Potentialul de Dezvoltare Sociala Si Economica a Orasului Gataia In Activitatile de Predare, Invatare Si Evaluare

Lucrarea ”Potențialul de dezvoltare socială și economică a orașului Gătaia în activitățile de predare, învățare și evaluare” este structurată pe două mari secțiuni: prima parte, cea științifică, în care este prezentat cadrul natural, social și economic al orașului Gătaia, și a doua parte, cea metodică, în care sunt prezentate elemente legate de proiectarea demersului didactic, precum și principalele metode și tipuri de evaluare a rezultatelor școlare la disciplina geografie.

În capitolul 1 sunt prezentate principalele ipoteze și metode de cercetare utilizate in realizarea acestei lucrări metodico-științifice.

În capitolul 2 sunt analizate elementele cadrului natural al orașului Gătaia-poziția geografică,relieful,clima,apele,învelișul biopedogeografic – ca factori care condiționează dezvoltarea socială și economică a acestui oraș.

În capitolul 3 este prezentată o scurtă evoluție istorică a orașului Gătaia, dar și câteva elemente de toponimie geografică.

În capitolul 4 se analizează rolul componentei demografice în procesul de susținere a orașului Gătaia ca pol de dezvoltare locală. Pe segmentul de evoluție numerică a populației, potențialele riscuri care si-ar putea face simțite efectele ar fi cele legate de diminuarea numărului de locuitori.Riscurile potențiale ale evoluției indicatorilor mișcării naturale și migratorii a populației sunt în bună măsură analoage celor amintite în legătură cu evoluția numărului, cu sublinierea că pentru a preveni dezechilibrul între grupele majore de vârstă, elementul esențial al cărui mod de manifestare ar fi de urmărit este cel al natalității care a ajuns să înregistreze valori destul de reduse pentru asigurarea în viitor a unor structuri demografice armonioase.

În capitolul 5 sunt prezentate atât planul de organizare al orașului Gătaia, cât și structura funcțională a spațiului urban.

În capitolul 6 se analizează potențialul de dezvoltare economică al orașului, fiind prezentate: trecutul economic al localității,activitățile agricole și industriale actuale, dar și viața culturală, educațională și medicală a orașului Gătaia. De asemenea este analizat potențialul turistic al localității și sunt prezentate principalele obiective turistice.

În capitolul 7 este realizată analiza S.W.O.T. a orașului Gătaia prin care sunt evidențiate atât punctele tari și oportunitățile localității-poziția geografică, cadrul natural favorabil,existența unor resurse naturale, potențial turistic, dar și punctele slabe și amenințările cu care se confruntă localitatea-slaba dezvoltare a sectorului industrial, a turismului, zonă cu risc de inundații.

În capitolele 8,9 și 10 este prezentată partea metodică a lucrării în care se analizează proiectarea demersului didactic cu delimitări conceptuale și cu algoritmul proiectării, venind în sprijinul celor prezentate cu un model de proiect de lecție.

Partea metodică a lucrării este axată pe analiza unor metode și tehnici moderne de învățământ: brainstorming-ul, starbusting,tehnica 6/3/5, metoda Philips 6/6,SINELG, mozaicul,cubul,metoda R.A.I.,ciorchinele, iar pentru exemplificare sunt prezentate modele de proiecte de lecție.

Această parte a lucrării se încheie cu un capitol adresat evaluării rezultatelor învățării la geografie.Aici sunt prezentate etapele procesului de evaluare,funcțiile evaluării,tipuri și forme de evaluare,metode, tehnici și instrumente de evaluare.

Ultimul capitol al lucrării, capitolul 11, prezintă modul în care poate fi valorificat conținutul acestei lucrări în cadrul lecțiilor de geografie.

Adresez pe această cale mulțumiri pentru sprijinul acordat Primăriei Gătaia, Direcției Regionale de Statistică Timiș și,nu în ultimul rând,domnului profesor coordonator Crețan Remus.

Cuprins

1.Metodologia cercetării

1.1.Ipoteze de lucru

1.2.Metodele de lucru

2.Cadrul fizico-geografic al orașului Gătaia

2.1.Poziție geografică și limite

2.2.Evoluția paleogeografică și structura geologică

2.3.Relieful

2.4.Clima

2.5.Apele

2.6.Vegetația

2.7.Fauna

2.8.Solurile

3.Geografie istorică și toponimie geografică

4.Populația

4.1.Evoluția numerică a populației și repartiția teritorială

4.2.Dinamica populației

4.2.1.Mișcarea naturală

4.2.1.1.Natalitatea

4.2.1.2.Mortalitatea

4.2.1.3.Bilanțul natural

4.2.2.Mobilitatea teritorială a populației

4.2.2.1.Mișcarea migratorie a populației

4.2.2.2.Bilanțul migratoriu

4.2.3.Bilanțul total al populației

4.3.Structura demografică

4.3.1.Structura etnică

4.3.2.Structura confesională

4.3.3.Structura populației pe grupe de vârstă și pe sexe

4.3.4.Structura socio-economică a populației

5.Organizarea spațiului urban și planul orașului Gătaia

6.Activitățile economice

6.1.Trecutul economic al orașului

6.2.Prezent și perspective

6.3.Agricultura

6.4.Activitățile industriale

6.5.Activitatea comercială

6.6.Educație și cultură

6.7.Viața medicală

6.8.Turismul

7.Analiza S.W.O.T. a orașului Gătaia

7.1.Delimitare conceptuală

7.2.Analiza S.W.O.T. a orașului Gătaia

7.3.Chorema orașului Gătaia

8.Proiectarea demersului didactic

8.1.Delimitări conceptuale

8.2.Algoritmul proiectării didactice

8.3.Proiectarea unei lecții

8.3.1.Etapele proiectării unei lecții

8.3.2.Momentele unei lecții

8.3.3.Avantaje și limite

8.3.4.Tipuri fundamentale de lecții de geografie

9.Strategii și metode didactice utilizate în activități cu conținut geografic

9.1.Delimitări conceptuale

9.2.Clasificarea și funcțiile metodelor didactice

9.3.Metode și tehnici moderne de învățământ

9.3.1.Brainstorming-ul

9.3.2.Starbusting(Explozia stelară)

9.3.3.Tehnica 6//3/5

9.3.4.Metoda Philips 6/6

9.3.5.SINELG

9.3.6.Mozaicul

9.3.7.Metoda cubului

9.3.8.Metoda R.A.I.

9.3.9.Metoda ciorchinelui

10.Evaluarea rezultatelor învățării la geografie

10.1.Evaluarea-o componentă a procesului de învățământ

10.2.Etapele procesului de evaluare

10.3.Funcțiile evaluării

10.4.Tipuri și forme de evaluare

10.5.Metode, tehnici și instrumente de evaluare

11.Valorificarea conținutului lucrării în cadrul lecțiilor de geografie

1.Metodologia cercetării

1.1.Ipoteze de lucru

Realizarea unui studiu care să reliefeze statutul orașelor mici s-a născut din rațiuni care țin de o oarecare subreprezentare a cercetărilor și a studiilor privind orașele mici în literatura de specialitate.Se evidențiază creșterea interesului de analiză a orașelor mici în condițiile în care acestea pot deveni atractive, creând totodată oportunitatea încurajării și diversificării economiei rurale(Errington and Courtney, 2000).Ideea că orașele mici pot deveni poli de atracție pentru spațiul rural din apropiere reprezintă un element extrem de important în promovarea dezvoltării economice și sociale echilibrată teritorial.

Lucrarea de față își propune să studieze rolul și funcțiile pe care Gătaia, un oraș mic, le poate îndeplini pentru atenuarea disparităților la nivel intraregional și promovarea unei dezvoltări echilibrate teritorial.În ”competiția”dată între orașe,orașele mici par a pierde din importanță și a fi condamnate la recesiune și declin datorită fenomenului globalizării economice, creșterea discrepanțelor de dezvoltare economică și socială dintre diverse regiuni, precum și la nivel intraregional și concentrarea populației și activităților în marile centre urbane.

De asemenea, acest studiu își propune analiza relației orașului Gătaia cu mediul rural adiacent, aflat sub subordonarea acestuia,exercitată prin capacitățile administrative și economice pe care le deține și urmărește:

-să evidențieze factorii care contribuie la dezvoltarea orașului Gătaia;

Capacitatea orașului Gătaia de a se dezvolta depinde și este influențată atât de factori endogeni cât și exogeni.Așadar, creșterea economică este influențată de traseul economic al regiunii din care face parte, de sistemele urbane din apropiere, de atractivitatea regională și de potențialul de dezvoltare a zonei sale rurale de influență.Însă, în vederea unei dezvoltări durabile, este necesară concentrarea pe capacitatea locală:localizare,dotare infrastructurală, resurse naturale,resurse umane.

-să identifice rolul și principalele funcții pe care Gătaia le exercită în plan local;

Pornindu-se de la rezultatele unor studii de analiză regională în care rolul major în dezvoltarea regională este atribuit orașelor mari,nu este de neglijat rolul orașelor mici în promovarea unei dezvoltări echilibrate,îndeosebi prin rolul lor de verigă de legătură între marile orașe și spațiul rural.

-identificarea și evidențierea perspectivelor de dezvoltare ale orașului Gătaia;

Prin această lucrare se încearcă sprijinirea orașelor mici în exercitarea rolului de pol de dezvoltare locală, în vederea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, reducerea disparităților regionale,medierea discrepanțelor urban-rural și creșterea coeziunii teritoriale.

-introducerea și prezentarea,în cadrul lecțiilor de geografie,a unor elemente caracteristice orizontului local;

Prin reforma învățământului s-a realizat trecerea de la geografia de tip descriptiv spre un demers de învățare ce încurajează înțelegerea importanței geografiei pentru viața cotidiană a elevului.Astfel geografia a devenit știința care trebuie să trezească interesul pentru cunoașterea activă, directă a proceselor și fenomenelor geografice din orizontul local,să dezvolte curiozitatea și spiritul de investigație al elevilor.

2.2.Metodele de cercetare

Prezentul studiu propune un demers geografic integrat ce necesită utilizarea unui spectru larg de metode și tehnici de cercetare, tradiționale și de ultimă oră,reunite pentru satisfacerea obiectivelor acestei teme de cercetare:analiza potențialului de dezvoltare socială și economică a orașului Gătaia, precum și integrarea acestei teme în cadrul lecțiilor de geografie.

Sub aspect metodologic, această lucrare a presupus utilizarea unor metode de analiză geografică, pornindu-se de la consultarea lucrărilor științifice legate de arealul studiat, analiza hărților topografice, analiza datelor meteorologice,hidrologice,biopedogeografice. În ceea ce privește analiza variabilelor demografice și socio-economice s-a utilizat baza de date statistice provenite de la recensămintele și rapoartele oficiale de la nivel local și județean.Prelucrarea datelor în materiale grafice și cartografice s-au efectuat cu ajutorul programelor Excel din pachetul Microsoft Office.

O altă metodă utilizată în prezentarea indicatorilor demografici a fost metoda comparativă, valorile indicatorilor orașului Gătaia fiind confruntate cu valorile indicatorilor de la nivel regional(județean).

Metoda cartografică este folosită în această lucrare în prezentarea aspectelor cadrului natural al orașului Gătaia, dar și în analiza organizării spațiului și a structurii funcționale a orașului.De asemenea, în prezentarea cadrului natural a fost utilizată și metoda observației.

În prezentarea evoluției istorice a orașului Gătaia a fost utilizată metoda istorică.

2.Cadrul fizico-geografic al orașului Gătaia

2.1.Poziție geografică si limite

Orașul Gătaia este situat în partea de sud a județului Timiș, având următoarele coordonate:45⁰ 22′ latitudine nordică și 21⁰ 25′ longitudine estică. Se întinde pe ambele maluri ale râului Bârzava și cuprinde următoarele localități: Gătaia, Sculia,Șemlacu Mic, Șemlacu Mare, Butin și Percosova.

Orașul Gătaia este conexat la infrastructura națională prin calea ferată Timișoara-Reșița și drumul județean D.N.58 care leagă aceleași municipii. Se află la o distanță de 52km de Timișoara și 47km de Reșița, întinzându-se pe o suprafață de 16.000ha, din care doar 7.370ha aparțin orașului propriu-zis.

Localitățile vecine care delimitează orașul Gătaia sunt:

-nord:comuna Tormac și comuna Voiteg;

-sud:comuna Moravița și comuna Jamu-Mare;

-vest:comuna Denta;

-est:județul Caraș-Severin(comuna Berzovia și comuna Măureni).(vezi fig.1)

Așezarea geografică a orașului Gătaia oferă posibilități optime pentru dezvoltarea economica si popularea intensă și, încă din cele mai vechi timpuri , a acestei localități. Poziția orașului este avantajată și de faptul că se găsește la distanță aproximativ egală de municipiul Timișoara și de municipiul Reșița, două centre economice importate în partea de sud-vest a țării.

Fig.1.Încadrarea orașului Gătaia în județul Timiș

2.2.Evoluția paleogeografică și structura geologică

Teritoriul orașului Gătaia este așezat în Câmpia de Vest(Câmpia Bârzavei), în zona de divagare a râului Bârzava și a afluenților lui.

Trecutul geologic al Câmpiei de Vest nu este prea îndepărtat. Fundamentul este format dintr-un extins bloc cristalin peste care s-au depus treptat depozite de aluviuni de vârstă terțiară și cuaternară,care au fost acoperite în perioadele glaciare și interglaciare cu depozite de loess și nisip.

Evoluția paleogeografică începe din neogenul superior când mișcările tectonice individualizează domeniul acvatic, transformându-l într-un lac interior. Lacul Panonic nu mai are nici o legătură cu Oceanul Planetar, iar începând cu levantinul descrește, devenind din ce în ce mai mic. Pe fundul lacului se depune un strat gros de sedimente aduse de râurile ce izvorau din munți (nisipuri,pietrișuri, mâluri).

În pleistocen domeniul lacustru levantin descrește, transformându-se într-o întinsă mlaștină. Râurile aluvionează umplând Depresiunea Panonică. Prin mișcările orogenetice cuaternare(valahă și pasadenă), ciclul de eroziune se reînnoiește, fapt ce conduce la amplificarea acțiunii erozive. Formațiunile diluviale sunt alcătuite din: argile galbene, loess, nisipuri, argile galbene sau roșcate care conțin concrețiuni manganoase din valea râului Bârzava.

Scufundarea bazinului și umplerea lui cu aluviuni continuă în holocen. Sculptarea reliefului a continuat pana astăzi prin procese de erodare și aluvionare,fărâmițând terasa și lunca Bârzavei.

Sondajele efectuate în aceste părți au străbătut pe rând: cuaternarul, panonianul, tortonianul, iar straturile s-au dovedit a fi necutate . Depozitele sunt, în general, alcătuite din argile ,calcare,conglomerate,gresii și, în unele locuri, apar și concrețiuni marnoase.

În partea de sud a orașului Gătaia se găsește Dealul Șumigu alcătuit din formațiuni ale neogenului superior. Șumigul este un con de bazalt ridicat la o înălțime de peste 200 m, iar prezența acestuia denotă că în această perioadă au avut loc mișcări de orogen însoțite de erupții vulcanice.(Tomescu,1972).

2.3.Relieful

Teritoriul orașului Gătaia este situat în marea unitate fizico-geografică a Câmpiei Tisei, în partea sa marginal-estică, aceasta fiind formată din trepte înalte ale câmpiei.Ea este formată din conuri de dejecție ce se pierd într-o câmpie plană,de divagare cu văi înmlăștinite,cu crovuri ce variază între 80m și 100m, cu o fragmentare mică a reliefului, unde rețeaua hidrografică are un caracter divagant, cu albii majore slab dezvoltate ce generează inundații și produc înmlăștinirea suprafețelor interfluviale.

Teritoriul orașului Gătaia este format din cinci unități geomorfologice distincte:

a)Câmpia piemontană

Acest sector de câmpie de pe teritoriul localității Gătaia face parte din ultima treaptă a piemontului care mărginește spre vest sectorul Munților Banatului și ocupă parte de nord-vest a teritoriului. Apare ca un șes slab ondulat, cu o înclinare generală de la est la vest și o foarte slabă înclinare de la nord la sud. Prezintă ondulări slabe reprezentate de mameloane și grinduri fragmentate de văi destul de adânci,dar înguste. În general, văile au o orientare est-vest și s-au format datorită eroziunii apelor de precipitații ce se scurgeau din partea de vest a teritoriului spre zonele mai joase. Câmpia prezintă ușoare înclinații către aceste văi sau către râul Bârzava. Trecerea spre lunca Bârzavei se face prin versanți scurți cu înclinații de 5⁰-20⁰.

b)Câmpia de cuestă

Reprezintă a doua unitate geomorfologică a teritoriului care se întinde spre vest de câmpia piemontană. Este un șes slab ondulat având,față de luncă, o denivelare de circa 1-1,5m cu o orientare generală est-vest.

c)Lunca Bârzavei

Această unitate reprezintă cea mai joasă treaptă geomorfologică. Este, în general, plană, fiind brăzdată de numeroase văi seci care au apă doar în timpul precipitațiilor abundente sau în cazul topirii zăpezilor. În partea de est a acestei unități se găsesc mameloane ce reprezintă resturi de terasă sparte de ape, cărora li se adaugă și câteva grinduri.(Foto 1).

Foto 1. Lunca Bârzavei

d)Câmpia Moraviței

Reprezintă partea sudică a teritoriului orașului Gătaia. Câmpia s-a format în urma acțiunii apelor dintr-o generație mai nouă de văi care își au obârșia înăuntru sau la poalele dealurilor piemontane de lângă Munții Banatului. Aceste văi au creat, între valea largă a râului Bârzava și mica depresiune de contact de lângă culmea Vârșețului, un câmp tăiat de numeroase văi radiare , relativ adânci și largi. Regiunea se află cu peste 20 metri mai jos decât nivelul câmpului subcolinar. Acest câmp înalt are o ușoară înclinare către Câmpia Joasă a Moraviței. Albiile minore ale pârâurilor Moravița și Crivaia sunt adânc sculptate, încât inundațiile se produc foarte rar.(Bizerea, 1971).

e)Măgura vulcanică Șumig

Reprezintă o unitate geomorfologică aparte fiind formată din bazalte și amplasată în partea de sud a teritoriului orașului Gătaia, lângă Șemlacu Mare, cu înălțimea de peste 200m.

Măgura vulcanică Șumig este indiciul unei dislocări locale care mărginește, spre nord, sub forma unei coline înalte, bazinul văii râului Moravița, dând naștere unei forme joase depresionare – Depresiunea Șemlacului(Ardelean,1979).

2.4.Clima

Clima orașului Gătaia este temperat-continentală moderată, cu caracter intermediar între cel piemontan la est și cel de stepă la vest, fiind rezultatul întrepătrunderii mai multor tipuri climatice:continental, mediteranean, temperat-oceanic.

Clima acestui teritoriu se caracterizează prin ierni relativ blânde, veri lungi și călduroase, primăveri și toamne scurte și cu treceri repezi de la anotimpul cald la cel rece și invers.

Influențele cele mai intense asupra acestui tip de climat sunt exercitate de curentul dinamic al Azorelor care determină o îndulcire a climei, simțindu-se mai ales iarna și de cel siberian care are o influență mai redusă. Când influența acestuia din urmă este mai mare determină ierni geroase și cu zăpadă abundentă.

Condițiile climatice au un rol deosebit de important în economia orașului Gătaia, ținând cont de faptul că principala ocupație a locuitorilor este agricultura. Acestea oferă condiții favorabile culturii plantelor și creșterii animalelor.(Tomescu,1972).

a)Temperatura aerului

Temperatura medie anuală înregistrată la stația meteorologică Timișoara este de 10,6⁰C. Pe teritoriul orașului Gătaia, temperatura medie anuală este mai redusă datorită influenței zonei piemontane. Din analiza mediilor lunare rezultă că, între luna cu temperatura cea mai ridicată(iulie cu 23,6⁰C) și luna cu temperatura cea mai scăzută(ianuarie cu -1,7⁰C) există o amplitudine de 25,3⁰C.( tabelul nr.1 și fig.2).

Tabelul nr. 1.Temperatura medie lunară și anuală-2006(după Anuarul statistic al României,2007)

Fig.2. Variația temperaturii medii lunare-2006(după Anuarul statistic al României,2007)

b)Precipitațiile

Din datele furnizate de stația meteorologică Timișoara rezultă că media anuală a precipitațiilor se înscrie între valori de 550mm-600mm.Din variația pe anotimpuri rezultă că cele mai multe precipitații cad vara, apoi primăvara,toamna, iar cele mai puține , iarna. În iulie și august cade cantitatea cea mai mare de precipitații în 24 de ore.(tabelul nr.2 și fig.3)

Tabelul nr.2.Precipitațiile medii lunare și anuale-2006(după Anuarul statistic al României,2007)

Fig.3.Variația precipitațiilor medii lunare-2006(după Anuarul statistic al României,2007)

c)Vânturile

Vânturile care bat în Câmpia Gătaia sunt: Coșava și Austrul,însă nu au nici frecvența și nici intensitatea prea mare pentru a spulbera zăpada sau a distruge culturile agricole.

2.5.Apele

a)Apele subterane

Apele freatice au o adâncime care variază în funcție de aspectul reliefului. Astfel în zonele de luncă apele freatice se găsesc la adâncimi de 1-2m, în funcție de oscilațiile nivelului apelor râului Bârzava, în câmpia de cuestă la 2-3m și în câmpia înaltă la4-6m.În general,apele freatice se găsesc la adâncimi mici care mai variază și în funcție de anotimp și de cantitatea de precipitații. Datorită adâncimii mici la care se găsesc apele freatice, determină formarea în luncă a solurilor hidromorfe. Apa este folosită pentru băut,fiind potabilă.

Apele de adâncime se găsesc în straturile sarmațianului,panonianului și cuaternarului. Acestea se găsesc în mai multe orizonturi, sunt slab mineralizate și au un caracter ascensional, în unele locuri dând naștere la furtuni arteziene.(Tomescu,1972).

b)Rețeaua hidrografică

Teritoriul localității Gătaia este așezat în bazinul hidrografic al râului Bârzava și al afluentului său de pe stânga , Moravița. Bârzava izvorăște din Munții Semenic, de sub Vârful Pușcaș(1412m). Inițial curge spre nord, apoi se îndreaptă spre vest și sud-vest până la Reșița. Apoi străbate Munții Banatului curgând pe o vale îngustă până la Berzovia. Aici intră în câmpie, trece în Serbia-Muntenegru, unde se varsă în Timiș. Pârâul Moravița izvorăște din Dealurile Declinului, are o lungime de 34km, iar suprafața bazinului hidrografic este 445km.

Bârzava este râul bănățean cu cea mai complexă utilizare. În regiunea de izvoare este amenajată o crescătorie de păstrăvi. În amonte și aval de Văliug s-au creat cele trei lacuri de acumulare (Secu, Breazova, Văliug) folosite pentru alimentarea hidrocentralelor Văliug și Crăinicel, pentru alimentarea cu apă a orașului Reșița, pentru agrement și piscicultură. În aval de Berzovia și Gătaia apa din râul Bârzava este folosită pentru irigații.

Morfologia Câmpiei Gătaia și adâncimea mică a nivelurilor hidrostatice a favorizat stagnarea apelor pe suprafețe destul de mari, contribuind la formarea mlaștinilor și a lacurilor. Pe teritoriul orașului Gătaia, lacurile sunt mai puțin numeroase și,în general, au rol piscicol(lacul Cubic).(Ardelean,1979).

2.6.Vegetația

Pe teritoriul din împrejurimile orașului Gătaia cresc un număr mare de plante, ce aparțin tuturor categoriilor de elemente floristice: eurasiatice, europene, central-europene, continentale, mediteraneene, balcanice.

Vegetația naturală a fost, în cea mai mare parte, modificată de către activitățile antropice, fiind înlocuită cu cultura plantelor. Au avut loc intense defrișări de păduri, mai ales de gorun.

Principalele esențe care predomină în puținele suprafețe de păduri rămase sunt: gorun (Quercus robur), ulm (Ulmus glabra), frasin (Fraxinus execelsior), arțar (Acer campestris), păr pădureț (Pirus piraster), carpen (Carpenus betulus). Arbuștii din păduri sunt reprezentați prin: păducel(Crataegus monogyna), porumbar(Prunus spinosa), alun(Corylus avellana). Stratul ierbos este bine dezvoltat , fiind reprezentat de graminee: golomăț(Dactylis glomerata), firuța(Poa pratensis), păiuș (Festuca gigantica). În păduri se mai găsesc și alte specii: sânziene albe (Gallium molluga), sânziene galbene (Gallium verum), alior (Euphorbia amygdaloides), laptele câinelui (Euphorbia polychroma Kern).

În lungul cursurilor de apă se găsesc zăvoaie formate din: sălcii (Salix alba, Salix fragilis); în prundișuri, izolat, apare și răchita roșie (Salix purpurea), măceșul (Rosa canina), salcâmul (Robina pseudacacia).

Vegetația de luncă este formată din elemente furajere valoroase: iarba câmpului(Agrotis alba), vițelan(Antoxantum adoratum), coada vulpii(Alopercus pratensis).

În regiunile inundate(bălți) predomină speciile de trestie(Phragmites communis), papură (Thypha angustifolia), stânjenelul de baltă (Iris pseudacerus).(Bizerea,1972).

2.7.Fauna

Dintre mamiferele caracteristice acestui teritoriu sunt rozătoarele care ocupă teritoriul agricol, având o influență dăunătoare asupra culturilor agricole. Principalele rozătoare sunt: popândăul(Cittelus cittelus), hârciogul(Cricetus nehringi), șoarecele de câmp(Microtus arvalis), cățelul pământului(Spalax hungaricus), iepurele de câmp(Lepus europaeus), vidra (Lutra lutra).

Pe teritoriul orașului Gătaia se găsesc și animale răpitoare: dihorul(Putorius exersmani), vulpea(Canis vulpes), viezurele(Meles meles), iar dintre păsările răpitoare aici se găsesc: șoricarul (Buteo buteo), uliul găinilor(Accipita gentilis).

Alte păsări: ciocârlia de câmp(Alanda arvensis), prepelița(Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), graurul(Sturdus vulgaris), prigoria(Merops apiaster), barza(Cioconia alba), vrabia de câmp(Paser domestica), rândunica(Hirundo rustica), cioara neagră(Corvus cornix), cioara de semănătură(Corvus frugillegus), fazanul comun(Phasianus colchicus).

În apele curgătoare se găsesc: crapul(Cyprinus carpio), carasul(Cyprinus carassius), știuca (Esox luxus), roșioara(Scardinius erytrophtalmus), cleanul(Luscisus cephalus).(Bizerea, 1972).

2.8.Solurile

Solurile identificate în cadrul orașului Gătaia reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a factorilor de climă, relief,litologie,vegetație, apă și antropici.În condițiile teritoriului orașului Gătaia solificarea a îmbrăcat aspecte diferite și au fost identificate următoarele tipuri de soluri: preluvosol vertic stagnic, vertosol,aluvosol,luvosol,gleisol, cernoziom.

În toate tipurile de sol se manifestă procesul de lăcoviștire(sub diferite intensități) și procesul de podzolire. În zonele bine drenate ale teritoriului, atât pe câmpia de cuestă, cât și pe câmpia piemontană, evoluția a avut loc în direcția podzolirii moderat acide(de degradare). A avut loc o humificare activă a materiei organice, cu formarea de humus de tip mâl și o puternică acumulare de humus slab acid în orizontul A, până la o adâncime de 50 cm.Sărurile solubile s-au levigat total. Carbonații alcalino-pământoși au fost levigați și concentrați într-un orizont C, situat sub 140 cm.Procesul de formare a argilei a fost activ.Argila formată a fost parțial levigată în orizontul A, mai ales în partea superioară, și concentrată în orizontul de aluvionare B. Aceste procese au dus la formarea tipului de sol zonal,solul brun de pădure,slab podzolit. În zonele bine drenate de câmpie, solul brun de pădure,slab podzolit,se prezintă, din punct de vedere pedologic, matur. În regiunile de terasă s-a format un sol brun de terasă lăcoviștit cu podzolire superficială.

În zonele cu drenaj natural, foarte slab,atât pe câmpia montană, pe câmpia de cuestă, precum și pe terasa Bârzavei cu apa freatică la mică adâncime, excesul de umiditate se menține până la apariția unei perioade secetoase.

Solurile formate în aceste condiții sunt:lăcoviștea periodic mlaștină, în văile joase ce străbat terasa și câmpia, iar în zonele joase, nemlăștinoase,lăcoviște brună.(Ianoș,1997).

3.Geografie istorică și toponimie geografică

Istoricul localității Gătaia este parte integrantă din istoria Banatului, evenimentele care au marcat această regiune având o influență deosebită și asupra teritoriului Gătăii. Vechimea așezărilor omenești în aceste locuri este dovedită de unele descoperiri arheologice.

Pe baza dovezilor existente se poate afirma faptul că pe acest teritoriu, încă din timpuri îndepărtate, existau forme incipiente de așezări omenești. La Șemlacul Mare s-a găsit o parte din dantura unui mamut(Elephans primigenius). Prezența acestei părți din dantura unui mamut pe teritoriul localității, dovedește existența unei faune bogate și, astfel, existența unor resurse de hrană pentru omul primitiv.Toate acestea oferind condiții favorabile vieții omenești în neolitic, când ocupația principală era vânătoarea și pescuitul.

În epoca de trecere de la neolitic la epoca bronzului, este atestată cultura Coțofeni și cultura Baden-Pecel. Epoca bronzului este larg răspândită pe aceste locuri, populația fiind de neam tracic.(Istoria României,1964).

După cucerirea Daciei de către romani, teritoriul actual al orașului intră, alături de întregul Banat, sub stăpânire romană.

Retragerea administrației romane de pe acest teritoriu(271 d. Chr.), sub domnia lui Aurelian, nu înseamnă întreruperea locuirii de către populația băștinașă romanizată. Acest lucru este confirmat prin descoperirea în aceste părți a unor urme de locuire reprezentate prin vase de ceramică, extragerea și prelucrarea minereurilor, în așezările din Banat, de la Șoșdea și Fizeș. Există urme ale unor concentrări de așezări rurale din sec. III,IV și VI. În perimetrul Gătaia se presupune existența a 18 așezări. Năvălirea popoarelor migratoare atinge și așezările locuite de populația romanizată de pe aceste teritorii. Peste ei au trecut, începând cu sec. IV d. Chr., pe rând : goții, hunii,avarii.(Bejan,1998).

O nouă perioadă din istoria acestei părți a Banatului începe odată cu pătrunderea maghiarilor, între secolele al X-lea și al XI-lea. În timpul regelui maghiar Bella al III-lea, cronicarul Anonimus, amintește de existența unei formațiuni politice ce cuprindea întreg teritoriul Banatului și care se afla sub conducerea lui Glad, care a opus rezistență cuceritorilor maghiari.(Onciul,1971).

Un important document din 1018, ”Bula de aur” a lui Vasile al II-lea ,amintește că la Nordul Dunării, în Banat, s-au găsit și localitățile Grontson(Greoni) și Moraviskos(Șemlacul Mare) care au fost locuite de vlahi.( Bizerea,1969).

În secolul al XIII-lea năvălesc tătarii. Teritoriul Banatului nu a fost ocolit de nenorocirile cauzate de această năvălire. Tătarii au prefăcut, în scurt timp, Banatul, care aparținea regatului ungar, în ”pustă”,într-un ținut devastat și depopulat. Regele maghiar restaurează cu multe greutăți regatul printr-o serie de măsuri și întărește locurile prin construirea unor cetăți: Caransebeș,Lugoj,Somlyo (Șemlacul Mare). Cetatea Somlyo avea o deosebită importanță strategică,deoarece, fiind amplasată pe Șumig, domina tot teritoriul din jur până la Vârșeț. De altfel, cele mai vechi documente, care se referă localitățile de pe actualul teritoriu al orașului Gătaia, sunt tocmai cele ce amintesc de existența localității Șemlacul Mare. Aceasta este considerată una dintre cele mai vechi localități ale județului Timiș, despre care se găsesc urme scrise încă din 1270.(Gherghina,1934).

După încetarea atacurilor tătare, urmează o perioadă relativ liniștită în istoria acestui teritoriu, perioadă în care apar primele mențiuni despre localitățile din această parte a Banatului. Gătaia apare menționată din anul 1323 sub numele de Gothal, mențiunea se referă la faptul că ar fi fost trimis aici tatăl lui Domokos-homo-regis,ca să facă delimitarea vetrei satului. Datorită acestei mențiuni, poate fi considerat anul 1323, anul de întemeiere al localității Gătaia. Din 1343,există prima atestare a Gothal superior și Gothal inferior,conform unei scrisori a Kapitlului din Arad, ca fiind proprietatea lui Ladislau Omeri care o donează surorii sale Clara și ginerelui său. În timpul regelui Sigismund(1389-1437) e cunoscută pentru prima dată sub numele de Gatay, după unii cercetători, nume patronimic turco-tătar, Gea-Gatay, de unde , poate, i se trage numele.

Tot acum apar și primele mențiuni despre celelalte localități aflate în apropierea Gătăii. Sculia este amintită pentru prima oară din anii 1332-1337 sub numele de Sculd sau Scoruld, Scalla în evidențele papale.(Condicele Vaticanului-evidențele papale,Muzeul Banatului). Percosova este amintită începând cu anul 1337 sub numele de Berkesz sau Perkesz. Șemlacul Mic este cunoscut prin Mănăstirea Săraca, atestată documentar din anul 1270,cea mai veche atestare documentară. Mănăstirea Săraca a fost construită în plină câmpie bănățeană, în localitatea Șemlacul Mic. Butinul este amintit în 1337, comună românească cu coloniști slovaci și germani, de religie evanghelică.(Munteanu,2006).

Perioada de liniște pentru localitățile așezate pe acest teritoriu al Banatului s-a dovedit a fi de scurtă durată. Existența în sudul Dunării a stăpânirii otomane, în plină expansiune, deschide o nouă perioadă de instabilitate pentru aceste părți. Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, turcii organizează dese campanii de cucerire a acestor teritorii. În aceste condiții, cetatea Somlyo joacă un rol deosebit. Localitatea Șemlacul Mare, datorită cetății, cunoaște o viață politică și administrativă deosebita în perioada secolelor al XIV-lea și al XV-lea. În 1343, vechea vatră a primit aspectul unui oraș și era centru administrativ, având chiar loc de judecată.

Denumirea de Gătaia, sub forma de azi, apare pentru prima dată pe timpul regelui maghiar Sigismund(1389-1437), când este cunoscută sub numele de Gataya. Monografiile amintesc că Gătaia aparținea în 1406 unui mare latifundiar, Ladislau Ghatali și de aici, mai târziu, denumirea de Gatalya. Numele orașului derivă de la cuvântul ”gatalja”-loc jos,căci Gătaia este un loc jos pe valea Bârzavei. În 1410, localitatea Sculia este donată de regele Sigismund lui Laurențiu Majosi, ban al Severinului, iar în 1466 devine proprietatea lui Ladislau Doczi. Localitatea Percosova, la 1424, apare ca fiind proprietatea despoților sârbi.(Birăiescu,1934).

Încercările de scoatere a Banatului de sub administrația turcească de către habsburgi, au fost numeroase. În 1716,Eugen de Savoya ocupă Banatul și încredințează pe generalul Mercy Claudiu Florimund cu organizarea teritoriului. Ca urmare a păcii încheiate în 1718, la Passarovitz, Banatul trece sub stăpânirea Austriei. În această perioadă, teritoriul Banatului, pentru a fi mai bine controlat, a fost împărțit în unsprezece districte. În conscripția Cabinetului secret al Curții Imperiale din Viena din anul 1717, localitatea Gătaia apare sub numele de Gatey, ca aparținând districtului Ciacova.

După ocuparea Banatului de către austrieci, s-a trecut la colonizarea teritoriului cu populație germană. Colonizarea s-a făcut în cinci etape și se sprijinea pe motivul lipsei de populație, după ocupația turcă, dar și pe necesitatea reconstruirii localităților, având în vedere renumele germanilor de întemeietori și constructori de cetăți și orașe. Coloniștii germani aduși aici au beneficiat de o serie de avantaje, primind pământuri pentru a-și întemeia gospodării. În primii șase ani au fost scutiți de orice dări, impozitele excesive și nenumăratele contribuții, absolut ruinătoare, sunt percepute țărănimii băștinașe. Toate aceste greutăți care apăsau pe umerii țăranilor români, constituie cauze suficiente pentru o răscoală țărănească, îndreptată împotriva ocupației austriece.

Răscoala din 1738 pornește din pădurile de pe valea Bârzavei. În fruntea răsculaților se găsește Pavel Dărăbanțu din Gătaia care, cu oamenii săi, atacă coloniile înființate de germani și localitățile:Gătaia, Birda, Sângeorge, Denta, Deta și Ciacova .Represaliile austriece au fost deosebit de sângeroase. Forțe puternice au fost puse sub comanda generalului Lentulus, care au ars sate, au ucis femei și copii. Capii răscoalei în număr de 55, au fost spânzurați în apropiere de Denta, în octombrie 1739.

Sfârșitul secolului al XVIII-lea aduce noi schimbări pentru aceste locuri, din punct de vedere administrativ. În 1779, Banatul este încorporat Ungariei, după ce fusese sub administrația Vienei. La această dată Gătaia este amintită sub numele de Gattay și aparține comitatului Timiș, la fel ca și celelalte localități care fac parte din orașul Gătaia.(vezi fig.4).

Fig.4. Gătaia în Harta Iosefină a Banatului(1769-1772).(după Banatul în hărțile Iozefine, p. 104).

În anul 1802, tot ca urmare a colonizării populației germane, apare lângă localitatea Șemlacul Mare o mică localitate, Șemlacul Mic.(Bizerea,1968).

Percosova este amintită în 1808, când au fost colonizați germani, precum și în 1816, cu ocazia donării ei baronului general Ioan Hiller, ai cărui urmași au posedat-o până în anul 1872, când a trecut în posesia familiei Lazarovici.(Bizerea,1969).

Gătaia este menționată, în 1823, în actul regal de donație făcut scriitorului armean, maghiarizat, Ladislau Grove și fraților săi, Ludovic și Carol, prin care intrau în posesia localității. Ladislau Gorove a adus în Gătaia, cum era firesc, coloniști unguri din diferite zone ale Ungariei, formând o stradă completă, denumită strada Maghiară (azi , strada Trandafirilor). În 1865, familia Gorove a ridicat în centrul satului Biserica Romano-Catolică. Biserica Ortodoxă a fost zidită în anii 1794-1797 pe temeliile altei biserici, probabil cea dărâmată de turci, de care a amintit scriitorul maghiar Peterfy.(Bizerea,1969).

Rolul localității Gătaia crește tot mai mult în prima jumătate a secolului ala XIX-lea, datorită căilor de comunicație foarte favorabile care treceau prin aceste locuri. În această perioadă, se așează aici un număr mare de meseriași și comercianți, care contribuie la dezvoltarea economică a localității. Bineînțeles că moșierii, familiile nobiliare au avut un rol central în dezvoltarea localităților, pe lângă conace au construit și biserici, au sprijinit școala, au avut un aport economic însemnat în zonă, un exemplu ar fi Gubani, și au reprezentat elita societății din perioada respectivă. Sigur că erau mulți țărani care trăiau greu, organizarea economică era departe de a satisface cerințele unei populații rurale ocupată în cea mai mare parte cu o agricultură subdezvoltată, dependentă de limitele unei anumite mentalități. Anul revoluționar 1848, ca peste tot în Europa, a ridicat și aici populația defavorizată la luptă. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, populația din Gătaia nu a participat la mișcări țărănești, decât în mod sporadic. În anul 1890, Gătaia este amintită în comitatul Timiș, districtul Deta, reședință de comună cu 2580 locuitori.( Drinovan,1973).

În urma hotărârii istorice din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, Banatul se unește cu România. Începând cu anul 1919, Gătaia a făcut parte din plasa Deta până în 1925. Între anii 1925-1952, Gătaia și localitățile din jur au alcătuit plasa și, ulterior, raionul Gătaia. În perioada anilor 1919-1944, teritoriul Gătăii a fost extins. În partea de nord a apărut așa-numita ”Colonia Gătăii”, unde au fost colonizați aproximativ 200 de familii de țărani din Munții Apuseni și 25 de familii din Igriș, care au fost împroprietăriți cu câte 16 jugăre cadastrale de pământ, fiecare familie. În 1921, Gătaia aparține de județul Timiș-Torontal, plasa Deta, reședință de comună cu 3171 locuitori, populația fiind în creștere, peste zece ani, plasa Gătaia ajungând la 3437 locuitori.( Drinovan,1973).

A urmat altă mare încercare, al doilea război mondial, în 1939-1945, cuprinzând întreg Banatul cu pagube însemnate și multă suferință în rândurile populației, ca în cea mai mare parte a Europei.

S-a instaurat comunismul, cu lipsa proprietății, care a lăsat urme adânci în mentalitate, propaganda colectivizării și etatizarea, deportările pe criterii de avere sau situație materială. Gândirea și spiritul omului au fost afectate intr-un mod brutal, propaganda comunistă a depersonalizării a pătruns în toate formele de manifestare ale vieții sociale, în învățământ, cultură, biserică, marcând apariția ”omului nou” al comunismului, marcat în tot comportamentul lui de viciile sistemului falimentar. În această perioadă s-a dezvoltat o industrie disproporționată, în care amprenta economiei de stat planificate și lipsa concurenței s-au văzut în calitatea multor produse. Satul bănățean a avut și el de suferit de pe urma colectivizării, exproprierii, confiscării pământurilor și a bunurilor particulare, de pe urma tragediei deportărilor și a unei sistematizări care nu ținea cont de voința oamenilor. Cu toate acestea, nu trebuie sa uităm de lucrurile bune construite în perioada comunismului cum ar fi următoarele edificii: Liceul și școala din Gătaia, Centrul de Sănătate, Spitalul de Psihiatrie, Poșta, Magazinul Universal, blocurile din centrul orașului. Căminul Cultural și biblioteca, Cooperația, Cooperativa de credit ”Șumigul”, Complexul industrial pentru creșterea și îngrășarea porcilor Birda-cu ferma de la Gătaia, S.M.A, I.A.S. Gătaia și chiar fostele gospodării ale C.A.P. din Gătaia și de pe satele aparținătoare, Stadionul ”Progresul”, Stația de apă cu rețeaua de alimentare cu apă și o parte din canalizarea localității, Punctul sanitar-veterinar.

Comuna Gătaia cu satele aparținătoare a făcut parte din plasa Gătaia, până în anul 1952, când au trecut la raionul Deta, iar între 1956-1962 a fost sediul raionului Gătaia. În urma noii reorganizări administrative, comuna Gătaia, împreună cu satele aparținătoare, face parte din județul Timiș.

Perioada de tranziție care a cuprins România, după căderea comunismului, nu a ocolit Gătaia și, ca peste tot, a fost confuză, regulile democrației s-au impus cu destulă greutate pentru că puțini știau cum să trăiești liber. În această perioadă de tranziție, Gătaia a beneficiat de următoarele îmbunătățiri și noutăți: redobândirea în mare parte a proprietăților funciare de către cei ce le-au solicitat, extinderea rețelei de canalizare și alimentare cu apă, drumuri mai bune, amenajarea centrului orașului,a parcului, a Bisericilor Ortodoxe și Romano-Catolice, luminatul stradal foarte bun, apariția de firme noi, centrală telefonică automată, un sistem bancar cu largi posibilități și o structură administrativă modernă și profesionistă.

4.Populația

4.1.Evoluția numerică a populației și repartiția teritorială

Populația reprezintă unul dintre elementele de bază ale sistemului natură-societate, procesele demografice fiind în strânsă legătură cu alte procese sociale, reprezentând un compartiment dinamic.

Analizând evoluția numerică a populației orașului Gătaia în intervalul 1880-2011, se poate observa o creștere continuă a numărului de locuitori până în anul 1910(când se înregistrează 3503 locuitori),după care urmează o perioadă de regres al populației,ajungându-se,în 1920 la 3171 locuitori. Apoi urmează o perioadă de oscilații ale numărului de locuitori în jurul valorii de 3500, iar începând cu anul 1941 numărul de locuitori crește continuu, atingând valoarea maximă de 5196 locuitori în 1977. După această perioadă, începând cu 1992, are loc un regres al populației, ajungând la 3998 locuitori , conform ultimului recensământ din 2011. (Varga,2012).( tabelul nr.3 și fig.4).

Tabelul nr.3. Evoluția numărului de locuitori din orașul Gătaia și din satele aparținătoare, în intervalul 1880-2011(după Varga,2012)

Nr. de locuitori

Anii

Fig.4.Evoluția numărului de locuitori în localitatea Gătaia și satele aparținătoare în perioada 1880-2011(după Varga,2012)

În ceea ce privește evoluția numărului de locuitori din satele aparținătoare orașului Gătaia (Butin, Percosova, Șemlacul Mic, Șemlacul Mare, Sculia), se observă o creștere continuă populației din 1880 până în 1910, când toate aceste localități ating numărul maxim de locuitori;după acest an urmează o perioadă de scădere continuă a numărului de locuitori, iar începând cu 1992 are loc un regres accentuat al populației din aceste sate.

Principalele cauze care explică evoluția numărului de locuitori în intervalul 1880-2011 sunt: cele două războaie mondiale, scăderea natalității începând cu anul 1990, plecarea în străinătate a unei populații numeroase(în special etnicii germani), procesul de migrare al populației din mediul rural spre cel urban(foarte accentuat în ultimii 20 de ani, amenințând chiar existența unor sate).

4.2.Dinamica populației

Dinamica populației reprezintă totalitatea modificărilor care au loc în numărul, structura și repartiția populației unui anumit teritoriu,într-un anumit interval de timp.

Dinamica populației se referă la modificarea ” naturală” a populației(ca rezultat al diferenței dintre numărul de nașteri și numărul de decese), precum și la deplasarea acesteia în teritoriu.

Tabelul nr. 4. Dinamica populației orașului Gătaia în perioada 1990-2013 (după Direcția Regională de Statistică)

4.2.1.Mișcarea naturală

Dinamica ”naturală” se reflectă în valori numerice absolute sau relative. Ea reprezintă o diferență între cele două elemente( natalitate și mortalitate) și are aspectul matematic al unui bilanț realizat după un interval de timp.

4.2.1.1.Natalitatea

Natalitatea este dată de numărul de copii născuți vii într-o perioadă de un an, raportat la 1000 de locuitori.

În urma analizei datelor preluate de la Direcția Regională de Statistică (I.N.S.S.E.) se observă ușoare oscilații ale valorii natalității în orașul Gătaia în perioada 1990-2013, înregistrându-se valoarea maximă de 17,7‰ în anul 1990, iar valoarea minimă de 8,7‰ în 2013(tabelul nr.4 șifig.5).Realizând o comparație între valoarea natalității orașului Gătaia și cea a județului Timiș, se observă că, în anul 2013, valoarea acestui indicator este identică, adică 8,7‰.

Fig.5.Evoluția natalității și a mortalității în orașul Gătaia, în perioada 1990-2013(I.N.S.S.E)

‰

Anii

4.2.1.2.Mortalitatea

Mortalitatea reprezintă numărul de decese înregistrat într-un an, raportat la 1000 de locuitori. În ceea ce privește evoluția acestui indicator în perioada 1990-2013 în orașul Gătaia , se observă, pe ansamblu, o scădere a mortalității; valoarea maximă s-a înregistrat în anul 1992 (22,4‰), iar valoarea minimă s-a înregistrat în anul 2009(11,4‰)(vezi tabelul nr.4 și fig.5)..Realizându-se o comparație între valoarea mortalității în orașul Gătaia și valoarea acesteia în județul Timis, se poate observa că în anul 2013, valoarea acestui indicator a fost mult mai ridicată în Gătaia (17,4‰) față de valoarea medie a acestuia în județul Timiș(10,9‰).

4.2.1.3.Bilanțul natural

Bilanțul natural reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate (Bn=N-M). Acesta se mai numește și spor natural și poate fi de două tipuri: spor natural pozitiv(când natalitatea este mai mare decât mortalitatea,iar numărul de locuitori crește) și negativ sau deficit natural(când natalitatea este mai mică decât mortalitatea, iar numărul de locuitori scade). În perioada 1990-2013 bilanțul natural în orașul Gătaia a fost negativ, cu excepția anului 2009, când s-au înregistrat valori egale ale natalității și ale mortalității, astfel încât valoarea acestuia a fost 0. (vezi tabelul nr.4).În anul 2013, în orașul Gătaia s-au înregistrat valori mai reduse ale bilanțului natural(-8,7‰) față de valorile medii ale acestuia pentru județul Timiș(-2,2‰)(Direcția Regională de Statistică).

4.2.2.Mobilitatea teritorială a populației

Mobilitatea teritorială a populației reprezintă toate transformările care au loc în numărul locuitorilor unui anumit teritoriu,datorită deplasării lor(deplasări zilnice,sezoniere,definitive).

4.2.2.1. Mișcarea migratorie a populației

În cadrul orașului Gătaia se produc mai multe tipuri de deplasări ale populației:

Deplasări temporare sunt cele mai frecvente. Unii oameni își părăsesc locuințele dimineața pentru a merge la lucru în altă localitate(Timișoara,Deta),de unde se întorc seara. Acest tip de deplasare poartă numele navetism. Destul de frecvente sunt și deplasările pe o perioadă mai lungă de timp, pentru munca în agricultură sau construcții (îndeosebi în străinătate);acestea se numesc deplasări sezoniere.

Deplasări definitive sunt mai puțin întâlnite decât cele temporare și se mai numesc și migrații. Deplasarea definitivă în interiorul unei țări se numește migrație internă, pe când deplasarea definitivă dintr-o țară în alta poartă numele de migrație externă. În cadrul localității Gătaia se produce exodul rural, adică deplasarea definitivă a populației către cel mai mare centru urban din apropiere-Timișoara, în vederea ocupării unui loc de muncă mai bun, a continuării studiilor sau datorită atracției vieții urbane. Începând cu 1989, după căderea comunismului, s-au intensificat migrațiile externe; mulți tineri s-au îndreptat spre țările mai bine dezvoltate din Europa Occidentală, dar și majoritatea coloniștilor germani s-au întors în țara lor de origine.

Localitatea Gătaia s-a confruntat și cu un tip aparte de migrații – migrațiile forțate sau deportările. Acestea au loc atunci când oamenii sunt obligați de către autorități să se mute în alte zone ale aceleași țări. Astfel s-a întâmplat în cadrul localității Gătaia, la instaurarea regimului comunist, când mulți localnici au fost duși cu forța în Bărăgan ,iar bunurile le-au fost confiscate.

În ceea ce privește dinamica migratorie a populației orașului Gătaia în perioada 1990-2013, se observă o tendință generală de scădere atât a numărului de emigranți, cât și a numărului imigranți. Valoarea maximă a numărului de imigranți a fost de 44,4‰(283 persoane), înregistrată în anul 1991 , iar valoarea minimă a numărului de imigranți a fost de 10,5‰(67 persoane), înregistrată în anul 2006. Valoarea maximă a numărului de emigranți a fost de 69,4‰(442 persoane), înregistrată în anul 1990, iar valoarea minimă a numărului de emigranți a fost de 3,7‰(22 persoane), înregistrată în anul 2013.(fig.6).

În comparație cu dinamica migratorie a populației județului Timiș, Gătaia are valori apropiate cu ale județului în privința numărului de imigranți(22,1‰ în Gătaia față de 25,2‰ în județul Timiș), însă diferența este apreciabilă în ceea ce privește numărul de emigranți (3,7‰ în Gătaia față de 19,4‰ în județul Timiș).

Fig.6. Evoluția numărului de imigranți și de emigranți în orașul Gătaia în perioada 1990-2013 (Direcția Regională de Statistică)

‰

Anii

4.2.2.2.Bilanțul migratoriu

Bilanțul migratoriu reprezintă diferența dintre numărul celor care pleacă(emigranți) și celor care sosesc(imigranți);se mai numește și spor migratoriu (Bm=E-I) . Sporul migratoriu poate fi: pozitiv (când numărul imigranți este mai mare decât numărul de emigranți) și negativ ( când numărul de imigranți este mai mic decât cel al emigranților).

În orașul Gătaia,în perioada 1990-2013, s-a înregistrat un bilanț migratoriu negativ în anii 1990 și 1992 ca urmare a creșterii migrațiilor externe, în rest valoarea acestuia fiind pozitivă (vezi tabelul nr.4).Comparativ cu valoarea bilanțului migratoriu din județul Timiș, în orașul Gătaia acesta are valori mai ridicate(18,4‰ în Gătaia față de 5,8‰ în județul Timiș).

4.2.3.Bilanțul total al populației

Bilanțul total al populației reprezintă suma algebrică dintre bilanțul natural(ca expresie a sporului natural) și bilanțul migratoriu(ca expresie a sporului migratoriu).

În orașul Gătaia, în perioada 1990-2013, bilanțul total al populației a înregistrat oscilații, valoarea minimă fiind atinsă în 1990 (-42,9‰), iar valoarea maximă în 1997(21,8‰)(vezi tabelul nr.4).În comparație cu județul Timiș, valoarea bilanțului total al populației în anul 2013 în orașul Gătaia a fost mai ridicată(9,7‰ în Gătaia față de 3,6‰ în județul Timiș).

4.3. Structura demografică

Structura populației unui anumit teritoriu reprezintă o anumită diferențiere calitativă a acesteia, pe baza unor criterii care au în vedere elemente de natură etnică ( structura etnică), religioasă(structura religioasă), vârstă si sex(structura pe grupe de vârstă și sex), profesională ( structura profesională).

4.3.1. Structura etnică

În orașul Gătaia ,din totalul populației de 5861 locuitori, majoritatea sunt români(4238 locuitori), urmați de următoarele etnii: maghiari(654),slovaci(428),germani(55), sârbi(34), rromi(33), ucraineni(9), cehi(9).(tabelul nr.5 și fig.7).

Tabelul nr. 5. Gătaia-structura etnică a populației(Direcția Regională de Statistică,iulie 2013)

Fig.7. Gătaia-structura etnică a populației(Direcția Regională de Statistică,iulie 2013)

4.3.2.Structura confesională

În ceea ce privește structura confesională sau religioasă, în cadrul orașului Gătaia predomină creștinismul( religia ortodoxă-3581 locuitori și religia romano-catolică -1087locuitori), urmat de alte religii precum: penticostală(422 locuitori), reformată(97 locuitori),adventistă(60 locuitori)(tabelul nr.6 și fig.8).

Tabelul nr.6.Gătaia-structura confesională a populației(Direcția Regională de Statistică,iulie 2013)

Fig.8. Gătaia-structura confesională a populației(Institutul Național de Statistică,iulie 2013)

4.3.3. Structura populației pe grupe de vârstă și pe sexe

Structura populației pe grupe de vârstă redă divizarea populației totale în efective anuale, cincinale, cel mai des în trei mari categorii:populație tânără (între 0-19 ani), populație adultă (între 10-59ani) și populație vârstnică(peste 60 ani).

Tabelul nr.7.Gătaia-structura populației pe grupe de vârstă în perioada 1995-2014(Direcția Regională de Statistică, ianuarie 2014)

Fig. 9.Gătaia-structura populației pe grupe de vârstă în perioada 1995-2014(Direcția Regională de Statistică, ianuarie 2014)

Analizând structura populației pe grupe de vârstă în cadrul orașului Gătaia în perioada 1995-2014, se observă o tendință de scădere a populației tinere și o creștere a populației adulte și a celei vârstnice.(tabelul nr.7 și fig.9). Acest lucru duce la apariția fenomenului de îmbătrânire demografică care poate avea urmări serioase asupra dezvoltării economice și sociale ale orașului. Acest proces este evidențiat de indicele de îmbătrânire demografică care reprezintă raportul dintre numărul populației în vârstă(peste 60 ani) și numărul populației tinere(sub 20 ani),exprimat în procente.

Iî=x 100, unde:

Iî=indicele de îmbătrânire;

Pv=populația vârstnică;

Pt=populația tânără.

În cadrul orașului Gătaia,valoarea acestui indice crește de la 53% în anul 1995 la 99% în anul 2014.

Un alt indicator ce evaluează raporturile dintre grupele mari de vârstă, o reprezintă rata de dependență generală. Acest indice reprezintă raportul dintre numărul total al tinerilor și al vârstnicilor raportat la numărul adulților, evidențiind numărul de dependențe la 100 de adulți.(Erdeli,2001).

Dg=x100, unde:

Dg=rata de dependență generală;

Pt=populația tânără;

Pv=populația vârstnică;

Pa=populația adultă.

În ceea ce privește rata de dependență generală a populației în cadrul orașului Gătaia, se observă o scădere a acesteia de la 88% în anul 1995 la 70% în anul 2014.

Orice comunitate umană ,după caracteristica calitativă sex, se împarte în două subpopulații, masculină și feminină, ale căror proprietăți sunt complementare. Analizând structura populației pe sexe în cadrul orașului Gătaia, se observă că populația feminină este cea predominantă cu un procent de 50,3%( față de populația masculină care are un procent de 49,6%.

Structura populației după sexe trebuie combinată cu structura după vârstă,deoarece o serie de aspecte importante apar numai cu acest prilej(tabelul nr.8 și fig.10).

Tabelul nr.8. Gătaia-structura populației pe sexe și grupe de vârstă(Direcția Regională de Statistică, ianuarie 2014)

Fig.10. Piramida vârstelor – Populația orașului Gătaia 2014

Anii

Nr. locuitori M Nr. locuitori F

4.3.4.Structura socio-economică a populației

Sistemul demografic nu este unul izolat,separat de celelalte sisteme(social,economic, politic, natural),ci se află în raporturi strânse de intercondiționare cu acestea. Analiza raportului dintre sistemul demografic și sistemul economic scoate în evidență un proces complex de intercondiționare,în urma căruia rezultă o diversitate de aspecte cu implicații deosebit de importante în dinamica ambelor sisteme.

Se poate aprecia că o anumită evoluție a populației are repercusiuni directe asupra dezvoltării economice,după cum nivelul de dezvoltare economică influențează nemijlocit, întreaga gamă de procese și fenomene demografice.(Vert,2001).

Din punct de vedere socio-economic, populația unei localități se împarte în două mari categorii:

-populația activă-cuprinde persoanele care obțin venituri proprii din desfășurarea unei activități utile societății;

-populația inactivă-cuprinde persoanele care nu au venituri proprii,fiind întreținute de stat sau de persoane particulare.

Populația inactivă este formată din persoane aflate sub limita inferioară a vârstei contingentului activ(sub 16 ani),persoane care au depășit vârsta de 16 ani,dar care se află în proces de pregătire profesională, precum și din persoane care au depășit limita superioară a vârstei contingentului activ (pensionarii).

Expresia cea mai generală a structurii economice a populației este dată de ponderea populației active,respectiv inactive,în totalul populației sau rata generală de activitate sau inactivitate:

Rax100,

Rix100, în care:

Ra-rata de activitate;

Ri- rata de inactivitate;

Pa-efectivul populației active;

Pi-efectivul populației inactive;

P-efectivul total al populației.( Vert,2001).

În cadrul orașului Gătaia ponderea populației active este de 57,8%, adică 4671 locuitori; astfel rata de activitate este de 72%.(Constantin,2007).(fig.11).

Fig.11. Gătaia-raportul populație activă/inactivă(2007).

În ceea ce privește rata șomajului, în perioada 2010-2013, se observă o scădere a acesteia de la 2,5% în anul 2010 la 0,07% în anul 2013.( vezi tabelul nr.9).

Tabelul nr.9.Gătaia-evoluția ratei șomajului în perioada 2010-2013(Direcția Regională de Statistică, ianuarie 2014)

Populația activă poate fi încadrată pe trei mari sectoare:

-primar,ce include activități legate de natură,cum sunt: agricultura, silvicultura,vânatul, pecuitul; acest sector concentrează 5,7% din populația activă a orașului Gătaia;

-secundar,ce cuprinde toate activitățile legate de industrie și de construcții; acest sector concentrează 32,3% din populația activă a orașului;

-terțiar, ce include activitatea comercială,financiară, învățământul,medicina,turismul; acest sector concentrează 62% din populația activă a orașului Gătaia.(fig.12)

Fig.12. Gătaia-structura populației pe sectoare de activitate economică(Constantin, 2007)

5.Organizarea spațiului urban și planul orașului Gătaia

Principalele elemente ale spațiului urban sunt: localizarea, precum și caracteristicile localizării, evoluția istorică, populația, infrastructura urbană, circulația interioară și transporturile.

Teritoriul intern al orașelor nu este omogen. El are o serie de unități teritoriale și funcționale numite zone urbane funcționale. Principalele categorii de zone urbane sunt: zona rezidențială, zona industrială, zona de transport, zona comercială, zona de agrement, zona culturală și administrativă.

Spațiul urban are anumite caracteristici și în funcție de aspectul rețelei de străzi(morfologie urbană), de poziția față de centru(centrul propriu-zis,celelalte cartiere ale orașului, periferia urbană), mărimea demografică și extinderea orașului în teritoriu.

Principalele probleme puse în fața amenajării urbane sunt: asigurarea unui fond de locuințe satisfăcător, realizarea unui sistem eficient de transporturi publice, construirea unor spatii suficiente pentru parcare, reducerea efectelor poluării,precum și aprovizionarea cu apă a orașului,dar și evacuarea deșeurilor menajere.

Planul orașului este reprezentarea elementelor esențiale ale acestuia, reduse la scară, selecționate și exprimate prin semne convenționale. Planul oricărui oraș cuprinde următoarele elemente: rețeaua de străzi, principalele intersecții, zonele construite, zonele de spații verzi,elementele de infrastructură,piețele, principalele construcții zonele industriale, denumirea cartierelor.

Planul orașului este foarte relevant pentru definirea caracteristicilor sale interne. Identificarea zonei centrale permite aprecierea felului în care a arătat orașul inițial, întinderea acestuia și dimensiunile lui demografice. Forma limitei exterioare arată foarte clar raportul perimetrului construit cu restricțiile impuse de relief. Forma rețelei de străzi arată legăturile cu regiunile exterioare și cu alte orașe precum și modul de evoluție a orașului în teritoriu. Pe baza acestor aspecte se pot stabili și elementele calitative interioare: zonele funcționale, modul de repartiție teritorială a acestora, legăturile orașului cu teritoriul înconjurător.(Vert,2001).

Elementul cel mai ușor de sesizat în urma studierii planului unui oraș este forma rețelei de străzi principale. Această formă, la care se adaugă conturul așezării, creează un anumit aspect al orașului care se numește morfostructură. Din acest punct de vedere , orașul Gătaia are o morfostructură rectangulară. Acest tip morfostructural presupune un pronunțat caracter geometric, în care străzile sunt perpendiculare, creându-se suprafețe interioare geometrizate. Această morfostructură a apărut datorită inițiativei locuitorilor de a da un aspect sistematizat propriei localități.(fig.13).

Fig.13. Planul orașului Gătaia

Structura funcțională a unei așezări omenești se referă la identificarea și delimitarea în interiorul unei anumite localități, a unui perimetru care are o anumită funcție predominantă. Existența acestei funcții este vizibilă în aspectul urban, structura, activitățile predominante care se realizează în acel spațiu. În cadrul orașului Gătaia , zonele funcționale se îmbină teritorial, astfel încât în fiecare zonă pot fi întâlnite simultan mai multe funcții.

Principalele zone funcționale ale orașului Gătaia sunt:

-zona administrativă-corespunde cu centrul istoric al așezării și are o structură funcțională complexă: administrativă(aici se află sediul primăriei), culturală(aici sunt situate Căminul Cultural și Liceul Teoretic Gătaia), financiară(aici se află sediul băncilor B.R.D, C.E.C.), religioasă(ambele biserici sunt situate în această zonă centrală);

-zona industrială și comercială – este situată în apropierea zonei centrale și aici se află situate principalele fabrici, precum și numeroase magazine;

-zona rezidențială este destinată în mod preponderent activității de locuire permanentă;

-zona agricolă ocupă spații întinse în zona marginală a orașului;

-zona verde este reprezentată de un parc situat într-o zonă rezidențială și de o pădure cu funcție de agrement în mijlocul căreia este situat Spitalul de Psihiatrie Gătaia.(fig.14).

Fig.14. Gătaia-structura funcțională a spațiului urban

6.Activitățile economice

6.1.Trecutul economic al orașului

Cadrul natural în care este așezată Gătaia cu localitățile aparținătoare a înlesnit locuitorilor să se ocupe, în cea mai mare parte, cu agricultura, care a devenit principala lor îndeletnicire. În asemenea condiții, localitățile au luat naștere ca așezări agrare, agricultura devenind principala ramură a economiei.

În secolul al XIX-lea, pământurile aparțineau marilor proprietari, ei dețineau cea mai mare parte din terenurile agricole. Marii proprietari își extindeau mereu proprietățile pe suprafața localității Gătaia și a satelor aparținătoare,unde dețineau până la 100-200ha de teren arabil ,dar și întreprinderi comerciale. Peste aceste proprietăți lucrau zilieri,care veneau din diferite părți ale țării și din părți străine, ei , fiind, în mare parte colonizați aici de acești proprietari.

În urma reformei agrare din 1921, au fost aduși coloniști români din comunele: Avram Iancu, Baia de Criș și Igriș, dând naștere ”Coloniei” din Gătaia. Acești coloniști s-au ocupat în cea mai mare parte cu agricultura. Culturile cele mai frecvente erau cele de porumb și de grâu, pe suprafețe mai mici se cultiva secara,orzul,ovăzul și plante tehnice. Creșterea animalelor ocupa locul al doilea, în cadrul acesteia, creșterea porcilor era cea mai extinsă.

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, o dată cu dezvoltarea tot mai accentuată a capitalismului, în localitatea Gătaia s-au așezat un număr mare de meseriași și de comercianți. Așezarea lor în Gătaia este urmarea deschiderii acestei localități la căi de comunicație foarte favorabile. Primele mici întreprinderi care apar sunt legate prelucrarea produselor rezultate din agricultură. Tot în această perioadă existau și două întreprinderi ,una la Gătaia și cealaltă la Butin, care produceau sifoane.(Grigore,1940).

După 1945, în perioada regimului comunist, în localitatea Gătaia a luat ființă,Întreprinderea de Industrie Locală, cu secția morărit, iar în 1957 se înființează și un atelier de tâmplărie.

În Gătaia au mai funcționat secții ale A.E.M. și Electrotimiș, aparținând de Timișoara. Industria alimentară era reprezentată printr-o întreprindere de panificație. Dintre magazine amintim:pe cel industrial(textile și tricotaje),un magazin de menaj, de confecții, de mobilă.În 1968 a fost dat în folosință,în centrul localității Gătaia, un magazin universal cu un etaj.

În domeniul agricol ponderea o aveau întreprinderile de stat, agricultura fiind etatizată, proprietatea privată reducându-se doar la unele terenuri intravilane(grădini). Întreprinderile de stat erau organizate în: Cooperative Agricole de Producție(C.A.P.), Stațiuni pentru Mecanizarea Agriculturii(S.M.A.) și Întreprinderi Agricole de Stat(I.A.S.).Sectorul agro-industrial era reprezentat de Comtim-Birda cu două ferme la Gătaia.

Cooperativa de credit ”Șumigul” a fost înființată în 1957, aparținând de Uniunea Cooperativelor de credit ale județului Timiș.(Tomescu,1972).

6.2.Prezent și perspective

Anii care au urmat după căderea regimului comunist, au însemnat un efort pentru comunitate de adaptare la alte valori social-economice și politice, schimbarea mentalităților și crearea unei economii de piață funcționale, în care inițiativa particulară să fie pe primul plan. De altfel, inițiativa particulară a însemnat începuturile unei noi perioade în economia Gătăii, au apărut firme noi:Solingen, cu capital german,ulterior și-a încetat activitatea;fostu I.R.I.L. s-a privatizat, fiind luat de Lipoplast, după care s-a numit Mobila Gătaia,iar, ulterior, Lemnteh,cu producție pentru export;ferma de la Gătaia a fost privatizată,numindu-se S.C. Agrosas;Baza de recepție s-a privatizat , numindu-se Romcereal;Peromo-Vidisat este prima firmă de televiziune prin cablu din Gătaia,și-a început activitatea în 1996, în prezent și cu posibilitate de racordare la internet. Ulterior și-au deschis afaceri în Gătaia următoarele firme:Takata-Petri(de volane),Trovatore(la fosta baza de recepție), Sariana(lenjerie intimă).

În domeniul bancar a funcționat o scurtă perioadă Banca Agricolă,1996-1998, Banca Aurora s-a închis ulterior, funcționează în prezent Banca Carpatica și B.R.D. În Gătaia funcționează o filială a C.E.C. din 1956.

În domeniul agriculturii,prezența întreprinzătorilor italieni,germani și belgieni cu utilaje și tehnologii moderne în lucrarea pământului, au dus la o mai bună folosire a terenului agricol prin comasarea suprafețelor.

În perspectivă, o prioritate pentru administrația locală este atragerea de noi investitori, încurajarea inițiativei particulare locale pentru crearea mai multor locuri de muncă, în vederea folosirii optime a forței de muncă disponibile în Gătaia și în localitățile aparținătoare.(Datele Primăriei Gătaia).

Agricultura

Agricultura în Gătaia este reprezentată Centrul Local de Consultanță Agricolă,condus de un inginer cu o îndelungată experiență profesională, Iosif Pantea. Suprafața agricolă a orașului Gătaia împreună cu localitățile aparținătoare este de 13360 ha, brăzdată de râurile Bârzava și Moravița, din care 10818 ha este teren arabil, 1977 ha este ocupat de pășuni, 545 ha de fânețe,17 ha de livezi și 3 ha de livezi.(fig. nr.15).

Fig.15. Gătaia-evoluția structurii suprafeței agricole a orașului în perioada 1990-2013 (Datele Primăriei Gătaia,2014)

Principalele culturi sunt cerealele de toamnă,porumbul și floarea-soarelui, iar în sectorul zootehnic predomină creșterea porcului de carne.(vezi tabelul 11). Există o importantă preocupare în creșterea și valorificarea potențialului raselor pentru carne și aici remarcăm eforturile unui om care este pasionat de acest domeniu, cu rezultate remarcabile pentru potențialul zootehnic al Gătăii, inginerul zootehnist Valeriu Szasz, patronul firmei Agrosas-fermă cu o capacitate de peste 10000de capete. Tot pentru acest domeniu este construită o mare fermă pentru reproducție porcine de către un concern american. Populația se ocupă cu creșterea vacilor pentru lapte,existând microferme cu 10-30 de capete și se construiește o fermă de peste 250 de capete prim programul Sapard. De asemenea, bine reprezentată în zootehnia zonei este creșterea ovinelor-peste 8000 capete,existând mulți fermieri cu mai mult de 500 de capete. Un loc deloc neglijabil îl ocupă sectorul apicol, existând pe teritoriul Gătăii peste 3500 de familii de albine, cu posibilități mari de dezvoltare a acestui sector pe viitor.(tabelul nr.11).(Datele Primăriei Gătaia).

Tabelul nr.11.Gătaia-principalele plante cultivate și categorii de animale (Datele Primăriei Gătaia,2014)

Principalele realizări în cadrul Centrului Local de Consultanță Agricolă sunt:

-programul de instruire și formare profesională a asigurat calificarea în meseriile de apicultor, în specialitatea agricultori în culturi vegetale și crescători de animale;

-C.L.C.A. Gătaia acordă asistență tehnică de specialitate, asigurând transferul informațional tehnic și tehnologic de vârf, în domeniile producției agricole tuturor organizațiilor agricole, societăților agricole și producătorilor individuali;

-s-au organizat demonstrații practice în ferme vegetale și zootehnice. Loturi demonstrative la culturile de grâu,porumb,floarea-soarelui, loturi demonstrative și culturi comparative cu mai multe soiuri de rapiță cultivate în colaborare cu Școala Agricolă din Graz,Austria;

-s-au acordat peste 2700 de consultații individuale și de grup pe parcursul unui an;

-au fost stabilite legături de colaborare între producătorii agricoli și firmele furnizoare de îngrășăminte, semințe, prin organizarea de simpozioane;

-s-a acționat în mod constant pentru constituirea grupurilor de producători;

-s-au popularizat permanent programele:Fermierul,Sapard,Renta Viageră;

-producătorii agricoli sunt continuu informați cu politica agricolă comunitară, de actele normative elaborate de M.A P.D.R., prin distribuirea de publicații,documentații tehnice și economice și prin mediatizarea programelor de sprijin guvernamental acordat producătorilor agricoli.(Datele Primăriei Gătaia).

6.4. Activitățile industriale

Activitățile industriale sunt slab reprezentate la nivelul localității Gătaia, cele mai importante firme fiind: Lemnteh(cu producție pentru export), S.C. Agrosas, Romcereal, Takata-Petri(de volane), Trovatore(la fosta bază de recepție), Sariana(lenjerie intimă, cu producție pentru export).Intreprinderile mici și mijlocii sunt axate în special pe prelucrarea lemnului, a produselor animale și vegetale, panificație, textile.(Datele Primăriei Gătaia).

6.5.Activitatea comercială

Sectorul comercial al produselor alimentare, de îmbrăcăminte și de uz casnic este bine reprezentat de magazine moderne: Complexul Comercial din cadrul Cooperației, Complexul Comercial Curea S.R.L., Ioșca &Iojica, Ilenuța S.R.L.

6.6.Educație și cultură

Învățământul este atestat documentar în zona Gătaia încă din anul 1776, prima școală confesională existând aici din 1781.În timpul împărătesei Maria Tereza au apărut primele legi ce se ocupă cu organizarea învățământului. După 1823, timp de 50 de ani, în Gătaia au funcționat două școli confesionale: ortodoxă română și catolică maghiară.

În prezent Liceul Teoretic din Gătaia dispune de un număr de 25 de săli de clasă în cele trei corpuri de clădire și 4 săli amenajate în clădirea internatului de băieți, 3 laboratoare(pentru fizică, chimie și biologie), 1 cabinet de limba română,2 cabinete de informatică dotate cu o rețea de 25 de calculatoare, 2 arhive, 1 bibliotecă, 1 sală de gimnastică,2 internate cu două locații,1 cabinet de asistență psihologică,o sala profesorală,cabinetul direcțiunii,secretariat și contabilitate. În incinta liceului este o curte spațioasă și un teren sportiv. Liceul teoretic dispune și de o sală de mese pentru 100 de persoane, o bucătărie modernă, o baie, 6 ateliere școlare și o magazie de materiale. Liceul Teoretic din Gătaia are, în momentul de față, 9 clase primare(215 elevi), 12 clase gimnaziale (304 elevi) și 9 clase liceale(231 elevi).

Foto nr.2.Liceul Teoretic Gătaia

În Gătaia există și o grădiniță cu program prelungit(peste 100 de copii), 2 grupe de grădiniță cu program normal, cu predare în limba română(40 de copii) și o grupă de grădiniță cu program normal cu predare în limba maghiară(12 copii).

Foto nr.3. Grădinița din Gătaia cu program prelungit

Școli cu clase primare există și în satele aparținătoare orașului Gătaia: Școala cu clasele I-IV din Sculea are un efectiv de 15 elevi, împărțiți în trei clase; Școala cu clasele I- IV din Șemlacu Mare are un efectiv de 15 elevi împărțiți în patru clase; Școala cu clasele I-IV din Șemlacu Mic are un număr de 12 elevi împărțiți în patru clase; Școala cu clasele I-IV din Butin învață 24 de elevi împărțiți în patru clase; Școala cu clasele I-IV din Percosova numără 10 elevi împărțiți în patru clase. De asemenea , în cadrul fiecărui sat, învățământul preșcolar este desfășurat în cadrul unor grădinițe cu program normal.(Datele Primăriei Gătaia).

Orașul Gătaia are o structură etnică diversificată și,prin modul în care s-au păstrat tradițiile și obiceiurile specifice fiecărei naționalități, constituie un sincretism socio-cultural original, un așezământ cultural european. Fiecare națiune și-a păstrat graiul, portul și obiceiurile sale. Sunt formații de dans și coruri românești, maghiare și slovace bine organizate,cu conducători sau inițiatori pricepuți.

Arta populară, creația artistică e concretizată în Gătaia prin cusături care cer o deosebită îndemânare și cunoștințe tradiționale, strâns legate de portul popular. Iile cu altiță, cotrânțele, cămășile bărbătești formau preocuparea femeilor din toamnă până în primăvară. La ele se adaugă frumoasele chilimuri bănățene.

Foto nr.4. Costum popular din localitatea Percosova

Expozițiile de artă populară impresionează prin coloritul viu și mărunt al modelelor, dar și prin varietatea motivelor. Broderiile sunt remarcabile și denotă o măiestrie străveche macrameurile și goblenurile te încântă prin felurite motive.

Un loc aparte în peisajul cultural al orașului Gătaia îl ocupă corul bisericesc ”Doina”, continuator al tradiției corului Căminului Cultural din Gătaia, a reușit să îmbine experiența celor ”îmbogățiți de ani” cu pasiunea și dorința tinerei generații de a continua prestigioasa tradiție corală a Gătăii. Corul ”Doina” continuă să participe la diverse aniversări și concursuri corale găzduite de localitățile județului Timiș și Caraș-Severin, prin organizarea Centrului de Cultură și Artă al județului Timiș.

În paralel cu activitatea Corului Bisericesc Doina, de mai mulți, funcționează Corul Liceului Teoretic Gătaia, instruit, la început, de profesorul Nicolae Pușcașu , iar din 1997 până în prezent de preotul profesor Adam Rugaci. Corul elevilor este un cor ce cântă live și începând cu anul 1994 a participat la diverse concursuri și festivaluri – faze locale și județene.

Publicația orașului Gătaia se numește ”Jurnalul de Gătaia” și apare lunar, prezentând aspecte legate de viața economico-administrativă, socială și cultural-sportivă a localității. Revista localității oglindește în imagini și cuvinte orașul Gătaia cu toate transformările și evoluțiile spre o nouă înfățișare europeană,oamenii care au făcut și fac parte din istoria acestor locuri,cu toată contribuția lor benefică, interviuri cu personalitățile locale și cu personalități care vizitează Gătaia.

Rugile și manifestările cultural-religioase care aduc voie bună în rândul locuitorilor orașului și satelor aparținătoare sunt: Ruga în orașul Gătaia(de Sfintele Paști), Colonia –Gătaia(de Paștele Mici), Șemlacu Mare(de Rusalii), Șemlacu Mic( 5 august), Sculia și Percosova( 15 august – Sfânta Maria), Butin(21 august). La aceste activități se adaugă ”Zilele orașului Gătaia”, organizate în fiecare an în luna iulie.

Casa de cultură din Gătaia a fost și este , prin toate evenimentele pe care le organizează și găzduiește, centrul cultural al urbei și păstrătoarea tradițiilor și a specificului local deosebit prin aportul etniilor conlocuitoare. Dispune de o sală de spectacol cu o capacitate de 300 locuri, sală pentru lectură cu instalație-rețea pentru calculatoare și sală de culturism. Biblioteca din cadrul Casei de Cultură beneficiază de o bună aprovizionare cu carte. La Casa de Cultură din Gătaia se țin expoziții de caricatură și grafică, caricaturistul Marius Nițov a obținut, în anul 2001, premiul pentru cea mai reușită caricatură la Festivalul de Caricatură din Sud-Estul Europei. Tot în cadrul Casei de Cultură există un punct muzeal unde se găsesc unelte, porturi populare, arme din diferite perioade ale istoriei acestor locuri, precum și o colecție de roci și minerale.

Foto nr.5.Casa de Cultură din Gătaia

6.7. Viața medicală

Centrul de sănătate Gătaia

În anul 1968, în urma reorganizării administrative a teritoriului , s-a reorganizat Circumscripția sanitară Gătaia pe fondul organizării administrative a comunei, devenind Centrul de Sănătate Gătaia care cuprinde întreg teritoriul comunei, dispunând de trei dispensare sanitare cu sediul în Gătaia, Birda și Șemlacu Mare.

După 1990, Centrul de Sănătate din Gătaia a cunoscut mai multe forme de organizare, au venit medici noi, profesioniști și cu dorință de afirmare, a apărut medicul de familie- urmărind o eficientizare a activității și o mai mare apropiere de oameni și cerințele lor legate de sănătate, activitatea medicală a continuat să funcționeze și în condițiile economiei de tranziție, datorită unor oameni devotați alegerii făcute, medici apropiați de oameni și de problemele lor de sănătate.

Se poate afirma că s-au făcut numeroase progrese în tratarea multor boli grave, infecto-contagioase,tuberculoza,cancerul,progrese în tratamentul homeopat, în medicina naturistă- foarte agreată de un număr tot mai mare de pacienți pentru rezultatele deosebite, progrese care culeg rodul unor cercetări îndelungate, a unei educații sanitare în acord cu evoluția pozitivă a științei medicale, munca unor generații întregi de specialiști. Pentru ca aceste progrese legate de medicină sa fie resimțite într-un procent mai mare de populație este nevoie de un nivel de trai mai ridicat, de putere financiară și economică; cu cât o localitate devine mai prosperă economic,se poate susține la nivel optim și din punct de vedere medical.

Farmaciile din Gătaia

În Gătaia a fost înființată prima farmacie particulară în 1890.Aceasta, după 1990, organizată pe coordonatele economiei de piață, reușește să facă față cerințelor populației într-un sistem medical aflat într-o situație de criză prelungită.

Începând cu anul 2010 s-a deschis a doua farmacie care aparține lanțului farmaciilor Catena.

Dispensarul Medical din Șemlacu Mare

În 1939, a luat ființă pentru prima dată în Șemlacu Mare un dispensar medical; condițiile de muncă erau grele: nu exista o clădire a Ministerului Sănătății, iar consultațiile se făceau fie în case particulare, fie într-o cameră a primăriei. Morbiditatea era mare, iar mortalitatea infantilă se ridica la 45% pe an. În anul 1958, s-a început construcția unui dispensar medical modern, alcătuit din 4 camere și locuință pentru medic. Acest dispensar își extinde activitatea și în Șemlacu Mic, Percosova și Butin unde se găsesc puncte sanitare și unde medicul se detașează o dată pe săptămână și în cazurile de urgență.

Spitalul de neuropsihiatrie

Spitalul este amplasat într-o pădure din nord-estul orașului Gătaia, având spre nord Bârzava, iar spre sud-vest calea ferată Gătaia-Buziaș. Distanța din centrul orașului la spital este de 4 km și se poate parcurge cu autobuzul orașului. Clădirile spitalului sunt alcătuite din 12 pavilioane cu câte 2 nivele, aspectul de cazarmă militară nu e întâmplător, spitalul a moștenit clădirile de la o unitate militară, cu o capacitate de 80 de paturi fiecare. La acestea se mai adaugă și clădirile anexe cuprinzând laboratorul clinic, laboratorul de fizioterapie, radiologie, electroencefalografie, electrocardiografie, precum și blocul alimentar, sala de mese, clubul și biblioteca. În pavilionul central funcționează farmacia și policlinica spitalului. Există și un număr de 8 clădiri cu un singur nivel unde se află locuințele pentru personalul sanitar. Spitalul, în ansamblul lui, e prevăzut cu alimentație centrală cu apă, termocentrală proprie care asigură toate condițiile unei bune stări de igienă a unității. Deși este racordat la sistemul energetic național, dispune de un grup electrogen propriu pentru asigurarea energiei electrice în caz de avarii. Prin așezarea sa, oferă condiții de microclimat optim profilului de neuropsihiatrie pe care l-a primit această unitate.

Spitalul este profilaxat pe următoarele secții: nevroze, psihoze,dezalcoolizare, neurologie, bolnavi cronici.Ca servicii auxiliare funcționează laboratoare de radiologie clinică, precum și un serviciu de boli interne.

Pentru organizarea timpului liber al bolnavilor, spitalul dispune de o bibliotecă 8520 de volume, o sală de lectură și un club prevăzut cu o sală de spectacole, cinematograf și televizoare.

Acest spital face parte din grupa instituțiilor sanitare de mare capacitate din țara noastră.

6.8.Turismul

Turismul în Gătaia este reprezentat din punct de vedere istoric și religios de cele două vechi mănăstiri din apropiere, monumente istorice cu un bogat patrimoniu spiritual și cu arhitectură veche, Mănăstirea Săracă de la Șemlacu Mic și Mănăstirea Sfântul Gheorghe din localitatea Mănăstire. Mănăstirea Săraca este situată la 65km sud-est de Timișoara, în apropierea șoselei Timișoara-Reșița. Ansamblul monahal s-a construit la marginea satului Șemlacul Mic, pe malul pârâului Lunca, înconjurat de dealuri. Prima atestare documentară este din anul 1270. Biserica mănăstirii a fost rezidită în 1443 de către călugărul Macarie de la Tismana. Mănăstirea Sfântul Gheorghe din localitatea Mănăstire,comuna Birda, este așezată la 1,5km de la Birda de pe drumul național Timișoara-Reșița și la 7km de Gătaia pe un drum secundar. Mănăstirea a fost construită în 1485, probabil de către despotul sârb Ion Brancovici. (Dumitrache, 2002).

Foto nr.6. Manăstirea Săraca din localitatea Butin

Gătaia mai poate fi atractivă din punct de vedere turistic și prin unele locuri de un pitoresc deosebit, consecință ale așezării pe malurile Bârzavei și la poalele dealului Șumig, de origine vulcanică. Vechimea așezării, diversitatea etnică și spiritualitatea,tradițiile care s-au mai păstrat , centrul localității cu instituțiile administrative, economice, de învățământ și cultură, Biserica Ortodoxă Română din Gătaia și Biserica Romano-Catolică, noul monument al eroilor, zona parcurilor și terasele restaurantelor sunt argumente pentru turism, pentru o excursie la Gătaia.

Principalele direcții de dezvoltare a turismului constau în crearea unei infrastructuri locale, constând în baze de agrement pe malurile Bârzavei, care să cuprindă cabane, terenuri de tenis,de volei. Există posibilitatea construirii unui ștrand cu bazine pentru copii și adulți și a unui hotel cu restaurant și bar. În zona centrală există loc pentru amenajarea unui parc de distracții pentru copii și o sală de sport modernă realizată prin programul de dezvoltare urbanistică al conducerii administrației locale.(Datele Primăriei Gătaia).

Foto nr.7. Zona centrală a orașului Gătaia

În vederea cazării turiștilor veniți să viziteze zona a fost construită Pensiunea Perla situată aproape de centrul orașului Gătaia.

Foto nr.8. Pensiunea Perla din Gătaia

Menținerea în bune condiții prin lucrări de conservare și restaurare a bisericilor, a Mănăstirii Săraca, promovarea imaginii acestor lăcașe de cult și monumente istorice. Organizarea de excursii la aceste mănăstiri și de către Liceul Teoretic din Gătaia, am cuprins aici și Mănăstirea Sfântului Gheorghe din satul Mănăstire, comuna Birda.

Înființarea unui muzeu al localității care să cuprindă costume populare specifice regiunii, țesături, broderii, diverse obiecte din această parte a Banatului este de asemenea un obiectiv realizabil cu contribuția locuitorilor din Gătaia și împrejurimi. De altfel la Casa de Cultură din Gătaia este deschis un punct muzeal cu câteva piese din portul popular, obiecte din gospodăriile țărănești, ceramică din neolitic și arme din sec. XIX-XX.

Toate aceste proiecte turistice se pot realiza și de către întreprinzători particulari sau cu contribuția acestora , important este să fie valorificat potențialul turistic din această localitate deosebită din Banat. Dezvoltarea turismului în Gătaia este un proiect viabil al administrației locale și poate fi mai repede pus în aplicare odată cu amenajarea unei rețele stradale la standarde europene.

7.Analiza S.W.O.T. a orașului Gătaia

7.1. Delimitare conceptuală

Analiza S.W.O.T. reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor, creată și utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor.

Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie,precum și identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza S.W.O.T. este aplicată în cadrul analizei teritoriale și este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administrațiilor publice.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza S.W.O.T. este acela că,indiferent de acțiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă unele elemente:

construiește pe punctele tari;

elimină punctele slabe;

exploatează oportunitățile;

îndepărtează amenințările.

7.2.Analiza S.W.O.T. a orașului Gătaia

Conform datelor prezentate în analiza S.W.O.T. se constată existența unor numeroase resurse la nivelul localității Gătaia care pot reprezenta adevărate puncte tari în raport cu construirea unor viitoare strategii de dezvoltare. Așa cum am văzut, o serie de resurse interne ale teritoriului sunt potențate de prezența unor numeroase oportunități externe, de care este bine să se țină seama în viitoarele planificări strategice. Astfel, la categoria premizelor pozitive, amintesc în principal: situare favorabilă în zona de vest a țării, zonă transfrontalieră, multiculturalitatea și interferența etnică, bisericile și mănăstirile, arhitectura urbană zonală, servicii dezvoltate,șomaj scăzut, infrastructură rutieră,feroviară și de radiotelecomunicații dezvoltată, agricultură dezvoltată, rețea hidrografică,floră,faună, înveliș pedologic bine reprezentate ,climă favorabilă.

În ceea ce privește punctele slabe și amenințările cu care se confruntă această localitate, amintesc:slaba dezvoltare a sectorului industrial,turismul și agroturismul slab dezvoltate și promovate,migrarea către zonele și sectoarele dezvoltate ale personalului calificat, zonă cu risc ridicat de inundații.

Este necesar ca în strategia care va fi dezvoltată să se asigure un echilibru între investițiile active(cele care produc o valoare adăugată și sunt premise pentru dezvoltări ulterioare) și investiții pasive care sunt orientate către aspecte care prezintă un risc și necesită o intervenție urgentă pentru a preveni situațiile de criză majoră.

Astfel în strategia de maximă importanță sunt axele prioritare care vizează asigurarea unui potențial dezvoltare-creștere economică, atât prin facilitarea investițiilor, creșterea atractivității localității,prin încurajarea spiritului antreprenorial local, cât și prin creșterea competitivității forței de muncă.

Creșterea valorificării potențialului turistic este la fel de importantă, un potențial nevalorificat până acum,dar care oferă oportunități de demarare a unor afaceri inovative rentabile pe termen mediu.

7.3. Chorema orașului Gătaia

Chorema reprezintă un model de maximă generalizare și abstractizare cu privire la starea, dinamica și modul de organizare a unui teritoriu. Modelul chorematic este un instrument util pentru identificarea disfuncționalităților și implementarea unor strategii de dezvoltare care să ridice nivelul de trai al unui anumit teritoriu.

Reprezentarea prin choremă a orașului Gătaia oferă o imagine sintetică privind principalele caracteristici de potențial ale localității, cu impact asupra caracteristicilor socio-economice ale teritoriului.Astfel, în acest context, orașul Gătaia este evidențiat ca fiind situat pe o axă majoră de circulație, pe D.N.58 care leagă două municipii importante: Timișoara și Reșița. Din punct de vedere economic , această localitate nu poate fi inclusă nici într-una din categoriile limită: nu este nici un oraș în declin, dar nici în avânt economic. Cadrul natural, reprezentat de un relief de câmpie,de o climă favorabilă, o rețea hidrografică bogată, soluri fertile, a determinat dezvoltarea sectorului agricol complex:cultura cerealelor, pomicultura și creșterea animalelor în ferme zootehnice. Tot în categoria punctelor tari și a oportunităților se mai pot încadra și următoarele elemente: infrastructura rutieră și feroviară bine reprezentată, existența unor obiective turistice(biserici, mănăstiri, arhitectura urbană), existența unor spații verzi(parc, pădure). În categoria punctelor slabe din cadrul acestui oraș se pot observa: dezvoltarea redusă a sectorului industrial, lipsa amenajărilor turistice precum și o slabă promovare a obiectivelor turistice, dar și faptul că o parte a orașului Gătaia este afectată frecvent de inundații.(vezi fig.16).

Fig.16 Chorema orașului Gătaia