Potentialul turistic [308128]

Potentialul turistic

Definire.

Potentilul turistic reprezinta oferta efectiva a unui teritoriu insumand elementele de potential turistic cu structurile de primire si de infrastructura specifice. Totodata sunt incluse in sfera patrimoniului turistic si factorii generali ai existentei umane: ospitalitatea, obiceiurile, varietatea si calitatea serviciilor prestate pentru buna desfasurare a activitatilor turistice

Componentele potentialului turistic natural

Rlieful este cel mai important element atat prin peisajele pe care le ofara cat si prin posibilitatea practicarii diferitelor activitati.

[anonimizat], odihna, [anonimizat], flora, fauna.

[anonimizat], fauna si flora caracteristice. Clima constituia o [anonimizat].

Hidrografia constituie un alt element de importanta majora in industria turismului; lacurile, fluviile, marile, [anonimizat].

Vegetatia, [anonimizat], fiecare cu specificul sau

Fauna reprezinta un punc de atractie turistica care este influentat in mare parte de catre celelalte componente mentionate mai sus.

[anonimizat], odihma, [anonimizat], flora, fauna.

O [anonimizat].

[anonimizat].

Un alt element al potentialului turistic este obiectivul turistic. Definit, acesta reprezinta orice element natural sau antropic ce prezinta un interes deosebit in ansamblul turistic si economic al unei regiuni. Obiectivele turistice inglobeaz doua mari categorii: [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]. De cele mai multe ori un obiectiv turistic natural primeste aceasta calitate in momentul in care este atins deloc sau cat mai putin de catre om.

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] o localitate cu potential turistic enorm.

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

Toate acestea fac din comuna Vaideeni un ansamblu turistic ce nu poate fi neglijat daca luam in considerare sonoritatea la nivel national.

Obiectivele turistice oferite de relief sunt cele mai numeroase si de cele mai multe ori joaca cel mai important rol in exploatarea turistica. exemple

Cheile Cernei, unul dintre cele mai frumoase si complexe obiective naturale din localitate a intrat de curand in plin proces de exploatare turistica. Dimensiunea si importanta lor, fac din acest obiectiv unul dintre cele mai frumoase din Oltenia de sub munte, insa din cauza revendicarii intregii vai a paraului, turismul se desfasoara la o scara relativ redusa.

(sursa proprie)

Valea acestui parau este incarcata de povesti cu haiduci si iele care ii sporesc potentialul turistic. Se spune ca in aceste chei se ascundeau haiducii dupa ce jefuiau casele boierilor. Acest lucru se poate demonstra prin descoperirile din pesterile din zona, unde s-au gasit atat semne si harti pe stanci, dar si obiecte din aur si argint. Si in prezent cautatorii de comori isi sacrifica timpul in speranta gasirii unei comori.

Cascada “Moara dracilor” este singura de pe cursul paraului Cerna, insa este renumita pentru legenda din spatele ei. Chiar daca este o forma de relief tipica stacii calcaroase, povestea ei ii da o sonoritate aparte. Sunetul pe care il scoate este asemanat cu vuietul iadului, iar situarea ei in apropierea “tribunalului”, o formatiune stancoasa neteda, o aseamana cu locul unde se facea judecata,

Cascada este situata la 6 km de la intrarea in sat, iar accesul se face fie cu ajutorul masinii sau la pas, traseul pana la cascada este marcat cu cruce albastra, iar dificultatea lui este mica.

(http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=18453)

Tribunalul Haiducilor este o zona stancoasa, care potrivit legendei a deservit ca loc de executie in timpul Haiducului Jianu. Prizonierii erau adusi aici, iar sub amenintarea aruncarii in prapastie divulgau locul in care aveau ascunse comorile. Oasele descoperite in zona de catre oieri, care insa nu s-a dovedit ca au fost umane si numarul foarte mare de vipere cu corn, care potrivit localnicilor a aparut datorita sangelui uman, intaresc legenda locului.

(sursa proprie)

Din punct de vedere geografic, zona nu este decat o formatiune stancoasa formata in urma inaltarii

. Spectaculozitaea ei este data de catre inaltimea foarte mare si de catre gradul de acces redus. Pentru a ajunge in zona este necesara o abatere de 30 de minute de la drumul principal, insa nu este recomandata vizitarea fara o persoana care sa stie zona.

Clima, fauna, reliful reprezinta cateva elemente de baza ale potentialului turistic natural, care prin calitatile lor reusesc sa atraga turistii.

Exploatarea conditiilor de mediu trebuie sa indeplineasca un minim de cerinte ecologice. Astfel trebuie sa se asigure protejarea elementelor naturale si culturale care in timp ar putea sa devina atractii principale pentru turisti. Fara o legislatie care sa favorizeze pastrarea si intretinerea obiectivelor, in timp, este posibil ca turismul in aceste zone sa aiba de suferit.

Punerea in valoare a obiectivelor turistice se afla in stransa legatura cu amenajarile desemnate pentru a mentine acest tip de activitate. Aici vorbim despre restaurante, locuri de cazare si de cai de acces. Pe langa totalitatea resurselor care compun fondul turistic sunt necesare lucrari de amenajare ale spatiului care sa permita turistilor o desfasurare a activitatilor cat mai usoara si necostisitoare. Potrivit O.M.T, potentialul turistic al unei tari este dat de totalitatea componentelor culturale, naturale, si economice care dau posibilitati de exploatare turistica.

Potentialul antropic este rezultatul interventiei omului in spatiul natural, initial cu scopul supravieturii, si in present si cu scop recreative, artistic si cultural.

Obiectivele de natura anropica se clasifica de asemena in mai multe categorii in functie de rorul pe care l-au avut in trecut si prezent, in functie de sonoritatea pe plan national si mondial si in functie numarul de turisti pe care il au anual.

Obiective si obiceiuri cu insemnatate etno-folclorica cuprind totalitatea obiceiurilor transmise prin generatii cu caracter popular si folcloric. Aici se incardreaza festivalurile populare si toate creatiile ce tin de acest domeniu.

Invartita Dorului, festival folcloric ce reuneste formatii pastoresti din toata tara. La acest festival se organizeaza expozitii de arta populara si de produse alimentare cu specific pastoresc. Prima editie a avut loc in anul 1968, cand la initiativ profesorului Vartolomei Todeci vechea traditie populara a fost organizaa in centrul satului Vaideeni.Potrivit legendei numele de “invartita dorului” provine de la o doina cantata de catre un cioban tanar. El cobora noaptea in sat si mergea la iubita sa, insa aceasta nu i-a mai raspuns si pentru a-si potoli dorul, si de suparare acesta a inceput sa cante prin sat.

(http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=31798)

Transhumanta este o alta traditie a localitatii. Chiar daca majoritatea pastorilor au ales zonele de campie in locul celor de munte, mai exista si astazi persone care practica transhumanta. Acest eveniment este sarbatorit si el prin diferite maifestari, ca de exemplu iernatul, tunsul oilor si formarea cardurilor.

(http://crestemidei.ro/ultimatranshumanta?locale=ro)

Obiceiurile de nunta. Nunta presupune mai multe etape, obiceiuri precum petitul miresei de catre baiat si familia acestuia, plimbarea mirelul prin localitate, calare, insotit de fratele acestuia(frate natural sau un baiat care sa aiba aceasta pozitie) pentru a invita satenii la nunta si pentru a le oferi bautura cu pleosca, impodobirea bradului, montarea bradului, oprirea la 3 fantani din drumul miresei, etc.

Prima data se stabileste o data a nuntii si se fac demersurile necesare. Se stabileste traseul pe care il va urma alaiul mirelui in sambata nuntii nainte de a pleca de acasă, în curte este pregătită o găleată cu apă în care au fost puși câțiva bănuți. Din această găleată mireasa le dă celorlalte fete să bea apă din palma ținută căuș, apoi pleacă să cheme oamenii din sat cu plosca la nuntă. În prima casă în care intră după ce pleacă de la mireasă trebuie să fie o familie întreagă, soț, soție, copii. În același timp, în casa ginerelui se strâng băieți, tot necăsătoriți și în număr impar. Băieții cheamă călare, pe cai frumos împodobiți cu flori, batiste cusute de fete și clopoței, chiuind și cântând. De obicei ginerele are un cal alb, iar ceilalți au cai roibi, pentru a se deosebi ginerele de ceilalți. La prânz, și fetele, și băieții, se duc să mănânce la nași

(http://evenimentvalcean.ro/wp-content/uploads/2017/11/nunta-5.jpg)

Obiective cu caracter religios

Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” situata in satul Marita, despre care se spune ca ar fi cea mai mare biserica din lemn pastrata in nordul Olteniei. Nu exista insa suficiente date pentru a confirma acest lucru, desi dupa unii specialisti inscriptia “leato 7065” descoperita pe o barna exterioara, ar reprezenta data ctitoririi acesteia. Este cert faptul ca lacasul de cult dateaza de dinainte de 1745, deoarece apare mentionat intr-un document in care vataful plaiului Hurez, sustine necesitatile materiale ale bisericii.

In prezent biserica nu mai este in cult, insa acest aspect nu ii scade din valoarea istorica. In biserica nu apar picturi, cu exceptia tamplei. S-a folosit o tehnica foarte rar intalnita in zona Olteniei de nord.

(sursa proprie)