Potentialul Turistic al Judetului Hunedoara

Valorificarea și previziunea potențialul

turistic al județului Hunedoara

CUPRINSUL

Capitolul 1.Concepte generale privind activitatea turistică

.Noțiuni despre turism

.Tipuri și forme de turism

.Caracteristicile și factorii de influență a pieței turistice

-Oferta turistică

-Cererea turistică

Capitolul 2.Analiza ofertei turistice în judetul Hunedoara

2.1.Istoric Județul Hunedoara

2.2. Cadrul natural ,economic și social

2.3.Potențialul turistic al județului Hunedoara

2.4.Analiza echipamentelor de cazare turistică

Capitolul 3 .Perspectivele activitatii turistice în judetul Hunedoara

3. 1 .Analiza și previziunea circulației turistice

3. 2 .Propuneri de valorificare a potențialului turistic în județul Hunedoara

3. 3 .Promovarea formelor de turism din județul Hunedoara.

Anexe

Bibliografie

CAP.1 Concepte generale privind activitatea turistică

Noțiuni despre turism

Turismul este călătoria realizată în scopul recreerii, odihnei sau pentru afaceri.Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește “turiștii” ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru de ore(24h) dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o activitate de recreere globală populară.

Tipuri de turism

Tipul de turism definește fenomenul și apare ca o sumă de însușiri fundamentale ce se intercondiționează pe un anumit spațiu, într-o perioadă de timp determinată.

În literatura de specialitate, tipurile de turism reprezintă conținutul, în timp ce formele de turism reflectă caracteristicile desfășurării turismului, structura mediului care le-a generat, adică structura societății omenești, modalitățile de acoperire a motivațiilor și posibilitățile tehnico-economice de procesare a fenomenului turistic.

Turismul de recreere și agrement-valorifică calitățile estetice, de mare atractivitate ale peisajelor naturale, scopul principal al turismului de recreere fiind schimbarea peisajului. Are un caracter sezonier, cu două vârfuri ale cererii turistice în cele două sezoane extreme. Durata este variabilă predominantă turismului de durată scurtă (week-end) și de durată medie.

Turismul de îngrijire a sănătății (balnear) – este considerat cel mai vechi tip de turism, care necesită o infrastructură specială și dotări speciale, un personal calificat și prezența obligatorie a unor elemente de potențial balnear.

Turismul cultural-este generat de obiective turistice aparținând patrimoniului cultural, concentrate cu precădere în orașele mari ale țării.

Turismul social – este destinat celor cu venituri modeste și celor care beneficiază de sistemul asigurărilor sociale, prin care este subvenționat costul unor produse turistice.

Turismul educațional – cuprinde activități turistice organizate în scopuri educative, în general pentru grupa de vârstă tânără, aflată la vârsta la care trebuie să învețe (elevi,studenți).

Turismul pentru cumpărături (shopping) – se practică, în special, în regiunile transfrontaliere și cele turistice renumite, în marile orașe cu galerii și centre comerciale, în magazine mici, renumite pentru anumite produse și chiar la comercianții ambulanți.

1.2.1 Forme de turism

Formele de turism sunt proprii tuturor tipurilor de turism, deținând ponderi diferite în cadrul fiecăruia.Ele sunt într-o continuă schimbare, datorită dezvoltării societății. Numeroase posibilități de valorificare a resurselor turistice au condus la conturarea unor forme de turism principale, din care ulterior au derivat și alte forme secundare, care au cunoscut traiectorii de dezvoltare proprii.

În literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificări ale formelor de turism, în funcție de numeroase criterii și anume:

Criteriul provenienței,a originii turiștilor:

Turismul intern (național) este practicat de populația unei țări, care se deplasează la nivelul teritoriului național, pentru sejururi și vacanțe.

Turismul internațional (extern) reprezintă deplasarea turiștilor în afara granițelor țării de origine, pentru un timp mai mare de 24 de ore.

Criteriul volumului de participanți:

Turismul individual este practicat de persoane participante cu posibilități materiale mai bune, de familii sau grupuri de 2-4 persoane.

Turismul de grup este mult mai solicitat, fiind de un număr mai mare de turiști, care pot beneficia de o serie de înlesniri financiare.

Criteriul modului de desfășurare (organizat):

Turismul organizat (controlat) și semiorganizat călătoriile chater, cu avioane închiriate la un preț global, în care se includ serviciile de bază (transport,cazare și masă) și programe de agrement. Croazierele fluviale și maritime, în grup, pe nave în prețul global fiind cuprins cazarea, masa, agrementul la bord, programele de vizitare în teritoriu și bineînțeles, transportul.

Turismul neorganizat (necontractual) clientul are libertatea de a-și alege propriul circuit sau destinație turistică, mijlocul de transport folosit și poate cumpăra pachetul de sevicii care îl preferă.

Criteriul sezonalității:

Turismul continuu (permanent)este practicat în stațiunile balneare cu dotări ce permit un regim permanent și în marile centre urbane, unde spațiul citadin oferă toate facilitățile de vizitare și sejur.

Turismul discontinuu (sezonier) este practicat îndeosebi în stațiunile montane pentru sporturi de iarnă (1 noiembrie-30 aprilie), în cele balneare de interes local cu regim sezonier, cele de litoral (15 mai-15 septembrie) și este, de fapt împărțit într-un turism de vară și unul de iarnă, fiecare cu particularitățile sale.

Turismul liber (de circumstanță) în funcție de propriile motivații ale turiștilor, sau în funcție de anumite evenimente științifice, culturale, sportive, religioase (congrese, concursuri, olimpiade, festivaluri muzicale, târguri, expoziții naționale și internaționale, vânătoare, hramuri, pelerinaje, expediții,etc.)

Criteriul duratei sejurului:

Turismul de lungă durată se practică în stațiunile balneare și montane îndeosebi, de turiștii de vârsta a treia sau de către tineri și copii în cadrul vacanțelor.

Turismul de durată medie se practică pe o durată de până la treizeci de zile, dar cel mai des de 21 de zile, care corespund tratamentelor balneare sau depunere în formă (fitness).

Turismul de scurtă durată se desfășoară pe perioada de 2-3 zile, îndeosebi, la sfârșitul de săptămână, sau cu prilejul unor manifestări culturale, sportive, sărbători religioase (în forme de pelerinaj,etc.)

Criteriul mijloacelor de transport utilizate:

Turismul pedestru oferă cea mai strânsă conexiune între om și natură, având un caracter recreativ. Se include și turismul cinegetic, pescuitul și alpinismul.

Turismul ferovial este facilitat de prezența unor mijloace de transport sigure, cu un confort sporit, optime pentru deplasări la distanțe mari. Este practicat sub forma călătoriilor în circuit, sau de către turiștii ce se deplasează spre anumite localități alese ca loc de desfășurare a activității recreative sau curative.

Turismul rutier polarizează o mare parte a turismului intern și internațional, fiind deosebit de dinamic.

Turismul naval este practicat de turiștii cu venituri mari, în special, desfășurându-se cu ajutorul navelor fluviale sau maritime, sub forme croazierelor.

Turismul aerian practicat de persoane cu venituri mari, dornice de a-și satisface necesitățile recreative la foarte mari distanțe.

Turismul cu forme de transport special sunt folosite în regiunile accidentate și au menirea de a ,,învinge" diferențele de nivel dintre diversele locuri ce interesează turiști: căile ferate de munte și transporturile pe cablu (teleferic, teleschi).

Criteriul gradul de mobilitate al turiștilor:

Turismul de sejur turiștii își petrec în același loc mai multe zile de vacanță sau concediu (care se poate desfășura de la 30 zile – până la o săptămână) pentru odihnă, tratament balnear, urmărirea unor manifestări artistice, culturale, sportive, practicarea unui sport, etc.

Turismul de circulație (intinerant) este practicat tot timpul anului, cu un maxim evident în timpul verii, constând în deplasarea succesivă a turiștilor în diferite centre turistice sau localități, cu popasuri de 1-5 zile în acestea.

Turismul de tranzit cuprinde turiștii care traversează o anumită regiune sau țară pentru a ajunge la destinație.

Criteriul structurii pe vârste și stare civilă:

Turismul pentru copii se are în vedere organizarea unor excursii tematice specifice diferitelor contingente de vârstă (preșcolari, elevi, liceeni) cu caracter recreativ și cognitiv, de cunoaștere sau organizarea de tabere și cantonamente, la care se adaugă și schimburile internaționale între școli, familii, orașe înfrățite, etc.

Turismul pentru adulți (31 – 60 ani) îmbracă cele mai diferite forme, fiind practicat cu precădere în sezon (perioada concediilor de odihnă).

Turismul pentru vârstnici (peste 60 de ani) se axează pe îngrijirea sănătății și îmbracă forma turimului balnear.

Criteriul particularităților sociale ale cererii:

Turisml particular include persoanele cu venituri mari, care solicită servicii turistice de lux sau cu înalt grad de confort și care practică forme mai deosebite de turism (vânătoare, safari, croaziere, artă și cultură).

Turismul social este practicat de contigentele de populație cu venituri mici și foarte mici (familii cu venituri modeste, elevii, studenții, pensionarii, etc.), parțial finanțate de sindicate, asigurările sociale, diferitele compartimente guvernamentale.

Turismul de masă este practicat în zilele de sfârșit de săptămână, în concedii sau vacanțe, în unități de confort modest sau mai redus, pe toată durata unui an, de către segmente cu venituri medii și submedii ale populației.

Criteriul motivației (scopul vizitei):

Turismul de reuniuni cuprinde nu doar activități turistice comune (cazare, restaurație, transport) ci și o serie complexă de servicii organizatorice profesionale de conferințe, expoziții, întruniri, seminarii, găzduite de destinația respectivă.

Turismul de afaceri se desfășoară în tot timpul anului, în spații special amenajate, antrenând servicii specifice de expunere, de tranzacționare, cazare, securitate, amenajări estetice, mijloace de telecomunicații, video-tv, multiplicare, transfer, alimentație publică, servicii de presă, grafică etc.

Turismul religios implică din partea turiștilor un nivel de instruire și un grad de cultură ridicate care să permită aprecierea obiectivelor cultural-religioase din punct de vedere al arhitecturii, construcției, valorii, semnificațiilor spirituale și conținutului de obiecte de artă.

1.3. Caracteristicile și factorii de influență a pieței turistice

Factorii dezvoltării turismului:

Cresterea nivelului de trai a populatiei;

Modernizarea și extinderea retelelor de transport;

Inmultirea manifestarilor culturale și sportive;

Libera circulatie a persoanelor;

1.4 Cererea turistică.Oferta turistică

Într-o definiție mai larga oferta turistică desemnează ansamblul activităților indispensabile pentru producția și distribuția produsului turistic, iar cererea turiștică reprezintă ansamblul nevoilor sociale pentru consumul .Între cerere și ofertă există relații de cauzalitate ,de determinare , fiecare dintre acestea poziționându-se , la un moment dat , ca factor de evoluție sau ca o rezultată a acestei evoluții .Oferta turistică reprezintă o componentă și un concept de bază al pieței turistice, iar prin conținutul său se constituie un obiect de studiu și cercetare în geografia turismului. Oferta turistică reprezintă totalitatea componentelor naturale ale mediului și ale celor create de om dintr-o arie de destinație turistică .

Oferta turistică reunește ansamblul elementelor care participă la obținerea produsului turistic, respectiv potențialul turistic și antropic și condițiile naturale și socio-economice concrete, structurile de primire turistică (cazare, alimentație , pentru turism , de tratament balnear, de agrement și dotări sportive turistice; transport turistic), bunurile materiale (industriale, alimentare) destinate consumului turistic , forța de muncă specializată în activitățile specifice turismului, infrastructura generală (cai de comunicații , instalații pentru alimentarea cu apa, energie electrică și termică) și infrastructura turistică (adiacentă și amenajată în special pentru turism), condițiile de comercializare (publicitate , preț, tarife, facilități) . În această accepțiune se poate considera că oferta grupează ansamblul resurselor turistice, economice și umane mobilizate ca factori ai producție turistice. Oferta turistică este un rezultat al unor combinații cu posibilități multiple între elementele de atracție turistică pe care le oferă un spațiu oarecare și baza materială turistica a teritoriului respectiv , iar pe altă parte , rezultanta contribuției resurselor umane care modelează și creează produsele și serviciile turistice .De aceea , oferta turistică se prezintă ca au ansamblu de oferte parțiale paralele (hotelieră, alimentație, transport turistic, tratament balnear, comerț, diferite alte servicii adiacente) care se materializează în produse turistice. Deci oferta turistică se exprimă pe piață prin produse turistice și servicii turistice rezultate ale producției turistice.

Harta geografică a județului Hunedoara

CAP.2 Analiza ofertei turistice în județul Hunedoara

2.1. Istoric –Județul Hunedoara

Sursa: http://www.qreferat.com/referate/turism/Judetul-HUNEDOARA211.php

Informatii generale

Așezare:În partea central-vestica Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului, la raspantia celor patru drumuri: al Mureșului și Banatului, al Olteniei (prin defileul Jiului), și al Crișurilor (peste culme de munte in valea Crișului Alb).

Vecini:  La sud: Județul Gorj, la vest: Județele Caraș- Severin și Timiș, la nord-vest: Județul Arad, la nord-est: Județul Alba, la sud-est: Județul Valcea.

Suprafața:  7.063 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul țării).

Populație:  543.000 locuitori.

Sursa: http://www.travelworld.ro/judetul/hunedoara.html

Populatie: 518.975 locuitori ( 01.07.2001)
Orase: Deva (resedinta de judet), Hunedoara, Petrosani, Orastie, Vulcan, Lupeni, Petrila, Uricani, Brad, Simeria, Calan, Hateg, Aninoasa. 

Situat în partea centrală , județul Hunedoara s-a dezvoltat la contactul dintre Depresiunea Hațegului și Munții Poiana Ruscă , în apropierea unor zăcăminte bogate de minereuri feroase. Râul Cernavodă , care traversează orașul, primește ca afluent pe teritoriul urban pârâu Zlatești .În jur se detașează câteva înălțimi , spre sud-vest Dealul Gropita (347m), spre vest Dealul Sidirii (443m), iar spre est Dealul Cărpiniși (437m). Altitudinea minimă (215m) se înregistrează aval pe valea Cernei spre Peștișu Mic, iar cea maxima(320m)spre sud- est , spre Hășdad . Pe calea ferată este situat la 15 km de Simeria , iar pe șose (DN 68 B) la 20 km de Deva și la 12 km de Călan (DJ 687).

Municipiul Hunedoara este astăzi un important centru de învățământ și cultural-artistic al județului.Principalul obiectiv al județului îl constituie Muzeul și Castelul Corvineștilor.Castelul, construit de Corvinești extins de Ianuarie de Hunedoara și Matei Corvin și apoi de Gabriel Bechtel , este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura gotică din Transilvana . La 5 km în sud se află localitatea Teliucu Inferior, cunoscută prin minele de fier încă din perioada dacică, la 3km de aici se află Lacul Conciș , de unde se pot face excursii la Toplița sau Gavojdia, așezări în care au funcționat primele furnale din zona (intre anii 1781 și 1806). Cazarea în Municipiul Hunedoara se poate face la hotelul Rusca.

Judetul Hunedoara – scurt istoric

Istoria acestei regiuni este extrem de bogata in evenimente, inca din paleoliticul mijlociu, existand dovezi ale asezarilor umane din a doua etapa a Epocii Fierului purtand amprenta civilizatiei geto-dacice și apoi a civilizatiei daco-romane, ca și a unirii in primul mileniu a organizarilor prestatale de la Strei, Dobra și Hunedoara. In secolul al XIII-lea, Hunedoara devine autoguvernanta. In urmatoarele secole au fost scrise importante pagini de istorie: batalia impotriva otomanilor condusa de Iancu de Hunedoara (in secolul al XV-lea), rascoala iobagilor condusa de Horia, Closca și Crisan (1784), participarea la evenimentele revolutiei din 1848-1849 sub conducerea lui Avram Iancu, participarea masiva la crearea Statului National Roman (1 Decembrie 1918)și participarea la cele doua razboaie mondiale. 
Vestigii ale omului din paleolitic se gasesc in pesterile Cioclovina și Ohaba Ponor. In Turdas, langa Orastie, se gasesc vestigii ale culturii neolitice. In Muntii Orastie (Masivul Surianu), la Gradistea Muncelului, se gaseste Sarmizegetusa Regia, capitala regilor daci Burebista și Decebal. In depresiunea Hateg se gasesc ruinele capitalei Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. La poalele Muntilor Poiana Rusca, in orasul Hunedoara, se gaseste impozantul castel al familiei Corvin, cea ma bine pastrata cladire medievala din sud-estul Europei. Tot aici se gasesc și cele mai vechi monumente crestine din Evul Mediu: bisericile din Densus, Streisingeorgiu, Strei, Santamarie Orlea, Gurasada, Ribila și Criciur, adevarate capodopere ale culturii europene timpurii. In Municipiul Deva, resedinta de judet, se gasesc doua puncte de interes turistic: Castelul Magna Curia, construit in secolul al XVI-lea, astazi Muzeul Civilizatiei Daco-romane, și Liceul Sportiv care este cunoscut in intreaga lume datorita renumitelor gimnaste Nadia Comaneci, Lavinia Agache, Daniela Silivas și Lavinia Milosovici. De asemenea, in judet se mai gaseste si Cetatea Deva. 
Orase

Deva, resedinta de judet, cu 76.000 locuitori, in lunca Muresului, in nord-vestul Muntilor Poiana Rusca. Alte orase: Aninoasa, Brad, Calan, Hateg, Hunedoara, Lupeni, Orastie, Petrila, Petrosani, Simeria, Uricani, Vulcan.

Date geografice

Judetul Hunedoara este situat in sud-vestul Transilvaniei, la sud de raul Mures. Forma de relief predominanta este muntoasa, judetul avand peste 30 de varfuri – printre acestea se numara și Retezat (2.484 m), Peleaga (2.509 m) și Papusa (2.502 m).Raurile principale au peste 500 km lungime și pe intreaga suprafata a judetului se gasesc peste 80 de lacuri glaciare. Bogatiile solului și subsolului constau in carbune (huila), minereuri neferoase (cupru și aur), ape minerale, paduri de fag și pin.In 1935, a fost fondat Parcul National Retezat. 

Hunedoara, orasul de pe Valea Cernei atestat documentar inca din anul 1265, este locul in care s-a dezvoltat, incepand cu secolul al XIX-lea, o spiritualitate romaneasca deosebita, cu numeroase biserici și manastiri ctitorite in aceasta perioada. Ioan de Hunedoara este considerat parintele Hunedoarei moderne, iar printre personalitatile sale se mai numara Matei Corvinul sau pictorul Nicolae Bikfalvi.

Climatul este temperat-continental ,umed și racoros,este în general aspru ,de munte și cu precipitații abundente , neuniform repartizate, cu vant ce bate dinspre nord-vest.Totuși ,adapostul pe care îl oferă munții înconjurători ,îngăduie prezența unor plante (liliacul spontan, castanul dulce)și chiar a unor animale (vipera cu corn) de origine mediterana.Temperaturile anuale variază între -2 gradela munte și la Lunca Mureșului 10 grade Celsius,iar media precipitațiilor se încadrează în intervalul 540-1400mm/mp.

Dupa ce v-am prezentat locuri faine de cazare in judetul Hunedoara, va invitam in cele ce urmeaza sa vorbim despre obiectivele turistice ale orasului Hunedoara:

Obiective turistice in judetul Hunedoara

Aceasta zona a tarii este privilegiata, judetul Hunedoara oferind o varietate de obiective turistice, printre cele mai frumoase din tara(unele unice), determinate de istoria, traditiile și relieful spectaculos, astfel:

Turism montan cu zeci de trasee in masivele Retezat

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

DN68b: Deva – Hunedoara;

DN 68B (DJ 687): Sântuhalm (DN 7) – Hunedoara – Hășdat – Călan (DN 66);

DJ 687E: Hunedoara – Teliucu Inferior – Ghelari – Ruda – Poienița Voinii – Vadu Dobrii;

DJ 687J: Hunedoara – Bos – Gros – Cerbal – Socet – Feregi)

2.Manastiri și Biserici in Hunedoara

Biserica Ortodoxa “Sfantul Nicolae”, cea mai veche biserica din oras, zidita in anul 1458 pe locul unei biserici din lemn. Are pictura interioara murala din anul 1654 și turn clopotnita din 1827. Se afla in Piata Unirii, nr. 2

Biserica Ortodoxa “Sfintii Imparati”, construita in stil bizantin in 1934, monument de arta. Se afla pe Strada Libertatii, nr. 18

Biserica Ortodoxa “Schimbarea la Fata”, construita in secolul al XIX-lea. Se afla pe strada Popa Sapca nr. 35

Biserica Catolica “Adormirea Maicii Domnului” (construita in 1910), se afla pe strada Revoluției, nr. 5

Biserica Greco-Catolica, aflata pe strada Chizid

Biserica Reformata Calvina, construita in anul 1644. Se afla pe strada Gabriel Bethlen, nr. 19

Bisericile și manastirile aflate in judetul Hunedoara, dintre care amintim Manastirea Prislop și Bisericile Strei.

-Biserica din Densuș (loc. Densuș) se presupune a fi una din cele mai vechi biserici din țara noastră, datând în forma actuală din secolul al XIII-lea.

Biserica are o lungime de 30 de metri, lățimea de 8 metri, înălțimea de 18 metri și un spațiu interior de 15 metri pătrați. Zidurile au fost construite din cărămizi cu inscripții romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, blocuri, marmură, coloane și statui luate din Ulpia Traiana.

Acoperișul este realizat din plăci de piatră. Pictura murală din interior, pe un fond albastru ultramarin, a fost dată în secolul al XV-lea iar meșterul care a realizat-o și-a lăsat o semnătură simplă: Ștefan.

Biserica Densuș

Un moment crucial în istoria acestei biserici s-a petrecut la mijlocul secolului al XIX-lea. La un moment dat localnicii au vrut s-o dărâme pentru a construi alta mai mare. În cele din urmă a fost salvată de autoritățile de la Budapesta care au considerat-o un monument și au interzis demolarea.

Biserica Densuș are o pictura murala interioara foarte interesanta , ce dateaza de la 1443.

-Mănăstirea Prislop a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIV – lea de către părintele Nicodim, în același stil triconc ca și celelalte două ctitoriri ale sale din Țara Românească, Tismana și Vodita, făcând-o astfel unică în Transilvania din acest punct de vedere. Alături de părintele Nicodim, al doilea ctitor al mănăstirii este domnița Zamfira, al cărei mormânt se află în pronaosul bisericii.

Mănăstirea Prislop

De-a lungul anilor, mănăstirea a avut un istoric zbuciumat, fiind incendiată în 1762 la ordinul generalului Bukov, când călugării ortodoxi sunt alungați, urmând ca aproape două secole, până în anul 1948, mănăstirea să aparțină Bisericii greco – catolice.

Mănăstirea Prislop este, din anul 1976, mănăstire de maici, iar din 1991 este înființat în incinta sa Seminarul Teologic Monahal “Sfânta Ecaterina”, având o durată de școlarizare de cinci ani și în care elevele învață și arta pictării icoanelor pe sticlă, alăturându-se astfel școlilor vechi de iconari de la  Arpas, Nicula sau Laz

– Biserica Ostrov (dintre ape și epoci),este scăldată de cele două ape care ți-au croit traseu prin zonă,Râul Mare și Apa Borii ,micuța localitate din județul Hunedoara a fost poreclită Ostrov.Tot ca dintre ape ,aici acum mai mulți ani ,a rasărit unul dintre cele mai prețioase edificii monument din Romania – Biserica Maica Domnului“Hodighitria”.

3. Castele și cetati

Cetatea Deva, construita in secolul al XIII-lea pe un con volcanic (371 m) ce domina orasul Deva. Atestata in 1269, a fost una dintre cele mai puternice fortificatii din Transilvania.În sec. XVcetatea a aparținut Huniazilor, apoi a trecutvțn stăpanirea principelui Bethlen. A fost abandonata in 1849, cand o explozie la depozitul de muniție a distrus zidurile cetații;

Hunedoara, Sursa foto: Gabriel Duicu

– cetati dacice:Costesti,Blidaru,Piatra Roșie, Gradistea Muncelului; Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane, situata la 17 km de Hateg, a fost infiintata in jurul anului 107 la ordinul imparatului Traian (numele complet al așezării : Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa);

– Castelul Corvinestilor de la Hunedoara, prin frumusețea sa arhitecturală se plasează printre cele mai însemnate monumente de artă feudală din România și sud-estul Europei . Construcția a fost ridicată în sec.al-XIII lea pe un vârf de stancă.A fost ridicata de Ion Huniade in anul 1452 .
-Castelul Corvineștilor -Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi intarituri, pe o stanca la baza careia curge paraul Zlasti, castelul este o omponente mareata, cu acoperisuri inalte și divers colorate, cu turnuri și turnulete, ferestre și balcoane impodobite cu dantelarii de piatra cioplita. Fiind una dintre cele mai mari și vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia omponent transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infațișarea, imbogatindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare. Galeria și donjonul – ultimul turn de aparare (turnul “Ne boisa” = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum și Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului), reprezinta cateva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor și Bastionul alb care servea drept ompone de bucate, Sala Dietei, avand medalioane pictate pe pereti (ompone ele se gasesc și portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romanească și Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o ompone referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca iși trag numele urmașii lui Iancu de Hunedoara (Corvini). In curtea castelului, alaturi de capela zidita tot in timpul lui Iancu de Hunedoara, se afla o fantana adanca de 30 de metri. Dupa legenda, aceasta fantana ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dar dupa 15 ani de truda, cand au terminat fantana, stapanii nu s-au tinut de cuvant. Se spunea ca inscriptia de pe zidul fantanii inseamna “Apa aveti, dar suflet, nu”.

Castelul Corvinilor / Castelul Huniazilor / Castelul Hunedoarei, este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura gotica din Romania. Cladit de Ioan de Hunedoara, a fost una dintre cele mai importante proprietati de-ale sale. In jurul sau s-au creat numeroase ompon, precum cea a corbului, a fantanii sau a construirii cetatii. Se afla pe strada Castelului nr. 1-3 Și poate fi vizitat zilnic intre orele 9-20 (program in timpul verii).

Furnalul din Govajdia, aflat la 20 kilometri de Hunedoara, locul unde s-au produs omponent pentru Turnul Eiffel din Paris

Castelul Huniazilor, Sursa foto: Florin Draghici

Personalitati hunedorene: Nicolae Olahus (secolul al XV-lea), Matei Corvin, Ioan Budai Deleanu, Aurel Vlaicu, Ovidiu Densusianu, Silviu Dragomir

– Alte castele:Magna Curia (sec.al XVI-lea), castelul de la Santamarie Orlea.

4.Baraje (Gura apelor-cel mai mare baraj de anrocamente din Europa, Valea de Pesti);

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

5.Lacuri

-lacuri glaciare (printre care Bucura-cel mai mare din România), de baraj artificial (Cincis-printre cele mai mari din Transilvania, Gura apelor), de acumulare(Tau fara fund, Valea de pesti,etc)și in Muntii Retezat( Bucura, Zanoaga, Poarta, Agatat, Florica, Viorica, Ana, Lia);

-Lacul Cincis, unul dintre cele mai mari lacuri transilvănene, cu o adancime de 48 metri și o suprafata de 200 hectare

Lacul Cincis, Hunedoara, Sursa foto: Mihai Piscureanu

– Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar din România (peste 10 ha) pe langa care trec cele mai multe dintre traseele turistice marcate din Munții Retezat:Lacul Zanoaga , cel mai adânc din România de 29 m, Lacul Gâlcescu la 1.925 m altitudine.

6.Vestigiile unei civilizatii apuse: cetatile dacice din muntii Sureanu(muntii Orastiei): Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei preromane),Luncani-Piatra Roșie, Costești-Blidaru, Costești-Cetațuie, Căpâlna, Bănița și Sarmizegetusa Ulpia Traiana (capitala Daciei romane), la 40Km de prima;

Vestigii și obiective paleolitice și neolitice

Urmele existenței omului pe aceste meleaguri în epoca veche a pietrei (Paleolitic ) sunt reliefate de descoperirile din peșterile Cioclovina,Ohaba Ponor, Nandru și Federi, cu elemente litice ale culturii musteriene.Vestigii aparținând epocii pietrei noi (Neolitic) s-au pus în evidență îndeosebi pe valea Mureșului la Turdaș, Pricaz, Deva, Mintia, Bretea Română, Rapoltu Mare și în Munții Metaliferi la Godinești, Balșa, Ardeu, Bănița etc. La Boholt, pe dealul Ciuta s-au descoperit urmele unei așezări de la sfârșitul neoliticului. Urme de locuire din comuna primitivă au fost scoase la iveala la Târnăvița și Crăciunești, unde în peșterile de pe raza localității s-au descoperit instrumente litice și din os, urme ceramice și fosile de animale care reprezintă urme ale locuirii omului primitiv.

În perimetrul comunei Baia de Criș s-au descoperit trei statuiete antropomorfe lucrate în piatră, care datează din neoliticul târziu. Aceste statuete care reprezintă tipul cel mai evoluat al statuilor menhir din România aveau un caracter religios simbolizând zeități protectoare. Pentru epoca aramei și a bronzului semnalăm vestigiile puse în evidență la Deva, Boiu, Ghergheș, Rapolt, Turdaș, Balșa, și Petroșani. La Balșa au fost descoperite urme ale unor așezări datând din secolul XIII î.e.n. și un bogat tezaur de bronz cuprinzând 350 de piese care aparțin culturii Wietemberg.

Etapa târzie a epocii bronzului caracterizează prin evoluția societății locale în urma contactelor cu popoare purtătoare ale unei culturi bazate pe folosirea fierului este reliefată de vestigiile celtice din perimetrul localităților Bălata și Șoimuș și urmele scitice descoperite la Deva.

7.Pesteri 

Peștera Cioclovina(in Muntii Sebes, parte a Complexului carstic Cioclovina;Ponorici,una dintre cele mai mari rezervatii speologice din Romania),Tecuri (in partea nordica a Muntilor Șureanu împodobită cu încântătoare concrețiuni de calcar transparente cu nuanțe ce variază între roz pastel și roșu violet),Sura Mare (in apropiere de satul Ponor,strabatuta de raul Ohaba, care formeaza un lac interior;este cea mai importanta pestera din Muntii Sebesului și adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din Romania);

8.Statiuni de schi (Straja-printre cele mai bune partii din tara, Parang, Rausor, Sureanu și noua atractie de la Vidra-Transalpina)

-Troița Revoluției lui Horia,Cloșca și Crișan din comuna Ribița;

Chiar daca investitiile in infrastuctura turistica din judet sunt minime, nefiind sustinere de la centru, turistii ne calca pragul, fie pentru a veni iarna la ski, fie vara prin Retezat sau Parang-Transalpina.

9. Atractii turistice

-Ruinele fostei capitale a Daciei – Sarmizegetusa Ulpia Traiana se afla la altitudinea de 531 de m, în judetul Hunedoara ,in comuna Sarmizegetusa, in partea de sud-vest a Depresiunii Hateg, Sarmizegetusa Ulpia Traiana este cel mai important obiectiv turistic din zona si a fost construit cu scopul de a fi garnizoana romana, in anul 101-102, iar din anul 106, cand Dacia a fost cucerita, ea devine capitala noii provincii romane.

– Parcul dendrologic Simeria, aflat la 12 km de Deva, a fost creat in urma cu peste 250 de ani și include specii de copaci aduși din China, Japonia, America de Nord (magnolii, bambus, eucalipt etc);

-Pădurea Bejan (langă Deva, reunește toate speciile de stejar din România, este situată în apropierea cartierului Micro 15 din Deva, județul Hunedoara și este ocrotită prin lege, fiind o rezervație naturală de tip forestier. Pe o suprafașa de 70 ha se coabiteazaă opt dintre cei nouă reprezentanți indigeni ai genului Quercus (stejari). Lungă conviețuirea acestora a dus la apariția unor hibrizi ai speciilor, ce dau rezervației un caracter unic. 
Rezervația Naturală Pădurea Bejan este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania

-Padurea Chizid, rezervatie naturala de 50 de hectare, aflata pe teritoriul municipiului Hunedoara…………………………………….

-Gradini Zoologice și Elemente de Cadru Natural in Hunedoara, recent renovata, deschisa zilnic de la 10 la 18. Se afla pe Aleea Padurii, nr. 1……………………………….

– Monumente ale naturii: stejarul lui Horea de la Tebea;
– Statiuni: Geoagiu, amplasata la 46 km de Deva și 19 km de Oraștie, statiunea este situata la poalele Muntilor Metaliferi, la o altitudine de 350 m.;

10. Rezervatii naturale:

http://www.montaniarzi.ro/harta-traseelor-montane-in-mun%C8%9Bii-retezat/

Munții Retezat fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Se înalță între două depresiuni importante, Petroșani și Hațeg și între două râuri importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord și est și Jiul de Vest, care îi delimitează la sud. Sunt înconjurați de Munții Țarcu la vest, Munții Godeanu, la sud-vest și Munții Vâlcan, la sud.

Munții Retezat – bijuteria arcului carpatic se întind pe o suprafață de peste 38.138 ha. Cine a fost vreodată aici nu va uita cu siguranță vârfurile semețe, sălbăticia, cantitatea imensă de lespezi ce învelesc chiar și cele mai înalte vârfuri, lacurile sclipitoare și nenumaratele specii de plante și animale rare.

Aici gasim peste 60de piscuri ce se avântă la peste 2.200 m altitudine, culimanand cu Peleaga de 2508 m, dar nu numai înălțimile impresioneaza pe drumeț in Retezat , măreția circurilor glaciare de aici este fară pereche în munții României, fiind împodobiți cu nestemate sclipitoare a peste 80 de lacuri glaciare. Pentru toți drumetii, Retezatul este un munte al valorilor peisagistice originale ,care suscita practicarea intensă a turismului, li se adaugă o floră și o fauă bogată și variată , ocrotită in cadrul Parcursului Național Retezat, acest parc reprezintă cea mai mare rezervație științifică complexă din România, inclusa de UNESCO printre rezervatiile naturale ale Biosferei. Parcul are peste 20.000 ha care include in arealul lor: relieful glaciar (numeroase circuri, vai si lacuri glaciare), raritati vegetale (orhideea de munte, floarea de colt, nucul salbatic), exemplare valoroase ale faunei (capra neagra, cerbul, ursul, rasul, cocosul de munte, mistretul; iar in undele cristaline ale lacurilor si raurilor de munte, pastravul). In cuprinsul parcului se afla Rezervatia Stiintifica Zlatuia (peste 2.000 ha) in al carei perimetru accesul este permis numai cu autorizatia Comisiei Monumentelor Naturii. 

Muntii Parang, cu nimic mai prejos decat Retezatul, ba mai mult, culminand la 2.519 m – vf. Mandra (sau Parangu Mare), depaseste cu 10 m Peleaga falnicului Retezat. Cele mai multe lacuri glaciare sunt cantonate in bazinul superior al Jietului.

 Muntii Poiana Rusca, usor accesibili, atat pe jos cat si cu masina, luna cea mai favorabila, din punct de vedere al climei si al pitorescului peisajului, fiind septembrie. 

Muntii Sureanu, incarcati de istorie si relief carstic, dar si glaciar.

-Alte atractii: Arsenal Park Orastie(complex turistic cu specific militar, unic in Europa), Parc de aventura pensiunea Retezat, Rezervatie zimbrii Hateg, expozitia dinozaurilor pitici de la Hateg, parapanta, rafting, canyoning, tyroliana, off-road, escalade, drumetii montane, etc.

2.2. Cadrul natural ,economic,social

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

2.3. Potențialul turistic al județului Hunedoara

Potențialul turistic cultural urban cuprinde în primul rând obiective ale patrimoniului imobil, de factură laică și religioasă, dar și bunuri arheologice, istorico-documentare, artistice, etnografice, științifice și tehnice, cele care compun patrimoniul cultural mobil.

Potențialul turistic este un summum de componente ale mediului geografic natural și cultural-istorice, la care se adaugă prezența componentei socio-economice, ansamblu de premise pentru dezvoltarea activităților turistice (valorificare și funcționalitate). Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic atunci când oferă resurse turistice naturale și antropice ce pot fi valorificate prin turism (pot intra în circuitul turistic), utilizând amenajări tehnice corespunzătoare.

Potențialul turistic este structurat în două categorii: natural și antropic. Potențialul turistic natural cuprinde totalitatea posibilităților, capacităților, condițiilor și rezervelor materiale, oferite de cadrul natural pentru orice formă de activitate turistică. Elementele mediului natural reprezintă baza oricărei activități turistice: relieful și substratul geologic, clima, apele, vegetația, fauna. Dintre acestea, cele mai căutate pentru activitățile turistice sunt cele care au calități deosebite (formele de relief, topoclimatele, calitățile curative ale izvoarelor, lacurile, râurile, mările, pădurile și vegetația naturală, fauna spontană, etc.).

Potențialul turistic antropic cuprinde totalitatea realizărilor cultural-istorice acumulate pe parcursul istoriei omenirii și a formelor de activitate socio-demografică și tehnico-economică ce pot fi utilizate pentru turism dintr-un teritoriu. În cadrul lui se disting: potențialul turistic cultural-istoric, socio-demografic și tehnico-economic.

Patrimoniu turistic este format din potențial turistic (natural și antropic), baza tehnico-materială pentru turism și infrastructura generală.

Potentialul natural:

Relieful este predominant muntos (accidentat și variat, datorita așezării sale)incluzând în întregime Munții Retezat ,a căror înalțime maxima depașește 2500 m,precum și porțiuni din Munții Parang.,Tarcu,Poiana Ruscă,Godeanu,Metaliferi și Zarandului. Varietatea reliefului este dată de numeroase depresiuni intramontane.

-Muntii Retezat, fantastica cetate de piatra a acestor munti are cea mai ridicata altitudine medie din intreg lantul Carpatilor romanesti (peste 60 de piscuri ce se avanta la peste 2.200 m altitudine, culminand cu Peleaga de 2509 m). Dar nu numai inaltimile impresioneaza pe drumet in Retezat, maretia circurilor glaciare de aici este fara pereche in muntii Romaniei, fiind impodobit cu nestemate sclipitoare a peste 80 de lacuri glaciare. Pentru toti drumetii, Retezatul este un munte al superlativelor. Valorilor peisagistice originale, care suscita practicarea intensa a turismului, li se adauga o flora si o fauna bogata si variata, ocrotita in cadrul „Parcului National Retezat”

Astfel in zona de contact dintre centura Carpatilor Meridionali (Retezat – in intregime in judet, portiuni din Muntii Godeanu, Tarcu, Valcan, Parang – cu vf. Mandra de 2.519 m, Sureanu), in sud, cu vegetatie alpina și urme glaciare; Apuseni (Gaina, Zarand, Metaliferi, Sebes, Bihor), in nord, cu culmi rotunjite și netezite datorita fenomenelor vulcanice și carstice, cu forme foarte variate și Poiana Rusca, la vest, unitatile montane ocupand mai mult de jumatate din teritoriul judetului, incadrate de depresiunile Petrosani (inalta și deluroasă), Hateg (mai joasa, cu intinse sesuri de lunca și terase), Hunedoara, Simeria, Brad.

Resursele hidrografice

Rețeaua hidrografică a județului aparține, în cea mai mare parte bazinul râului Mureș, și în mică măsură, bazinelor hidrografice ale Jiului și Crișul Alb. Mureșul, principala arteră hidrografică, străbate pe o lungime de 105 km, un culoar larg între Munții Șureanu și Poiana Ruscă la sud și Munții Apuseni la nord. Bazinul râului 6 591km²) este asimetric, afluenții de dreapta fiind scurți (35 km), iar cei dinspre sud sunt lungi (până la 92 km). Afluenții de stânga cei mai importanți sunt: Orăștie sau Apa Orașului (47 km), Strei (89 km), ce cuprinde câțiva afluenți importanți (Râul Bărbat, Râul Mare, Luncani, Rușor, Șerel, Galbena, Silvașu), Cerna (67 km) și Dobra (42 km). Printre afluenții dinspre nord, mai importanți sunt Geoagiul (34 km) și Călanul (20 km).

Jiul, rezultat al confluenței Jiul de Vest cu Jiul de Est, ocupă o suprafață a bazinului hidrografic de 1050 km². Crișul Alb străbate teritoriul județului pe o lungime de 66 km, panta de scurgere fiind diferită în funcție de unitatea morfologică pe care o parcurge (9-25‰) zona montană și (1-2‰) zona depresionară joasă. Cei mai importanți afluenți sunt: Valea Satului (15km) și Ribița(18km).

În peisajul judetului Hunedoara în cadrul elementelor hidrografice, lacurile constituie principala atracție turistică, dintre acestea lacurile de munte, care se îmbină armonios cu elementele de relief și vegetație, atrăgând cel mai mare număr de turiști. După modul de formare pe teritoriul județului se diferențiază două tipuri de lacuri: glaciare și antropice.

Munții Retezat dețin întâietatea în cadrul Carpaților în ceea ce privește numărul lacurilor glaciare și numărul acestor. Dintre lacurile glaciare de aici, Bucura, situat la 2040 m altitudine este cel mai întins din țară (10 ha), Zănoaga (29 m) și Tăul Negru (24,8 m) sunt cele mai adânci, iar Tăul Porții situat la 2240 m altitudine și Tăul Agățat la 2208 m sunt dezvoltate la cea mai mare înălțime în cadrul Carpaților.

Vegetația

Pașunile alpine de pe Retezat ,Godeanu,Țarcul, Surianul ,Parâng sunt dintre cele mai întinse și mai larg folosite în Carpații noștrii ,urmează apoi pădurile masive de conifere ,care coboară ,pe aceste povarâșuri nordice ,în depresiune predomina stejarul. Județul Hunedoara este un județ cu păduri(343.789 ha) , pășuni (83.200 ha)și livezi cu pomi fructiferi(10.503 ha). Agricultura ocupa o suprafața totala de 1.400 ha(0,95% ),iar din totalul suprafeței arabile cerealele ocupa 101.594 ha din care :grâul ocupa 45.541 ha,secara ocupă 5.541 ha ,orzul ocupă 1.792 ha,ovăzul ocupa 4.762 ha și porumbul ocupă 43.958 ha, iar fanețele cultivate și alte culture furajere ocupă 9.349 ha din care trifoiul ocupă 4.923 ha,lucerne ocupă 2.464 ha și rădăcinile de nutreț ocupa 599 ha.Legumele ocupa 7.696 ha dintre care cartofii 3.707 ha, varza ocupă 1.228 ha și ceapa ocupa 463 ha.

Bogații minerale

Județul Hunedoara este unul dintre cele mai bogate ținuturi în minereuri de la noi. Într-adevăr ,bazinul Jiului superior conține cele mai mari rezerve de cărbuni bruni din toată țara,munții Poiana Ruscăi cuprind însemnate zăcăminte de fier(Ghelar)iar cu colțul său nordic,județul pătrunde în triunghiul aurifer al Munțiilor Apuseni (Săcărâmb,Băița,Brad).

Obiective medievale

Începând cu secolul al IX-lea a început procesul de formare a primelor formațiuni politice cu caracter feudal, teritoriul hunedorean incluzându-se în voievodatele lui Glad, Litovoi etc.

Din secolul al XIII-lea întreg ținutul Hunedoarei devine proprietate regală sau nobilară, construindu-se castele și cetăți, cum sunt cele de la Deva, Hunedoara, Sântămărie Orlea, Zam, Brănișca sau turnuri de pază ca cele de la Crivadia

– Cetatea Mălăiești se află în satul Mălăiești ce aparține de comuna Sălașu de Sus din județul Hunedoara. A fost construită de către familia de cneji Sărăcin  în secolul XIV. Inițial s-a construit turnul donjon cu bază rectangulară, cu o înălțime de 11 m, cu pereți groși de 1.5 m și ferestre înguste, acesta având o dispunere pe 3 nivele.

Intrarea era amplasată pe partea de vest, la nivelul al doilea, mai sus de nivelul solului astfel încât accesul se făcea doar cu ajutorul unei scări de lemn. Această scară era trasă în sus în cazul în care era pericol.

Alte elemente de apărare erau șanțul de la poarta cetății și o altă poartă care proteja donjonul. Se pare că Cetatea Mălăiești a funcționat până prin secolul al XVII-lea.

În prezent se păstrează integral doar turnul-locuință central. Aceasta are în jurul său curtina la care în secolul XVI au fost adăugate patru turnuri exterioare, cu forme neregulate, construite pentru a întări cetatea. Deorece acestea erau umplute cu pământ, s-au dovedit a fi destul de vulnerabile, fiind distruse cu ocazia unor lupte. În zilele noastre sunt vizibile doar la nivelul solului. 

Ruinele Cetății Mălăiești

– Cetatea Devei este așezată pe măgura andezitică a Dealului Cetății în nord-vestul orașilui Deva, la o altitudine de 371 m. A fost înălțată aici pe o poziție strategică la intarea în Culoarul Mureșului, existând o vizibilitate foarte bună asupra zonelor învecinate pe care le domină cu 100 – 184 m.

A fost întemeiată în secolul XIII ca fortăreață militară, fiind atestată documentar la 1269, intr-un act al regelui Ștefan al Ungariei, sub numele de "Castrum Deva".

Cetatea a fost reședință voievodală începând din 1307, iar în secolele XIV și XV era district militar valah având în jurisdicție patru districte românești. Începând cu 1453 Iancu de Hunedoara a transformat-o în castel nobiliar, ajungând printre cele mai puternice cetăți ale Transilvaniei.

Fortificația a suferit dese asedii din partea armatelor otomane pătrunse în Transilvania  (1550, 1552, 1557). În 1784 "ultimatumul" lui Horea a fost remis nobililor refugiați în cetate, iar în 1848 a fost sediul trupelor imperiale care au intervenit împotriva revoluției maghiare.

 Aruncată în aer în 1849, cetatea se prezintă azi în ruină, încununând culmea unui deal abrupt. Mai multe centuri de ziduri puternice, ce urmează curbele de nivel sunt întărite cu turnuri pătrate sau circulare și cu porți monumentale. În incinta centrală se afla ruinele palatului nobiliar.

Ruinele Cetății Deva

Accesul spre Cetatea Deva se poate realiza atât pe jos, pornind din parcul orașului ( Parcul Cetății ), urcând cele 113 trepte cât și cu ajutorul telecabinei ce pleacă din piața de la poalele cetății. Telecabina este singurul ascensor înclinat din Romania, iar din punct de vedere al lungimii traseului – 278 metri și a diferenței de nivel – 158 metri este primul din Europa.

Economia. Bogația județului Hunedoara o formează munții săi ,care ascund în interior însemnate și variate minereuri de aur,carbine,lignit și fier. Grație acestora s-a dezvoltat aici o puternică industrie metalurgică.

Potentialul antropic

Folclor

–  Festivalul Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret „Carpatica”, unul dintre cele mai longevive festivaluri pentru copii și tineret din România.Aproximativ 400 de participanți se aduna la acest festival, participă ansambluri folclorice din șapte țări: Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, Republica Moldova, Serbia și Ungaria, dar și din țară de la Brănișca, Certej, Geoagiu, Hărțăgani, Ilia, Simeria, Șoimuș, Belinț, Cluj Napoca și Craiova. Pe parcursul celor cinci zile de festival, au loc spectacole în mai multe localități din județ. În fiecare seară grupurile de participanți oferă publicului prezent momente de voie bună prin muzică și dans popular.

Festivaluri

– Festivalul de muzică pop “Stelele Cetătii“, care se desfășoar în fiecare an în perioada  27-29 noiembrie, la Deva. Este un concurs pentru tineri interpreti, avand ca scop descoperirea unor talente interpretative reale, promovare acreației muzicale a compozitorilor români și stimularea spiritului de competiție al tinerilor soliști.

Muzee

-Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa:Colonia Ulpia Traiana a fost intemeiata in anii 108 – 110 iar sub imparatul Hadrian i se da numele de Sarmizegetusa. Alexandru Severus ii da titlul de Metropolis, reusind sa devina metropola provinciei. Cladirea muzeului dateaza de la inceputul secolului al XX-lea si este un fost han. Adaposteste colectii de arheologie: monumente epigrafice si sculpturale, mozaicuri, fragmente de pictura murala, arme, argintarie, bronz, os, ceramica, sticla;numismatica.

– Muzeul Civilizației Dacice și Romane (B-dul 1 Decembrie, Nr. 39, Deva) în decursul existenței sale a funcționat în mai multe locații, iar din 1934 funcționează în clădirea monument istoric "Magna Curia".

  Începuturile organizării muzeului din Deva datează din anul 1880, când se înfiițează „Societatea de Istorie si Arheologie a Comitatului Hunedoara”. Statutele societații aprobate, la sfârșitul anului 1880, prevedeau înființarea unui muzeu în care să se păstreze vestigii arheologice, documente istorice, numismatice, obiecte de etnografie și de științele naturii, descoperite, colectate sau achiziționate de pe teritoriul comitatului Hunedoara.

În urma acestei acțiuni întreprinse de către membrii societății în anul 1882 se înființează o colecție de antichități, piese etnografice și de ornitologie. În anii următori profilul arheologic al colecțiilor devine precumpănitor, mai cu seamă datorită cercetărilor de teren întreprinse în zona cetăților dacice din Munții Orăștiei, la Bănița, Cozia, Câmpuri Surduc, Micia, Strei si Deva.
     După Unirea Transilvaniei cu România, județul Hunedoara a preluat muzeul „Societății Istorice, Arheologice și de Istorie Naturală a județului Hunedoara” precum si biblioteca și arhiva acestei societăți. Conform Legii din 1886 și a hotărârii prefecturii județului Hunedoara muzeul primește denumirea de „Muzeul Județului Hunedoara” iar raza sa de activitate este întreg teritoriul județului. În perioada interbelică colecțiile muzeului se îmbogățesc prin cercetările arheologice întreprinse la Zlatna-Corabia, Casolt, Hobița, Micia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa. La conducerea muzeului din Deva s-au aflat personalități care s-au împus în cultura și știința istorică între care amintim pe Teglas Gabor, Iosif Mallasz, Octavian Floca.

Bazele activității de restaurare în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane au fost puse în anul 1994 prin înființarea unui laborator ce a cuprins înca de la început secțiile de restaurare metal, ceramică-sticlă-porțelan și carte veche-document în care își desfășoară activitatea un număr de 6 specialiști dintre care 2 acreditați ca experți în restaurare.

Prin activitățile de restaurare și conservare desfășurate, nenumărate obiecte de patrimoniu au capătat contur și formă fiind salvate de la degradare sau distrugere.

-Muzeul de istorie a mineritului, cu interesante colectii mineralogice, a fost înființat în baza Deciziei Sfatului Popular al Regiunii Hunedoara cu numărul 750 din 4 august 1961. Primul sediu al muzeului a fost pe strada Ion Creangă la nr.1 într-o casă situată pe suprafața actualului Parc Central, peste drum de Casa de Cultură .

În vara anului 1964 la conducerea muzeului este numit profesorul Ion Poporogu care până atunci activase ca profesor la Liceul Teoretic. Anul 1966 aduce mutarea muzeului în actualul sediu.

Colecția Muzeului are în componență aproximativ 1500 de piese cu caracter minier constând în: utilaje, unelte, îmbrăcăminte specifică. Între anii 1996-1998 a fost o perioadă cu caracter pur administrativ, când s-a făcut reparația capitală a clădirii muzeului. Muzeul a fost gazda a nenumărate expoziții care s-au diversificat comparativ cu anii trecuți trecând treptat de la arta plastică – fără însă a o neglija – la numismatică , expoziții de tehnică minieră , turism , artă fotografică , fotografii de epocă ale orașelor miniere etc.

– Muzeul Aurului (Str. Independenței, nr. 3,Brad) aparține Filialei Bradmin a Companiei Naționale "MINVEST" SA din Deva și a fost fondată în urmă cu mai mult de 100 de ani, timp în care s-au adunat peste 2000 de exponate din foarte multe țări de pe toate continentele. Între acestea se remarcă în mod deosebit cele cu aur nativ, provenite din minele din Munții Metaliferi, constituind din acest punct de vedere una din cele mai importante colecții din lume.

Colecția începe prin prezentarea unor obiecte arheologice descoperite în zona Brad-Crișcior care dovedesc existența omului în urmă cu 5000 de ani și a unei activități de extragere a aurului de 2000 de ani. Sunt expuse unelte și obiecte vechi folosite la extragerea și prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor două secole, precum și imagini fotografice sugestive privind aceste activități. În sălile muzeului vizitatorul are prilejul de a cunoaște aurul într-o ipostază inedită, aceea de minereu, în care el apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule și rarele combinații chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanitul și nagyagytul s-au identificat pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munții Apuseni.

Majoritatea zăcămintelor de aur din România se regăsesc în muzeu cu exponate reprezentative pentru toate tipurile de mineralizații. Zăcămintele din zona Bradului sunt cel mai bine reprezentate, de aici provenind și cele mai spectaculoase forme.

În anul 2008 Muzeul Aurului din Brad a intrat într-un amplu proces de reabilitare și modernizare.

 -Muzeul de Etnografie și Artă Populară Zărăndeană este un muzeu județean din Brad. Colecția cuprinde obiecte etnografice din zona Zarandului: clopote pentru animale, unelte, lăzi pentru grâne,lăzi de zestre, război de țesut, ceramică, costume populare, icoane, o casă tradițională amplasată în curtea muzeului, instrumente muzicale (fluiere) etc.Muzeul este adăpostit într-un edificiu modern, construit în 1964 -1965.

Monumente și statui:

Statuia pedestră a lui Decebal (Deva) este amplasată în parcul orașulului, în stânga intrării principale și stă pe un soclu care are câteva trepte, toate din piatră de granit de la cariera Pietroasa din Deva. Este executată din bronz în mărime naturală, această statuie a fost dezvelită în 1937, fiind realizată de sculptorul Radu Moga (1905 – 1950) profesor la liceul Avram Iancu din Brad.

Statuia îl reprezintă pe regele Decebal în picioare, rezemat de un scut. În 1944 basorelieful de pe soclu reprezentând harta României întregite a fost înlăturat, locul rămânând gol până la 1966 când s-a fixat un basorelief care reprezintă o scenă de luptă daco-romană realizat de sculptorul Nicolae Adam.

Alături de acest basorelief pe soclu mai există: în față, un basorelief cu legendara lupoaică alăptând pe Romolus si Remus, în dreapta, Horea, Cloșca și Crișan, împreună cu Avram Iancu, iar în spate inscripționat un text ce aparține poetului George Coșbuc.

Statuia lui Decebal Statuia lui Traian

Statuia împăratului Traian a fost realizată de către sculptorul Ion Medruț și amplasată în Piața Unirii, municipiul Deva, în anul 1999, pe locul în care anterior s-a aflat statuia lui Dr. Petru Groza. Traian a fost împărat al Romei în perioada 98 – 117 d. Hr., iar în timpul său Imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă. Pe soclul statuii se găsește inscripția: "TRAIAN – Acesta a fost săditorul și părintele românilor" (Samuil Micu).

Monumentul Regelui Dac Burebista (Orăștie) a fost dezvelită la 18 august 2001, și este opera fundației "Dacia Revival International Society" din New York, condusă de Dr. Napoleon Săvescu, în colaborare cu alți sponsori și asociați. Monumentul, sculptură din bronz de Ion Bolborea, are o înălțime de 4,2 metri și o greutate de 4 tone. Artistul s-a inspirat din statuile unor tarabostes daci ai Arcului lui Constantin de la Roma.

Busturile din bronz ale gimnastelor sunt amplasate pe Aleea Gimnastelor, în fața Sălii Olimpia din municipiul Deva. Au fost realizate de artistul plastic Ioan Șeu (67 de ani), care a demarat lucrările în primăvara lui 2007, iar dezvelirea a avut loc la 15 mai 2008.

Cele 15 sculpturi (11 gimnaste si 4 antrenori) le înfățișează pe Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Silivaș, Simona Amânar, Gina Gogean, Maria Olaru, Andreea Răducan, Daniela Sofronie, Monica Roșu, Lavinia Miloșovici și pe antrenorii Marta și Bela Karoly, Mariana Bitang și Octavian Belu. Busturile au fost turnate în bronz la începutul acestui an la o turnătorie din București. Portretele au, fiecare, între 42-43 de centrimetri înălțime și cântăresc în jur de 20-30 de kilograme. Toate cele 15 lucrări au fost amplasate pe socluri de granit cu înălțimea de 1,80 metri, fiind luminate de reflectoare.

Busturile din bronz ale gimnastelor

Monumentul eroilor neamului este amplasat în curte Catedralei Ortodoxe "Sfântul Nicolae" din Deva. Monumentul este realizat de sculptorul Ion Seu în perioada 1993 – 1995 și a fost dezvelit la 25 octombrie 1995. Pe latura din față se găsește o placă cu chipurile lui Horea, Cloșca, Crișan și Avram Iancu, iar pe celelalte trei laturi, inscripții dedicate eroilor din cele două războaie mondiale. În vârful monumetului este amplasată o cruce pe care este gravat un porumbel, simbol al păcii și libertății.

http://www.qreferat.com/referate/turism/Judetul-HUNEDOARA211.php

http://casememoriale.ro/casa-memoriala-crisan/

case memoriale:

-Casa Memorială Crișan  aflată în comuna Ribița, la aproximativ 15 kilometri de municipiul Brad, „Casa memorială Crișan“ păstrează o mostră unică din istoria răscoalei conduse de Horia, Cloșca și Crișan.

-Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu“ de la Aurel Vlaicu (la 30 km de Deva), amenajat in memoria acestui

pionier al aviatiei romanesti si mondiale. Aici a vazut lumina zilei si a faurit primele sale aeromodele, marele

inventator si pilot Aurel Vlaicu.

monumente istorice:

arhitectura:

– Bechtel , este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura gotică din Transilvana .

– Castelul Corvinestilor de la Hunedoara, prin frumusețea sa arhitecturală se plasează printre cele mai însemnate monumente de artă feudală din România și sud-estul Europei .

Constructia impozanta, cu turnuri si turnulete, a fost ridicata in sec. XIII pe un colt de stanca. Trecutul castelului se leaga mai ales de familia Corvinilor care l-au stapanit o vreme indelungata. Iancu de Hunedoara l-a renovat si modificat (1446 – 1453), amenajand „Sala cavalerilor” si „Sala dietei”. Dezvoltat in secolele urmatoare, castelul reuneste stilul gotic cu elemente caracteristice Renasterii si stilului baroc. Alte vestigii istorice: 

Vestigiile castrului roman Vetel, cu amfiteatru, bai romane, apeducte, asezarea romana Calan, s-a mentinut si dupa retragerea romana, Cetatea Malaiesi de la Salasu de Sus (sec. XIV), Cetatea Colt de la Colt (sec. XIV), Castelul „Magna Curia” din Deva, construit in sec. XVI, in stil renascentist, ulterior a suferit transformari baroce, numindu-se „Bethlen”. In prezent adaposteste Muzeul Civilizatiei Dacice, si Romane, Castelul Santamarie Orlea (sec. XVI – XVIII).

2.4Analiza echipamentelor de cazare turistică

În anul 2015 analiza echipamentelor de cazare turistică prezintă o situație …….,numarul de structure de primire este de …….,cu o pondere de…….din totalul disponibil de…..

Echipamentele de cazare turistică în anul 2015 au fost în total 108

-sate de vacanță 4

1.Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică(număr locuri)

Ținand cont de unitațile de cazare existent e ,am prezentat în continuare capcitatea de cazare turistică existentă ce presupune numarul de camera și locurile existente ,dar și capacitatea de cazare în funcțiune ,ce reprezintă numarul de locuri de cazare de care pot beneficia turiștii ținand cont de numarul de camere disponiblile pe oanumită perioada de timp.

2.Capacitatea de cazare turistică în funcție de tipurile de structură de primire turistică (numar locuri –zile).

Capacitatea de cazare existent în anul 2015 a înregistrat o creștere față de anul 2013 .Acest lucru s-ar putea datora constructiilor de noi structuri de primire turistice de acest tip ,realizând mai multe locuri de cazare.O creștere a se remarcă la structurile de tip pensiuni și cele de tip sate de vacanță ceea ce denotă un interes pentru turism,dar și investiție în acestea.

Per total s-a înregistrat o creștere cu…….a unitaților de cazare existente .

Capacitatea de cazare în județul Hunedoara a fluctuat între anii 2013 și 2015datorită instabilității economice din țara noastră.Se observa că cele mai multe locuri au fost în ultimii anii 2014( 4468locuri) în comparație cu 2015 (4942locuri).Acest lucru evidențiat o creștere a locurilor de cazare ,respective a numarului de turiști.

Se poate observa conform datelor statistice din tabele că utilizarea locurilor de cazare turistice se manifestă extreme de diferit în perioada ……..-……….au fost ……respective………. fiind utilizate în proporție de…………..respectiv …….Aceste diferențe pot fi puse pe seama lipsei veniturilor populației ,dar și dezinformării în rândul cesteia.

3. Coeficientul de ocupare al capacitații de cazare

Coeficientul de ocupare al capacitații de cazare turistică a crescut cu……% de la….la…..între anii 2013 și 2015

3.1Circulația turistică.Analiza și previziunea

Se observă că numărul sosirilor și înnoptărilor fluctuează de la un an la altul .Anul …..este anul în care au sosit cei mai puțini turiști în județ,un număr de…….. în comparație cu anul …..când numărul turiștilor ating ……..persoane.Diferența dintre (ni…..) și (nf……)este una semnificativă în ceea ce privește sosirile cât și înnoptările,în (….ni….)înregistrându-se cel mai mare sejur mediu de……..zile.De asemenea cele mai multe înnoptări se înregistrează în anul …ni… când se realizează și cele mai multe sosiri și înnoptări ,indicii cu bază fixă înregistrează valori ….ridicate..

7.Sosirile și înnoptările în cadrul județului cuprind atât turiști români cât și strâini .Numărul lor este dat în tabelul următor

Se observă că durata sejurului este ….mare …. datorită resurselor turistice .Faptul că județul are o valoare relativ …mare…(zi/turist în medie)subliniază faptul că există periode pe timpul anului în care se creează o supraaglomerare a zonei.

8.Previzionare pentru următorii doi ani

Conform datelor din Anuarul Statistic al jud.Hunedoara…………………………………………

Urmărind rezultatele calculelor și în special valoarea coeficienților de variație, putem concluziona că în următorii ….2 ….ani numărul înnoptărilor va fi ascendent.

Trendul ascendent al numărului de înnoptari poate fi favorizată de creșterea economiei din județul Hunedoara,rezultată din creșterea numărului de investiților în turism ,dar și din aplicarea unor măsuri pentru o mai bună valoare a potențialului turistic în județul Hunedoara și nu în ultimul rând o informare cât mai bună și mai completă despre existența acelor unități de cazare și bogățiile acestui județ.

CAP.3 Perspectivele activitatii turistice in județul Hunedoara

3.1. Analiza și previziunea circulației turistice

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Efectele turismului asupra mediului natural socio-economic și cultural

Efecte negative

-urbanizarea intensă și degradarea teritoriului;

-presiunea exercitată asupra terenurilor agricole ;

-poluarea apelor

-poluare aerului (traficul rutier);

-consumul excesiv de apa;

– defrișările;

Efecte pozitive

-îmbunătățirea calității mediului;

– îmbogățirea arhitecturală și peisagistică

-reconstrucții ecologice;

-dezvoltarea socio-economică;

Efectele turismului asupra mediului socio-cultural

Efecte negative

-creșterea disproporțională a veniturilor;

-dezintegrarea familiilor prin creșterea numărului de divorțuri și a libertății sexuale;

-pierderea identității ,a tradițiilor culturale ale comunității locale ;

– dispariția a ocupațiilor tradiționale ;

-limitarea oportunităților profesionale;

-subordonarea culturii locale obiectivelor turismului;

– comercializarea culturii;

-competiția între turiști și rezidenți în privința cumpărării sau închirierii de imobile;

– fenomene de patologie sociala (prostituție, alcool, droguri, delicvență);

Efecte pozitive

-creșterea veniturilor rezidențiilor

-diferențierea structurii sociale prin trecerea de la activitățile din sectorul primar spre cele din sectorul serviciilor

-modernizarea familiei țărănești tradiționale

-oportunități de muncă și afaceri în turism sau domenii conexe

-contactul cultural

-schimbarea atitudinii etnice , diminuarea prejudecăților cu caracter national

-ridicara standardelor culturale și educaționale

-refacerea stării de sănătate și a forței de muncă

Efecte pozitive asupra mediului economic

Efecte pozitive

-cererea de produse alimentare poate stimula producția locală

-turismul atrage după sine apariția unei industrii de conservare a alimentelor și o aprovizionare cu aceste produse

-în anumite cazuri , prețul foarte ridicat al terenurilor agricole face ca zonele turistice sa fie localizate pe terenuri de o mai slabă calitate și cu un preț mai scăzut.

-produsele exotice existente și cunoscute de către turiști într-adevăr țară de destinație pot fi desfăcute și în țările emitente de turiști, intensificandu-se exporturile țărilor receptoare.

-creșterea numărului turiștilor de interes crescut al acestora pentru produsele proaspete și naturale poate duce la intensificarea cererii

-prezenta turiștilor permite creșterea unor fonduri de dezvoltare a noilor infrastructurii -turismul apelează în anumite cazuri la surse diversificate de energie , cum ar fi cea solara , eoliana etc.

-nevoia turiștilor de apa potabila în condiții sanitare deosebite dezvolta activitatea de gospodărie a apelor și determină noi beneficii care permit modernizarea captării, tratării și a rețelei de apa aferente

-zonele de tranzit își dezvoltă rețele de servicii specifice de alimentație și servire auto

-circulația turistica impune dezvoltarea rețelei automate de comunicații

Efecte negative

-intensificarea cererii pentru produse agroalimentare ar putea conduce la penurie,care ar putea afecta populația locală

-bucătăria internațională ar putea determina modificări în bucătăria tradițională locala

-reducerea spațiului agricol datorita dezvoltării infrastructurii turistice

-creșterea populatiei ocupata în turis poate determina subdezvoltarea unor domenii economice

– diminuarea activității pescărești în sectoarele litorale

3.2. Propuneri de valorificare a potențialului turistic în județul Hunedoara

Județul Hunedoara este o zonă de convergență a numeroase căi de comunicații rutiere (DN68b: Deva – Hunedoara;DN 68B (DJ 687): Sântuhalm (DN 7) – Hunedoara – Hășdat – Călan (DN 66);DJ 687E: Hunedoara – Teliucu Inferior – Ghelari – Ruda – Poienița Voinii – Vadu Dobrii;

DJ 687J: Hunedoara – Bos – Gros – Cerbal – Socet – Feregi) și feroviare.

Prezența a numeroase obiective turistice ,etnografice și social – culturale,ritmul rapid de dezvoltare a economiei cât și binecunoscuta ospitalitate a locuitorilor sunt câteva coordonate ce conferă județului o importanță turistică deosebită.

Împreuna cu următoarele județe:la nord și est județul Alba, la sud județul Gorj, la sud-vest județul Caraș-Severin, la vest județul Timiș și la nord-vest județul Arad ,alcătuiesc împreună o zonă bogată și păstrătoare de mari comori de artă populară și de peisaje ce conferă o autenticitate de neconfundat.

Printre numeroasele valențe ale potențialului turistic ,monumentele istorice și arhitecturale ocupă un loc primordial.

http://www.worldwideromania.com/starea-drumurilor/judetul-hunedoara/

Drumuri europene și naționale (hartă rutieră)

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.3.Promovarea formelor de turism din județul Hunedoara

Propuneri pentru promovarea potențialului turistic:

-participarea la târgul de turism;

-realizarea unor spoturi publicitare;

-încheierea unor parteneriate cu inspectorate școlare în vederea promovării obiectivelor turistice;

-realizarea unor excursii cu școala;

-realizarea unui site;

-distribuirea pliantelor la metrou ;

-organizare de tabere( proiecte în parteneriate cu primăriile pentru elevi ,studenți).

Propuneri pentru sporirea numărului de turiști:

-reamenajarea hotelurilor;

-organizarea unor festivaluri medievale;

-zilele orașului;

-organizarea unor târguri .

……………………………………………………

……………………………………………………

……………………………………………………

……………………………………………………

Curiozitati despre Judetul Hunedoara:

Legenda Lacului Incis;

Deva- capitala lumii la gimnastica;

Festivalul anual de muzica folclorica “Poienita Voinii”;

Virsli-specialitate gastronomica de la Brad.

CONCLUZII

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..………………………………………..

Chestionarul unei destinații turistice din Romania

1.Considerați turismul o forma de recreere?

DA Nu doar pentru recreere

NU Nici acord ,nici dezacord

2.Care este destinația preferata?

Muntele Centrele culturale,istorice ale orașelor

Litoralul Depinde de sezon

3.Sunteți interesat de o vacanță în general pe o perioadă de:

2-3 zile 14-10 zile

O săptamana Depinde de timpul liber și de buget

4.Atunci cand va orientați spre o destinație turistică țineți cont de raportul calitate-preț?

DA Nici accord,nici dezacord

NU Uneori

5.Ce mijloc de transport preferați cand mergeți în vacantă?

Mașina Avionul

Trenul Toate

6.Ce surse de informare folositi în general pentru achiziționarea serviciilor turistice?

Agențiile de turism Depinde de destinație

Internetul/mass-media Toate

7.Care este regiunea dvs. preferată din Romania?

Dobrogea Transilvania Bucovina

Maramureș Muntenia Toate

8. Recomandați și altor persoane locurile preferate din Romania?

DA Doar anumitor persoane

NU Uneori

9.Cum considerați ofertele turistice din Romania față de cele din străinătate?

Accesibile Mai bune

Mai slabe La fel de bune

10.Ce considerați ca lipsește din teritoriul românesc?

Infrastructura Interesul pentru promovarea turismului

Pregatirea personalului Altele

Sexul dumneavoastră

F M

În ce categorie de varstă vă încadrați?

18-25 ani 35-50 ani

25-35 ani peste 50 ani

Venitul dumneavoastă lunar se încadrează între

sub1000 ron între 1000 și 2000ron

între 2000-4000 ron peste 4000 ron

Mulțumesc pentru cooperare,

O zi plăcută!

ANEXE