Potențialul turistic [602271]

Potențialul turistic

Așa cum s -a văzut mai sus, potențialul turistic al zonei este deosebit de bogat în cazul
Clisurii Dunării. O serie de rezervații naturale, specifice ori mixte, constituie tot atâtea puncte de
atracție pentru oamenii de știință, dar și pentru iubitorii de natură;
Rezervațiile naturale ale Clisurii sunt:
Râpa cu lăstuni de la Pojejena – localizată la vest de Moldova Veche, pe Valea Divici
ocupând o suprafață de 93,1 ha , rezervație mixtă. Este o rezervație în care se află depozite
loessoide în care și -au săpat cuiburi lăstunii ( Apus melba ). Accesul se face pe un drum local.
Rezervația Valea Mare – la nord -est de Moldova Nouă, rezervație mixtă care ocupă 1179
ha, dintre care 382,4 ha pentru rezervație botanică. Din multitudinea de sp ecii floristice se
desprinde tulchina cu aspect de laur sau iedera mare ( Daphne laureola ), „relict terțiar, care
vegetează în unica stațiune din țara noastră”. În plus bazinul acestei văi cuprinde 45 de peșteri și
avene, printre care peștera Gaura Haiduce ască (1370 m. de dezvoltare) și Avenul Roșu (149 m.
denivelare).
Stânca Babacai sau Stânca Tatălui ,se află la patru kilometri de Moldova Veche, la intrarea
dinspre est a localității Coronini și marchează locul de unde începe în amonte Clisura Dunării.
Este un colț de stâncă ridicat din apele învolburate ale fluviului, acum, după formarea lacului de
acumulare „Porțile de Fier”, parțial acoperit de apă.

Foto 2 Stînca Babacai Sursa: Gheorgheci Sabina

Locul fosilifer Svinița , situat la vest de această co mună, între Greben și pârâul
Iardumovacia. Este o rezervație paleontologică cu suprafață de 93,1 ha , fiind ocrotite asociații
faunistice fosile, care apar în stratele de Kaluss. Este unul dintre cele mai importante puncte
fosilifere mezozoice din Carpați .
Rezervația Cazanele Mari și Cazanele Mici -de-a lungul Dunării, la sud -vest și nord -est
de comuna Dubova (pe teritoriul căreia se află, cu excepția unei părți, cea estică, a Cazanelor
Mici, care aparține administrativ de comuna Eșelnița), între Ogașul Tu rcului și Valea Ogradena.
Cele două subdiviziuni sunt despărțite de bazinul miocen de la Dubova. În această zonă Dunărea
străbate cea mai îngustă și cea mai grandioasă zonă a Clisurii, apele Dunării având adâncimi
foarte mari și creează impresia că fierb ca într -un cazan.
Cazanele Mari -situate între bazinetul Plavișevița și Dubova, pe o lungime de 3,8 km. Sunt
formate de abrupturile Dealului Ciucarul Mare (318 m.) pe malul românesc și Dealul Veliki
Strbak (Stirbacul Mare) (768 m.) pe malul sârbesc. Est e zona unor fenomene carstice deosebite,
printre care peșterile Gura Ponicovei, Fluturilor și Veterani.
La rândul lor, Cazanele Mici – între bazinetul Dubova și Valea Ogradena, au o lungime de
3,6 km., sunt străjuite pe malul românesc de Dealul Ciucarul M ic (313 m.) și Dealul Mali
Strbak (Știrbacul Mic) (626 m.) pe malul sârbesc. În zona centrală a Cazanelor Mici se deschide
Valea Mraconea.
Rezervația Cazanelor Dunării este foarte bogată în floră și faună ,în fenomene carstice, ea
fiind o rezervație știin țifică mixtă, care se întinde pe 215 ha.
În Clisură sunt și alte obiective naturale de interes științific, dar și turistic, printre care:
Peștera „Gaura cu muscă ” – la est de stânca Babacai, la circa 30 metri înălțime față de
nivelul fluviului. Peștera es te un fenomen carstic lung de 254 m. și lipsit de concrețiuni de calcite
spectaculoase. Sunt reținute doar „barajele”, traverse între care se adună apa, așa numite „lapte
de piatră”, sau „buzunare de calcite” suprapuse (ondolite) și a stalalctitelor. Ca no tă specifică
acestei peșteri este mirosul penetrant de amoniac datorat cantității mari de guano produsă de
coloniile de lilieci.
Peștera Gaura Chindiei II – în aval și -n imediata vecinătate a localității Coronini, situată
pe versantul dinspre Dunăre al une i stânci la altitudine relativă de 80 m. Este o peșteră naturală

compusă dintr -o galerie și două diverticule, dintre care cel din vest activ, din el curgând un firicel
de apă. Peștera excelează datorită picturilor rupestre preistorice, la care se adaugă și o inscripție
creștină din secolul X -XI. Ca urmare a săpăturilor arheologice din anii 1973 -1974 aici s -au găsit
vestigii
Vârful Trescovăț -un remarcabil neck vulcanic datând din Permianul inferior, forma sa
trapezoidală fiind foarte bine vizibilă de pe a mbele maluri ale fluviului.
Grebenul românesc – în aval de Trescovăț, între văile V odiniciki, Saraorski și Povalina,
conține calcare nodulare ,cu cute frumos tăiate de diverse falii, aflorând de -a lungul drumului.
Cuesta de la Tri Kule – o formațiune de „Cioaca Borii” aflată în aval de Șvinița, pe ea
vegetând un pâlc de pini din specia Pinul Negru de Banat.
Peștera Ponicova – situată pe raza comunei Dubova, la est de șoseaua Orșova – Moldova
Nouă, în Cheile Ponicovei, străbătând masivul Ciucarul Mare până la Dunăre. Este cea mai mare
peșteră din Clisură, fiind accesibilă atât dintre uscat, cât și dinspre Dunăre. Lungimea ei totală
este de 1666 m., cu altitudinea relativă de 116 m. În peșteră au fost descoperite vestigii din
paleolitic, neolitic, perioada d e tranziție de la neolitic la bronz, epoca bronzului, Hallstatt, La
Tene, epoca medievală și modernă.
Peștera Fluturilor – situată în Cheile Ponicovei, pe malul stâng al văii râului Ponicova
deasupra Peșterii Ponicova. Înălțimea intrării este de 1,80 m., lă țimea de 1,90 m., lungimea totală
de 158 m., altitudinea absolută de 190 m. S -au găsit urme de locuire din Hallstatt, epoca
medievală și epoca modernă.
Peștera Veterani se compune dintr -un culoar scund, de acces lung de 19,50 m., care dă în
sala mare lungă de 37 m., lată de 28 m. și înaltă de 17 m. A fost fortificată în epoca medievală,
fiind locul de rezistență în războaiele austro -otomane, la 1692 și la 1788.
4.6.2.Potențialul antropic

Obiectivele turistice de natură antropică în prezent au fost create de-a lungul timpului,
îmbogă țindu-se cu noi valori, pe măsura creșterii gradului de cultură și civilizare a locuitorilor
zonei.
Odată cu trecerea timpului au căpătat patima vremii, s -au incărcat de semnifica ții și au
ajuns să dobândească atractivitate, in trând în circuitul turismului antropic. Elemente precum
unicitatea, vechimea, ineditul, func ția, semnifica ția sunt atribute care sporesc atractivitatea

acestora.
Bustul regelui Decebal -situat pe DN 57, la intrarea în Golful Mraconea, monument unic
în Europ a și al doilea în lume, după chipurile celor patru președin ți americani tăiate tot într -o
stânca la Rushwave (SUA). Lucrarea, de dimensiuni impresionante, 40 m înal țime si 25 m
lățime, se constituie într -o replică la „Tabula Traiana” situată la cateva sute de metri în aval, pe
malul sârbesc al Dunării. Lucrările au fost demarate dupa proiectul sculptorului italian Marco
Galeotti de Pietrosant și executate de o echipă de 12 sculptori -alpinisti, condu și de or șoveanul
Florin Cotarcea.
Întreaga lucrare a fost finan țată de cunoscutul om de afaceri și de cultură Iosif Constantin
Drăgan, prin Funda ția Europeană Drăgan, înfiin țată de el cu scopul mărturisit, încă din anii
1967 -1968, de a promova cultura ca un factor de importan ță majoră pentru unificarea Europei, și
să realizeze prin ea a șezarea istoriei Romaniei „in adevărurile ei incontestabile”.

Foto. 3 Chipul lui Decebal
Sursa: Gheorgheci Sabina
Ca urmare, la baza lucrării este firesc amplasată inscrip ția „DECEBAL REX DRAGAN
FACIT” (Regele Decebal Drăgan a făc ut), profesorul I.C. Drăgan cheltuind pentru această operă
peste 1 milion de dolari.
Tabula Traiana – situată pe malul drept (sarbesc) al Dunării, pusă pe vremea Împăratului
Train, când s -au încheiat lucrările la drumul săpat în stâncă (anul 100 d.Hr.).
Inscrip ția, cioplită în stâncă este marginită de o „ramă” pe care apar doi delfini și un vultur
. Aceasta se traduce „Imparatul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus
Germanicus (învingător al germanilor), preot suprem investit cu puterea de tribun a patra oară,

părinte al patriei, consul a treia oară, spărgând munții, a durat drum de -a lungul drumului ”.
Aceasta este una dintre cele 10 tabule dăltuite în defileu, patru dintre ele păstrându -se în desene
și stampe în secolele XVIII și XIX, repr oduse într -o lucrare a unui inginer sârb dedicată Clisurii.

Foto 4 Tabula Traiana Sursa: Gheorgheci Sabina

Cetatea Tri -Kule – situată în imediata apropiere a DN 57, la 1 km est de Șvinița.
Fortificația există din sec. XV , fiind situată pe o culme ce se ridică în trepte pe cursul
Dunării de atunci. A fost construită după părăsirea Cetății Șvini ța de către teutoni, cu material
litic extras din aceasta. În secolul XVI, Petru Petrovici, ban al Cetăților Lugoj, Caransebeș,
Mehadia și a celor de pe malul Dunării, a construit o cetate cu trei turnuri -kule din piatră , legate
între ele prin palisade, rezultând o incintă de formă tringhiulară. Fortifica ția a jucat un rol
important în luptele pentru s tăpanirea zonei, fiind stăpanită pe rând de austrieci, turci și haiduci.
În prezent, turnul dinspre fluviu al cetății este acoperit de apele lacului de acumulare,
apărând doar cand nivelul acestuia scade.

Foto 5 Cetatea Tri -Kule Sursa: Gheorg heci Sabina

Ruinele Cetatii Drencova – construită în secolul XIV , distrusă probabil în 1432 și reparată
de Iancu de Hunedoara.
A fost un punct de apărare în luptele antiotomane de -a lungul Dunării și abandonată în sec.
XVI.
Ruinele cetă ții pot fi văzute în apele Dunării, la est de Portul Drencova pe DN 23.
Mănăstirea Sfânta Ana – situată în Or șova, pe Dealul Moșului, mănăstirea este ctitoria
cunoscutului gazetar interbelic Pamfil Șeicaru, cel care a luptat și a fost salvat de camarazii de
arme după ce a fost îngropat de viu de explozia unui obuz în anii primului război mondial.
Prin ridicarea mănăstirii aduce mulțumiri lui Dumnezeu pentru că i -a salvat via ța de-a
lungul întregului război.
Mănăstirea a fost construită între anii 1936 -1939, după un proiect al arhitectului
bucureștean Ștefan Paterneli, lucrările fiind executate de meșteri din Maramureș și meșteri locali.
Pictura interioară a fost realizată de I. Ivanețu din București.

Foto 6 Mănăstirea Sfânta Ana Sursa: Gheorgheci Sabina

La terminarea lucrărilor, mănăstirea nu a fost sfin țită datorită regimurilor dictatoriale care
au fost instalate aici, fiind în anii comnunismului pe rând tabără de copii, reședința grupului de
strămutare a orașului vechi și apoi timp de două decenii motel cu restaurant al Biroului de
Turism și Tineret. Sfin țirea bisericii a avut loc pe 2 decembrie 1990.

Catedrala romano -catolică de la Orșova – considerată o capodoperă arhitecturală a
secolului XX, a fost construită între anii 1972 -1977, după proiectul arhitectului timiș orean Hans
Fackelmann, care îmbină în arhitectura ei forma de cruce cu cea de cort.
În interior se află o firiză realizată în acuarelă pe care este trasat „drumul crucii” în varianta
post modernistă, lucrare semnată de pictorul timișorean Gabriel Popa. Ser viciul religios se
săvâr șește în 4 limbi: cehă, germană, maghiară și română.

Foto 7 Catedrala romano -catolică de la Orșova Sursa: Gheorgheci Sabina

Mănăstirea Mraconea – sau „Mănăstirea de sub ape”, situată pe DN 57 chiar la marginea
șoselei ce leagă O rșova de Moldova Nouă. Aceasta poartă numele văii al cărei eponim provine
din „mrac” -adică „lac ascuns” sau „apă întunecoasă”, și se află pe locul unui fost punct de
semnalizare semaforică pentru dirijarea navelor care circulau pe Dunăre.

Foto 8 Mănăst irea Mraconia Sursa: Gheorgheci Sabina

Biserica Sfinții Arhangheli din localitatea Berzasca – situată în centrul comunei este
considerată cea mai veche biserică românescă din Clisura Dunării, după cea de la Or șova.
Muzeul memorial „Pamfil Șeicaru” ” și al mânăstirii „Sf. Ana” din Orșova se află situat
într-o aripă a clădirii anexe a acestui așezământ monahal și a fost organizat cu o parte dintre
exponatele prezentate publicului la București cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea
cunoscutului zia rist interbelic, Cavaler al ordinului „Mihai Vteazul”. Expoziția centenara „Pamfil
Șeicaru” a fost deschisă inițial la Muzeul de Istorie al României, după care a fost itinerată prin
localitățile în care a poposit Pamfil Șeicaru sau de care s -a legat numele său: Beceni (locul
nașterii), Buzău, Tecuci, Bârlad, Iași și Orșova. Întrucât Pamfil Șeicaru nu are în România o casă
memorială sau un muzeu permanent, s -au făcut demersurile cuvenite la Ministerul Culturii
pentru amenajarea unui asemenea muzeu la mânăsti rea ctitorită de el.
Printre exponatele unicat aflate aici se numără piese originale care i -au aparținut, masca
mortuară a lui Pamfil Șeicaru, diferite ediții ale operei sale. De asemenea la muzeu pot fi
cumpărate o serie de lucrări ale lui Pamfil Șeic aru tipărite în ultimul deceniu.
Muzeul parohial Eșelnița -ființează într -o construcție anexă a bisericii ortodoxe din

comuna Eșelnița . S-a consti tuit între anii 1990 -1996 datorită eforturilor preotului paroh Sever
Negrescu și a unor donatori din comună și împrejurimi. Exponatele sunt bunuri de patrimoniu
național și local de o mare valoare, provenind de la bisericile și din vetrele fostelor localități
scufundate prin formarea lacul ui de acumulare al Sistemului Hidroenergetic și de Navigație
„Porțile de Fi er”.
Unică și de puternic simbol este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, Sfânta Maria fiind
înveșmântată în ie românească și purtând în mâna dreaptă o floare de crin. Este o icoana din
secolul al XVIII -lea și provine de la fosta biser ica din Ogradena. Muzeul contine și o serie de
cărți vechi, documente unice, cărți filigranate, manuscrise miniaturate, potire de argint, pisanii,
un opaiț dacic și altele.
Colecția de artă populară a fa miliei Grigore din Eșelnița -situată la circa 200 m. de primărie,
pe aceeași stradă. P osibilitățile de vizitare fiind zilnice, turiștii interesați se pot adresa pentru
aceasta la muzeul parohial prezentat mai sus. Muzeul deține o frumoasă colecție de piese
etnografice, de fotografii cu port popular din zonă și o galerie de picturi în acuarelă ale doamnei
Doina Grigore