POTENȚIALUL TURISTIC AL EDIFICIILOR RUPESTRE DIN ROMÂNIA [306792]

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Specializarea Geografia Turismului

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTINȚIFIC:

LEC.DR URSU ADRIAN

CANDIDAT: [anonimizat]: [anonimizat]:

LEC. DR. URSU ADRIAN

CANDIDAT: [anonimizat], acestea sunt o [anonimizat]. [anonimizat] o [anonimizat], nici prin intermediul tv/radio, dar mai ales acestea nu sunt promovate în agențiile de turism. Cea de a [anonimizat], există multe cărți sau bloguri de călătorie pe care turiștii nu sunt interesați să le citească.

[anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], implementarea acestor trasee poate fi un prim punct care ar putea aduce schimbarea.

Lucrarea aceasta a [anonimizat], nu este destul de cunoscută sau dezvoltată. [anonimizat].

Introducere

Acesta lucrarea de licență are ca scop o abordare istorică dar și turistică a conceptului de așezare rupestră ulterior fiind evidențiate cele din zona Buzăului datorită multitudinii de așezări rupestre regăsite în acea zonă.

[anonimizat], o descriere a acestuia, importanța lui în decursul istoriei și evoluția dar și tipuri și forme de turism.

[anonimizat], [anonimizat] o parte din formele de turism regăsite în țară.

[anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat], Capadocia dar și cele prezente în Republica Moldova. Tot în acest capitol vom pune bazele ideii de așezări rupestre din România și vom descrie o parte dintre acestea.

În ultimul capitol vom descrie turismul din Buzău, o [anonimizat]. [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat]tru nu este destul de exploatat de la noi în țară.

De asemenea, am lucrat la propunerea unor noi trasee turistice, asupra acestui județ care, după părerea mea ar ajuta turiștii să înțeleagă, potențialul turistic al acestor locuri.

Vom vedea ca edificiile rupestre sunt mai mult decât o ruină sau clădire cioplită în piatră, modul în care acestea au fost create, este complex și interesant, datând din timpuri străvechi, care ar putea fi un punct de interes turistic cu un potențial foarte ridicat, care ar susține, mai ales din punct de vedere economic, tot județul Buzău, cu ajutorul unor trasee mult mai bine organizate și o promovare adecvată.

Metodologie

Pentru hărțile care se regăsesc în această licența, s-a folosit site-ul www.carto.com , unde am introdus bazele de date pe site-ul http://www.insse.ro/cms/ , pentru numărul de de sosiri, înnoptări, capacitate turistică și structurile de primire , pe anul 2017, pentru județul Buzău, iar poligoanele comunelor și ale județului au fost luate de pe site-ul http://geo-spatial.org/ ,pe care le-am vectorizat mai apoi cu ajutorul programului Qgis.

Pentru forma finală ale acestora, le-am descărcat de pe site-ul www.carto.com și introdus într-un power point, unde am adăugat legenda, titlul și săgeata nordului.

Cuvinte cheie

În această lucrare de licența identificam mai multe cuvinte cheie: turism, potențial turistic, tipuri de turism, așezări rupestre, roci, calcare, complex rupestru, biserică rupestră, chilie rupestră, Munții Buzăului.

Cap 1.:Turismul-aspecte generale și evolutive

1.1 Turismul-aspecte generale

Turismul a apărut, după al doilea Război Mondial, ca o necesitate pentru țările bine dezvoltate, înainte fiind considerat un lux, totodată fiind nevoie de o definiție a acestui termen pentru o înțelegere adecvată a cuvântului. Turismul nu înseamnă călătoria în sine ci pe lângă acest element este important să cunoști locul pe care îl vizitezi din toate punctele de vedere.

Cel mai important lucru este că turismul a apărut ca o consecință directă a principiilor Renașterii. Regina Elisabeta I, sfătuia tinerii elevi/studenți să plece în străinătate și să părăsească regatul pentru a dobândi experiență atat de viață cât și pentru dezoltarea intelectului prin cunoașterea unor limbi străine,urmărirea unui alt model educational,cunoașterea unor noi tradiții și obiceiuri ale unor culture diferite. După un timp acest lucru devine ceva comun pentru mai multe tări, devine o tradiție, iar o persoană educate poate călători alături de un tuture, pentru o perioadă de timp îndelungată, completând un Grand Tour.

“Călătoriile de plăcere apar laolaltă cu cele in scopuri educaționale, aristocrația si chiar pătura de jos a societății, doresc sa vadă civilizații sau orașe precum Venetia, Paris sau Florenta. Turismul s-a dezvoltat pe etape, pornind de la cel educațional, până la cel pe care îl cunoaștem azi, dar, perioada turistică urmează să fie marcată de către începerea Războaielor napoliene, marcând sfârșitul curentului Grand Tour, pentru o perioadă de 30 de ani.”

Turismul a fost prezentat sub mai multe forme, pentru început acesta a avut un rol socio-economic, deoarece acesta a traversat mai multe perioade istorice, el fiind considerat în trecut, o călătorie fără un scop anume, evoluând în decursul anilor, fiind marcat de anii 60 și turismul în masă, până în prezent unde turismul este una dintre cele mai importante industrii ale momentului.

„Ca fenomen social – economic, turismul începe să fie consolidat în Europa încă din 1880, în 1905 conturându-se prima definiție ce arată ca turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului înconjurător, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii.”

După primul Război Mondial, oamenii se axează mai mult pe teritoriile mai puțin cunoscute și exploatate, existând un potențial ridicat de persoane interesate. A existat un număr ridicat de persoane care au emigrat spre Statele Unite ala Americii pornindu-se astfel o idee de turism permanent și se permite o mișcare pe tot continentul nord-american. Apariția mașinilor a fost un factor cheie deoarece prin intermediul lor transportul pe distanțele mai lungi era mult mai ușor de făcut, destinațiile cele mai populare sunt cele de la malul mării .După un timp apar și avioanele și vasele de croazieră, care, permit transportul unui număr mult mai mare de persoane și pe distanțe mult mai lungi totodată apar și noi oportunități de afaceri, apar noi zone care merită exploatate, zonele turistice au parte de o amenajare intensă și investiții din ce în ce mai mari, transportul este cel care definitivează produsul turistic.

Turismul începe să prindă forme și să ia amploare încă din cele mai vechi timpuri, ajungând la forma lui actuală datorită intereselor comune și tuturor elementelor enumerate mai sus, care puse cap la cap, fac această industrie, una puternică din punct de vedere economic și social.

Putem defini turismul în mai multe feluri: “fenomen care desemnează toate legăturile, în special economice, și care intra în acțiune pentru rezidenții temporari și străini dispersați înăuntrul unei comune, unei provincii, unui stat determinat”( J. von Schullen vu Schrattenhnfen 1910) sau “… ansamblul organelor și funcțiilor lor, nu numai din punctul de vedere al valorilor pe care călătorul le ia cu el și al celor care în țările unde sosește cu portofelul doldora, profită direct (în primul rând hotelierii) și indirect pe cheltuielile pe care le face spre a-și satisface nevoile de conoștiință sau plăcere…”( Edmund Picard)

Istoria acestui cuvânt este destul de bogată și interesantă, pe când mulți pretind că turismul provine de la cuvântul englezesc “to tour” cu sensul de călătorie, circuit, găsim și alte variante care spun ca istoricul acestui cuvânt provine tocmai de la latinescul “turnus” care păstrează ideea de circuit. Se pare că acest cuvânt a apărut în India secolului al XVII și provine din limba franceză, de la cuvântul “tour”.

Turismul reprezintă mai mult decât caracteristicile sale economice, el reprezintă un factor al dezvoltării sociale, deoarece turismul nu face referire doar la vizitarea efectivă a unor locuri, ci și la cunoașterea tradițiilor, gustarea preparatelor tradiționalele locurilor, comunicare cu persoanele din acea zonă, cunoașterea valorilor lor.

Turismul este foarte accesibil, ceea ce înseamnă că oricine poate călători oriunde își dorește, iar prețurile, sunt relativ mici lucru conceput special pentru a fi la îndemână oricui.

Turismul reprezintă cultură, fie ea cultura unei țări sau a unui popor, prin intermediul turismului avem acces la diferite opere de artă, modele sociale, diferite culturi, care reprezintă unicitatea unui loc.

Turismul este cea mai buna formă de relaxare și de recreere, majoritatea persoanelor care trec printr-o perioadă stresantă sau obositoare din viață aleg sa meargă într-o vacanță.

Turismul încurajează economia și dezvoltarea durabilă, astfel încât unele țări pe lângă faptul ca au un potențial turistic ridicat sau o istorie remarcantă și deosebită în spate formându-și o imagine turistică, oferă servii calitative, astfel de lucruri care atrag turiștii, in general, străini și care rămân cu o impresie plăcută asupra locurilor dar și contribuie la bugetul local. Multe țări promovează ideea de mediu și ecologie, așa că o bună parte din veniturile din turism ajută la conservarea mediului și la dezvoltarea acestuia.

„Pentru dezvoltarea durabilă în turism, o mare importanță o are gestionarea rațională a măsurilor de reciclare și reducere a deșeurilor, provenite din activitatea turistică. Toate aceste concepții trebuie să fie bine conștientizate de toți și, în special, de cei care activează în industria turistică.”

„Turismul durabil este o formă de turism alternativ care însă are la bază următoarele principii:

Minimizarea impacturilor activității turistice asupra mediului natural în vederea obținerii durabilității ecologice contribuind la menținerea și îmbunătățirea stării de conservare prin întoarcerea unei părți a veniturilor la aria protejată. Practicarea formelor de turism care nu afectează mediul natural.

Minimizarea impacturilor negative ale activității turistice asupra comunității locale și a membrilor ei în vederea obținerii durabilității sociale.  Dezvoltarea acelor forme de turism care nu perturbă și nu întrerup viața de zi cu zi a populației destinației turistice. Evitarea apariției situațiilor ostile în relație cu comunitatea locală. „

Fig. 1 .Interacțiunea turismului durabil într-o comunitate locală (Elena Turcov,2006)

În cadrul WTTC(World Travel Tourism Council) s-a vorbit despre faptul că turismul este cea de a doua ramură economică care este cea mai puțin poluantă și care, pe lângă faptul stimulează forța de muncă, înlocuiește și schimbă metodele de promovare ale unor țări.

Conform rapoartelor WOT (World Tourism Organization) în anul 2020 peste un miliar jumătate de turiști străini vor călători în întreaga lume, ceea ce înseamnă că rata anuala de creștere al numărului de turiști ar fi de 4,35%,iar cheltuielile acestora ar ajunge la 2000 de miliarde de dolari.

Ideea de economie și turism a fost foarte des discutată în special de specialiștii din aceste domenii care consideră că industria turismului este mereu în creștere în toate țările lumii și că acesta s-a bucurat de o dezvoltare accentuată și diversificată mai ales în ultimii ani.

Fig. 2 Repatiția pe continente în ceea ce privește câștigurile din turism între anii 2006 și 2009

Tabel 1 Primele 10 țări din lume ca și încasări din turismul internațional din anul 2006 până în anul 2009 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism)

Turismul încurajează comunicarea deoarece inevitabil vom fi nevoiți să intrăm în contact cu diferite persoane pentru a cere ajutorul în legătură cu un traseu, pentru a întreba despre diferite evenimente, iar acest lucru duce la deprinderea unei noi limbi sau la perfecționarea lor.

Turismul este cea mai buna formă de relaxare și de recreere, majoritatea persoanelor care trec printr-o perioadă stresantă sau obositoare din viață aleg sa meargă într-o vacanță.

Tabel 2 Cele mai vizitate țări din 2006 până in 2009 (https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism#Statistici_clasificari_turismul_international)

1.2.Tipuri și forme de turism

Toate formele si tipurile de turism au la o bază diferite criterii și idei, unele fac referire la motivația turistică, altele la potențialul turistic sau antropic.

Cele propuse de ,sunt unele dintre cele mai recente dar și cele mai complexe care fac referire la 4 forme de turism:

turism de recreere și agrement, de îngrijire a sănătății

cultural

polivalent

și alte forme de practicare a turismului definite, după mai multe criterii distanță, durata călătoriei, zona de proveniență a turiștilor, numărul participanților, modul de desfășurare, timpul, mijloacele de transport utilizate, vârsta participanților etc.

Vom descrie fiecare tip de turism pentru a întelege importanța clasificăriilor:

Turismul de recreere si agrement- se încadrează orice tip de turism venind din orice mediu social, încadrându-se aici orice categorie de vârstă (dar este mai des practicat de către persoanele mature sau de tineret), în general are o durată destul de limitată de timp(weekend), este frecventat de persoanele din mediul urban. Acest tip de turism are ca scop este de schimbare a piesajului dar și de recreere într-un mediu diferit.

Turismul balnear și curativ are o istorie îndelungată, fiind considerată cea mai veche formă de turism, de când oamenii au descoperit proprietățile apelor termale și minerale, ale nămolurilor și ale curei heliomarine. Deși este benefic oricărei categorie de vârstă, majoritatea persoanelor care practică acest tip de turism sunt în general cele cu vârstă înaintată, iar cel mai mare avantaj este faptul că prin structurile de cazare acest tip de turism se poate organiza pe toată durata anului și se poate realiza atât pe o durată de timp limitată cât și pe o durată de timp mai îndelungată în funcție de timpul fiecăruia.

Turismul cultural se axează pe persoanele care vor să viziteze obiectivele turistice care aparțin patrimoniului național și se axează pe o anumită categorie de persoane, în general elevilor și studenților, are parte de interes atât din partea persoanelor din mediul rural cât și din mediul urban. Este practicat de turiști care se află în tranzit, iar aceștia aleg orașe țintă(precum capitalele) care au o importanță istorică ridicată(ex. : Varșovia, Cracovia, Vilnius) sau orașe recunoscute pentru arhitectură și artă, prin muzee(Veneția, Roma, Paris, Londra).

În clasificarea propusă de (Iațu,C., 2003)se disting patru criterii și tipuri de clasificare a turismului:

criteriul temporal,(weekend, sejur, tranzit, croazieră)

criteriul localizării și motivației(turism litoral, turism alpin, turism lacustru, turism fluvial, turism citadin, turism rural etnografic, turism frontalier)

criteriul agregativ(turism solitar, turism familial, turism de masă, turism expediționar, turism cinegetic, pelerinajul, turism cultural-sportiv)

criteriul geografic(tipuri de turism specific climatului temperat, polar sau tropical

Criteriul temporal este clasificat ca fiind principiul sau norma de bază care indică timpul sau care depinde de timp.

Criteriul localizării și a motivației face referire la identificarea unui punct care are o influență asupra unei persoane sau a reprezintă un interes ridicat pentru o persoană(turism).

Criteriul agregativ face referire la unirea într-un tot al intereselor comune ale tuturor celor ce vor să participe la un anumit tip de vacanță.

Criteriul geografic are în vedere elementele ce țin de zonalitate, climă, astfel încât turistul sa aibă o idee cât mai clară asupra pe care vor sa le viziteze.

.O altă clasificare este propusă de  face referire la:

durata acțiunii (weekend,sejur)

specificul activității (turism de afaceri, turism balneoclimateric, turism cultural, turism cinegetic, turism nautic, turism montan, turism pentru alpinsm, turism pentru sporturi de iarnă, turism piscicol)

destinația (turism citadin, turism montan, turism rural, turism itinerant)

forma de organizare (turism individual, turism prin intermediul unei organizații sau asociații de profil, turism colectiv)

spațiu pe care se defășoară (turism regional, național, turism internațional

Turismul poate fi clasificat și după tipul de organizare:

Turismul neorganizat este reprezentat de faptul că turismul poate să-și aleagă pachetul turistic(circuit,perioadă,destinație) și s-a dezvoltat, mai mult, în ultimele două decenii ca o consecință a modernizării mijloacelor de transport, creșterii duratei vacanțelor, etc. Acest tip de turism este foarte dezvoltat dar o problemă majoră care poate pune în dificultate turistul, chiar dacă acesta investește mult mai mult în vacanțele sale, este faptul că în perioada de plin sezon cererile lor nu pot fi satisfăcute spațiile fiind deja ocupe de turiștii organizați sau semi-organizați.

Turismul organizat este acea formă de turism de care se ocupă alte persoane/organizații dar nu și turistul în sine, acesta primind ofertele gata făcute, de la transport până la cazare, tururi ghidate, etc.

Turismul mai poate fi clasificat și după modul de desfășurare:

Turismul continuu se realizează pe toată durata anului și se bazează pe caracteristicile infrastructurii, acest tip de turism fiind unul dintre cele mai importante.

Turismul sezonier este dependent de caracteristicile meteorologice, desfășurandu-se în general în aer liber și în general are două sezoane optime pentru deplasări și recreere.

Turismul poate să depindă și de numărul de practicanți:

Turismul individual este practicat, în general de oamenii cu venituri ridicate, care de multe ori aleg să meargă cu mașina proprie sau un alt mijloc de transport propriu. Acesta se ocupă personal de organizarea și desfășurarea excursiei/sejurului astfel are posibilitatea să își modifice traseul. Turistul individual, nu face referire la a călători singur, ci la a călători independent dar alături de familie sau un grup de persoane restrâns.

Turismul de grup acest tip de turism este practicat destul de des, în general de tineret, aceștia beneficiind de anumite reduceri și nu necesită o implicare foarte mare.

Alte două tipuri de turism fac referire la distanță și durată. Distanța este foarte importantă, există turismul de mică distanță care este în aria periurbană cu o durată de maxim câteva ore, distanța de lungă durată care se desfăsoară în afara zonei periurbane și care presupune deplasări de sute de km și mai există o formă de turism de durată foarte lungă care se petrece la nivel continental dar este practicată de un număr destul de limitat de persoane.

Durata este un alt element cheie identificându-se trei tipuri importante acestea fiind turismul de scurtă durată care în general este reprezentat de 1-3(un weekend) și predomină în zona periurbană, urmată de turismul de durată medie care în general este reprezentat de concediile anuale ,iar deplasările pot avea loc în zona periurbană sau se pot deplasa pe distanțe mult mai mari. O altă formă este turismul de durată lungă care durează peste 30 de zile, în general, și poate avea ca scop vizitarea rudelor, prietenilor sau tratamentele și se adresează persoanelor cu perioadă liberă extinsă.

Cap.2. Turismul în România

2.1.Turismul în România

“România este situată în sud-estul Europei Centrale, în interiorul și exteriorul arcului munțior Carpați, pe cursul inferior al Dunării (1075 km), cu ieșire la Marea Neagră, la o distanță față de extremitățile continentului, ce variază între 1050 km și 2800 km. Teritoriul României este situat la intersecția paralelei 45 de grade N cu meridianul 25 de grade E. România este o țară carpatică și dunăreanã, cu ieșire la Marea Neagrã.

Litoralul românesc al Mării Negre se desfășoară pe 245 km, între gârla Musura (granița cu Ucraina) și localitatea Vama Veche (granița cu Bulgaria).

Capitala, este reprezentată de Municipiul București iar orașele principale sunt București, Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Galați, Craiova, Brașov, Ploiești, Brăila. Porturile principale sunt cu ieșire la Marea Neagrã: Constanța, Mangalia; cu ieșire la Dunăre: Moldova Nouã, Orșova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodã, Hârșova, Măcin, Brăila, Galați, Tulcea, Sulina.

Aeroporturile principale sunt : București (Otopeni, Băneasa), Constanța (Mihail Kogălniceanu), Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureș, Suceava, Bacău, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.

Potențialul turistic de excepție al României este marcat prin două componente esențiale: componenta naturală, reprezentată prin peisajele spectaculoase, configurația variată a reliefului, condițiile climatice favorabile, valoarea terapeutică și abundența unor factori naturali de cură; Componenta antropică, reprezentată prin vestigii ale civilizațiilor ce s-au succedat pe teritoriul României din vremuri imemoriale, monumente și obiective de artă laică sau religioase, muzee și colecții muzeale, elemente de etnografie și folclor de mare frumusețe și originalitate, realizări actuale de prestigiu.”

Turismul în România are la baza sa istoria și piesajele unicate, fiind străbătută de apele Dunării și având ca punct de atracție natural principal munții Carpați,România are în spate sute de ani de tradiții păstrate în sate și în orașe.

Activitățile turistice organizate în România au o vechime de peste 600 de ani, S-au remarcat stațiunile balneoclimaterice, care inițial se regăseau în număr de 23 de interes general, 78 de interes local și 38 de localități cu izvoare minerale. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-au remarcat mai multe organizații cluburi,societăți care organizează tot felul de acțiuni turistice în anumite zone,arii geografice căutând să atragă interes pentru orice categorie socială,orice vârstă, dar mai ales persoane care ar fi putut sa sponsorizeze amenajerea obiectivele turistice sau care ar fi putut sa îi ajute în realizarea proiectelor.

În România postbelică, prima organizație care promovează o nouă formă de turism, pe baze economico-sociale, a fost turismul popular (1948-1950), care după devine Federatia de turism – alpin. Se reînființează Oficiul National de Turism "Carpati",în 1955 , care fusese înființat in 1935. In 1957 se constituie Asociația turiștilor din România , iar in 1968 biroul de turism pentru tineret.

Primele grupări sau asociații sau societăți care apar sunt: "Trinitatea vremelnica" din 1869, care are ca scop propunerea unor excursii sau plecări , "Societatea carpatină ardeleană a turiștilor" din 1880, "Societatea carpatină Sinaia", "Cercul excursioniștilor" la 1 ianuarie 1891, prima organizație turistică din București care își propune să intreprindă "excursiuni menite sa dezvolte iubirea pentru frumusețile naturii si înmulțirea cunostințelor prin vizitarea monumentelor si localităților din țară, ceri ar putea prezenta un interes din deosebite puncte de vedere"

În 1971 , ca urmare a dezvoltării turismului în România se înființează Ministerul Turismului și Sporturilor, pentru conducere, îndrumare și coordonare căruia îi sunt sub coordonare 40 de oficii județene de turism.

În ultimii ani, România a devenit un punct de atracție foarte important, fiind vizitată de foarte mulți europeni, peste 50% din turiștii străini provin din Europa.

Potentialul turistic din România este reprezentat de multitudinea de elemente ce sunt reprezentate, prin atracțiile turistice unde au loc anumite amenajări pentru a putea fi vizitate și pentru a se putea primi călătorii/turiști. Acesta reprezintă cel mai important element pentru oferta turistică și dezvoltarea turismului, el mai înseamnă și o motivație a turismului prin elementele sale care au ca și caracteristici principale valoarea ,diversitatea și originalitatea.

2.2. Zonarea turistică a României

„Zonarea turistică se conturează ca un proces obiectiv care urmărește delimitarea unor spații geografice cu condiții favorabile derulării fenomenului turistic, ținând cont de calitatea resurselor turistice, de profilul diferitelor spații.”

Există mai multe elemente precum amplasarea și concentrarea spațială a obiectivelor turistice, existând următoarele trepte taxonomice:

“Obiectivul turistic constituie categoria taxonomică cea mai mică, care este reprezentată de o singură unitate, de un singur element, de un singur element cu caracter turistic a cărui potențial constituie valoare de atracție. Poate fi localizat în intravilanul așezărilor omenești dar și în afara acestuia și, de asemenea, poate fi obiectiv natural, istoric, economic, folcloric, etnografic, arhitectonic.

Localitatea turistică(centru turistic)- reprezintă o așezare urbană sau rurală în care sunt mai multe obiective turistice constituie în puncte de atracție a turiștilor(Alba Iulia, Slănic Prahova, Agapia, Bran)

Complexul turistic se suprapune teritorial peste o suprafață restrânsă care concentrează însă un număr mai mare de obiecte diferite, mai mult sau mai puțin izolate și chiar localități sau centre turistice(complexul turistic Mangalia, Semenic, etc)

Arealul turistic(zonă turistică) la acest nivel taxonomic suprafața teritoriului se extinde, cuprinzând numeroase obiective și complexe turistice. Se remarcă diversitatea potențialului turistic natural, dar și o oarecare omogenitate a dotărilor , definind un anumit tip de turism(recreativ, sportiv, itinerant)(Depresiunea Maramureș, Munții Poiana Ruscă)

Regiunea sau provincia turistică este o categorie cuprinzătoare reprezentată de un teritoriu întins(suprapus în general marilor unități fizico-geografice) și se caracterizează printr-o concentrare evidentă a obiectivelor turistic,în care sunt incluse masivele forestiere, ape forme de relief variate, centre și complex turistice, areale turistice.”

2.3 Formele de turism din România

Cunoaștem mai multe forme de turism în România, pe care, le vom enumera mai jos: Turismul de litoral,este caracterizat printr-o sezonalirarea ridicată cu precădere în perioada sezonului estival,aducând anual pe litoralul românesc zeci de mii de turiști străini,fiind și printre cele mai cunoscute forme de turism de la noi din țară.

Turismul montan este caracterizat prin istoria și tradiția sa, turismul montan oferă priveliști de neuitat și aventuri pentru majoritatea persoanelor, neavând un grup țintă căruia i se adresează.

Turismul balnear se remarcă prin potențialul terapeutic al locurilor vizate fiind tocmai datorită apelor minerale sau termale care se regăsesc în multe zone ale țării.   Principalii factori naturali de cura care contribue la dezvoltarea turismului balnear sunt: climatul, apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc. În stațiunile acestea ajung anual între 800.000 și 1.000.000 de turiști,dintre care 10% sunt străini, care apelează la curele de acest gen, în general persoane peste 45 de ani, deși este indicat oricărei vârste.

O altă formă de turism identificată este turismul rural care a crescut destul de mult in ultimii an, fiind un mod diferite de ați petrece timpul,un mod relaxant care a ajutat fermierii sau localnicii să conștientizeze faptul ca acest tip de turism poate fi foarte profitabil.

Turismul cultural a fost si va rămâne una dintre cele mai importante forme de turism,existând în țară peste 680 de valori ale patrimoniului cultural de interes national și international, fiind de o mare și importantă valoare fiind reprezentat de: biserici, ansambluri și monumente de artă, arhitectură urbană, centre istorice ,prelucrarea lemnului, situri arheologice,etc.

După cum bine se știe România deține 12 parcuri naționale de o mare importantă și care reprezintă 306,989 ha din suprafața țării, lucru care a dus la favorizarea ecoturismului un alt tip de turism bine cunoscut la noi în țară. Ecoturismul încearcă să îmbine experiențele în natură, în paralel cu aprecierea, ocrotirea și respectarea mediului și a culturii locale. Turiștii care practică acest tip de turism sunt în general persoanele care doresc să intre în interacțiune cu natura și totodată doresc să își lărgească nivelul de cunoaștere și înțelegere.

Turismul religios face referire la pelerinaje, prin care oamenii se duc la diferite lăcașuri de cult(biserici, mănăstiri) care venerează o anumita religie. Sarbătorile religioase,hramurile bisericilor,duc la ridicarea potențialului turistic,prin numărul de pelerini care crește de la an, la an. Legătura dintre turism și religie este foarte strânsă, făcând referire în special la motivația religioasă a turistului pentru lăcașul de cult, astă fiind și diferența dintre această formă de turism și altele.Acesta nu este fenomen nou și este considerată cea mai veche formă de turism non-economică,religia fiind de mult timp considerat un motiv întemeiat pentru organizarea unor excursii de genul acesta,iar tendința de creștere continuă în acest segment poate fi o considerată o predicție pentru viitorul apropiat.În ultimul timp călătoriile cu scop religios au fost răspândite la scara largă și cel mai important la noi în țară reprezintă un segment major, datorită pelerinajelor foarte importante din țară,care aduc anual chiar și zeci de mii de turiști din țară și turiști străini.

Turismul intern este o altă formă de turism practicată la noi în țară și pune accent pe turiștii care participă la vizitarea propriei țări.

Cu mult timp, în România, turismul intern era format din călătoriile în limitele granițelor naționale de către populația autohtonă iar în ultimii ani acest tip de turism a evoluat acest lucru reieșind din transformările din viața socială și economică. Ca și destinație aleasă pentru acest tip de turism majoritatea persoanelor aleg să viziteze mediul urban, îndreptându-se spre turismul cultural și cel de afaceri, iar alții axându-se pe zonele de litoral sau montane.

Cap. 3:Așezările rupestre

3.1 Aspecte generale

Din punct de vedere turistic arhitectura rupestră este regăsită in multe parți ale lumii ,fiind deosebită prin unicitatea ei. Rupestru provine din limba latină și este cunoscut sub forma de rupes care înseamnă stâncă și poate fi întălnit sub mai multe forme .Edificiul rupestru poate fi caracterizat ca o construcție ce este poziționată sau construită în stâncă, sau pe o stancă.

Arhitectura rupestră combină arta, religia și istoria,ca un punct unitar fiind strâns legate de dezvoltarea culturii umane, care datează din cele mai vechi timpuri. Ele sunt o consecință a adaptării umane, dar sunt plasate într-un loc strategic care se remarcă prin caracteristicile fizico-geografice, dar si prin prin potențialul condițiilor naturale, reprezentând totodată și un fenomen al dezvoltării culturii, indispensabile dezvoltării sociale și diversității economico-sociale.

Așezările rupestre ar trebui clasificate, în primul rând, după dimensiunile și importanța lor dar și după accesibilitatea lor, astfel încât turistul să aibă o idee clară asupra acestor locuri.

Conform dictionarului explicativ al limbii române chilia este repezentată de odaia sau odăița, care uneori face parte dintr-o mănăstire dar poate fi construită și separate de aceasta, unde locuiesc călugării sau călugărițele, în general fiind spațiu destinat unei singure persoane și este locul unde se retrage/izolează pentru rugăciune sau pentru a putea trăi o viață cât mai apropiată de Dumnezeu.Inițial chiliile erau erau create într-un mod cât mai simplu

Conform discționarului explicative al limbii române biserica este clădirea destinată cultului creștin, iar bisericile rupestre și-au câștigat de mult faima bine meritată atât în rândul specialiștilor cât și în rândul oamenilor de rând, atât din țară cât și din afara ei.

Ansamblul rupestre este definit, conform dicționarului explicativ al limbii române, ca o multitudine de elemente izolate aparținând aceluiași domeniu și care reprezintă un tot unitar.

3.2 Așezări rupestre din lume

Ansamblul rupestru se găsește in diferite țări și este recunoscut la nivel mondial iar pentru a vă forma o idee cât mai clară asupra acestor locuri, am ales să prezint unele dintre cele mai importante astfel de locuri din întreaga lume.

Bisericile rupestre din Valea Ihlara sunt unele dintre cele mai importante atracții turistice din zona Ihlara, fiind considerate o oază de istorie. Există un număr foarte mare de astfel de biserici bizantine, săpate în rocă vulcanică, în pereți fiind cioplite chipurile sfinților, arcade spectaculoase , etc. toate având o vechime de 700-1300 de ani.

Fig. 3 Imagine realizată din exteriorul Vaii Ihlara (Andra Gheorghe)

Meteora din punct de vedere etimologic face referire la meteorit, dar ad literam această înseamnă „suspendat în aer”. Este cel mai mare complex de biserici din Grecia, fiind totodată un ansamblu rupestru.

Fig. 4 Poza ansamblu mănăstirii Meteora

“Cele șase mănăstiri sunt construite pe piloni din piatră naturală (gresie), la marginea de nord-vest a Câmpiei Tesaliei în apropierea râului Pinos și Munților Pindului, în centrul Greciei. Cel mai apropiat oraș este Kalambaka. Meteora este înregistrată în lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1988.”

„Ca fenomen fizic este unic în toată lumea. Această formațiune de stânci a luat naștere datorită unui con în formă de deltă, constituit din pietre de râu și nămol, care se vărsau în vechiul lac Tessalic. După separația geologică a masivilor muntoși ai Olimpului și ai Ossei, apele lacului au găsit ieșire la Marea Egee prin valea Tembi. Atunci, acest masiv în formă de deltă s-a scindat în pietre și stânci uriașe compacte cu înălțimi de până la 400 metri.”

Fig. 5 Biserica Sfântă de la Rousanou,Meteora ( Dennis Javis)

Din punct de vedere geologic, acestea sunt formate dintr-un material granulat rezultat din mărunțirea prin acțiunea facturilor externi, constituit dintr-un conglomerat de pietriș cimentat.

Meteora este un punct de atracție turistică de mare importanță pentru Grecia datorită istoriei și religiei care merg în perfectă concordanță, atrăgând anual sute de mii de turiști.

Bisericile rupestre din Matera, Italia sunt situate în localitatea cu același nume și se găsesc într-un număr de 155 și își au originea de prin secolul al VIII-lea.

O parte dintre acestea cuprind pasaje subterane și încăperi foarte mari, are în mare parte un aer bizantin, având numeroase icoane și o priveliște impresionantă.

“De la sfârșitul secolului al XIV-lea, epoca de aur a bisericilor de piatră de la Materta a încetat. Între secolele XVI-XVII , sub influența franciscana, apare un nou interes față de bisericile rupestre. Multe au fost recondiționate, uneori schimbând complet structura originală. În secolul al XVII-lea, multe biserici părăsite, dintre cele care nu au fost restaurate, au devenit adăpost pentru turmele de animale. Unele dintre aceste biserici rupestre au fost recent recondiționate după o lungă perioada de declin. Multe fresce au rezistat în igrasiei, vandalismului si neglijării timp de secole iar acum, după o restaurare migăloasa, ne încântă din nou cu frumusețea lor neprețuită.”

Fig. 6 Exteriorul bisericilor rupestre de la Matera, Italia ( Radu Alexandru)

Biserica-Grotă Sfâtul Gerard din Budapesta este înscrisă în patrimoniul UNESCO și este un sanctuar romano-catolic și este situat într-o peșteră a dealului Gellert, făcând parte din obiectivul “Malurile Dunării”. A fost un loc important, bucurându-se de pelerinaje, atât ale localnicilor cât și ale persoanelor de peste graniță, dar a fost închisă în anul 1951 de către autoritățile maghiare comuniste, dar după prăbușirea regimului communist, a fost reluată activitatea și a redevenit un lăcaș important de rugăciune și pelerinaje.

În prezent reprezintă un important obiectiv turistic, datorită arhitecturii dar și a cadrului natural, atrăgând un număr considerabil de turiști, oferind o priveliște superbă asupra falezelor Dunării.

Fig. 7 Exterior Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta ( Ramirez Hun)

Mănăstirile rupestre de la Orheiul Vechi “ reprezintă un ansamblu de vestigii rupestre localizate în stâncile de calcar sarmațian de pe valea râului Răut, pe teritoriul Republicii Moldova în arealul localităților Trebujeni și Butuceni din raionul Orhei și Mașcăuți din raionul Criuleni .Ansamblul cuprinde circa 350 de vestigii rupestre (dintre care în jur de 100 reprezintă încăperi săpate de mâna omului și restul formațiuni carstice) grupate în șase complexe.”

Fig. 8 Priveliște asupra ansamblului rupestru de la Orheiul Vechi ( http://unblogmobil.blogspot.com/2012/06/sa-descoperim-moldova-orheiul-vechi.html)

Mănăstirea de la Țipova este o mănăstire rupestră de călugări, aflată în apropierea satului cu același nume, datând din secolele XVI-XVII, fiind săpată în calcar. Aceasta este formată din mai multe camere și trei biserici, respectiv Sfânta Cruce, Sfântul Nicolae și Adormirea Maicii Domnului. Camerele sunt legate prin mai multe tuneluri și scări. Împrejur sunt foarte multe chilii, care adăposteau aproximativ 700 de călugări. Datorită poziției strategice, aceasta are o priveliște asupra Nistrului, fiind la 100 de m înălțime de acesta, iar faptul ca are mai mult nivele, oferă o imagine minunată asupra priveliștilor naturale.

Fig. 9 Mănăstirea rupestră de la Țipova din exterior (Guttorm Flatabo)

3.3.Așezări rupestre din România

Deși multe persoane nu știu despre existența lor, se fac remarcate mai mult așezări rupestre în România, mai ales în zona Dobrogei și a Argeșului. Mai jos vom prezenta o parte dintre cele mai cunoscute și apreciate, atât la nivel național, cât și internațional.

Fig. 10 Harta vestigiilor rupestre din România ( http://arhimania.ro)

Ansamblul rupestru de la Murfatlar este localizat la o distanță de 15 km față de Marea Neagră, fiind constituit din camere și galerii, situat aproape de dealul de unde se extrage cretă din Basarabi. Se crede că în acest complex s-au adăpostit primele chilii și prima biserică, de pe teritoriul României.

„Complexul a fost descoperit în după amiaza zilei de 11 iunie 1957. Se urmărea extinderea zonei de exploatare a cretei din cariera modernă către vest, făcându-se împușcături în stratul de steril care acoperea masivul.

Rezultatul acestor împușcături a fost prăbușirea unei părți din stratul de steril de deasupra bisericii B1, aflată la nivelul cel mai ridicat al complexului, descoperindu-i astfel intrarea. În vara aceluiași an, Institutul de Arheologie din București și Muzeul Regional Dobrogea au condus cercetări arheologice, degajând stratul de steril din jurul bisericii B1 și separând-o de restul carierei moderne. Colectivul șantierului a fost alcătuit din Ion Barnea (responsabil) și Virgil Bilciurescu, Petre Diaconu, Adrian Rădulescu și Radu Florescu (membri). Ca rezultat al acestor investigații au fost descoperite locuința sau biserica de la NNE de B1, camerele C (C1 si C2), galeriile E și locuința situată la SSV de acestea. Au fost luate releveuri ale inscripțiilor și desenelor găsite până la acea dată, s-a desenat planul general și au fost făcute secțiuni topografice. Ceramica, obiectele de uz casnic, diverse obiecte de cretă cioplită, ba chiar și porțiuni întregi decupate din pereții de cretă au fost transportate la Muzeul Regional Dobrogea și la Muzeul de Arheologie București. De asemenea, s-a ridicat un șopron care să protejeze intrarea în biserica B1, pe fațada căreia se păstra la acea dată o inscripție. Complexul Basarabi-Murfatlar a devenit imediat un subiect de atracție, turiștii afectând scrierile prezente pe pereți, iar galeriile E au fost grav afectate de intemperii în urma prăbușirii unei arcade.”

Fig. 11 Reconstituire a carierei de la Basarabi-Murfatlar cu localizarea ansamblurilor rupestre( Art Historia)

Fig. 12 Intrarea in complexul de galerii (Art Historia)

Biserica rupestră peștera Monului se găsește în Jac, Sălaj și se poate găsi într-o mică bucățică de pădure. Este un lăcaș de cult încrustat în piatră și arată ca o peșteră, intrarea fiind printr-o crăpătură săpătă în stâncă, unde cândva se aflau niște stâlpi din lemn, de la care se vad și în ziua de azi urmele, fiind constituietă din două cămăruțe ce relaționeză între ele printr-un geam și o ușă.

“Peștera este cunoscută printre localnici cu numele de “Pemnița Monului” și reprezintă probabil numele celui care a locuit aici cu mult timp în urmă, după datarea istoricilor aproximativ sec. VIII-IX d. Chr. Denumirea peșterii s-a transmis pe cale orală din generație în generație în rândul locuitorilor satului Jac.

Aceste urme de locuire, împreună cu chiliile de pe dealul Cămin, atestă continuitatea populației pe acest teritoriu, pe care este așezat în prezent satul Jac și după ce armatele romane au părăsit zona castrului de la Porolissum prin retragerea aureliana. De asemenea este atestată continuitatea credinței creștine pe aceste meleaguri pe care a prins rădăcini odată cu pătrunderea ei în rândul populației romane de pe dealul Pomet.”

Fig. 13 Pemnița Monului (http://www.salajulpursisimplu.ro/jac-pemnita-monului-chiliile-caminului-piatra-nalta/)

Chilia lui Daniil Sihastrul este situată la aproximativ 1 km de Mănăstirea Putna, pe valea pârâului Vițău.

„S-a hotărât să se tragă până la sfârșitul vieții în fundul munților, într-un loc cu totul neumblat și pustiu și să se facă sihastru. Și așa și făcu. Se trase adică într-un codru necălcat de picior de om, care era între munții de la asfințit și cei de la miazănoapte de la mănăstirea Sfântului Laurențiu și într-o depărtare ca de un ceas și mai bine. Aici află Daniil un locșor ce-i venea la îndemână, fiindcă una: locul era pustiu; al doilea: lângă el curgea în vale un pârâu cu o lingură de apă, și al treilea: că aici codrul era plin de stânci uriașe. Și mai ales această de pe urmă însușire a locului se lovea cu dorința lui ca să se faca sihastru. El, adică, se hotărî să-și scobească într-o stâncă de aici o chilie, unde să se poată adăposti de greul iernii, de ploi și de fiarele cele răpitoare. Ani întregi petrecu bietul sihastru în genunchi cu dalta-n mână, cioplind necontenit și din greu în vârtoasa stâncă. După o muncă strașnic de grea, ostenitoare și îndelungată își văzu și el sfârșită chilia, cu ajutorul lui Dumnezeu, la care nădăjduia mereu. Această chilie se poate vedea și astăzi în Putna.”

El a săpat cu o daltă în piatră, o bisericuță și mai jos o cămăruță care îi servea drep chilie. Bisericuța are o lungime de peste 9 m și o înalțime de aproximativ 2 m, pe boltă se mai pot observa urmele de zugrăveală obținute în urma unui amestec de plante, este împărțită în 3 părți : naos, pronaus și altar,pe naos se găsește cioplită o cruce cioplită chiar de cuviosul Daniil Sihastru.

Fig. 14 Chilia lui Daniil Sihastru (FOTO Hello Bukovina)

Peștera cu sarcofage este situată în localitatea Olteni și este suspendată la 6m înălțime într-un perete de calcar sfărâmicios, fiind ajustat de mână omului în decursul timpului. Este unicată în țară deoarece s-au găsit singurele sarcofage din țară într-un spațiu subteran natural, iar lungimea galeriei este între 15 și 20 de m.

Fig. 15 Peștera cu sarcofage(Gigi Cepoiu)

Peștera Limanu este situată la marginea comunei Limanu, pe lângă Mangalia. Intrarea se face pe o poartă din metal de la poalele dealului, deosebindu-se prin chipurile din piatră de la intrarea în peșteră, fiind denumită de către localnici “La Icoane”, din păcate locul a fost vandalizat în ultimii ani, iar aceste sculpturi numai sunt la fel de observabile. Odată, ce ai intrat în peștera, se pot observa urmele fostelor altare dacice și chiar și un cap de om, lucrat în piatră.

Peștera are o lungime de peste 4 km și peste o sută de galerii, localnicii susținând că în aceste locuri s-au adăpostit dacii, având toate bunurile lor cele mai de preț,iar mai apoi creștinii în căutarea unui loc liniștit pentru rugăciune.

În peștera, datorită lipsei curenților de aer, s-a dezvoltat o faună bogată, fiind o populație destul de mare de lilieci.

Această peșteră aduce foarte mult cu peștera Mamut din Statele Unite, fiind considerat cel mai mare labirint subteran al României, pe când cea din Statele Unite, este considerată cea mai lungă peșteră din lume.

Fig. 16 Peștera de la Limanu(Ecaterina Pop)

Peștera Sfântului Ioan Casian este situată în comuna Târgușor din Constanța, pe un perete din calcar situat în dealul Casian. Pentru a ajunge acolo trebuie sa mergem pe poteca care pleacă din spatele bisericii, apoi să străbatem o livadă, coborând o vale și apoi să urcăm pe niște scări metalice de aproximativ 5m. Vom ajunge într-o peșteră care conține geamuri laterale, iar pe unul dintre pereți este un loc special amenajat pentru un sfeșnic sau lumânare. Aceasta a fost la început, chilie, pentru sihaștrii, mai apoi devenind spațiu liturgic.

Fig. 17 Interiorul peșterii sfântului Ioan Casian(pr. Silviu Cluci)

Peștera Sfântului Andrei este situată în Dobrogea, pe lângă localitatea Ion Corvin, iar numele provine de la sfântului care a locuit aici, respectiv Sfântul Apostol Andrei. După stăpânirea otomană, perioadă în care peștera a fost uitată, aceasta a fost descoperită în 1943, de către preotul Constantin Lembrău, drept urmare, aceasta a fost înapoiată culturii, prin construirea unui zid de protecție și a unei noi turle, dar a fost din nou uitată pană după căderea comunismului, când aceasta a fost din nou luată în vizor și au început lucrările de reamenajare și de dezvoltare a ansamblului.

Fig. 18 Interiorul peșterii Sfântului Andrei Constanța (Anca Maxim)

Corbii de Piatră este un ansamblu situat în zona satului Jgheaburi, în comuna Corbi, din Argeș, care datează din secolul al XIV-lea, fiind mai cunoscută din perioada lui Nagoe Basarab.

Aceasta este săpată într-un perete din gresie, înalt de 30 de m și lung de 14 m, regăsindu-se o sală de mese, care folosea pe post de tribunal de către domnitor, spun localnicii, arhitectura aducând foarte mult cu bisericile rupestre din Capadocia. Ca o caracteristica care o deosebește de alte biserici, este faptul că acestea are pe același naos, două altare, una dintre teorii susținând că acestea erau așa pentru a folosi atât creștinilor catolici, cât și cultului ortodox. “Însă aspectul lor bizantin infirmă această supoziție, împingând vechimea construcției în primul mileniu al erei creștine. Există voci între specialiști care plasează săparea acestui locaș chiar în vremea persecuțiilor împotriva creștinilor. Argumentul lor ar fi intrarea minusculă în biserică (sub 1 metru înălțime), care ar fi fost perfect adaptată acelor vremuri și ușor de camuflat.”

Fig. 19 Interiorul Mănăstirii Corbii de Piatră (https://plecinlume.ro/2016/03/manastirea-corbii-de-piatra-jud-arges/)

Fig. 20 Interiorul Mănăstirii Corbii de Piatră (https://plecinlume.ro/2016/03/manastirea-corbii-de-piatra-jud-arges/)

Biserica rupestră de la Nămăești acesta se află în satul cu același nume din județul Argeș. Deși multe surse susțin că aceasta ar data încă din vreme dacilor creștini, începuturile sale sunt legate de descoperirea icoanei făcătoare de minuni, a Maicii Domnului, care se identifică cu perioada de domnire a lui Negru Vodă, dar variantele sunt diferite, alte voci susținând că aceasta a fost templu închinat lui Zamolxes.

“Se spune că Nămăeștii sunt cea mai veche mănăstire de maici din Țara Românească. Biserica mănăstirii se găsește într-o peșteră, ce adăpostește și o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni. O legendă spune că în acea peșteră ar fi dormit o noapte Sfântul Apostol Andrei.”

Deși nu se găsesc foarte multe informații despre originea ei, Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș, susține într-un interviu oferit ziarului Adevărul următoarele: “O altă teorie, deocamdată neverificată arheologic, pentru că nu s-au întreprins cercetări arheologice sub acest aspect, este aceea că bisericuța săpată în stânca unde a fost descoperită icoana, datează de pe vremea când, de teama persecuțiilor care amenințau creștinismul, această religie se propovăduia în taină, prin peșteri. Cert este că, în biserica Mănăstirii Nămăești, printre vechile picturi cu sfinți, zugrăvite prin tehnici rudimentare pe zidul rece de piatră și șterse încet și ireversibil de trecerea sutelor de ani, se află una dintre cele mai vechi icoane ale lumii creștine – piesa de referință a bătrânului lăcaș – o icoană atribuită Evanghelistului Luca și considerată de cei care vin să-și găsească liniștea și vindecările aici, implorând mila Fecioarei Maria, drept una făcătoare de minuni.”

În prezent se caută diferite forme de promovare ale acestor locuri, pentru a încuraja turismul din zona așezărilor rupestre din Argeș.

Fig. 21 Exteriorul Mănăstirii de la Nămăești ( Consiliu Județean Argeș)

Mănăstirea Cetățuia din Argeș este considerată “Meteora României”, acest lucru datorându-se poziționării sale pe o stâncă, la o altitudine de 880 de m, față de pământ, fiind una dintre cele mai severe sihăstrii din România deoarece toate cele necesare sunt aduse acolo cu un funicular. Aceasta a fost construită în secolul al XIII-lea.

Scriitorul Petre Ispirescu spune despre acest loc că "te simți mai aproape de Dumnezeu. Un fel de teamă neînțeleasă ți se strecoară în inimă; rămâi uimit de atâta mărire și pari că ești pe altă lume."

Se spune că acest loc împreună cu Biserica de la Nămăești și cu Corbii de Piatra ar forma un triunghi , supranumit triughiul sacru/magic al Argeșului, dar după ce s-au luat măsuratori asupra acestor locuri s-a dovedit că totul era doar o legendă din străbuni.

Fig. 22 Imagine surprinsă cu drumul și localizarea mănăstirii Cetățuia (www.panoramio.ro)

Cap.4.:Turismul și asezările rupestre în județul Buzău

4.1: Turismul în Buzău

În Buzău regăsim, în mare parte, turimul rural, majoritatea destinațiilor turistice se conturează în jurul comunelor, satelor, etc.

„Municipiul Buzau in sine nu este o destinație turistică cunoscută, atracțiile turistice fiind rare sau necunoscute.

Orașele mari din apropierea municipiului Buzău sunt Ploiești (cca.50km), București (cca.100km) Râmnicu Sărat (cca. 50km) și Brașov (cca.150km).Județul Buzău este situat in sud-estul României, între 44 44' și si 45 49' latitudine nordică și între 26 04 ' 27 26 ' longitudine estică.

Județul se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăște din curbura Carpaților.

Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează județul Buzău: la nord se găsesc Munții Buzau, parte din Carpații de Curbură, la sud se găsește campia, aparținând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi.

Suprafața județului este de 6103 kmp. Populatia Judetului numara 520.000locuitori.

Orașul Buzău este reședința administrativa a județului și se află pe malul râului Buzău.

Subsolul este bogat in depozite de sare, gaze naturale , cărbune, ape minerale, chihlimbar, etc.

Regiunea Munții Buzăului/ Dealu Mare are un potențial turistic enorm dar dezvoltarea turistică a acestei zone este încă la începuturi. Datorită infrastructurii de nivel scăzut sau mediu, regiunea este încă un “Rai Secret” ce oferă frumuseți naturale si sălbatice amestecate cu tradiții si atracții rurale ale subcarpaților/Carpaților României.

Atracțiile turistice principale din Munții Buzăului si Dealu Mare sunt: turism de recreere, turism de aventură si sport, turism rural si ecologic ,turism oenologic.

In ceea ce privește cazarea si gastronomia, infrastructura nu este complet dezvoltată .Unele regiuni turistice din zonă dispun de o oferta destul de mare de pensiuni si hoteluri, înalte regiuni structura de cazare lipsește cu desăvârșire.

Turismul rural este preponderent oferind cazare la pensiuni agroturistice. Hoteluri internaționale nu exista, cu excepția orașului Buzău. Restaurantele sunt destul de rare in toata regiunea. In schimb, un număr destul de mare de pensiuni oferă cazare

4.2 Principalele atracții turistice din Buzău

Orașul Buzău este cunoscut pentru istoria bogată, a apărut odată cu Țara Românească.” Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine. “

„În municipiul Buzău există opt monumente istorice de arhitectură de interes național: ansamblul bisericii „Nașterea Maicii Domnului” (denumită popular biserica Greci, sau biserica Neguțători, datând de la 1649), format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță; clădirea Tribunalului (secolul al XX-lea); biserica „Buna Vestire” a fostei mănăstiri a Banului (secolul al XVI-lea); ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Broșteni, datând din 1709 (cu biserica și clopotnița ridicată în 1914); ansamblul Episcopiei Buzăului, cuprinzând biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1649), paraclisul (1841), palatul episcopal (secolul al XVII-lea), seminarul vechi (1838), cancelaria (secolul al XIX-lea), turnul-clopotniță și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea); Casa Vergu-Mănăilă (secolul al XVIII-lea, azi Colecția de etnografie și artă populară a Muzeului Județean Buzău); biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” (1914); și Palatul Comunal (1899–1903, sediul Primăriei).”

Fig. 23 Orașul Buzău (http://www.turismland.ro/orasul-buzau/)

Râmnicul Sărat este un municipiu din județul Buzău, este situat în nordul Munteniei. Are o importanță istorică ridicată, cea mai veche mențiune a lui datând din 1439, când negustorii moldoveni, ruși, poloni vorbesc de prerogativa comerciala, oferită de domnitorul Vlad Dracul, prin plata vămilor, dar nu se știe dacă se face referire la râu sau la oraș, mai fiind odată menționat în 1474.

Cele mai importante atracții turistice sunt complexul brâncovenesc care poartă hramul Adormirii Maicii Domnului și fiind ridicată de către unchiul Mihail Cantacuzino, fiind reprezentat de un ansamblu de chilii și o curte în care se puteau vedea diferite activități artistice.

Fig. 24 Primăria din Ramnicul Sărat (Andrei Stroe)

Vulcanii noroioși se află în localitatea Berca și reprezintă una dintre atracțiile turistice principale ale acestor locuri. Au fost descoperiți în anul 1867, în timpul unor căutări de zăcăminte petroliere organizate de către francezul H. Cognand. Acești sunt deosebiți prin conurile craterelor care sunt în continuă fierbere, fiind o arie protejată de interes național.

Fig. 25 Vulcanii Noroioși (Malte Jörn Krafft)

Fig. 26 Vulcanii noroioși, Berca, Buzău ( Malte Jörn Krafft)

Barajul Siriu este un alt loc care atrage atenția turiștilor, situat în localitatea cu același nume, având o lungime de 10 m, fiind deosebit prin priveliștea oferită, privit de sus se poate observa o mare de apă între munți, ceea ce oferă un peisaj deosebit.

Fig. 27 Partea estică a barajului Siriu ( Florin Photo Gallery)

Dealul cu lilieci se află pe teritoriul comunei Cernătești, din Buzău și este o rezervație naturală cu o suprafață de 10,59 de hectare și este situat la baza munților Buzăului.

“Rezervația naturală „Dealul cu Lilieci” a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și reprezintă o arie naturală în Dealul Săpocii, cu rol de protecție pentru specia floristică de liliac sălbatic (Syringa vulgaris).”

Fig. 28 Imagine de pe "dealul cu lilieci" (News Buzau)

În Buzău se mai identifică un tip de turism foarte apreciat, respectiv turismul culinar, reprezentativ pentru zona Dealul Mare, fiind una dintre cele mai recunoscute regiuni viticole. Zona este recunoscută pentru vinuri, brânzeturi și cârnați cu o tradiție de peste 2000 de ani.

“O alta atracție o reprezintă evenimentele de factura culinara, precum Sărbatoarea Tamaioasei, din septembrie, Sărbatoarea vinului de Breaza, Festivalul carnatilor de Plescoi, Parada Gospodarilor si Sarbatoarea Usturoiului. „( https://turism.bzi.ro/turism-culinar-dealu-mare-buzau-16611)

Podgoria de la Dealul Mare, are o lungime de 65 km și o lățime care variază între 3-12 km.

și colaboratorii susțin, în cartea ''Podgoriile și vinurile României'',” soiul Gordin, specific podgoriei Dealu Mare în perioada prefiloxerică (înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea), și-ar trage numele de la generalul Gordinus, comandant al unei legiuni romane stabilită pe aceste plaiuri în secolul al II-lea. Tot în această podgorie, prin secolul al IV-lea, regele vizigot Atanaric și-a ascuns comoara, cunoscută sub numele ''Cloșca cu puii de aur'' sau ''Tezaurul de la Pietroasa''. Se pare că încă de atunci, în această regiune se cultiva viță-de-vie.”

Fig. 29 Podgoria de la Dealul Mare (Agerpress, Cristian Nistor)

Deși atracțiile turistice din județul Buzău sunt nelimitate, unele dintre cele mai importante dintre ele sunt așezările rupestre. Multă lume nu a auzit de aceste așezări rupestre deși ele au o istorie îndelungată

4.3 Infrastructura în județul Buzău

Fig. 30 Harta numărului de turiști sosiți în anul 2017 în județul Buzău

După cum se poate observa numărul de sosiri în județul Buzău, este destul de scăzut, înregistrându-se un număr total de,conform INSSE, de 91.252 de sosiri în anul 2017,cele mai multe fiind înregistrate în Municipiu Buzău și Merei.

Fig. 31 Harta înnoptărilor turiștilor din anul 2017 din județul Buzău

Harta de mai sus prezintă înnoptările turiștilor din anul 2017 în județul Buzău, conform INSSE, este înregistrat un număr total de 197.583, cel mai mare număr fiind înregistrat în Municipiul Buzău și în Merei

Fig. 32 Harta structurilor de cazare din anul 2017 din județul Buzău

După cum bine se observă pe harta structurilor de primire, numărul acestora este destul de scăzut, cele mai multe fiind înregistrate în Merei, cu un număr de 24, urmat de Municipiul Buzău , cu un număr de 13 de unități de primire, fiind un număr total de 103 în tot județul.

Fig. 33 Harta capacității de cazare înregistrate în anul 2017 în județul Buzău

Capacitatea de cazare este destul de scăzută, înregistrându-se în anul 2017, un număr total de 3518, cel mai mare fiind înregistrat în Merei, locul în care sunt și cele mai multe unități de primire, următă de Municipiul Buzău, cu un număr de 778.

4.4 Infrastruca de transport în Buzău

Fig. 34 Trasee din interiorul orașului Buzău prin intermediul autobuzelor ( Catalin Ghiță )

Imaginea de mai sus face referire la linii de autobuze din interiorul orașului Buzău.

De asemenea pentru toți cei care vor să ajungă în orașul Buzău pot opta pentru transportul feroviar, gara din Buzău având o vechime de aproximativ 150 de ani, fiind situată în zona central-sudică a orașului, aceasta dispune de 5 lini, pentru transportul de călători și încă 14 pentru transportul de marfă.

Pentru transportul din interiorul județului Buzău majoritatea localnicilor, apelează la autogara din Buzău, care pe lângă rutele din interiorul județului, au și transport pentru toate orașele mari din țară (Iași, București, Brașov, etc) dar și transport internațional.

4.5 Așezările rupestre din județul Buzău

Fig. 35 Harta traseu așezări rupestre din zona Buzioru (www.buzioru.ro)

Sunt reprezentate de un complex de relicve ale unor edificii rupestre care sunt situate în culmea Ivănețu dar și în Masivul Siriu, precum și în zona învecinată din Subcarpații de Curbură, pe un areal de peste 80 km. O parte dintre aceste ansambluri rupestre au fost folosite pe plan religios, ele au o istorie destul de îndelungată, o parte dintre ele se încadrează în epoca bronzului (cultura Monteoru) dar au fost atestate documentar prima oară în secolul al XVI-lea, moment în care a aparut curentul anahoretism, care avea la bază amenajarea de bisericii și chilii în piatră.

Deși indicațiile cronologice despre aceste întemeierea acestor așezăminte lipsesc, insuficiența informațiilor documentare și aspectul lor de multe ori straniu sau romantic au iscat o întreagă literatură ce a propus datarea lor în preistorie, dar mai ales în perioada de început a creștinismului  în secolele III-IV.”

“Argumente aduse de cei care coboară datarea lăcașurilor de cult creștine spre începutul primului mileniu se referă la existența crucilor de Malta cioplite pe pereți – specifice secolelor IV – VI, la elemente de factură gotică precum și la diferențele dintre tehnicile de dăltuire succesivă în piatră – folosirea dălților fine cu mai mulți dinți fiind similară procedeelor identificate la Sarmisegetuza Regia și Șinca Veche.”

„Așezămintele rupestre sunt accesibile pe jos sau cu calul, ajungerea la obiective necesitând o rezervă semnificativă de timp. Arealul este sălbatic și vast, adesea marcajele și hărțile dovedindu-se inutilizabile. GPS – ul oferă puțin ajutor iar telefonia mobilă nu acoperă decât zonele de culme. Există câteva persoane care pot face serviciul de călăuză, dar nu este clar în ce condiții.”

“Între satele Nucu din comuna Bozioru și Aluniș din comuna Colți pe culmile Spătarului și Martirei, se afla cel mai important complex de vestigii rupestre din munții Buzăului.”

Se găsesc mai multe tipuri de așezări rupestre, acestea fiind împărțite în ansambluri rupestre, biserici rupestre și chilii rupestre.

Ansamblul de la Aluniș este o biserică parohială, în trecut fiind un complex monahal, conține un turn și o clopotniță, fiind regăsite lângă un cimitir și o curte exterioară frumos amenajată. Pe lângă altar, naos și pronaos, exista și 7 chilii săpate în stâncă, fiind amenajate pe 2 nivele, dar care în urma cutremurelor din ultimii ani, care au provocat căderi de bolovani, sunt parțial deteriorate.

“Deși pisania din 1903 dă – în baza tradiției, ca an de înființare 1277, alte opinii îi situează originea în secolele III-VI, cu toate că reperele cronologice descoperite plasează întemeierea schitului la mijlocul secolului XVI. Tradiția orală pune ctitorirea pe seama a doi laici, ciobanii Simion și Vlad. Existența acestora ca personaje reale este relevată de un act de confirmare din data de 20 iunie 1742 al închinării mănăstirii de la Aluniș – existent în fondul de documente al Episcopiei Buzăului”

Perioada monahală s-a terminat după anul 1864, când aceasta a ajuns biserică, aceasta devenind și un important punct de atracție turistică și religioasă.

Fig. 36 Exteriorul Bisericii ruprestre de la Aluniș ( Sursă: Ursu Adrian)

Fig. 37 Interiorul bisericii rupestre de la Aluniș ( Sursă: Adrian Ursu)

Fig. 38 Chilie Aluniș (Nicu Bunu)

Schitul Agaton este situat la marginea unei pante, la aproximativ 5 km de satul Nucu, fiind format din 3 așezări rupestre. Prima este reprezentată de Agatonul nou unde sunt săpate 5 încăperi în stâncă, dintre care trei formau naosul, pronaousul și altarul pentru biserică, o altă încăpere este situată pe lângă altar iar cealaltă era folosită pe post de beci și se afla sub naos.

Fig. 39 Schitul Agatonul nou din interior (Nicu Bunu)

Agatonul Vechi în prezent este o ruină, fiind formată din 3 cămăruțe “săpate într-un martor de eroziune și a funcționat după dezafectarea Agatonului Nou. La baza abrupturilor în buza cărora se află s-au descoperit oase umane cu urme de calcinație, care i-ar putea coborî perioada de datare în preceștinism”

Fig. 40 Ruinele Agatonului Vechi (Nicu Bunu)

Crucea Spătarului sau Crucea lui Agaton denumirea lor provenind de o legendă locală, care îl ilustrează pe un spătar, pe numele lui Cristea, care fiind recunoscător pentru locurile de ascunziș oferite de Munții Buzăului. După cum bine se știe, acesta are funcția de locaș cult, metoda de cioplire fiind identică cu cea de la Aluniș, fiind atribuită secolului XIII. “Un pomelnic grafitat existent la Agaton, începe cu Neagoe Basarab și primul episcop al Buzăului. Prima atestare documentară certă provine însă din 1587, deși există date care coboară – indirect, atestarea în anii 1523-1524. Pe fondul Războiul Ruso-Austro-Turc din 1735-1739 mănăstirea a încetat să funcționeze.”

Fig. 41 Crucea Spătarului (Nicu Bunu)

Peștera lui Iosif se află poziționată într-o stâncă cu formă piramidală, se localizează în apropierea satului Nucu, având hramul Sfântului Ioan Bogoslov. “reprezintă cea mai impozantă și mai bine conservată dintre sihăstrii”

„Prezența deasupra ușii de la intrare a simbolului paleocreștin ichtis, a condus la opinia existenței în acest loc a unei biserici paleocreștine, după cum alte elemente arhitecturale plasează originea schitului în secolele XIII sau X. Prima atestare documentară este însă din 1587, iar ultima din 1733. Dispariția sa ca ansamblu monastic este legată tot de Războiul din 1735-1739, deși folosirea sa a continuat ca locuință pînă în prima jumătate a secolului XIX”

Fig. 42 Exteriorul Peșterii lui Iosif ( Carmen Ștefan)

Schitul Fundătura se află în satul Nucu, în prezent se mai găsește o singură biserică, fiind reprezentată de o camera de pe o stâncă separată care s-a prăbușit, având hramul” Schimbarea la față. “

“Atestarea documentară (12 ianuarie 1679) plasează înființarea sa în prima jumătate a secolului XVI, iar dezafectarea sa s-a petrecut în 1864. În acest interval a funcționat ca schit atât de călugări (pînă în 1791 și după 1825) cât și de maici (1791-1825). Parte dintre urmele de dăltuială par să indice o vechime mai mare decât perioada de propagare a creștinismului.

Aici și-ar fi găsit refugiu din calea năvălitorilor turci Sfânta Teodora de la Sihla. Mai recent în 1821, latifundiarul și judecătorul de la Buzău Nica Mușceleanu din Merei a murit aici, unde era retras cu alți băjenari fugiți din calea zaverei”

Fig. 43 Imagine din exteriorul Peșterii Fundătura (Carmen Ștefan)

Schitului lui Porfirie s-a format prin prăbușirea unei bucăți de rocă, prăbușită din vârf, care a format un mic adăpost pentru cei ce au stat acolo.

“Dovezile arheologice indică mai multe perioade de locuire, epoca bronzului – cultura Monteoru, Hallstadul târziu, iar ultima în secolele XVII-XVIII. Cercetări recente demonstrează că grota a început să fie folosită în scopuri culturale cu mare probabilitate în neoliticul tîrziu sau eneoliticul timpuriu. Prima mențiune documentară a apărut în 1639 și ultima în 1733, dar dovezile arheologice indică funcționarea sa pînă în secolul XVIII. Desenele reprezentând pumnalele de tip akinakes aparțin secolelor VI-IV î.e.n.”

Bucătăria este o fostă biserică rupestră prăbușită, aflată într-o pantă din nord vestul Crucii Spătarului. Aceasta este reprezentată de o ruină în prezent, recunoscându-se doar altarul, o parte din perete fiind prăbușit.”  Numele provine de la stratul gros de funingine de pe tavan.

Fig. 44 Ruină ce întruchipeză Bucătăria (Nicu Bunu)

Chilia lui Dionisie Torcătorul, este una dintre cele mai bine conservate așezări rupestre, din această zonă. Chilia lui Dionisie Torcătorul se poate găsi la aproximativ 3 km de satul Nucu din județul Buzău.Această chilie se găsește la aproape 5 m, suspendată în aer, iar accesul în acest loc se face prin intermediul unei scări înalte și înguste din lemn

. Cronologic ,aceasta, este atestată in jurul anului 1639,neavând nicio dovadă a faptului că aceasta a functionat și ca biserica. Este pozitionată strategit,astfel încăt oferă “un camp vizual foarte larg[…]putând fi ținută sub observație întreaga Vale a Bordeiului până la Culmea Tocilor și Vârful Gotilor.”

Numele acestei chilii provine de la pustnicul care a locuit aici și care pentru a-și câștiga traiul torcea lână pe care, mai târziu, o schimba pentru cele necesare lui.

Fig. 45 Intrare în Chilia lui Dionisie Torcătorul (Nicu Bunu)

Fig. 46 Interiorul Chiliei lui Dionisie Torcătorul (Titi Tudorache)

Pentru a ajunge la Ghereta mergem pe o potecă nemarcată, unde obervăm, la marginea unei prăpastii o ruină, care poartă numele menționat anterior. Aceasta a fost distrusă apoape în totalitate de seiseme, dar se crede că își are originea prin secolul al XVI-lea.

Fig. 47 Imagine exterioară a ruinelor fostei biserici rupestre Ghereta (Nicu Bunu)

Piatra Îngăurită sau Arseniile

“Pe plafonul candva coborat se intrezaresc urmele uneltelor folosite la cioplire. Sunt aceleasi ca la Alunis, Sarmizegetusa Regia, Sinca Veche, de unde si aici un probabil loc de manifestare spirituală a ascetilor geto – daci. Bisericuta este constituita dintr-un altar, un naos, iar Pavel Chiahaia sustine si existenta unui pronaos. Altarul, orientat catre nord, contrar obiceiurilor crestinesti, denota ca locul putea servi si altor cauze decat celor religioase. In alternanta cu tehnica cioplirii prezentata anterior apare o alta, nu atat de fina, care ne vorbeste despre largirea ulterioara a spatiului interior, ca urmare, probabil, a reamenajarii ca lacas de cult. Tavanul este boltit, iar sub stratul de funingine, in afara urmelor de daltuiala, se regasesc nume scrise cu litere chirilice: Coman, Mihail, Stan etc. In exterior, nisele si adanciturile pentru grinzi presupun existenta unui pridvor sau a altor amenajari din lemn.”

În prezent se mai găsesc icoane, aduse de localnici, care se situează în locul fostului altar, din singurul care a mai rămas intact după trecerea timpului și a cutremurelor, aceasta fiind și una dintre cele mai vechi așezări rupestre ale zonei datând din secolul IV-VI.

Fig. 48 Vedere din exteriorul Peșterii Îngăurite (Nori Damar)

Peștera Căsoaia este o „pestera naturala, amenajata pentru locuire, prezinta urma de foc, inscriptii in chirilica si cateva insemne pictografice. La exterior apare si crucea de Malta. Din peretele de NV, spre nivelul superior se contureaza un horn ce dadea intr-o galerie cu o lungime de opt-noua metri, astazi astupata, care conducea intr-o alta incapere, ramasa neexplorata. Cu siguranta foarte veche, spun localnicii din Braesti, aici isi gaseau adapost stramosii.”

Pentru a ajunge acolo trebuie să urci printr-o intrare înaltă, ajungând într-o cămăruță, iar mai apoi etajul superior este tip galerie, acestea fiind elemente specifice secolelor XVI-XVII, dar regăsim și elemente specifice secolelor V-VI precum crucile de Malta.

Fig. 49 Exteriorul Peșterii Căsoaia ( https://turismbuzau.ro/casoaia/)

Peștera de la Culmea Pietrei există dovezi prin care se atestă locuirea ei încă din secolul al XIV, dar ea a fost găsită mult mai târziu, prin anul 1975. În urma fenomenelor naturale, intrarea în peșteră a devenit mai mare , datorită prăbușirii unuia dintre pereții acesteia, intrarea inițială fiind mult mai mică. Aceasta se găsește în satul Ruginoasa , din comună Brăești.

Fig. 50 Exteriorul Peșterii din Culmea Pietrei (https://turismbuzau.ro)

Gura hoților “pe vremuri, grota ar fi avut iesire in partea de sus, coridor blocat acum de un bolovan cazut, cel mai probabil, in timpul cutremurului din ‘77. In spatele peretelui de stanca, deasupra grotei, se descriu transee lungi de cateva zeci de metri, cu latime de un metru. Un arheolog amator ar fi sapat si ar fi descoperit resturi de lemn ars si ceramica, dovezi de veche locuire. Spune traditia ca, in vremuri indepartate, copiii se jucau in acest loc unde gaseau unelte din fier ruginite si fragmente de vase. Tinand culmea spre NV, in locul numit La Delut, acelasi arheolog ar fi descoperit morminte vechi, obiecte casnice si de podoaba.”

Fig. 51 Vedere din interiorul grotei hoților (www.turismbuzau.ro)

Fundul peșterii este deosebită prin istoria și artă, în trecut fiind considerată un loc cu funcții magico-religioase, având diferite reprezentări pe pereții acesteia .Majoritatea desenelor de pe pereți reprezintă arme precum săgeți, sulițe, dar și altele care sunt specifice artei rupestre din preistorie.

“In urma analizei vestigiilor s-au identificat trei perioade de locuire:

Sfarsitul epocii bronzului si inceputul epocii fierului (2000 – 1200 i.H.), cand comunitatile culturale locale de tip Monteoru si cele din vestul Europei practicau cultul armelor, ca ecou al progreselor metalurgiei si al increderii omului cu arma in forta sa;Hallsttat-ul tarziu, sfarsitul primei varste a fierului (sec. VI-IV i.H.), manuitorii pumnalelor akinakes fiind geto-dacii.Epoca feudala (sec. XIII – XIX), incizii facute de calugari sihastri si din sec. al XVII-lea, de inchinatorii Schitului rupestru Profiru amenajat aici.

Doar enumerarea perioadelor evidențiază o impresionanta continuitate de locuire si face din Peștera un monument excepțional. Istoricii si teologii sustin ca Fundu Pesterii arata ca „unele sihastrii au apărut in epoca pre-geto-dacica”, formând „o zona sacra”, unde se adorau armele, apa si soarele. Ulterior au devenit „patria” asceților geto-daci, care in „epoca martirilor” le-au cedat” misionarilor veniți din părțile Ciliciei” si asceților crestini, ca apoi sa se închege aici „cea mai puternica vatra sihastreasca, dupa Dacia Pontica (Dobrogea)”

Fig. 52 Inscripții de pe pereții din Fundul Peșterii (Cosmin Meleacă)

Din păcate, aceste edificii rupestre nu sunt destul de cunoscute în țara noastră deși ar putea reprezenta un punct de start pentru un turism mult mai dezvoltat în zona județului Buzău. Din cauza că acestea nu au fost conservate adecvat, multe dintre ele riscă să fie distruse de fenomenele naturale, iar o mare parte dintre acestea deja au fost distruse parțial.

O promovarea adecvată a acestor locuri, ar putea fi pentru început, una dintre schimbările principale care pot aduce un număr mai mare de turiști și ar ajuta din multe de vedere acest județ.

4.6 Propunere trasee turistice pentru județul Buzău

Fig. 53 Propunerea traseului 1

În imaginea de mai sus este primul traseu pe care îl propun, pe care l-am realizat cu ajutorul google.maps.com, pornește de la căsuța Luana care este o pensiune, cu specific traditional românesc, sustinând astfel antreprenorii locali, această locație oferind și mâncare tradițională, acesta fiind un atuu al acestui loc.

Fig. 54 Interiorul pensiunii Casuta Luana ( https://www.facebook.com/casutaluana/)

Fig. 55 Exteriorul pensiunii Căsuța Luana (https://www.facebook.com/casutaluana/)

De la pensiunea Căsuța Luana, vom pleca la pas spre așezările rupestre, având un traseu care durează aproximativ 5 ore, dus-întors.

Ne vom duce spre așezările rupestre prin satul Nucu, iar prima oprire la avea loc la Chilia lui Dionisie Torcătorul, vom continua să urcam spre Bisericuța lui Iosif, dar ne vom abate spre schitul Fundătura, iar mai apoi vom pleca spre Agatonul Nou, dar în trecere vom vedea și ruina Agatonul Vechi.

Fig. 56 Propunerea traseului 2

Pentru a doua zi, propun un traseu cu mașina de la pensiunea căsuța Luana spre complexul rupestru de la Aluniș, aici se va sta aproximativ două ore, de aici se va pleca spre Focu Viu de la Lopătari, unde se sta o oră iar mai apoi traseul nostru se va îndrepta către Barajul de la Siriu. Traseul are o durată de aproape 6 ore, dar vom include și o pauză de masa, cu produse tradiționale.

Fig. 57 Propunerea traseului 3

Pentru următoare zi propun un traseu în zona Cozieni – Pănătău – Nehoiu, aici se va vizita Peștera Malul cu Gaură, Peștera Înșelăției (Piatra Înșelăției), Peștera Gaura Tătarilor. Iar mai apoi vom merge în comuna Pleșcoi, aici se va lua masa, unde vom savura faimoșii cârnați de Pleșcoi și multe alte produse tradiționale, oferite de localnici.

Fig. 58 Propunere traseu 4

Pentru ultima zi, se propune un traseu care vizează tot Buzăul, cu o durată de aproximativ 8 ore( drum și opriri). De la pensiune, se va pleca către Vulcanii Noroioși, unde se va face o oprire de 1 oră, drumul va continua spre Crama Slanic, unde va avea loc o degustare de vin și se va lua prânzul, oprirea va dura aproximativ 2 ore. De aici traseul va continua spre orașul Buzău, unde se vor vizita cele mai importante atracții turistice( Muzeul Județean Buzău, parcu Crâng, Casa Vergu-Mănăilă)

Concluzia

Așezările rupestre reprezintă un punct de atracție turistică foarte important, atât în afara României, cât și în cadrul ei. Din punct de vedere turistic arhitectura rupestră este regăsită in multe parți ale lumii, fiind deosebită prin unicitatea ei.

Deși acestea la nivel internațional prezintă un interes ridicat pentru turiști și contribuie cu o bună parte la economia țărilor respective, la noi în țară acestea, de multe ori, nu sunt exploatate la adevărata lor valoare .

Ca o concluzie a acestui lucrării, consider că promovarea acestor locuri nu este una adecvată, astfel încât multe persoane nu cunosc edificiile rupestre din zona Buzăului. În urma acestui studiu, am constatat ca există o varietate foarte mare de informații cu privire la aceste locuri, dar, accesarea lor nu este destul de mare.

Ca o schimbare pe care aș aduce-o acestor locuri ar fi reabilitarea traseelor care vizează aceste obiective turistice, prin implementarea unor strategii de dezvoltare a zonelor respective, de asemenea amenajarea, marcarea și omologarea acestor trasee este importantă atât pentru siguranța turiștilor, cât și pentru dezvoltarea din punct de vedere economic a fiecărei regiuni în parte.

Zona Buzăului este pretabilă pentru dezvoltarea acestui tip de turism, însă neimplicarea actorilor direct interesați în evoluția zonei face grea, uneori imposibilă, accesibilitatea către trasee și implic obiective.

Listă de figuri

Fig. 1 .Interacțiunea turismului durabil într-o comunitate locală (Elena Turcov,2006) 11

Fig. 2 Repatiția pe continente în ceea ce privește câștigurile din turism între anii 2006 și 2009 12

Fig. 3 Imagine realizată din exteriorul Vaii Ihlara (Andra Gheorghe) 23

Fig. 4 Poza ansamblu mănăstirii Meteora 24

Fig. 5 Biserica Sfântă de la Rousanou,Meteora ( Dennis Javis) 25

Fig. 6 Exteriorul bisericilor rupestre de la Matera, Italia ( Radu Alexandru) 26

Fig. 7 Exterior Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta ( Ramirez Hun) 27

Fig. 8 Priveliște asupra ansamblului rupestru de la Orheiul Vechi ( http://unblogmobil.blogspot.com/2012/06/sa-descoperim-moldova-orheiul-vechi.html) 28

Fig. 9 Mănăstirea rupestră de la Țipova din exterior (Guttorm Flatabo) 29

Fig. 10 Harta vestigiilor rupestre din România ( http://arhimania.ro) 30

Fig. 11 Reconstituire a carierei de la Basarabi-Murfatlar cu localizarea ansamblurilor rupestre( Art Historia) 31

Fig. 12 Intrarea in complexul de galerii (Art Historia) 32

Fig. 13 Pemnița Monului (http://www.salajulpursisimplu.ro/jac-pemnita-monului-chiliile-caminului-piatra-nalta/) 33

Fig. 14 Chilia lui Daniil Sihastru (FOTO Hello Bukovina) 34

Fig. 15 Peștera cu sarcofage(Gigi Cepoiu) 35

Fig. 16 Peștera de la Limanu(Ecaterina Pop) 36

Fig. 17 Interiorul peșterii sfântului Ioan Casian(pr. Silviu Cluci) 37

Fig. 18 Interiorul peșterii Sfântului Andrei Constanța (Anca Maxim) 37

Fig. 19 Interiorul Mănăstirii Corbii de Piatră (https://plecinlume.ro/2016/03/manastirea-corbii-de-piatra-jud-arges/) 39

Fig. 20 Interiorul Mănăstirii Corbii de Piatră (https://plecinlume.ro/2016/03/manastirea-corbii-de-piatra-jud-arges/) 39

Fig. 21 Exteriorul Mănăstirii de la Nămăești ( Consiliu Județean Argeș) 40

Fig. 22 Imagine surprinsă cu drumul și localizarea mănăstirii Cetățuia (www.panoramio.ro) 41

Fig. 23 Orașul Buzău (http://www.turismland.ro/orasul-buzau/) 43

Fig. 24 Primăria din Ramnicul Sărat (Andrei Stroe) 44

Fig. 25 Vulcanii Noroioși (Malte Jörn Krafft) 45

Fig. 26 Vulcanii noroioși, Berca, Buzău ( Malte Jörn Krafft) 45

Fig. 27 Partea estică a barajului Siriu ( Florin Photo Gallery) 46

Fig. 28 Imagine de pe "dealul cu lilieci" (News Buzau) 47

Fig. 29 Podgoria de la Dealul Mare (Agerpress, Cristian Nistor) 48

Fig. 30 Harta numărului de turiști sosiți în anul 2017 în județul Buzău 49

Fig. 31 Harta înnoptărilor turiștilor din anul 2017 din județul Buzău 50

Fig. 32 Harta structurilor de cazare din anul 2017 din județul Buzău 51

Fig. 33 Harta capacității de cazare înregistrate în anul 2017 în județul Buzău 52

Fig. 34 Trasee din interiorul orașului Buzău prin intermediul autobuzelor ( Catalin Ghiță ) 53

Fig. 35 Harta traseu așezări rupestre din zona Buzioru (www.buzioru.ro) 54

Fig. 36 Exteriorul Bisericii ruprestre de la Aluniș ( Sursă: Ursu Adrian) 56

Fig. 37 Interiorul bisericii rupestre de la Aluniș ( Sursă: Adrian Ursu) 57

Fig. 38 Chilie Aluniș (Nicu Bunu) 57

Fig. 39 Schitul Agatonul nou din interior (Nicu Bunu) 58

Fig. 40 Ruinele Agatonului Vechi (Nicu Bunu) 59

Fig. 41 Crucea Spătarului (Nicu Bunu) 60

Fig. 42 Exteriorul Peșterii lui Iosif ( Carmen Ștefan) 61

Fig. 43 Imagine din exteriorul Peșterii Fundătura (Carmen Ștefan) 62

Fig. 44 Ruină ce întruchipeză Bucătăria (Nicu Bunu) 63

Fig. 45 Intrare în Chilia lui Dionisie Torcătorul (Nicu Bunu) 64

Fig. 46 Interiorul Chiliei lui Dionisie Torcătorul (Titi Tudorache) 65

Fig. 47 Imagine exterioară a ruinelor fostei biserici rupestre Ghereta (Nicu Bunu) 65

Fig. 48 Vedere din exteriorul Peșterii Îngăurite (Nori Damar) 66

Fig. 49 Exteriorul Peșterii Căsoaia ( https://turismbuzau.ro/casoaia/) 67

Fig. 50 Exteriorul Peșterii din Culmea Pietrei (https://turismbuzau.ro) 68

Fig. 51 Vedere din interiorul grotei hoților (www.turismbuzau.ro) 69

Fig. 52 Inscripții de pe pereții din Fundul Peșterii (Cosmin Meleacă) 70

Fig. 53 Propunerea traseului 1 71

Fig. 54 Interiorul pensiunii Casuta Luana ( https://www.facebook.com/casutaluana/) 72

Fig. 55 Exteriorul pensiunii Căsuța Luana (https://www.facebook.com/casutaluana/) 72

Fig. 56 Propunerea traseului 2 73

Fig. 57 Propunerea traseului 3 74

Fig. 58 Propunere traseu 4 75