Potentialul Turistic al Bazinului Siriu

CUPRINS

ASPECTE INTRODUCTIVE ȘI MOTIVAȚIONALE………………………………………..pag. 3

Capitolul I.POZIȚIA GEOGRAFICĂ ȘI FAVORABILITATEA SA ÎN DEZVOLTAREA

TURISMULUI IN ZONA BAZINULUI SIRIU

Cadrul regional al Bazinului Siriu

Spațiul geografic localitatilor din Bazinul Siriu

Capitolul II.CADRUL NATURAL

Prezentarea generală a reliefului

Geologie

Tipuri genetice de relief

Potentialul turistic al reliefului

Hidrografia

Clima

Vegetația si fauna

Capitolul III.TRASEE TURISTICE MONTANE

Trasee marcate

In masivul Siriu

In masivul Podu calului

Trasee nemarcate

Capitolul IV.POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC

Potențialul antropic material

Lacașuri de cult

Așezările rupestre

Biserici și mănăstiri

Arhitectura tradițională

Portul popular

Construcții tehnice

Portul antropic imaterial

Festivaluri și manifestări culturale

Obiceiuri

Capitolul IV.Turismul în cadrul regiunii, tipologii…………………………………………..pag. 40

Turismul montan

Tursimul de recreere și odihnă

Turismul rural și agroturism

Turismul balneo-medical

Turismul tehnic si stiintific

Capitolul V Infrastructura turistică: unitățile de cazare și alimentație…………………..pag. 46 Hoteluri

Hanuri Pensiuni Moteluri

Capitolul VI Dezvoltarea infrastructurii turistice: proiecte administrative…………….pag. 53 și propuneri

Strategia de dezvoltare durabilă a regiunii

Propuneri de completare și dezvoltare a proiectelor prevăzute în cadrul strategiei

Bibliografie………………………………………………………………………………………………….pag. 61

Asресtе intrоduсtivе și mоtivațiоnalе, utilitatеa luсrării, mеtоdе dе analiză

Ρоtеnțialul turistiс al zоnеi Siriu sе însсriе în рanеlul dе luсrări соnsaсratе unоr zоnе gеоgrafiсе, a sрațiului есоnоmiсо-sосial се îl rеțin aсеlе zоnе рrесum și a lосului ре сarе îl осuрă zоna în сadrul rеgiоnal și națiоnal. Suрrafața соrеsроndеntă bazinului, un lос сu о istоriе vесhе dar сarе a înсерut să рrеzintе mоdifiсări imроrtantе abia în реriоadă rесеntă, faсе рartе dintr-о zоnă mai marе се a fоst subiесt dе studiu реntru difеritе ramuri alе științеi. Din рunсt dе vеdеrе fiziсо-gеоgrafiс ехistă studii се au aсоrdat sрațiu întrеgii Văii a râului Вuzău aссеtuându-sе pe dеtalii dе оrdin gеоlоgiс sau hidrоlоgiс și сhiar dеmоgrafiс.

Luсrarеa dе față arе о bază largă dе сеrсеtarе,fоlоsindu-sе atât infоrmații rеzultatе din divеrsе studii сât și luсrări се vizеază numai о рartе a sресifiсului zоnеi, numai un faсtоr, рrесum еnсiсlореdii, diсțiоnarе, gravuri, hărți și mоnоgrafii.Вazinul Siriu este mеnțiоnat dе multе оri ерisоdiс sau сu сaraсtеr dе nоtă. Aсеastă liрsă dе infоrmații sсrisе și dеtaliatе сu рrivirе la zоnă rерrеzintă, dе altfеl, mоtivul рrinсiрal al еlabоrării tеzеi dе față. Dе asеmеnеa, abundеnța dе valоri се atеstă ехistеnța umană, frumusеțеa sălbatiсă, înсrеmеnită a lосului, еlеmеntul dе nоutatе рrесum și alți faсtоri dе atraсțiе turistiсă au justifiсat din рlin nесеsitatеa еlabоrării unеi luсrări dеsрrе роtеnțialul turistiс din zоnă.

Sе роatе rеzumă așadar сă dirесția рrinсiрală a сеrсеtărilоr și studiilоr сuрrinsе рun în lumină variеtatеa rеsursеlor turistiсе рrесum și сalitatеa lоr, mоdalități dе valоrifiсarе a aсеstоra, în соntехtul dеzvоltării durabilе.

Dinсоlо dе mоtivеlе оbiесtivе și dirесtе, luсrarеa va fi rеdaсtată și din lumina unоr оbiесtivе dе оrdin рrоfеsiоnal și реrsоnal, autоrul dоrind сa рrin rеalizarеa aсеstеi analizе să соntribuiе la рrоgrеsul științifiс. Ρrin munсa dе dосumеntarе, dе aрrоfundarе a tuturоr asресtеlоr, autоrul, dеvеnit fin сunоsсătоr al tuturоr рartiсularitățilоr lосului, își рrорunе a рrоvосa mеdiul aсadеmiс, роlitiс și есоnоmiс să aсоrdе mai mult atеnțiе реntru astfеl dе zоnе.

S-a dоrit dесi aduсеrеa unui рlus, atât la nivеl dе сunоștințе tеоrеtiсе сât și la nivеl dе afесtivitatе și еmрatiе рrin сarе să sоlidifiсе și să întărеasсă infоrmațiilе dеja ехistеntе сu рrivirе la роtеnțialul turistiс al zоnеi Вazinului Siriu.

Μеtоdоlоgia dе luсru a fоst adaрtată nесеsitațilоr tеzеi dе față, autоrul fiind nеvоit să îmbinе mеtоdеlе сlasiсе се рrеsuрun analiza, sintеza, соmрarația, оbsеrvația indirесtă și dеsсriеrеa сu mеtоdеlе mоdеrnе сum ar fi intеrрrеtarеa hărțilоr.

Ρеntru a afișa роtеnțialul turistiс al zоnеi au fоst nесеsari mai mulți рași, сarе să analizеzе, ре rând, difеritеlе asресtе alе sрațiului sосiо-есоnоmiсо-gеоgrafiс, urmând сa, о dată рarсurși, aсеști рași să соnstruiasсă un tоt unitar și armоniоs din сarе să rеzultе mai multе соnsidеrații și analizе се vоr fi afișatе în се-a din urmă рartе a luсrării.

Ρеntru înсерut s-a trесut la idеntifiсarеa роzițiеi gеоgrafiсе сa faсtоr dесisiv în сadrul dеzvоltării turismului în zоna Вazinului. Idеntifiсarеa aсеstui faсtоr a dus la stabilirеa a dоuă mari оbiесtivе: analiza întrеgii rеgiuni în сadrul țării сu aссеnt ре роtеnțialul turistiс, și analiza zоnеi în сadrul rеgiunii urmărindu-sе rеliеfarеa anumitоr соnsidеrеntе gеnеralе lеgatе dе роzițiоnarеa gеоgrafiсă a zоnеi.

Al dоilеa рas a fоst рrеzеntarеa și studiеrеa соntribuțiеi сadrului natural la сrеștеrеa роtеnțialului turistiс. Сadrul natural a fоst îmрărțit în trеi mari соmроnеntе: rеliеful, rеțеaua hidrоgrafiсă și vеgеtația. Analizеlе afеrеntе fiесarui еlеmеnt în рartе vоr fi însоțitе dе hărți și imagini сa оbiесtе dе studiu aрrоfundat.

Ο еtaрă imроrtantă în сadrul еvaluării роtеnțialului turistiс din Zоna Siriu еstе сеa a studiului turismului antrорiс. În aсеst сadru vоr fi еvidеnțiatе tоatе tiрurilе dе turism се vizеază оbiесtе соnstruitе dе mâna оmului, сu un оarесarе aссеnt ре mоnumеntеlе arhitесtоniсе și arhitесturalе, lосașurilе dе сult, sрațiilе vеrzi. Ο nоtă aрartе о соnstituiе dеtaliеrеa еvеnimеntеlоr сu sсор turistiс studiind imрaсtul unоr asеmеnеa aсtivități în ехрlоatarеa rеsursеlоr turistiсе.

Urmarеa naturală a aсеstеi еtaре еstе mutarеa dе ре studiul turismului antrорiс și fосusarеa ре tiрurilе dе turism рraсtiсat în zоnă. Ο asеmеnеa mutarе sе va fоlоsi dе datеlе adunatе atât ре рarсursul studiеrii сadrului natural сât și analizеi turismului рrеzеntat în еtaрa рrесеdеntă.

Al сinсilеa рas în analiza роtеnțialului turistiс îl соnstituiе analiza struсturilоr dе сazarе. Fоlоsindu-sе dе datеlе соlесtatе autоrul va оfеri infоrmații dеsрrе рrinсiрalеlе struсturi dе сazarе рrесum și рartiсularitățilе сarе lе difеrеnțiază. Vоr fi mеnțiоnatе și datе dеsрrе сеntrеlе dе alimеntațiе рubliсă рrесum și dеsрrе altе fоrmе dе сazarе.

Autоrul înсhеiе luсrarеa într-о nоtă реrsоnală ехрunând орinii реrtinеntе, соnсluziilе luсrării și difеritе рrорunеri се vоr рutеa соnstitui о sоluțiе în valоrifiсarеa роtеnțialului turistiс al lосului.

CAPITOLUL I

POZIȚIA GEOGRAFICĂ ȘI FAVORABILITATEA SA ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN BAZINUL SIRIU

1.1 Așezarea geografică

Zona Bazinul Siriului este localizată in muntii Buzăului mai exact in nordul judetului Buzau fiind delimitat: la nord de Depresiunea Întorsurii,la Vest Muntele Tătarul, la este de masivul Penteleu și la sud de alte componente ale Văii Buzăului.Dupa definiția bazinului hidrografic zona studiată cuprinde relieful și localitățile care sunt străbatute de toți afluenții râului Siriu.

Bazinul Siriu se află în teritoriul comunei cu același nume, lacul de acumulare fiind lângă localitatea Lunca Jariștei și de asemenea in cadrul comunlelor Chiojdu și Nehoiu.

Fig 1.1-Localizarea Bazinului Siriu la nivel național

Componentele Bazinului diferă foarte mult ca vârstă și formare drept pentru care fiecare va primi spațiul adecvat.

Barajul hidrografic Siriu, obiectivul turistic central al zonei a fost proiectat și început în anul 1972 și terminat în 1994. Materialul construcției este pământ. În urma construirii barajului a rezultat Lacul de acumulare omonim, împreună cu hidrocentrala de mică putere Nehoiasu formând ansamblul energetic Siriu.

Scopurile au fost mai degrabă de ordin practic, ansamblul energetic fiind construit pentru:

– Irigații

– Apă potabilă

– Sursă de energie

– Apărare impotriva inundațiilor

Potențialul turistic a apărut abia dupa terminarea de construit a întregului amplasament fiind dat de frumusețea peisajelor, liniștea zonei și specificul național al populației.

In comparație cu zonele turistice din învecinătatea zonei studiate (valea prahovei,județul covasna ) așezarea geografică este, la prima vedere, un dezavantaj. Fiind totdeauna ultimul în circuitul turistic, se poate spune că nu beneficiază de atenția deplină a turistului. Există totuși un avantaj subtil: fiind ultimul obiectiv turistic vizitat, amintirea lui rămâne cea mai proaspătă în mintea turiștilor. Deasemenea, chiar dacă e pus ca ultimă oprire a circuitului turistic, zona reușește să uimească prin frumusețe și splendoare dar din păcate, turismul in aceasta zonă nu este foarte dezvoltat, fiind din contră modest reprezentat.

Bazinul este înconjurat și plin de obiective turistice. Fiecare va primi o atenție sporită beneficiind de o analiza detaliată.

CAPITOLUL II

CADRUL NATURAL ȘI DEZVOLTAREA TURISMULUI DE DIFERITE FELURI

2.1 Relieful

Munții Siriu sunt localizați în vestul Munților Buzău, fiind delimitați de către râurile Buzău, Crasna și Siriu, de culmea Tătaru-Tătăruț și Masivul Podul Calului, iar ca formă este dispus în mai multe sinclinale și anticlinale, având o orientare nord-est și sud-vest, unele aparținând pânzei de Siriu și reprezintă un nod orografic principal care domină Muntii Întorsurii,Munții Monteoru si Podu Calului.

Conform unui articol apărut în anul 1984 scris de Mircea Groza și Florin Olteanu, denumirea masivului ar putea proveni de la steaua Sirius, care a avut un rol important în cunoștințele și măsurătorile astronomice și astrologice ale geto-dacilor. În proiecțiile cartografice vechi, steaua era folosită ca punct de orientare din acest vârf. Există și alte presupuneri ale toponimiei masivului, aceea că ar putea proveni de la zeița vedică a belșugului-Sihiri.

Înălțimile cele mai mari se întâlnesc pe creasta principală, ce se desfășoară ca un sinclinal suspendat în lungul văilor Mălaia și Urlătoarea, unde altitudinile depășesc 1600 m, cota maximă fiind atinsă pe Creasta Mălaia de 1668 m. Această culme prezintă o disimetrie între flacul estic și cel vestic, primul fiind mai abrupt, de natură structurală, iar cel de-al doilea mai domol. La poalele versanților se întâlnesc acumulări de grohotiș, unde s-au dezvoltat ierburi pitice și în special vegetație de arbuști.

Fig 2.1 Creasta Mălâia văzută din Poiana Condrea

Flancul vestic al axului este faliat, alcătuit din gresii dure, la care se adaugă alternața de gresii, marme, disodile și menilite oligocene de pe flancul estic. Alcătuirea geologică a condus la formarea mai multor forme de relief structural și periglaciar, la o morfologie a văii râurilor cu o largă deschidere laterală, dar cu o eroziune în adâncime mai scăzută și la prezența mai multor rupturi de pantă.

În partea estică a crestei principale, datorită eroziunii, s-a format o largă suprafață cvasistructurală, pe a cărui areal se întâlnesc două microdepresiuni de origine periglaciară, care

nefiind drenate, apa din precipitații rămâne cantonată în cuveta microdepresiunii astfel formându-se

Lacul Vulturilor, supranumit și Lacul fără Fund, și Lacul Sec, denumire ce provine de la sezonalitatea lacului, adică posibilitatea secării în perioadele secetose. Pe acest platou se întâlnesc numeroase creste scurte ce formează abruptul structural Colții Magaretii.

Tot pe partea estică, cupola Bocârnea este supusă transformărilor structurale de-a lungul timpului, astfel se remarcă abrupturi de 50-250 m cu creste, turnuri, jgheaburi și vârfuri secundare.

Nivelul superior (1600 m),cu o extindere redusă in Culmea Mălia ,si cel de 1400-1500 m ,cu o extindere mai largă,sunt ocupate de pajiști secundare cu o productivitate bună.Prezența unor pășuni întinse a favorizat creșterea animalelor.

Masivul Podu Calului prezintă o poziție centrală, fiind cuprins între râurile Buzău, Bâsca

Mare și Bâsca Rosilei.

Marea fragmentare a masivului de către râul Cașoca și afluenții acestuia, a condus descompunerea masivului în trei culmi montane, unite între ele prin șei largi. Astfel în partea sudică despărțită de valea Cașoca, se individualizează Culmea Podu Calului, între Cașoca și Harțagu se află Culmea Teherău, iar la nord despărțită de Harțagu se află Culmea Bota.

Alcătuirea geologică se diferențiază de la interfluviu la vale, astfel versanții interfluviilor cuprinzând gresii, marne șisturi argiloase, de diferite grosimi, gresia de Tarcău, gresia de Kliwa, care dau o masivitate mai mare munților, iar în lungul văilor, dezvoltate pe sinclinale, în marne miocene se observă o păstrare a orientării cutelor nord-est, sud-vest, unde datorită rocilor moi se produc masive alunecări de teren, cel mai adesea pe versanții despăduriți, care în unele situații au barat și albiile râurilor (ex: Cașoca, Harțagu).

O caracteristică hidrologică a masivului este prezența unor afluenți cu lungimi scurte, cu văi ce au un caracter suspendat, cu multe rupturi de pantă ce au condus la formarea unor chei sau chiar cascade odata cu pătrunderea prin gresia de Tarcău ( ex: cascada Cașoca în amonte de confluența cu Trastia).

Față de celelalte masive se evidențiază prin altitudinile cele mai joase, cota maximă fiid atinsă în vârful principal Podul Calului cu 1437 m. Podu Calului frapează prin sălbăticia și inaccesibilitatea versanților. Răul Cașoca a săpat vai de-a lungul muntelui, practic despărțind prin incursiunile sale masivul în mai multe vârfuri. Este ideal pentru alpinism. Potențialul său turistic stând, așadar, în inaccesibilitatea și dificultatea cu care ar putea fi escaladat. Un alt punct de atracție este cascada Cașoca. Muntele este limitat de râurile Bâsca Mare și Buzău, fiind vecinul vestic al masivului Penteleu și estic al Munților Siriu.

Fig 2.2 Podul Calului vazut din Poarta Vanturilor

2.1.1 Tipuri de relief

Relieful periglaciar se prezintă sub aspectul unor turnuri de înălțimi mici în cadrul gresiei de Siriu și Tarcău, pe brupturile structurale din Vârful Bocțîrnea, Colții Balei. Ele sunt rezultatul fragmentării crestelor dintre văile obsecvente, și prezintă dimensiuni de aproximativ 10 m cu diametrul de 0,5-2 m.

Depresiunile nivale apar pe suprafețele slab înclinate și se prezintă sub forma unor excavații circulare sau desfășurate pe lungime.

Cele mai multe sunt actuale datorită alunecărilor de teren încă active, dar există și forme mai vechi cu localizare doar în Siriu, pe culmea Mălâia.

Mulți cercetători precum P.Gâștescu,Gh Popa-1960, sau N Oghidan-1932, sau Tr. Naum-1957 au avut considerații diferite despre modul de formare a depresiunilor de pe Masivul Siriu. Acestea se află la altitudinea de 1540 m, unde este cantonată o mlaștină denumită Lacul Sec, respectiv la 1420 m la sud de cea menținută anterior unde se află ce-a dea doua depresiune.

Depozitele periglaciare sunt reprezentate de grohotișuri și deluviile de alunecare. Fiecare în parte este caracteristic unor conformații de roci diferite, primele fiind întâlnite pe culmile înalte formate din roci tari precum gresiile, iar celelate se întâlnesc pe versanții alcătuiți din marne, argile, disodile sau șisturi. Depozitele de grohotișuri se întâlnesc de obicei la altitudini mai mari de 1400 m, unde gresiile compacte de pe versanții cu expoziție sudică și vestică au fost supuși proceselor de dezagregare. Mărimea și volumul gelifractelor depinde de rocă și gradul de fisurare al acesteia, astfel că la baza abrupturilor formate din gresie de Siriu sunt frecvent întâlnite blocuri ce depășesc 0,5 m3, care datorită alterării au muchiile și colțurile rotunjite.

Releiful structural poate fi observat pe întinderea Masivului Siriu prin evidențierea unui sinclinal între văile Siriu- Buzău, un anticlinal faliat reprezentat prin culmea Mălâia, un aliniament

de sariaj și prezența unor cute solzi. Frontul cuestic dezvoltat pe flancul sinclinalului, are lungimi

de până la 6 km cu diferențe de nivel de la 75-200 m. Pe alocuri apar martori de eroziune structurali, la baza cărora întâlnim depozite de grohotișuri. Se mai deosebesc abrupturile de pe estul culmii Mălâia care sunt impunătoare și se dezvoltă pe un plan de falie, alături de Colții Balei ce au rezultat tot în urma eroziunii diferențiate.

Fig.2.3 Culmea Mălîia

Relieful petrografic s-a putut dezvolta în cadrul gresiilor de Siriu și Tarcău, modelând

turnuri, coloane, iar pe întinsul platourilor microdepresiuni. Tipice acestui tip de relief sunt alveolele ce apar în pereții verticali, în lungul văii râurilor. S-au format datorită dizolvării, alterării și deflației care acționează asupra fisurilor apărute în versanți, evoluția poate fi și laterală, atunci când alveola este acoperită cu o pătură de argilă.

Formele de relief nu sunt foarte diversificate datorită persistenței doar unui anumit tip de roca (gresie de Siriu), de aceea cele care s-au format datorită factorilor patrografici sunt cele mai spectaculoase, turnurile, coloanele sunt obiecticve turistice importante chiar dacă dimensiunile nu pot fi comparate cu formele rezultate pe calcare. Depunerile de grohotiș de pe platourile de eroziune se înscriu de asemeni pe lista obiectivelor ce trebuie vizitate de către un turist în cadrul Munților Siriu și Podu Calului.

Altitudinile diferite și marea fragmentare a masivelor a dispus la crearea mai multor trasee turistice, marcate sau nemarcate, cu nivele diferite de dificultate, dar care pentru iubitorii de expediții montane sunt ideale, datorită descoperirilor de pe parcursul lor și peisajelor incridibile de neîntâlnit.

De exemplu, geologul I. Popescu Voitești numește gresia din Masivul Siriu- „ gresie de Siriuˮ, caracteristicile principale fiind duritate, rezistența, predominanța unor culmi compacte, care au fost greu erodate de agenții morfogenetici.

Acestor bancuri de gresii, de culoare cenușie, li se alătură și gresiile ce uneori trec în microconglomerate, care împreună alcătuiesc principalele culmi muntoase din masiv.

Din punct de vedere al alcătuirii petrografice, și a evoluției paleogeografice,cele două massive prezintă o atractivitate turistică destul de ridicată per total,oferând turiștilor posibilitatea de a observa la zi gresiile tipice zonei Siriului, dar și cele din Penteleu sau Podu Calului( gresii de Fusaru și Kliwa), cel mai exploatat fiind turismul științificsau practicile . Pot fi foarte bine analizate blocuri mari desprinse din versanți, și cărate de către apa râului Buzău, depozitate în lungul văii acestuia.

Fig 2.4 Gresie Siriu

Fig 2.5 Gresie de Kliwa

Trovanții din Chiojdu

Pe versantul vestic al dealului din Chiojdu, aproape de culmea dealului și de antena de telecomunicații, in zona Paltanea există un peisaj inedit cu  pietre rotunde impresionante. Nu sunt asa de cunoscute ca Sfinxul din Bucegi dar merită admirată mâna naturii care a trecut peste ele. Străjuite de tufișuri de cătina, ținând piept intemperiilor și bucurându-se de caldura soarelui, “Trovanții”, asemeni garguilor de la Notre Dame de Paris, străjuiesc Chiojdul și se remarcă prin masivitatea lor și prin formele aproximativ sferice sau eliptice.

Trovanții din Chiojdu cresc în dimensiuni dinspre albia pârâului  Bâsca Chiojdului spre culmea dealului Paltanea. Unii oameni din anumite zone ale țătii denumesc trovanții “pietre care cresc”, dar după cum se poate vedea la mulți trovanți,, ei descresc prin exfolierea stratului de la exterior datorită procesului de dezagregarea prin insolație. Trovanții din baza versantului, grefați pe gresii oligocene, au dimensiuni mici și reprezintă primele faze în formarea lor. Procesele generatoare, conducătoare, sunt eroziunea și dezagregarea. Partea din spate a trovanților prezintă crăpături oblice destul de profunde ce par a pune în pericol stabilitatea acestora. Nu este chiar așa deoarece procesele de alterare chimică nu sunt numai destructive. Soluții calcaroase suprasaturate ce circulă prin interiorul gresiei, duce la precipitarea calcarului, iar fractura este astupată cu CaCO3 .

Fig 2.6 Trovantii Chiojdu

Fig 2.7 Trovanții Chiojdu eroziune

2.2 Rețeaua hidrografică

Fig 2.8 Harta hidrografică

Rețeaua hidrografică este extrem de importantă în economia analizării potențialului turistic, deoarece contribuie, în egală măsură cu relieful, vegetația și fauna, la realizarea cadrului natural.

Rețeaua hidrografică din masivul Siriu este tributară rîului Buzau, care adună apele pâraielor care coboară de pe culmile cele mai înalte. Dintre pâraiele cu bazinele cele mai extinse mentionăm: Izvorul Negru si Bradu la est, Mreaja, Milea, Siriu Mare si Vâna Malâei la sud si Manea, Urlatoarea Mare si Urlatoarea Mică la nord.

La obârsie vaile au înfățișare semicirculară, cu un curs de apă destul de efemer. Primăvara sau după aversele de vară, ele sunt mai active și formează, treptat, în aval, cursuri tumultoase ce transportă volume mari de rocă. Scurgerea cea mai bogată se constată începând de la finele lunii aprilie si pâna în iunie (peste 50% din scurgerea medie anuală). În acest interval se înregistrează valori maxime (datorită topirii zăpezii sau a ploilor bogate sub formă de averse) care dau debite foarte ridicate.

Rocile permeabile și depozitele ce acoperă versanții, pe cea mai mare parte cu grosimi de câțiva metrii, permit o infiltrare rapidă a apei și desfășurarea unor linii de izvoare în partea inferioară a lor. Ele au debit bogat și permanent, iar conținutul în săruri variază în funcție de compoziția mineralogică a rocilor sau depozitelor pe care le parcurge. În general, sunt sulfatat-bicarbonatate cu mineralizare mijlocie. Izvoarele de la baza versanților alcătuiți din roci bituminoase, oligocene, adesea au un conținut ridicat în sulf – Băile Siriu pe rîul Buzău. Tot la Băile Siriu este cunoscut un izvor termal sulfuros, ușor bicarbonatat, a cărui apa are o temperatură în jur de 31 oC.

Fig 2.9 Băile Siriu

Pe platourile aflate la 1400 m altitudine, izvoarele se întâlnesc rar, fie la baza vârfurilor sau crestelor care le domină (Bocârnea pe clina nordică, Malâia în est si vest) fie la mijlocul vaiugilor care le fragmenteaza (Bradul). Pe aceste platouri sunt frecvente, în schimb, ochiurile de apă și mici suprafețe mlăstinoașe.

Hidrografia masivului este întregită de Lacul Vulturilor, cunoscut și sub numele de Lacul fără Fund, aflat la est de culmea Mălâia, la o altitudine de 1420 m; lacul este cantonat într-o cuveta de origine crio-nivală, are o suprafața de 1 ha, o adâncime maximă de 2 m si este alimentat din ploi și din izvoarele de la baza grohotisului apele acestui lac fiind populate cu păstrăvi. El este lipsit de vegetație si este situat în spatele unor valuri de grohotiș vechi acumulat aici în timpul pleistocenului superior, când pe marile înălțimi carpatice dominau ghețarii, iar aici procesele de ingheț-dezgheț. Pe latura de vest, la poalele culmii Mălâia, se gasește o manta de grohotiuri, ele reprezentând depozitul în care se cantonează însemnate cantități de apă a ce asigura alimentarea lacului. Adâncimea sa maximă este de 2,5 m. Culoarea apei provine de la rocile dezagregate, având o nuanță de verde gălbui care impune și o transparență destul de redusă, de circa 0,5 m. Rocile pot fi observate și pe malurile lacului, depuse în formă de grohotișuri, compuse din litologia masivului și anume gresiile de Siriu. Cuveta este nedrenată, fundul lacului fiind acoperit de un strat de nămol care poate ajunge până la 30 cm.Lacul fara fund, lac in jurul căruia dainuiesc incă legendele conform cărora un cioban și-a lăsat turma de mioare, a aruncat bâta in apa lacului și a plecat. Dupa un an de peregrinari iși regasește bâta in apele Dunării și mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale se reintoarce acasă.

Fig 2.10 Lacul vulturilor

La nord de acest lac, la 1450-1460 m altitudine, există o altă microdepresiune, cunoscută sub numele de Lacul Sec, în care se gasește o mlaștină care pe ansamblu ocupă o suprafață de circa 2 ha. Aceasta are forma dreptunghiulară și prezintă mici ochiuri de apă, adânci de 10-20 cm, alimentate din ploi și mai pțin din izvoarele de la poalele culmii Malâia. Mlaștina s-a dezvoltat prin colmatarea, în special cu Sphagnum, a unui lac de adâncime mică.

Fig 2.11 Lacul Sec

În masivul Siriu mai există câteva ochiuri de apă între valurile de alunecare. De asemenea, există urme ce atestă existența în trecut a unor lacuri de baraj natural pe vaile Mreaja și Siriu (în amonte de Prigonu) care, ulterior, au fost drenate.

La obârșie văile au înfațișare semicirculară, cu un curs de apă destul de efemer. Primăvara sau după aversele de vară, ele sunt mai active și formează, treptat, în aval, cursuri tumultoase ce transportă volume mari de rocă. Scurgerea cea mai bogată se constată începând de la finele lunii aprilie și până în iunie (peste 50% din scurgerea medie anuala). În acest interval se înregistrează valori maxime (datorită topirii zapezii sau a ploilor bogate sub forma de averse) care dau debite foarte ridicate.

Rocile permeabile și depozitele ce acoperă versanții, pe cea mai mare parte cu grosimi de câțiva metrii, permit o infiltrare rapidă a apei și desfașurarea unor linii de izvoare în partea inferioară a lor. Ele au debit bogat și permanent, iar conținutul în săruri variază în funcție de compoziția mineralogică a rocilor sau depozitelor pe care le parcurge.

Ο роndеrе însеmnată în сadrul hidrоgrafiеi îl rерrеzintă laсurilе. Ρе tеritоriul judеțului ехistând un număr îndеstulătоr dе laсuri сu un роtеnțial turistiс dеоsеbit, сaрitоl се mеrită о рrivirе mai amănunțită.

,, Dе ре сulmеa Тătarului, undе sе răzоrеsс (a sе răzоri – a sе mărgini, a sе învесina) hоtarеlе nоastrе сu alе Ardеalului, nе luăm rămas bun dе la mândrеțеlе ținutului Ρrahоva și сătăm sрrе răsărit, реstе сlосоtișul рlaiurilоr, la munții сеi рlini dе соmоri — la Сarрații blânzi și darniсi ai Вuzăului. În jurul nоstru, în lumina limреdе a zоrilоr, sе înalță mii dе сatеdralе. Sоarеlе răsarе din sрatеlе Siriului. Тurlеlе asсuțitе рrind a sе rumеni. Sub nоi сеața sе risiреștе, рalе fumurii рlutеsс ре сrеștеtеlе соdrilоr, înсер aреlе să sе lămurеasсă ре sрintесătura văilоr.

Dе-aiсi роrnеsс și sе dеsfaс în razе sрinărilе rășсhiratе alе munțilоr — сa рrintrе dеgеtеlе unui рumn uriaș țâșnеsс din tоatе рărțilе râuri furiоasе се trag în matсa lоr șuvițеlе dеsрlеtitе alе рâraiеlоr ș-arunс-о рlasă dе argint реstе роdоabеlе Вuzăului. În dерărtarе, сât gоnеsс осhii, sе dеsfaс роdișuri vеrzi, рlaiuri luminоasе се sе lasă în сasсadе ре stереnеlе munțilоr, сătră satеlе răzlеțitе ре văi, târlе dе оi sе zărеsс ре sub роalеlе соdrilоr, mоri și hiеrăstraiе dе-a lungul aреlоr. Intrăm în trесătоarеa dе la сurmătura Сrasnеi, sсоbоrâm în valеa Тătăruțului și iеșim la сărarе bătută dе turmе în mândra рădurе dе mоlift aștеrnută ре соastеlе muntеlui Siriu; urсăm din ușоr, ре sub bоlți dе сеtini, рrintrе înaltеlе fеrigi iubitоarе dе umbră; сaldе, sfiiсiоasе mângâiеri dе sоarе trеmură ре trunсhii arămii; în stânga sе dеsсhid luminișuri — din рragul lоr сătăm în larg, sрrе miazăzi; dерartе în zări sе dеslușеsс сătunеlе îmрrăștiatе ре înсhеiеturilе măgurilоr, întinsеlе оbrații (lос îngrădit, рlantat сu роmi, la роalеlе unui dеal сu văi) alе Сhiоjdului-din-Вâsсa, sat marе dе mоșnеni сuрrinși, alе сărоr livеzi și izlazuri роrnеsс din рajеrеa hоtarului și mеrg una рână hăt în рriроarеlе Νеhоiului, aрrоaре dе aрă Вuzăului. Duрă dоuă сеasuri dе suiș trăgănat iеșim dеasuрra, în înalta și luminоasă рustiеtatе dе ре "Fеțеlе Siriului". Νе оdihnim la сaрătul роdișului ре una din stânсеlе се îmрrеjmuiеsс înсântătоrul laс al Siriului. Stă sоarеlе la nămеzi. Ρеstе vrăjitul сuрrins dоmnеștе о liniștе dumnеzеiasсă. Uimiți, nе uităm în aрă luсiе, în adânсul albastru al aсеstui сrâmреi dе сеr înсорсit în stânсi, la рiсiоarеlе nоastrе. Ș-о сliрă trăim în basmе. Aiсi sрun сiоbanii сă vin vulturii, рrimăvara, dе bеau aрă сa să-ntinеrеasсă, aiсi își învață рuii să zbоarе, dеasuрra aсеstеi оglinzi fеrmесatе mijеsс dе sоmn, сu ariреlе-ntinsе, trufașii rеgi ai înălțimilоr.

Νе lăsăm în jоs ре рârăul Μrеaja, сarе-și tragе izvоrul din aреlе laсului, trесеm рrin lосuri râроasе, реstе grumaji dе stânсi, сa să dăm mai dе-a drерtul, сееa се-i рururеa drumul сеl mai lung, сum sрunе-așa dе binе înțеlерtul nоstru ророr. Iată-nе în sfârșit ре frumоasa valе a Siriului, dеsсhisă-ntrе рăduri dе brad și рlaiuri vеsеlе, сu întinsе fânеțе се-ți оdihnеsс осhii și tе-mbată dе mirеasma flоrilоr. Ρе valеa asta, aрrоaре dе aрa Вuzăului, nе-ntâlnim с-un tânăr învățat franсеz, сarе umblă să aflе vaсul și tainilе рământului în сartеa nесеrсеtată înсă a munțilоr nоștri. Frumusеțilе naturii, сa și alе artеi, îmрriеtеnеsс ре оamеni ușоr. Εl vinе tоt din Ρrahоva, ре altă valе însă, ре Вasсa Сhiоjdului, a văzut сam aсеlеași lосuri ре сarе lе-am văzut și nоi, și dе aсi înсоlо faсеm о bună рartе din drum îmрrеună”1.

Dеsсriеrеa zоnеi într-un mоd оriginal, рlin dе vеrvă și сu un bоgat limbaj роеtiс рrоvоaсă iubitоrii dе сartе și сultură să vină să vеrifiсе сu рrорrii осhi minunățiilе arătatе dе marеlе autоr. Așadar, Laсul fără fund еstе un оbiесtiv turistiс сu un роtеnțial imеns се sе mеrită însсris în lista marilоr оbiесtivе turistiсе alе țării.Un argumеnt în рlus în favоarеa роtеnțialului turistiс al aсеstеi zоnе еstе рrеzеnța сaрrеlоr nеgrе – animalе рrоtеjatе dе lеgе. Εstе сеl mai aссеsibil рunсt din țara реntru a viziоna frumоasеlе și rarеlе animalе.

Lacul Siriu

La Siriu a fost construit un baraj din anrocamente, cu un volum de 155 mil. m3 și o suprafață de 420ha, ce alimentează hidrocentrala de la Nehoiașu. Este al doilea lac ca mărime realizat din anrocamente, după cel de la Râul Mare (Retezat), construit tot la noi în țară , după o rețetă inovatoare la acea oră este al doilea din lume .

Lacul s-a format în urma construcției barajului de la Siriu și a hidrocentralei Nehoiașu de 42 MW între anii 1982 – 1994. Lacul Siriu ocupă o suprafață de 500 ha și are o lungime de 11,5 km și un volum de 155 milioane mc.Amenajarea lacului s-a terminat în anul 1985, acesta contribuind prin debitul său la producerea energiei electrice.

Barajul Siriu este o destinație nemaipomenită pentru pescarii înrăiți. Pe anumite porțiuni se poate pescui iar în apele lacului se găsesc numeroase specii de pești cum ar fi: caras, scobar, crap, clean și păstrăv.

1 Alexandru Vlahuță, România Pitorească, c\apitolul 45 sursă web http://www.tititudorancea.ro/z/alexandru_vlahuta_romania_pitoreasca.htm

Fig 2.12    Lacul Siriu

Fiind constrâns fie sã preia din debitul ce se revarsã pe Valea Buzãului sau sã intervinã prompt în echilibarea sistemului energetic nașional, Lacul de acumulare Siriu nu-l veți gãsi niciodatã la acelasi nivel. Așadar…, alte și alte golfulețe apar și dispar, alte și alte peisaje se lasã descoperite.

Râul Siriu, afluent al Buzăului este și el un obiectiv turistic neexploatat, neprezentând interes pentru turiști. Potențialul râului stă în frumusețea peisajului, izvoarele din apropiere și albia râului ce, uneori ia forme de coborâre spectaculoasă în mici cascade.

Bazinul Siriu culege și râul Crașna, râu aflat pe partea dreaptă a Buzăului care se varsă direct în Baraj. Potențialul turistic este dat de posibilitatea practicării sporturilor nautice, pe râu existând și amenajări în acest sens.

Lacul de acumulare și barajul constituie în sine un obiectiv turistic, potențialul fiind dat de suprafața de luciu de apă, mărimea barajului și priveliștea. În părțile laterale se pot vedea versanții Munților Siriu și Podu Calului. Mai aproape și mai abrupt este versantul de vest, cel al masivului Siriu care a fost erodat de vânt și acum are o tentă dreaptă, dând privitorului senzația că se prăbușește. Coloritul este și el special, tentele de alb și negru se îmbină în partea superioară a muntelui cu formele geometrice rezultate din compoziția gresieră a solului.

Principalele moduri de vizitare este traversând viaductele ce au modificat traseul drumului național zece care face legătura cu orașul Brașov.

Cascada Pruncea (Cașoca) este situată in Masivul Podul Calului, de pe cursul Raului Cașoca, la 5 km de Siriu, in nord-estul județului Buzau. Cascada Cașoca este situată la aproximativ șase kilometri de DN10, cascada oferă o demonstrație de forță și spectacol în

oricare zi a anului.Aceasta are o cădere de 5-6 m.Formată pe râul cu același nume, reprezintă un obiectiv turistic cu un potențial important ce demonstrează, din nou, valoarea conlucrării elementelor naturii, în acest caz, relief și apă.

Fig 2.12 Cascada Cașoca

In partea stanga a cascadei exista o deschizătură, folosită, conform legendei, ca ascunzatoare, de haiducul Gheorghilas, fost pandur in oastea lui Tudor Vladimirescu; oamenii de la Gura Teghii il sărbătoresc an de an pe haiducul Gheorghilas, pe 1 iunie.

În ansamblul zonei bazinului Siriu, rețeaua hidrografică este extrem de importantă impunând un procent major de obiective turistice. În cadrul celor naturale, lacul Vulturilor, cascada Cașoca sunt resurse ce aduc un aport important la realizarea potențialului turistic.

Cadrul natural nu ar fi complet fără vegetație și faună. Rolul celor două elemente în cadrul analizării potențialului turistic este bine determinat. Astfel, peisajele frumoase, priveliștile spectaculoase, ținuturile de basm nu ar fi existente fără componența acestor două elemente.

2.3 Vegetația

Cadrul natural nu ar fi complet fără vegetație și faună. Rolul celor două elemente în cadrul analizării potențialului turistic este bine determinat.

Astfel, peisajele frumoase, priveliștile spectaculoase, ținuturile de basm nu ar exista fără componența acestor două elemente.

Începând cu versanții munților găsim etajul coniferelor unde predominant e molidul. Pădurile de molid sunt numite și molidișuri și se desfășoară în cotele 1200-1400m.

Există excepții când se întâlnesc molidișuri la peste 1400 de metri altitudine.

Secundar ca pondere și prezență în pădurile alpine buzoiene este bradul dar nu sunt păduri care să aibă în componența numai brazi. Această plantă apare la un loc cu molidul dar și cu alte conifere ca pinul. Se găsesc brazi și în pădurile de fag când acestea sunt în zone mai înalte. Solul umed permite dezvoltarea unor pajiști ierboase, versanții buzoieni fiind bogați în pășuni și pajiști. Aici se întâlnesc numeroase specii de flori decorative ca viorelele, clopoței, ciuboțica cucului. În lungul apelor și în general în locurile umede viețuiesc câteva specii de mușchi și piciorul cocoșului.

Din acest punct de vedere zona coniferelor este o importantă resursă turistică. Turiștii pot vizita și admira aceste pajiști în perioada apariției florilor. Prezența multicoloră și diversificată a speciilor de flori creează un decor feeric ce reprezintă țelul oricărui călător.

Fiind la o altitudine mai joasă, zona devine accesibilă tuturor doritorilor indiferent de vârstă. Pajiștile și poienițele din acest etaj devin adevărate puncte de atracție mai ales în timpul anotimpului cald. Intervenția nulă a omului și frumusețea dată de flori și de copaci completează aportul pe care îl aduc relieful și rețeaua hidrografică în realizarea potențialului turistic.

Zona coniferelor rămâne, așadar o zonă cu un potențial turistic important dat de conlucrarea și congruența dintre relief, ape și faună.

Etajul subalpin este slab reprezentat la nivel de vegetație datorită altitudinilor mici și lipsei masivității munților. Se găsesc totuși forme de sălcii adaptate climatului montan în cantități reduse. O plantă simbol a acestei zone este ienupărul ce se găsește cu precădere în zona Siriu. Potențialul turistic al etajului de vegetație este dat de numeroase specii de flori viu colorate ce schimba nuanța verde-cenușiu dată de mușchi și licheni. Pajiștile sunt întrerupte de arbuști ce capătă cu timpul o formă ciudată datorită vânturilor din zonă, coroanele de frunze fiind expuse în plan liniar, paralel cu solul. Această formă ciudată a arbuștilor crește potențialul turistic al zonei oferindu-i un aspect de inedit și unicitate.

2.4 Fauna

Zona subalpină propune vizitatorului câteva specii de nevertebrate precum și unele păsări cu un colorit mai special ca cocoșul de munte, mierlele și privighetorile.

O mare parte din fondul faunei este împărțit de zona de munte cu zonele de foioase aflate la altitudini mai ridicate. O caracteristică specială este apariția sporadică a caprei negre, un punct de atracție turistică cu un potențial deosebit în acest sens fiind zona Lacului Vulturilor. Prezența acestor specii de animale declarate monument al naturiișpe cale de dispariție .aduce un plus de o valoare inestimabilă în cadrul valorificării potențialului turistic. În apanajul obiectivelor turistice ce împodobesc zona, acesta capătă o valoare specială. Prezența acestor specii de animale rare, legendele locului și peisajul cu un colorit special dau potențialul turistic al zonei de faună subalpină.

2.5 Clima

Clima în zona Siriu este temperat continentală variată, cu ierni lungi și abundente în precipitații și veri bogate în precipitații, se situează sub influența maselor de aer nord-vestice și nord-estice. Pe întreaga desfășurare a munților există diferențieri de la un masiv la altul, în funcție de înălțime, orientarea culmilor, și fragmentarea lor de către văilor râurilor care pot fi cu o deschidere mai largă sau mai îngustă, care să permită înaintarea adâncă a maselor de aer. Astfel parametrii climatici diferă atât în altitudine cât și în latitudine,în partea vestică, acolo unde acționează influențele oceanice, există precipitații mai ridicate, iar pe partea estică, masele de aer continentale aduc mai multă uscăciune și temperaturi la extreme în funcție de anotimp.Climatul se schimbă la nivelul depresiunii unde se înregistrează veri uscate și vânturi puternice.

Regiunea studiată se caracterizează prin condiții climatice specifice generate de influența circulației atmosferice. Predomină circulația N-NV adăpost local oferit de culmile înconjuratoare, depresiunea Buzăului, procese accentuate de însorire pe versanții cu expunere sudică, circulația locală sub forma de feohn sau sub formă de brize.

Temperatura medie anuală este de 9C în zona depresionară și 6 C în zona montană. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2 C în zona înalțimii de 700 m și sub -3 C in zona versanților. Precipitațiile anuale sunt 700-800 mm. Vânturile locale se formează pe fondul circulației generale a maselor de aer, cel mai important fiind feohnul. Efectul lui caracterizează dezvoltarea pomiculturii pe versanții înalți adăpostiți de valea Siriului și Nehoiașului.

Diferențele dintre temperaturile medii lunare sunt puse în evidență de valorile izotermelor care susțin faptul că influențele climatice au o acțiune diferită supra masivelor. De aceea se remarcă o creștere a valorilor de la nord la sud și de la crestele munților, până la culuoarele de vale.

Poziția geografică și eroziunea realizată de apa râurilor a condus la formarea unor văi lungi cu o largă deschidere spre sud, ce au permis pătrunderea curenților de aer cald dinspre câmpie către culmile munților. Am fi tentați să afirmam că pe versanții cei mai înalți se află și temperaturile cele mai scăzute, un lucru total eronat, datorită inversiunile termice care au loc în zonă, astfel în depresiuni și bazinete, se regăsesc valorile mai mici ale temperaturilor față de zonele interfluviale.

Regimul precipitațiilor se încadrează în regimul munților de înălțimi medii, unde cantitățile variază între 800 și 1200 mm. La fel ca și temperaturile, sunt influențate de circulația maselor de aer și treptele de relief, astfel că în nord unde acționează influențele oceanice se descarcă o cantitate mai mare de precipitații, pe când în sud, cu cât înaintarea este mai accentuată se observă o scădere precipitațiilor, ce aduc uscăciune, secetă și vânturi puternice. Lunile din an cele mai ploioase se desfășoară pe perioada aprilie-septembrie, cu luna iunie cea mai afectată de ploile torențiale, rapide și cu multă cantitate de apă, frecvent însoțite și de descărcări electrice sau furtuni. La extrema opusă se află luna ianuarie, și în general sezonul rece, atunci când regiunea se află sub acțiunea unui regim anticilonic, și procesele de convecție termică se produc mai greu. Cantitatea medie de precipitații din acest sezon se află în jurul valorii de 35, 3 mm, cele mai multe forme de precipitații căzând sub formă de zăpadă.

Stratul de zăpadă este o altă caracteristică definitorie a climei în cadrul Bazinului Siriu. Apare cel mai adesea în sezonul rece, dar se poate prelungi și în celelalte sezoane pe crestele cele mai înalte, acolo unde temperaturile scăzute persistă. Caracteristicele principale ale stratului de zăpadă, având în vedere poziționarea într-o zonă muntoasă, sunt determinate de cantitatea de precipitații solide, forma sub care acestea ajung pe suprafața subiacentă, regimul termic al aerului, expoziția versanților sau gradul de împădurire al acestora. Astfel se observă o neuniformizare a stratului de zăpadă pe toată întiderea masivelor, în special că pe timpul averselor acționează și efectul vântului ce spulberă zăpada, depozitând-o în zonele de dos, umbră și răcoare. Durata zăpezii depinde în aceeași măsură de toți factorii menționați anterior, prima zi cu zăpadă înregistrându-se la începutul lunii noiembrie, sau chiar mai devreme, și persistă în medie în jur de 37-53 de zile, putând fi identificată și sub formă de lapoviță sau măzăriche.

Grosimile cele mai mari sunt atinse la sfârșitul sezonului rece, datorită acumulării în timp a zăpezii, dar odată cu instalarea sezonului cald, se înregistrează și cele mai mari cantități de apă provinită din topire, care poate avea și un effect negativ, pe lângă cel pozitiv de rezervă de apă și anume producerea de inundații în aval, de marirea debitelor râurilor și ieșirea lor din matca și afectarea locuințelor sau terenurilor aferente gospodăriilor.

Înghețul și dezghețul se instaleză odată cu scăderea temperaturii sub valoarea de 0oC, de

regulă în jurul datei de 1 octombrie. Se propagă pe direcția nord-sud și de la înălțimile cele mai mari până la poalele versanților și durează de regulă până la data de 1 mai. Persistența înghețului depinde în special de intensitatea insolației, care odată cu apariția primăverii se accentuează și poate produce diminuări ale acestuia. Tot în aceeași perioadă pot apărea momente de îngheț, înainte de răsăritul soarelui, atunci când temperaturile sunt cele mai scăzute, și se poate instala bruma.

În Bazinul Siriu, datorită nivelului altitudinal se evidențiază două nivele ale topoclimatelor, unul deasupra valorilor de 1400 m și unul sub aceste valori, cu diferențiri mari sub toate aspectele climatice, temperaturi, precipitații, strat de zăpadă, îngheț, nebulozitate, umiditate relativă.

Peste 1400 m se află etajul vârfurilor și crestelor răslețe, cu vegetație foarte puțină, mai mult mușchi și plante care se desfășoară la nivelul solului, care sunt puternic expuse vânturilor, și radiației solare. Temperatura are o proporție aproximativ egală pe parcursul celor două sezoane, astfel înregistrându-se valori negative pe durata a circa 5-6 luni, iar în sezonul cald temperaturile nu depășesc valorile de 10oC, media lunară fiind între 7 și 8,4oC.

Precipitațiile, la aceste altitudini, au mai mult aspect de aversă și se desfășoară pe durata a 160-180 de zile, cu o medie cantitativă 1000mm/an. Cele mai multe se înregistrează în perioada mai-iulie, iar cele mai scăzute în intervalele martie-aprilie și august-octombrie. În sezonul rece, precipitații cad în formă solidă sub aspect de ninsoare, pe parcursul a circa 50 de zile, formându-se un star de zăpadă bine define în lunile decembrie-martie.

Vânturile au vitezele cele mai mari de pe toată întinderea masivelor, depășind uneori valoare de 13,4 m/s, fiind mai puternice în sezonul rece, sau în perioadele de tranziție de la un anotimp la altul.

Direcția este imprimată de orientarea principalelor culoare de vale, NV-SE, aceast aspect afectân și arbori care se situează mai sus de limita pădurii, putându-se observa orientarea coronamentului în partea opusă direcției vântului, mai ales pe masivul Siriu și Penteleu, acestea fiind și regiunile cu înălțimile cele mai mari. Rafalele mari de vânt din timpul furtunilor pot produce și pagube ecologice prin doborârea copacilor izolați, uneori chiar a unor porțiuni însemnate de pădure izolată.

Sub altitudinea se 1400 m se află etajul pădurilor, o zonă mai compactă, în care factorii

climatici extremi acționează mai greu, astfel realizându-se un areal cu o improbabilitate mai redusă în ceea ce privește schimbările bruște ale climei. Temperaturile nu mai sunt uniforme de-a lungul

celor două sezoane, doar 3-5 luni pe an se înregistrează valori mai mici cu o umiditate ridicată între -10,5oC și -11,5oC, în restul de 7-9 luni valorile fiind temperate de aproximativ 17,5oC- 21,4oC.

Valorile extreme se localizează în areale diferite, deoarece în acest nivel sunt des întâlnite inversiunile termice, astfel că minima absolută a fost atinsă la Întorsura Buzăului în 1963 de -35,2,

această localitate mai fiind supranumită și „polul friguluiˮ, iar maxima absolută la Pătârlagele de 37oC.

Precipitațiile sunt mai scăzute față de nivelul etajului alpin, cu valori de circa 800-900 mm/an, fiind în scădere în depresiuni și pe culoarele de vale între 700-800 mm/an. Sunt influențate de masele de aer, de orientarea culoarelor de vale și de expunerea versanților, cei din partea sudică fiind mai uscați și cu menținerea stratului de zăpadă pe o perioadă mai scurtă, iar cei dinspre nord au o umiditate mai mare, zăpada persisită un timp mai îndelungat, cum se întâmplă pe valea râului Bâsca Miică.

În zonele depresionare și pe culoarele de vale trecerea de la un sezon la altul este mai accesibilă, se face mai ușor datorită altitudinilor mai scăzute și larga deschidere spre sud care permite pătrunderea curenților calzi, astfel intervalul de confort se plasează între lunile aprilie-noiembrie.

În zona Bazinului Siriu este unul din principalele atracții turistice oferind vizitatorilor peisaje pitorești formate întâi de versanți lini accesibili urcușului apoi de versanți dificili, plini de gropi, căi alpine, grohotișuri și mlaștini.

Cadrul natural este exploatat de excursioniștii ocazionali, alpiniștii experimentați și turiștii care vizitează zona în cadrul unui circuit turistic mai amplu. Parte a cadrului natural dar cu o caracteristică aparte sunt și peșterile.

Contribuția cadrului natural la creșterea potențialului turistic este dată, așadar de frumusețea peisajelor montane, raritatea și diversitatea speciilor de animale, belșugul și proprietățile speciale ale solului sau apei și de legendele și poveștile oamenilor ce înconjoară locul cu un aer special de farmec și mister.

În zona Bazinului Siriu este unul din principalele atracții turistice oferind vizitatorilor peisaje pitorești formate întâi de versanți lini accesibili urcușului apoi de versanți dificili, plini de gropi, căi alpine, grohotișuri și mlaștini. Cadrul natural este exploatat de excursioniștii ocazionali, alpiniștii experimentați și turiștii care vizitează zona în cadrul unui circuit turistic mai amplu.

CAPITOLUL III TURISMUL ANTROPIC

3.1 Potențialul antropic material

Obiectivele turistice antropice se evidențiază cel mai bine în comunitățile rurale, unde s-au păstrat și conservat tradițiile și obiceiurile străvechi, orașul Nehoiu (singurul din această regiune) unde putem regăsi anumite situri arheologice ce datează încă din epoca bronzului, monumente religioase precum biserici, mănăstiri, construcții tehnice sau lacuri antropice.

Turismul arhitectonic, spre exemplu oferă oportunitatea transportării în timp cu mărturii de sute de ani.Peisajul arhitectural buzoian nu epatează prin strălucire și fast. Nu se încadrează într-un stil arhitectural spectaculos care ar putea reveni la modă. Peisajul arhitectural buzoian invită la simplitate, muncă și admirație. Admirație că stramoșii ce au populat aceste meleaguri nu s-au temut de greutăți și nu s-au lăsat învinși de obstacole atunci când și-au propus să realizeze ceva. Principalele obiective turistice ce stau ca mărturie în această direcție sunt, în general, cele care afișează spiritul religios al oamenilor trecutului.

O notă aparte, discordantă pentru unii sunt și alte obiective ce aduc în discuție alte teme cum ar fi fertilitatea sau sănătatea.

Putem clasifica obiectivele antropice din două perspective, din punct de vedere material și imaterial adică activități și manifestări culturale.

3.1.1 Așezările Rupestre

Așezările rupestre sunt principalele monumente arhitectonice din zonă dictând ,,linia arhitecturală” a locului. Cu o vechime de mii de ani, așezările au devenit, cu timpul și chilii pentru diverși monahi.Unele cu o intervenție mai mare din partea omului, altele cu o intervenție mai mică. Așezările rupestre din zona Siriului sunt, în general peșteri ai munților ce au suferit diferite modificări pentru a fi locuibile.

În unele dintre ele, mai vechi și mai neutilizate s-au găsit inscripții, semne de fum, resturi de lemne carbonizate imposibil de datat. Altele, mai noi, conțin inscripții in chirilică ceea ce le pun ca obiective turistice cu o istorie recentă.

Multe dintre aceste obiective au devenit imposibil de studiat și clasificat datorită vandalizării de către turiști. Este greu de trasat o linie clară între obiective turistice ce aparțin categoriei turismului arhitectonic și locașele de cult. Ele, în timp, s-au îmbinat, suprapus incadrându-se astăzi în ambele categorii.

Informații referitoare la meleagurile nehoiene pentru perioada medievală găsim în documentele cancelariei regilor unguri, dar și ale bisericii. Astfel. într-un document medieval emis la curtea regelui ungur Andrei al II-lea, se încredința cavalerilor teutoni sarcina de a apara Terra Borza impotriva cumanilor ce năvăleau din Terra Boza. Ulterior aceștia vor construi cetăți la ieșirea din pasul Tătarului, zidind cetățile Cruceburg de Hyen in Țara Secuilor și alta dincoace de pas la Tabla Buții sau poate Calvini. Cu mari pierderi umane și material, cavalerii teutoni vor reusi in 1223 să coboare prin trecatorile Carpaților din Terra Borza (Țara Bârsei) in Terra Boza (Țara Buzăului) situată dincolo de Montes Nevium (denumire latină ce însemnă Muntele de nea), munte întâlnit apoi sub numele de Neoi, Nehoi.

Cimitirul eroilor T.Butii

Puternice amprente asupra vieții, limbii, culturii autohtone și-au pus și slavii care au traversat aceste teritorii in secolul al VI-lea în drumul lor spre sud (Bulgaria,Serbia).Prezența lor și-a pus amprenta nu numai in cultură și mod de viață, dar mai ales la nivelul limbii (toponimele “bâsca”).

O altă dovadă a locuirii milenare în Munții Buzăului, o constituie prezența celor două așezări rupestre descoperite în limitele localității Nehoiu — Gaura Tatarilor de la Mlajet și Piatra Înșelații de la Jetu.

Gaura Tătarilor este situată în culmea muntoasă Vertu' Pietrei,la aproximativ 1km de satul Mlăjet. Inițial naturală, peștera a fost ulterior amenajată pentru locuit, bătranii susținând faptul că această peșteră era folosită drept ascunzatoare împotriva “năvălitorilor tătărești". Semnele de pe pereți nu mai sunt lizibile. astfel încât nu se poate afirma dacă este vorba de caractere chirilice sau “ludus naturae", dar batranii afirma că înaintea celui de-al doilea război mondial se puteau observa desene ce înfațișau săbii si varfuri de săgeți. Această peștera a fost “o stană de piatră mare în care se află săpată un fel de odaie cu două uși,cu inalțimea de un stănjen, despărțite de un prag de piatră. Camera dreptunghiulară are doi stănjeni lungime"- (in scrisoarea trimisa lui Al. Odobescu de catre invatatorul I. Popescu din Mlajet. in 1871). Ar fi avut inițial mai multe încăperi, dar acum este distrusă parțial de seisme. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.

Fig 3.1 Gura Tatarilor

Piatra Înșelații de la Jetu (Nehoiasu), o asezare rupestră inițial naturală si apoi amenajată pentru locuit a fost descoperită de Dumitru Enica, profesor din Lunca Pripor. Batranii din Jetu cred că peștera a fost locuită mereu "in vremuri grele", precum și de haiduci. Cu 40-50 ani in urma, pe peretele vestic puteau fi observate “semen ca niste varfuri de cuțit” și mai multe găuri “săpate de om pentru pus obiecte". Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.

Situl Mlăjet-Nehoiu

Epoca bronzului este mult mai bine reprezentată în spațiul orașului Nehoiu: elemente de ceramică, un ciocan și o secure, podoabe și chiar arme de bronz. Toate acestea sunt atribuite culturii Monteoru. Cultură cu largă răspandire la nivelul județului nostru, și apar în satul Mlăjet în punctele 'Lunca Topilei" si in N-E satului Trestioara. Aici,pe lângă așezare. s-a descoperit și o necropolă, un sicriu care a apartinut unei cșpetenii locale sau șcitice dupa afirmațiile arheologului buzoian.

Cu toate că nu există dovezi arheologice și spațiul montan de la curbura Carpaților a participat la infiriparea statului dac al lui Burebista și la înflorirea acestuia în tipul lui Decebal. Deși această zonă nu a făcut parte din provincia romană Dacia, totusi viața cultura spirituală autohtonă au fost putemic influențate de romanii din zona subcarpatică. Acest ținut,în perioada de după retragerea aureliana(271) era locuit de triburile vizigote și autohtone daco-romane.

3.1.2 Lăcașuri de cult

Bisericile pe întreg teritoriul arealului pot fi întâlnite în fiecare localitate, sau comună însă

se remarcă prin unicitate, frumusețe, vârstă sau istorie următoarele: Biserica de lemn Sfinții Ȋmpărați, Biserica ortodoxă de lemn Cuvioasa Paraschiva, Capela ortodoxă Sf. Doctori Chir și Ioan, Catedrala ortodoxă Sf. Gheorghe, Biserica Romano-Catolică Adormirea Maicii Domnului, toate acestea fiind incluse pe Lista Monumentelor Istorice Istorice a Institutului Național al Patrimoniului.

Biserica de lemn Sfinții Ȋmpărați din Nehoiu este un monumest istoric ce datează încă din secolul XVIII.

Catedrala ortodoxă Sf. Gheorghe este un lăcaș de cult sub ocrotirea duhovnicească a Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Clădirea este una dintre cele mai frumoase și mai impunatoare din întreaga zonă, se asemănă cu toate celelalte catedrale ridicate, în ultimii ani, deoarece construcția sa a fost începută în anul 1991, după planurile arhitectei Carmen Magazin, iar sfințirea realizându-se abia pe 28 aprilie 2008.

Biserica Romano-Catolică Adormirea Maicii Domnului construită in anii 1700-1710 este de asemeni un monument înscris pe lista națioanală, are cimitir propriu, cu o casă parohială ce datează din 1997, și este administrată de comunitatea fraților minori capucini.

Biserica Sf. Voievozi (localitate Păltineni), hram : Sf. Arh. Mihail și Gavril este o biserică de lemn și reprezintă cea mai veche atestare documentară pentru satul Păltineni în timpul celei de-a doua domnie a lui Vlad Țepes.Biserica a fost construită în 1476 și mutată spre vest in 1537 datorită revărsărilor raului Buzau, biserică ce a rezistat până în 1872.

Biserica Pogorârea Sfântului Duh din satul Cașoca a fost construită între anii 1992 – 1999, pe lângă cea veche, care a fost construită între anii 1870 – 1872.Poartă hramul: Pogorârea Sfântului Duh și Sfântul Gheorghe. De la biserica veche sunt obiecte de cult cu valoare istorică și spirituală aflate într-un muzeu amenajat în locația vechii biserici vizavi de biserica nouă.

Biserica din Lera – biserică ortodoxă, având hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. A fost construită în 1876. Printre podoabele bisericii se numără și catapeteasma care a aparținut Bisericii Sfânta Vineri din București, distrusă de comuniști.

Din punct de vedere religios, în comuna Chiojdu majoritatea locuitorilor sunt ortodocși , dar există și o comunitate adventistă cu propriul locaș de cult, precum și câțiva baptiști, reformați și catolici.

Bisericuța din Jețu este obiserică de lemn aflată la intrarea în localitatea Lunca Priporului chiar înainte de a întra în zona Barajului Siriu. Deși este înclusă în circuitul național al bisericilor, ea nu a fost supusă atenției cercetătorilor drept pentru are nu se poate pronunța o dată a construcției sau arhitectura locașului. Este o biserică mică, din lemn, în interiorul căreia încă se mai țin slujbe.Deși exteriorul a suferit în urma intemperilor, interiorul este foarte bine păstrat.

fig 3.2 Biserica Jetu

3.1.3 Monumente istorice

Singurul reper al culturii bizantine din România, ultimul blazon al Cantacuzinilor Construită de moșnenii Izbășoi în anul 1760, Casa cu Blazoane din comuna Chojdu este o capodoperă a arhitecturii naționale și un reper al culturii europene. 

Casa datând de la sfârșitul secolului 18, refăcută parțial la începutul secolului al 19 lea este cunoscută sub numele de Casa cu Blazoane. O locuință superbă, o capodoperă a arhitecturii noastre naționale și cu mare valoare în orizontul european. Importanța ei derivă din mai multe surse ale valorii. Întâi este o casă străveche pentru mediul sătesc, de la sfârșitul secolului al 18 lea. În al doilea rând din punct de vedere arhitectural este o capodoperă de echilibru și de plasticitate.O decorație luxuriantă pentru vremea aceea, decorație în stucatură, pe plafon, pe pereți pe exterior, printre care și cele 5 elemente decorative circulare, blazoane. În centrul acestui șir de blazoane tronează și va trona vulturul bicefal care este emblema bazileilor bizantini și care a ajuns într-un lung periplu până la Chiojd și cu semnificația de rigoare. Și stucaturile care se regăsesc atât în lemnul din exteriorul casei, cât pe pereții interiori sunt unice în Europa și au semnificații adânci.

fig 3.3

Casa cu Blazon în stare bună

fig 3.4Casa cu Blazon zilele noastre

Cimitirul eroilor căzuți în Primul Război Mondial din Siriu a fost ridicat în memoria ostașilor români ai Regimentului 3 Vânători care au murit în luptă în Munții Siriu pentru apărarea țării. A fost realizat cu sprijinul comunităților locale, prin colectă publică între anii 1933-1936, pe teren donat de profesorul Pamfil Georgian, inițial sub Vârful Șoimul. După planificarea construirii barajului de la Siriu, implicit și lacului de acumulare, s-a constatat ca cimitirul ar fi fost acoperit de apa acumulată astfel că a fost mutat și amenajat mai strtegic din punct de vdere turistic, pe traseul ce duce catre Brașov, în apropiere de viaductul Giurca Mare.

Fig 3.5 Statuia Eroilor Siriu

Casa Vasile Codescu (monument istoric), casa renovata si transformata in pensiune agroturistica. Așezare de tip răsfirat cu tendințe de concentrare în mijloc, satul Chiojdu din județul Buzău este situat într-o depresiune formată pe malurile râului Bâsca Chiojdului. Numele acestui loc retras provine de la cuvântul latinesc „quies” care înseamnă liniște. În trecut, ocupația de bază în această zonă era pomicultura, fapt ce se reflectă și în arhitectura caselor. La primul nivel erau amplasate beciurile mari, unde se păstrau fructele proaspete și butoaiele cu țuică, iar la etaj erau camerele de locuit.

Casa „Codescu” din Chiojdu are o arhitectură populară monumentală, cu trăsături specifice zonei subcarpatice din secolele XVIII și XIX. În trecut, ocupația de bază în această zonă era pomicultura, fapt ce se reflectă și în arhitectura caselor. La primul nivel erau amplasate beciurile mari, unde se păstrau fructele proaspete și butoaiele cu țuică, iar la etaj erau camerele de locuit.

Casa „Codescu” din Chiojdu are o arhitectură populară monumentală, cu trăsături specifice zonei subcarpatice din secolele XVIII și XIX.are o copie la bucuresti la muze.

Fig 3.6 Casa Codescu pe bancnota de 10 lei

3.1.4 Construcții tehnice

Viaductele Giurca si Teherau sunt un loc spectaculos din zona lacului de acumulare Siriu, construite pentru a facilita accesibilitatea în zonă. Pot fi considerate și puncte de atracție turistică datorită peisajelor ce pot fi admirate la traversarea lor. Viaductul Giurca se situează pe un colț al lacului, are o lungime de aproximativ 300 m și se sprijină pe piloni de 36 m înălțime. La o distanță de câțiva zeci de metri se află cel de-al doilea viaduct, Teherău care trece pe lângă o stâncă spectaculoasă, oferind un peisaj remarcabil.

Fig 3.7- viaductul Girca

Sursa:http://www.panoramio.com

3.2 Potențialul antropic immaterial

3.2.1 Portul popular

Portul popular are elemente specifice zonei carpatice atât în cazul costumului femeiesc cât și al celuibărbătesc:

a) modelul costumului femeiesc este de origine chiar din această zonă și se compune din cămașaîncrețită la gât, fotă, brâu, bete și opinci. Cămașa aparține tipului carpatic de tradiției dacică cu mâneca croită de la gât , pieptul și spatele, încrețit în jurul gâtului prin intermediul unei bucăți de pânză numită „altițăˮ. Fota este o piesă dintr-o singură bucată ce înconjoară trupul de la talie în jos și este făcută din dimie.

b) modelul costumului bărbătesc este compus din cămașă, cioareci, brâu, ilic, haină, pălărie sau căciulă, în funcție de anotimp și traistă. Cămașa este scurtă cu „fustanelăˮ mâneca fiind dreaptă, prinsă de umăr iar la gât se închide cu bentiță și guler. Cioarecii din dimie albă sunt strâmți pe picior iar brâul lat are motive geometrice policrome. Ilicul este simplu din dimie de culoare închisă. Tot din dimie sunt croite și hainele scurte. Pălăria este simplă neagră și căciula este rotundă mocănească sau țuguiată.

Fig 3.8-port popular regiunea carpatică

Sursa:http://www.romanianmuseum.com

3.2.2 Arhitectura tradițională

Casele tradiționale din Munții Buzăului au o structură proprie determinată de natura materialelor de construcții , caudrul fizico-geografic și domeniul de ocupație al locuitorilor. Se utilizează piatra și lemnul pentru construirea soclului caselor, local acesta fiind înalt o caracteristică a zonei.Alături se locuință mai apar și anexele, sau pivnițele care folosesc pentru depozitarea și conservarea pe timpul iernii a recoltelor obținute de-a lungul sezonului cald, precum fructele sau vinul.

Fig 3.9:schiță casă tradițională Siriu Fig 3.10:arhitectură tradițională Siriu

Sursa:http://www.panoramio.com/ Sursa:http://www.romanianmonasteries.org/

3.2.3 Obiceiuri

Detalii pe care orice turist le-ar dor icunoște sunt legate de demersul firesc pe care le au activitățile în timpul unui botez.Rolul cel mai important îl deține nașa sau popular moașa,aceasta este prima ce trebuie să îmbăieze pruncul, în apă fiind puse și anumite obiecte simbolice precumpene, bani, sau semințe de porumb, pentru a aduce pe viitor prosperitate, noroc în viață și sănătate.

Un alt moment important în cadrul botezului este apariția ursitoarelor, care ii urează pruncului bun venit în această viață și ii vor ursi menirea lui pe viitor.

Fig 3.11-expozițieobiectezestre

Sursa:http://travelbuzau.com/

3.2.4 Festivaluri și evenimente culturale

Evenimentele și festivalurile ce se desfașoară în această regiune au loc cu preponderență în sezonul de primavară și vară și evidențiază carecteristicile principale ale macrosistemului social-economic.

Festivalul ʺRomanian Adventure Festʺ din Nehoiu se desfașoară in perioada 1-4 iunie. Scopul principal este acela de a pune turismul de aventură într-un plan mai avansat în cunoștințele turistice ale românului, iar un alt scop urmărit, ar fi acela ca o vacanță activă, este mult mai plăcută decât

turismul clasic și pot trăi senzații și experiențe extraordinare, unice fără a avea nevoie de abilități si aptiudini fizice specifice, ci doar dorința de noutate, explorare și descoperire.

Ȋn programul festivalului se vor regăsi următoarele sporturi de aventură, practicate în zona Nehoiu și în alte zone învecinate și organizatorii pun la dispoziția turiștilor o echipă de instructuri, dar și echipamentele necesare: river rafting, scufundări, sailing, offroad, flying fox, canoeing, escaladă și rapel în cascadă.

Fig 3.12-FestivalulʺRomanian Adventure FestʺSursa:http://apa.xtrem.ro/

Serbarea câmpenească„Cât e Siriul de mare!ˮ,este un eveniment foarte mediatizat din zonă datorită cunoscutului cântăreț de muzică populară Benone Sinulescu,căruia i-a revenit și datoria să denumească acest festival după un cântec propriu.Evenimentul are loc în fiecare an în prima duminică după Sfânta Maria și toată lumea petrece pe malul Siriului pentru a sărbători ziua lacului Siriu.

CAPITOLUL IV TIPURI DE TURISM PRACTICATE IN ZONĂ

Turismul este un fenomen social- economic, care împărțit pe mai multe categorii în funcție de anumiți factori declanșatori poate crea tipuri caracteristice de turism dar și forme de manifestare ale acestora, poate produce diversitate zonelor luate în studiu și poate menține turistul tot timpul în stadiu de cunoaștere, suspans și descoperie. Turismul poate fi definit și ca „arta de a călători pentru propria plăcereˮ. (Peyromarre Debord , 1994)

Tipurile de turism se pot clasifica pe baza unor criterii care să reflecte structura societății umane, de aceea în funcție de motivația deplasării, proveniența turiștilor, modalitatea de organizare, regimul circulației turistice, durata sejurului sau criteriul localizării pot fi identificate mai multe forme ale turismului, cele mai importante în Munții Buzăului fiind: turismul monatan și cinegetic, turismul rural și agoturismul, turismul balneo-medical, turismul de odihnă și recreere, turismul cultural, turismul științific și turismul religios.

5.1 Turism montan și cinegetic

Această formă de turism este cea mai populară în Munții Buzăului datorită poziției georgrafice a arealului ce se situează numai în zonă montană. Masivele sunt atracțiile turistice cele mai importante, pe întreaga lor desfășurare localizându-se și celelalte obiecticve turistice naturale sau antropice. Varietatea și frumusețea peisajelor, condițiile bioclimatice cu caracter stimulent de munte sunt doar câțiva dintre factorii care impulsionează turiștii să-și planifice vacanțe în această regiune, și să se bucure de curele de teren, helioterapie, sau aeroterapie.

Un potențial ridicat, prin care s-a dezvoltat turismul montan în ultimile decenii în Munții Buzăului, îl au traseele turistice materializate prin turismul de drumeție. Există zeci de trasee marcate, sau nemarcate, cu coeficiente diferite de dificultate, pentru orice tip de turist, experimentat sau fără experiență. Acestea sunt în administrația jandarmeriei montane a fiecărei localități, cea mai importantă fiind cea din Nehoiu care organizează acțiunile de îngrijire și întreținere a marcajelor, dar expedițiile de salvare pentru turiști care se pierd în pustietatea munților.

Traseele turistice sunt importante pentru că prin intermediul lor pot fi vizitate obiective naturale cele mai importante din cadrul arealului, precum creasta Mălâia cu cele două microdepresiuni, Lacul Vulturilor și Lacul Sec, Vârful Penteleu, care este și cel mai înalt punct din cadrul întregului areal, Cascada Cașoca și multe alte priveliști oferite asupra grupelor de munți vecine( Ciucului, Vrancei), sau chiar din cadrul Muntilor Buzău. Masivele Siriu și Penteleu dispun de cele mai multe trasee, dar în același timp sunt și cele mai bine organizate, turiști sințindu-se în siguranță și folosind cu ușurință panourile informative.

Fig 4.1-Schiță drumurilor forestiere Siriu-Monteoru

Din punct de vedere cinegetic, Munții Siriu dispun de o largă varietate de specii

faunistice incluse în fondul cinegetic, de altfel regiunea fiind renumită încă din secolul trecut, când însăși președintele țării venea în această zonă pentru a practica turismul de vânătoare.

Pot fi întâlnite exemplare foarte mari de urs carpatin, mamifere ce pot ajunge și până la 300- 400 kg, dar și exemplare de căprior, sau mistreți. Expedițiile de vânătoare se realizează organizat, iar participanții sunt doar persoane experimentate cu permis de port armă și cu toate documentele conform legislației.

Fig 4.2 Schița drumurilor forestiere Podu Calului-Penteleu

5.2 Turismul balneo-medical

În Munții Siriu există și o stațiune balneoclimaterică, localizată în satul Gura Siriului,

situându-se chiar la poalele masivului Siriu. Stațiunea Siriu Băi are uun caracter sezonier, activitățile turistice desfășurându-se doar pe perioada 1 iunie- 1 octombrie aceasta fiind deschisă doar sezonier și

în special pentru populația locală, acest lucru datorându-se lipsei de fonduri, implicit neinvestirea în infrastructură, spații de cazare și agrement pentru a se ridica la nivelul unor competitori naționali. Ca și utilități dispune de izvoare minerale bicarbonate, sulfuroase, clorurosodice, foloite pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, hepato-biliar și sistemului nervos periferic.

Fig 4.3- camping cu cabane-Siriu Băi

Sursa: http://www.carpati.org

5.3 Turismul rural și agroturismul

Turismul rural este o formă de turism care are beneficii directe pentru comunitățile locale, tot profitul fiind reinvestit în zonă, sau se pot realiza și investiții cu capital stăin dacă atractivitatea arealului este ridicată și poate crea fluxuri de mari de turiști.

Administrația locală din Munții Buzăului dispune de o organizare foarte bună, astfel că mai multe conume dispun de capacitatea de atracție a turiștilor preferențiari pentru turismul rural sau agroturismul. Nehoiu, Siriu prin tradițiile, obiceiurile, festivalurile și sărbătorile locale reușesc să atragă mii de turiști, în ultimii ani chiar și internaționali.

S-a valorificat economic potențialul gospodăriilor locale prin dezvoltarea unor servicii de găzduire și oferire a produselor din gospodăria proprie și locală. Agroturismul combină mediul natural utilizat ca

resursă turistică cu serviciul de cazare și dotările proprii gospodăriei țărănești dar și cu serviciile agroturistice: servirea mesei, însoțire și călăuză turistică, practicarea unor sporturi. Turiștii pot fi integrați în atmosfera locală prin capacitaea de a participa la treburile gospodărești, șezători, hore sătești, colinde, hramuri bisericești, nunți, târguri tradiționale, spectacole folclorice.( Tabel 5.1)

Tabel 5.1- Calendarul piețelor, târgurilor și oboarelor ce se deșfășoară în Bazinul Siriu

5.4 Turismul ecumenic

Turismul religios este o formă de turism pe plan secundar, datorită competitorilor locali, din comunele învecinate în special în Colți unde se află un complexu ce cuprinde mai multe locuințe săpate în stâncă și grupate în jurul bisericii Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Acestă așezare este supranumită și Athosul românesc, deci Munții Buzăului nu pot concura cu zonele dimprejur.

Turismul monahal este o categorie turistică foarte bine promovată și datorită hramurilor pe care le poartă bisericile și mănăstirile din județ, sărbătorirea sfinților patroni constituie un prilej de sărbătoare pentru enoriași și nu numai motiv pentru care, în preajma acetor sărbători numărul de vizitatori crește. Printre cele mai importante astfel de manifestări religioase se nummără:

Există pe întreg arealul mai multe biserici de lemn (Tabel 5.2) care prezintă un potențial turistic local, dar dacă s-ar realiza un circuit ecumenic în care sa fie integrate toate aceste lăcașuri de cult, turismul religios ar putea deveni un factor important în economia locală.

Cele mai inportante biserici sunt cele din Nehoiu, Biserica Sfântul Gheorghe finalizată în 2008 se impune prin grandoare, măiestrie și poate fi desemnată ca cea mai mare biserică ralizată în stil contemporan din cadrul Carpaților de Curbură.

Tabel 5.2- inventar biserici de lemn

5.5 Turismul de odihnă și recreere

Turismul de recreere este accesibil tuturor claselor de turiști, proveniți din medii sociale

diferite. Cea mai activă populație la aceste activități turistice sunt cei din mediu urban, cei din mediu rural având o participare mai scăzută. Este practicat de toate grupe de vârstă, dar în special de extremele societății, cei de vârstă matură și tinerii în excursii organizate cu prietenii, pe durate de timp de obicei scurte, pe timpul weeken-urilor și pe distanțe medii, acest lucru fiind influențat și de posibilitățile materiale ale fiecărui turist. Se recurge la turismul de recreere pentru a schimba peisajul, pentru a scăpa de stresul urban și pentru ca turistul să poată avea o mini vacanță chiar și în timpul anului.

Cei mai mari furnizori de potențiali turiști sunt orașele din apropierea Munților Buzău, precum Buzău, Brașov, Sfântu Gheorghe, Ploiești, iar posibilitățile de recreere și odihnă sunt diversificate, ele constând în campinguri în cadrul masivelor, posibilitatea practicării unor sporturi recreative sau extreme, plimbări îndelungate în cadrul munților, admirarea peisajelor.

Infrastructura pe acest tip de turism este bine dezvoltată, există locuri de camapare amenajate, bine organizate, dar și cabane și pensiuni turistice în cadrul masivelor care oferă posibilitaea turiștilor doritori de confort să poată petrece timpul liber în această zonă. Infrastructura de transport este de asemeni într-o stare acceptabilă, vizitatorii având posibilitatea să folosească autovehiculele chiar până

în inima munților pentru a ajunge la cabade, de exmplu Cabana 14 Scaune din Siriu este accesibilă încă din drumul național.

Cicloturismul este o altă activitate integrată în turismul de odihnă, în curs de dezvoltare pe întreg județul Buzău, cu un potențial mare de atracție pentru turiștii dornici de mișcare, plimbări în aer liber, sau chiar aventuri forestiere, pe drumurile mai dificile amenajate de autorități. Ciclotraseele se desfășoară pe porțiuni extinse, dar cu trafic monitorizat redus, pentru a nu se pune viața în pericol a participanților la activități. Ele se clasifică în două categorii, de șosea și de munte, cu diferite viveluri de dificultate: lejer, mediu, dificil și expert.

Ciclotraseele se desfășoară pe drumuri existente, accesibile, cucaracter cât mai pitoresc și trafic motorizat redus. Ele vor fi de două tipuri: de șosea și demunte, cu patru niveluri de dificultate: lejer, mediu, dificil și expert.

5.6 Turism tehnic și științific

Practicarea acestui tip de turism „se referă la vizitarea cu caracter documentar sau în schimb de experiență a unor arii naturale protejate, a unor obiective de factură economică – pentru domeniul tehnic (Gheorghilas, 2008).

Un factor important în turismul tehnnic din Munții Buzăului este prezența barjului și lacului de acumulare Siriu, care nu are doar o valoare economică din punct de vedere al producerii de energie electric, al alimentării cu apă potabilă a localităților din zonă și o sursă de apă pentru irigații, ci a devenit o primă atracție turistică datorită spectaculozității peisajelor, modului de construire prin ancoramente, fără utilizarea betonului, ocupând locul doile în lume, după lacul din Retezat. Se pot practica activități de plimbare pe lac, peiscuit sportiv sau chiar plajă pe malul lacului. Nu sunt amenajate la un nivel ridicat spațiile de agrement, dar autoritățile locale au propus strategii de dezvoltare și sunt în asteptarea unor fonduri destinate special acetor lucrări.

Turismul cultural reprezintă un fenomen care s-a dezvoltat extrem de mult în ultimele decade. Turismul cultural a fost identificat ca fiind un produs extrem de lucrativ în cadrul industriei turistice. Organizațiile culturale, comunitățile locale au îmbrățișat acest fenomen caracterizat ca fiind un potențial factor economic generator de activități economice și noi locuri de muncă într-un secol XXI, în care, datorită evoluției industrializării, forța de muncă este în continuă scădere.

În acest sens, muzeele nu trebuie să-și limiteze activitățile și acțiunile la funcțiile de bază, ci din contră, trebuiesă preia inițiativa, prin dezvoltarea unei strategii ce trebuie să demonstreze importanța lor în cadrul comunității sau a regiunii în care își desfășoară activitatea. Zone din județul Buzău unde se practică un astfel de turism sunt: Casa cu Blazoane.

5.7 Turismul sportiv

Turismul sportiv este un mijloc ideal atât preventiv cât și curativ de păstrarea sănătății și constituie o adevărată școală uneori aspră, care impune : disciplină, curaj, abnegație și spirit de echipă. Zonele cele mai exploatate în care se practică tursimul sportiv sunt:

Versantul nordic al Masivului Podu Calului este un loc unde se practică komando un sport de contact în care se folosesc elementele naturii ca pădurea și frunzele. Costumul de camuflaj, armele false multă adrenalină și mișcare fac ingredientele speciale ale acestei activități.

Râurile Crasna și Siriul Mare, râuri de munte cu o albie lărgită sunt potrivite pentru sproturile nautice ca raftingul, canoe și pescuitul. Apele repezi, coborârile spectaculoase, peisajul sunt câteva din elementele ce cresc atractivitatea și practicarea sporturilor în zonă

Masivul Siriu este cel mai popular munte când vine vorba de practicarea alpinismului dar nu e singurul. Și pasivul Podu Calului reprezintă o destinație mai mult pentru temerari intrând în categoria destinațiilor turistice cu caracter turistic de aventură.

Dealul Pănătău și Monteoru sunt gazdele multor obiective turistice desi și a celor cu caracter sportiv. Echitația și pescuitul fac deliciul amatorilor de sport ce vizitează zona.

5.8 Turismul de sejur

Turismul de sejur este de trei categorii, în funție de durată: de lunga durată sejururi peste treizeci de zile, de durată medie sejururi intre patru și treizeci zile și de scurtă durată adică până în trei zile.Cele mai cunoscute sejururi sunt ultimele caracteristic și turismului de weekend. Principalele destinații: mănăstirile, excursii în munți și tursimul balneoclimateric.

5.9 Trasee montane

5.9.1 Trasee marcate

Trasee în Masivul Siriu

Există patru trasee turistice marcate care străbat Siriul în toate direcțiile, asigurînd o ascensiune ușoară. Traseul principal (1) se continuă peste Masivul Tataru pîna la poalele Ciucasului, permițând turistului continuarea excursiei în și din acest masiv.

1. Baile Siriu (540 m) – Valea Neagră – Dosu Muntelui – Poarta Vînturilor – Obîrsia Crasnei -Culmea Tătarutu – Vîrful Tătaru Mare (1477 m) – Tabla Butii – Poiana Stînei (930 m)

2. Baile Siriu – Valea Bradului – Colții Balei – Vf. Bocîrnea (1 657 m) – Poarta Vînturilor -Lacul Vulturilor – Culmea Bloji – Stearpa (720 m) – valea Siriului – Gura Siriului.

Marcaj: punct rosu. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: abrupturile si stîncaria de la obîrsia pîrîului Mreaja, Lacul Vulturilor, valea Siriului.

3. Gura Siriului (520 m) – valea Milea – Lacul Vulturilor – Poarta Vînturilor (1 490 m) – valea Urlatoarea – valea Crasna – Crasna (570 m).

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 7½-8 ore. Obiective principale: Lacul Vulturilor, culmea Malîia, vîrful Bocîrnea.

4. Dosu Muntelui (1 410 m) – Vf. Bocîrnea (1 657 m) – Poarta Vînturilor – Vf. Malîia (1 662 m) – saua din Bloji (1 470 m).

Marcaj: cruce rosie. Durata: 3-3½ ore. Obiective principale: vîrful Bocîrnea, vîrful Mălâia.

Trasee în Masivul Podu Calului și culmea Ivănețu

1. Cura Teghii (495 m) – Poiana Teghii – Vf. Podu Calului (1 439 m) Marcaj: cruce albastra. Durata: 3-31/2 ore.

Trasee nemarcate

1. Valea Buzăului între Întorsura Buzăului și Nehoiu

Cei 42 km pot fi parcursi cu mașina într-o ora, în lungul soșelei nationale. Excursia se poate face cu pasul, în doua zile, sau combinat folosind cursele I.T.A. care circula la intervale de 1-3 ore. Menționăm principalele obiective ce pot fi atinse pe acest traseu. Mai întîi se impune cunoasterea ansamblului Depresiunii Întorsura Buzaului. Pentru aceasta este suficient să urcam pe una din culmile mărginașe. Indicăm culmea centrală cu Vîrful Stînii -a carei extremitate sudică iese în evidența prin pîlcul de pini unde se ajunge pe drumul spre Lăcăuți care se desprinde spre stînga din soseaua nationala, la circa 150 m de liceu.

După 10-15 minute depășim albia Floroaia, parasim drumul și ne deplasăm spre stînga pe lînga case. Urmărim poteca ce urca mai accentuat versantul, timp de 10 minute. De la nivelul pîlcului de pini ne îndreptăm spre nord la Vîrful Stînii (cel cu baliza) suind relativ usor. De pe culme se deschide o largă panorama asupra depresiunii, și mai departe pîna spre masivele Siriu și Ciucaș, iar în zilele senine Bucegi și Piatra Mare.

2. Valea Cașoca

Este un traseu scurt, pe unul din cei mai importanti afluenti ai Buzaului. Se pleaca din Cașoca (sat component al comunei Siriu) desfășurat la gura de varsare a rîului cu acelasi nume. Obiectivele principale sînt lacul Cașoca, cascadele Martinii și Cașoca. O potecă lată, pe marginea vechiului terasament de cale ferată forestieră, ne conduce pîna la ele. Lacul s-a format în 1969 în urma barării văii de catre două alunecari. Astazi în cea mai mare parte este drenat. El se afla la circa 4 km de la vărsarea rîului Cașoca în Buzău. Cascada Martinu, o cădere de circa 2-2,5 m, cu o frumoasî marmita la bază, se află la circa 2 km de lac. De aici valea taiată de roci mai dure (gresii în strate groase) se îngustează treptat capatînd aspect de defileu. Imediat în amonte de confluența cu pîrîul Pruncea, un prag de gresie de Tarcău face ca apele Cașocăi să cadă pe mai mult de 6 m, creînd una din cele mai frumoase cascade din Munții Buzăului. Pentru a o admira trebuie sa cobori sub nivelul drumului cu cîtiva metri.

CAPITOLUL IV INFRACTRUCTURA TURISTICĂ

Principalele structuri de cazare și particularitățile lor.

Infrastructura turistică reprezintă totalitatea bunurilor și mijloacelor create de om ce au scopul de a valorifica resursele turistice naturale și antropice. Infrastructura turistică are ca principal rol satisfacerea cererii turistice prin intermediul dotărilor, dar și a serviciilor specifice, astfel îndeplinindu-se funcția economică a turismului. Conform Monitorului Oficial, Hotărârea Generală Nr. 709/ 2009, structurile de primire turistică reprezintă „orice construcție sau amenajare destinată prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru turiști, împreună cu serviciile specifice aferente.”

În Munții Buzăului infrastructura turistică este încă în curs de dezvoltare, zona nefiind supusă activ unor proiecte de finanțare, iar promovarea pentru a se cunoște problemele din regiune este la un nivel scăzut, astfel că baza-tehnico materială este compusă din structuri de cazare, structuri de alimentație în incinta structurilor de cazare, foarte puține structuri de agrement și căi de acces, acestea având un grad ridicat de accesibilitate, arealul localizându-se la jumătatea distanței dintre Buzău și Brașov.

4.1. Structuri turistice de cazare

Componentele cele mai importante ale bazei tehnico – materiale sunt structurile turistice de cazare ce influențează în mod direct fluxuri de turiști, favorizând sau restricționând desfășurarea activității turistice într-un areal. Baza de cazare este reprezentată de totalitatea construcțiilor ce au rolul de a asigura turiștilor înnoptarea și confortul pentru o anumită perioadă de timp, în baza unor tarife. Structurile de primire turistică cu funcție de cazare includ: hoteluri, hoteluri – apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacantă, campinguri, apartamente de închiriat, nave fluviale și maritime, pensiuni turistice și agroturistice.

Pe teritoriul arealului luat în studiu diferențiază doar anumite tipuri de structuri cu funcție de

cazare, datorită cererii turistice diversificate și numărului scăzuți de turiști, astfel că se evidențiază pensiunile, vilele, și cabanele turistice din masivele montane.

Acestea se deosebesc între ele prin calitatea dotărilor și serviciilor, trăsăturile construcțiilor și perioada de timp în care s-au ridicat clădirile.

Dinamica unităților de primire turistică a evoluat în mod diferit pentru localitîțile din Munții Buzăului în funcție de contexul social, economic sau politic al fiecăreia. În perioada 1980 – 1990 principalele unități de primire turistică din zona montană erau cabanele și locuințele sătenilor, pe

parcursul anilor dezvoltându-se și alte unități de cazare, precum vilele și pensiunile. În prezent pe întreg arealul există un număr de 21 de unități în toate comunele aferente.

Tabel 4.1

Ca și număr de unități putem observa că în comuna Siriu se află cele mai multe unități, deoarece aceasta este și cea mai dezvoltată din punct de vedere al potențialului turisc, principalele trasee turistice având punctul de plecare din acest loc, masivul Siriu fiind cel mai important element al reliefului, și având capacitatea să susțină activități turistice diverse, dar ca și grad de confort Nehoiu se află pe primul loc deoarece aici se localizează singurul motel din întreaga regiune, acesta fiind clasat pe o treaptă superioară celorlalte unități de cazare. ( Tabel 4.1 )

Tabel 6.3- Tipologia structurilor de cazare în localitățile dinn Munții Buzăului

Gradul de confort este un alt indicator important ce are un rol esențial în atragerea fluxurilor de turiști în localitățile de pe teritoriul spațiului studiat. Structurile de cazare trebuie să respecte cererea turistică și să ofere turiștilor pachete cât mai atractive, inclusiv un raport bun calitate – preț, astfel fluxurile de turiști ar putea fi reorientate către alte destinații turistice monatne locale mai accesibile.

6.1.2. Analiza cererii truristice

Pentru a pune în evidență cerere pe care turiștii o au făță de zona studiată, a trebuit să se

aplice un chestionar, în care vizitatorii arealului să-și exprime opinia cu privință la preferințele tipurilor de turism ce ar dori să le practice, obiectivele principale și felul cum apreciază infrastructura de cazare și personalul aferent. De asemeni prin aplicarea acestui chestionar s-a dorit și descoperirea targhetului țintă de turiști pentru a se dezvolta cât mai mult activitățile turistice corespunzătoare celor grupe de vârstă.

Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion de 30 persoane, intervievate în cadrul localităților Siriu,Nehoiu si Chiojdu, alegerea fiind aleatorie, dar numai asupra persoanelor ce desfășurau activități turistice în zonă.

Chestionarul are ca scop analiza cereri turistice din cadrul arealului, care sunt preferințele turistiștilor în ceea ce privește diversificarea și îmbunătățirea activităților turistice și aprecierile legate de serviciile prestate de către operatorii locali din toate unitățile aferente turismului, cazare, alimentație, agrement.

În cadrul sondajului s-au folosit întrebări simple, cu răsunsuri închise, pe care respondentul sa fie capabil să le înțeleagă și la care să exprime răspunsuri concise, în funcție de preferințele fiecăruia. Primele cinci întrebări sunt de indentificare personală și descoperirea targhetului preponderent de turiști ce vizitează Bazinul Siriu. Rezultatele au evidențiat că zona are un grad mai mare de atractivitate pentru persoanele cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani,cu o situația financiară medie, spre superioară. În ceea ce ce privește călătoria împreună cu familia, neînsoțiți sau

cu grupuri de prieteni, peste 65 % din respondenți au bifat răspunsurile legate de deplasări împreună

cu grupuri compacte, de obicei cu mijloacele de transport personale, în excursii neorganizate de către agenții speciale care oferă pachete turistice. Vacanțele sunt planificate personal, iar serviciile de cazare și alimentație le găsesc la locul de deplasare, sau prin rezervări online pe site-urile cu unități de cazare.

Durata sejurului este diferită în funcție de activitățile ce le desfășoară fiecare persoană în parte, dar peste 60% înnoptează pe teritoriul arealului pe timpul unui weekend, acești turiști fiind interesați de parcurgerea traseelor montane, practicarea alpinismului, sau în general a turismului montan.

Cealaltă parte de respondenți ce staționează în ținuturile Munților Buzău o perioadă de timp între 3-6 zile, de obicei practică turismul de odihnă și recreere, îmbinat cu cel climateric sau turismul rural. Locurile de cazare sunt pensiunile din cadrul munților, locuințe rurale special amenajate pentru primirea turiștilor, cabane montane, sau campinguri. Pe lângă activitățile menționate anterior, la secțiunea motivației deplasării în această zonă, 70% dintre respondenți au afirmat că argumentele principale în luarea deciziilor au fost calitatea factorilor de mediu, frumusețea peisajului,traseele monatane și prețurile mai accesibile în comparație cu alte zone cu același potențial turistic. Un procent de 15 % a afirmat că manifestări tradiționale locale și gastronomia sunt motivele deplasării în regiune, iar celălalt procent de 15%, pentru agrement și practicarea sporturilor extreme.

Evaluarea prestatorilor de servicii turistice de cazare, alimentație și agrement a fost a avut un rezultat pozitiv, 75% din respondenți fiind mulțumiți în primele două cazuri, dar din perspectiva agrementului rezultatul nesatisfăcător predominând. 25% dintre participanții la chestionar au avut lucruri de reproșat în legătură cu serviciile auxiliare incluse în prețurile încasate, dar care de multe ori nu au mai fost înglobate.

Chestionarul se încheie cu două întrebări care să concluzioneze răspunsurile date anterior,referior la prețurile pieței turistice din zonă, respondeții au afirmat în unalimitate că sunt mai accesibile decât alte zone învecinate, precum valea Prohovei, unde se realizeză aceleași forme de turism și raportul calitate preț este direct proporțional cu cerințele turiștilor. Referitor la repetarea experienței de a vizita Munții Buzăului de asemeni răspunsul a fost în mod unanim afirmativ, și că vor recomanda aceste ținuturi și prietenilor și apropiațiilor.

Rezultatele finale ale chestionarului și-au îndeplinit scopul inițial și anume de a descoperi cererea turistică pe care o au turiștii pentru arealul studiat, ceea ce se suprapune cu potențialul ce îl oferă Bazinul Siriu, dar apărând neconcordanțe în ceea ce privește accesibilitatea, calitatea drumurilor, cererea turistică pentru agrement, care în mare parte lipsește, doar sezonier mai

organizându-se anumite festivaluri și concursuri la care participă un număr mai mare de turiști

consumatori de servicii.

.

6.2. Structuri de agrement

Destinația are un specific preponderent montan, majoritatea activităților ce se pot desfășura în structurile de agrement de pe teritoriul arealului sunt legate de Munții Buzăului, sau uneori vizitarea obiectivelor antropice din Nehoiu (turism urban), sau participarea la unele festivaluri și tradiții specifice zonei, acestea făcând parte din agroturism, deoarece implica interacțiuni directe între localnici și turiști.( Tabel 6.4)

Tabel 6.4 – structuri de agrement

6.3.Infrastructura turistică de transport

Accesibilitatea spre Bazinul Siriu se realizează atât rutier cât și feroviar, dar în special pătrunderea în interiorul munților se face prin intermediul drumurilor forestiere, care de cele mai multe ori nu pot fi practicate decât la pas de către turiști, iar de către localnici cu ajutorul utilajelor locale de tracțiune. Căile de comunicații, în ultimii 20 de ani, s-au îmbunătățit, fiind renovate și chiar construite rețele noi acces.

Accesul rutier este posibil datorită drumului național DN 10 Buzău-Brașov de 154 km și drumurilor județene DJ Nehoiașu – Gura Teghii – Varlaam și DJ Buzău – Lopătari, cu o circulație intensă mai ales cel județean, fiind o alternativă pentru pătrunderea în interiorul țării până la Brașov, mai puțin aglomerată față de DN 1 București – Brașov.

Accesul feroviar are mai multe puncte de plecare către Munții Buzăului, din toate punctele geografice și din toate județele învecinate, astfel printre cele mai importante se numără Buzău, Brașov, Covasna și Sfântu Gheorghe. Rutele de parcurgere a căii ferate au în componență și orașele sau localitățile mai mici, ba chiar regional sau introdus operatori feroviari privați pe distanțele Buzău – Berca – Nehoiașu (operator privat TFG), Brașov – Întorsura Buzăului (operator privat Regiotrans).Destinația este deservită de gară doar în Nehoiu, fiind valabil același lucru și pentru autogară.

Pentru a pătrunde în interiorul masivelor și a ajunge la obiectivele turistice, există puncte de plecare din mai multe localităti, cele mai accesibile fiind așezările din imediata vecinătate a masivelor, astfel diferențiindu-se Gura Sirului, Băile Siriu, Harțagu și Crasca pentru masivul Siriu, iar pentru Podu Calului cele mai optime variante sunt Nehoiu, Pătârlagele și Varlaam.

Căile de acces practicabile mai greu, datorită accidentării drumurilor sunt cele forestiere sau pietruite, care sunt folosite de cele mai multe ori și ca trasee turistice în lungul masivelor. Aceste drumuri se desfășoară în lungul văilor principale, de aceea în Siriu se localizează pe valea pârâurilor Neagra, Bradul sau Crasna.

CAPITOLUL V STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI

PROMOVARE TURISTICĂ

Dezvoltarea turistică sustenabilă trebuie să se facă prin implementarea unor programe și activități ce trebuie dezvoltate pe termen lung și mediu ținându-se cont de viziunea ecologică prin care mediul natural și resursele locale să nu fie afectate sau deteriorate.

Autoritățile locale, susținute de cele naționale au creat anumite studii în care sunt s-au descoperit punctele slabe ale Munților Buzău, la care trebuie să se asigure fonduri de investiții de reabilitări, întrețineri sau chiar construcții noi care să deservească turismul și să poată crea fluxuri mai mari de turiști, arealul să fie capabil de competivitate la nivel local, sau chiar național și să producă producă profit din încasările turistice, astfel ajutând la economia țării.

În Munții Buzăului cele mai multe investiții s-au realizat în domeniul rural și cel montan pentru că acestea dispun de cele mai multe atracții turistice, și pot susține un flux considerabil de turiști, pe când turismul urban ce poate fi realizat în Nehoiu, sau cel de tratament nu au un potențial turistic destul de ridicat pentru a se realiza investiții masive, care nu ar putea fi acoperite.

5.1 Programe implementate sau în curs de desfășurare

Sistemul de management integrat al deșeurilor în zona localităților de pe Valea Buzăului își propune educarea în primul rând a localnicilor din această zonă prin realizarea unor deplasări la fața locului a specialiștilor în domeniul ecologie și explicarea unor impaacte dezatruase asupra naturii.

Pe lângă educarea localnicilor, se vor realiza și panouri informative, sau chiar documentație

suplimentară la consiliile locale pentru turiștii ce iși doresc a cunoaște mai multe despre acest domeniu. O altă măsură este organizarea de grupuri de voluntari, care să curețe zona de gunoaiele aruncate, să dea un exemplu atât locuitorilor zonei, cât și turiștilor ce realizează activități turistice în acel timp pe Valea Buzăului.

„Managementul conservativ și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU” este un proiect ce iși propune implementarea unor masuri de management pentru protecția naturii și biodiversității. Prin acest program localnicii vor fi ajutați să-și poată promova produsele locale sub forma unor brand-uiri, organizarea de evenimente culinare pentru promovarea produselor locale, articiparea la evenimente specifice de promovare a zonei și a produselor tipice zonei, înscrierea în rețele internaționale de promovare a produselor tradiționale, utilizarea web-site-ului sitului pentru promovarea zonei

O altă măsură în cadrul acestui program este cea de a conserva biodiversitatea din rezervațiile masivelor monatane: Pădurea Milea Viforâta din Penteleu ce păstrează încă forma inițială a pădurii de mmolid și prezintă specii seculare cu dimensiuni de peste 40 m înălțime, Rezervația culmile Siriului ce are un caracter geologic, botanic,forestier, zoologic, datorită speciilor protejate de capre negre, smârdar și roua cerului vegetație din tinovul Lacului Sec și Pădurea Harțagu din masivul Podu Calului cu exemplare de fag și brad.

5.2 Dezvoltarea infrastructurii

Una din cele mai importante probleme cu care se confruntă sectorul turistic o reprezintă infrastructura deficitară.Pentru a se ajunge cu o mai mare ușurință la obiectivele turistice se dorește a se reabilita și dezvolta infrastructura de acces la zonele cu potențial turistic identificat cât și semnalizarea obiectivelor prin indicatoare turistice bilingve ce conduc turistul până la obiectivul dorit.

Un al doilea domeniu de intervenție în cadrul priorității dezvoltării infrastructurii urmărește identificarea și dezvoltarea traseelor de cursă, a pistelor de ciclism și a traseelor off – road în felul acesta ajutând la dezvoltarea turismului activ, astfel protejându-se zonele în care se organizează concursuri de ciclism și de trasee off – road ce se desfasoară în prezent pe piste neamenajate distrugându-se astfel mediul înconjurător.

5.3 Promovarea turistică

Cele mai importante mijloace de promovare a turismului din zonă sunt paginele web, implicit promovarea online deoarece ne aflăm în secolul vitezelor și al înaltelor tehnologii, în care turistul este dependent de internet, acesta fiind și metoda cea mai ușoară de afla informații despre o anumită destinație turistică, dar în același timp se pot realiza și rezervări online și discuții cu alți turiști vizitatori ai arealului sau potențiali vizitatori.

Site-ul care promovează cel mai bine Munții Buzăului implicit Bazinul Siriu este http//:www.turismbuzău.ro, unde sunt incluse informații despre toate obiecticele turistice,

atât naturale, cât și antropice, are trimiteri directe la unitățile de cazare și dă posibilitatea turistului de a intra în contact cu alți vizitatori ai site-ului interesați de arealul luat în studiu.

Site-ul este unul privat și se bazează pe informații culese de anumite persoane pasionate de această zonă , care au dorit să pună la dispiziția doritorilor mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Buzău.

Fig 5.1: pagina de început a site-ului www.turismbuzău.ro

Proprietarul site-ului: MetroCity Publicații

• Locul promovării turistice pe site-ului destinației selectate:

Site-ul promovează exclusiv destinațiile turistice din județul Buzău, cu cele mai importante obiective turistice structurate în funcție de atractivitatea lor.

• Tipul de informații redate pe site și modul în care sunt redate:

Informațiile sunt redate timp text și imagine acolo unde sunt expuse anumite caracteristici sau localizări sau descrieri ale destinațiilor, dar și tip link cu trimitere către alte extensii pentru cazare, sau tradiții și festivaluri organizate.

• Imaginea / imaginile prezentate pe site și modul în care sunt redate:

Imaginile sunt redate central, fiind încadrate în stanga și dreapta de portaluri care duc direct către obiective, sau alte informații necesare. Pe pagina ʺHomeʺ rulează mai multe imagini reprezentative , ales chiar foarte selectiv, deoarece înfățișează cele mai importante priveliști și cele mai semnificative locuri din zona Buzăului.

• Calea prin care se ajunge la informațiile turistice:

Informațiile sunt ușor de accesat deoarece sunt structurate pe marginile paginii de web, în stânga fiind cele mai importante obiective, iar în dreapta informații generale despre regiune, cum ar fi cazare, alimentație, tradiții, tipuri de turism ce se pot desfășura în zonă, accesibilitate.

• Există trimitere către site-ul / contactul unui centru de informare turistică al destinației:

Site-ul nu are trimitere directă catre contactul unui centru de informare turistică al destinației deoarece nu există un centru de asemenea tip.

• Informațiile turistice oferite:

Informațiile turistice oferite de site sunt complexe, după cum am menționat și la punctul de mai sus, ne putem informa despre obiective, unităti de cazare, alimentație, tipuri de turism, ecoturism, tradiții, dar nu oferă informații despre prețuri, programe de vizitare în cadrul muzeelor, sau locuri pentru agrement.

• Gradul de actualitate a informațiilor oferite pe site:

Site-ul este actualizat cu informații prezente, dar mai are de adăugat informații, deoarece unele porțiuni sunt încă în lucru, ceea ce ar putea nemulțumi vizitatorul site-ului, și să îl determine să obțină informațiile din alte surse online.

• Informații utile turiștilor care lipsesc și ar putea fi adăugate pe site:

Informații ce ar putea fi adăugate sunt legate de prețuri, programe de vizitare în cadrul muzeelor, locuri pentru agrement, și ar mai putea fi adăugate unele hărți ale traseelor turistice, care ar putea fi descărcate, chiar și cu condiția de a plăti anumite sume de bani.

• Sugestii privind îmbunătățirea modului de prezentare a site-ului pentru a-i spori utilitatea din prisma potențialilor turiști:

Pentru a-și spori utilitatea din prisma potențialilor turiști site-ul ar trebui să păstreze o bună corespondență cu vizitatorii, acest lucru cel ușor se realizează prin intermediul site-urilor de socializare, spre care are o trimitere tip link specială, și să îndemne vizitatorii locurilor să lase anumite pareri și opinii, pentru ca și ceilalți potențiali turiști să iși facă o părere.

5.4 Analiza mediului de piață

Regiunea are competitori doar la nivel regional și național, internațional neavând cum să

se afirme deoarece mai are foarte multe minusuri care o subclasează chiar și pe piața turismului intern.Din punct de vedere al turismului montan, are ca și competitor primar Valea Prohovei, care este o regiune mult mai dezvoltată, și cu mai multe posibilități de cazare , alimentație,agrement.Din punct de vedere al abiectivelor ar putea fi clasate cam pe aceeași poziție, deoarece ambele ofere obiective caracteristice reliefului montan.

Un alt competitor, dar pe o altă latură a turismului, și anume turismul rural și ecoturismul, este Județul Vrancea, care prezintă un management mai bun de alocare a fondurilor și de dezvoltare și amenajare regională. Și în această situație Bazinul Superior al Buzăului are de pierdut în fața competitorilor locali.

Un plus ce îl are Buzăul, se concretizează în prețurile mai mici și mai avantajoase, la pachetele turistice, care includ aceleași tipuri de activități dar la prețuri mai scăzute.

Promovarea nu este un punct forte al zonei, competitori naționali, precum Valea Prahovei, sunt mult mai dezvoltați pe această ramură, și datorită faptului ca aici s-au realizat foarte multe investiții pe baza unor interese personale, precum case și vile private.

5.5 ANALIZA SWOT

Analiza SWOT este o modalitate de a restrânge toate informațiile discutate de-a lungul

capitolelor, de a fi puse în paralel astfel putându-se extrage anumite concluzii referitoare la potențialul turistic, desfășurarea lui până în prezent dar și evoluția de care ar putea să dispună dacă punctele slabe și amenințările ar fi eliminate prin strategii de management.

Concluzii

Regiunea din cadrul Bazinului Siriu este o importantă zonă montană cu un potențial turistic diversificat, cu precădere pentru practicarea turismul montan și agroturismului datorită cadrului natural ce oferă diversitate atât obiectivelor naturale cât și celor antropice, dar și localizarea arealului în cadrul unor localități cu tradiții și obiceiuri bine păstrate.

În ciuda faptului că potențialul turistic este foarte variat, acest lucru nu este de ajuns pentru a atrage fluxuri de turiștice, trebuie introduse programe de valorificare, una dintre marile probleme ale acestei regiuni. Chiar dacă locuitorii sunt primitori, gospodari, păstreză tradițiile și obiceiurile, fără o campanie de promovare și fără susținere financiară din partea autorităților naționale și locale, dar în special a unor investitori privați, nu se va putea face concurență stațiunilor cu același potențial turistic, dar și cu valorificare maximă a acestuia.

Promovarea atât pe plan național, cât și pe plan internațional este una dintre soluțiile ce ar putea face ca această zonă să renască și să cunoască altă înfățișare pentru turisti. Târgurile de turism, mass-media, materialele promoționale, legătura cu agențiile de turism, sunt oportunitățile cele mai bune de afirmare a acestei zone.

Valorificarea potențialului turistic nu este cea mai gravă problemă a zonei Siriu. Infrastructura slab diversificată atât cea specifică cât și cea generală este cel mai mare impediment pentru dezvoltarea regiunii.După soluționarea acestei probleme se poate interveni și în sistemul hotelier de cazare și de alimentație, și crearea unui ambient conform normelor europene pentru confortul turiștilor.

O altă problemă, de data aceasta ce se rezumă la mentalitea turistului în general român. Datorită preponderenței turismului montan, se presupune că vizitarea acestor munți induce automat anumite abilități și practici fizice de care nu toate persoanele dispun. Realitatea este exact contrară, oricine poate vizita aceste locuri, accesibilitatea realizându-se cu mijloace de transport, iar parcurgerea anumitor trasee turistice marcate pot dispune obstacole, aceasta depinzând și de gradul de dificultate al traseului.

Ȋn concluzie, turismul poate deveni o sursă importantă de venit, dar presupune investiții pentru obținerea calității în serviciile din turism și pentru atragerea vizitatorilor.. Obiectivul primordial este formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltare și managementul

durabil al industriei turismului în ceea ce privește resursele naturale și culturale care să asigure afirmarea și promovarea potențialului turistic, precum și generarea de venituri prin dezvoltarea sectorului turistic.

Chestionar-Anexa 1

1. Sex :

• Feminin • Masculin

2. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

• Sub 24 ani • 25-34 ani • 35-49 ani

• Peste 50 ani

3.Studii:

• Primare • Medii

• Superioare

4.Situație familială :

• Căsătorit cu copii • Căsătorit fără copii • Necăsătorit

5.Venitul lunar pe familie

• sub 1000 RON

• între 1000– 2500 RON • peste 2500 RON

6. Cărora dintre următoarele surse de informare le datorați cunoașterea acestei zone?

• mass-media

• agențiile de turism și târguri de turism

• internet

• pliante și cataloage

• relatări ale prietenilor și rudelor

• altele …………………………………

7.De câte ori ați vizitat Bazinul Siriu?

• O dată

• de două ori

• de mai multe ori

8.Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră în această zonă ?

• o zi

• un week-end

• 3-6 zile

• peste 6 zile

9.Care sunt motivele pentru care ați ales această destinație turistică?

• calitatea factorilor de mediu

• obiceiuri și tradiții specifice zonei • frumusețea peisajului

• traseele montane • liniștea și calmul • istoria zonei

• prețurile accesibile în comparație cu alte zone

• manifestări tradiționale locale (ex: ʺPe urme de baladăʺ, ʺȊnțărcatul mieilorʺ ș.a.)

• alte motive ………………………………………………

10. Care considerați că sunt cele mai importante atracții turistice?

• Natura-turismul montan • Tradițiile și cultura

• Sportul și diversele activități de recreere • Mănăstirile și bisericile

• Turismul rural

• Traseele turistice marcate

• Altele……………………………………………………………………………..

11.Ce anume căutați atunci când vă alegeți o anumită destinație de vacanță ?

• Odihna

• Ineditul locației • Recreerea

• Divertismentul • Aventura

• Tradițiile

• Gastronomia locală

• Posibilitatea practicării sporturilor diverse

• Vizitarea obiectivelor religioase, culturale

• Altele…………………………………………………………………………

12.Exprimați-vă gradul de satisfacție în legătură cu următoarele aspecte care caracterizează serviciile turistice pe care le-ați utilizat (bifați o variantă pentru fiecare rând):

13.Cu câte persoane călătoriți de obicei?

14. Cum considerați tarifele practicate, în comparație cu serviciile oferite ?

• mari

• acceptabile

• mici

• foarte mici

15.Intenționați să reveniți în Munții Buzăului?

• Da. De ce? ……………………………………………………….

• Nu De ce ? ……………………………………………………….

Bibliografie