugenia , Ansamblu Urmban Medieval Pitești 1982 București

Ionescu – Gion G.I. , Istoria Bucurescilor , 1899 București pag.124

Iorga N. Istoria Bisericii Românești … , 1928 , București , ed II vol I , pag 282

Iorga N. Istoria Românilor , III , 1937 , București , pag 160

Iorga N. Originea Satului Românesc , Școala și Viața , anul I nr.2 , 1930 , București

Lahovari G.I., Dicționar Geografic al județului Argeș , București 1888 , pag 121-122

Monografia Geografică a RSR , 1960 , pag.191 , anexa 11

Municipiul Pitești în localitțile județului Argeș , 1971 , Pitești , pag 20

Popa P . , Dicu P . , Voinescu S . , Istoria Municipiului Pitești , Editura Academiei RSR București 1988

Rosetti D , Observații Arheologice privind vechimea orașului Pitești , pag 69

Tucă Fl . , Cristache GH , Leonăchescu N. , Ionescu N, Popescu Vasilica , Tudor S , Voinescu S , Județul Argeș , Mileniul III , Anul I , ed Sylvi București 2001

Pompei Cocean, Gh. Vlasceanu, Bebe Negoescu. ,Geografia generala a turismului, Meteor Press, Bucuresti 2002.

Mihaela Dinu, Geografia turismului, Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti 2002.

Melinda Candea, George Erdeli, Tamara Simon, Potential turistic si turism, Editura Universitatii din Bucuresti, 2001.