Potențialul turistic al județului Alba Coordonator științific Lect. univ. dr. Emil Marinescu Absolvent Marius Sorin Colac CRAIOVA, Anul 2017 CUPRINS… [305482]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific

Lect. univ. dr. Emil Marinescu

Absolvent: [anonimizat],

Anul 2017

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Potențialul turistic al județului Alba

Coordonator științific

Lect. univ. dr. Emil Marinescu

Absolvent: [anonimizat],

Anul 2017

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………..4

1. TURISM ȘI POTENȚIAL TURISTIC………………………………………………………………5

1.1. Locul turismului în economia națională ………………………………………………………5

1.2. Conceptul de turism………………………………………………………………………………8

1.3. Premise si motivații ale dezvoltării turismului în Alba 9

2. LOCALIZAREA ȘI DELIMITAREA ZONEI STUDIATE……………………………………………11

2.1.Poziția geografică a județului Alba…………………………………………………………………………..11

2.2.Limitele județului Alba…………………………………………………………………………………………….11

3. CEREREA TURISTICĂ ÎN JUDEȚUL ALBA 13

3.1. Evoluția numărul de turiști în județul Alba 13

3.2. Înnoptările turiștilor în județul Alba 14

3.3. Durata medie a sejurului în județul Alba 15

3.4. Principalele destinații turistice în județul Alba 16

4. OFERTA TURISTICĂ ÎN JUDEȚUL ALBA 18

4.1. Caracteristicile ofertei turistice 18

4.2. Resursele turistice ale județului Alba 18

4.2.1. FONDUL TURISTIC NATURAL 19

4.1.1.1 Relieful 20

4.1.1.2 Clima – resursă turistică 24

4.1.1.3 Potențialul turistic al apelor 26

4.1.1.4 Patrimoniul natural protejat 29

4.2.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE 35

4.2.2.1. Edificii și elemente cu funcție turistică 35

4.2.2.2. Activități umane cu funcție turistică 40

4.3. Forța de muncă din turism 41

4.4. Infrastructura turistică 42

4.4.1. Bazele de cazare și alimentație pentru turism 42

4.4.2. Structuri turistice de agrement 43

4.4.3. Căile de comunicație 45

5. PRODUSE ȘI SERVICII TURISTICE ÎN JUDEȚUL ALBA………………………………….49

5.1. Tipuri și forme de turism…………………………………………………………………..…….49

5.2. Circuitele turistice……………………………………………………………………….….51

5.3. DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA OFERTEI TURISTICE 52

CONCLUZII 54

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………56

INTRODUCERE

Studiul de față analizează ,, Potențialul turistic al județului Alba” care se înscrie în domeniul de cercetare al Geografiei Turismului. [anonimizat], cât și la nivelul țării.

Lucrarea este structurată în 5 capitole în care se încearcă determinarea trăsăturilor importante ale Geografiei Turismului care se regăsesc la nivelul județului Alba. [anonimizat] o scurtă localizare și determinare a zonei studiate. [anonimizat] 4 sunt detaliate caracteristicile ofertei turistice prin punerea în evidență a [anonimizat] a infrastructurii turistice. Capitolul 5 prezintă principalele produse și servicii turistice din județul Alba.

În județul Alba activitatea turistică are la bază un potențial turistic imens, cu numeroase resurse turistice atractive, pe baza lor fiind determinate principalele tipuri și forme de turism, dar și evoluția numărului de turiști care se reflectă prin numărul înnoptărilor acestora în unitățile de cazare cu funcțiuni turistice. Potențialul turistic al județului este pus în evidență de oferta turistică diversificată și de tipurile de turism ce pot fi practicate.

Turismul cultural este pus în valoare de forma de turism religios, urban și rural. De asemenea turismul montan, valorificat prin diferite forme (alpinism, speoturism, agrement hibernal, turism de drumeție, de agrement piscicol etc.) alături de alte forme ale turismului (mixt, de tranzit, de afaceri), propulsează județul Alba printre cele mai cunoscute județe din țară din acest punct de vedere.

La realizarea acestui studiu au fost utilizate elemente de bibliografie din domeniu, diferite hărți turistice, de infrastructură, date biogeografice oferite de instituțiile de profil care au fost prelucrate, dar și diferite lucrări din literatura de specialitate.

CAPITOLUL 1. TURISM ȘI POTENȚIAL TURISTIC

1.1. Locul turismului în economia națională

Odată cu evoluția societății și intensificarea procesului de industrializare după cel de-al doilea Război Mondial, turismul a cunoscut o dezvoltare majoră și a reușit să se claseze între principalele ramuri de vârf ale economiilor multor state ale lumii. La acea perioadă, turismul a fost considerat un domeniu economic ca urmare a aportului mare adus în dezvoltarea sectorului economic. În prezent, datorită expansiunii sale accelerate prin prisma schimbărilor care au loc în viața socială și a dezvoltării tuturor celorlalte sectoare economice, dar și a exploatării comerciale, curative și recreative, turismului i-a fost acordat un interes aparte în cadrul politicilor de dezvoltare social-economice a numeroase state.

Tendința oamenilor societății contemporane este de a-și petrece timpul liber călătorind, căutând sau visând la colțuri liniștite din natură, vizitând așezări rurale sau urbane pentru a cunoaște oameni și locuri, sau pentru a-și îngriji sănătatea. Astfel, datorită creșterii numărului populației în numeroase țări și a diminuării factorilor distanță-timp prin modernizarea mijloacelor de transport, turismul, văzut ca modalitate de petrecere într-un mod cât mai plăcut și util a timpului liber, a cunoscut o ,,explozie” fără precedent, constituind una dintre cele mai reprezentative trăsături ale epocii contemporane.

Turismul poate fi văzut ca un fenomen economico-social specific civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și totodată influențat de evoluția ei. Datorită caracterului său de masă și a conținutului complet, fenomenul turistic antrenează un potențial material și uman vast cu implicații importante asupra evoluției economiei și societății, asupra relațiilor internaționale.

Mulți autori apreciază turismul ca fiind o ramură a economiei naționale, ramură care se integrează în sectorul terțiar. În ceea ce privește rolul pe care turismul îl are în cadrul economiei naționale, literatura de specialitate evidențiază faptul că acesta are un impact considerabil asupra economiilor, societăților și culturilor diferitelor state de referință. Principalul obiectiv al turismului este acela de a îmbina o producție, dar și un consum de bunuri care ajută la satisfacerea tuturor nevoilor pe care turiștii le au.

În ceea ce privește mobilitatea turistică, aceasta este dată de călătorie, un fenomen aflat în concordanță cu consumația și timpul liber. Această acțiune se poate realiza atât la nivel intern, cât și național sau internațional, cunoscând o amploare economică și socială, cu un număr de 4 miliarde de persoane care se deplasează în scop turistic. La început, acest fenomen turistic antrena deplasarea unui număr limitat de persoane în scop recreativ însă, pe parcursul anilor turismul a început să reprezinte un fenomen destul de important care domină lumea contemporană.

În economia mondială, turismul se clasează printre sectoarele cu cea mai rapidă creștere după anul 1945. Într-un studiu al Organizației Mondiale a Turismului lansat recent, se arată că turismul din 2015 a crescut fără întrerupere. La nivel global sosirile turiștilor internaționali au crescut de la 25 milioane de persoane în 1950, la 278 milioane în 1980, ajungând în anul 2015 la cifra de 1,184 miliarde de persoane. Similar, veniturile provenite din turism au înregistrat un trend ascendent, de la 2 milioane $ în anul 1950, la 1400 de miliarde $ în 2015 aceasta în condițiile în care sosirile de turiști au crescut cu 4,4% în 2015.

Potrivit Organizației Mondiale a Turismului previziunile pe termen lung arată că sosirile turiștilor internaționali vor cunoaște o creștere considerabilă la nivel mondial, cu aproximativ 3,3% pe an în intervalul 2010-2030, pentru a atinge cifra record de 1,8 miliarde la finalul perioadei analizate. Se estimează că, cota de piață va fi de 57% până în 2030 pentru majoritatea statelor cu economie în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă echivalentul a peste 1 milion de turiști internaționali.

Turismul reprezintă astăzi o categorie importantă a comerțului internațional cu servicii. În pofida unei relansări economice slabe, cheltuielile cu turismul internațional au crescut semnificativ în 2015, ceea ce pune în evidență relevanța acestui sector în stimularea creșterii economice, impulsionarea exporturilor și crearea de locuri de muncă pentru un număr crescut de economii din întreaga lume.

La nivelul României, turismul se prezintă ca un mare potențial de dezvoltare, unul dintre sectoarele care reprezintă un factor important în progresul economic. Componentele mediului natural contribuie la dezvoltarea economică a unui stat, diversitatea resurselor determinând satisfacerea mai multor motivații turistice.

Turismul are un impact major asupra evoluției economiei naționale, dar și a societății și culturii prin faptul că participă la crearea și utilizarea venitului național și la ameliorarea discrepanțelor inter-regionale prin adoptarea unor strategii de dezvoltare turistică, dar și pentru valorificarea arealelor cu numeroase resurse turistice naturale și antropice. Activitatea turistică a determinat unele efecte indirecte prin stimularea mai multor sectoare economice precum: transporturi, industrie, agricultură.

Începând cu anul 1990 se observă o dezvoltare a turismului românesc, făcându-se o trecere la economia de piață în urma privatizării unităților și întreprinderilor de turism care devin societăți comerciale cu capital de stat, privat sau mixt.

În prezent procesul de restructurare a turismului românesc se află în continuă derulare, actorii implicați fiind administrația națională, investitorii străini și români, agenții economici interni, toți aceștia având drept scop valorficarea potențialului turistic. Tot după căderea regimului comunist s-a trecut la clasificarea unităților turistice de cazare din România pe categorii de stele, conform standardelor europene.

Sectorul turistic este benefic pentru economia unei țări datorită contribuției la PIB-ul național. Astfel, rolul economic al turismului constă în creșterea PIB-ului și a veniturilor naționale datorate creșterii volumului încasărilor din turism, dar și a veniturilor generate indirect (câștigurile furnizorilor care deservesc activitatea turistică).

La nivelul anului 2015 turismul a contribuit cu aproximativ 35,6 miliarde RON la PIB-ul României (5,1% din PIB), din care 9,3 miliarde RON (1,3% din PIB) reprezintă contribuția directă, conform datelor colectate și interpretate de Consiliul Mondial pentru Turism și Călătorii, în raportul Travel&Tourism Economic Impact 2016, România. Totuși, în prezent sectorul turistic din România nu beneficiază de refexia reală a indicatorilor sectoriali efectivi realizați în totalul economiei naționale, datorită lipsei de informații relevante, reale, actuale și corelate din domeniul turismului, ceea ce îngreunează efectuarea analizelor concludente ale stadiului și evoluției pieței turistice, ale cererii și ofertei ale sezonalității și ale altor factori determinanți ai dezvoltării acestui sector. Acest lucru a fost subliniat și de specialiștii Organizației Mondiale a Turismului, în studiul realizat în anul 2015, care au declarat ca modul de colectare și interpretare a datelor statistice este incomplet și subevaluat, ceea ce a condus la diminuarea importanței strategice pe care o are turismul în dezvoltarea sustenabilă a României.

1.2. CONCEPTUL DE TURISM

După majoritatea dicționarelor, din punct de vedere etimologic, termenul de turism provine din limba engleză, ,,to tour” care înseamnă a călătorii, a colinda, referitor la semnificația de excursie. Primele preocupări cu privire la definirea noțiunii de turism datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind considerat în această perioadă sinonim cu călătoria sau sejurul de agrement datorită creșterii nmărului de stațiuni balneare și termale.

Turismul este un fenomen ce urmărește valorificarea resurselor turistice dintr-un areal și se prezintă ca o activitate economică aflată la interferența altor ramuri, ceea ce determină o mulțime de dificultăți în încercarea de definire a lui.

Organizația Mondială a Turismului a dat o definiție conform căreia turismul reprezintă activitățile efectuate de o persoană ce călătorește în afara mediului său obișnuit pentru o perioadă de timp nespecificată, al cărui scop principal de călătorie este altul decât cel de a efectua o activitate remunerată în interiorul locului vizat. Turismul reprezintă astfel, un fenomen datorită căruia un număr din ce în ce mai mare de persoane părăsesc temporar, de regulă pentru mai mult de 24 de ore, locul domiciliului stabil pentru a efectua sau presta activități neremunerate transformându-se în consumator de bunuri și servicii în alte localități sau țări (Ielenicz, Comănescu, 2006).

În literatura de specialitate, conceptul de turism este văzut ca un fenomen dinamic care își mărește în permanență sfera de activitate, iar noțiunea de turism trebuie adaptată mereu schimbărilor sociale și economice survenite la nivelul societății. Turismul necesită realizarea unei matrici în care să fie incluse totalitatea tipurilor și formelor sale de manifestare, scopul principal al acestei acțiuni fiind acela de a obține un mijloc eficient care să ajute la distingerea tendințelor și relațiilor din domeniul turistic. În cadrul unui spațiu pot fi practicate mai multe tipuri și forme de turism care sunt condiționate de resursele atractive existente determinându-se astfel, o relație între spațiul geografic și tipurile de turism.

Literatura de specialitate a relevat numeroase încercări de tipizare a turismului, iar în cele din urmă au fost prezentate mai multe forme de turism: turism de recreere, turism curativ, turism cultural, turism complex (de recreere și refacere a sănătății, de recreere și informare).

Activitatea turistică cuprinde în sfera sa de acțiune o serie de servicii precum: cazare, alimentație, tratament, agrement, furnizarea de informații, comercializarea de vacanțe, iar diversitatea activităților cu caracter turistic oferă acestuia trăsăturile unei ramuri de interferență. Astfel, între turism și celelalte ramuri ale economiei se dezvoltă anumite relații care îmbracă diferite forme și se manifestă direct sau indirect, periodic sau permanent.

Turismul are o influență directă în ceea ce privește utilizarea forței de muncă în alte ramuri ale economiei, în calitate de consumator de bunuri și servicii: construcții, industria alimentară și ușoară, agricultură, etc.

1.3. Premise si motivații ale dezvoltării turismului în județul Alba

Datorită poziției centrale în cadrul țării și la convergența unor artere turistice majore de importanță națională și internațională, dar și a resurselor de care dispune, județul Alba reprezintă unul dintre județele țării cu vaste posibilități de dezvoltare a funcțiunilor de turism și odihnă.

Începând cu zona de câmpie și a dealurilor joase unde se întâlnesc podgorii renumite (Jidvei, Blaj, Ighiu), până la peisajul alpin al Muntelui Mare și Bihorului din Apuseni sau ai Șureanului, pe teritoriul județului se întâlnesc numeroase forme de relief care alcătuiesc un cadru pitoresc în care se remarcă o mulțime de obiective turistice dintre care unele cu o deosebită valoare și de interes național. Dintre obiectivele cadrului natural putem menționa: Parcul Natural Apuseni (aproxmativ 30% din suprafața sa se află în județul Alba), 84 de rezervații naturale, râurile de șes (Mureș, Târnava Mică, Târnava Mare) și de munte (Sebeș, Arieș, Ampoi, Gâlda) cu posibilități de practicare a pescuitului sportiv, zona colinară în care se găsesc renumitele podgorii, resurse balneo-climaterice în zona Ocna Mureș unde se află importante debite de apă cu calități terapeutice în tratarea unor afecțiuni reumatice, ale sistemului locomotor, prezența în cadrul zonelor montane a unor depresiuni mici, însorite, adăpostite de vânturi, cu un climat bland: Arieșeni, Mogoș, Ponor, Sălciua, Întregalde, în cadrul cărora se pot dezvolta complexe turistice sau se poate practica agroturismul.

De asemenea, județul Alba beneficiază de numeroase atracții turistice precum: Târgul de fete de la Muntele Găina care are loc pe 20 iulie, portul popular al Buciumanilor, monumente istorice (Catedrala Catolică și Biserica Ortodoxă din Alba Iulia, Muzeul Minelor din Roșia Montană, Cetatea din Sebeș etc.), Complexul carstic Scărișoara, Cheile din Valea Râmeț, detunatele cu două vârfuri mai importante din bazalt: Detunata Goală și Detunata Flocoasă, la 20 de km de Abrud.

Județul Alba este cunoscut totodată, publicului larg din țară, dar și din străinătate, ca un important centru cultural, cu un patrimoniu cultural istoric diversificat prin complexitatea edificiilor istorice bine conservate, instituții culturale și religioase cu o importanță deosebită asupra etnicilor din cadrul județului. Anual se organizează evenimente culturale care atrag turiști din țară și din străinătate.

Turismul urban reprezintă o altă motivație pentru investitori, în general în orașele Alba Iulia, Sebeș, Abrud, Blaj, cu o concentrare mare a obiectivelor antropice, reprezentate prin muzee, edificii religioase, vestigii, monumente istorice.

Turismul rural poate reprezenta o alternativă viabilă care deține un avantaj competitiv datorită autenticității, apreciată în special de turiștii străini. Această formă de turism poate fi valorificată ca urmare a dezvoltării infrastructurii și a căilor de comunicații, a gestionării eficiente a resurselor, dar și prin implementarea de forță de muncă și capital financiar, promovare a potențialului turistic local, etc. Localitățile bine conservate sunt cele din zona montană (Scărișoara, Gârda de Sus, Poiana Vadului, Arieșeni), din Podișul Târnavelor sau Culoarul Mureșului.

În concluzie putem spune că oricât de important ar fi potențialul turistic, el depinde în ultimă instanță și de distribuția spațială a resurselor financiare sau a centrelor de putere care dictează ce zone, regiuni sau centre, merită să fie sprijinite în valorificarea acestuia (Muntele, 2000).

CAPITOLUL 2. LOCALIZAREA ȘI DELIMITAREA ZONEI STUDIATE

2.1.Poziția geografică a județului Alba

Județul Alba este situat în partea central-vestică a țării, pe cursul mijlociu al Mureșului, în zona de întretăiere și contact a Podișului Transilvaniei cu Munții Apuseni și Carpații Meridionali, ocupând o suprafață de 6242 km², ceea ce reprezintă 2,6% din suprafața țării.

Din punct de vedere administrativ, județul este mărginit de județul Cluj în partea de nord, județul Mureș în nord-est, județul Sibiu în sud-est, județul Vâlcea în sud, județele Hunedoara și Arad în sud-vest și județul Bihor în nord-vest.

2.2.Limitele județului Alba

Coordonatele punctelor extreme ale județului Alba sunt următoarele: punctul cel mai nordic al județului se află la 46ș35’14” (comuna Horea), iar cel mai sudic la 45ș24’09” (comuna Șugag) latitudine nordică; punctual cel mai vestic la 22ș37’00” (comuna Arieșeni), și la 24ș15’05”, punctul cel mai estic (comuna Cetatea de Baltă) longitudine estică. Județul este ancorat între Munții Apuseni înalți de peste 1800 m, cei de la miazăzi cu peste 2000 m altitudine și Podișul Transilvaniei, la est, ceea ce prezintă o mare varietate de peisaje, resurse naturale ale solului și subsolului și locuri prielnice așezărilor.

Tabelul 2.1 Punctele extreme ale județului Alba

Alături de județele Brașov. Sibiu, Covasna, Harghita și Mureș, județul Alba intră în componența Regiunii de Dezvoltare Centru, organism care își are sediul în municipiul Alba Iulia. Structura administrativă a județului cuprinde un număr de 11 localități urbane din care avem: 4 municipii (Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeș) și 7 orașe (Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Zlatna, Teiuș), 67 de comune și 656 de sate.

Figura 2.1. Localizarea județului Alba la nivelul României

CAPITOLUL 3. CEREREA TURISTICĂ ÎN JUDEȚUL ALBA

Cererea turistică, aflată în strânsă conexiune cu oferta turistică, reprezintă una dintre principalele teorii care au stat la baza constituirii Geografiei turismului. Aceasta prezintă în cuprinsul său totalitatea populației care își manifestă dorința de a se deplasa în afara ariei proprietății personale, în mod organizat, pentru a desfășura alte activități decât cele remunerate.

Pe parcursul călătoriei turiștii manifestă un consum turistic pentru furnizarea de bunuri și servicii care reprezintă una din principalele expresii ale călătoriei.

Pe durata desfășurării călătoriei turiștii pot solicita o gamă largă de servicii, variată, condiționată în general, de distanța dintre reședință și destinație, de forma de turism practicată, de varietatea produselor turistice care sunt oferite, de atracțiile turistice principale, toate acestea reprezentând nevoile turiștilor pentru serviciile ce sunt puse la dispoziția acestora. De multe ori se pot întâmpla situații când au loc modificări ale cererii turistice care sunt resimțite ulterior în numărul sosirilor din zona respectivă. Toate aceste modificări sunt condiționate de potențialul client în diferite variante: suma totală alocată pentru perioada sejurului în funcție de serviciile oferite, categoria socio-profesională a familiei, preferințele turistice pentru oferta prezentată, trăsăturile ansamblului care constituie călătoria: echipament, transport, durata călătoriei, procedeul de cazare s.a. În ceea ce privește venitul consumatorului, acesta reprezintă un element foarte important, deoarece atât nivelul prețurilor cât și venitul determină volumul consumului turistic.

În urma prelucrării datelor statistice privind numărul turiștilor și al sosirilor se pot calcula anumiți indicatori statistici ai cererii turistice. Aceste date pot fi obținute din cadrul înregistrărilor furnizate de unitățile de cazare, cât și de la centrul de informare turistică, dar din anumite considerente nu relevă absolut toată informația cu privire la circulația turistică. În cazul de față, în județul Alba turismul de tranzit are o contribuție mare la această insuficiență din pricina persoanelor care nu manifestă acțiunea de cazare în unități, nefiind înregistrate în baze de date.

3.1. Evoluția numărului de turiști în județul Alba

Datele statistice cu privire la evoluția numărului de turiști în județul Alba sunt reprezentate de numărul de sosiri ale turiștilor români și străini în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare pentru cel puțin o noapte.

La nivelul județului Alba, în intervalul 2000-2008 se înregistrează o oarecare omogenitate în ceea ce privește numărul de turiști români (Fig. 3.1), cu ușoare fluctații. După această perioadă a urmat o scădere cu 15% a numărului de turiști, până în anul 2010, datorată în principal crizei economice manifestate atât la nivel național, cât și județean, ajungându-se la cel mai scăzut număr de turiști din ultimii 15 ani, aproximativ 38.500 persoane. După acest colaps, se observă o perioadă de redresare și consolidare, în anul 2015 numărul turiștilor ajungând la 132.317 persoane (conform INS), această creștere determinând o dezvoltare a sectorului turistic prin prisma resurselor turistice valorificate.

În ceea ce privește turiștii străini, aceștia au contribuit într-un număr mai mic în județul Alba. Numărul acestora a evoluat de la 7.892 persoane în anul 2006, la 21.893 persoane, în anul 2015, excepție făcând anii 2008 și 2009, când s-au înregistrat cele mai mici cifre ale turiștilor străini sosiți în județul Alba, aproximativ 6.000 persoane, datorită problemelor economice.

Fig. 3.1. Evoluția numărului de turiști români și străini în județul Alba (2000-2015)

Sursa: Prelucrare după: INS, Tempo online, 2017

3.2. Înnoptările turiștilor în județul Alba

În ceea ce privește înnoptările în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în județul Alba (Fig. 3.2), acestea au avut o evoluție fluctuantă. Astfel, până în anul 2003 tendința înnoptărilor este ușor ascendentă, de la aproximativ 73.000 înnoptări, în anul 2000, la cifra de 82.992 înnoptări. Anii 2004 și 2005 înregistrează cele mai mici valori ale înnoptărilor, aproximativ 65.000, după această perioadă urmând o ușoară creștere până în anul 2008. Între anii 2009 și 2010 se înregistrează din nou o scădere accentuată a numărului de înnoptări datorată problemelor economice ajungându-se la nivelul anului 2010, la 101.091 înnoptări, cu 9% mai puțin decât în 2008. A urmat apoi o revenire și o creștere a numărului de turiști, cu un total în anul 2015 de 312.762 înnoptări, înregistrându-se astfel, o evoluție pozitivă datorită dezvoltării sectorului turistic și a creșterii numărului de turiști români și străini ce se cazează în unitățile de primire pentru cel puțin o noapte.

Pe parcursul întregii perioade analizate, ponderea cea mai ridicată în cadrul înnoptărilor în județul Alba o dețin turiștii români cu procentaj de peste 81%.

Fig. 3.2. Înnoptări ale turiștilor în județul Alba (2000-2015)

Sursa: Prelucrare după: INS, Tempo online, 2017

3.3. Durata medie a sejurului în județul Alba

Durata medie a sejurului reprezintă raportul dintre numărul înnoptărilor și numărul sosirilor de turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare. La nivelul județului Alba acest indicator este evidențiat printr-un decalaj în perioada 2000-2015, dar și de o valoare mai mică față de cea înregistrată la nivel național, dar și regional. În urma analizei Fig. 3.3 putem observa că pentru județul Alba sunt caracteristice doar sejururi scurte, cu o durată medie de 2 zile. Variațiile de la un an la altul nu sunt mari, dar pot înregistra creșteri semnificative printr-o ofertă turistică mult mai diversificată și atractivă pentru un număr cât mai mare de turiști români, dar și străini.

Localitatea Jidvei, recunoscută prin prisma podgoriilor, reprezintă una din localitățile ce deține cea mai mare durată medie a sejurului din județ, 3,7 zile, dar și localitatea Baia de Arieș 3,6 zile, sau Ocna Mureș 2,5 zile.

Fig.3.3. Durata medie a sejurului în județul Alba (2000-2015)

Sursa: Prelucrare după: INS, Tempo online, 2017

3.4. Principalele destinații turistice în județul Alba

În județul Alba principalele destinații turistice sunt puse în valoare de numărul de turiști sosiți în structuri de primire turistică. Municipiul Alba Iulia reprezintă un important centru al multiculturalismului și diversității Transilvaniei detașându-se de celelalte localități urbane prin prisma statutului de reședință de județ, dar și a faptului că reprezintă unul dintre orașele cu cel mai mare număr de turiști. Conform INS, la nivelul anului 2015 au fost înregistrați 62.634 turiști, cu aproximativ 40,5% mai mulți decât în anul 2001, acest lucru datorându-se și ponderii turiștilor străini, mult mai mare decât în cadrul celorlalte localități regăsite la nivelul județului.

Pe lângă acesta, municipiul Sebeș atrage un număr important de turiști, circa 26.470 turiști, în general în aproape toate sezoanele.

Fig. 3.3. Principalele destinații turistice din orașe în județul Alba (2015)

Sursa: Prelucrare după: INS, Tempo online, 2017

În ceea ce privește așezările rurale regăsite în limitele județului Alba (Fig.3.5), acestea atrag un număr mai redus al turiștilor spre deosebire de așezările urbane, predominând în general turiștii români. Comunele cu un număr mare de turiști sunt: Arieșeni (8319 turiști), Sântimbru (6916 turiști), Rimetea (5756 turiști), localiăți în care turiștii pot practica diferite forme ale turismului rural sau montan. La polul opus se află localități cu un număr redus al turiștilor: Bistra 62, Horea 95, Poiana Vadului 95, etc.

Fig. 3.4. Principalele destinații turistice din comune în județul Alba (2015)

Sursa: Prelucrare după: INS, Tempo online, 2017

4. Oferta turistică în județul Alba

4.1. Caracteristicile ofertei turistice

Alături de potențialul turistic sau resursa turistică, se remarcă și termenul de fond turistic care este reprezentat de totalitatea resurselor naturale sau cultural-istorice, ce pot fi valorificate turistic într-un spațiu geografic ales, alcătuind baza ofertei potențiale turistice.

Astfel, oferta turistică a unui teritoriu cuprinde totalitatea elementelor turistice de natură diferită care exercită atracție asupra cererii turistice, și care se pretează unei valorificări corespunzătoare indiferent de volumul participării fondului activ (aflat în exploatare) sau latent (pe baza căruia fluxurile turistice vor putea marca o amplificare în viitor), (Cocean, Deszi, 2009).

Potențialul turistic al județului Alba poate realiza oferta turistică primară, care este premisa esențială în ceea ce privește amenajarea turistică a unui teritoriu, dar și a dezvoltării mai multor forme de turism, cu condiția întrunirii unei serii de caracteristici specifice pentru stimularea consumului turistic care formează, alături de structurile turistice, oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic. Oferta turistică include totalitatea serviciilor și bunurilor materiale destinate consumului turistic, infrastructura turistică specifică, forța de muncă din turism, totalitatea resurselor de producere și comercializare ale produsului turistic. Așadar, o ofertă turistică mult mai diversificată și expusă turistului în baza unei strategii, determină o creștere a numărului turiștilor și o extindere a zonei de captare a fluxurilor turistice.

4.2. Resursele turistice ale județului Alba

Termenul de resursă turistică poate fi folosit în contextul grupării obiectivelor turistice care sunt destinate vizitării de către turiști (vârfuri, peșteri, lacuri, izbucuri, avenuri, etc.), dar și obiectivelor pentru diverse produse turistice ce se consumă ca materie primă pe perioada exercitării diferitelor forme de turism.

Județul Alba deține o mare varietate de resurse turistice naturale și antropice, care îi oferă o mare disponibilitate în ceea ce privește dezvoltarea diferitelor tipuri de turism. Pe lângă peisajele montane deosebite, județul este bogat în locuri istorice, dar și elemente arhitecturale deosebite cum ar fi: castele, cetăți romane, biserici și mănăstiri, palate medievale, numeroase așezări urbane și rurale care mai păstrează vechile tradiții. În categoria atracțiilor naturale putem include rezervațiile naturale, parcuri naturale, peșteri, izbucuri, etc.

4.2.1. FONDUL TURISTIC NATURAL

Pentru a exprima ansamblul atracțiilor turistice se utilizează și conceptele de fond turistic și patrimoniu turistic. Fondul turistic este reprezentat de totalitatea resurselor naturale și culturale cu destinație turistică, iar patrimoniul turistic deține o sferă de cuprindere mai largă, incluzând și baza tehnico-materială specifică și elemente de infrastructură, care ajută la valorificarea resurselor turistice.

Fondul turistic natural cuprinde totalitatea resurselor naturale care aparțin cadrului natural al unui teritoriu. Atractivitatea cadrului natural se evidențiază prin diferite trăsături ale componentelor precum: varietatea tipurilor și formelor de relief, repartiția și calitatea componentelor hidrosferei, valoarea peisagistică a unităților de relief și biodiversitatea floristică și faunistică. Poate fi remarcat foarte ușor faptul că componentele cadrului natural au un rol foarte important în determinarea potențialului turistic al unui areal, dar și în dezvoltarea activității turistice.

Prin poziția sa în cadrul regiunii istorice transilvane, județul Alba este poziționat la interferența unor regiuni geografice majore cu un potențial geografic complex: Depresiunea Colinară a Transilvaniei (Podișul Târnavelor, Măhăceni, Secașelor), Munții Apuseni (Munții Bihorului cu Masivul Găina 1486m, Muntele Mare, Munții Metaliferi, Trascăului și Munceii Vințului) și Carpații Meridionali ( Munții Șureanului sau Sebeșului cu Vârful lui Pătru 2130 m și parțial Munții Cindrelului). Poziția geografică îi oferă astfel o situație privilegiată cu privire la morfologia variată determinată de evoluția geologică și hidrologică, care au condus la structurarea etajată din punct de vedere altitudinal și la fragmentarea accentuată exercitată de rețeaua hidrografică.

Componentele naturale ale potențialului turistic al județului Alba sunt reprezentate de relief care deține un potențial turistic de excepție prin valoarea și diversitatea peisajelor generate de forme variate, cu un grad mare de atractivitate, printre acestea înscriindu-se formele de relief montane (Muntele Găina, Muntele Mare, Munții Trascăului, Munții Șureanu). Toate acestea sunt completate de componentele vegetației, faunei, hidrografiei, fiind astfel, sporită complexitatea și atractivitatea pentru turism.

4.1.1.1 Relieful

Relieful reprezintă elemental principal al potențialului turistic natural specific oricărui areal, constituind suport material pentru desfășurarea activităților turistice. În general, acesta se impune în cea mai mare parte prin varietatea elementelor peisagistice, dimensionale și fizionomice, potențialul său fiind legat de litologie, structură, tectonică, dar și de factorii modelatori externi. Fizionomia reliefului este determinată de evoluția, dar mai ales de structura geologică, de tipurile de roci care predomină în alcătuirea sa astfel, fiecare unitate de relief se diferențiază prin propriul său potențial turistic.

Privit în ansamblu relieful județului Alba este destul de variat fiind alcătuit din munți, podișuri, piemonturi și depresiuni. Masivele montane ocupă circa 52% din suprafața sa, zona de podiș și dealuri 20%, iar zonele depresionare inclusiv luncile râurilor 28%.

În urma formării și extinderii marilor unități tectonice din România acestea au intrat sub influența agenților externi, hidrografie, climă, vegetație care și-au pus amprenta asupra aspectului actual al reliefului. La nivelul județului Alba se întâlnesc părți din trei mari unități de relief și anume: Munții Apuseni situați în partea nord-vestică cuprind Munții Bihorului cu Masivul Găina (1486m), Muntele Mare, Munții Metaliferi, Munții Trascăului și Munceii Vințului; Carpații Meridionali în partea sudică reprezentați de Munții Șureanului (Sebeșului) cu Vârful lui Pătru 2130m și parțial Munții Cindrelului; Podișul Transilvaniei în partea estică cu subunitățile Târnavelor, Măhăceni și Secașelor despărțite de zona depresionară reprezentată de Culoarul Mureșului, ce se prelungește spre est pe valea Secașului. Zona depresionară axată pe Mureș poartă denumirea de Depresiunea Alba Iulia-Turda și are orientare NNE-SSV. Lunca Mureșului este o zonă frecvent inundabilă, așezările umane fiind relativ reduse. Zonele de contact dintre depresiuni și masivele montane se realizează prin platforme structurale ce se asociază cu acumulări piemontane realizate de conurile de dejecție a apelor care coboară de pe versanții acestora.

Munții Apuseni reprezintă o zonă compactă în partea de vest a țării, care închide la vest Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Limita sudică a acestora este pregnantă deoarece defileul Mureșului separă pe întreaga lui lungime diferite elemente: la nord formațiunile alpine cu un relief de culmi domoale străpunse de aparate vulcanice și mase de calcare care introduce în relief o anumită dinamică, iar la sud formațiuni prealpine cu relief monoton de platforme de eroziune și culmi omogene. La nivelul Munților Apuseni se găsesc o seamă de zone depresionare de origine tectonică care reduc din masivitatea unităților montane, între acestea fiind amintite: Depresiunea Câmpeni-Abrud de pe Arieș, Zlatna de pe Ampoi, Întregalde pe valea Gălzii, Almășu Mare, Trascău și altele.

Subdiviziunile Munților Apuseni au un potențial turistic deosebit de complex, cu o mare diversitate de peisaje, cu importanță turistică deosebită, ce poate fi valorificată. Principalele masive reprezintă forme atractive de relief cu lacuri antropice și naturale cu un important fond piscicol și cinegetic, cu parcuri naturale și rezervații științifice, cu zone special amenajate pentru sporturi de iarnă, dar și o rețea de trasee montane.

Putem afirma faptul că din punct de vedere morfologic teritoriul se remarcă prin varietatea formelor de relief reprezentate prin: zona montană, cu altitudini cuprinse între 600 și peste 1800m, zona submontană, depresionară caracterizată prin interfluvii largi care coboară spre valea Arieșului, zonă cunoscută sub numele de Țara Moților, din această zonă făcând parte și Depresiune Câmpeni-Bistra. În ceea ce privește zona formațiunilor sedimentare, aceasta este reprezentată prin conuri de dejecție depuse pe cursurile inferioare ale văilor, la confluența cu râurile importante, în special râul Arieș.

Relieful montan prezintă o morfologie de detaliu, în special în zona inferioară a văilor, în sectoarele în care predominante sunt calcarele existente mai ales în zona Munților Bihor unde întâlnim forme și microforme endocarstice (de adâncime) și exocarstice (de suprafață), care pot constitui pentru turiști destinații spectaculoase ale unui turism montan cu o capacitate de dezvoltare mare.

În regiunile naturale alcătuite în cea mai mare parte din roci solubile (calcare, dolomite etc.) predomină un peisaj carstic care este definit de o repartiție azonală, dar și de o varietate de forme de relief. Relieful carstic de suprafață este reprezentat prin turnuri, abrupturi, aspecte ruiniforme, lapiezuri, doline, uvale, polii, etc. care alcătuiesc un peisaj atrăgător și unic între formele de relief dezvoltate pe alte tipuri de roci. Odată cu apariția formelor subterane (grote, peșteri, avenuri etc.) valoarea lor turistică crește. Acest tip de peisaj a generat forma tipică de turism, și anume, speoturismul (Erdeli, Istrate, 1996).

Potențialul speoturistic este pus în valoare de bogăția golurilor subterane. Tărâmul peșterilor din județul Alba reprezintă un adevărat punct de atracție pentru toți turiștii care ajung în zonă, dar mai ales pentru cei pasionați de speologie. Din cele 15 peșteri din județ doar două sunt amenajate ș deschise vizitatorilor, oferind astfel șansa turiștilor de a explora numeroasele formațiuni carstice. Este vorba de Peștera Ghețarului de la Scărișoara și Peștera lui Ionele care pot fi vizitate pe tot parcursul anului, turiștii putând beneficia de ghid.

Peștera Ghețarului de la Scărișoara este situată pe platoul carstic Ocoale-Scărișoara din zona centrală a Munților Bihor, la o altitudine de 1165m și adăpostește primul ghețar ca mărime din țară și al doilea din lume. Lungimea totală a peșterii este de 720m, ea având o adâncime de 105m. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime și 60 de metri în diametru. La baza avenului se găsește poarta propriu-zisă a peșterii care permite accesul în Sala Mare, continuată spre NV cu sala Biserica, principala atracție turistică a peșterii. În marginile din stânga și dreapta ale Sălii Mari se deschid intrările spre cele două rezervații: Rezervația Mare, respectiv Rezervația Mică. Părțile profunde ale peșterii Culoarul Coman și Palatul Sânzienei sunt lipsite de gheață și bogat concreționate. Blocul de gheață are un volum de 120.000 m³ și o grosime medie de 16m. Se găsește cantonat în Sala Mare; formând planșeul acestei săli, de unde se prelungește sub forma unor limbi de gheață în Rezervația Mare, Biserică și Rezervația Mică. În aceste trei săli, la o oarecare distanță de blocul de gheață se dezvoltă stalagmite de gheață, cu dimensiuni variabile, de la câțiva cm la peste 10m. Vârsta blocului de gheață a fost apreciată pe baza analizelor de polen de circa 10.500 de ani (Pop, Ciobanu, 1950). Temperatura medie a aerului variază între -14 șC și +5 șC, media fiind de aproximativ -2 șC. Această peșteră a fost declarată prima peșteră monument al naturii din România, în 1938.

Figura 4.1. Peștera Ghețarului de la Scărișoara (foto: Marius Colac)

Peștera lui Ionele atrage turiștii prin dimensiunile gigantice, iar denumirea acesteia vine de la numele haiducului Ionel care, conform legendei locale, se ascundea aici de poteră și nu ar fi fost prins niciodată dacă nu ar fi fost trădat. Portalul peșterii este înalt de 17 m, iar accesul în peșteră este simplu. Interesant la acest loc este faptul că în partea terminală se află o pâlnie uriașă unde se strange apa în vremuri ploioase. Peștera a suferit unele modificări începând cu anul 1989 pentru a putea fi amenajată în scopuri turistice, iar după 1990 aceasta a intrat în administrația Clubului Sfinx din Gârda de Sus. Peștera se află în Munții Bihor, aproape de valea Arieșului, la sud de Parcul Natural Apuseni.

Figura 4.2. Peștera lui Ionele (foto: Marius Colac)

Unele dintre peșterile din județul Alba au statut unicat în Europa, iar vizitarea lor promite descoperirea unui tezaur natural al județului din care fac parte, pe lângă cele două peșteri amintite mai sus, și alte goluri subterane: Peștera de la Vârtop, Peștera de sub Zgurăști, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Poarta Zmeilor, Peștera Huda lui Papară, Peștera Pârâul Hodobanei, Peștera Hoanca Apei, Peștera Dîrninii sau Peștera Huda Orbului.

De asemenea, la nivelul județului se întâlnesc numeroase izbucuri și avenuri ce reprezintă zone de interes cu un potențial morfologic, dar și peisagistic divers: Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Tauz, Izbucul Feredeu, Izbucul Bujorul, Avenul din Șesuri, Avenul din Hoanca Urzicarului.

Cheile și defileele cu potențial turistic atractiv sunt reprezentate de forme spectaculoase de relief care atrag un număr relativ mare de turiști.

În zona Munților Trascăului, în nordul județului, predominanța calcarelor jurasice a favorizat dezvoltarea reliefului specific de defile și chei, reprezentat de cheile din bazinul râului Râmeț, care formează între vârfurile Trascău și Vulturilor un sector de chei pe o distanță de 1 km, extreme de înguste, cu pereți abrupți, la baza cărora apar guri de peșteri (47). Cheile Râmețului s-au format într-un cadru natural excepțional fiind declarată rezervație naturală din anul 1969. Pe lângă acestea se întâlnesc și alte sectoare de chei și defile, mai importante fiind: Defileul Arieșului, cu abrupturi, creste, peșteri, unul dintre cele mai cunoscute și mai populare defilee din țară, Cheile din bazinul Văii Gâldei (Cheile Întregalde) , care adăpostesc floarea de colț la cea mai mică altitudine din țară, 590m, Cheile Ampoiței, în Munții Trascăului, Cheile Vălișoarei, numite și Cheile Aiudului sau Cheile Poienii.

4.1.1.2 Clima – resursă turistică

Județul Alba se încadrează în sectorul climatului temperat-continental, având în vedere interdependența factorilor genetici ai climei (radiația solară, circulația generală a atmosferei și particularitățile suprafeței active), cu ușoare nuanțe de excesivitate în regiunile de șes și de podiș și moderată cu ușoare nuanțe pluviale în regiunile montane.

Teritoriul județului Alba beneficiază de un regim radiativ moderat cu unele diferențieri altitudinale după cum urmează: în zona colinară a județului se înregistrează valori medii anuale ale radiației solare globale de peste 120 kcal/cmp, iar în zona montană la peste 1500 m, valorile scad sub 110 kcal/cmp, cu un maxim vara și un minim în anotimpul rece.

Datorită poziției sale geografice, județul Alba se află sub influența circulației vestice, la care se adaugă influențele circulației polare sau tropicale, în funcției de poziția și de intensitatea principalelor sisteme barice.

Relieful crează diferențieri climatice prin forma sa, expoziția versanților și altitudine, între regiunea deluroasă și cea montană, dar și o zonare a elementelor climatice pe verticală. Muntele reprezintă o barieră orografică, în timp ce Culoarul Mureșului favorizează pătrunderea aerului din ambele sensuri. Munții Apuseni și Munții Șureanu situați în vestul, respectiv sudul județului , constituie o barieră climatică în deplasarea pe orizontală a maselor de aer, în vreme ce Culoarul Mureșului favorizează în cea mai mare parte circulația aerului dinspre sud sau dinspre nord în funcție de condițiile sinoptice. De asemenea, suprafața activă eterogenă (diverse forme de relief cu altitudini diferite, orientarea și expunerea versanților, hidrografia, vegetația, solul etc.) determină o serie de topoclimate cu caracteristici proprii.

Clima este cea de-a doua componentă valorificabilă naturală pentru caracterizarea spațiului montan, fiind definită în principal prin temperatura aerului care menține persistența stratului de zăpadă. Ca urmare a prezenței regimului anticiclonic, iarna datorită inversiunilor termice întâlnim fenomene precum: ceața, bruma, formarea norilor stratiformi în zonele joase, cu efecte negative pentru turism.

Regimul temperaturii aerului

Valorile medii anuale ridicate ale temperaturii aerului sunt favorabile desfășurării activităților turistice, iar datorită fragmentării reliefului apar diferențieri ale valorilor topoclimatice între unitățile majore de relief. Astfel, temperatura medie a aerului scade în funcție de altitudine de la aprox. 9,5 șC în Culoarul Mureșului (9,8 șC la Alba Iulia; 9,4 șC la Sebeș), la valori de cca. 9 șC sau chiar mai mici în zona colinară a județului (9,2 șC la Blaj) și la valori de 7-8 șC în depresiunile intramontane (7,6 șC la Câmpeni), iar în zona montană, la altitudini de peste 1200 m temperatura medie a aerului ajunge la valori de 5-6 șC (5,5 șC la Roșia Montană). La altitudini de 1600-1800 m, în zona montană înaltă, temperatura medie a aerului atinge valori de cca. 2 șC, iar în Munții Șureanu la peste 2000 m aceasta scade chiar sub 0 șC.

În luna ianuarie temperaturile medii anuale variază, fiind cuprinse între -10 șC în zonele montane și -3 șC în podiș și în zonele depresionare. Uneori, iarna aerul rece și cețos se acumulează pe văi și în depresiuni înregistrându-se frecvent fenomene de inversiune termică. În luna iulie temperaturile medii sunt cuprinse între cca. 10 șC la munte și 20-21 șC în zonele mai joase, maximele absolute ajungând și la valori de 39-40 șC, în funcție de altitudine.

Regimul precipitațiilor

Regimul precipitațiilor este determinat de umezeala aerului și nebulozitatea atmosferică. Cantitățile anuale ale precipitațiilor cresc de la 450-550 l/mp în zona de podiș și Culoarul Mureșului, la peste 1000-1100 l/mp în zona montană. În urma analizei repratiției pe anotimpuri a precipitațiilor putem observa că iarna cad cca. 15% din cantitatea anuală, primăvara cca. 30%, vara aproape 40%, iar toamna mai mult de 15%. Maximul pluviometric se înregistrează în lunile mai-iunie, cca. 85 l/mp/lună în zona colinară și peste 100 l/mp/lună în zona montană, iar minimul pluviometric se înregistrează în luna februarie, cantitățile măsurând în medie 20-30 l/mp/lună în zonele de podiș și culoar și 45-60 l/mp/lună în celelalte zone. La nivelul județului se remarcă o repartiție diferențiată a cantității lunare și multianuale de precipitații, în funcție de criteriul altitudinal, dar și a circulației generale a maselor de aer. Aceste date sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 4.1. Precipitații medii lunare și multianuale

Un alt aspect privitor la clima județului Alba îl reprezintă fenomenele de iarnă dintre care menționăm căderile de zăpadă și înghețul. În zona montană precipitațiile care cad sub formă de zăpadă se înregistrează începând cu luna octombrie și până în luna aprilie, astfel se poate practica turismul de agrement hibernal timp de 5 luni pe an. Dezvoltarea stațiunilor de iarnă este influențată în mod direct pe perioada de înzăpezire mai lungă la altitudini mari sau pe versanții expuși căderilor de zăpadă.

4.1.1.3 Potențialul turistic al apelor

Apele de suprafață și subterane reprezintă resursa indispensabilă oricărei activități economice având întotdeauna un rol de bază în sistematizarea și utilizarea spațiului. Apa are un loc prioritar în turism, fiind privită ca având o mare atractivitate, iar prin calitățile și funcțiile specifice, prin calitățile calitative și curative pe care le săvârșește în domeniul turistic, aceasta a dus la constituirea mai multor tipuri de turism, și anume: balnear, de recreere, sportiv etc.

La nivelul județului Alba se disting mai multe caracteristici ale apei care constituie complexul de factori hidrici: lacuri cu apă dulce, lacuri sărate, rețeaua hidrografică de suprafață, cascade. Potențialul turistic hidrogeografic este diversificat și constituie un factor de influență nemijlocit prin tipurile de ape regăsite pe teritoriul județului. Potențialul turistic poate fi valorificat prin activitățile practicate pe principalele râuri ce străbat teritoriul județului Alba: pescuit, sporturi nautice, dar și alte modalități de recreere specifice sezonului cald. Existența defileelor și cheilor în sectoarele principalelor cursuri ale râurilor oferă turiștilor o priveliște de o frumusețe remarcabilă. Fizionomia râurilor, dar mai ales a malurilor, poate determina atragerea unui număr important de turiști care practică drumeții sau un turism itinerant. Zonele cu maluri înalte prezintă repezișuri, cascade (Cascada Pișoaia, Cascada de Travertin, Cascada Vârciorog, Cascada Buciniș) care sunt utilizate în general pentru alpinism.

Râurile de pe teritoriul județului Alba aparțin în exclusivitate bazinului Mureșului, râu care s-a adaptat la cel mai vechi traseu de legătură tectonică și hidrografică a Podișului Transilvaniei cu Depresiunea Panonică. Teritoriul județului Alba se află pe cursul său mijlociu pe care-l străbate pe o lungime de 141 km de la nord-est spre sud-vest, înscriindu-se pe contactul dinspre munte și Depresiunea Colinară a Transilvaniei, unde din holocen și până în prezent a modelat un vast culoar care îi poartă numele.

Printre râurile cu un potențial hidrografic important în practicarea turismului putem aminti: Mureșul, Arieșul (cel mai mare afluent al Mureșului pe dreapta, L=164 km, S=2970 kmp), Târnava, Unirea, Ciugudul, Mirăslău, Aiud, Ighiu, Ampoi (L=60 km, S=574 kmp).

Potențialul suprafețelor lacustre. Pe suprafața județului Alba sunt 32 de lacuri și iazuri dintre care 6 sunt în administrarea Direcției Apelor Mureș, 12 în administrarea consiliilor locale, 3-Regia Națională a Pădurilor Romsilva, 4- Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, 2-agenților economici, 2-CNAR și 3 proprietate privată. Există și acumulări piscicole situate pe Valea Daia, acestea fiind în administrarea agenților economici, iar suprafața totală a acestor acumulări este de 175,04 ha. Suprafețele lacustre au o deosebită importanță pentru turism deoarece oferă posibilitatea practicării sporturilor nautice (înot, navigație de agrement, pescuit etc.).

Rezervele de apă deținute de lacurile antropice și naturale de pe suprafața județului Alba sunt relativ reduse.

Lacurile antropice se întâlnesc în general pe Valea Sebeșului: Oașa, Tău, Obrejii de Căpâlna și Petrești a căror apă este folosită atât din punct de vedere hidroenergetic, cât și pentru alimentarea cu apă a unor localități sau pentru diferite activități turistice (înot, pescuit, canotaj etc.). În apropierea localității Roșia Montană se întâlnesc lacuri care datează din secolul al XIX-lea: Tăul Mare, Țarina, Cornii, Brazi și Anghel, a căror apă era folosită în activitatea de exploatare minieră. Ca urmare a activității de exploatare a sării, la Ocna Mureș se găsesc lacuri sărate.

Morfologia variată a județului Alba a favorizat dezvoltarea unor variate tipuri de lacuri naturale, care nu au însă un volum mare de apă. Plecând de la o clasificare a apelor după criteriul genetic, la nivelul județului Alba se întâlnesc trei tipuri de lacuri naturale:

Lacuri de origine glaciară: Iezerul Șureanu, lac de baraj morenaic, alimentat din ploi, izvoare, zăpadă, format în Munții Șureanu, având o suprafață de 20 ha; a fost declarat rezervație naturală fiind încadrat în categoria IV IUCN;

Lacuri de origine carstică: Iezerul Ighiel, alimentat din izvoare și apa provenită de pe versanți; s-a format în Munții Trascăului și a fost declarat rezervație naturală, încadrat în categoria IV IUCN, fiind preluat în custodie la 08.06.2004;

Lacuri formate în zonă de alunecare, cu alimentație din precipitații sau subterană, acestea fiind în prezent într-o stare avansată de colmatare: Lacul Pănade, Tăul fără Fund, Tăul Savului, Tăul Baia, Tăul Puturos, Tăul cel Lung, Tăul fără Nume.

Cascadele s-au format ca urmare a unor rupturi de pantă cu diferite altitudini și sunt caracteristice văilor calcaroase din zona montană, puternic tectonizată, fiind din punct de vedere morfohidrografic foarte spectaculoase. La nivelul județului Alba, una dintre principalele atracții ale Munților Apuseni este Cascada Pișoaia, cunoscută și sub numele de Cascada de la Vidra sau Nemeș. Aceasta deține o atractivitate ridicată datorită căderii de apă pe o înălțime de aproximativ 18 m, cu un front de despletire a firului de apă de 25m, iar în timpul iernii când este înghețată, se poate practica pe peretele înghețat alpinismul. Spectacolul pe care îl oferă apa se pliază perfect cu formațiunile calcaroase. Cascada se află în partea de sud a Munților Bihor, pe cursul Arieșului Mic.

Figura 4.3. Cascada Pișoaia (foto: Marius Colac)

Pe lângă aceasta există și alte cascade pe teritoriul județului Alba, însă de dimensiuni mai mici: Cascada de Travertin, Cascada Buciniș, Cascada Vârciorog, Cascada Zugăi.

4.1.1.4 Patrimoniul natural protejat

Ariile naturale protejate (parcurile naturale și naționale, rezervațiile naturale, rezervațiile biosferei) adăpostesc numeroase rarități floristice și faunistice, formațiuni geologice și paleontologice deosebite, peșteri cu gheață fosilă sau cu formațiuni calcaroase, avenuri, etc., cu valoare unicat în România și în străinătate, reprezentând cele mai pitorești peisaje. În general, acestea reprezintă obiective turistice majore care sunt integrate într-un program de dezvoltare durabilă în urma unor amenajări corespunzătoare.

La nivelul județului Alba au fost declarate 93 de rezervații naturale de interes județean. Din lista celor 93 de rezervații de interes județean, prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului național, un număr de 83 de rezervații au fost declarate ca rezervații naturale de interes național, cele care sunt prezente pe teritoriul județului Alba regăsindu-se în Tabelul 4.2.

Tabel 4.2. Rezervațiile naturale de importanță națională din județul Alba

În prezent se poate vorbi de existența a 230 de arii protejate, care ocupă o suprafață totală de 102.009,5 ha. În urma analizei privind categoriile de arii naturale protejate definite de OUG 154/2008, la nivelul județului Alba situația se prezintă astfel:

Parcuri naturale: 1 (Parcul Natural Munții Apuseni)

Rezervații naturale de interes național: 83

Rezervații naturale de interes județean: 10

Monumente ale naturii de interes județean: 120

Arii de protecție specială avifaunistică: 3

Situri de importanță comunitară: 13

Fig. 4.4.Localizarea siturilor de importață comunitară (SCI) și ariilor deprotecție specială avifaunistică (SPA) din județul Alba

Clasificate pe categorii situația ariilor protejate de pe teritoriul județului este următoarea: 27 rezervații complexe (Cheile Intregalde, Râmețului, Mănăstirii, Ampoiței, Aiudului, Tăul fără fund, Iezerul Șureanu, Iezerul Ighiel etc.), 5 rezervații peisagistice, 26 rezervații geologice și geomorfologice (klippele calcaroase Pietrele Ampoiței, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mică, Piatra Boului, Piatra Bulbuci, Detunatele, Râpa Roșie etc.), 24 rezervații speologice (peșterile Ghețarul Scărișoara, Pojarul Poliței, Poarta lui Ionele, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papară, etc.), 2 rezervații paleontologice (Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Gârbova de Sus), 2 rezervații forestiere și 7 rezervații botanice (Scărița-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecșești, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Căpățâna). Cea mai mare parte sunt localizate în Munții Apuseni (79 rezervații), urmați de Munții Șureanu (7 rezervații), Podișul Secașelor (4 rezervații) și de Podișul Târnavelor (3 rezervații).

Aceste arii naturale protejate se pot vizita folosind cinci axe principale de circulație și anume: Valea Arieșului, Ampoiului, Mureșului, Sebeșului și Târnavei. Pe toate aceste văi se desprind drumuri care facilitează accesul pentru grupuri mari de turiști spre majoritatea rezervațiilor. Printre acestea se remarcă Valea Arieșului de-a lungul căreia sunt prezente patru regiuni turistice: Valea Arieșului Mare, în care se găsesc 24 de rezervații naturale, Valea Arieșului Mic cu 5 rezervații, Valea Abrudului și a Bistricioarei cu 6 rezervații și Valea Arieșului, ce se desfășoară între Sălciua și Vidolm, cu 8 rezervații. În cadrul Văii Ampoiului și a afluentului său, Valea Ighiului, dar și la sud spre Valea Mureșului, se găsesc 14 rezervații, mai exact pe văile afluenților Mureșului care coboară din Munții Trascăului: Vaile Aiudului, Gârsovei, Geoagiului, Cetii, Gâldei, Cricăului și Râtului. În Podișul Târnavelor, pe valea Sebeșului sunt 22 de rezervații, iar pe Valea Bozului 11. Pe Valea Târnavelor se întâlnesc doar 3 rezervații.

Cazarea turiștilor se poate realiza atât în hotelurile și pensiunile din orașele situate pe aceste văi, în moteluri, cabane turistice sau forestiere, cât și la localnici, în special pe valea Arieșului Mare, unde sunt 4 localități cu statut de sat turistic: Albac, Scărișoara, Gârda de Sus și Arieșeni. Din aceste localități se pot organiza numeroase excursii cu autocare sau chiar cu mașini personale, precum și drumeții, pe trasee ușor accesibile, cu posibilitatea de a vizita un număr mare de rezervații naturale.

Printre argumentele principale privind constituirea unei arii protejate a Munților Apuseni se numără concentrarea mare și varietatea obiectivelor naturale declarate rezervații naturale și monumente ale naturii. Acestea reprezintă obiective științifice, unele dintre ele unicate de interes național, care reprezintă și importante atracții turistice. Pe seama acestora se dezvoltă o activitate turistică, care contribuie la ridicarea economică a regiunii și la instaurarea unui proces de supraveghere permanentă.

Parcul Natural Apuseni reprezintă o regiune de concentrare a frumuseții naturale caracterizată de prezența reliefului carstic: peșteri, chei, defilee și platouri carstice. Fiind ușor accesibili, excelenți iarna pentru schi, iar în restul sezoanelor pentru drumeție, ciclism, cățărare sau speoturism, Parcul Natural Apuseni reprezintă spațiul ideal pentru petrecerea vacanțelor. Are o suprafață de 75.784 ha și se întinde pe teritoriul a 3 județe: Bihor, Alba și Cluj.

4.2.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Potențialul turistic antropic este reprezentat de categoria obiectivelor care îndeplinesc condiții de valorificare pe plan turistic, acestea fiind conturate în timp ca urmare a intervenției omului.

Condițiile fizico-geografice și poziția geografică au contribuit la dezvoltarea economică, social-politică, dar și istorică a județului, valoarea și varietatea resurselor turistice antropice ale județului Alba fiind în strânsă legătură cu dezvoltarea în timp a civilizației umane și diversitatea grupurilor etnice (maghiari, germani, rromi, ucraineni), caracteristice regiunii istorice transilvane. Resursele turistice antropice pot fi grupate în 3 categorii: elemente primare ce includ resurse antropice care indeplinesc mai multe funcții cultural-istorice (muzee, cetăți, cimitire, biserici, mănăstiri) și activități umane (spectacole, târguri, festivaluri, expoziții, manifestări sportive); elemente secundare ce se referă la infrastructura turistică (bazele de cazare și alimentație publică, agenții turistice, căi de transport etc.) și elemente auxiliare reprezentate de dotări pentru agreement (săli de sport, cinema, parcuri de agrement, stadioane, cluburi).

4.2.2.1. Edificii și elemente cu funcție turistică

În cadrul patrimoniului cultural-istoric sunt incluse monumente, situri, dar și ansambluri cu însușiri deosebite în ceea ce privește esteticul, istoricul, științificul. De asemenea, putem include în patrimonial turistic cultural bunuri mobile: obiecte cu conținut istoric și documentar, cu valoare etnografică, artistică, tehnică, și bunuri imobile: cu valoare și calitate arhitecturală, istorică, artistică, peisagistică, religioasă și urbanistică.

Arhitectura tradițională și arhitectura monumentală, laică și religioasă, se îmbină perfect pe teritoriul județului Alba, un areal în care concentrarea obiectivelor de patrimoniu cultural construit este deosebiă, reflectând o importantă zonă cu patrimoniu din Transilvania.

Putem afirma că județul Alba se află printre primele județe din țară cu o concentrare mare a patrimoniului cultural național, deoarece sunt înregistrate 428 de obiective de patrimoniu cultural național imobil, în cadrul a 4 categorii, în lista monumentelor, ansamblurilor și siturilor istorice:

Monumente arheologice, situri arheologice: 87 obiective (10 situri de categoria A și 77 de situri de categoria B);

Monumente și ansambluri de arhitectură: 312 obiective (91 monumente și ansambluri de categoria A, 221 monumente și ansambluri de categoria B);

Monumente de for public (statui) și commemorative (troițe): 19 obiective;

Rezervații de arhitectură și urbanism, locuri istorice, parcuri și grădini: 10 obiective.

Cel mai important aspect al prezenței patrimoniului cultural arhitectural pe suprafața județului Alba, este reprezentat de existența a două obiective importante, clasate în lista Patrimoniului Mondial UNESCO:

Cetățile dacice din Munții Orăștiei- Căpâlna, jud. Alba, anul introducerii 1999;

Așezările sătești cu biserici fortificate din Transilvania, Câlnic, jud. Alba, anul introducerii 1999.

Numărul mare de obiective regăsite la nivelul județului Alba, monumente istorice și arheologice, determină constituirea unei oferte turistice care poate fi diversificată determinând la rândul ei o intensificare a fluxurilor turistice spre această zonă.

Ar fi foarte greu de stabilit o ierarhie a monumentelor istorice din județul Alba, deoarece fiecare obiectiv în parte are propriile elemente care îi conferă valoare istorică, artistică, de simbol sau originalitate. Dintre monumentele de arhitectură militară și civilă amintim Fortificațiile de la Alba Iulia cu Castrul Legiunii a XIII-a Gemina (sec. II-III), Cetatea Medievală (sec. XI-XVII) și Fortificația Bastionară în sistem Vauban (sec. XVIII), în interiorul căreia se gasesc cele mai importante monumente de arhitectură religioasă, civilă, ori militară și anume: Palatul Princiar (sec. XVI-XVIII), edificiu care păstrează numeroase detalii arhitectonice ale vechiului palat episcopal: portaluri, bolți, frontoane, reprezentative pentru Renașterea transilvăneană; Palatul Episcopal Romano-Catolic; Biblioteca Bathyaneum și fosta Mănăstire a Trinitarienilor; Palatul Apor, monument istoric și de arhitectură care datează la 1690 ca reședință a unei familii nobiliare; Colegiul Academic Bethlen; Muzeul Național al Unirii, construcție ridicată între anii 1851-1853, care prezintă o valoroasă colecție de arheologie, numismatică, istorie, etnografie și artă; Sala Unirii, simbolul unității naționale prin desfășurarea în incinta acesteia a semnării Rezoluției Marii Uniri la 1 decembrie 1918.

La acestea se pot adăuga: Cetatea Sebeșului, construcție întemeiată la jumătatea secolului al XII-lea, Cetatea țărănească de la Câlnic, unul din monumentele medievale cele mai impunătoare și mai bine conservate de pe teritoriul județului, inclusă în lista patrimoniului UNESCO, Cetatea Aiudului, Castrul feudal de la Piatra Craivii, Cetatea de la Săsciori, Cetatea de la Tăuți, Cetatea de la Vulpăr-Vințul de Jos, Castelul Martinuzzi de la Vințul de Jos.

Există desigur multe alte obiective păstrate până în prezent, monumente a căror stare de conservare diferă de la caz la caz: Cetatea sătească de la Petrești, Cetatea Greavilor din Gârbova, Casa Zapolya din Sebeș, Castelul Bethlen din Sânmiclăuș, Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă, Ansamblul Mikes de la Cisteiu de Mureș, Cetatea sătească din Mănărade, Castelul Weselleny din Obreja, Castelul Kemeny din Sâncrai, Castelul Teleky de la Uioara de Sus, Conacul Kendeffy-Horvath din Vulpăr. Toate acestea sunt reprzentative pentru arhitectura militară și civilă a comunităților libere din aceste zone sau ale reprezentanților marcanți a nobilimii maghiare.

Componentele acestor monumente și situri arheologice reprezintă factori importanți în exploatarea potențialului turistic, de aceea trebuie protejate în timp prin investiții care aduc un plus de farmec și atractivitate.

Din categoria obiectivelor turistice religioase fac parte o serie de biserici, catedrale și mănăstiri, cu o importanță culturală și istorică deosebită, care se impun în general prin dimensiuni, iconografie, printr-un stil architectonic remarcabil.

Județul Alba se numără printre județele cu un număr substanțial de monumente reprezentative pentru arhitectura religioasă. Importanța acestor edificii provine din vechimea lor, arhitectura, conservarea unor picturi s.a. La nivelul județului se remarcă prin vechimea, valoarea cultural-istorică, dar și din punct de vedere turistic următoarele edificii: Catedrala Romano-Catolică ,,Sf. Mihail’’, poate cel mai complex monument păstrat la Alba Iulia, în compoziția căruia se regăsesc 4 stiluri arhitectonice consacrate: romanic, gotic, renascentist și baroc; Ansamblul ,,Reîntregirii’’, format din Catedrala Ortodoxă ,,Sf. Treime’’, Palatul Episcopal Ortodox și incinta cu clopotnița; Biserica reformată din Abrud, aflată în incinta fortificată a castelului.

Figura 4.5. Catedrala Romano-Catolică ,,Sf. Mihail’’ (foto: Marius Colac)

Bisericile fortificate reformate sau evanghelice reprezintă edificii de excepție, fiind răspândite pe întreg teritoriul județului: Biserica reformată cu zid de incintă de la Vințul de Jos, Biserica evanghelică de la Valea Lungă, Biserica evanghelică fortificată de la Șona, Biserica reformată de la Șard, Biserica reformată de la Sântimbru, Biserica evanghelică de la Jidvei, Biserica reformată de la Ighiu, Ruinele bisericii reformate din Benic, Biserica evanghelică de la Bălcaciu, Biserica reformată din Turdaș, Biserica evanghelică din Turdaș, Biserica evanghelică din Sebeș.

Print-o zonificare atentă a acestor monumente se poate observa că în zona de luncă a râului Mureș se remarcă arhitectura religioasă din lemn, lucru constatat și pentru zonele înalte ale Țării Moților, iar în zonele piemontane și ale văilor ce coboară din Apuseni este reprezentativă arhitectura religioasă din piatră. Printre edificiile de cult cuprinse în lista monumentelor istorice se numără: Biserica de lemn ,,Sf. Nicolae’’ din Acmariu, Biserica din lemn ,,Înălțarea Domnului din Arieșeni’’, Biserica de lemn ,,Sf. Theodor Tiron’’ din Băgău, Biserica de lemn ,,Sf. Împărați Constantin și Elena’’ din Mogoș, Biserica de lemn ,,Nașterea Sf. Ioan Botezătorul’’ din Gârda de Sus, Biserica de lemn ,,Sf. Ilie’’ din Întregalde, etc.

În ceea ce privește arhitectura religioasă din piatră, pe lângă edificiile reprezentative din Alba Iulia și Blaj, amintim aici câteva zone reprezentative pentru acest tip de monumente: bazinul Ampoiului cu bisericile monument istoric de la Ighiu (Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva’’), Ighiel (Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva’’), Zlatna (Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului’’), Almășu Mare ( Biserica ,,Buna Vestire’’, Biserica ,,Schimbarea la Față’’), bazinul Arieșului cu Biserica ,,Sfinții Apostoli’’ de la Abrud și Biserica ,,Învierea Domnului’’ de la Roșia Montană.

Mănăstirile reprezintă alte edificii religioase cu o mare încărcătură spirituală, care sunt vizitate în permanență de către turiști veniți din toate zonele țării. Pe teritoriul județului Alba se găsesc 16 mănăstiri, printre cele mai cunoscute fiind: Mănăstirea Dumbrava, Mănăstirea de sub Piatră, Mănăstirea Mântuirii Neamului-Muncel, Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, Mănăstirea Sf. Treime-Măgura. După perioada comunistă numărul așezărilor monarhale a crescut, deși impactul turismului cultural-religios este redus.

Tot din categoria obiectivelor culturale cu funcții turistice fac parte o serie de clădiri culturale și anume, muzeele și casele memoriale. Muzeele sunt principalele instituții care conservă și adăpostesc obiecte de patrimoniu cu valoare deosebită, însă unele dintre acestea necesită măsuri de restaurare și de conservare a exponatelor. Casele memoriale, specifice unor personalități marcante, sunt valorificate mai puțin din punct de vedere turistic. Principalele muzee și case memoriale cu imporatanță turistică prezente la nivelul județului Alba sunt: Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Științe ale Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Aiud, Muzeul de Istorie ,,Augustin Bunea’’ Blaj, Muzeul Memorial ,,Avram Iancu’’, Muzeul Etnografic ,,Pamfil Albu’’ Lupșa, Casa Memorială ,,Lucian Blaga’’ Sebeș, Casa Memorială ,,Ioan Raica’’ Sebeș, Casa Memorială ,,Avram Iancu’’ etc.

Figura 4.6. Muzeul Național al Unirii Alba Iulia (foto: Marius Colac)

În ceea ce privește complexele de arhitectură și urbanism, acestea se referă la vechile centre istorice ale orașelor Alba Iulia, Sebeș, care constituie elemente reprezentative ale ofertei turistice. Centrul istoric al mnicipiului Alba Iulia reprezintă nucleul social și administrativ al orașului, care ocupă o suprafață extinsă a vechiului oraș, aici fiind conservate de-a lungul istoriei numeroase edificii din perioada medievală. Pentru turiști acesta poate reprezenta un pol de atracție principal datorită nevoii de cunoaștere a obiectivelor turistice reprezentative de natură cultural-istorică, civilă și religioasă.

4.2.2.2. Activități umane cu funcție turistică

Activitățile umane cu funcție turistică sunt reprezentate de o serie de manifestări care devin pe parcursul timpului punctul de plecare pentru interesul turistic, specifice anumitor perioade de timp favorabile desfășurării acestor evenimente. În cazul organizării evenimentelor de anvergură națională și internațională fluxurile turistice sunt din ce în ce mai mari. Din categoria acestor activități fac parte: târgurile și expozițiile, festivalurile, evenimentele culturale, târgurile populare și manifestările folclorice, manifestările religioase, competițiile sportive etc.

Organizarea târgurilor și expozițiilor la nivelul județului Alba a avut o frecvență ridicată în ultimii ani find organizate mai multe evenimente tematice: textile și încălțăminte, domeniul auto, servicii, pescuit, agricultură, turism.

Festivalurile și evenimentele culturale sunt organizate în general în principalul centru polarizator, Alba Iulia, dar și în celelalte localități care găzduiesc o serie de manifestări importante din domeniul muzicii (Festivalul Național de Jazz ,,Alba Jazz’’ Alba Iulia, Festivalul Internațional de Folclor Aiud, Festivalul Național de Folclor ,,Inimi fierbinți în țara de piatră’’ Abrud, Festivalul Național de Folclor ,,Mureș pe marginea ta’’ Ocna Mureș, Festivalul Național de Muzică Folk ,,Ziua de Mâine’’ Alba Iulia, Festivalul Național de Folclor ,,Felician Fărcașiu’’ Sebeș), filmului (Festivalul Internațional de Film și FotoArt Aiud, Festivalul Internațional de Film Etnografic Zlatna), teatrului (,,Apollo’’ Festivalul Internațional de Teatru de Tineret Alba Iulia, Festivalul Internațional de Teatru ,,Povești’’ Alba Iulia).

Târgurile populare și manifestările folclorice sunt evenimente ce se desfășoară la nivel local și județean. În județul Alba există anual astfel de evenimente: Târgul de fete de la Muntele Găina, organizat anual în luna iulie, Ziua Lemnarului-Horea, Festivalul Național de Folclor ,,Strugurele de Aur’’-Alba Iulia și Jidvei, Toamna Cugireană-Cugir, Strugurele de Aur și Gala Vinurilor-Alba Iulia.

Competițiile sportive reprezintă o serie de manifestări (olimpiade, campionate) care constituie surse de atracție pentru turiști, în cazul în care acestea au o importanță deosebită la nivel național și internațional. Putem face referire la competiții de altletism (Aiud Maraton), gimnastică, scrimă, fotbal (Cupa școlilor și liceelor), baschet (Campionatul național de baschet), volei (Campionatul național de volei), golf (Cupa Green Grass Golf Pianu).

4.3. Forța de muncă din turism

Resursele umane asigură, alături de infrastructura turistică, funcționalitatea ofertei turistice și susținerea cererii prin luarea deciziei de cumpărare, de asigurare a interesului și a tuturor serviciilor turistice puse la dispoziția turiștilor. În condițiile în care cerințele turistului pentru calitatea serviciilor sunt din ce în ce mai diversificate, rolul angajaților din turism crește.

Crearea locurilor de muncă și atragerea forței de muncă din alte sectoare economice determină o diminuare a ratei șomajului, sectorul turistic jucând un rol important în economia unui stat. În general, activitățile prestate de personalul angajat în turism se desfășoară în cadrul unităților hoteliere, restaurante, agenții de turism etc.

Județul Alba beneficiază de forță de muncă calificată, cu o pondere ridicată a persoanelor cu studii medii și superioare. În ceea ce privește structura populației ocupate pe principalele activități economice în județul Alba, domeniul hotelier și restaurantele au o pondere redusă, aprox. 1,9%, datorită în principal crizei economice manifestate în contradicție cu potențialul turistic ridicat al județului.

La nivelul anului 2015, în toate domeniile de activitate economică, resursele de muncă valabile reprezentau în județul Alba circa 205,8 mii de persoane, conform INS. Din totalul populației de 333.450 persoane, populația activă numără 168,8 mii, ceea ce reprezintă 50,5% din total.

Salariații din domeniul hotelier și al restaurantelor însumează în anul 2015 aproximativ 3.700 salariați, în comparație cu anul 2008, unde în ambele domenii, numărul salariaților era de aprox. 3.300. Făcând o comparație între cele două domenii constatăm că domeniul hotelier a fost mult mai afectat spre deosebire de cel al restaurantelor, datarită crizei economice manifestate atât la nivel național, cât și județean, înregistrând pierderi semnificative.

În județul Alba ponderea angajaților în hoteluri și restaurante în perioada 2004-2009 a crescut cu 15,3%, această perioadă fiind urmată de o serie de disponibilizări datorate contextului economic național.

În ceea ce privește numărul mediu al salariaților pe sexe, dominant este sectorul feminin cu 71,2%, în timp ce sectorul masculin deține un procent de doar 28,8%, iar vârsta dominantă a salariaților este cuprinsă între 35-49 de ani.

4.4. Infrastructura turistică

Alături de resursele turistice naturale și antropice, infrastructura turistică reprezintă o componentă de bază a ofertei turistice, care are un impact asupra gradului de valorificare din punct de vedere turistic al unui teritoriu prin nivelul său de dezvoltare.

Infrastructura turistică are un rol primordial având ca scop principal gruparea tuturor amenajărilor și dotărilor: baze de cazare (structuri de cazare principale: hoteluri, moteluri, pensiuni, vile, cabane, hanuri etc.) și structuri de cazare extrahoteliere (unități de cazare din mediul rural, reședințele secundare), structuri de alimentație (restaurant, baruri, fast-food-uri, cofetării), structuri de agrement (terenuri de sport, cluburi, discoteci, pârtii de schi, piscine etc.), structuri destinate curei (stațiuni balneare și balneoclimaterice), dotări complementare (mall-uri, magazine comerciale, bănci, salvamont, farmacii, poșta etc.) și căile și mijloacele de comunicație (transporturile aeriene, rutiere, feroviare, speciale).

4.4.1. Bazele de cazare și alimentație pentru turism

La nivelul județului Alba structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au avut o evoluție semnificativă în perioada 2000-2016. Astfel, numărul unităților de cazare a înregistrat un trend ascendant în perioada de referință, de la o cotă minimă de 30 unități în anul 2000, la o cotă maximă înregistrată în 2016, cu 159 de unități.

În ceea ce privește distribuția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în cele două medii de rezidență, se observă o creștere a pensiunilor turistice, dar mai ales a pensiunilor agroturistice care au o pondere de 52,8% în anul 2016. De asemenea, unitățile hoteliere sunt predominante în general în mediul urban cu un număr de 16 unități în anul 2016, concentrându-se circa 42,1% în municipiul Alba Iulia cu 8 unități ( Hotel Transilvania, Hotel Parc, Apart Hotel Steyna), dar și în Sebeș (3), Cugir (2), Aiud (1), ajungând în anul 2016 să dețină un procentaj de 11,9%. Pe lângă acestea sunt prezente și cabanele turistice, campingurile, popasurile turistice, hostelurile, motelurile, cu un număr redus al unităților.

Figura 4.7. Structura bazelor de cazare în anul 2016

Unitățile de alimentație publică sunt și ele de asemenea prezente pe teritoriul județul Cluj printr-un număr de 73 unități autorizate la nivelul anului 2015. Sunt prezente astfel restaurante clasice (61 unități), restaurant cu autoservire (3 unități), resturante cu specific pescăresc (1 unitate)baruri de zi (6 unități), crame (2 unități), (conform Autoritatea Națională pentru Turism).

4.4.2. Structuri turistice de agrement

Prezența agrementului și varietatea formelor sale întâlnite în județul Alba trezesc interesul turistului și asigură, de cele mai multe ori, revenirea acestuia. Agrementul are un aport deosebit în ceea ce privește prelungirea sezonului turistic și atenuarea sezonalității. Prezența numeroaselor posibilități de petrecere a timpului liber, puse la dispoziție de mijloacele și formele de agrement, reduce dependența ofertei de cadrul natural, diminuând influența pe care acesta o are asupra cererii și permitând manifestarea interesului pentru anumite destinații perioade mai îndelungate.

Structurile de animație prezente pe suprafața județului Alba sunt de mai multe forme: deschise (în aer liber) care se găsesc într-un număr destul de mare: parcuri (Parcul Dendrologic Dr. Ion Vlad), grădini botanice (Grădina Botanică din Blaj), grădini zoologice, zone împădurite, zone lacustre în care se poate practica pescuitul sportiv, patinoare, cluburi pentru sport (Clubul de Golf Pul Tomiță), cluburi pentru echitație (La Mesteceni Country Club), dar și pârtii de schi, piscine, etc.; închise: săli de competiții sportive la nivel național sau regional, cluburi, discoteci, cazinouri, săli de cinema, săli de sport (handbal, volei, baschet, tenis), săli pentru concerte, etc.

În zona montană, în sezonul rece se pot practica diferite activități ca patinajul, bobul, schiatul, în zonele Arieșeni-Vârtop și Șureanu, singurele domenii din județ cu pârtii de schi omologate.

Stațiunea Arieșeni dispune de 2 pârtii și anume: Pârtia Vârtop 1-medie, 1000m și Pârtia Vârtop 2-ușoară, 430m, ambele fiind deservite de câte o instalație de teleschi și nocturnă.

Figura 4.7. Pârtiile Vârtop-Arieșeni, Alba

La Domeniul de schi Șureanu au fost realizate 10 pârtii de schi dintre care 9 sunt omologate până în present: Curmătura 4-medie, 800m; Curmătura 3-medie, 650m; Curmătura 2-medie, 650m; Curmătura 1-ușoară, 1750m; Șureanu 1-ușoară, 600m; Șureanu 2-medie, 1200m; A1-medie, 1650m; A2-medie, 1430m; A3-medie, 2060m. Lungiimea totală a domeniului schiabil este de 10 km, pârtiile fiind deservite de 2 instalații de teleschi și 1 telescaun.

Figura 4.8. Domeniul schiabil Șureanu, Alba

De curând a fost introdus și turismul de cumpărături (shopping tourism) datorită existenței unui flux de persoane care aduc un profit comercial mare în diferite structuri comerciale (mall-uri, supermarket-uri, magazine etc.)

4.4.3. Căile de comunicație

Căile și mijloacele de transport asigură o rețea de noduri și linii prin intermediul cărora se poate realiza călătoria fluxurilor de turiști. Dezvoltarea bazelor de cazare și de agrement și intensificarea fluxurilor turistice au determinat apariția căilor de comunicație în zone mai mult sau mai puțin accesibile sau la distanțe considerabile. La nivelul județului Alba este prezentă infrastructura de transport rutier și feroviar.

Infrastuctura de transport rutier are o largă răspândire pe teritoriul județului Alba și facilitează accesul turiștilor spre diferite obiective turistice. Rețeaua rutieră a județului Alba însumează la nivelul anului 2016 o lungime totală de 2671 km structurată astfel: autostrăzi și drumuri naționale (450 km), drumuri județene și comunale (2221 km). Din totalul drumurilor existente, 36% sunt drumuri asfaltate, 35% sunt drumuri balastate, iar 29% sunt drumuri de pământ.

Autostrada A1, care tranzitează județul Alba face legătura între județele Hunedoara și Sibiu.

Drumurile naționale reprezintă 15,5% din lungimea totală a rețelei rutiere a județului Alba și prezintă următoarele caracteristici:

-asigură legături de interes republican fiind deschise traficului internațional (E 81 București-Sibiu-Alba Iulia-Cluj Napoca-Oradea-Ungaria);

– asigură legături de interes zonal: DN 14B, DN 74, DN 74A, DN 75, DN 67C, DN 1R;

– traversează majoritatea orașelor dezvoltând legătura directă a acestora cu reședința de județ, excepție făcând doar orașele Ocna Mureș și Cugir acestea fiind traverate de drumuri județene;

– drumurile naționale DN 75, DN 74, DN 67C reprezintă și trasee turistice deoarece traversează zona Munților Apuseni și Șureanu.

Din totalul de 450 km, cât reprezintă rețeaua de drumuri naționale a județului Alba 71,3% sunt drumuri modernizate, 7,1% cu îmbrăcăminți ușoare rutiere, iar restul de 21,6% sunt nemodernizate.

Drumurile județene și comunale totalizează 2221 km, din care 122 km modernizate și 444 km cu îmbrăcăminți ușoare rutiere. În cea mai mare parte drumurile județene sunt dispuse în teritoriu de-a lungul văilor, rețeaua având o densitate mai mare în partea de est a județului, respectiv în Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor. Majoritatea se remarcă printr-o stare tehnică necorespunzătoare a îmbrăcăminții, lipsa acostamentelor, a șanțurilor etc. Drumurile comunale asigură legătura dintre reședințele de comună și drumurile naționale și județene, dar în marea lor majoritate oferă condiții de circulație dificile, în special pe timp nefavorabil cele de pământ devenind uneori impracticabile.

Infrastuctura de transport feroviar este o veche modalitate de călătorie asemeni celei rutiere și asigură legătura între orașe, commune, dar și spre regiuni turistice atractive mai mult sau mai puțin exploatate. Din cele mai vechi timpuri transportul feroviar a jucat un rol important pentru turism, evoluând pe parcurs prin introducerea unor noi stații pentru destinațiile turistice ce au devenit cu timpul atractive pentru turiști. Spre deosebire de transportul rutier, acest tip de ransport oferă anumite avantaje precum: siguranța oferită, costuri accesibile, turiștii putând beneficia de anumite reduceri.

Liniile de cale ferată în exploatare aflate pe teritoriul județului Alba totalizează un număr de 306 km. Dispunerea în teritoriu asigură legătura cu întreaga rețea feroviară a țării, prin cele 3 noduri feroviare: Teiuș, Războieni, Vințu de Jos. Culoarul Mureșului și al Târnavei Mari canalizează cea mai importantă arteră feroviară și anume linia dublă electrificată Brașov-Mediaș-Teiuș-Războieni-Cluj, pe teritoriul județului Alba având o lungime de 80 km. O altă arteră importantă care traversează județul prin Culoarul Secașului spre cel al Mureșului este linia Brașov-Sibiu-Vințu de Jos-Simeria. Zona Munților Trascăului, Metaliferi, Gilăului este desevită de linia ferată îngustă Turda-Abrud ce se desfășoară prin culoarul văii Arieșului și Abrudului. De asemenea, municipiul Alba Iulia este legat de întregul sistem feroviar al țării prin calea ferată dublă electrificată Teiuș-Vințu de Jos.

Un mare dezavantaj al căilor feroviare este pus în evidență de deteriorarea infrastucturii feroviare resimțită prin prisma duratei timpului parcurs de la o destinație la alta. Se impune astfel, implementarea unui plan de amenajare al rețelei feroviare prin constiuirea unei căi ferate de mare viteză care poate facilita accesul mai ușor spre anumite destinații turistice, ceea ce poate determina efecte pozitive prin punerea în valoare a resurselor turistice.

Infrastructura de transport aerian facilitează transportul turiștilor către destinațiile alese, atât pe plan național, cât și internațional. Avantajul enorm este acela al călătoriei pe distanțe lungi într-un timp scurt.

Un mare dezavantaj al județului Alba este acela că nu reprezintă o destinație internațională și națională prin linii aeriene. În consecință nu are o infrastructură specifică, dar beneficiază de infrastructură de transport aerian în județele învecinate. Cele mai apropiate aeroporturi de reședința de județ Alba Iulia sunt: Aeroportul Internațional Sibiu, la 59 de min și Aeroportul Avram Iancu Cluj, la 1 oră și 23 min.

Transportul turistic urban

Pentru accesul spre și dinspre principalele obiective turistice amplasate în spațiul urban cea mai mare parte a turiștilor apelează și la rețeaua de transport urban în comun (de suprafață sau de subteran), grație avantajului de a permite stabilirea individuală a itinerariului în funcție de dorințele sale, buget, de timp și de posibilitățile sale financiare (Cocean, Deszi, 2009).

Astfel, în orașele județului Alba transportul turiștilor poate fi deservit de transportul în comun realizat de autobuze, troleibuze cu taxare prin bilet, dar și prin companiile de taxi.

Figura 4.9. Harta infrastructurii tehnice din județul Alba

5. Produse și servicii turistice în județul Alba

5.1. Tipuri și forme de turism

La nivelul județului Alba pricipalele resurse și obiective turistice au fost puse în valoare de tipurile și formele de turism. Existența resurselor turistice naturale și antropice atractive, a unei rețele rutiere accesibile, dar și prezența municipiului Alba Iulia spre care converg importante fluxuri turistice, au reprezentat premisele practicării diferitelor forme și tipuri de turism care constituie un profil turistic complex. Prin intermediul sistemului teritorial și a componentelor structurale, au fost puse în evidență tipuri și forme de turism cu influență asupra spațiului geografic, dar și socio-cultural din județul Alba.

Turismul cultural este unul dintre cele mai reprezentative tipuri de turism datorită prezenței pe teritoriul județului a unei game variate de obiective turistice atractive precum cele culturale, religioase, istorice, etnografice. Acest tip poate îmbrăca diferite forme de turism și anume: turismul religios, turismul rural și turismul urban.

Turismul religios în județul Alba este reprezentat prin valorificarea obiectivelor religioase și constituirea anumitor acțiuni precum pelerinajele, hramurile. Această formă de turism este favorizată de prezența edificiilor religioase de cult, cele mai reprezentative fiind Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia, cel mai valoros monument de arhitectură din Transilvania și Catedrala Încoronării din Alba Iulia care atrage un număr semnificativ de vizitatori din toată țara. Turismul religios atrage în principal turiști români deoarece este practicat la scară redusă.

Turismul urban concentrează în aria sa o serie de obiective antropice cu valori atractive atât în mun. Alba Iulia, cât și în Sebeș, Blaj, Aiud, Cugir, Ocna Mureș. Municipiul Alba Iulia este cel mai reprezentativ detașându-se net de celelalte localități urbane printr-un număr mare de obiective caracterizate prin vechime, originalitate și unicitate. Acestea reprezintă obiective turistice importante precum: monumente (Custozza, Obeliscul Horia, Cloșca și Crișan, Statuia lui Mihai Viteazul), muzee (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Științe ale Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Aiud etc.), vestigii istorice (Cetatea Alba Iulia, Cetatea Alba Caroli, Ruinele Cetății Dacice de la Căpâlna, Vestigiile așezării romane din Aiud), edificii religioase, instituții de cultură și artă.

Turismul rural a devenit cunoscut și apreciat prin valorificarea obiceiurilor și tradițiilor bine conservate în special în localitățile cu un puternic impact turistic cum sunt cele localizate în zona de munte: Câmpeni, Albac, Rimetea, Gârda de Jos, dar și în zone mai joase: Cetatea de Baltă, Jidvei, Iclod etc.

Turismul climacteric este favorizat de prezența zonelor montane cu un climat montan specific, precum și a peșterilor cu un topoclimat mai scăzut al umidității, temperaturii și circulației în interior.

Turismul balnear reprezintă una din formele turismului curativ, dar nu este dezvoltat la nivelul județului Alba, neexistând stațiuni balneare, deși potențial există la Băile Sărate de la Ocna Mureș.

Turismul montan este al doilea tip de turism practicat datorită prezenței zonei montane pe teritoriul județului Alba. Se pot practica mai multe forme de turism datorită varietății resurselor existente: alpinism, speoturism, turism de agrement piscicol, turism de drumeție, turism cinegetic etc.

Alpinismul este o formă de turism ce se poate practica în zona montană fiind amenajate trasee cu diferite grade de dificultate, amenajări pentru escalade, dar și baze turistice specifice pentru practicanți realizate în special în Cheile Râmețului.

Speoturismul este una dintre cele mai spectaculoase forme de turism, pe teritoriul județului Alba fiind prezente peste 15 peșteri, însă doar 2 sunt amenajate și deschise vizitatorilor, oferind șansa turiștilor de a explora formațiunile carstice. Este vorba despre peșterile Ghețarul de la Scărișoara, una din cele 7 peșteri electrificate din România și peștera Poarta lui Ionele, acestea putând fi vizitate pe tot parcursul anului.

Turismul cinegetic este favorizat de gradul ridicat de împădurire ce a determinat existența unui număr ridicat de specii și a unui patrimoniu cinegetic spectaculos: urși, lupi, cerbi, mistreți, iepuri. Există diferite locuri special amenajate de ocolul silvic pentru practicarea formei de turism de agrement pentru un număr redus de persoane pasionate în general în masivele Trascăului, Șureanu, dar și în zone mai joase de podiș, în Podișul Secașelor și Podișul Târnavelor.

Turismul de agrement piscicol este o formă de turism practicată de un număr redus de turiști pasionați de acest sport, cu zone special amenajate pe rețelele hidrografice cu o bogăție a faunei piscicole. În general această formă de turism este practicată pe râurile principale: Mureș, Târnave, Arieș, Secaș etc. sau pe lacuri ce sunt amenajate pentru această formă de turism: Iezerul Ighiel, Obreja.

Turismul extrem poate fi practicat în special în zona montană fiind condiționat de mai multi factori: fragmentarea accentuată a reliefului, curenții de aer sau hidrografia și este reprezentat de mai multe sporturi și anume: rafting, zborul cu parapanta, cicloturismul, motocross etc.

Turismul mixt sau polivalent reprezintă interferența dintre tipurile și formele de turism prezentate anterior destinate satisfacerii nevoilor turiștilor într-o gamă variată.

Turismul de afaceri, evenimente și festivalier este o formă de turism ce concentrează la nivelul județului Alba oameni de afaceri care se reunesc pentru o serie de manifestări organizate în special la nivelul localităților urbane precum: conferințe, festivaluri, expoziții, târguri.

Turismul de tranzit este favorizat de existența arterelor rutiere (A1, E81 etc.) ce tranzitează județul Alba și asigură legături cu toate regiunile țării, dar și de magistralele feroviare cu conexiuni transfrontaliere.

5.2. Circuitele turistice

Circuitul turistic este definit ca fiind traseul pe care se desfășoară o călătorie planificată, scopul principal fiind vizitarea unor obiective pe parcursul călătoriei. În general traseele turistice sunt practicate de persoanele care doresc să-si petreacă timpul liber vizitând cât mai multe obiective turistice, să cunoască noi tradiții și obiceiuri din zonele supuse vizitării. Pentru județul Alba au fost propuse mai multe circuite turistice fiind avantajate de prezența zonei montane. Cele mai semnificative pentru economia turistică sunt:

Drumul Vinului care include localitățile Câlnic, Gârbova, Alba Iulia, Șard, Ighiu, Ighiel, Țelna, Bărăbant, Tibru, Cricău, Teiuș, Aiud, Crăciunelu de Jos, Blaj, Ciumbrud, Jidvei, Cetatea de Baltă.

Drumurile Verzi din Munții Apuseni reprezintă un număr de 15 trasee organizate sub numele de Drumul Calcarului și Drumul Aurului. Aceste două trasee străbat locuri cu importante situri arheologice, galerii romane, muzee, monumente de cult, monumente naturale, elemente de patrimoniu tangibil, case memoriale, dar și locuri de campare și cazare.

– Drumul Calcarului are 8 trasee cu o lungime totală de 158 km, din care 45 km asfaltați și 67 km pietruiți și prezintă grade medii de dificultate, excepție făcând drumul Piatra Cetii care este clasificat cu grad de dificultate ridicat. Traseele care se regăsesc în Munții Trascăului sunt accesibile pe jos, cu bicicleta, cu atelaje trase de cai sau pe schiuri și cuprind: Drumul Geoagiului, Drumul Gălzii, Drumul Cetii, Pietrele Cetii, Drumul Narciselor, Drumul Râmețului, Drumul Cheilor, Drumul Mocanilor.

– Drumul Aurului este un produs turistic cultural alcătuit din 7 trasee, în cea mai mare parte cu drumuri forestiere și poteci, are 24 km asfaltați, grade diferite de dificultate într-o proporție egală. Traseele situate în masivul Cârnic sunt accesibile pe jos, cu bicicleta, cu atelaje trase de cai și include: Drumul Aurului, Drumul Cornei, Drumul Buciumului, Drumul Narciselor-Bucium, cu 3 ramificații Muntari, Detunatele și Corabia Vâlcoi.

5.3. DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA OFERTEI TURISTICE

Potențialul turistic al județului Alba este reprezentat de totalitatea componentelor naturale, antropice, cultural-istorice care constituie premisele dezvoltării activităților turistice. Cu cât numărul resurselor turstice naturale și antropice este mai semnificativ, cu atât mai mult zona studiată oferă posibilități de practicare și modernizare ale turismului.

În ceea ce privește modernizarea ofertei turistice se impun o serie de direcții de valorificare a potențialului turistic al județului Alba în care sunt prevăzute numeroase tehnici concurențiale pe piața turistică care vizează modernizarea turismului.

Principalele acțiuni întreprinse au fost: modernizarea obiectivelor existente după standarde internaționale, scopul principal fiind acela de a înregistra o creștere a numărului de turiști și totodată a încasărilor înregistrate; modernizarea infrastructurii rutiere prin lucrări de întreținere a căilor existente și construirea de autostrăzi spre obiectivele turistice importante; cooperarea cu investitori străini în vederea modernizării sau descoperirii unor resurse turistice de mare valoare; crearea unor spații de cazare moderne și oferte accesibile pentru turiști; dotarea unităților hoteliere, cabane, pensiuni cu echipamente moderne; amenajarea pârtiilor de schi și a instalațiilor pe cabluri; restaurarea obiectivelor cultural-istorice și valorificarea lor.

Principala modalitate de dezvoltare a ofertei turistice la nivelul județului Alba este reprezentată de programele turistice, circuite turistice, definite excursii organizate atât pentru turiștii români cât și străini, care vizează obiective turistice din zona montană, obiective culturale, etc.

Centrele de informare turistică prezente la nivelul localităților urbane reprezintă una din facilitățile de promovare și dezvoltare, deoarece dispun de materiale promoționale care oferă informații despre obiectivele și traseele turistice regăsite la nivelul județului. De asemenea sunt puse la dispoziția turiștilor info-chioșcuri care dispun de pliante, broșuri, hărți turistice și acces la internet.

Pe lângă centrele de informare turistică a fost înființată și Asociația HORESALBA care are ca scop dezvoltarea și promovarea turismului din județul Alba. Printre obiectivele pe care le propune această asociație se numără și dezvoltarea ofertei și pachetelor de servicii menite să impulsioneze industria turismului local, promovarea intensivă a potențialului turistic, istoric, cultural și geografic al zonei, elaborarea unui ghid de bune practici în domeniul turistic și crearea de evenimente reprezentative pentru municipiu și pentru județ.

Concluzii

În cuprinsul lucrării de față este prezentată analiza potențialului turistic al județului Alba, în care sunt detaliate și caracterizate în întregime însușirile geografice turistice, atât ale cadrului natural cât și uman.

Înzestrat cu un potențial turistic deosebit de variat, diversificat și concentrat prin existența unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potențial faunistic și floristic bogat în specii și ecosisteme singulare în Europa, cu factori naturali de curǎ balnearǎ, cu un patrimoniu cultural – istoric si arhitectural de referințǎ mondialǎ, județul Alba se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din România sau chiar din Europa.

Pentru a deveni o destinatie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ județul Alba are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ, mai ales din punct de vedere al agrementului care, în ultima perioadă, a devenit o motivație foarte importantǎ în paracticarea turismului. Județul este cunoscut pentru pensiunile agroturistice unde turiștii pot reveni la o viatǎ simplǎ, departe de banalul cotidian și de toate problemele legate de aglomerația urbanǎ.

Județul Alba oferă posibilități de valorificare ale turismului montan prin prezența catenelor muntoase Trascău, Muntele Mare, Șureanu, care fac posibilă practicarea unor forme și activități ale sporturilor de iarnă spcifice. De asemenea, județul dispune de un potențial speoturistic deosebit cu un număr însemnat de peșteri și avenuri însă un număr redus din acestea pot fi vizitate de către turiștii pasionați de speologie.

Datoritǎ potențialului natural și antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în județ sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiintific, rural, agroturism, religios, de agrement.

Numǎrul turiștilor sosiți în ultimii ani s-a mǎrit, ceea ce înseamnǎ cǎ atracția spre acest județ este în creștere, însǎ aceștia nu au înnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate cǎ unitǎțile de cazare sunt variate și numeroase.

Pentru valorificarea resurselor din zona rurală și urbană sunt puse la dispoziția turiștilor produse și servicii turistice, dar și baze de cazare și alimentație publică. Distribuția în teritoriu atât a hotelurilor, motelurilor, pensiunilor turistice dar și a celorlalte unități de cazare este inegală, cele mai multe din acestea regăsindu-se în mediul urban. Infrastructura turistică în județul Alba este diversificată și poate îndeplini cererea care este din ce în ce mai sofisticată.

Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎti turistice dezvoltate în județul Alba sunt: crearea de programe și fonduri pentru co-finanțarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ, corelarea programelor naționale cu cele de interes local și regional, extinderea comunicațiilor în zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente și moderne, promovarea potențialului turistic zonal prin participări la târguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, întocmirea de broșuri cu informații despre potențialul turistic al zonei și cu imagini sugestive în acest sens, mediatizarea pensiunilor și fermelor agroturistice.

Bibliografie

ANGHEL GH., MĂHĂRA GH., ANGHEL E., (1982), Alba. Ghid turistic al județului, Ed. Sport-Turism, București

BLEAHU M. ȘI COLAB., (1976), Peșteri din România, Editura Științifică și Enciclopedică, București

BLEAHU M., BRĂDESCU VL., MARINESCU FL., (1976), Rezervații geologice naturale din România, Editura Tehnică, București

BLEAHU M., BORDEA S., (1981), Munții Bihor Vlădeasa, Seria Monografii Montane, Editura Sport-Turism, București

BUZA M., HOZOC I., (1985), Valea Sebeșului, Editura Sport-Turism, București

COCEAN P., (2000), Munții Apuseni. Procese și forme carstice, Editura Academiei, București

COSTEA M., (2005), Bazinul Sebeșului. Studiu de peisaj, Editura Universității ,,Lucian Blaga”, Sibiu

MOHAN GH., ARDELEAN A., (2006), Parcuri și rezervații naționale din România, Editura Victor

MORARIU T., BOGDAN O., MAIER A., (1980), Județul Alba, Ed. Academiei, București

NETEA V., (1977), Munții Apuseni, muzeu istoric și pantheon al poporului român, Ed. Sport-Turism, București

PAVELESCU GH., (2004), Valea Sebeșului. Monografie etno-folclorică, vol I-III, Editura Astra Museum, Sibiu

STOICA L., STOICA GH.,POPA G., (2009), Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba, Cluj-Napoca

ȘTEF I.I., (2010), Studiul lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Sebeș, Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca

TOMOZEI C., (2008), Monografia județului Alba, Editura Altip, Alba Iulia

TRUFAȘ V., (1986), Munții Șureanu – ghid turistic, Colecția ,,Munții Noștri”, Editura Sport-Turism, București

http://www.anpm.ro/ Agenția Națională pentru Protecția Mediului/ link Biodiversitate

http://apmab.anpm.ro/ Agenția pentru Protecția Mediului Alba

http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2012/01/patj/1-PATJ.pdf – Plan de amenajare a teritoriului județean Alba, vol I, 2008, Consiliul Județean Alba

http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2012/01/patj/2-PATJ.pdf – Plan de amenajare a teritoriului județean Alba, vol II, Zone protejate – Turism,, 2008, Consiliul Județean Alba

http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2011/06/Strategie-turism.pdf – Strategia turismului în județul Alba, Consiliul Județean Alba

http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/5351_arpmsb_Arii%20naturale%20protejate%20de%20interes%20national%20din%20Regiunea%207%20Centru.pdf – Arii naturale protejate de interes național din Regiunea 7 Centru

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_jude%C8%9Bul_Alba – Lista rezervațiilor naturale din Județul Alba

https://www.usab-tm.ro/utilizatori/universitate/file/2014/events/apuseni.pdf – Parcul Natural Apuseni. Prezentare Generală