Potentialul Turismului Rural pe Valea Lotrului

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………..

ISTORICUL CERECETÃRILOR……………………………………………………….

CAP. I DEZVOLTAREA TURISMULUI ĨN ZONELE RURALE

1.1. Consideratii generale………………………………………………………………………

1.2. Conceptul de recreere in mediul rural……………………………………………….

1.3. Dezvoltarea durabila a agroturismului………………………………………………

1.4. Comercializarea produsului turistic rural………………………………………….

1.5. Turismul rural si EUROGITES……………………………………………………….

CAP. II OFERTA TURISTICÃ A MEDIULUI RURAL VÂLCEAN

2.1. Spatiul rural si satul valcean, resurse pentru dezvoltarea turismului verde (agroturism)……………………………………………………………………………………………….

2.2. Tipuri de sate turistice din judetul Valcea……………………………………………..

2.3. Strategia de dezvoltare durabila a zonei montane din Judetul Valcea…………

CAP. III POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL VÃII LOTRULUI

3.1. Prezentare generala………………………………………………………………………….

3.2. Consideratii geologice……………………………………………………………………..

3.3. Relieful si resursele turistice……………………………………………………………..

3.4. Resursele turistice hidrografice…………………………………………………………

3.5. Potentialul climato – turistic……………………………………………………………..

3.6. Potentialul turistic al vegetatiei………………………………………………………….

3.7. Potentialul turistic al faunei………………………………………………………………..

CAP. IV POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC AL VAII LOTRULUI

4.1. Obiective turistice antropice………………………………………………………………

4.2. Obiective turistice etnografice……………………………………………………………

4.2.1. Traditii si obiceiuri……………………………………………………………….

4.2.2. Arhitectura populara…………………………………………………………….

4.3. Obiective economice de interes turistic……………………………………………….

4.4. Potentialul turistic al asezarilor umane………………………………………………..

CAP. V PROMOVAREA AGROTURISMULUI PE VALEA LOTRULUI

5.1 Potentialul agroturistic al Vaii Lotrului……………………………………………….

5.2. Baza de cazare…………………………………………………………………………………

5.3. Specificul pensiunilor de tip bed & breakfast………………………………………

5.4. Activitatea centrului de informare si asistenta in agrturism Brezoi…………

5.5. Trasee turistice pe Valea Lotrului…………………………………………………..

5.6. Posibilitati de dezvoltare si valorificare durabila a potentialului agroturistic al Vaii Lotrului……………………………………………………………………………………………..

5.7. Modalitati de promovare a turismului rural de pe Valea Lotrului pe piata internationala…………………………………………………………………………………………….

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Ca industrie a serviciilor, turismul face parte din sectorul tertiar, fiind legat de productia ramurilor din sectorul primar si secundar ca un mare consummator al produselor industriei alimentare, textile, constructiilor de masini, agricultura etc.

Datorita importantei economice, sociale si politice, turismul a determinat elaborarea unor strategii de politica economica destinate sa introduca aceasta activitate printre mijloacele de actiune asupra comertului exterior, balantei de plati, fortei de munca, dezvoltarii in profil teritorial.

Rolul si locul turismului se defineste prin activitatile componente: cazare, alimentatie publica, transport, agrement, tratament etc, considerate ca subsisteme cu relatii interdependente in cadrul sistemului si au determinari sau influente in alte sisteme.

Datorita faptului ca turismul actioneaza in directia introducerii in circuitul economic intern si international al conditiilor naturale, a patrimoniului cultural – istoric, a realizarilor economice, acesta contribuie direct la dezvoltarea economica a unor localitati sau zone, stimuland dezvoltarea transporturilor, a circulatiei marfurilor etc, creand totodata noi locuri de munca.

In acest sens, putem spune ca rezultatele obtinute din activitatea de turism duc nemijlocit la cresterea eficientei turismului atat la nivel national cat si regional.

O zona turistica distincta este Valea Lotrului, chiar daca partial este integrata Depresiunii Lovistei. Numeroasele obiective turistice naturale si antropice ne indreptatesc sa o apreciem ca pe o zona bine individualizata.

Valea Lotrului, pe toata lungimea sa, intruneste o mare varietate litologica, structurala, morfologica, turistica si faunistica. Culoarul depresionar al Lotrului, impreuna cu zona montana inconjuratoare alcatuiesc un teritoriu cu mari posibilitati pentru dezvoltarea turismului.

Relieful montan interesant i-a atras pe turisti in practicarea turismului din diferite forme, mai intai in sectorul Voineasa Brezoi, pentru ca odata cu construirea lacului de acumulare de la Vidra si a cailor de acces sa se extinda pana la Obarsia Lotrului si chiar in zona glaciara de unde isi are obarsia. In mod frecvent excursiile de odihna si agrement, vizitarea diferitelor obiective ale peisajului, pescuitul, vanatoarea reprezinta principalele categorii de turism practicat pe Valea Oltului.

Obiectivele turistice ale Vaii Lotrului sunt nu numai foarte numeroase, dar si foarte atractive. Valoarea acestora rezida in frumusetea cadrului natural, in exclusivitate montan, asociata cu elementele etnografice si statiunile montane: Voineasa, Vidra si Obarsia Lotrului si cu obiectivele economice de interes turistic (baraje, lacuri de acumulare, hidrocentrale).

Istoricul cercetarilor

Pitorescul de exceptie al zonei subcarpatice valcene, obiceiurile, traditiile, mestesugurile dintre care se detaseaza prelucrarea lutului si a lemnului, portul traditional, folclorul, toate caracterizate printr-o deosebita originalitate si vitalitate au starnit interesul multor cercetatori, eforturile acestora, fiind concretizate in lucrari menite sa puna in valoare aceste bogatii inestimabile, dar si sa stimuleze capacitatea creatoare a tuturor celor inzestrati cu pasiune si talent pentru arta populara.

Regiunea a trezit in primul rand interesul geologilor in vederea stabilirii structurii geologice pe de o parte, iar pe de lata parte pentru descoperirea si punerea in valoare a resurselor subsolului legate de formatiunile sedimentare(sare, lignit, petrol, gaze naturale, ape minerale).

Topoclimatul cu nuanta indulcita si influenta gnaisului din Cozia asupra vegetatiei si activitatii umane din zona carpatica invecinata a fost abordata de Ion Conea inca din anul 1932.

Bogatia spirituala a locuitorilor acestor meleaguri este confirmata de frumusetea si originalitatea costumului popular. „ Eleganta costumului feminin – sublinia scriitorul Alexandru Odobescu, care a vizitat in 1860 judetul Valcea – consta tocmai in varietatea broderiilor originale si in armonia culorilor care le compun”.

O prima culegere de folclor din judetul Valcea a fost realizata in anul 1928, evidentiiindu-se atat caracteristicile folclorului valcean, cat si influentele regiunilor invecinate. Pentru zona carpatica, autorii insista asupra puternicelor rezonante ale folclorului transilvanean, specific Marginimii Sibiului, mai ales in zona depresiunii intramontane Lovistea, dar chiar si in partea sudica a Subcarpatilor Valcii (zona Babeni) (Ceausianu G, Fira G, Popescu C – „ Culegere de folclor din judetul Valcea si imprejurimi”, Editura Culturala Nationala, Bucuresti, 1928)

Un studiu deosebit de interesant vizand atat asezarile omenesti ale zonei submontane, cat si caracteristicile elementelor etnofolclorice ale acesteia, cu referire indeosebi asupra traditiilor mestesugurilor (olaritul, cioplitul lemnului), obiceiurilor, folclorului etc, a realizat Ion Conea in anul 1931. (Conea I – „Asezarile omenesti in depresiunea subcarpatica din Oltenia”, si Buletinul Societatii Romane de Geografie, Volumul I, 1931)

Studii referitoare la folclorul valcean au fost realizate mai ales dupa anul 1960. Mentionam in acest sens lucrarea lui Teodor Balasel cu o prefata intocmita de marele istoric Nicolae Iorga, precum si aportul deosebit al distinsului profesor Cantemir Traian, care s-a preocupat atat de specificul folclorului valcean in general, cat si de particularitatile celui din zonele montane si submontane (Cantemir T – „Folclor literar valcean”, Ramnicu Valcea, 1979).

Mestesugurile traditionale au o mare traditie in judetul Valcea, mai ales in zona subcarpatica intalnindu-se iscusiti cioplitori in lemn, piatra, zugravi si zidari. In calatoriile frecvente pe care le-a efectuat prin tara, trecand de nenumarate ori prin zona subcarpatica a Valcii, Nicolae Iorga mentiona admirand talentul mesterilor locali ca „ Ajungem la tulburatoare concluzie ca poporul nostru nu s-a lasat niciodata intimidat de vicisitudini si ca infruntand cu barbatie vremurile neprielnice, nu a incetat nici un moment sa construiasca, sa creeze intru frumos” (Iorga N. – „Istoria romanilor si a civilizatiei lor, Bucuresti, 1924).

Numeroase articole si studii au fost publicate in revista de istorie si cultura Studii valcene, editata de Casa judeteana a personalului didactic si Muzeul judetean Valcea. Amintim in acest sens lucrarile lui Ion Oprea, Deca Eugen si altii, cu preocupari deosebite privind mestesugurile artistice, in general, dintre care olaritul ocupa si in prezent un loc de frunte. Revista Buridava editata de Muzeul judetean de istorie cuprinde o serie de articole ale unor specialisti etnografi, dintre care citam pentru valoarea deosebita a investigatiior stiintifice pe cele ale lui Nicolae Georgescu, Deca Eugen, Oprea Ion, Tuglui Traian, Mariana Ionescu etc.

Referiri la arta populara valceana, cu referire la Valea Lotrului se gasesc in numeroase lucrari de anvergura dintre care mentionam: „Arhitectura populara in Romania”, Editura Academiei, 1971, „Arta populara din Valcea”, monografie-album, 1972, „Arta populara din zonele Arges si Muscel” de Bobu F, Sthall P, Petrescu P, Editura Academiei, Bucuresti, 1967, „Constructii taranesti din Valcea” de Petrescu P si Sthall H.

Obiectivele turistice naturale si antropice au fost abordate de numerosi cerecetatori. Mentionam in acest sens pe Alessandrescu C, Ielenicz M si colaboratori, Berbece V si Botvinic V, Tamas C, Ploaie Gh, Marinoiu C, Calin D, Erdeli G si colaboratori etc.

CAP. 1 DEZVOLTAREA TURISMULUI IN ZONELE RURALE

Consideratii generale

De cand oamenii au inceput sa strabata pamantul, tot de atunci a inceput sa se manifeste o traditie conservata de locuitorii regiunilor rurale de a oferi „casa si masa” celor care ii viziteaza. Multe zone rurale ale Europei si Asiei au fost stabatute in lung si in lat, de-a lungul secolelor, de numeroase „rute vechi”, pe care drumetii le-au parcurs spre diverse destinatii.

Inca din perioada antica, multe sate primeau drumetii care se gaseau in pelerinaj la temple renumite sau pentru cure balneare in terme (Grecia, Italia, Spania)

In perioada Evului Mediu s-au dezvoltat multe nicelor rezonante ale folclorului transilvanean, specific Marginimii Sibiului, mai ales in zona depresiunii intramontane Lovistea, dar chiar si in partea sudica a Subcarpatilor Valcii (zona Babeni) (Ceausianu G, Fira G, Popescu C – „ Culegere de folclor din judetul Valcea si imprejurimi”, Editura Culturala Nationala, Bucuresti, 1928)

CAP. 1 DEZVOLTAREA TURISMULUI IN ZONELE RURALE

Consideratii generale

Inca din perioada antica, multe sate primeau drumetii care se gaseau in pelerinaj la temple renumite sau pentru cure balneare in terme (Grecia, Italia, Spania)

In perioada Evului Mediu s-au dezvoltat multe rute comerciale destinate unor transporturi de produse mult solicitate: sare, lemn, matase, chihlimbar.

Ascensiunea economica a continentului european va face ca primele forme organizate de turism rural sa se concretizeze intre secolele XVI – XVII. Este perioada cand se intensifica drumurile negustorilor, studentilor, artistilor care strabat tarile continentului.

Interesul oamenilor pentru recreerea in mediul rural s-a dezvoltat, odata cu secolul al XIX –lea, ca o reactie la stresul determinat de explozia oraselor industriale. Turismul la tara a luat o mai mare amploare ca un fel de remediu contra urbanizarii accelerate.

Ideea satelor turistice se pare ca ar fi pornit din Franta. In anul 1912, presedintele Comisiei Agricole Franceze, printul Pierre d’Avunberg a propus prima forma tip cu camere de primire pentru turisti. (Glavan V- „Geografia Turismului in Romania”, Editura Eden, Bucuresti, 1991, pagina 47)

In favoarea turismului rural s-a pronuntat si literatura de la sfarsitul secolului al XIX – lea si inceputul secolului al XX lea, existand un curent denumit romantismul rural.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, turismul rural este privit ca un fel de ambasador al agriculturii si, in anul 1947 se organizeaza si primul colocviu cu tema „Turismul si modernizarea lumii rurale” (Franta).

La inceput, cei care practicau turismul rural erau orasenii care se intorceau la propriile gospodarii de la tara, pentru a vizita ceea ce parasisera cu ani in urma si ca o alternativa economica („turismul ieftin”) pentru cei care nu-si permiteau statiunile renumite. Incepand cu anul 1970, turismul rural capata accente noi mai ales in Europa, vilegiaturistii fiind in cautarea autenticului, a locurilor mai putin umblate. Astfel, turistii au ocazia sa se bucure de minunate privelisti naturale, sa prefere linistea si o ambianta curata, sanatoasa, relatii interumane pline de atentie, la care se mai adauga prezenta unui intreg ansamblu de traditii si valori specifice mediului rural.

Dupa anul 1980, turismul rural era deja rentabil, avand in vedere ca 25% din populatia tarilor Comunitatii Europene isi petrec cea mai mare parte a concediului in zonele rurale, iar 23% in zonele montane.

Catre ultimul deceniu al secolului al XX-lea, accentul cade mai ales pe dezvoltarea agrementului. Excursii la fermele taranesti, vizitarea unor arii naturale deosebite, „inca salbatice”, plimbari cu bicicleta, caleasca, calul sau pe jos, activitati culturale traditionale, acestea sunt acum componente importante ale produsului turistic rural.

Turismul rural a inceput sa capete si o importanta functie sociala, dincolo de cea economica, asigurand zonelor rurale resurse suplimentare menite sa consolideze structurile lor economice, oferindu-le stabilitate si viabilitate pentru generatiile viitoare.

In Romania, primele actiuni turistice in mediul rural, s-au realizat incepand cu anii 1967 -1968, pentru grupe de turisti aflati pe litoralul romanesc si in Delta Dunarii. Un moment semnificativ s-a inregistrat in anul 1972, cand in urma unui studiu realizat de catre Centrul de Cercetari pentru Promovarea Turismului International, s-a stabilit, prin Ordinul Ministerului tineretului (OMT nr 127), ca pot fi introduse in turismul intern si international 118 localitati rurale. Prin OMT nr 774, incepand cu 1973, se declara experimental sate de interes turistic 13 localitati, dar prin Decretul nr 225 din 1984, care a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particularilor, a facut ca aceste ordine sa devina nefunctionale. Exceptie de la Decret era cazarea grupurilor de turistri straini in satele Leresti, Rucar( judetul Arges), Sibiel (judetul Sibiu), Murighiol si Crisan (judetul Tulcea).

In conditiile actuale in care societatile superindustrializate si super sofisticate pierd contactul cu natura si originile societatii umane, tot mai multi locuitori ai marilor aglomerari urbane doresc petrecerea unei vacante in mijlocul naturii. Dorinta de a se relaxa intr-un mediu nepoluat, de a redescoperi hrana „curata” si valori ancestrale, sunt tot mai pregnante pentru omul modern.

Dupa decembrie 1989, primele activitati turistice in mediul rural, au aparut in zonele Rucar, Moeciu, Bran, extinzandu-se mai apoi si in alte regiuni.

In Anul Turismului – 1990, a luat nastere EUROGITES (Federatia Europeana de Turism Rural), cu sediul la Strasbourg, care reuneste 24 de asociati de turism rural din 18 tari din Europa. In anul 1994 a fost infiintata in Romania ANTREC (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural), cu o retea de 30 filiale (in tot atatea judete), care face parte din marea familie europeana a turismului rural – EUROGITES.

Dezvoltarea impetuoasa a turismului contemporan, care a dus la edificarea unor adevarate „cetati turistice” in regiuni pline de pitoresc si inedit ale lumii, a scos la iveala, mai ales in ultima perioada, un aspect deosebit de interesant, in exploatarea careia coneverg mai multe discipline. Cerinta crescanda pentru turismul din regiunile rurale, de reorientare a unor aspiratii, gusturi, tendinte catre folclor, traditie si puritate a naturii, necesita un comportament turistic, care, la randul sau, implica un set de motivatii adecvate.

In contrast, cu concentrarea, anonimatul, rapiditatea schimbarilor si absenta valorilor de referinta ce caracterizeaza marile orase, orasenii considera din ce in ce mai mult spatiul rural ca o rezerva de spatiu, de bogatii naturale fundamentale, de structuri sociale de primire. Ei vor ca, folosindu-se de aceste bunuri (la care de cele mai multe ori se adapteaza), sa le pastreze, sa le salveze de poluarea si distrugerea ce se manifesta din ce in ce mai mult si care pun sub semnul intrebarii integritatea si perenitatea planetei.

Satul, in imaginatia orasanului, semnifica dimensiunea umana, intimitatea sociala, animatia locala. Satul grupeaza artizani comercianti, mici intreprinzatori, acei actori locali care fac mai usoara viata la tara. Cererea turistica creste regulat pentru satele primitoare, infloritoare, vii, cu patrimoniu bogat in resurse si traditii.

Spatiul reprezinta intregirea activitatii de cazare la ferma si a vietii satului in slujba turismului rural; vacantierii vor sa parcurga spatiul sau sa actioneze in cadrul acestuia. Spatiul reprezinta simbolul liberatatii, respiratiei, apei pure, verdetii, florilor, culorilor, parfumurilor, canturilor; el invita la contemplatia peisajelor, dar si la activitati fizice de-a lungul potecilor, pe malul raurilor, traversand dealurile, muntii, aflandu-se pe inaltimile falezelor, pe lacuri etc. Aceste activitati in plina natura constituie un criteriu imprtant in alegerea petrecerii vacantelor la tara.

Altfel spus, turismul rural e fundamental integrat in cadrul mijloacelor rurale de primire unde pune in valoare potentialul natural, cultural si uman, pe baza caruia se elaboreaza si promoveaza produsele turistice la nivel local, regional, national si international.

Prin turismul rural, consumatorul cauta constient sau inconstient un alt mod de petrecere a vacantei, propice contactului cu natura, intoarcerii la obarsii, la convietuire – ceea ce nu e in contradictoriu cu practicarea activitatilor de petrecere a timpului liber in „aer curat” sau cu sejururile intr-o unitate de cazare de categorie superioara.

Turismul in mediul rural ofera posibilitatea ca oamenii sa se apropie, sa cunoasca conditiile de viata si cultura ale celorlalti. Din experienta altor tari s-a putut consta ca spatiile rurale sunt propice pentru turism si dispun, din multe puncte de vedere, de conditiile necesare pentru aceasta activitate. In plus, localnicii sunt capabili sa fie gazde primitoare, datorita:

Idealismul de care dau dovada si disponibilitatii de asumare a riscurilor;

Deoarece sunt oameni de treaba, primitori si cu putere de munca;

Turismul rural poate sa joace un rol important in procesul de dezvoltare al spatiului rural, atat pe plan local, cat si regional. Indeosebi satele si orasele mici, cu grad sporit de ruralitate, prezinta cel mai bogat grad de potential turistic. Asezarile cu un trecut istoric indelungat cu cladiri in stil arhitectonic caracteristic regiunii, dezvoltat de-a lungul timpului, cu obiceiuri, traditii si un mod de viata propriu, atrag turistii, care doresc sa cunoasca pe viu aceste aspecte.

Turismul in mediul rural din Romania trebuie sa urmeze indeosebi asigurarea calitatii, ceea ce nu inseamna, insa, uniformizarea ofertelor. Calitatea „activeaza” traditiile pastrate, mostenirea culturala. Identitatea spatiilor rurale, a satelor poate fi protejata si pastrata prin elaborarea criteriilor de calitate. In plus, identitatea satelor se pastreaza numai cand in sat nu exista mai multe locuri de cazare, decat locuitori. (Cocean P Geografia Turismului Romanesc, Editura Universitatea Ecologica Deva, 1998, pagina 35).

1. 2. Conceptul de recreere in mediul rural

Etimologic, termenul de „recreere” vine de la latinescul „recreare” care semnifica refacerea sau reimprospatarea. Ar insemna deci reinprospatarea fortei si spiritului dupa munca (Diaconu Mihaela – „Management Marketing in Turism, Etitura Independenta Economica, Braila, 1998, pagina 69).

In acest sens, recreerea ar avea scopul de a renaste resursele fizice si mentale epuizate in timpul procesului muncii. Recreerea reface fizic, psihic, spiritual si mental. Este deci, o experienta (activa sau inactiva) ce tinde spre refacerea trupului, mintii si spiritului in stare sa pregateasca individul pentru o mai buna performanta in munca.

Recreerea este conceputa, generic, ca o refacere sau recreere al individului prin folosirea timpului de odihna intr-un asemenea mod, incat sa restaureze sau sa reconstruiasca ceea ce s-a consumat in procesul muncii si sa adapteze cunostintele si calitatile personale in directia unei vieti cat mai depline si mai multumitoare.

Intre factorii care conditioneaza atat selectia zonelor cat si tipologia plasamentelor se numara linistea, spatiul (intinderea), vegetatia, pozitionarea in raport cu traficul rutier, prezenta unor curiozitati naturale sau a unui monument, arhitectura locala, traditiile etc.

In aceste conditii, se poate vorbi si de un comportament turistic specific, care la randul sau implica un set de motivatii adecvate.

Reintoarcerea la natura nemodificata – motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, socio-profesionale, statutul social – este rezultatul trebuintei de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual. Reintoarcerea la natura demonstreaza ca omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viata, iar contactul cu mediul rustic are ecouri largi in mecanismul echilibrului functional;

Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de aparteneta specifice zonelor rurale, din care fac parte familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul folcloric;

Cunoaterea, intelegerea, inventarierea si elaborarea elementelor etnografice ale satului. Sunt motivatii care se pot realiza cu succes in ambianta satului turistic. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, transforma vacantele rustice intr-un veritabil proces de similare a unor vaste si numeroase cunostinte si de dobandire a unor deprinderi ce dau turistilor satisfactii personale si sentimentul utilitatii;

Motivatii extetice – decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalete etc.

Curiozitatea – decurge din informatii asupra capitalitatii populare, obiceiuri gastronomice, artizanat si ritualuri satesti;

Odihna – cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete si terapia ocupationala de care doresc sa beneficieze cei ce isi ingrijesc sanatatea in vacanta;

Sportul – vanatoarea, pescuitul sportiv, drumetiile si ascensiunile, reprezinta tot atatea motivatii, la fel de importante ca si restul, uneori poate chiar elementul de baza in preferintele turistilor, pentru petrecerea vacantelor in mediul rural

Turistul care aspira la o „vacanta ideala” ale carei efecte pozitive sa dureze cat mai mult timp, gaseste in universul satului turistic, paleativele care atenueaza impactul cu mediul urban, cu elementele de stres ale vietii citadine si totodata isi maresc considerabil sansele de adaptare la conditiile traiului modern.

Consumatorul de turism rural este deosebit datorita unor atitudini si preferinte legate de mediul pe care il viziteaza. Aceste trasaturi trebuie sa serveasca drept ghid pentru planificarea elementelor care urmeaza a fi oferite. Astfel clientul:

Apreciaza experientele diverse, contactul cu autohtonul si cu traditionalul;

Cu cat este mai individualizat, cu atat el isi planifica de unul singur vacantele cu familia;

Isi schimba foarte des destinatia;

Respinge vacantele complete si planificate in prealabil;

Cauta atentia personala;

Elementele de baza asociate pentru a te bucura de vacante in zone rurale sunt: contactul cu natura, contactul cu traditionalul si cu autohtonul. Este fundamental ca aceste trei elemente sa fie dominante in cadrul serviciilor oferite (cazare, activitati, produse alimentare, timp liber), ca si in imaginea turistica prezentata pentru a le vinde. Cei care vor prefera recreerea in mediul rural se clasifica astfel:

din punct de vedere al posibilitatilor materiale:

orasanul cu resurse materiale scazute (preturile practicate in turismul rural trebuie sa fie mai mici);

orasanul cu posibilitati financiare care cauta odihna activa in natura, linistea si ruperea de stresul cotidian;

din punct de vedere cultural:

omul pentru care cunoasterea directa (nu din prospecte si mass-media) este o „aventura spirituala”;

omul insetat de cunoastere, care porneste sa descopere lumea cat mai aproape de origini;

din punct de vedere psihologic:

omul modern obosit de munca intensa;

omul modern nostalgic al originii sale rurale;

omul modern care, in diverse etape, cauta „linistea” ca unica solutie a regasirii de sine;

omul modern, care vine la tara pentru a le arata copiilor un alt mod de viata si cat mai multe despre plante si animale;

omul modern care se reintoarce la o alimenatie naturala, proaspata, „curata”;

omul care isi acorda un ragaz in care sa nu mai manance nici lapte din punga de plastic si nici supa din plic (Capatana N – „ Turismul rural in regiunea subcarpatilor Getici dintre Arges si Olt”, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2003, pagina 25.

Sportivul pentru care principala motivatie este practicarea uneiactivitati sportive in contact cu natura.

De obicei, consumatorii de turism rural vin de cele mai multe ori din aceeasi tara, in general din orasele mari, oameni cu varsta intre 25 si 55 ani, care folosesc autoturismul propriu si se deplaseaza cam 100 kilometrii pentru un weekend si circa 300 kilometrii pentru vacanta. Nivelul economic si cultural este mediu, sau mediu superior. Exista o predominare din partea profesiunilor liberale, a intelectualilor si a tehnicienilor calificati.

1.3. Dezvoltarea durabila a agroturismului

Dezvoltarea durabila a agroturismului se afla in atentia tuturor si inseamna confruntarea cu faptul ca acercetarile de imbunatatire a calitatii vietii reprezinta o constanta inerenta: exista o limita la care populatia umana si activitatea planetei noastre se pot impotrivi.

Aceasta teorie produce cateva provocari si ocazii unice pentru industria turismului:

Cererea turistica este proportionata cu calitatea mediului inconjurator al destinatiei turistice;

Turismul este deseori activitatea care protejeaza mediul rural mai mult decat industriile consumatoare de resurse ca: mineritul, constructiile etc;

Turismul face sa creasca numarul piopulatiei din zonele de destinatie;

Condusa in mod corespunzator, activitatea de turism poate fi o forta puternica in ceea ce priveste conservarea mediului ambiant si a mostenirii culturale;

Turismul durabil a devenit un cult pentru turisti, mai ales cand acestea se desfasoara sub forma ecoturismului.

Ridicarea standardului de viata a comunitatii rurale este posibila numai prin redresarea si dezvoltarea economiei spatiului rural. Dezvoltarea localitatilor rurale poate constitui suportul principal al dezvoltarii economice zonale si teritoriale.

In conceptia turismului durabil, locul agroturismului este foarte bine definit, atat ca pastrator de cadru natural, traditii, obiceiuri, cultura, in general, dar si ca sursa de satisfactii pentru turismul saturat de produsele turismului clasic.

In spatiul rural este concentrata 45,5% din populatia tarii, detinatoarea de fapt a resurselor naturale si principala producatoare de bunuri agroalimentare. Progresul este posibil prin asigurarea unei dezvoltari durabile, care are la baza interconditionarea si interdependenta intre progresul social si cel economic.

Pentru stabilizarea sistemului socio – economic, pentru continuitate si dezvoltare durabila, trebuie avuta in vedere corelatia intre doua cerinte fundamentale, dezvoltarea capitalului uman si dezvoltarea bazei economice.

Acum, la inceputul secolului al XXI –lea, beneficiem de spatiul rural european, cel mai putin alterat, spatiu in care, pe langa peisajele de o rara frumusete exista o ospitalitate calda, o atmosfera aproape patriarhala.

Asezarile rurale sunt organisme vii, s-au reorganizat de-a lungul veacului si s-au adaptat noilor conditii specifice impuse de evolutia societatii umane, functie de tendintele arhitecturale, de posibilitatile materiale, de schimbarile culturale pe care le-au asimilat potrivit conceptiilor estetice proprii. In viitor, va trebui ca zonele rurale sa-si defineasca noi functii de ordin ecologic si recreativ, din ce in ce mai importante, fiind alternative noi de dezvoltare pentru cei din domeniul agricol; in acest context un rol major il va detine si dezvoltarea unui larg evantai de activitati turistice in mediul rural.

Un turism de calitate poate contribui la dezvoltarea durabila a zonelor rurale prin optimizarea concurentei, satisfacerea unei nevoi sociale si prin conservarea mediului natural si cultural.

Analizand intreaga arie problematica a redresarii si dezvoltarii spatiului rural, s-au propus unele directii de actiune prioritare, astfel:

conservarea si protectia resurselor naturale si protectia mediului construit si natural

prevenirea si limitarea riscurilor naturale si antropice si protectia mediului

vitalizarea si rentabilizarea activitatilor de exploatare a resurselor

eficientizarea activitatilor productive in valorificarea rationala a resurselor naturale si umane;

redresarea si vitalizarea activitatilor locale

vitalizarea activitatilor din gospodariile taresti prin trecerea de la gospodariile de subzistenta la gospodaria familiala microproductiva

modernizarea tehnologiilor agricole

dezvoltarea agroturismului

asigurarea gospodariilor cu utilitati si echipamente de tip edilitar

realizarea infrastructurilor edilitare

reconsiderarea sistemului legislastiv

crearea unor structuri institutionale adecvate

actiuni concrete de promovare a ofertei turistice rurale prin agroturism (vacanta la tara) in ferme si pensiuni, valorificand resursele turistice locale si din imprejurimi

rezolvarea lipsei de fonduri prin aderarea la programe care vizeaza dezvoltarea agroturismului si care beneficiaza de finantari din diverse fornduri, precum: PHARE sau SAPARD

Asocieri de tipul ANTREC, ale detinatorilor de pensiuni, avand drept obiectiv promovarea si stabilirea unui cadru organizatoric adecvat agroturismului

Privit din perspectiva economico-sociala, ecologica si culturala, agroturismul in ferma rurala reprezinta o forma de organizare si valorificare a bogatiei naturale locale, a peisajului natural si agricol si a potentialului material creat de om, si pentru om, in care omul are rolul hotarator in orientare, in scop turistic, a patrimoniului din gospodaria sa.

Spatiile rurale au nevoie de noi perspective si alternative viabile, pentru a valorifica bogatia naturala si culturala si pentru a evita degradarea pozitiei sociale a populatiei rurale si criza de identitate inregistrata in unele sate.

Turismul poate avea un impact pozitiv si unul negativ, direct sau indirect, tangibil sau intangibil, asupra mediului. Si, de aici, efortul de a defini si masura ceea ce limiteaza implicarea unor domenii, ale unor discipline stiintifice si profesionale. A aborda aceste expertize si a intelege foarte bine impactele sale, este foarte necesara o grupare a factorilor implicati in categorii ce corespund acelor discipline stiintifice profesionale:

Factori fizici, in particular, resursele naturale, spatiul si facilitatile;

Factori ecologici, in particular, flora, fauna si ecosistemul;

Factori sociali, priviti din doua puncte de vedere:

Din punct de vedere al gazdelor, cuprind toti acei factori care corespund nivelului de trai al acestora

Din punct de vedere al vizitatorului, cuprind toti acei factori care definesc nivelul de viata si experienta acestora

Factori culturali, in particular, traditiile, limba, obiceiurile, cultura.

Intretinerea capacitatii turistice marcheaza limita dincolo de care activitatea turistica nu mai poate fi durabila. Cei ce planifica si conduc activitatile de turism trebuie sa fie capabili sa indeplineasca aceasta limita si sa o masoare, daca vor sa realizeze o dezvoltare turistica durabila.

In conceptia turismului durabil, agroturismul are locul sau bine definit, atat ca pastrator de cadru natural, traditii, obiceiuri, cultura, in general, dar si ca satisfactie sau impliniri pentru turistul satul de urbanism si serviciile sofisticate din hoteluri.

In Romania oportunitatile de dezvoltare durabila a agroturismului sunt determinate de evolutia factorilor externi, care influenteaza favorabil prin cadrul general pozitiv:

Imaginea romantica, puritatea si arhaicul satului romanesc;

Cresterea numarului strainilor care calatoresc in Romania pentru afaceri;

Cresterea numarului strainilor care locuiesc si muncesc in Romania

Cresterea posibilitatilor de acces la produsele occidentale

Existenta ambasadelor straine si a comunitatilor de straini

Intensul schimb cultural ce conduce la o mai buna intelegere intre culturi si inlatura dezinformarea

Conectarea la reteaua EUROGITES si posibilitatea de conlucrare cu alte organisme din agroturismul european

Includerea Romaniei in European Rail Pass si East European Rail Pass, ce asigura facilitati de tarif pentru cei ce calatoresc pe calea ferata

Prezenta web-urilor de agroturism romanesc in cadrul retelei de internet

Constituirea unor „asociatii de turism” cu participarea tuturor actorilor interesati, care sa fie sustinute de autoritati si cu care sa se poarte un dialog institutionalizat

Tiparirea unor ghiduri specifice

ANTREC (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural) pune accentul pe initiativele si curajul intreprinzatorilor particulari si incearca sa evite greselile marilor firme profesionale de turism, care au distrus peisajul, practicand turism in masa, fara sa tina seama de modul in care acesta afecteaza mediul. Daca se va impune un turism de recreere si cultural cu valente ecologice, se va realiza intr-adevar un agroturism durabil.

Satul romanesc, in general si cel turistic in special, reprezinta un produs turistic inedit pe piata nationala, dar si pe cea mondiala.

Prin agroturism exista sansa reala ca vechile valori ale arhitecturii si tehnicii populare sa fie din nou puse in valoare, iar elementele noi sa fie date de posibilitatile de realizare a unor minime dotari edilitare eficiente si confortabile. Aceasta constituie si o problema de tinuta, de competenta si de prestigiu profesional-gospodaresc, de afirmare a civilizatiei rurale a zonei.

Aceasta noua realitate economica asociaza criteriul pragmatic, un criteriu al valorii, care presupune importante mutatii la nivelul mentalitatii, competenta si prestigiul profesional-gospodaresc, competitivitate, exersarea spiritului creator, totul avand ca finalitate afirmatia civilizatiei rurale romanesti.

1.4. Comercializarea produsului turistic rural

Ofertele de turism in mediul rural se comercializeaa sub diferite marci: „agroturism”, „vacanta in gospodaria taraneasca”, „turismul rural”, „turismul verde”. Practic este aproape imposibil sa se produca doua produse de turism rural identice. Intotdeauna vor exista diferente de ordin cantitativ sau calitativ.

Intre produsele turistice, calatoria turistica este una dintre cele mai importante. Problema cheie este insa aceea a gasirii formelor si modalitatilor ca turismul sa-si indeplineasca cu adevarat menirea. Si, cu toate ca, in aparenta turismul spiritualizat implica o solicitare nervoasa sportiva, in realitate, starea de visare care ii este proprie are un neasteptat rol de „spalare” a creierului de toxinele „psihice” acumulate in timpul ultimei perioade de efort profesional, aceasta realizandu-se prin includerea in traseele calatorilor, in scopuri turistice, a obiectivelor culturale de felul muzeelor, caselor memoriale, monumentelor, schiturilor si manastirilor. Singura problema aici este prezentarea lor adecvata, nu la modul unui bazar de obiecte intamplatoare, ci a unui ansamblu coerent, unit printr-o trasatura de unire spirituala.

Exista insa si o a doua acceptie, in aparenta, mai subtila a turismului culturalizat. Avem in vedere aureola spirituala a peisajului, ceea ce marii carturari, in genere scriitori si artisti, dar mai ales omul din popor, au vazut in spatele morfologiei fizice a unui loc sau altuia. Inzestrarea aspectelor fizice ale peisajului cu semnificatii simbolice, pana la universul de legende si mituri, suprapun realitati senzoriale a peisajului, o alta metarealitate, aceea a spiritualitatii locurilor respective.

Asa se face ca balada sau doina, produs unic al spiritualitatii romanesti, are ca fundal conceptal plaiul, „un plan limitat, inalt, scurs in vale, cu zarea inchisa si dincolo de zare, iarasi piept si vale la infinit” locuitorul si implicit turistul meleagurilor noastre nu se simte niciunde strivit de dimensiunea decorului.

Un alt produs turistic: vacanta in gospodaria taraneasca. Ofera contactul direct cu natura, cu traditionalul si cu autohtonul, produse alimenatre „curate”, recreere. Vacantele in gospodaria taraneasca ofera turistului posibilitatea reintoarcerii la natura nemodificata, la un mod de viata simplu, dar confortabil. Contactul direct cu valori si bunuri autentice ale tezaurului cultural, apropierea de ocupatiile si obiceiurile traditionale transforma vacantele intr-un proces activ de imbogatire a cunostintelor generale, de invatare a unor mestesuguri care conduc la obtinerea de satisfcatii individuale.

Alte motivatii turistice sunt: odihna, cura de aer, alimentele proaspete si ecologice, cure de plante si ceaiuri, miscarea in aer liber, sezatorile si practicarea unor mestesuguri, practicarea de actiuni colective ale obstii.

Aceasta oferta devine tot mai rara, datorita schimbarilor structurale survenite in agricultura, produsul constituindu-se, deci, intr-o oferta speciala de turism rural. Produsul trebuie sa reflecte trasturile caracteristice gospodariei taranesti, fiindca turistii, care opteaza pentru un sejur in acest cadru, doresc ca in gospodarie sa gaseasca animale mici si pentru tractiune, produse proprii, specialitati regionale, contact personal cu gazda, atmosfera tipica gospodariei taranesti.

Alaturi de gospodariile agroturistice, care sunt clasificate in clase de confort agroturistic, in cadrul bazei materiale a turismului rural mai sunt incluse si fermele agroturistice si pensiunile agroturistice. Ferma este un simbol pentru orasean. Ea este casa fermierului, a taranului, a celui care traieste in armonie cu natura. Este locul unde se succed generatii fara a se schimba radical modul de viata. Un rol esential il au unele dotari tehnico-edilitare, care sa sporeasca gradul de confort si igiena, fara a duce la urbanizarea agresiva a spatiului rural. Realizarea acestei cerinte devine o conditie primordiala pentru crearea si mentinerea unui flux turistic constant care sa asigure amortizarea investitiilor si acumularea profitului.

Piata agroturistica este supusa actiunii acelorasi legi ca orice piata turistica, in general, manifestandu-se la nivelul acesteia si unele particularitati.

Piata turistica rurala evolueaza sub influenta a numerosi factori: volumul, structura si calitatea resurselor turistice rurale, gradul de amenajare agroturistica, nivelul de dezvoltare al infrastructurii, etc. Serviciile turistice sunt compuse dintr-un numar de elemente corporale si necorporale care fac dificila lansarea lor pe piata.

Variabilele care se iau in considerare atunci cand se discuta despre o strategie de marketing, de comercializare sunt: produs, pret, promovare, plasare(distributie).

In functie de produsul sau serviciul oferit, piata il va accepta sau il va respinge.

Produsul va fi evaluat in functie de :

Imagine (nivelul facilitatilor, curatenia si ordinea din spatiile de cazare, atitudinea angajatilor/personalului);

Varietatea produselor oferite

Alte facilitati

Toate dotarile de agrement, la nivel de gospodarie, sat turistic sau zona, precum si ocupatiile traditionale care pot atrage turistii trebuie trecute in oferta fiecarei locuinte, oferta care se insereaza in catalogul general de publicitate.

Pretul este un mijloc flexibil de influentare a cererii si de atingere as scopurilor unei intreprinderi. Gazdele isi stabilesc tarifele (costuri +beneficii) dupa calitatea pe care o ofera, nu dupa tarifele practicate de vecini. Gazda trebuie sa acorde atentie disponibilitatii sale de a oferi servicii. Servicile reprezinta un criteriu subiectiv si nu costa mai nimic, turistul multumit fiind cel mai mare bun si mai ieftin multiplicator pentru gazda.

Scopul politicii preturilor ar fi: atragerea unui numar cat mai mare de clienti; pastrarea unei stabilitati relative a fluxului de vanzari, de produse in sezon si in afara sezonului; incurajarea clientilor sa contracteze servicii cat mai complete; necesitatea mentinerii preturilor la un nivel relativ inalt ca mijloc de pastrare a imaginii serviciilor.

In ce priveste strategia de dezvoltare a turismului rural in Romania, Ministerul Turismului opteaza mai mult pentru calitate, cunoscut fiind faptul ca introducerea in circuitul turistic al unor structuri care presteaza servicii de proasta calitate pot compromite pe termen lung ideea de turism rural in Romania. Activitatea pensiunilor si formelor agroturistice trebuie sa se desfasoare cu respectarea actelor normative ce reglementeaza turismul in Romania.

Eforturile de imbunatatire a calitatii nu conduc la uniformizarea ofertei, ci garanteaza competititvitatea.

Promovarea vacantelor la tara, in satele turistice, in gospodariile taranesti, pensiuni sau ferme, se poate face cel mai bine prin intermediul asocierii tuturor uniunilor ofertantilor de turism rural. Obiectivul acestei asocieri este elaborarea de strategii vizand promovarea turismului rural cu scopul de a contribui la imbunatatirea situatiei economice a unitatilor de primire. Sporirea gradului de cunoastre a ofertelor se poate realiza prin activitati cu publicul si prin intermediul mass mediei.

Trebuie studiat cu atentie tipul consumatorului de turism caruia i se adreseaza oferta si diferitele influente care afecteaza alegerea consumatorului. Tipul consumatorului se poate determina prin intermediul sistemului cercetarilor de marketing. Un prim pas il constituie definirea problemei si stabilirea obiectivelor cercetarii.

O unitate de turism rural poate avea urmatoarele obiective:

Cunoasterea serviciilor pe care le solicita turistii

Cunoasterea perioadei de vacanta

Cunoasterea mediului din care provin turistii

Cunoasterea calitatii serviciilor cerute

Promovarea are ca scop generarea de vanzari intr-o perioada determinata. Pentru atingerea acestui scop, mijloacele de comunicare sunt mai concentrate.

Publicitatea sau relatiile publice reprezinta un instrument de comunicare utilizat de intreprinzatorii in turism pentru a transmite mesajul lor celor interesati sau unor potentiali.

In ceea ce priveste turismul si reclama, este o tehnica indicata in vederea crearii notorietatii pentru o anumita destinatie, pentru o regiune, o arie sau un produs special. In acest caz publicitatea este insotita de imagini bazate pe anumite trasaturi specifice, care identifica produsul, imaginea intreprinderii, sigla, deviza etc.

In ceea ce priveste distributia, aceasta este procesul prin intermediul careia serviciul sau produsul ajunge pe piata. Ea cuprinde:

distributia indirecta

Aceasta se efectueaza prin intermediari profesionionisti. Agentiile de turism, touroperatorii, cumpara o mare parte din spatiile de cazare ale firmei, mijloacele de transport ale acesteia la un anumit pret, stabilit de comun acord, le prelucreaza si le lanseaza pe piata prin intermediul agentiilor contra unui comision.

distributia directa

Firma ofera produsul direct pe piata prin:

Planul de vanzari la interior, care profita de avantajul vanzarilor importante catre clientii deja existenti. Trebuie remarcat ca este mai ieftina pastrarea unui client, decat atragerea unuia nou (instrumente: personalul, biroul agentului, obiecte publicitare etc);

Planuri de vanzari la exterior: publicitate gratuita, publicitate platita, materiale propagandistice (brosuri, vederi, reclama prin materiale difuzate prin posta, telefon), vanzari directe, participarea la targuri si alte evenimente ale sectorului economic.

Exista o varietate de instrumente utile, cu particularitati si avantaje bine definite, privind furnizarea de informatii clientilor sau potentialilor clienti: pliantul, brosura, bannere – postere, carti de vizita, expozitia interioara.

Fiecare localitate rurala isi poate elabora propriul plan de actiune, propria conduita, care sa corespunda specificatiilor locului respectiv, in acest domeniu creativitatea si ingeniozitatea oamenilor avand un rol determinant. Exista locuri stiute, cunoscute numai de localnici si care pot fi valorificate numai de catre acestia. De asemenea, toate actiunile „ pe cont propriu” trebuie sa fie incluse in programul agroturistic. Astfel, ele pot deveni viitoare puncte de atractie.

„Legile schimbarii” care guverneaza orice sistem social, orice colectivitate, orice grup etnic, religios, de vecinatate sau de limba, trebuie sa se faca simtite si in spatiul rural romanesc. Aceasta schimbare trebuie sa se traduca in primul rand prin ridicarea nivelului de viata al oamenilor de la sat.

Turismul rural trezeste, stimuleaza si redescopera economii regionale si conduce grupurile sociale catre o stare de prosperitate.

1.5. Turismul rural si EUROGITES

Intr-o Europa unita si prin deschiderea granitelor, in Anul Turismului – 1990 – a fost infiintata EUROGITES, organizatie care acopera intreaga Europa geografica.

Marca EUROGITES a fost adoptata si imbunatatita, iar pentru promovarea comuna a acesteia a fost publicat un document ce informa publicul despre reteaua EUROGITES. Tot in acest scop sunt in curs de a fi puse in practica mijloace de comercializare colectiva.mijloace de asistenta tehnica sunt aduse in tarile Europei Centrale si de Est si sunt in studiu mijloace de armonizare a normativelor existente in tarile europene.

EUROGITES a stabilit urmatoarele obiective:

Definirea ofertelor turistice in mediul rural si stabilirea criteriilor unitare de calitate in turismul rural din Europa

Crearea bancii de date si de informatii despre fiecare organizatie membra

Codificarea produsului „turismul rural”astfel incat sa fie inteligibil pentru client (prin marca sau logo) si in asa fel incat clientul sa poata recunoaste produsul la prima vedere;

Atragerea de noi clienti pentru turismul rural si descoperirea spatiului rural prin turismul in mediul rural;

Sa construim Europa inseamna sa fim solidari. Deci, trebuie sa ajutam tarile in care turismul rural se afla in faza de organizare, punand la dispozitie experti, astfel incat sa se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care sa poata fi oferit pe piata turistica.

Din anul 1993, Romania este membra EUROGITES. Din pacate, EUROGITES nu mai primeste fonduri de la Bruxelle pentru a putea pune in aplicare in toate tarile obiectivele importante, stabilite in planul de actiune.

Pentru a avea succes, turismul din toate tarile Europei, deci si din Romania, trebuie sa puna accentul pe initiativele si curajul intreprinzatorilor particulari. Din experienta internationala se stie ca intreprinzatorii particulari sunt cei care, prin oferte excelente, incearca sa-i depaseasca pe ceilalti, astfel ei au o contributie importanta in domeniul economico-social din tara lor.

Doar daca vom reusi sa evitam greselile marilor firme profesioniste de turism, care au distrus peisajul, practicand turismul in masa, fara a se tina seama de modul in care aceasta afecteaza mediul, doar daca vom impune un turism de recreere si cultural cu valente ecologice, se va realiza in Europa turismul rural. (Bran Florina – Turismul Rural, Editura Economica, nr 23-24, 1995, pagina 135). De aceea, si Romania trebuie sa contribuie la crearea conditiilor optime pentru turismul rural european, astfel incat aceasta sa aiba viitor si turistii sa opteze tot mai mult pentru ofertele din mediul rural. Turismul rural din Romania, ca si in toate celelate state europene, reprezinta un inceput cu mari sanse de reusita, care ar trebui folosite. In Romania se pot oferi multe posibilitati de practicare a turismului rural; avem peisaje superbe, sate cu un trecut indelungat, frumoase obiective naturale si culturale; oameni care dau dovada unei ospitalitati autentice.

CAP II OFERTA TURISTICA A MEDIULUI RURAL VALCEAN

2.1. Spatiul rural si satul valcean – resurse pentru dezvoltarea turismului verde (agroturism)

Dezechilibrat, uneori marginalizat, spatiul rural romanesc a pastrat in ciuda vicisitudinilor vremii, traditiile culturale, datinile strabune si, mai ales, ospitalitatea specifica Romaniei, fiind printre putinele din Europa, in care se mai pastreaza inca, aproape nealterate in anumite zone, valentele traditionale spirituale, viata economica si mediul inconjurator.

Satul valcean – prin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate si bogatia resurselor proprii, spatiului geografic aferent – poate sa se constituie ca un produs turistic inedit, care sa satisfac o gama larga de motivatii in turismul organizat si pe cont propriu, intern si international. Indeosebi in zonele montane si colinare portul popular, folclorul prezinta inca acea nota de originalitate atat de rar intalnita astazi si, din acest motiv, atat de cautata de turisti. Toate formeaza un potential, care se constituie in resursa turistica in unele zone, iar in agroturism contribuie la individualizarea destinatiilor rurale, daca se reuseste punerea in valoare a elementelor de patrimoniu existente. Creatia populara are un caracter „viu” datorita existentei atelierelor specializate in diferite activitati (olarit, sculptura in lemn si piatra, cusaturi si picturi, prelucrarea metalelor si osului, impletirea firelor vegetale). Pe langa valoarea culturala, acestea reprezinta interes pentru activitatile turistice si, mai ales, pentru agroturism in calitatea lor de componente ale profilului economic traditional din gospodarii si sate.

Casele si gospodariile taranesti devin elemente de atractie mai ales prin arhitectura traditionala (care se remarca prin stiluri variate de la o regiune la alta), marimea si forta constructiei prin predominarea unui anumit tip de material de constructie (lemn- in Carpati, Subcarpatii Valcii si zona piemontana, piatra – in nord si zona subcarpatica etc). Planul casei variaza mai ales in functie de elevatie, care determina o distributie diferita a incaperilor destinate locuirii, gazduirii turistilor, pregatirii si servirii mesei etc. Interioarele locuintelor prezinta decoratiuni care le confera un caracter rustic sau contin numai inventarul impus de normele pentru clasificarea structurilor de primire turistice.

Pentru conservarea unor valoroase elemente de patrimoniu, pentru evidentierea varietatii si originalitatii arhitectonice, a tehnicilor traditionale, din prima parte a secolului al XX-lea incepe amenajarea muzeelor in aer liber (1 in prezent) cu diferite profile, precum si organizarea de expozitii si colectii etnografice. Acestea asigura protectie ex situ a unor case, gospodarii si instalatii de industrie taraneasca, precum si a diferitelor piese de inventar din gospodarii.

In mediul rural exista numeroase locuinte satesti, care beneficiaza de protectie ca monumente de arhitectura populara si cateva ansambluri traditionale rurale (tabelul nr 1), care intra tot in categoria valorilor de patrimoniu cultural de interes national.

Tabelul numarul 1

Monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) si ansambluri traditionale rurale

Sursa: Dumitrescu D – „Resursele turistice ale judetului Valcea”, Editura Conphys, Ramnicu Valcea, 2006

In masura in care casele si gospodariile intrunesc conditiile pentru primirea turistilor ele devin elemente de atractie cu dublu rol: servesc gazduirii oaspetilor si sunt obiective turistice specifice destinatiei, fiind rezultate ale influentei factorilor geografici, istorici, social-economici, demografici din zona respectiva, iar structura lor reflecta principalele ocupatii ale populatiei rurale: agricultura, cresterea animalelor, pescuit, exploatarea lemnului, prelucrarea materiilor prime etc.

Gospodariile rurale care primesc turisti, trebuie sa fie clasificate, sistemul folosit fiind imbunatatit in ultimii ani. Pentru individualizare se foloseste un simbol (margareta) diferit de cel al altor categorii de structuri de primire turistice. In functie de calitatea si amenajarile existente, gospodariile pot avea 1 – 3 „margarete”. Datorita conditiilor impuse de normele in vigoare, la destinatie se asigura un anumit grad de confort pentru sederea turistilor, cat si protectia acestora. Clasificarea se realizeaza de catre structuri specializate, reprezentate prin comisii, pregatite in prealabil pentru aceasta masura.

Structura de primire turistica dobandeste valoare prin componentele de potential puse in valoare, astfel incat sa intregeasca oferta. Aceasta este favorizata de o serie intreaga de elemente, care reprezinta caracteristici generale ale calitatii: peisaje atragatoare, clima sanatoasa, mancare buna, curatenie, atmosfera placuta, relatie corespunzatoare intre pret si servicii oferite, posibilitatea de a practica inotul (in mare, lacuri, rauri), schiatul etc, ospitalitate, tarife convenabile, trafic mai redus de vehicule. Valoarea lor depinde de aprecierea subiectiva a persoanelor implicate in deplasarea turistica, dar este influentata in mod cert de imaginea destinatiei, starea infrastructurii, conditiilor de accesibilitate, calitatea spatiilor de primire, disponibilitatea si pregatirea gazdelor pentru asigurarea serviciilor turistice.

Alaturi de casa taraneasca, arhitectura populara, mestesuguri, obiceiuri, manifestari folclorice, port si folclor popular, un numar mare de sate valcene dispun si de alte resurse turistice: monumente istorice, de arta si arhitectura, cadru natural nepopulat si cu un potential diversificat (ape minerale si/sau termale, bioclimat, peisaje pitoresti, fond de vanatoare, domeniu schiabil etc), astfel incat in mediul rural valcean exista posibilitatea realizarii unei oferte din ce in ce mai diversificate, care sa se adreseze tuturor categoriilor de turisti.

Pe ansamblu, elementele descrise reprezinta factori, care pot genera activitati turistice sau pot influenta manifestarea acestora. In functie de existenta componentelor potentialului natural si antropic, deexistenta si accesibilitatea resurselor turistice, de infrastructura creata pentru primirea turistilor, in literatura economica se vorbeste despre factori initiali (existenti inaintea desfasurarii activitatilor turistice si independent de acestea) si despre factori derivati.

Acestia din urma sunt relevanti pentru asigurarea atractivitatii unui sat, unui spatiu, unei regiuni rurale de interes turistic. In cazul obiectivului agroturistic aceasta a doua categorie (factori derivati) se refera la :

Infractructura turistica : cazare si servirea mesei, organizare si consiliere, transporturi turistice

Infrastructura de petrecere a timpului liber : activitati sportive, culturale, programe cu caracter de atractie (participarea la serbari, expozitii, sarbatori)

Oferte turistice speciale: legate de existenta izvoarelor minerale, a amenajarilor pentru bai (la nivelul asezarii in aceasta categorie se includ targurile)

Ce conditii minime trebuie sa indeplineasca o localitate pentru a deveni un sat turistic? Prima conditie este amplasarea intr-un cadru natural atragator, fara surse de poluare, accesibilitate, existenta unor resurse turistice bogate si posibil a fi valorificate prin desfasurarea unor activitati culturale sau participarea la actiuni culturale ce se desfasoara in sat etc. De asemenea, este necesar un minim de confort, rezolvat cu mijloace locale, simple: apa curenta, canalizare, baie etc (Erdeli G, Istarte I 1995)

Alaturi de acestea, la sporirea valorii unui sat turistic mai pot contribui si urmatoarele: existenta unei traditii in ce priveste activitatea turistica, aportul unor eventuali factori curativi balneoclimaterici (izvoare de ape minerale, termale, namoluri terapeutice, mofete, lacuri sarate, litoral – maritim etc), existenta unor valoroase vestigii arheologice, monumente istorice, de arta si arhitectura, prezenta unor dotari social-culturale, sportive, comerciale etc.

2.2. Tipuri de sate turistice in judetul Valcea

Consta in identificarea si relevarea specificului localitatilor si gruparea lor in cateva tipuri fundamentale si relevarea specificului localitatii si gruparea lor in cateva tipuri fundamentale, in vederea promovarii in fiecare localitate, a celor mai adecvate forme de turism, in functie, atat de principalele caracteristici geografice, sociale si economice, cat si de principalele motivatii si opinii ale categoriilor de turisti care frecventeaza localitatea respectiva. Aplicarea principiului specializarii in domeniul organizarii si functionarii satului turistic, este cu atat mai necesara cu cat fiecare localitate rurala constituie o entitate cu particularitati proprii si activitati specifice, ce nu trebuie decat sa fie identificate si valorificate cat mai eficient posibil, din punct de vedere turistic.

De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mijloc de selectionarea turistilor, acestia grupandu-se de la sine intr-un sat sau altul, in functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. Aceasta permite o mai buna cunoastere si functionare a mecanismului economic cerere – oferta, si, ca urmare, organizarea spatiilor de cazare si a celorlalte servicii, in functie de principalele caracteristici social-economice ale clientelei turistice. In sfarsit, stabilirea tipurilor de sate turistice permite realizarea unei propagande, reclame si publicitati concrete si specifice, in functie de particularitatile fiecarui tip de sat turistic.

Din punct de vedere teoretic, problema tipologiei satelor turistice poate fi abordata ca o chestiune de natura optionala, insa , decizia aplicarii ei in practica, determinarea tipului satului turistic este de natura obiectiva. Pentru aceasta este necesar ca, alaturi de dorinta si intentia organizatorilor, satul turistic respectiv sa intruneasca un cuantum de conditii naturale si istorice, social-economice obiective, care sa fie definitorii si caracteristice pentru fiecare tip de sat turistic. Intrucat caracteristicile care pot fi luate in considerare in tipologia satelor turistice sunt numeroase si variate de la o zona geografica la alta si chiar de la o localitatea la alta, ne vom rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelor turistice care se regasesc si in judetul Valcea (tabelul numarul 2)

Asezarile rurale de interes turistic:

Satele peisagistice si climaterice se caracterizeraza prin prezenta unui cadru natural atractiv, cu elemente de potential turistic numeroase si variate, care favorizeaza petrecerea timpului liber. Asezarile turistice de acest tip, situate in zonele de deal si de munte, cu casele uneori raspandite la o oarecare distanta unele fata de altele, dar si in zona litorala – oarecum izolata de marile artere de circulatie – sunt adecvate turismului de sejur, oferind posibilati de plimbare in aer liber, bai de aer, helioterapie, drumetie. In aceasta categorie se incadreaza numeroase sate din zona montana si subcarpatica a judetului Valcea: Voineasa, Ciunget, Malaia, Perisani, Titesti, Boisoara, Vaideeni etc. Caracteristica predominanta a acestor sate, adecvate turismului de sejur (pentru amatorii de liniste, de plimbari solitare, intr-un cadru natural pitoresc), este cadrul natural si pozitia geografica izolata de centrele aglomerate si de marile artere de circulatie. Satele de deal si munte, cu casele raspandite pe vai si coline, la o oarecare distanta, unele fata de altele, cu pajisti, fanete sau livezi, satisfac motivatia fundamentala a numerosi turisti si anume „reintoarcerea la natura”.

Satele balneare sustin turismul balnear de importanmta locala si mai rar regionala, bazandu-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri sarate, namol etc (Ocnita, Pietrari, Dobriceni, Muereasca)

Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zapada persistent, conditii de panta deosebite ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna (Voineasa, Ciunget), dar si zonelor joase, cu oglinzi de apa, care sustin sporturile nautice (Jiblea, Daesti, Raureni). Acest tip de sat poate atrage doua categorii de turisti, in general din randul tineretului :sportivi amatori, initiati in practicarea sporturilor respective, turisti neinitiati sau mai putin initiati, dar dornici sa le invete si sa le practice. Pentru acestia din urma pot functiona instructori de schi, bob, inot etc recrutati din randul populatiei locale. De asemenea, in aceste sate pot functiona puncte de inchiriere a echipamentului sportiv.

Sate turistice pastorale (Vaideeni, Malaia, Mihaesti, Babeni). In aceasta grupa pot fi incluse in general, sate de munte, in care preocuparea de baza a alocalnicilor este cresterea oilor si vitelor si care pot sa atraga turisti prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste meniuri pot fi completate cu oua, carne de pasare, de ovine si de bovine, iar pentru divertisment pot fi organizate ospete ciobanesti (batal la protap, berbec haiducesc, balmus, urda si jintita), petreceri specifice si traditionale;

Satele pescaresti si de interes vanatoresc ofera si organizeaza diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vanatoare, pescuit, safari – asigurand, in acelasi timp un minunat mod de petrecere a timpului liber, cat si experiente unice intr-un cadru perfect pentru relaxare

TABEL numarul 2

Localitatile rurale cu valente turistice din judetul Valcea

AJA Valcea – date statistice prelucrate de autor

Localitatile cu caracter italic sunt inscrise in circuitul turistic actual, dispunand de posibilitati de cazare, servicii culinar gastronomice sau vanatoresti:

Sate turistice de creatie artistica si artizanala (Olari, Vladesti, Daesti, Lungesti, Barbatesti, Vaideeni etc). Este cunoscut interesul numerosilor turisti pentru creatia artistica si artizanala ca si dorinta lor pentru achizitionarea unor astfel de creatii direct de la sursa, de la producatorul insusi. Pana in prezent in aceste localitati se practica doar turismul de circulatie. In cel mai bun caz, unele dintre ele sunt incluse in itinerariile turistice ale unor firme de turism.

Aceste sate ofera, insa, posibilitatea practicarii unui turism de sejur, in cadrul caruia, in atelierele special amenajate si sub indrumarea unor artisti si mesteri populari renumiti, turistii s-ar putea initia in arta si tehnici arhaice populare: icoane pe sticla, pictura naiva, sculptura in lemn si piatra , tesatorie populara, confectii si cusaturi populare, ceramica, muzica si dansuri populare etc.

Avem in vedere identificarea posbilitatilor de practicare a unora din aceste activitati chiar in cadrlo gospodariilor gazduitoare. Exista numeroase sate in care preocuparea de baza a gospodinelor este tesutul la razboaie taranesti, cusaturile sau broderiile populare, activitatile in care pot fi initiati turistii amatori (Barbateti, Malaia, Costesti, Slatioara). Prin urmare, caracteristica esentiala a acestor sate, imaginea lor de marca ar urma sa fie productia artistica si artizanala, valorificabila turistic complet si eficient.

Satele turistice etnofolclorice grupeaza asezarile rurale care detin un fond de valoare inestimabila, reprezentat prin muzee etnografice, arhitectura populara de exceptie, port traditional si folclor etc (Bujoreni, Barbatesti, Vaideeni,Slatioara, Rumcu, Maldaresti, Costeti, Perisani, Titesti).

Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si masa in conditii autentice (mobilier, decor si lenjerie in stil popular, meniuri traditionale servite in vesela si cu tacamuri specifice, adica farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemn etc ceea ce nu exclude, desigur, posibilitatea utilizarii taxcamurilor moderne.)

In aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente, cu vanzare, iar pentru turistii care nu raman in localitate, ci doar o viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii ca muzeu etnografic in aer liber. Deasemenea,pot fi identificati si stimulati rapsozii populari, pot fi permanentizate horele duminicale, serbatorile, targurile, alte obiceiuri si traditii locale la care sa participe efectiv si turistii.

Este stiut insa ca pastrarea si perpetuarea folclorului si indeosebi a etnografiei (portul, tehnicile de lucru, arhitectura etc) in formele lor originale, traditionale, se afla in declin, devenind puncte tot mai izolate pe harta etnografica a tarii. Formele si continutul modului de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversibil in mediul rural.

Abordand viitorul unor localitati rurale din perspectiva turistica, si adaptandu-se acestui scop, se impune ca specificul lor etnografic sa fie conservat si perpetuat in forme adecvate. In caz contrar, interesul turistilor pentru satele romanesti, pentru mediul nepoluat in general, va scadea treptat.

Satele cu obiective de interes stiintific – dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care, prin inedit, unicitate si frumusete atrag spre vizitare numerosi turisti straini si autohtoni: Vaideeni, Malaia, Ciunget, Voineasa, etc

Sate cu monumente istorice, de arta si arhitectura cu valoare de exceptie, renumite pe plan national si international. Acestea sunt specifice Olteniei de sub munte, cu o salba impresionanta de manastiri, rezultatul „renasterii” din secolele XV – XVII (Govora, Bistrita, Arnota, Romani, Cornet, Turnu, Stanisoara, Cozia). La acestea se adauga o suita impresinanta de schituri, monumente istorice de mare valoare istorica vizitate anual de un mare numar de turisti (Dobrusa, Iezer, Pahonie, Patrunsa, Jgheaburi etc).

Sate turistice pomiviticole au ca principala caracteristica activitatea de cultivare a pomilor fructiferi si a vitei de vie, turismul putandu-se practica pe toata durata anului, atat in perioada recoltarii, cat si dupa aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe baza lor. Deasemenea, pot fi avute in vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pe baza de fructe. In acetse sate o atractie deosebita si, in acelasi timp, o sursa principala de venituri pot sa o reprezinte bauturile racoritoare si reconfortante preparate din fructe (Orlesti, Zavideni, Prundeni, Sutesti)

Multe tipuri de sate prezentate anterior nu au caracteristici transante, acelasi tip putand cuprinde caracteristici specifice celorlate tipuri, delimitarea realizata fiind mai mult teoretica. Spre exemplu, satele Barbatesti si Costesti au specific etnofolcloric, dar sunt incadrate intr-un peisaj natural atractiv, iar Malaia si Vaideeni sunt pastorale, etnofolclorice si peisagistice.

In concluzie, putem spune ca spatiul rural al judetului Valcea prezinta o mare bogatie de valori cultural – istorice, care raspund unor variate motivatii ale calatoriilor turistice, intre care comorile de arta populara, etnografie si folclor reprezentand o imagine de marca a poporului nostru, a satului romanesc. Toate acestea fac ca judetul Valcea sa dispuna de multiple posibilitati pentru dezvoltarea agroturismului.

2.2. Strategia de dezvoltare a zonei montane din judetul Valcea

In conformitate cu prevederile HG 949/2002, cu privire la aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane, grupul de lucru constituit in baza adresei nr 6101 din 19/11/2002 a Guvernului Romaniei, a procedat la realizarea lucrarii respective, fundamentata pe realitatile judetului Valcea.

Delimitarea zonei montanme s-a facut pe baza unor criterii: geografice, geologice, agropedologice, hidrologice, economice, de vegetatie, configuratia asezarilor umane, alte elemente sociale si etnologice.

Alte caracteristici principale ale zonei montane, in judetul Valcea, sunt: altitudinea, panta terenului, regimul climatic din perioada de iarna, frecventa, intensitatea si persistenta inversiunilor termice.

Precipitatiile cad, de regula, la intervale neregulate in cantitati variabile si sunt repartizate teritoral neuniform si adeseori discontinue.

Granulometria solurilor montane este reprezentata prin testuri grosiere, mult mai putin testuri medii lutoase.

Intensitatea si proportiile fenomenului de depopulare a muntelui, cauzele depopularii sau a nepopularii unor zone montane, tendintele evolutiei populatiei, asigurarea unei alternative de ocupare a fortei de munca in perspectiva dezvoltarii economico – sociale, nivelul de trai si calitatea vietii in gospodariile montane, modul de folosinta al terenului, stadiul si evolutia zonei montane, folosirea resurselor si caderilor de apa in scopuri energetice si piscicole, dezvoltarea industriei pentru prelucrarea produselor agrozootehnice, probleme sociale, invatamant, protectia mediului etc sunt alte elemente de care s-a tinut cont in acest proiect.

Astfel, au fost stabilite 23 de unitati administrativ teritoriale situate in nordul judetului Valcea, care integral sau partial constituie zona montana a judetului.

Integral, in aceste criterii, se incadreaza teritoriile administrative ale oraselor: Baile Olanesti, Brezoi, Calimanesti si Horezu, precum si teritoriile administrative ale comunelor: Barbatesti, Berislavesti, Boisoara, Caineni, Costesti, Malaia, Muereasca, Perisani, Titesti, Racovita, Runcu, Salatrucel, Stoienesti, Vaideeni si Voineasa, precum si o parte mai mica sau mai mare din teritoriile administrative ale urmatoarelor localitati care au fost incadrate partial in criteriile de mai sus: Cernisoara, Daesti, Slatioara si Stroesti.

Mentionez ca delimitarea zonei de munte a judetului Valcea este materializata pe harta analogica a judetului, limita intre zona montana si restul terenului se constituie printr-o linie de culoare neagra ingrosata (Stancu Eugenia, Serviciul rural in zona montana – D.G.A.I.A, Valcea 2006.

In judetul Valcea, zona montana suprapusa in cea mai mare parte peste bazinul Lotrului , ocupa o suprafata totala de 277667 hectare, reprezentand 46% din suprafata totala a judetului si cuprinde 19 localitati, din care: 4 orase, 15 comune si 91 sate, unde traiesc si muncesc 74 022 locuitori, constituiti in 28040 gospodarii, reprezentand 17% din populatia judetului.

Suprafata agricola a zonei montane este de 66131 hectare, reprezentand 27% din suprafata agricola a judetului, ponderea detinand-o pajistile naturale, care ocupa 53004 hectare, adica 80% din suprafta agricola a zonei montane si 49% din suprafata pajistilor naturale din totalul judetului.

In acelasi timp, zona montana a judetului Valcea ofera conditii deosebite pentru dezvoltarea agroturismului, turismului rural, cultural , ecologic si de afaceri, activitati care contribuie direct la dezvoltarea economiei rural – montane, la stabilirea generatiilor tinere si mentinerea traditiilor economice si culturale, fiind una dintre solutiile alternative complementare, care valorifica resursele locale aducatoare de venituri suplimentare in gospodariile taranesti.

Comparativ cu zona de deal si colinara, zona montana prezinta unele particularitati date de conditiile naturale cu caracater de permanenta: randamentele productive, veniturile posibile, consumul de energie, tipurile de resurse fiind mult prea diferentiate pt a se putea trata zona de munte la general, inclusa intr-un sistem de tip globalist (fara diferentieile necesare), ce reprezinta o foarte mare eroare care risca sa condamne zona de munte si populatia acesteia, la continua marginalizare si subdezvoltare, ceea ce nu poate constitui in nici un caz un scop.

In acest sens zona montana trebuie sa beneficieze de o politica specifica, care sa asigure necesitatile prezentului, fara a compromite sansele generatiilor viitoare.

Obiective strategice:

Reducerea sau chiar oprirea migratiei populatiei montane, asigurarea unui nivel de trai si de civilizatie comparabil cu cel din zona de ses din mediul urban prin:

Crearea unui numar cat mai mare de gospodarii in zona de munte , in special cu familii tinere conform articolului 39 din legea nr 18/1991

Dezvoltarea de mestesuguri traditionale, a unor industrii care sa valorifice resursele agroalimentare

Infiintarea si dezvoltarea de servicii care lipsesc complet din zona montana

Valorificarea complexa a resurselor naturale ale zonei montane prin producerea unor bunuri alimentare nepoluate si a unor bunuri nealimentare de inalta calitate, competitive in conditiile economiei de piata

Protectia mediului, combaterea tuturor factorilor de orice natura si pastrarea muntelui curat, chiar in conditiile dezvoltarii acestuia pentru conservarea conditiilor de viata sanatoase locuitorilor sai si a celor care consuma produsele sale

Realizarea pe cat posibil a autonomiei energetice a gospodariilor, asezarilor si localitatilor din zona montana prin valorificarea resurselor hidrologice existente in aceasta zona

Delimitarea zonei montane

Sprijinirea gospodariilor din zona de munte in vederea modernizarii acestora pe baza experientei din tara si strainatate; crearea unor locuri de munca in gospodarii, in unitatile de prelucrare si comercializare a produselor, in turism si agroturism, pentru integrarea fortei de munca disponibile , reducerea somajului si, mai ales, pentru reducerea migratiei populatiei din aceasta zona;

Dezvoltarea agroturismului montan prin

Continuarea actiunilor de atestare a gospodariilor agroturistice, pe baza certificateklor de atestare stabilite (tabelul nr 3)

Cunoasterea situatiei actuale, a capacitatii si a disponibilitatii psihologice a muntenilor de a primi turisti in gospodariile lor;

Proiectarea modernizarilor ce trebuie aduse caselor si gospodariilor montane pt a asigura conditii civilizate tuturor turistilor (tabelul 4)

Crearea unor microcomplexe agroturistice in zona montana

Dezvoltarea productiei vegetale

Dezvoltarea productiei animale

Actiuni de integrare in programul de cooperare cu organismele internationale

Supravaegherea si asitenta economica a zonei montane pentru eficientizarea activitatilor; paritatea veniturilor agricultorilor de munte

Asigurarea unei protectii sociale a gospodariilor montane prin elaborarea unei „legi a muntelui” , legislatie specifica, care sa conduca treptat la conmpensarea dezavantajelor ce le suporta aceste gospodarii din zona montana defavorizata de diversi factori;

Preluarea automata a datelor si crearea bancii de informatii pentru zona montana

Tabelul 3 – Gospodarii agroturistice si gospodarii identificate pentru agroturism

Sursa: Directia pt Agricultura si Dezvoltare rurala/2006

Tabelul nr. 4 – Situatia gospodariilor in curs de modernizare si in faza de constructie

Sursa: Directia pt Agricultura si Dezvoltare rurala/2006

CAP. III POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL VAII LOTRULUI

3.1. Prezentare generala

Valea Lotrului si zona montana ocupa 2/5 din teritoriul judetului, reprezentate de patrulaterul muntos format din muntii Fagarasului si Lotrului in nord, Capatanii si Coziei in sud, culmi separate de Valea Lotrului si „Tara lovistei”. Crestele ascutite ale muntilor sau platourile domoale acoperite de pajisti, lacurile glaciare, alaturi de varietatea vegetatiei, reprezinta cele mai pitoresti zone ale judetului.

Valea Lotrului este caracterizata de transformarile peisajului datorita constructiei hidrocentralelor de le Ciuncetu, Malaia si Bradisor, cu o mare putere instalata. Voineasa, localitate situata pe Valea Lotrului, in inima muntelui este destinata ca statiune de odihna.

Tara Lovistei este cunoscuta prin cele mai autentice elemente etnofolclorice. Numeroasele monumente istorice, aspectul original al asezarilor ca si vanatul si pescuitul, au facut ca Tara Lovistei sa fie cunoscuta si apreciata de toti turistii (Berebece V, Marinoiu C, Matei A, Mamularu Gh – Valcea – Ghid turistic, Editura Sport Turism, Bucuresti 1976, pagina 6)

In zona montana, pe toate culmile domoale si intinse ale muntilor, in golul alpin sau pe crestele mai zimtate sunt drumuri turistice care ii strabat pe toate directiile; tot aici este domeniul unei intense vieti pastorale cu vechi traditii folclorice.

Alaturi de frumusetea peisajului, amenajarile turistice si hidroenergetice au facut din aceasta zona una din cele mai importante zone turistice din Carpatii Meridionali.

Valea Lotrului reprezinta o arie turistica cu un potential antropic bine organizat, cat si cu un potential natural bogat.

3.2. Consideratii geologice

Alcatuirea geologica a teritoriului cuprins in cadrul bazinului Lotrului este strans legata de geneza si evolutia Carpatilor Meridionali. Miscarile treptate de ridicare si incretire a scoartei concretizate in aparitia lantului Carpatilor s-au desfasurat in mai multe faze incepand de la sfarsitul erei mezozoice.

In neogen are loc definitivarea ridicarii horstului Coziei si a extremitatii estice a culmii Capatanii, cu aparitia faliei Lotrului pusa in evidenta recent intre Ciunget si Brezoi (Haralambie S – Sienitele cu nefelin de la Malaia si pozitia lor in structura lor Cristalinului Lotrului, Dari de seama ale sedintelor, 1965 -1966, pagina 85 – 90)

Cunoasterea alcatuirii geologice a fundamentului Carpatilor Meridionali a fost posibila prin cercetarile efectuiate de geologii nostri inca de la inceputul acestui secol. Ludovic Mrazec, in 1890, separa in doua grupe sisturile cristaline ce alcatuiesc in cea mai mare parte teritoriul montos al Carpatilor dintre Olt si Jiu, iar Gh Munteanu – Murgoci demonstreaza in 1905 existenta sariajului grupului intai (denumit si Panza Getica) peste grupul II, cofirmat de cercetarile lui A. Streckeisen (1939 – Harta geologica a Muntilor Parang).

In conformitate cu schema clasica de alcatuire petrografica a muntilor din Bazinul Lotrului, grupa I sau Cristalinul Panzei Getice, cunoscut sub numele de Cristalinul Lotrului este raspandit in cea mai mare parte a muntilor Lotrului si cuprinde micasisturi si gnaise, micacee formate din cuartz, feldspati, muscovit, biotit, granati, bisteni si silimanic etc. Frecvent apar si amfibolite, ca si roci ultrabazice de tipul serpentinitelor, mai cu sema in muntii Latoritei.

Sisturile cristaline din muntii Lotrului sunt in mare parte strabatute de filoane si intruziuni de pregmatite bogate in mica alba si neagra ce constituie minereuri exploatabile.

Grupul II sau autohtonul, cunoscut si sub denumirea de Cristalinul Danubian sau Cristalinul Parangului, datorita raspandirii sale in cea mai mare parte a muntilor Parang, este format mai ales din sisturi slab metamorfozate (sisturi cloritoase, sericitoase sau grafitoase) calcare cristaline, cuartite si mai rar gnaise si amfibolite.

In fundamentul acestora, insa se afla roci granitice ce apar la zi in zona izvoarelor Lotrului (Calcescu, Mohoru), in patul albiei Latoritei, precum si mai spre est in culmile Repedea si Curmatura Oltetului – Nedeea.

Rocile ultrabazice sunt mai bine reprezentate in autohtonul danubian sub forma de filoane serpentinice pe valea Manaileasa, la izvoarele Latoritei, in Urdele, Coasta lui Rus, Gauri.

Sedimentele depuse in era mezozoica apar sub forma unor masive calcaroase (in Turcinu, Pietrile, Tarnovu) sau conglomerate (pe valea Vidrutei), purtand semnele proceselor de metamorfism in care au fost antrenate in mare masura. Raportul dintre cele doua grupuri este de incalecare, in sensul ca grupul unu este suprapus peste grupul al doilea sub forma unei imense panze de sariaj (Panza Getica). Limita si contactul dintre cele doua grupuri se pot urmari pe valea Repedea si partial pe valea Manaileasa. Extremitatea vestica a Muntilor Latoritei pana la firul vaii Latoritei apartine tot Cristalinului Lotrului (grupa intai)

Culmea Capatanii se termina spre Olt printr-o fasie de gnaise si amfibolite, continad injectii de gnaise oculare ce formeaza masivele Naratu si Foarfeca, extinzandu-se in continuare in Muntii Coziei. In apropiere de confluenta cu Oltul, Lotrul curge printre formatiunile sedimentare, gresii, marne, argile, brecii. De-a lungul timpului ele au fost supuse proceselor de eroziune, rezultand un relief sculptural bine evidentiat in bazinul vaii Doabra. (foto nr 1).

Datele geofizice furnizate de metode gravimetrice privitoare la alcatuirea scoartei terestre din cuprinsul bazinului Lotrului, pe langa aportul de elucidare a unor probleme de tectonica, semnaleaza prezenta in fundamentul muntilor a unui corp geologic greu cu o usoara inclinare spre est (Airinei St – Modele gravimetrice – contributii la studiul scoartei terestre de-a lungul sectiunii Dragasani – Medias (Valea Oltului) in Carpatii Meridionali Centrali, buletinul Soc. St. Geol rom. Vol 2, 1969, pagina 355-368.

Resurse minerale

Dupa cum s-a putut remarca, cea mai mare raspandire in bazinul Lotrului o au sisturile cristaline, roci care, desi sunt formate dintr-o mare varietate de minerale nu ofera in conditiile actuale de valorificare prea multe surse de minereuri utile.

Totusi sisturile si gnaisele din Valea lui Stan adapostesc vechi filoane hidrotermale cu pirita, calcopirita si aur situat in lentile de cuartit. Acestea au fost in trecut exploatate, dar au fost abandonate datorita cantitatii mari de steril.

De o mai mare importanta sunt insa injectiile de pegmatite cu muscovit (mica alba) si biotit (mica neagra) din cristalinul Lotrului, de la Cataracte. Ulterior a inceput exploatarea, mai ales in timpul primului razboi mondial, in prezent aproape intreg masivul dintre Lotru si Manaileasa fiind ciuruit de galerii de exploatare, atat vechi cat si noi.

Foto nr. 1 Relief sculptural pe Valea Doabrei

In ceea ce priveste apele minerale, probabilitatea existentei lor este rdusa, data fiind insasi structura geologica. Totusi unele mineralizari de pirita din sisturile cristaline au creat posibilitatea aparitiei de ape minerale sulfuroase si feruginoase. Un astfel de izvor a existat pana nu demult pe Valea Latoritei la Borogeana, dar constructia drumului spre Petrimanu a dus la distrugerea lui.

In sfarsit, albia Lotrului a furnizat si furnizeaza nisip, pietris si argila, utilizate din plin pentru constructia barajelor si a celorlalte constructii hidroenergetice.

Relieful carstic

Calcarul, care da atata maretie peisajului si in care apa modeleaza interesante forme de relief carstice este mai putin raspandit in bazinul Lotrului in raport cu celelalte tipuri de roci. Totusi calcarele apar sub forma unor benzi inclinate apartinand autohtonului danubian care, fiind supuse fenomenelor de eroziune, au ramas pana azi sub forma unor martori de eroziune (in Pietrile, Boarnesu, Nopteasa sau Piatra Tarnovului).

In afara unui relief ruiniform cum este cel din flancul nordic al Mogosului, in calcarele din muntii Latoritei s-au format numeroase modele ale carstului de suprafata.

In Saua Pietrile, ca si in bazinul Paraului lui Tocan, in punctul Fantanele, la vest de Ciunget, precum si la izvoarele Turcinului Mic, se pot observa numeroase doline al caror diamentru nu depaseste 6 metri. Dolinele se mai gasesc si in Caldarea Gauri, una dintre ele avand dimensiuni remarcabile (diamentru 15 m, adancimea 8 m) reprezentand o adevarata palnie carstica (foto nr 2 si 3)

Foto nr. 2 Relief carstic de altitudine in Caldarea lui Murgoci

Lapiezurile, formate sub actiunea apelor de suprafata, se intalnesc pe coama Pietrelor Albe, in saua dintre Insirata si Turcinu Mare, la Plaiul Poienii, ca si in partea stanga a treptei inferioare a complexului glaciar Gauri.

Endocarstul este de asemenea bine reprezentat. Pe versantul drept al vaii Rudareasa se afla Pestera Laptelui, cu o lungime de 22 m, denumita astfel datorita peretilor brodati cu mici concretiuni albe (Ghita D. Procopie, Studiu privind fenomenul endocarstic Pestera cu lapte din bazinul hidrografic Rudareasa, Muntii Latorita, Studii si cercetari de speologie, Ramnicu Valcea, 1981). La cativa metri mai sus de aceasta se poate admira un splendid portal inconjurat de arboret de fag. Prezenta in apropiere a unor exemplare de tisa (Taxus bacatta), crutate de ascutisul securii, ar constitui un motiv in plus pentru declararea zonei ca teritoriu ocrotit.

Foto nr. 3 Pestera Mica de la Gauri

Solurile

Ca rezultat al transformarii neintrerupte a rocilor sub actiunea factorilor climatici, precum si datorita reinnoirii ritmice a invelisului vegetal, solul exprima in mare masura alcatuirea petrografica, dar si explozia de vegetatie de la suprafata regiunii.

In Valea Lotrului, de la varsare pana la gura Dobrunului, domina in apropiere de firul vaii solurile brune, din care apele au spalat substantele alcaline, ramanand sub forma de soluri brune acide. Pe ele se instaleaza padurile de gorun, de fag si de amestec, iar locuitorii satelor incearca sa le cultive, acolo unde Lotrul in scurgerea sa milenara a lasat terase mai largi.

In regiunea montana mai inalta, cu climat mai umed si mai rece,(are cea mai larga raspandire in bazinul Lotrului), se intalnesc podzoluri humicoferiiluviale, soluri foarte acide, de culoare inchisa sau neagra, adapostind adesea, laturi de radacinile arborilor, fragmente de roca.

La izvoarele Lotrului, pe grohotisul ce caracterizeaza atat de bine circurile glaciare, se intalneste un strat subtire de sol humico-silicatic de pajiste alpina.

3.3. Relieful si resursele turistice

Desi vale de tip longitudinal, Valea Lotrului constituie, in mare parte, hotar intre trei masive muntoase: Muntii Lotrului, Muntii Capatanii si Muntii Parang.

Muntii Lotrului se desfasoara ca un vast anticlinoriu in nordul bazinului, de la granita cu muntii Sebesului (Saua Tartarau) pana la Olt.

Pornind de la saua Tartarau (1665 m), culmea urca domol sub forma unor spinari arcuite spre nord si vest dominate de varfuri largi (Tampa – 1800 m , Larga – 1835 m, Piatra Alba – 2179 m), atingand inaltimea maxima la varful Steflesti (2211,5 m). Cupola sa uriasa constituie in caelasi timp o raspantie de culmi. Spre nord coboara o culme pana la Saua Steflesti (1720 m), realizand legatura cu Muntii Cindrel. Seria marilor inaltimi continua insa spre est, mentinuta de varfurile Balindru Mare (2209 m), Negoveanu (2136 m), Clabucetu (2056 m), pentru ca apoi culmea sa coboare in Saua Bucegi (1610 m).

Din varful Negovanu se ramifica la izvoarele Jidoaiei o culme ce se indreapta spre sud – est, din care se detaseaza varfurile Jidu Mare (2095 m) si Dobrunul (1880 m). Culmea joasa si impadurita dintre Bucegi si Groapa Sasului a favorizat dezvoltarea unor drumuri de legatura intre Valea Lotrului si Valea Sadului, constituind si azi o trecatoare pentru locuitorii din Voineasa. Tot in aceste locuri creste din abundenta afinul, care, prin fructele sale reprezinta o lata bogatie a acestor munti.

De la Groapa Sasului, culmea urca din nou prin varfurile Voinesti (1948 m), Voineagul Catanesc (1960 m), Cocaci (2005 m) pana la varful Sterpul (2142 m), ultimul bastion dinspre est al Muntilor Lotrului. Intre Voineagul Catanesc si Sterpul ies la suprafata pachete de sisturi cristaline inclinate spre nord, ce formeaza pe alocuri forme de relief de tipul crestelor de cocos. Din varful Voinesita porneste spre nord vest o culme mai joasa ce desparte bazinul vaii Lotrioara de Valea Sadului.

Varful Sterpu (sterp prin vegetatia redusa ce il acopera) constituie de asemenea punct de ramificare a unor importante culmi, intre care cea mai larga pare a fi cea sudica (marcata de varful Dealu Negru – 1965 m) ce separa valea Voinesita de valea Pascoaia. O inseuare adanca (saua Parghesului) separa Sterpul de varful Parcalabu (2060 m), pentru ca apoi sa reprezinte o puternica fragmentare, pierzand altitudinea si caracterul de culme muntoasa.

La aceasta concura paraiele vailor Lotrioara, Uria si Calinesti, afluenti ai Oltului, ca si cele ale vailor Pascoaia si Vasilatu ce isi aduc apele in Lotru. Un varf mai inalt in zona respectiva este Robu (1899 m), de la care coboara o culme strajuita de varful Proieni (1498 m) si Veveretu (1371 m) pana la Poiana Sulitei (1013 m), delimitand spre nord – est bazinul Lotrului.

In extremitatea estica a Muntilor Lotrului culmile prelungi ce se desprind din muchia principala au altitudini reduse si sunt in cea mai mare parte acoperite de paduri de foioase, pe versantii nordici aparand si conifere. In general ele au orientare nord – sud si nu prezinta abrupturi stancoase. Pe alocuri se ridica mici varfuri despadurite, acoperite cu pajisti, unde se afla salase pentru animale (Fata Frasinului, Jangu Bradului, Poiana Mlaci, Moldivisu Mare, Pietrosu, Poiana Purcarului sau Poiana Veveretu).

Afluentii Lotrului care au ferestruit acesti munti sunt insotiti azi de drumuri forestiere care patrund adanc in inima muntilor, uneori pe zeci de kilometri, usurand exploatarea lemnului si a altor produse ale muntilor. Pe valea Pascoaia, drumul forestier urca circa 24 kilometri, avand ramificatii ce insotesc vaile Priboiasa si Clabuceasa. Un alt drum forestier urca pe Paraul Pietrii pana la Dobrunu. De la Poiana Arsa se ramifica un drum care, trecand pe la Poiana Florilor, traverseaza Coasta Mioarelor si strabatand Saua Bucecii, coboara in Valea Sadului.

Reteaua de drumuri forestiere este mult mai dezvoltata pe flancul sudic al Muntilor Lotrului, drmul de acest tip patrunzand pe vaile Balindru, Hanesu, Goata Mica, Goata Mare, Balu etc.

Muntii Capatanii strajuiesc spre sud Valea Lotrului, desfasurandu-se de la Curmatura Oltetului pana la Olt. Curmatura Oltetului, o adanca inseuare ( 1615 m), unde aproape tot timpul bate vantul, constituie limita dintre Muntii Parang si Muntii Capatanii si in acelasi timp trecatoare intre Valea Latoritei, apartinand bazinului Lotrului si Valea Oltetului. Din aceasta sa culmea Muntilor Capatanii se inalta rapid, atingand 1908 metri la capatul Culmii lui Maxim. Urmeaza apoi spre est platoul varfurilor inalte, reprezentate de Turcinu (1963 m) si Negovanu (2064 m), pentru ca in varful ascutit al Nedeii (2130 m) sa se atinga altitudinea maxima a Muntilor Capatanii. Din varful Negovanu porneste spre nord – vest o culme (Muntele Gropita) care se leaga prin Saua Gropita (1599 m) de creasta Tarnovului, care constituie cumpana de ape intre vaile Latorita si Repedea. Calcarele care isi fac aparitia pe aceasta culme aduc o nota specifica in relief, culminand cu Piatra Tarnovului (1879 m), marginita de abrupturi brodate la poale cu nesfarsite grohotisuri albe si mobile.

Spre nord – vest, culmea se continua cu varfurile Tarnovu Mic (1825 m) si Tarnovu Mare (1846 m), marginite de abrupturi doar pe flancul vestic, iar apoi descreste treptat in altitudine, fiind acoperite de paduri de fag si larice pana la Saua Vatajelu (1330 m), pentru ca din Varful Vatajelu (1393 m) sa coboare uniform pana la Ciunget. Varful Nedeea (2130 m), prin forma sa ascutita se impune ca un varf maret, fiind usor de remarcat de la distanta. Culmea principala prezinta in continuare o larga arcuire spre sud, in interiorul careia patrund izvoarele vaii Repedea , apoi coboara treptat spre Saua Funicel.

Culmea revine insa usor la inaltimea si directia estica pana la al doilea varf ca altitudine – Varful Ursu (2124 m). Intre Balota (2096 m) si Ursu sue intinde culmea masiva a Capatanii.

Din varful Ursu se desprinde spre nord Plaiul Ezerului, o muchie ce coboara pana in Saua Ezer, despartind Valea Repede de bazinul depresionar al Vaii Malaia, cunoscut si sub numele de Groapa Malaii.

HARTA RELIEFULUI IN REGIUNEA VAII LOTRULUI

In continuare, culmea scade sub 2000 m altitudine, mentinandu-se astfel pana la capat. Flancul nordic al culmii, incepand de la varfu Zmeuretu si pana la Olt, este mult mai abrupt, impadurit si puternic fragmentat de paraiele ce cad adesea in cascade.

In partea vestica a lantului muntos sunt cunoscute drumurile de acces auto pe valea Latorite, pe Repedea, ca si pe Valea Malaii.

Cel de-al treilea varf muntos care strajuieste tinuturile Lotrului este masivul Parang, cel in care zamisleste firul Lotrului, ducand la vale culoarea si limpezimea lacurilor glaciare din care isi aduna apele.

Incepand din Coasta lui Rus (2301 m), importanta raspantie de culmi si ape, granita intre Lotru, Jiet si Gilort, creasta zimtata a Parangului coboara lent spre Saua Piatra Taiata (2255 m), dupa care urca domol, strajuita de „omuletii de piatra”, pana pe varful Setea Mare.

Pe la mijlocul crestei dintre Piatra Taiata si Setea Mare se desprinde spre nord o muchie bolovanoasa si acoperita de tufe de jnepeni, care delimiteaza Caldarea Dracului, separand-o de vastul circ Zanoaga, situat mai la vest. Din varful Setea Mare (2365 m), varf ghebos cu flancul nordic sfartecat de doboraturi de stanci, ale caror nuante de ardezie se reflecta in suprafetele de cristal ale lacurilor glaciare din circul Calcescu, se prelungeste spre est o culme larga, un platou ce coboara treptat spre Saua Plescoaia (2175 m).

O creasta ingusta – muchia Calcescu – se desprinde din acest platou indreptandu-se spre nord. Spre rasarit se inalta varful Mohoru (2337 m), de forma triunghiulara, la poalele caruia se aduna imense campuri de grohotisuri.

Culmea principala continua spre Urdele si Dengheru, avand acum directie sud-estica si separand bazinul Latoritei (Urdele) de cel al Gilortului. Din varful ascutit al Papusii (2136 m) culmea este orientata spre est, pana la varful masiv Micaia (2170 m), dupa care ia sfarsit in Curmatura Oltetului unde se realizeaza jonctiunea cu Muntii Capatanii.

3.4. Resursele turistice hidrografice

Sub coasta Parangului, din circurile glaciare aflate sub creasta Iezerului, a Calcescului si Coastei lui Rus, micile firisoare de apa ce se pravalesc zgomotos peste sau pe sub blocuri haotice de grohotis se unesc mai jos pentru a da nastere unui rau puternic, vijelios care coboara din golul alpin, se afunda in paduri de molid, indreptandu-si cursul spre nord.

Debitul Lotrului creste permanent prin aportul modest, dar constant al numeroaselor paraie ce coboara din culmile vecine. Bolovanii desprinsi din coastele abrupte incearca sa ii stea in cale. Mai jos ruptura de panta devine si mai accentuata, apele Lotrului fiind nevoite sa se pravaleasca in cascade pitoresti.

Abia catre podul Stefanului se mai linistesc, curgand printre Luncile lui Rusalin pana la Obarsia Lotrului, unde dupa ce primeste un afluent de seama – Paraul Pravatului – isi schimba definitiv cursul indreptandu-se catre rasarit (foto nr. 4). Curge inca 4-5 kilometri in cascade create de oameni pentru dezvoltarea in bune conditii a pestilor, poposind in lacul de la Vidra. De aici apele sale vor patrunde printr-o galerie sapata in munti pana la Ciunget unde, dupa ce rotesc palele turbinelor, ies la lumina la coada lacului Malaia, dupa un curs subteran de peste 20 kilometri.

In aval de barajul Vidra, la numai un kilometru, un fir de apa, razbate in vechea albie, acum parca prea mare pentru el. Treptat acesta creste, afluentii aducand putin prinos de apa din ce a ramas dupa captarea debitului principal. La Balindru, o alta stavila de asta data din beton se ridica in cale. Apele adunate din nou intr-un lac sunt urcate cu ajutorul unor pompe uriase si silite sa se intoarca in Lacul de la Vidra printr-o galerie subterana (Gh. Ploaie, Valea Lotrului, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1983, pagina 17).

Foto nr. 4 Valea Lotrului in amonte de Lacul de acumulare Vidra

De aici spre aval incep cataractele Lotrului. Dar apa, din nou saracita in debit, abia razbeste printre gramezile de nisip ce se aduna de cativa ani de la exploatrea miniera, incarcandu-se cu suspensii solide. Culoarea ei devine galbuie, contrastand cu verdele padurilor din jur. Peste blocuri imense, pe unde se pravalea candva Lotrul cu zgomot de tunet, curge acum un fir de apa ce incearca sa mentina imaginea de odinioara a cataractelor Lotrului. Dupa ce isi imbogateste apele cu cele ale unor afluenti din versantul stang, unde primeste afluenti de seama (Manaileasa pe dreapta si Voinesita pe stanga), sporindu-si astfel debitul, paraseste Voineasa, pentru ca la Gura Latoritei sa primeasca apele curate ale Latoritei. Un nou baraj ridicat la Malaia prilejuieste oprirea apelor si depunerea particulelor solide ce ii schimbasera culoarea.

Dupa ce au trecut peste palele turbinelor hidrocentralei de la Malaia acestea sunt conduse printr-un canal de fuga pana aproape de iesirea din perimetrul localitatii. Aici insa se opresc iarasi in lacul de acumulare de la Bradisor. De aici apele Lotrului vor curge printr-o albie noua,subterana, unindu-se cu undele intunecate ale Oltului la Carligul Mare.

Asadar Lotrul, un rau puternic de munte ce strabatea navalnic codrii desii de molid ducand adesea cu apele sale bustenii sloboziti de pe maluri, si a schimbat in ultimul deceniu nu numai configuratia hidrografica, dar si destinatia sa in viata si activitatea oamenilor din tinutul sau.

Bazinul Lotrului se intinde pe o suprafata de 1024 kilometri patrati, fiind mai ingust spre varsare si mult mai larg in partea mijlocie. Spre nord se invecineaza cu bazinul raului Sadu si partial cu bazinul Sebesului. La vest, de la Obarsia Lotrului spre izvoare are ca vecini bazinul Jietului, rau care coboara paralel cu Lotrul din Muntii Parang, indreptandu-se apoi spre Jiul de Est. Spre sud se apropie de bazinul Lotrului izvoarele a numeroase rauri ca Oltetul, Cerna, Luncavatul, Bistricioara, Bistrita, Costesti, Cheia si Olanesti. Bazinele lor sunt separate de cel al Lotrului de catre culmea Muntilor Capatanii, care incepand de la Curmatura Oltetului se desfasoara spre est pana la Olt. Tot spre sud, bazinul Lotrului se invecineaza partial cu cel al Gilortului, de care il separa o culme estica a Muntilor Parang ce se intinde de la Coasta lui Rus pana la varful Papusa.

Limita dintre bazinul Lotrului si cel al Sadului se situeaza pe culmea Muntilor Lotrului (Steflesti), iar spre apus o culme ce porneste din varful Coasta lui Rus si se intinde pana la Poiana Muierii,separa bazinul Lotrului de bazinul Jiului.

Afluent pe partea dreapta a Oltului, Lotrul este prin altitudinea medie a bazinului (1374 m) cat si prin caracteristicile sale morfodinamice, un rau titpic de munte. Se intinde pe o lungime de 76,6 kilometri, avand o panta de 327 metri/kilometri, ceea ce face ca apele sale sa curga vijelios, dovedind existenta unei mari cantitati de energie hidraulica (I, Usvari, Geografia Apelor Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972, pagina 23).

Dintre toti muntii care marginesc bazinul, ca si dintre culmile mai mici, ce se afla in interiorul bazinului, un mare numar de izvoare situate in etajul alpin isi croiesc drum prin desisul padurilor, devenind afluenti ai Lotrului. Izvoarele sunt situate sub altitudinea de 2000 m, cu exceptia paraului Iezer, ale carui izvoare apar la peste 2100 m la nord vest de Saua Plescoaia.

Reteaua hidrografica este densa si uniforma, producand o puternica fragmentare a culmilor muntoase. O trecere in revista a afluentilor devine utila pentru turistul care doreste sa plece la drum prin aceste locuri.

Pe partea dreapta, incepand de la izvoare si pana la obarsia Lotrului, isi aduc apele mici paraie, intre care Paraul Carbunelui si Paraul Stefanului au un debit ceva mai mare. De la obarsia Lotrului pana la barajul Vidra isi aduna apele: Mirautul, Miru, Valea Benghi, Mioara, Puru si Vidruta. In aval de barajul Vidra pana la Voineasa, se varsa in Lotru doar paraiele mici care cad in cascade si pun probleme deosebite circulatiei pe vale, in special iarna. La Voineasa isi aduce apele in Lotru Paraul Manaileasa, izvorat de sub culmea Nopteasa si de sub Manaileasa Mica, avand o lungime de circa 12 kilometri. La Gura Latoritei, Lotrul primeste apele Latoritei, cel mai mare afluent al Lotrului, care culege apele din extremitatea estica a Muntilor Parang, bazinul sau avand cea mai mare suprafata dintre toti afluentii Lotrului (Foto nr. 5).

In continuare, din abruptul nordic al Muntilor Capatanii curg mai domol sau mai navalnic, dupa cum e panta, cateva paraie ce sporesc debitul Lotrului: Valea Malaii, Paraul Grotului, Valea Sturisori, Sasa, Valea lui Stan si in sfarsit, Valea Satului. Pe partea stanga dintre izvoare isi aduc aportul: paraul Gauri, ce colecteaza apele din caldarea glaciara gauri, paraul Gropii, paraul Pravatul, ce coboara de sub Tartarau. Aval de obarsia Lotrului pana la barajul Vidra se insira o serie de paraie izvorate de sub culmea Muntilor Lotrului: Plesa Tampii, Paraul Balului, Saracinul Mare, Saracinul Mic si Goata Mare.

Mai jos de barajul Vidra alte paraie, azi cu un debit mult scazut, completeaza lista lunga a afluentilor Lotrului: Streaja, Hanesu, Balindru, Hoteagu, Dobrunu si Paraul Pietrii. La Voineasa, Lotrul primeste apele Voinesitei, afluent de seama dinspre nord, format la randul sau prin unirea cu apele vailor: Jidoaia, Ranjeul Mare si Ranjeul Mic, Ivanusul si Deluselu, ce-si aduna izvoarele de sub culmea Muntilor Lotrului cuprinsa intre Negovanu si Dealu Negru. Ceva mai jos, Valea Vatafului si Valea Rudarului (Valea Macesului) curg aproape paralel cu Voinesita.

Foto nr. 5 Valea Latoritei

In continuare vai mai mici brazdeaza muntii pentru a ajunge in Lotru (Valea Ursului, Valea Luntrelor, Valea Rea, Valea Teiului), pentru ca aproape de varsare aceasta sa primeasca apele mai bogate ale unor vai mari: Pascoaia este a doua vale ca marime in bazinul Lotrului, dupa Latorita, atat in ceea ce priveste lungimea, cat si in suprafata bazinului sau, intins intre munceii ce se prelungesc spre est din culmea Muntilor Lotrului. Inafara de aceste paraie mentionate, numeroase firisore de ape coboara pe pantele abrupte, croindu-si drum cu greu printre stancarii, printre arborii cazuti, printre frunzisul adunat de-a lungul anilor. Desigur, prin crearea lacurilor de acumulare, numerosi afluenti isi duc apele direct in acete lacuri, punctul de varsare fiind evident mai ridicat.

Bogatia acestor afluenti este explicata prin insasi structura geologica a muntilor din care isi aduna apele. In cea mai mare parte, ei sunt alcatuiti din sisturi cristaline, roci dure, dar cu numeroase fisuri superficiale constituind adevarate izvoare de ape.

Apele mentionate, ca de altfel toate apele din bazinul Lotrului sunt ape reci, bine oxigenate datorita numeroaselor cascade, limpezi precum cristalul, oferind conditiile cele mai bune pentru viata pestilor din neamul salmonidelor.

Alaturi de apele curgatoare de suprafata, lacurile glaciare ocupa un loc deosebit mai ale din pitorescul lor inedit. Lacuri glaciare se afla in zona inalta a Muntilor Parang, la izvoarele Lotrului si ale unor afluenti, acolo unde s-au manifestat din plin fenomenele glaciare din cuaternar.

Lacul Calcescu este cel mai mare, avand o suprafata de 30200 m² si o adancime 9,6 m. Situat la o altitudine de 1930 m, este marginit spre sud de blocuri mari de grohotis adesea aflate intr-un echilibru fragil. Celelalte maluri sunt inierbate si strajuite de jnepeni. Din marginea sa nordica se furiseaza printre lespezi si tufe de jneapeni, doua firisoare de apa, ce se unesc apoi intr-un emisar ce se pravaleste in cascade peste pragul glaciar ascuns in intunecimea jnepenilor, formand izvorul principal al Lotrului. In apropierea emisarului (spre nord) se afla o mlastina de turba (sfagnet) ce adaposteste o flora interesanta (foto nr. 6)

In coltul sud estic se aduna aluviuni depuse de paraul ce soseste din Lacul lui Vidal. Pe fundul apei, peste lespezi se afla un strat de mal, vizibil mai cu seama in partea sudica.

Mai sus, pe urmatoarea treapta glaciara, la altitudinea de 1975 m, se afla inca doua lacuri mai mici: lacul lui Vidal si lacul lui Pencu. Din lacul Vidal porneste un parau ce coboara in cascade printre blocuri colturoase de granit pana la lacul Calcescu, unde se rasfira in mai multe brate pe o ridicatura formata din aluviuni recente. Lacul lui Pencu nu are emisar, fiind complet izolat.

Spre apus, isi odihneste apele sub umbra varfului Coasta lui Rus, lacul Zanoaga (care mai apare si sub numele de lacul lui Pompiliu sau lacul Stancior). Are o forma circulara si adancime redusa (1 – 1,5 m). Suprafata sa se reduce mult in verile secetoase, astfel ca poate pierde legatura cu emisarul. De la lac porneste paraul Zanoaga ce strabate valea glaciara cu acelasi nume, unindu-se mai jos cu paraul Calcescu.

Circul glaciar Iezeru, situat sub varful Mohoru si separat de Calcescu prin muchia Calcescu, adaposteste lacul Iezer (denumit si Iezerul Parangului), situat la atltitudinea de 1894 m).

Emisarul lacului Iezer strapunge barajul morenic dinspre nord si se alatura paraului Iezer.

In caldarea Gauri se afla lacul Gauri, de forma aproape circulara, situat la altitudinea de 2069 m. In apropierea sa se mai afla unele mici ochiuri de apa cu caracter temporar.

La izvoarele Latoritei se intalnesc de asemenea cateva lacuri glaciare. Sub abruptul stancos a marginii estice ai muntelui Carbunele se afla doua lacuri apropiate – Iezerele Tinului – unite intre ele printr-un fir de apa.

Pe versantul estic al varfului Fratosteanu Mare, la izvoarele Vaii Rudareasa, intr-un admirabil circ glaciar, se afla lacul Vulturilor (Lacul Negru), care neavand un izvor puternic de alimentare si nici emisar, isi pastreaza apele permanent.

Inafara lacurilor de origine glaciara, in bazinul Lotrului se mai afla si lacuri fluvio – nivale cu caracter permanent si de asemenea cu importanta turistica. Un astfel de lac este Cibanu, care se intalneste pe culmea ce porneste din varful Gauri si coboara spre Saua Cibanu, fiind ascuns intre snepeni. Are forma circulara si este complet izolat.

Foto nr. 6 – Lacul glaciar Galcescu

Alte lacuri de aceeasi origine se mai intalnesc in Saua Cibanu, in Saua Micaia, in Saua Pietrile sau pe Culmea Mogosu.

Alaturi de lacurile amintite, in bazinul Lotrului au mai aparut 7 mari lacuri de acumulare, ca si numeroase lacuri mici la punctele de captare a paraielor.

3.5. Potentialul climato – turistic

Bazinul Lotrului se situeaza in climatul complex al Carpatilor Meridionali, respectiv in etajul muntilor mijlocii, cuprins intre altitudinea de 800 – 1900 m. Zonele limitrofe ale bazinului, fiind la altitudine mai ridicata, prezinta caracteristici topoclimatice ale muntilor inalti. De la varsarea Lotrului si pana la Voineasa domina topoclimatul de depresiune.

Se constata deseori si inversiuni de temperatura, mai ales in lungul vaii Lotrului, aval de Voineasa. Toamna si iarna, pe vreme senina, determinata de un regim anticiclonic, pe vai temperatura se mentine mult mai scazuta decat pe crestele invecinate cu expozitie sudica.

Pe vaile mai mari (Manaileasa, Voinesita, Pascoaia) se constata uneori scurgeri de mase de aer mai reci provenite din zonele inalte inzapezite, frecvente mai ales primavara si spre sfarsitul verii.

Umiditatea se mentine ridicata (peste 80%) in cea mai mare parte a anului. Pe crestele inalte se inregistreaza 180 de zile inorate pe an, in timp ce in zona depresionara doar 150 de astfel de zile.

O caracteristica a nebulozitatii acestei zone o constituie prezenta unui strat de nori situat la altitudine joasa (1200 – 1300 m) ce se intinde in intreaga depresiune Brezoi – Titesti, ajungand pe Valea Lotrului pana in amonte de Malaia.

Precipitatiile sunt bogate, situandu-se in jurul valorilor de 1200 – 1400 mm anual in zona inalta si 800 – 1000 mm in localitatile de pe firul vaii.

Caderea precipitatiilor sub forma de ploaie se reflecta imediat in cresterea debitului afluentilor din bazinul Lotrului. Insa o mare cantitate de precipitatii cade sub forma de zapada. In localitatile de pe fundul depresiunii ninge de obicei linistit fara viscole. Sus, pe creste, zapada este viscolita, formand cornise, mai cu seama in regiunea caldarilor glaciare.

La Voineasa, prima zi cu ninsoare se situeaza la inceputul lunii noiembrie, iar ultima la sfarsitul lui aprilie. Vanturile depind in mare masura de configuratia reliefului. Existenta vaii Oltului face ca mase mari de aer sa fie canalizate pe aceasta vale, avand directia nord – sud si sud – sud – vest. De asemenea, forma vailor din bazinul Lotrului determina in special vanturi cu directia vest – est si mai rar invers. In zonele inalte, vanturile sunt mai frecvente, atingand viteza de 6 – 30 m/s. Pe ansamblul muntilor din bazinul Lotrului, clima este umeda, cu ierni lungi, bogate in zapada. Vara in general e mai scurta, iar zilele complet senine sunt rare. In caldarile glaciare de la izvoarele Lotrului si Latoritei persista lentile de zapada pana in august, facand ca vegetatia sa aiba o viata foarte scurta

3.6. Potentialul turistic al vegetatiei

Desi Valea Lotrului este putin studiata din punct de vedere floristic si fitocenologic, ea ofera un camp larg de observatii tocmai datorita marii diversitati a invelisului vegetal.

Intre izvoarele Lotrului si punctul de varsare in Olt, este o diferenta de nivel de circa 1900 metri, ceea ce face ca in bazinul sau sa intalnim toate cele patru etaje caracteristice ale vegetatiei din tara noastra (Gh. Ploaie, Natura salbatica din judetul Valcea, Editura Prisma, Ramnicu Valcea, 1999, pagina 72).

Etajul memoral (al padurilor de foioase) si cel boreal (cuprinzand molidisurile) au o larga raspandire de o parte si de alta a Lotrului, in functie de altitudine.

In cursul inferior, versantii ce strajuiesc afluentii Lotrului, in apropiere de punctul lor de varsare se invesmanteaza in paduri de gorun in care domina insotit adesea de carpen, jugastru si frasin. Astfel de gorunete cu arbori rari pot fi intalnite pe coastele sudice ale Glodului, Dealul Bradisorului, Pleasa Malaii.

Pana la altitudinea de 1200 m elementul dominant al vegetatiei lemnoase este insa fagul, ce formeaza paduri intinse (fagete), luminoase, in care s-a instalat o bogata vegetatie ierboasa formata din: vinarita, coltisor, feriga. Inafara de fagetele pure, cum sunt cele de pe valea Repedea sau Rudarului, se intalnesc frecvent fagete in care apar paltinul, frasinul si mesteacanul.

In fagete, alaturi de stratul muscinal dezvoltat in locurile umede, se intalneste o varietate de ciuperci, dintre care unele comestibile ca: galbiorii, vinetelele, ghebele, iutarii si ciupercile de cioata.

Cea mai mare raspandire o au arboretele formate din amestec de brad cu fag, (bradeto – fagete) sau de fag, brad si molid ce se intalnesc in etajul montan mijlociu, fiind frecvente pe Valea Voinesita, Valea Dobrunului si Valea Manaileasa, in cursul lor inferior. Pe coastele stancoase se asociaza frecvent scorusul cu fructele sale rosii, iar pe vaile umede cresc din abundenta muschi sau ferigi.

Cu cat urcam pe firul vailor spre coama muntilor, fagul cedeaza treptat terenul, pentru ca la 1300 m altitudine sa se instaleze definitiv padurea de molid. Moldisurile ocupa suprafete imense in bazinul superior al Lotrului, pe Muntii Dobrunu, Hoteagul, Hanesu, Pravatu, Plaiul Poienii, in timp ce bradul se intalneste sporadic in palcuri mici in amestec cu fagul si mai rar cu molidul.

Un loc aparte intre arborete il ocupa padurile de larice prezente sub forma de palcuri si raristi in zonele stancoase din valea Latoritei, valea Repedea si sporadic in valea Rudareasa. In Tarnovu, laricele urca pana la altitudinea de 1800 m. Poienile din zona montana ofera o mare diversitate de specii, atat graminee, cat si plante cu flori frumos colorate.

Etajul alpin, raspandir mai ales spre marginea bazinului Lotrului, acolo unde se termina padurea, cuprinde o mare diversitate de specii, mai ales ierboase.

De la 1800 m altitudine, avantul vegetatiei lemnoase se domoleste. In zadar mai incearca molidul sa urce pe vai, cucerind metru cu metru inaltimea; vantul si zapada il fac sa se intoarca, sa ramana pitic sau sa-si orienteze ramurile catre directia vantului. De aici in sus, in etajul subalpin, se va dezvolta insa o ruda apropiata – jneapănul.

In general, vegetatia Vaii Lotrului se incadreaza in cea a Carpatilor fiind prezente in aceasta zona elemente dacice, elemente balcano–carpatice, elemente arcto-alpine si boreale, precum si elemente submediteraneene.

3.7. Potentialul turistic al faunei

Fauna, desi nu este reprezentata printr-un mare numar de specii, cuprinde majoritatea grupelor de animale. Elementele de vegetatie si mai ales padurea conditioneaza in mare masura raspandirea animalelor, formand laolalta variate ecosisteme. Dintre mamifere se intalnesc cele ce constituie vanatul mare printre care: ursul, capriorul, cerbul, capra neagra. Felinele sunt reprezentate de catre pisica salbatica, jderul de copac si rasul, tot mai rare in fagetele si molidisurile puternic exploatate.

Lumea pasarilor cuprinde numeroase specii de talie mica, raspandite mai ales in padurile de foioase si aducand reale foloase in distrugerea insectelor parazite. Dar in fagetele de pe Valea Lotrului mai cuibaresc si rapitoare mari ca uliul, eretele vanat si huhurezul.

Neamul soparlelor este reprezentat de soparla de camp si cea de munte, iar in stancarii de soparla de piatra. Dintre reptile se mai intalnesc viperele (vipera comuna si vipera cu corn), raspandite in padurile de fag, dar mai ales in zonele calcaroase Stevia-Pietrele Albe, Petrimanu, Tarnovu, dar si in Naratu. Amfibienii sunt des intalniti in zona forestiera unde traiesc specii de broaste, salamandre si tritoni.

Si pentru vanatori tinutul Lotrului reprezinta un adevarat rai prin marea diversitate de specii si satisfactiile pe care le poate oferi. In trecut s-a vanat din plin si unele specii au platit tribut greu, fiind azi pe cale de disparitie sau mult imputinate.

Fauna de nevertebrate este reprezentata atat prin forme terestre, cat si prin forme acvatice. Dintre cele terestre se intalnesc numeroase specii de ortoptere (lacuste), homeoptere (cicade) si coleoptere (gandaci) ce populeaza pajistile si padurile. Fauna acvatica de nevertebrate cuprinde cantitati importante de larve de ephomeroptere, plecoptere, ordonate, trichopetre cu o bogata raspandire in toate paraiele din bazinul Lotrului.

CAP. IV POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC

4.1. Obiective turistice istorice

In spatiul geografic depresionar cunoscut si sub denumirea de Tara Lovistei, o buna parte din teritoriu se intinde de pe Valea Lotrului pana la Voineasa. Desi tinutul era izolat si indepartat de asezarile mari, conditiile naturale favorabile au permis construirea unei colectivitati umane inca din vremurile cele mai vechi.

O veche legenda locala, pastrata in baladele si cantecele populare, aduce precizari legate de formarea satelor de pe Valea Lotrului. Aici, in linistea tainica a padurilor de nepatruns, dar si in pesterile izolate si-au gasit adapost cete de haiduci cautate de poterele unei stapaniri apasatoare. Tot mai des in veacurile trecute, aceatsa vale salbatica era numita „Valea Lotrilor”, ceea ce in vechea limba romaneasca avea intelesul de „Valea Hotilor”. Cu trecerea anilor, unele capatai de haiduci s-au lasat de haiducie, stabilindu-se in cate un loc adapostit si infiintand cate un sat. Conform acestei legende, Breazul si ceata lui se stabileste la varsarea Lotrului, formand asezarea Brezoi, Malai urca pe firul raului mai sus intemeind satul Malaia, iar Ciungu si Voinea patrund adanc in sihla padurii, punand bazele asezarilor Ciunget si respectiv Voineasa.

Desigur, aceasta este o legenda ca multe altele pastrate in graiul viu al locuitorilor, dar si aici, ca si in alte locuri, adevarul istoric este altul. O serie de urme materiale si documente atesta existenta unor vechi colectivitati umane pe Valea Lotrului. Fragmente de ceramica apartinand culturii Glina III descoperite in apropiere de Pestera Laptelui si de Ciunget, indica prezenta unor locuitori inca din neolitic, respectiv din epoca bronzului (Gh. Petre – Inceputurile epocii bronzului in nord-estul Olteniei , „Buridava”, Studii si articole, Muzeul judetean Valcea, 1975, pagina 14).

Urme ale perioadei imediat urmatoare, de trecere la epoca fierului (Hallstatt), au fost gasite sub forma unor morminte de incineratiein ciste sau cutii de piatra, in necropola de la Valea lui Stan. Se considera ca acest stil de morminte este unic intre Carpati si Olt, reprezentand un element al culturii tracice, care sta la baza culturii si unitatii geto-dace din a doua epoca a fierului, denumita si epoca Latene (Dumitru Berciu, Cercetari privind preistoricul judetului Valcea „Buridava” Studii si articole, Muzeul judetean Valacea, Ramnicu Valcea, 1972, pagina 15.

O moneda de aur cu legenda Coson, descoperita la Brezoi, datand din anul 43 i.e.n. atesta prezenta unor asezari dacice pe aceste meleaguri, iar in timpul cuceririi Daciei de catre romani, acestia construiesc la Gura Lotrului un turn de paza, avand rolul de a apara drumul construit pe malul stang al Lotrului. Grigore Tocilescu a descoperit acolo o moneda si o statueta, care insa au fost pierdute in timpul celui de-al doilea razboi mondial (D. Tudor, Oltenia romana, Editura Stiintifica Bucuresti, 1958, pagina 190.

Intr-un studiu monumental referitor la geografia istorica a Tarii Lovistei, Ion Conea (1935) citeaza o serie de documente din perioada anilor 1233, 1265 si 1311, in care se aminteste de Tinutul Lovistei ca despre o „Terra”, precum si de raul Lothur (Lotru). In plus, acelasi autor mentioneaza existenta unor documente din anii 1394 si 1451 in care se vorbeste de proprietatea Manaileasa apartinand mosnenilor din Lovistea.

In perioada respectiva Tara Lovistei este disputata intre stapanirea habsburgica din nord si voievodatele romanesti din sud. Primul document scris, din care rezulta existenta unor populatii asezate pe Lotru, este Hrisovul lui Radu cel Mare din 20 ianuarie 1505, prin care se intareste Manastirea Cozia vama de la Genune (Caineni). Astfel, in hrisov se specifica: „…lotrenii care vor fi negustori si vor purta cumparaturi din tara domniei mele sau de la unguri, toti lotrenii sa plateasca vama sfintei manastiri pentru ca pe acel om care nu va plati vama sfintei manastiri si cat este aceea ce se cuvine, pe un asemenea om astfel sa stie ca-l vom pune in teapa la vad (Documenta Romaniae Hristorica B. , Tara Romaneasca, vol. II, Editura Academiei, Bucuresti, 1972, pagina 73).

Este cert deci ca resursele economice ale locuitorilor permiteau desfasurarea unui comert atat in tara, Tara Romaneasca, cat si in Transilvania, produsele fiind transportate uneori pe cararile muntilor spre a evita vama. Asa cum atesta numeroase documente ulterioare, Manastirea Cozia a stapanit secole de-a randul aceste tinuturi, satele de mosneni contribuind din plin la cresterea avutiilor manastiresti. Satenii erau obligati sa plateasca numeroase dijme in produse (lemn, pastrav, miere, lana), dar si in aur, pe care il extrageau din apele Lotrului prin procedee manuale.

Sunt mentionate in documentele vremii numeroase conflicte intre locuitorii satelor de pe Valea Lotrului si reprezentantii Manastirii Cozia, determinate de cresterea continua a exploatarii.

De asemenea, intr-un document emis in vremea lui Matei Basarab, se aminteste de plaiesii de pe Lotru, care aveau rolul de a pazi muntii pe linia granitei cu Transilvania, fiind scutiti de alte obligatii fata de domnie. Zona de granita se intinde pe culmea Muntilor Lotrului, urmele bornelor fiind si astazi vizibile.

Asezarile erau organizate in obsti care reprezentau in principal comunitati de munca. Conducerea obstei stabilea drepturi de folosinta a padurilor de catre fiecare familie, avand totdeauna dreptul la judecata.

Sub aceatsa forma si-au dus existenta satele de pe Valea Lotrului pana la inceputul secolului XIX, cand incep exploatarile forestiere care aduc un nou suflu de viata, dar si o noua exploatare a muncii in aceasta vale a linistii si izolarii.

In conditiile unei asupriri crancene, numerosi razvratiti au luat drumul codrului, alaturi de cei veniti din tinuturi mai indepartate, constituind cete de haiduci. Actiunea lor mai mult de razbunare, razbate pana astazi in bogatul folclor local ce se mai pastreaza si in satele de pe Valea Lotrului, ca si in legende de tipul celei amintite.

Alexandru Odobescu, in cunoscuta sa calatorie prin tinuturile Argesului si Valcii, efectuata in 1860, trecand pe la Gura Lotrului in drum spre Cozia, afla din relatarile unor plutasi de pe Olt ca : „…satele de pe Lotru sunt cu toate vreo patru, din care Malaia si Voineasa, cele din urma sunt mai insemnate; carul abia merge pana-n Malaia, iar de acolo inainte abia poti merge calare prin matca Lotrului si peste vai, pana in Voineasa, iti trebuieste ca la o zi sa faci aceasta calatorie. Pe acolo toti satenii sunt mosteni, dar nu cunosc locul agriculturii, ci se hranesc mai mult cu vite si cu taierea brazilor de prin paduri, cei care n-au iesit din satele lor nu stiu cum e facut carul (Al. Odobescu, Note de calatorie, Editura Cuvant Ĩnainte, tabel bibliografic de Corneliu Popescu, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1981, pagina 64).

Inca din primavara anului 1915, incepe in Defileul Oltului concentrarea de trupe apartinand Grupului Olt-Lotru, al carui comandament se stabileste la Brezoi. Se refac podurile si terasamentele drumurilor si incepe constructia drumului strategic de pe culmea Muntilor Latoritei, precum si largirea potecilor de munte. Pe varfurile Robu si Veveretul, ca si pe alte culmi din apropiere se construiesc fortificatii.

Au cazut la datorie in aceste lupte, alaturi de generalul Praporgescu, comandantul Grupului Olt, numerosi fii ai tinuturilor Lotrului. Acestor lupte le sta marturie azi monumentul ridicat in 1922 la Brezoi, pe frontispiciul caruia sunt inscrise numele eroilor de pe Valea Lotrului si a Oltului, care si-au jertfit viata in acest razboi pentru intregirea neamului.

4.2. Obiective turistice etnografice

4.2.1. Traditii si obieciuri

Alaturi de portul popular, in Valea Lotrului, ca si in intregul tinut al Lovistei se pastreaza deosebite valori din sfera obieceiurilor traditionale. „ Colindatul feciorilor” ramane evenimentul cel mai de seama la vremea sarbatorilor de iarna. Colindele, invatate inaintea sarbatorilor sunt mai ales cantate si se refera la viata oamenilor (pastorit, vanataorea, castorie etc). Primindu-i in casa sau in curte pe colindatori, satenii rasplatesc cu daruri sau bani la care ceata (preluca) de colindatori raspunde cu urari.

Catre ziua se canta „Zorile”, sub forma unui colind de fereastra, dupa care urmeaza masa, satbilindu-se dinainte unde se va tine, la care sunt invitate si fetele si unde se petrece cu voie buna.

Se mai pastreaza, de asemenea obiceiul colindatului copiilor (colindete), care se desfasoara noaptea spre ajun si la care copiii primesc covrigi, colaci, biscuiti, nuci, mere etc. Acest colind este un ritual al fecunditatii pamantului.

De Anul Nou sunt nelipsite si aici: plugusorul, sorcova, iar recent a patruns, mai cu seama la Voineasa jocul cu masti denumit „Capra”, adus de moldovenii veniti odata cu santierul hidrocentralei.

Evenimentele de seama ale vietii isi au de aemenea rasunet in creatii folclorice. Dintre acestea, fara indoiala, nunta reprezinta cel mai potrivit prilej de manifestare a veseliei si, odata cu aceasta, de etalare a valorii artistice

4.2.2. Arhitectura populara

Daca in port si in folclor se pot remarca certe influente transilvanene, in constructia locuintelor si organizarea asezarilor aceste influente lipsesc cu desavarsire. Satele de pe Valea Lotrului nu se aseamana nici pe departe cu cele din zona Sibiului, vadind importante influente oltenesti (foto nr. 6, 7). Ele sunt cuibarite langa firul Lotrului, fiind asezate pe imensele conuri de dejectie ale unor paraie puternice ce coboara din munte (Malaia, Saliste). Satele sunt de tip liniar, locuintele fiind adesea destul de apropiate.

Forma lor alungita, de o parte si de alta a raului, a fost determinata de ingustimea vaii, dezvoltarea laterala fiind limitata de abruptul versantilor.

Desigur, inafara de aceste asezari care constituie vatra satului mai exista locuinte permanente situate in locuri indepartate, unde traiesc oameni care din vremuri vechi se ocupa de cresterea vitelor. Astfel de asezari izolate se intalnesc pe platoul de pe Poiana Sulitei, pe Valea Malaii sau pe Runculet si Staneica, la Voineasa.

Casele poarta insemnele materialelor din care sunt facute. Lemnul si piatra s-au gasit din belsug, astfel ca locuintele mai vechi sunt mai toate construite din barne de brad asezate pe o fundatie de piatra, fiind acoperite cu sindrila tot de brad.

Cele mai noi sunt insa construite din caramida si acoperite cu tigla. Majoritatea au un singur nivel, iar in fata nu lipseste spatiul delimitat anterior de stalpi din lemn sau beton, denumita aici „sala”.

HARTA TURISTICA IN REGIUNEA VAII LOTRULUI

Foto 7 Casa veche cu prispa si foisor in Voineasa

Foto 8 Casa veche de peste 100 ani la Voineasa

La Voineasa si Malaia s-au construit insa mai de mult case pe doua nivele, mari, incapatoare, in conformitate cu schitele de sistematizare (foto nr 9 si 10)

Foto 9 Casa cu etaj, in intregime din lemn

Foto 10 Casa noua cu 3 etaje la Voineasa

Lemnul a fost folosit din plin si pentru confectionarea mobilierului din interior, iar cusaturile populare si covoarele din lana tesute intregesc aspectul rustic original al acestei asezari de munteni.

Foto 11 Tesutul – ocupatia traditionala a locuitorilor de pe Valea Lotrului

Despre prelucrarea artizanala a lemnului in trecut se cunosc putine date. Unele vase (cofe, putini de branza) erau construite cu mestesug din lemn de rasinoase, dar cel mai mult se prelucra acest lemn sub forma de sita (sindrila), folosit pentru acoperirea constructiilor gospodaresti. Aceste traditii sunt azi, din pacate pe cale de disparitie. Doar la Valea lui Stan – un catun de rudari – se confectioneaza cosuri impletite de lemn de alun, ca si obiecte de mobilier rustic, din lemn de fag.

4.3. Obiective economice de interes turistic

Planul amenajarii hidroenergetice a Lotrului a avut in vedere utilizarea energiei hidraulice printr-o cadere impresionanta de peste 800 m. Deoarece debitul mediu multianual al Lotrului in sectorul actualului lac Vidra s-a dovedit insuficient, au fost prevazute captari secundare care sa sporeasca debitul (Foto nr 12).

Lucrarile au debutat in 1966, cand in salbatica Vale a Lotrului au sosit oameni si utilaje de la Arges. La scurt timp se termina linia electrica de inalta tensiune Sadu-Ciunget, de 110 kw, care ramificata apoi in numeroase retele suspendate peste munti si vai, asigura energia electrica pentru tot santierul. Sunt abordate rand pe rand lucrarile la baraje, aductiuni si in centrala subterana, astfel ca in 1972 Lotrul ajunge sa pulseze in sistemul energetic national primii kilowati.

Hidrocentrala Lotru, a doua ca marime dupa cea de la Portile de Fier I, avand o putere instalata de 510 megawati, a fost conceputa ca centrala de varf, functionand in perioadele de consum maxim in sistemul energetic national.

Amenanjarea principala cuprinde barajul si lacul Vidra, aductiunea principala, castelul de echilibru, centrala subterana de la Ciunget si galeria de fuga – debusare (foto nr 13 si 14).

Foto nr 12 Lacul de acumulare Vidra (vedere dinspre amonte spre aval)

Barajul Vidra, situat intr-o zona ingusta, in aval de confluenta paraului Goata Mare cu Lotrul, are coronamentul la latitudinea de 1289 m. La vremea respectiva, el a reprezentat o solutie indrazneata si economica, fiind primul baraj mare alcatuit din anrocamente, avand inaltimea de 121 m, (M Bila – Baraje de materiale locale, Editura Tehnica, Bucuresti, 1977, pagina 3). Un miez impermeabil de argila tasata, strajuir de o parte si de alta de doua straturi de filtraj, se afla in inima barajului. Pe partile laterale sau pravalite blocuri colturoase de roca dura desprinse din cariera „Chioara” si cdarate pana la baraj de autobasculante de mare capacitate. In profil, barajul are forma de trapez cu baza mare situata la talpa, totalizand peste 400 m lungime. Constructia sa a durat cativa ani in conditiile aspre a unui climat de munte si se poate spune ca un munte a fost dislocat si recladit pe firul unei vai. Argila din miezul impermeabil a fost carata de la o distanta mai mare, din Lunca Mioarei, unde pe o latura a Depresiunii Puru fusese descoperit un bazin sedimentar, depunerea ei fadcandu-se doar pe vreme frumoasa. In paralel cu depunerea anrocamentelor s-a realizat si injectarea rocilor inconjuratoare cu lapte de ciment spre a elimina in intregime riscul unor eventuale infiltratii.

Lacul Vidra s-a format in 1972 si este acumulat in amonte de baraj. Intinzandu-se pe o lungime de 9 kilometri, realizeaza o suprafata de peste 1000 ha ce se intinde in cea mai mare parte in fosta depresiune intramontana Puru. Spre baraj, privit de sus, lacul se aseamana cu un urias trident datorita bratelor laterale realizate prin intinderea apelor pe cursul afluentilor Goata Mare si respectiv Vidruta. Spre lunca Mioarei valea se largeste considerabil de parca o mana uriasa a indepartat candva Saracinurile de Coasta Benghi. Acolo se afla cea mai mare intindere de ape a lacului. Cand nivelul apei este scazut, se poate observa si doua insule, foste varfuri ale unor interfluvii din apropierea Lotrului, una in apropiere de baraj, cealalta in apropiere de Saracinu Mic.

Din lac, din apropierea barajului, porneste aductiunea principala, un tunel cu diametru de peste 5 m, care trece pe sub Muntii Manaileasa, Plaiul Poienii si Vanata, iesind la lumina sub forma unei conducte doar in valea Manaileasa. Un volum impresionant de munca a inglobat saparea acestui tunel in rocile dure ale muntilor. Dupa 13,5 km, aductiunea principala se termina la castelul de echilibru.

Acesta are rol de a echilibra presiunea uriasa creata la inchiderea vanelor de acces al apei spre turbine, atunci cand functionarea centralei inceteaza.

De la castelul de echilibru porneste galeria fortata aproape verticala, lunga de 1400 m, prin care apa este condusa spre turbine.

Centrala subterana, sapata sub albia raului Latorita, la Ciunget, este o imensa caverna ce adaposteste sala masinilor si anexele sale. Un tunel descendent si curbat conduce pana la sala masinilor, unde se afla 3 turbine Pelton cu ex vertical si diametru de 4 metri. Pe axul fiecareia se afla cate un generator electric de 170 megawati. Turbinele sunt puse in miscare de cate 6 injectoare dispuse simetric si orizantal, realizand o putere la arbore de 231 000 cp. Alaturi se afla transformatoare gigantice care asigura ridicarea tensiunii spre a fi transportata economic, precum si numeroase instalatii anexe. Un modern tablou de comanda completeaza imaginea de vis a vizitatorului care a strabatit galeria de acces cu senzatia ca coboara spre centrul pamantului.

Dupa ce si-a indeplinit misiunea, rotind turbinele din centrala Ciunget, apele Lotrului, dar si ale altor rauri, acumulate in lacul Vidra ies la lumina, strabatand galeria de fuga-debusare, la coada lacului Malaia. Apa ce iese aici are intotdeauna o culoare verzuie, amintind cromatica permanenta a padurii de molid, intre care se odihneste inainte de a porni pe caile nevazute ale galeriilor subterane.

Captarile secundare

Asa cum am amintit, pentru sporirea debitului Lotrului in sectorul lacului Vidra, s-au realizat un numar mare de captari secundare. Ele se pot grupa, dupa asezare, in treei mari ramuri:

Ramura nord cuprinde captarile Uria, Sterpu, Paraul Cailor, Capraretul, Pascoaia si Voinesita, unite printr-o galerie gravitationala, prin care apele curg spre lacul Jidoaia. Situat in aval de confluenta paraului Tiganu cu Jidoaia, lacul isi intinde suprafata undelor sale sub poalele padurilor de fag si brad.

Ramura sud cuprinde 35 captari, totalizand 65 de kilometri de galerii subterane. Numeroase paraie ce izvorasc din Muntii Parang si Capatanii indreptandu-se spre sud (Musetoiu, Oltet, Cerna, Lucavatu, Bistricioara, Paraul Rece etc) au fost captate si silite sa-si indrepte drumul pana la lacul Petrimanu de pe Latorita. Acest lac situat la latitudinea de 1130 m si innconjurat de paduri de fag in amestec cu brad si scorus, acumuleaza in spatele barajului de beton un volum de circa 1,9 milioane mc.

Apa este impinsa cu ajutorul a trei pompe uriase, fiind ridicata la o inaltime de 185 m, pentru a cadea apoi pe o galerie gravitationala spre lacul Vidra, unde debuseaza in ramura sa dinspre Vidruta sub forma unui arc inspumat. Tot in aceasta galerie sunt aduse apele din Lacul Galbenu, situat de asemenea pe Latorita, la 4 km de lacul Petrimanu.

Lacul Galbenu se afla la latitudine de 1304 m, in lumea padurii de molid pe o suprafata de 17 ha. Cele aproape 3 milioane mc de apa, provenind din bazinul superior al Latoritei nu mai necesita pompare pentru a ajunge in lacul Vidra, deoarece Lacul Galbenu este situat mai sus, iar printr-o galerie gravitationala apele se unesc cu cele pompate din lacul Petrimanu, ajungand impreuna in lacul Vidra (foto nr 13).

Ramura de vest cuprinde cele 8 captari ale paraielor di bazinul Jietului, unite printr-o galerie si un canal de coasta, ce aduna apele si le conduce pana la Groapa Seaca. De acolo, o galerie lunga de 4 km, situata sub muntele groapa, debuseaza apele in Lotru, amonte de Obarsia Lotrului. Debitul acestor captari este mai redus, dar nu necesita pompare.

Nu poate fi lipsit de inters faptul ca aici, la Lotru, se produce cea mai ieftina energie electrica.

Hidrocentala Malaia, cu o putere de 18 megawaiti, dispune de un baraj format in parte din beton si in partea din anrocamente care adaposteste si centrala echipata cu doua hidroagregate Kaplan

Foto nr 13 Barajul in arc de pe raul Galbenul

Lacul format, situat la confluenta raului Malaia cu Lotrul este mai mult un lac tampon, avand rolul de „linistire” a apelor sosite prin debusare din centrala de la Ciunget.

Hidrocentrala Bradisor, situata amonte de satul Saliste, dispune de un splendid baraj de beton in dublu arc si o centrala subterana dotata cu doua turbine Francis. Pentru sporirea debitului sunt prevazute si aici captari secundare, in special pentru paraul Pascoaia (aval de capatare pentru lacul Vidra). Dupa studii corespunzatoare, specialistii de la ICEMENERG Bucuresti au construit in 1980 in muntii Capatanii, pe Culmea lui Maxim la 1900 m altitudine, prima centrala eoliana romaneasca de uz industrial. Pe un pilon metalic, inalt de 20 m era dispus rotorul format din trei pale cu diametrul de 9m, ca si generatorul electric cu o putere de 30kw. In prezent centrala a fost dezafectata.

4.4. Potentialul turistic al asezarii umane

Orasul Brezoi, cea mai mare asezare de pe Valea Lotrului, este situat in apropierea confluentei Lotrului cu Oltul, la altitudine de 340 m. Este un vechi centru al exploatarii si prelucrarii lemnului, aici construindu-se primele instalatii mecanizate de prelucrare a bustenilor adusi de apele Lotrului din nesfarsitele paduri dinspre amonte. In componenta sa intra si satele Vasilatu situat la confluenta vaii cu acelasi nume, cu Lotru, Valea lui Stan, Golotreni, Varatica, Proieni si Calinesti.

Spre sud, e strajuit de meterezele abrupte ale foarfecii (831 m), din care tasnesc adesea colturi de stanca spre care incearca eroic sa urce exemplare firave de fag. Spre nord, privirea e atrasa de statele paralele ale unor vechi sedimente inclinate usor spre Olt. Din acestea se ridica semet Turtudanul (644 m), alaturi de care apele vaii Doabrei si-au sapat un scoc adanc prin care se zaresc mai departe nenumarate conuri, piramide, abrupturi, un relief tipic sedimentar supus actiunii apelor.

Pentru prima data toponimicul de Brezoi este mentionat in 1549 intr-o condica de socoteli a orasului Brasov, din care rezulta vanzarea de marfuri de catre un negustor brasovean la Brezoi. Prin hrisovul de la 4 decembri 1575 se intareste dreptul de proprietate pentru „… Catalin, Badea, Calinel si fiii lor din satul Calinesti .. (care)… au cumparat ocina si cu muntele si din apa Lotrului cu pestii, sa-i aiba cu Brezoii, si inca sunt cumparate din zilele lui Radu Voevod-Calugarul” (Documente privind istoria Romaniei, B. Tara Romaneasca, sec XVI, vol. IV, pagina 208).

Incepand cu secolul XIX istoria orasului Brezoi se impleteste strans cu istoria exploatarilor forestiere. Bogatele paduri din bazinul inferior al Lotrului au constituit surse de existenta pentru numerosi oameni, prin folosirea lemnului la constructii si obeicte gospodaresti, multe bunuri din lemn fiind comercializate.

Treptat, exploatrea lemnului cuprinde intreaga vale a Lotrului, constituind asa cum am mai aratat, o ocupatie de baza a locuitorilor sai.

Industria de prelucrare a minereului se afla pe locul al doilea in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca. Se prelucreaza mica si feldspatul, aduse de la exploatarea „Cateracte”, obtinandu-se mica alba si neagra sub forma de praf, fulgi sau placi. Orasul Brezoi dispune azi si de un imporatnt potential turistic, fiind principala poarta de patrundere a Lotrului.

Localitatea Malaia este situata pe valea Lotrului la o distanta de 33 km de Gura Lotrului. Denumirea asezarii ar proveni de la cuvantul „malai” cu care localnicii denumeau meiul cultivat in vremuri stravechi in valea Lotrului. Situat sub abruptul nordic al muntelui Zmeuratul, pe conurile de dejectie ale vaii Grotului si Vaii Satului, satul Malaia – principalul component al comunei cu acelasi nume – poarta caracterul unei asezari tipice de munte, desi altitudinea nu depaseste 240 m.

In administrarea comunei , Malaia intra si satul Salistei, situat pe Lotru la 9 km, respectiv Giunget, asezat mai sus la 13 km, acolo unde Latorita primeste apele vaii Rudareasa.

Dintre toate satele de pe valea Lotrului, la Malaia s-au pastrat cel mai bine valorile populare originale. Portul popular, obiceiurile, ocupatiile traditionale ale femeilor (prelucrarea lanii sub forma de covoare, pulovare). Au ramas neschimbate si constituie o incantare pentru turistul dornic sa le aprecieze.

In urma cu cateva decenii, cand nici nu se putea vorbi de lacul de acumulare, Ion Simionescu, neobosit calator pe meleaguri romanesti, scria: „ la Malaia….casele asezate in trepte, dar si oamenii din acest colt tainuit cu pajisti inflorite, cu cerul albastru ca de cicoare, cu fagi uriasi drept straja, iti fura sufletul” (Ion Simionescu, Prin muntii nostri, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1976).

Pitorescul deosebit al asezarii, lacul de acumulare si bogatul tezaur folcloric ii confera un potential turistic de prim ordin, ce se cere valorificat.

Ciunget

Mica asezare de munte Ciunget isi are casele adunate pe o terasa stancoasa situata intre Latorita si Repedea in apropiere de confluenta lor, ca si mai jos, pe malul stang al Latoritei. In 1962 se construieste o sosea de legatura de la gura Latoritei la Ciunget.

Satul Ciunget a inceput sa iasa din anonimat odata cu inceperea lucrarilor la centrala electrica la sistemul hidroenergetic Lotru.

Aceasta constituie un obiectiv turistic de importanta majora, alaturi de defileul Latoritei, care este unul dintre cele mai frumoase din tara. In plus, in Ciunget se mai poate vedea o biserica, de lemn, veche de peste o suta de ani, aflata din pacate in neingrijire, care pastreaza picturi originale, infatisand pe ctitori in costume populare ce amintesc de cele ale stravechilor daci.

Voineasa

Statiunea Voineasa este o statiune balneoclimaterica infiintat in anul 1981. Voineasa este amplasata in nordul extrem al judetului Valcea, in centrul Carpatilor Meridionali, pe versantul sudic al muntilor Lotru, la altitudinea de 630 – 750 m, pe o suprafata de circa 20 ha intr-un cadru natural deosebit, la intersectia padurii de foioase cu cea de rasinoase, cu aer pur si ozonat, bogat in aerosol si esente volatile de brad.

Prima atestare documentara a localitatii Voineasa pe teritoriul careia se afla statiunea, o intalnim intr-un hrisov de la 9 iunie 1520, emis in perioada domniei lui Neagoe Basarab, domnul Tarii Romanesti si de Ioan Zapolia, voievodul Transilvaniei, care stabileau granita intre cele doua formatiuni statale la acea vreme.

Dupa 1774, la Voineasa se stabilesc mai multi pastori veniti de peste munte, din zona Sibiului, care datorita oprimarii maghiare sunt obligati sa-si paraseasca locurile natale; cei veniti de peste munti sunt oamenii locului.

Atat Voineasa , cat si celelalte localitati de pe Valea Lotrului, erau organizate in obsti satesti, acestea dandu-le dreptul de folosinta a padurilor, apelor si pajistilor alpine. Sub aceasta organizare isi aduc existenta pana in secolul al XIX lea, cand apar exploatarile forestiere si miniere si totodata noi indeletniciri, care aduc un suflu nou de viata si noi probleme. In anul 1908, Voineasa este declarata comuna, luand nastere si Liga Culturala, condusa de un carturar autodidact pe nume Petre Drac.

Dupa primul razboi mondial, pe Valea Lotrului se construieste soseaua si calea ferata forestiera, care este folosita la transferul lemnului exploatat din zona la fabricarea de cherestea de la Brezoi,construita in anul 1974. Ani de-a randul, localitatile din vale, pareau invaluite in uitarea timpului si asa ar fi ramas mult timp cand, la inceputul anilor 1960 apar constructorii celei mai mari hidrocentrale de pe raurile interioare din Romania, hidrocentala Lotru-Ciunget.

Voineasa devine centru de coordonare a acestora, unde ia fiinta, pe locul actual al statiunii Voineasa grupul de Santier Lotru. In aceasta perioada se construiesc statiunile Voineasa si Vidra, cat si constructiile de locuit si turistice de la Petrimanu si Ciunget.

Voineasa intra in circuitul turistic in luna octombrie a anului 1981, cu o capacitate de 100 locuri in 14 vile unifamiliare, ajungand in 1988, deci dupa doar 7 ani la capacitatea finala de 1800 locuri in hoteluri de o stea si doua stele. Statiunea Voineasa este cautata pentru cadru natural, esteto-peisagistic deosebit, pentru aerul pur si ozonat cu grad de impurificare zero si nu in umltimul rand pentru serviciile de inalta calificare oferite de personalul calificat din statiune. Ca posibilitati de agrement si drumetii, statiunea Voineasa ofera o multitudine de variante. In Voineasa se poate ajunge cu autobuzele, autoturismele sau chiar cu trenul pana la statia Lotrul de pe calea ferata Ramnicu Valcea – Sibiu si de aici cu autobuzul pana la Voineasa – 40 km.

Principalele orase de legatura

Petrosani – 74 km. Pe DN 7A, din care 65% drum asfaltat. Punctele cele mai inalte din traseu sunt in Curamatura Vidrutei (1588 m) si Curmatura Groapa Seaca (1598 m). Nu este accesibil iarna pe sectorul Obarsia Lotrului – Petrosani.

Ramnicu Valcea – 75 km din care 37 km pe DN7 (E 81) pana la Brezoi si de aici pe DN 7A, 38 km Brezoi – Voineasa. Accesibil in tot timpul anului, drum asfaltat, (trasee turistice in judetul Valcea).

Sibiu – 100 km, din care 65 km pe DN 7 (E 81) pana la Brezoi si de aici 38 km pe DN 7A

Bucuresti – 250 km, din care 212 pe DN 7 (E 81) pana la Brezoi si de aici 38 km pe DN 7A.

CAP. V PROMOVAREA AGROTURISMULUI PE VALEA LOTRULUI

5.1. Potentialul agroturistic al Vaii Lotrului

Etapa actuala de evolutie a societatii umane se caracterizeaza printr-o dezvoltare a turismului, concretizata in introducerea a noi regiuni in sfera sa de exploatare.

Natura Vaii Lotrului reprezinta o minunata imbinare de bogatii si frumuseti naturale. Aici se intalneste un relief variat si cladit armonios, o flora si fauna de o mare diversitate de specii.

Lotrul, unul din micile rauri de munte este situat in inima Carpatilor Meridionali a inscris o epopee glorioasa in lupta omului pentru lumina, culminand cu realizarea in Valea Lotrului a celui mai vast sistem hidroenergetic al tari noastre.

Bazinul Lotrului se intinde pe o suprafata de 1024 km ², fiind mai ingust spre va rsare si mult mai larg in partea de mijloc. Spre nord se invecineaza cu bazinul raului Sadu si partial cu bazinul Sebesului. La vest, de la obarsia Lotrului spre izvoare are ca vecin bazinul Jietului, iar spre sud se apropie de bazinul Lotrului izvoarele a numeroase rauri ca: Oltetul, Cerna, Luncavatul, Bistricioara, Bistrita, Costesti, Cheia si Olanesti. Tot spre sud, bazinul Lotrului se invecineaza cu cel al Gilortului.

Afluent de pe dreapta al Oltului, Lotrul este, prin altitudinea medie a bazinului (1374m) cat si prin caracteristicile sale morfodinamice, un rau tipic de munte. Se intinde pe o lungime de 76,6 km, avand opanta de 327m/km, ceea ce face ca apele sale sa curga vijelios, dovedind existenta unei mari cantitati de energie hidraulica si posibilitati foarte bune de crestere a pastravului.

Pana in anul 1972, Lotrul era unul din cele mai lungi rauri de munte; astazi insa isi opreste apele in lacul de la Vidra, dupa numai 25 km de drum

Constructia hidrocentralelor de pe Lotru (Ciunget, Malaia, Bradisor) a schimbat mult

aspectul vaii Lotrului, avand o influenta mare asupra turismului si ariei de raspindire a pastravului in aceasta zona. Toti afluenti Lotrului, renumiti in trecut pentru bogatia lor in pastravi, situati in aval de barajul Vidra sunt captati pentru a fi introdusi in lacurile: Streaja, Hanesu, Balindru, Hoteagu, Dobrunu, Manaileasa, Voinesita, Latorita.

In trecut raul Lotru era impartit in trei fonduri de pescuit: Lotrul superior, mijlociu si inferior, formate din trunchiul principal cu afluentii, exceptand doi dintre acestia, Voinesita si Latorita, care constituiau fonduri separate. Astazi fondul Lotrului superior isi opreste drumul la coada lacului Vidra, Lotrul mijlociu a disparut cu totul, iar din Voinesita si Latorita au ramas doar unele portiuni. Lotrul inferior tine de la Malaia pana la avarsarea Lotrului in Olt.

Sectorul luat in studiu de la Voineasa la Gura Lotrului a suferit in ultimii ani schimbari profunde. Au aparut pe harta tarii cele trei hidrocentarle: Ciunget, Malaia si Bradisor, ce au favorizat dezvolatrea turismului si raspandirea pastravului si a pestelui in general.

Structura fondului turistic al cursului mijlociu si inferior al Vaii Lotrului, pune in evidenta o trasatura deosebit de importanta pentru viitorul turismului in aceasta zona si anume alcatuirea sa din majotitatea absoluta a obiectivelor implicate in conturarea motivatiei de baza pentru practicarea recreerii, refacerii fizico-psihice si a desfasurarii actiunilor de recreere prin culturalizare.

Natura a fost generoasa cu populatia Vaii Lotrului, daruindu-i un peisaj cu trasaturi estetice indiscutabile. Peisajul a rezultat dintr-o armonioasa imbinare a opartilor constituitive, in care diversitatea coabiteaza strans cu ineditul si expresivitatea. Practic nu exista element al cadrului natural care intr-o forma sau alta, cu o pondere mai mare sau mai mica, sa nu participe la alcatuirea unei zestre atractive de exceptie. Relieful, hidrografia, climatul, vegetatia sau fauna isi aduc fiecare o contributie notabila in acest sens. Astfel, cadrul natural al cursului mijlociu si inferior al Vaii Lotrului asigura nu numai suportul material si atmosfera de derulare a actului recreativ, ci contribuie efectiv intr-un procent semnificativ la concretizarea lui.

Pentru turismul actual, orientat in ceea ce priveste motivatia fundamentala pe cele trei componente ale actului recreativ (recreere, cura si culturalizare), existenta reliefului montan inseamna satisfacerea, adesea integrala, a cel putin doua dintre aceste cerinte: agrementul si refacerea fizico-psihica. Prin dispunerea pe verticala a suprafetelor, conservarea mai accentuata a trasaturilor originare ale peisajului, muntele in zona Vaii Lotrului devine un domeniu ideal de intalnire a omului cu natura. Drumetiile montane sau escaladarea abrupturilor stancoase reprezinta pentru omul stresat al oraselor mari un prilej de refulare, de regasire a propriei identitati, de implinire a unui imperios deziderat recreativ.

Muntii Lotrului, Capatanii si Coziei, prin abrupturi, turnuri, vai inguste, cascade si un covor vegetal cu o mare bogatie de plante endemice, impresioneaza pe turist.

Poiana Sulitei, spatiu alungit pe directia nord est-sud vest in jurul varfului cu acelasi nume (1013 m), este un excelent punct de belvedere. Ofera largi perspective catre culoarul Oltului si Lotrului inferior, dar in caelasi timp ne permite admirarea muntilor Coziei si Capatanii (Culmea Naratu);

Turtudanele Brezoiului reprezinta o asociere de varfuri ascutite lipsite de vegetatie situate pe o culme cu aspect de creasta zimtata, situata paralel cu Valea Lotrului, in dreptul localitatii Brezoi, in coltul sud-estic al muntilor Lotrului. Stancile cu forme interesante sunt sculptate in conglomerate si gresii, precum si in „brecia de Brezoi”, alcatuita din fragmente colturoasa de roca cristalina, in special de gnais.

Valea Doabrei se afla in nordul orasului Brezoi. Ea fragmenteaza puternic culmea cu acelasi nume. Este marginita de culmi inguste, transformate de eroziune, in mici creste ascutite, cu pereti verticali presarati cu stanci piramidale, cu hornuri si jgheaburi in care vom putea intalni uneori si floarea de colt.

Valea Glodului este situata pe stanca paraului Vasilatu. Este o vale salbatica, scluptata in gresii, conglomerate si calcare. In perimetrul sau remarcam o serie de stanci cu forme interesante numite „Piatra Leurdi” sau „Piatra cu gauri” (aceasta din urma o stanca care se poate observa fenomenul de „pseudo-carst” in conglomerate). Ne mai atrage atentia un portal urias numit „Umerii Glodului”.

Valea Lotrului-sectorul dintre Brezoi si Voineasa, larga si primitoare, plina de asezari, ofera posibilitatea unei patrunderi lesnicioase pana in mijlocul spatiului muntos dintre Olt si Jiu.

Activitatile oamenilor din zona de exploatare forestiera, cresterea animalelor (mai ales a oilor), cat si pescuitul au dus si duc in continoare la o activitate turistica intensa in zona.

Vacantele petrecute la o stana constituie o experienta unica in descoperirea <Romaniei pitoresti>. Petrecerea unei scurte vacante in natura, intr-o liniste deplina, reprezinta un moment important, placut, interesant pentru oricare turist.

In zona bazinului mijlociu si inferior al Lotrului exista numeroase stani sau puncte de atractie turistica legate de activitatea pastoreasca.

Pastoritul

Una din cele mai vechi ocupatii ale oamenilor din Valea Lotrului a fost pastoritul. Conditii au existat dintotdeauna, caci din toti muntii Romaniei, cei din jurul Vaii Lotrului sunt poate cei mai bogati in pasuni.

Pe cararile muntilor, pe poteci care au devenit cu timpul <magistrale ale pastoritului>, s-au stramutat familii intregi de oieri transilvaneni. Unii s-au oprit in Valea Lotrului, alti au trecut mai departe spre sud, oprindu-se in satele di nordul Olteniei devenite, de asemenea, renumite in activitatile pastorale.

Stana, adapost simplu de lemn, este amplasata de regula la marginea superioara a padurii, acolo unde incep a se desfasura vastele poieni ale golului de munte. Stanile sunt larg raspandite in muntii din bazinul mijlociu si inferior al Lotrului. Ele sunt sau pot deveni puncte de atractie pentru turistii iubitori de munte. Stana pastreaza arhitectura si tehnica de constructie probabil din vremea dacilor. In general are doua incaperi :stana propriu zisa, unde se pregateste branza, se mananca si se doarme, iar cea de a doua,celarul, pastreaza putinile cu telemea,burdufi si cas de dospit.construita din lemn, acoperita cu sita, pe temelie de piatra, fumul vetyrei avand rolul de aconserva lemnul acoperisului, stana rezista in varfuri de munte peste o suta de ani. Un adapost sigur pentru ciobani si trecatori, chiar pe timp de iarna.

Stanile sunt situate de obicei in pajisti si goluri alpine, in apropierea izvoarelor. In muntii Lotrului, Cozia,Capatanii, numarul lor este destul de mare. Astfel, stanile din Mocirle,Turneanu, Rotunda, aflate in Cozia, Tarsa-Naratu, Gropita, Negovanu, Fratosteanu, Boarnesu-din muntii Capatanii, Dealul Negru, Sterpu, in muntii Lotrului-se afla chiar in mijlocul unor arii protejate. Interesul turistilor pentru acestea si utilitatea lor este foarte mare. Alte stani precum cele din Ragla, Murgasu, Fetele Cheii, Robu, Danu, Veveretu, Sasa, Coasta Cainilor, Capul Muntelui, din muntii Lotrului, Ciortea, Suru, Mazgavu, Coti, Strambanu, in Masivul Fagaras, se afla situate in apropierea locurilor unde in Primul Razboi Mondial s-au dat lupte grele, aceste locuri pu tand fi vizitate de catre turisti in cadrul unor programe”Pro-Memoria”.

Obiceiurile si tehnicile pastorale, linistera, aerul curat si ozonat, posibilitatea de a observa si fotografia animale salbatice in mediul lor, produsele de la stana (cas, urda, balmos, unt, jintita)posibilitatea degustarii a acestor produse constituie alte motivatii pentru dezvoltarea turismului in aceste locuri. Din pacate in judetul Valcea nu exista inca nici-o „Stana Turistica” pentru a oferi in mod curent aceste servicii.

Odaile, denumite curent si hodai sunt salasurile din zona montana si submontana, locuite in perioada de vara in timpul muncilor agricole si iarna pentru iernatul vitelor. Sunt asezate in fanete, inconjurate de pomi fructiferi si o mica suprafata arabila, asa-numita „curatura”. Intotdeauna un izvor cu apa limpede se gaseste in apropierea lor. Arhitectura lor, traditionala, nu difera de cea a stanilor. Spre deosebire de acestea, odaile sunt tencuite cu pamant, iar incalzirea pe timp de iarna se face cu o soba cu lemne.

Fiind mai usor accesibile, locuibile pe timp dse iarna, beneficiind de aceleasi conditii ca si stanile, odata amenajate si introduse in circuitul turistic, odaile ar putea deveni un interesant punct de atractie pentru turisti.

Stana lui Ganea este situata pe Valea Pascoaia – Muntele Giumanarii, 20 km amonte de satul Pascoaia. Este asezata intr-o zano cu un peisaj deosebit. Traseul turistic este cel de pe valea Pascoaia pana la gura vaii Priboiasa cu plecare din satul Pascoaia.

Stana Plaiul Giumanarii se afla pe valea Proboiasa (Muntele Giumanarii), traseul turistic fiind acelasi ca si pentru stana lui Ganea.

Stanile Vatafu si Plaiul Negru, situate in sudul Muntilor Lotrului in Plaiul Negru sunt destul de vechi. Traseul turistic este satul Pascoaia – valea priboiasa – valea Ursului – Plaiul Negru.

Stanile Purcaru, Purcarelu si Piciorul Purcarului sunt situate in plaiul Purcarului, Muntele Pleasa Oii din sudul Muntilor Lotrului

Pescuitul

Reprezinta una din cele mai vechi activitati ale oamenilor din Valea Lotrului. In ultima perioada, datorita schimbarilor antropice din zona, aceasta activitate nu se mai poate practica pe scara mare.

Pentru cresterea pestelui, in general al pastravului, s-au construit diferite pastravarii. Pastravaria Saliste este amplasata pe paraul Sasa la o altitudine de 420 m, facand parte din satul Saliste, comuna Malaia. Se afla la circa 700-800 m fata de soseaua principala Brezoi-Voineasa, pe paraul Sasa,acolo unde paraul a format la iesirea din munti o zona mai larga.

Capacitatea pastravariei pe bazine este de 20.000 de pastravi de consum, plus 600.000 de icre embrionate in statia de incubatie. Are 8 bazine de pastrav der consum, si reproducatori, 6 bazine de puiet de la o luna la 2 ani, 37 de incubatoare de producere a icrelor, 20 troci de invatare la hrana a puietului si 3toplite de repopulare a vailor.

Constructia pastravariei a inceput in anul 1981 si a fost terminata in anul 1948. Pastravaria este coordonata de asociatia generala A.G.V.P.S.Bucuresti si subordonata Agentiei judetene a Vanatului si pescuitului sportiv Valcea.

Popularea pastravariei a fost facuta in anul 1985, in luna iunie, cu pastrav adus de la pastravariile Dejeni-Sambata-Fagaras si Cugir-Alba-Iulia.

Suprafata pastravariei este de 400 m . Are in componenta 2 locuinte, una fiind a pastravarului iar cealalta fiind pentru oaspeti. Este dotata cu telefon, instalatie electrica de la 220V-380V, sisteme de control pentru cresterea sau scaderea apei in bazine, sisteme de alarma pe imprejurimile pastravariei.

Complexul salmonicol Bradisor-Malaia este localizat pe malul lacului Bradisor, in fond forestier pe perimetrul I.S.J.Valcea-Ocolul Silvic Brezoi-Molivis. Amplasamentul este strabatut in jumatatea vestica de paraul torential cu maluri variabile de 0-2m al Vaii Teiului, la sud avand limita lacului Bradisor iar la nord si est este delimitat de versantul Armeanului-sursa de aluviuni la ploi abundente, fapt ce a impus luarea de masuri.

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul analizat (Poiana lui Dumitru) este localizat in zona de trecere de la terasa superioara a Lotrului la versantul Armeanului. Perimetrul prezinta o inclinare de la nord-vest la sud-est, cota maxima a terenului 484,39m iar cota minima 445,21m.

Complexul salmonicol Bradisor-Malaia este asezat pe raul Lotru, in cadrul lacului de acumulare Bradisor, din Carpatii Meridionali, iar din punct de vedere administrativ face parte din comuna Malaia, judetul Valcea.

Complexul cuprinde doua sectii de productie si anume:

-Sectia de producere a puietului de pastrav amenajata la sol pentru popularea vivierelor din platformele plutitoare de pe lac.

-Sectia de producere a pastravului de consum in viviere din platformele plutitoare de pe lac.

Prima sectie – cea de producere a puietului de pastrav amenajata la sol-este amplasata la varsarea paraului Teiului in lacul Bradisor. Accesul la amplasament se face printr-un drum nemodernizat de legatura la drumul modernizat Brezoi-Voineasa, in apropierea barajului. Sectia cuprinde: bazine reproducatoare R1, R2, casa de incubatie, troci, sopron, bazine Po, carantina, bucatarie, magazie, remiza scule-unelte, laborator si locuinta – 2 apartamente, anexe gospodaresti, filtru, decantor, fosa septica, separator grsimi, platforma tehnologica, imprejmuire cu plasa de sarma, imprejmuire de protectie la taluz, drum de acces.

Sectia de producere a pastravului de consum in viviere din platformele plutitoare de pe lac cuprinde 9 platforme plutitoare avand impreuna 456 de viviere. De asemenea pe fiecare platforma se afla ponton anexa pentru personalul de intretinere.

Luciul de apa total din pastravaria de la sol este de 3259 m², iar luciul total din sectia de crestere a pastravului de consum de pe lacul de acumulare Bradisor-Lotru este de 14.592 m². Totalul luciului de apa in Complexul salmonicol Bradisor-Lotru este de 17.851 m². Suprafata incintei Complexului salmonicol este de 24.000 m².

Complexul salmonicol Bradisor-Lotru este destinat sa produca pastravi pentru consum. Capacitatea anuala de productie proiectata este de 110.000 kg pastravi de consum. Greutatea medie la care se valorifica pastravul de consum din viviere este de 0,200 kg/buc., pentru cei proveniti din puieti de calitatea I si a II-a si de 0, 120 kg/buc., pentru pastravul de consum rezultat din puieti de calitatea a III-a.

Producerea pastravului de consum in complexul salmonicol se realizeaza astfel:

In pastravaria de pe uscat se produc puietii necesari popularii vivierelor de pe lac pana la varsta de 6 luni;

In vivierele de pe lac, ciclul de productie va continua de la varsta de 6 luni pana la varsta de 2 ani si 6 luni cand se valorifica.

Pastravul poate fi valorificat fie la kg, fie la bucata. Anual se pot valorifica 71.000 kg pastrav si 39.000 kg la bucata.

Complexul salmonicol Bradisor-Lotru reprezinta un unicat, dupa modul cum a fost conceput. Ele a fost aprobat prin decretul 403.1984, ca UNICAT, tehnologia de producere a pastravului de consum si sistemul constructiv adoptat fiind aplicate pentru prima data in tara noastra.

Originalitatea acestui complex consta in faptul ca tehnologia procesului de productie a pastravului de consum are loc in cadrul unui ciclu de productie complet: icre-puieti-pastravi de consum in doua sectii de productie, una pe uscat si alta pe lac.

Acest complex salmonicol este considerat a fi cel mai mare de la noi din tara si prezinta unele caracteristici:

Va avea o capacitate anuala de productie de 110.000 kg., la care se adauga si reproducatorii pentru consum de 1275 kg pe an;

Tehnologia de producere a pastravului de consum in cadrul ciclului de productie complet: icre-puieti-pastravi de consum si sistemul constructiv sunt aplicate pentru prima data la noi in tara.

Complexul salmonicol are cel mai mare luciu total de apa dintre toate pastravariile de la noi din tara, de 17.851 m².

Are o suprafata foarte mare, de 24.000 m², remarcandu-se prin gradul de ocupare totala a suprafetei care este de 93%.

Toate utilajele folosite in constructia complexului si care intra in dotare sunt de productie roamaneasca.

Pastravaria de la Valea lui Stan este asezata pe paraul Valea lui Stan, afluent de pe dreapta al raului Lotru, facand parte din localitatea Valea lui Stan, componenta a orasului Brezoi. Se afla circa 700 – 800 m fata de soseaua principala Brezoi – Voineasa, pe drumul ce insoteste paraul.

Pastravaria este o unitate particulara si apartine domnului Margu Nicolae, fiind singura pastravarie particulara din judet.

Proiectul este identic cu cel al pastravariei de la Saliste, iar constructia a inceput in anul 1990, terminandu-se in 1996.

Pastravaria are si doua cladiri:una folosita ca locuinta, iar a doua folosita pentru incubarea si producerea puietului.

5.2. Baza de cazare

Constituirea Agentiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC)a dat un nou impuls acestei forme de turism si pe Valea Lotrului prin crearea Asociatiei Judetene de Agroturism si omologarea unui numar de 33 pensiuni agroturistice din categoria 1 – 3 margarete (tabelul nr. 5). Ultimii ani s-au caracterizat prin promovarea intensa a agroturismului montan – ecologic in intreg bazinul Lotrului. De asemeanea, au fost realizate actiuni de cunoastere si popularizare a resurselor turistice prin infiintarea filialei Brezoi, prin editarea si distribuirea unor materiale promotionale.

Evident, numarul de pensiuni nu este prea mare raportat la potentialul turistic foarte mare al Vaii Lotrului, dar numarul acestora poate sa creasca in perspectiva admiterii Romaniei in Uniunea Europeana, fapt care poata sa duca la cresterea spectaculoasa a numarului de turisti straini, dornici sa-si petreaca vacantele intr-un mediu mai putin alterat si afectat de prezenta omului, dar si in mijlocul unei naturi generoase si curate.

Pensiunile existente, dintre care unele se ridica la standardele cerute pe plan international, trebuie sa beneficieze de dotarile corespunzatoare unui confort ridicat si sa ofere o gama variata de produse turistice atragatoare, specifice locurilor, activitati desfasurate in mijllocul naturii, plimbari de agrement pe lacurile de acumulare, vizite la diferite obiective turistice, sau economice de interes turistic etc. Din acest punct de vedere precizam faptul ca exista multe pensiuni a caror activitate turistica se limiteaza numai la serviciile de cazare si masa, fara sa desfasoare absolut nici o activitate complementara, aducatoare de beneficii materiale si ca urmare si numarul de turisti autohtoni, dar mai ales straini este redus. Exista evident si exceptii (Pensiunea Alexandru de la Bradisor) unde, asigurarea unui management optim duce la prezenta a circa 400 de turisti anual, marea majoritate straini (englezi).

La nivelul anului 2005, din datele culese de la Asociatia Judeteana de Agroturism, pe raza localitatilor Voineasa si Malaia au fost aprobate urmatoarele pensiuni:

Tabelul nr. 5. Situatia pensiunilor agroturistice din Voineasa

Sursa: AJA Valcea – actualizata de catre autor

Tabelul nr. 6 Situatia pensiunilor agroturistice din Malaia

Sursa: AJA Valcea – actualizata de catre autor

5.3. Specificul pensiunilor de tip bed&breakfast (b&b)

Pensiunea Chenic

Zona geografica – Valea Lotrului

Localitatea: Voineasa

Numele proprietarului pensiunii turistice – Chenic Salomia

Numele pensiunii „Chenic”

Adresa pensiunii si telefoane – Voineasa, 0250.778.256

Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7

Numarul memvrilor de familie: 3, din care 1, antrenati in activitatea pensiunii

Numarul persoanelor antrenate in lucru, din care 1 membru de familie

Categoria de confort: 1 margarete

Tipul constructiei: cu etaj

Numarul locurilor de cazare: 6 locuri

Numarul camerelor oferite: 3 camere

Dotarile din pensiune:

Grupuri sanitare

Apa curenta calda si rece

Telefon

Terase, balcon

Rau in apropiere

Gradina

Salonul pentru micul dejun dispune de 2 mese si 8 locuri

pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 10 euro/persoana, single 12 euro/persoana, mic dejun inclus

Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

Obiective turistice reprezentative pentru zona pensiunii:

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului

Ruinele castelului roman de la Copaceni – Racovita

Ruinele castrului roman de la Caineni – ponts Ventus

Schitul Cornet – ctitorit la 1666

Biserica veche din satul Calinesti – 1778

Biserica din satul Proieni – 1785

Biserica de lemn din Brezoi – 1789

Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial – situat in satul Calinesti;

Monumentul Eroilor din Brezoi

Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

Pastravaria Bradisor

Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

Foto nr. 14 Pensiunea Chenic

Pensiunea Doina

Zona geografica – Valea Lotrului

Localitatea: comuna Malaia

Numele proprietarului pensiunii turistice – Stanciu Maria

4) Numele pensiunii „Doina”

5) Adresa pensiunii si telefoane – Malaia, 0250.778.264

6) Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7, A

7) Numele administratorului, in cazul in care acesta este altul decat proprietarul pensiunii: Stanciu Doina Tomita

8) Numarul membrilor de familie: 2, din care unul antrenati in activitatea pensiunii

9) Numarul persoanelor antrenate in lucru, din care 1 membru de familie

10) Categoria de confort: 2 margarete

11) Tipul constructiei: fara etaj

12) Numarul locurilor de cazare: 4 locuri

13) Numarul camerelor oferite: 2 camere

14) Dotarile din pensiune:

Grupuri sanitare

Apa curenta calda si rece

Telefon

Terase, balcon

Rau in apropiere

Gradina, animale

15) Salonul pentru micul dejun dispune de 2 mese si 8 locuri

Pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 6 euro/persoana, single 10 euro/persoana, mic dejun inclus

Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului;

Ruinele castrului roman de la Copaceni-Racovita;

Ruinele castrului roman de la Caineni – Ponts Ventus

Schitul Cornet – ctitorit la 1666;

Biserica veche din satul Calinesti – 1778

Biserica din satul Ploieni – 1785

Biserica de lemn din Brezoi – 1789

Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial situat in satul Calinesti

Monumemntul Eroilor din Brezoi

Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

Pastravaria Bradisor

19) Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

Foto nr 15 – Pensiunea Doina

Pensiunea Butolo

1) Zona geografica – Valea Lotrului

2) Localitatea: comuna Malaia

3) Numele proprietarului pensiunii turistice – Butolo Elena

4) Numele pensiunii „Butolo Elena”

5) Adresa pensiunii si telefoane – Malaia, 0250.778.442

6) Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7, A

7) Numele administratorului, in cazul in care acesta este altul decat proprietarul pensiunii

8) Numarul membrilor de familie: 3, din care unul antrenati in activitatea pensiunii

9) Numarul persoanelor antrenate in lucru, 1 din care 2 membrii de familie

10) Categoria de confort: 1margarete

11) Tipul constructiei: fara etaj

12) Numarul locurilor de cazare: 4 locuri

13) Numarul camerelor oferite: 2 camere

14) Dotarile din pensiune:

Grupuri sanitare

Apa curenta calda si rece

Telefon

Terase, balcon

Rau in apropiere

Gradina, animale, stupina

15) Salonul pentru micul dejun dispune de 2 mese si 8 locuri

Pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 6 euro/persoana, single 10 euro/persoana, mic dejun inclus

(Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

18) Obiective turistice reprezentative

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului;

Ruinele castrului roman de la Copaceni-Racovita;

Ruinele castrului roman de la Caineni – Ponts Ventus

– Schitul Cornet – ctitorit la 1666;

– Biserica veche din satul Calinesti – 1778

– Biserica din satul Ploieni – 1785

– Biserica de lemn din Brezoi – 1789

– Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial situat in satul Calinesti

– Monumemntul Eroilor din Brezoi

– Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

– Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

– Pastravaria Bradisor

19) Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

Pensiunea Lazar

1) Zona geografica – Valea Lotrului

2) Localitatea: sat Macesului, comuna Voineasa

3) Numele proprietarului pensiunii turistice – Lazar Dumitru

4) Numele pensiunii „Lazar”

5) Adresa pensiunii si telefoane – sat Valea Macesului, comuna Voineasa, judet Valcea, telefon 017789929, 0744.701.550

6) Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7, A

7) Numele administratorului, in cazul in care acesta este altul decat proprietarul pensiunii Lazar – Elena Andreea

8) Numarul membrilor de familie: 4, din care doi antrenati in activitatea pensiunii

9) Numarul persoanelor antrenate in lucru, 2 din care 2 membrii de familie

10) Categoria de confort: 2margarete

11) Tipul constructiei: cu etaj

12) Numarul locurilor de cazare: 7 locuri

13) Numarul camerelor oferite: 6 camere

14) Dotarile din pensiune:

4 grupuri sanitare

Apa curenta calda si rece

Telefon

Terase, balcon

Rau in apropiere

Masa ping-pong, loc de joaca amenajata, agrement, foisor animale

15) Salonul pentru micul dejun dispune de 3 mese si 12 locuri

Pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 7 euro/persoana, single 10 euro/persoana, mic dejun inclus

(Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

18) Obiective turistice reprezentative

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului;

Ruinele castrului roman de la Copaceni-Racovita;

Ruinele castrului roman de la Caineni – Ponts Ventus

– Schitul Cornet – ctitorit la 1666;

– Biserica veche din satul Calinesti – 1778

– Biserica din satul Ploieni – 1785

– Biserica de lemn din Brezoi – 1789

– Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial situat in satul Calinesti

– Monumemntul Eroilor din Brezoi

– Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

– Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

– Pastravaria Bradisor

19) Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

Foto nr. 16 – Pensiunea Lazar

Pensiunea Nita

1) Zona geografica – Valea Lotrului

2) Localitatea: comuna Malaia

3) Numele proprietarului pensiunii turistice – Nita Mircea

4) Numele pensiunii „Nita Mircea”

5) Adresa pensiunii si telefoane – Malaia, 0250.778.857

6) Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7, A

7) Numele administratorului, in cazul in care acesta este altul decat proprietarul pensiunii

8) Numarul membrilor de familie: 4, din care unul antrenati in activitatea pensiunii

9) Numarul persoanelor antrenate in lucru, 1 din care 1 membrii de familie

10) Categoria de confort: 2margarete

11) Tipul constructiei: cu etaj

12) Numarul locurilor de cazare: 2 locuri

13) Numarul camerelor oferite: 1 camere

14) Dotarile din pensiune:

Grupuri sanitare

Apa curenta calda si rece

Telefon

Terase, balcon

Rau in apropiere

Loc de joaca amenajat

15) Salonul pentru micul dejun dispune de 1 mese si 6 locuri

Pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 7 euro/persoana, single 10 euro/persoana, mic dejun inclus

17) Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

18) Obiective turistice reprezentative

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului;

Ruinele castrului roman de la Copaceni-Racovita;

Ruinele castrului roman de la Caineni – Ponts Ventus

– Schitul Cornet – ctitorit la 1666;

– Biserica veche din satul Calinesti – 1778

– Biserica din satul Ploieni – 1785

– Biserica de lemn din Brezoi – 1789

– Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial situat in satul Calinesti

– Monumemntul Eroilor din Brezoi

– Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

– Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

– Pastravaria Bradisor

19) Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

Pensiunea „ La Florica”

1) Zona geografica – Valea Lotrului

2) Localitatea: Voineasa

3) Numele proprietarului pensiunii turistice – Ionescu Floarea

4) Numele pensiunii „La Florica”

5) Adresa pensiunii si telefoane – comuna Voineasa, 0250.778.162

6) Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7, A, C.F.R. statia Lotru

7) Numele administratorului, in cazul in care acesta este altul decat proprietarul pensiunii

8) Numarul membrilor de familie: 3, din care unul antrenati in activitatea pensiunii

9) Numarul persoanelor antrenate in lucru, 1 din care 2 membri de familie

10) Categoria de confort: 2 margarete

11) Tipul constructiei: parter + demisol

12) Numarul locurilor de cazare: 3 locuri

13) Numarul camerelor oferite: 1 apartament + o camera

14) Dotarile din pensiune:

Grupuri sanitare

Apa curenta calda si rece

Telefon

Terase, balcon

Rau in apropiere

Gradina, animale

15) Salonul pentru micul dejun dispune de 1 masa si 6 locuri

Pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 8 euro/persoana, single 10 euro/persoana, mic dejun inclus

17) Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

18) Obiective turistice reprezentative

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului;

Ruinele castrului roman de la Copaceni-Racovita;

Ruinele castrului roman de la Caineni – Ponts Ventus

– Schitul Cornet – ctitorit la 1666;

– Biserica veche din satul Calinesti – 1778

– Biserica din satul Ploieni – 1785

– Biserica de lemn din Brezoi – 1789

– Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial situat in satul Calinesti

– Monumemntul Eroilor din Brezoi

– Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

– Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

– Pastravaria Bradisor

19) Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

Pensiunea Valcu

1) Zona geografica – Valea Lotrului

2) Localitatea: comuna Malaia

3) Numele proprietarului pensiunii turistice – Valcu Maricica

4) Numele pensiunii „Valcu Maricica”

5) Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7, A

6) Numarul membrilor de familie: 3, din care unul antrenat in activitatea pensiunii

7) Numarul persoanelor antrenate in lucru, 1 din care 1 membru de familie

8) Categoria de confort: 1margarete

9) Tipul constructiei: fara etaj

10) Numarul locurilor de cazare: 4 locuri

11) Numarul camerelor oferite: 2 camere

12) Dotarile din pensiune:

Grupuri sanitare

Apa curenta calda si rece

Telefon

Terase, balcon

Rau in apropiere

Gradina, animale

13) Salonul pentru micul dejun dispune de 2 mese si 8 locuri

Pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 6 euro/persoana, single 10 euro/persoana, mic dejun inclus

Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

16) Obiective turistice reprezentative

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului;

Ruinele castrului roman de la Copaceni-Racovita;

Ruinele castrului roman de la Caineni – Ponts Ventus

– Schitul Cornet – ctitorit la 1666;

– Biserica veche din satul Calinesti – 1778

– Biserica din satul Ploieni – 1785

– Biserica de lemn din Brezoi – 1789

– Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial situat in satul Calinesti

– Monumemntul Eroilor din Brezoi

– Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

– Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

– Pastravaria Bradisor

17) Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

Foto nr 17 Pensiunea Valcu

Pensiunea Vestemeanu

1) Zona geografica – Valea Lotrului

2) Localitatea: Malaia

3) Numele proprietarului pensiunii turistice – Vestemeanu Alexandru

4) Numele pensiunii „Vestemeanu Luminita”

5) Adresa pensiunii si telefoane – sat Saliste, comuna Malaia, judetul Valcea, telefon 0744.790.651,

6) Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7, A,

7) Numele administratorului, in cazul in care acesta este altul decat proprietarul pensiunii – Vestemeanu Luminita

8) Numarul membrilor de familie: 4, din care 2 antrenati in activitatea pensiunii

9) Numarul persoanelor antrenate in lucru, 2 din care 2 membri de familie

10) Categoria de confort: 2 margarete

Foto nr 18 Pensiunea Vestemeanu

11) Tipul constructiei: cu etaj

12) Numarul locurilor de cazare: 10 locuri

13) Numarul camerelor oferite: 5 camere

14) Dotarile din pensiune:

3 grupuri sanitare

Apa curenta calda si rece

Telefon

Terase, balcon

Rau in apropiere, bazin cu pastravi

Masa de ping-pong, loc de joaca amenajat

15) Salonul pentru micul dejun dispune de 4 mese si 16 locuri

Pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 7 euro/persoana, single 10 euro/persoana, mic dejun inclus

17) Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

18) Obiective turistice reprezentative

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului;

Ruinele castrului roman de la Copaceni-Racovita;

Ruinele castrului roman de la Caineni – Ponts Ventus

– Schitul Cornet – ctitorit la 1666;

– Biserica veche din satul Calinesti – 1778

– Biserica din satul Ploieni – 1785

– Biserica de lemn din Brezoi – 1789

– Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial situat in satul Calinesti

– Monumemntul Eroilor din Brezoi

– Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

– Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

– Pastravaria Bradisor

19) Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

Foto nr 19 Pensiunea Vestemeanu – interior

Pensiunea „Ciobanelul”

1) Zona geografica – Valea Lotrului

2) Localitatea: sat Ciunget, comuna Malaia

3) Numele proprietarului pensiunii turistice – Ciobanu Elena

4) Numele pensiunii „Ciobanelul”

5) Adresa pensiunii si telefoane – sat Ciunget, comuna Malaia, judetul Vrancea, tel. 0744.536.460, 016299600

6) Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7, A

7) Numele administratorului, in cazul in care acesta este altul decat proprietarul pensiunii

8) Numarul membrilor de familie: 4, din care 2 antrenati in activitatea pensiunii

9) Numarul persoanelor antrenate in lucru, 2 din care 2 membri de familie

10) Categoria de confort: 2 margarete

11) Tipul constructiei: cu etaj

12) Numarul locurilor de cazare: 11 locuri

13) Numarul camerelor oferite: 6 camere

14) Dotarile din pensiune:

2 grupuri sanitare

Apa curenta calda si rece

Telefon

Terase, balcon

Rau in apropiere

Masa de ping-pong, loc de joaca amenanjat

15) Salonul pentru micul dejun dispune de 4 mese si 16 locuri

Pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 7 euro/persoana, single 10 euro/persoana, mic dejun inclus

17) Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

18) Obiective turistice reprezentative

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului;

Ruinele castrului roman de la Copaceni-Racovita;

Ruinele castrului roman de la Caineni – Ponts Ventus

– Schitul Cornet – ctitorit la 1666;

– Biserica veche din satul Calinesti – 1778

– Biserica din satul Ploieni – 1785

– Biserica de lemn din Brezoi – 1789

– Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial situat in satul Calinesti

– Monumemntul Eroilor din Brezoi

– Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

– Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

– Pastravaria Bradisor

19) Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

l) Pensiunea Constantinescu

1) Zona geografica – Valea Lotrului

2) Localitatea: sat Valea Macesului, comunaVoineasa, judetul Valcea

3) Numele proprietarului pensiunii turistice – Constantinescu Nicu

4) Numele pensiunii „Constantinescu”

5) Adresa pensiunii si telefoane – sat Valea Macesului, comuna Voineasa, judetul Valcea, telefon 017787631; 0722894509

6) Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7, A,

7) Numele administratorului, in cazul in care acesta este altul decat proprietarul pensiunii Constantinescu Niculina

8) Numarul membrilor de familie: 2, din care 2 antrenati in activitatea pensiunii

9) Numarul persoanelor antrenate in lucru, 2 din care 2 membri de familie

10) Categoria de confort: 2 margarete

11) Tipul constructiei: cu etaj

12) Numarul locurilor de cazare: 8 locuri

13) Numarul camerelor oferite: 4 camere

14) Dotarile din pensiune:

a) Grupuri sanitare

b) Apa curenta calda si rece

c) TV

d) Telefon

e) Terase, balcon

f) Rau in apropiere

g) Loc de joaca amenajat, agrement, foisor

15) Salonul pentru micul dejun dispune de 3 mese si 12 locuri

Pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 7 euro/persoana, single 10 euro/persoana, mic dejun inclus

17) Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

18) Obiective turistice reprezentative

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului;

Ruinele castrului roman de la Copaceni-Racovita;

Ruinele castrului roman de la Caineni – Ponts Ventus

– Schitul Cornet – ctitorit la 1666;

– Biserica veche din satul Calinesti – 1778

– Biserica din satul Ploieni – 1785

– Biserica de lemn din Brezoi – 1789

– Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial situat in satul Calinesti

– Monumemntul Eroilor din Brezoi

– Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

– Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

– Pastravaria Bradisor

19) Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

Foto nr. 20 Pensiunea Constantinescu

m) Pensiunea „La Sandel”

1) Zona geografica – Valea Lotrului

2) Localitatea: Voineasa, strada I.G. Duca, nr 53

3) Numele proprietarului pensiunii turistice – Alexandru B

4) Numele pensiunii „La Sandel”

5) Adresa pensiunii si telefoane – comuna Voineasa, 0250.754.426

6) Caile de acces (DN, tren etc) D.N. 7A

7) Numele administratorului, in cazul in care acesta este altul decat proprietarul pensiunii – Zgripcea Elisabeta

8) Numarul membrilor de familie: 3, din care unul antrenati in activitatea pensiunii

9) Numarul persoanelor antrenate in lucru, 4 din care 2 membri de familie

10) Categoria de confort: 2 margarete

11) Tipul constructiei: cu etaj

12) Numarul locurilor de cazare: 6 locuri

13) Numarul camerelor oferite: 3 camere

14) Dotarile din pensiune:

Grupuri sanitare

Apa curenta calda si rece

Telefon

Terase, balcon

Rau in apropiere

Gradina, animale, parcare, bazin pastravi

15) Salonul pentru micul dejun dispune de 3 mese si 12 locuri

Pretul pentru Bed&Breakfast / persoana (in Euro si USD): in camera double – 7 euro/persoana, single 10 euro/persoana, mic dejun inclus

17) Facilitati oferite clientilor care au o durata a sejurului mai lunga de 3 zile:

18) Obiective turistice reprezentative

Obiective turistice antropice:

Ruinele turnului roman de la Gura Lotrului;

Ruinele castrului roman de la Copaceni-Racovita;

Ruinele castrului roman de la Caineni – Ponts Ventus

– Schitul Cornet – ctitorit la 1666;

– Biserica veche din satul Calinesti – 1778

– Biserica din satul Ploieni – 1785

– Biserica de lemn din Brezoi – 1789

– Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial situat in satul Calinesti

– Monumemntul Eroilor din Brezoi

– Bisericile de lemn din Malaia si Ciunget

– Lacurile de acumulare situate pe Olt si Lotru

– Pastravaria Bradisor

19) Alte obiective: Parcul Natural Cozia, Rezervatiile Calinesti-Betelul, Valea Doabra, Sterpul – Dealul Negru, Balindrut – Stricatu, Calcescu

5.4. Activitatea centrului de informare si asistenta in agroturism Brezoi

Centrul de informare si asistenta in agroturism s-a creat in cadrul proiectului „Lotru – pol turistic si cultural” Activitatea Centrului s-a concretizat in:

Identificarea proprietarilor de case, potentiali prestatori de servici dea agroturism existenti pe Valea Lotrului;

Identificarea persoanelor care doresc sa desfasoare o activitate in agroturism;

Studierea legislatiei in vigoare ce reglementeaza activitatea in agroturism;

Organizarea la sediul fundatiei C.D.L. Brezoi a unui curs de agroturism, curs sustinut de experti de la C.N.I.T. Bucuresti, si frecventat de viitori proprietari de structuri de primire;

Schimb de experienta cu pensiunile din zona Rucar-Bran;

Informarea proprietarilor despre conditiile necesare obtinerii acreditarii din partea Ministerului Turismului;

Inscrierea la un curs de ghizi de turism organizat de THR Bucuresti si sustinut la Brezoi, in vederea obtinerii atestatului de ghid national;

Infiintarea cu sprijinul Centrului Judetean Salvamont si al primariilor de pe Valea Lotrului a unei formatii locale Salvamont;

Editarea de pliante si vederi ce au ca tematica potentialul turistic al Lotrului si al zonei Lovistea;

Publicarea unor articole publicitare in revista „Romania Turistica”

Contactarea Asociatiei O.V.R. Reteaua Turistica in vederea unei colabarorari;

Marcarea traseelor turistice prevazute in proiect;

Organizarea la Voineasa a unui seminar cu tema „Valea Lotrului – o noua identitate prin agroturism”, unde sa fie invitati printre altii reprezentantii retelei „Bed&Breakfast” in vederea unei colaborari;

Participarea la toate actiunile organizate de catre Prefectura Valcea si Consiliul Judetean avand ca tematica turismul rural.

5.5. Trasee turistice pe Valea Lotrului

Brezoi – Vf. Turtudan (644 m), (3/4 ora); marcaj triunghi rosu;

Brezoi – Vf. Dobra – Vf Sulita (3 ore); marcaj triunghi rosu;

Brezoi – Valea Satului – Satana Tarsa – Saua Jilitei – M. Dosul Pamantului – Culmea Paraiului Cainelui – Olanesti (9-14 ore); marcaj cruce albastra;

Brezoi – Valea Satului – Stana Tarsa – Poiana lui Pavel – Valea Lotrisor – Motel Lotrisor (6-7 ore); marcaj punct rosu si banda albastra;

Brezoi – Culmea Vultureasa – Vf Vultureasa – Vf Naratu (4-5 ore); marcaj punct rosu;

Brezoi – Vasilatu – Valea Vasilatu – Vf Poiana Sulitei – Culmea Proieni – Vf Veveretu (1371 m) – Proieni (5-6 ore); marcaj triunghi galben si cruce rosie;

Brezoi – Valea Glodului (4-5 ore); marcaj triunghi galben;

Valea lui Stan – Plaiul lui Stan – Suhaiasa – Valea Sasa – Saliste (8-9 ore); marcaj banda rosie si triunghi rosu;

Valea lui Stan – Plaiul lui Stan – Vf Preota – Stana Zmeuretului (7-8 ore); marcaj banda rosie;

Stana Zmeuretului – Curmatura Zanoaga – Vf Valeanu – Curmatura Piatra Rosie – Vf Capatana – Saua Funcel – Vf Nedeia – Curmatura Oltetului (8-9 ore); marcaj banda rosie;

Gara Lotrului – Muchia Urzicii – Stana Rotunda – Vf Cozia – cabana Cozia (4,5 – 5 ore); marcaj banda albastra;

Malaia – Vf Zmeuretul, (durata 4-5 ore); marcaj banda albastra

Malaia – Valea Malaii – La Ezer – Vf Ursu; durata 5-6 ore; marcaj cruce rosie;

Malaia – Valea Malaii – Curmatura Ezerului – Valea Repedea – Ciunget, durata 3-4 ore; marcaj cruce rosie, triunghi albastru;

Malaia – Vf Pleasa – Vf Movilis ; durata 3 ore; marcaj triunghi galben;

Ciunget – Valea Latoritei – Lacul Petrimanu; durata 4-5 ore; marcaj banda albastra;

Ciunget – Valea Latoritei – Curmatura Gropita – Stana Groapa – Saua Funicel; durata 5-7 ore; marcaj punct galben;

Ciunget – Izvorul Mierlei – Piatra Tarnovului – Saua Gropita – Borogeana – Ciunget; durata 9-10 ore; marcaj punct rosu pana la Saua Gropita, apoi punct galben Saua Gropita – Borogeanu;

Ciunget – Valea Repedea – Curmatura Funicel; durata 4-5 ore; marcaj triunghi albastru;

Cabana Petrimanu – Curmatura Oltetului – Vf Papusa – Saua Urdele – Muntele Stefanu – Obarsia Lotrului; durata 11-13 ore; marcaj banda rosie, triunghi rosu;

Cabana Petrimanu – Curmatura Oltetului – Vf Papusa – Cabana Ranca; durata 4-5 ore; marcaj banda rosie, triunghi rosu;

Ciunget – Vanata – Vf Paraginosu – Vf Fratosteanu Mare – Plaiul Poienii – Voineasa; durata 9-11 ore; marcaj banda galbena, cruce rosie;

Ciunget – Saua Chica Lupului – Culmea Stevia – Plaiul Poienii Nopteasa – Vidra; durata 8-10 ore; marcaj triunghi albastru, banda galbena;

Voineasa – Paraul Cararii – Saua Chica Lupului – Ciunget; durata ½ ore; marcaj triunghi albastru;

Voineasa – Dealul Plaisor – Culmea Stevia – Pietrile Albe; durata ½ ore; marcaj cruce rosie pana la Culmea Stevia;

Voineasa – Cataractele Lotrului – Lacul; Balindru; durata 3-4 ore; nemarcat;

Voineasa – Valea Voinesita – Valea Jidoaia – Lacul Jidoaia; durata 3-4 ore; marcaj triunghi albastru (rar);

Voineasa – Casa de Vanatoare Dobrunu – varianta A: Voineasa – Vf Dalmele – Poiana Arsa – Casa de Vanatoare Dobrunu; durata 3-4- ore; marcaj cruce rosie; varianta B: Voineasa – Paraul Pietrii – Poiana Arsa – Casa de Vanatoare Dobrunu; durata 3 ore; marcaj banda galbena, cruce rosie; varianta C: Voineasa – Valea Lotrului – Gura Dobrunului – Casa de Vanatoare Dobrunu; durata 3-4 ore; marcaj triunghi rosu (de la Guara Dobrunului);

Voineasa – Gruiul Prejbutei – Vf Ciresu – Saua Chica Lupului – Voineasa; durata 4-5 ore; marcaj triunghi albastru de la Saua Chica Lupului;

Voineasa – Vf Galu – Vf Dalmele – Culmea Sascioarele – Voineasa; durata 3-4 ore; marcaj cruce rosie.

5.6. Posibilitati de dezvoltare si valorificare durabila a potentialului agroturistic al Vaii Lotrului

Valea Lotrului si satele limitrofe acesteia pot primi turistii atat in mod organizat in cadrul gospodariilor atestate in circuitul turismului rural, cat si in mod neorganizat, in locuintele altor localnici, dar care prezinta un grad de confort acceptabil.

Locuintele care pot fi omologate ca pensiuni turistice trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele atribute (Bran Florina – Turism Rural, Tribuna economica, 23-54, 1995):

Arhitectura originala si pitoreasaca a caselor;

Starea buna a cladirilor, de preferinta cu doua-trei nivele;

Curti ingrijite, cu ronduri de flori, gradina si pomi fructiferi;

Cladiri anexe pentru animale si hrana acestora (grajduri, fanete, cotete, magazii), separate si pozitionate in spatele cladirilor de locuit sau la o distanta care sa evite prezenta mirosurilor neplacute;

Prezenta in apropierea gospodariilor a livezilor cu pomi fructiferi (pruni, meri, peri etc);

Existenta in apropiere a gradinilor de zarzavat, care sa permita punerea la dispozitie a turistilor a legumelor proaspete;

Dotarea in mod obligatoriu cu grup sanitar, respectiv cu baie, dus si WC, dotate cu boilere electrice sau cu lemne, dar si cu WC de serviciu in curte;

Apa curenta in casa;

Canalizare proprie;

Posibilitatea ca bucataria si dotarile acesteia sa poata fi utilizate de turisti;

Dotarea bucatariilor cu aragaze cu gaz lichefiat (butelii);existenta bucatariilor de vara;

Dotarea camerelor care sunt puse la dispozitia turistilor cu televizor color, eventual cu videocasetofoane sau chiar cu instalatii care permit receptionarea emisiunilor TV transmise prin satelit;

Dotarea gospodariilor cu telefon;

Posibilitatea aprovizionarii cu alimente proaspete, ecologice, obtinute in propria gospodarie (lapte, branza, oua, smantana, unt).

Numarul locurilor de cazare in satele componente sunt apreciate la circa 83, existand gospodarii care ar putea caza 2,4,6 si chiar 14 turisti.

Gospodariile din zona pot primi turisti in tot cursul anului, afluenta cea mai mare fiind insa in cursul sezonului estival. Din pacate, numarul turistilor care sunt cazati in aceste gospodarii rurale este inca foarte redus si, ca urmare, veniturile obtinute din aceste activitati sunt destul de mici, desi potentialul zonei este extrem de generos.

Se apreciaza ca serviciile oferite sunt in general corespunzatoare, punandu-se la dispozitia turistilor lenjerie curata, mic dejun, pranz si cina (traditional sau la cererea clientului), cu produse proaspete, naturale.

In ceea ce priveste circulatia turistica pe Valea Lotrului (intre Obarsia Lotrului si Brezoi), aceasta poate fi estimata la circa 50 000 de turisti pe an dintre care, in cadrul pensiunilor existenmte actualmente in comuna Malaia si Voineasa au fost cazati la nivelul anului 2006 circa 14 000, fiind luati in calcul atat cei care practica turismul de tranzit (cu ocazia unor manifestari folclorice), cat si turismul de sejur.

Dezvoltarea integrata, echilibrata si durabila a spatiului de viata rural, incluzand si valorificarea resurselor turistice, presupune nu numai actul de constientizare a populatiei locale despre resursele naturale, culturale si sociale existente care pot contribui la dezvoltarea turismului rural ci, in egala masura, existenta informatiilor asupra potentialului participarii directe a populatiei in primirea turistilor, exprimata prin:

Ospitalitatea traditionala, spontana, la primirea turistilor;

Implicarea directa, prin integrare in programul colectiv de dezvoltare durabila;

Aportul fiecaruia care trebuie sa asigure produsul turistic solicitat, oefrind vizitatorilor, de fiecare data, satisfacerea cerintelor legate de gazduire, reconfortare, prin asigurarea unor activitati variate cu caracter recreativ.

Datorita cadrului natural deosebit, precum si a resurselor naturale existente in cadrul Vaii Lotrului, se poate practica permanent atat turismul de tranzit cat si cel de sejur.

Programele turistice pentru ambele forme de turism pot include vizitarea urmatoarelor obiective turistice:

Rezervatia naturala Valea Doabrei;

Complexul monahal de la Cozia;

Gospodariile in care se confectioneaza produse de atrizanat;

Valea Latoritei cu lacurile de acumulare Petrimanu si Galbenu;

Biserica de lemn din Proieni – monument istoric;

Manastirea Turnu;

Manastirea Stanisoara;

Cataractele Lotrului;

Tara Lovistei.

Pentru turismul de sejur pot fi prevazute programe mai ample care sa includa efectuarea unor excursii la obiective turistice interesante aflate la distante mai mari, pe traseele turistice clasice. Dintre acestea propunem:

Voineasa – Rm Valcea – Horezu – Costesti – Bistrita (100 km). Pe acest traseu se pot vizita o serie de obiective naturale si antropice din care amintim: Muzeul Trovantilor de la Costesti, Manastirea Bistrita, Manastirea Arnota, Cheile Bistritei, Pestera Liliecilor etc.

Voineasa – Rm Valcea – Horezu – Maldaresti, cu vizitarea Complexului muzeistic de la Maldaresti (Culele Greceanu si Duca).

Voineasa – Brezoi – Horezu – Olari – Romanii de Sus. Pot fi vizitate casele renumitilor mesteri ceramisti din satul Olari (Vicsoreanu, Ogrezeanu, Mischiu), atelierul mesterului Marin Brutaru (sculptor), Manastirea Horezu, Schitul Sfintii Apostoli, Schitul Sfantul Stefan etc.

Voineasa – Rm Valcea – Horezu – Tanasesti – Balanesti. La Tanasesti se poate vizita atelierul mensterului lemnar Dumitru Palos, creator de plosti si viori, iar la Balanesti biserica veche, valoros monument istoric.

Voineasa – Vidra – Obarsia Lotrului. Traseul cuprinde obiective turistice naturale, antropice, folclorice si etnografice. Se poate vizita muzeul satesc care cuprinde obiecte de arta populara specifice satelor de pe Valea Otasaului.

Avand in vedere apropierea Vaii Lotrului de Muntii Capatanii, se pot prevedea programe deosebit de atractive in zona montana. Dintre traseele ce pot fi abordate de catre turisti, ami ale in sezonul estival mentionam:

Excursie pe Valea Lotrului – Cataractele Lotrului – Barajul Vidra – statiunea Vidra – Obarsia Lotrului – lacul glaciar Galcescu;

Excursie pe Valea Manaileasa – curmatura Vidrutei – varful Fratosteanu – varful Pietrele;

Drumetii in amonte pe raul Latorita pana la lacurile Petrimanu si Galbenu;

Drumetii in imprejurimile satelor Malaia, Ciunget si Voineasa, cu vizitarea stanelor;

Vizitarea stanelor de pe versantul estic al Muntilor Capatanii: Zmeuret – Zanoaga – Valeanu – Groapa Malaii – Ursu – Darjala – Capatana, cu coborare pe Valea Repedea;

Ca programe cu caracter sportiv pot fi organizate:

Pescuit de pastravi in raurile Lotru si Latorita

Partide de vanatoare pe versantii muntilor din apropiere

Organizarea unor competitii sportive de volei, fotbal pe stadionul din localitate.

5.7. Modalitati de promovare a turismului rural de pe Valea Lotrului pe piata internationala

Valorificarea patrimoniului agroturistic al Vaii Lotrului si a zonei inconjuratoare se poate face prin activitati turistice cu caracter diversificat, la diferite niveluri, individuale sau colective, cu responsabilitate publica sau privata, urmarindu-se nu numai obtinerea unor beneficii materiale ci si evitarea denaturarii autenticitatii elementelor cu caracter turistic din zona.

Activitatea de promovare a satului turistic consta in transmiterea pe diferite cai a unor mesaje si informatii menite sa-i informeze si sa-i sensibilizeze pe operatorii de turism precum si pe turistii potentiali asupra caracteristicilor produsului turistic si asupra elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializare, cu scopul de a provoca modificari pozitive in mentalitatea si obieciurile turistilor.

Trebuie sa recunoastem insa ca pana in prezent promovarea turismului rural s-a facut intr-o mica masura, si aceatsa pentru ca promovarea serviciilor turistice din spatiul rural este inca foarte greu de realizat, indiferent daca este vorba de publicitatea facuta la radio sau televiziune.

Pornind de la patrimoniul turistic valoros al localitatilor, pentru ca satele turistice din zona studiata sa fie cunoscut si solicitat de catre turisti, trebuie elaborate programe de promovare atragatoare.

In conformitate cu tendintele inregistrate pe plan international in domeniul publicitatii turistice, campania publicitara a satelor turistice lotrene se va orienta spre anumite piete care pot fi structurate pe anumite segmente de clientela:

Continutul publicitar al brosurilor si pliantelor va urmari sa scoata an evidenta frumusetea peisajelor, atat zona montana cat si din cea subacvatica aflata in apropiere, precum si posibilitatile de vizitare a acestora. De asemenea, acestea trebuie sa prezinte infrastructura turistica, respectiv, confortul gospodariilor rustice, posibilitatile de tratament cu caracter naturist, bazele de agrement si divertisment. Aceste date vizeaza turisti potentiali si pentru acestia vor fi vizati in special factorii emotivi, care sunt considerati determinanti din punct de vedere al clientelei potentiale.

Avand in vedere importanta deosebita a publicitatii si cresterea cheltuielilor destinate acestor actiuni, ar fi extrem de utila prezentarea pe pietele internationale a ofertei turistice a comunelor Malaia, Ciunget si Voineasa. De asemenea, in favoarea promovarii turismului rural in zona, ambasadele romanesti din diferite capitale ale lumii ar putea deschide periodic saloane de prezentare a satelor turistice mentionate si oferta turistica a acesteia.

O alta modalitate eficienta de promovare a turiamului rural de pe Valea

Lotrului ar fi prezenta permanenta la toate targurile de profil care au loc anual atat in tara cat si in strainatate.

O strategie eficienta pentru prestatorii de turism ar fi promovarea ofertei turistice cu ajutorul relatiilor publice, fapt care presupune invitarea cu regularitate a unor personalitati din lumea medicala, ziaristi, agenti de turism etc., care ar putea face o propaganda eficienta pe o scara larga. Tot in aceasta idee, se pot organiza conferinte de presa urmate de vizionari de filme documentare.

Pentru promovarea produsului turistic rural al Vaii Lotrului se poate apela la serviciile touroperatorilor, care se vor adresa secmentului de varsta a treia prin programe atragatoare, lejere, odihnitoare, de plimbare si relaxare, vizitarea lacaselor de cult din apropiere. In acest sens, ar putea fi luate in consideratie categoriile de turisti straini apreciati a fi mai deschisi catre turismul rural. Este vorba in special de turisti din Germania, Austria, Italia, Elvetia, Franta, dar si din tarile invecinate cum ar fi Jugoslavia, Polonia, Cehia, Ukraina, care, pe de o parte, sunt dornici de a calatori, iar pe de alta parte nu-si pot permite sa fie cazati la hotelurile mai scumpe

Organizarea de festivaluri, concursuri sau alte evenimente folclorice. Festivalul de folclor „Cantecele Oltului „care are loc anual in luna iunie ar putea atrage un numar foarte mare de turisti straini, dornici sa ia contact cu o arta autentica, putin alterata, specifica de altfel doar acestei localitati (este vorba de folclorul ciobanesc intalnit in Marginimea Sibiului de unde se si trage).

Prezentarea ofertei turistice in paginile Internetului. Pentru ca satele turistice de pe pitoreasca Vale a Lotrului sa devina cunoscute si cautate de catre turisti, compartimentul de marketing al operatorilor care trebuie sa existe in zona, trebuie sa inceapa initierea unor companii de promovare a imaginii pe scenarii alese cu multa atentie. Pornind de la ideea binecunoscuta ca „imaginea vinde marfa” trebuie creat un portret atragator al zonei, care va fi apoi lansat pe piata. Mesajele transmise vor avea valoare numai daca sunt decupate din realitatea lumii inconjuratoare, apropiate de valorile publicului vizat.trebuie bine consolidate companiile de relatii publice, care pot sprijini companiile publicitare si le dau credibilitate in ochii turistilor.

Pentru turistii de varsta medie si tineri, se pot utiliza tehnici specifice de propaganda si publicitate turistica pe suporti publicitari:

Brosuri si pliante cu aspecte si informatii in doua- trei limbi de circulatie internationala, care sa prezinte satele turistice realizate color;

Anunturi, reportaje, articole in presa, sporturi publicitare la radio, televiziune;

Expedierea unor brosuri sau cataloage de catre firmele touroperatoare unor lideri de sindicat, de opinie sau chiar direct in cutiile postale ale cetatenilor;

Organizarea unor cocteil-uri de presa, a unor dezbateri in diferite orase care urmeaza sa fie prospectate, cu invitarea profesionistilor sau a reprezentantilor turismului social.

Considerata a fi una dintre cele mai importante metode de promovare, brosura motizationala are scopul de a stimula interesul turistilor potentiali de a petrece vacantele in gosposariile taranesti.imaginile pot fi insotite de descrierea frumusetilor naturale, a peisajelor, a activitatilor ce se pot desfasura in cadrul gospodariilor. Brosura poate cuprinde informatii despre o comunitate sau, atunci cand exista posibilitati, ea se poate concepe chiar la nivelul fiecarei gospodarii. Aceste brosuri pot fi distribuite in cadrul unor targuri sau prin intermediul unor agentii specializate.

Dupa stabilirea modalitatilor de promovare si publicitate se alege mesajul, care poate fi realizat in mai multe maniere de executie:

O scena din viata de familie, in cadrul unei excursii in satul turistic vizat, sau mai multe persoane prezente intr-o activitate turistica;

Crearea unei stari de spirit evocatoare, cum ar fi peisajul, imagini dintr-un sat turistic, activitati specifice, cu ajutorul sugestiei, a unei muzici adecvate, in functie de varsta turistilor;

Personalitate-simbol, respectiv crearea unui personaj care sa intruchipeze produsul.

CONCLUZII

Agroturismul este o forma de turism care se dezvolta pe Valea Lotrului cu oarecare greutate si inatrziere, aflanduse cu mult sub potentialul de valorificare. Aflat inca in faza incipienta datorita unei promovaroi insuficiente, desi sunt autorizate numeroase pensiuni agroturistice, agroturismul reprezinta o alternativa eficienta de punere in valoare a potentialului natural si antropic al vaii Lotrului, pe de o parte, iar pe de alta parte, de a oferi celor care investesc in „turismul verde” posibilitatea obtinerii unor profituri suplimentare.

Deci, prin agroturism se poate castiga bine, atat din punct de vedere financiar, cat si in domeniul relatiilor cu oamenii, cu o singura conditie – sa existe initiativa si strategii coerente pe plan local.

Se poate spune ca:

Elementele cadrului natural sunt favorabile dezvoltarii agroturismului in zona;

Ezista un potential turistic natural cat si antropic deosebit de mare pentru dezvoltarea agroturismului in zona Vaii Lotrului;

Exista toate premisele ca pe viitor turismul sa devina o sursa de venituri importanta pentru populatia locala;

Printre propunerile ce urmaresc dezvoltarea agroturismului se numara:

Crearea unor pliante cu prezentarea unor aspecte turistice din zona, (imagini cu locurile interesante pentru atractia turistica, cum ar fi de exemplu lacul de acumulare Bradisor, pensiunile turistice, diferite peisaje atractive), cu scopul de a prezenta turistului cele mai importante si impresionante obiective de interes turistic, pentru a-si crea o imagine depsre minunata zona a Vaii Lotrului.

Realizarea unei harti turistice cu localitatile din Valea Lotrului si traseele turistice corecte astfel incat turistul sa poata vizita zona, nu numai insotit ci si singur.

Marcarea unor trasee unde pot fi incluse si stani. Este foarte necesar sa se cunoasca faptul ca drumurile forestiere sunt si „drumuri ale ciobanilor”, ducand asadar la stane.

Popularizarea mai intensa a zonei montane prin instalarea de panouri turistice in localitati. Cu siguranta ii va fi mult mai usor turistului sa se aventureze intr-un anume loc din zona cunoscand traseul turistic care este cel mai important, dar si pericolelor la care se expune daca doreste sa ajunga pe varful muntelui.

Cunoasterea traseelor turistice de catre persoanele care au pensiuni turistice.

Transformasrea treptata a mentalitatii localnicilor, care sa promoveze un turism civilizat.

Prezentarea unor oferte turistice prin programe zilnice, atragatoare.

Pregatirea unor locuri special amenajate, cu expozitii avand obiecte secifice zonei. Ar fi bine sa existe un muzeu al satului unde sa fie expuse obiecte legate de pastorit sau pescuit.

Organizarea unor puncte turistice importante, prin pregatirea unor stani cvare sunt slab dezvoltate, pentru a deveni stani turistice (de exemplu Stana lui Ganea).

Formarea unor ghizi locali, fie elevi, fie persoane din localitati care sa-i ajute si sa-i insoteasca pe turisti. Aici rolul cel mai important il are scoala.

Crearea unor pensiuni turistice, cu adevarat „agroturistice”: cu mobilier rustic, activitati agricole langa pensiuni etc.

Pentru a capata experienta in agroturism ar fi indicat sa se organizeze intalniri intre locuitorii de pe Valea Lotrului si cei din alte zone dezvoltate, cum ar fi de exemplu cei din culoarul Rucar-Bran.

BIBLIOGRAFIE

Bran Florina, Istrate I. si colab – Turismul rural, Tribuna Economica, nr 23-24, 1995

Bran Florina Dinu M., Tamara Simon – Turismul rural. Modelul European, Editura Economica, Bucuresti, 1994

Badea L, Rusenescu C – Judetul Valcea, Editura Academiei, Bucuresti 1970

Capatana N – Turismul rural in regiunea Subcarpatilor Getici, Bucurestri 2003

Cocean P – Geografia Turismului Romanesc – Universitatea Ecologica, Deva, 1998

Conea I – Tara Lovistei, BS Geografie, Bucuresti 1934

Dinu Mihaela – Subcarpatii dintre Topolov si Bistrita, Editura Universitatii, Bucuresti 2003

Diaconu Mihaela – Management, Marketing in turism, Ind. Economica, Braila 1998

Dumitrescu D –Resursele turistice ale judetului Valcea, Editura Conphys, Ramnicu Valcea, 2004

Erdeli G, Istrate I – Amenajari turistice, Editura Universitatii, Bucuresti 1996

Glavan V – Agroturismul, factor determinant in dezvoltarea socio-economica a satului romanesc, Revista Romana de Turism, 1995

Glavan V – Geografia Turismului in Romania, Editura Eden

Mitrache St – Agroturism si turism rural, Edituta Fax Press, 1996

Ploaie Gh – Valea Lotrului, Editura Sport-Turism, Bucuresti 1983

Popescu Cecilia si colaboratori – Tehnici promotionale, Editura Metropol, Bucuresti 1994

Stancu E – Serviciul Rural in zona montana, D.G.A.I.A. Valcea

Tamas C, Tudor G – Valcea Turistica, Editura Comphis, Ramnicu Valcea, 1999

Tigu Gabriela – Turism Montan, Editura Uranus, Bucuresti 2001

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Agentia Nationala a Zonei Montane, Asociatia Natinala pentru Dezvoltarea Rurala – Montana „ROMONTANA” – Carpatii Romaniei, Dezvoltare durabila, Bucuresti, 29-30 aprilie 2001

Federatia Romana pentru Dezvoltare Montana – Punerea in valoare a unor zone cu potential turistic din Romania, din perspectiva dezvolatrii unor programe specifice de dotari turistice, Bucuresti, 1992

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Potentialul Turismului Rural pe Valea Lotrului (ID: 168429)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Potentialul Turismului Rural pe Valea Lotrului

Copyright Notice

Turismul Rural In Franta Regiunea Auvergne

. Agentia DE Turism

Valorificarea Potentialului Turistic In Micile Statiuni Balneoclimaterice Baile Calacea

Promovarea Turismului In Zona Ramnicu Valcea

Studiul Cererii de Turism In Zona Muntiilor Semenic

Restaurant de la Conceptie Pana la Deschidere

Copyright Notice

Similar Posts