Potentialul Comercial, Soldurile Intermediare DE Gestiune Si Analiza Cifrei DE Afaceri

CUPRINS

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C.MOBIFAG SRL

1.1 Elemente de identificare…………………………………………………………………………………………..

1.2 Mod de constituire…………………………………………………………………………………………………..

1.3 Istoricul S.C Mobifag SRL……………………………………………………………………………………….

1.4 Scopul și obiectivul S.C.Mobifag SRL………………………………………………………………………

1.5 Procesul tehnologic…………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL II. STAREA ECONOMICĂ GENERALĂ A S.C.MOBIFAG SRL

2.1 Dimensiunea afacerii ………………………………………………………………………………………………

2.2 Tendința afacerii……………………………………………………………………………………………………..

2.3 Amplasarea afacerii…………………………………………………………………………………………………

2.4 Relațiile financiare ale societății cu furnizorii și clienții……………………………………………….

2.5 Eficiența economică generală …………………………………………………………………………………..

2.6 Principalii indicatori economico-financiari ………………………………………………………………..

CAPITOLUL III. POTENȚIALUL COMERCIAL AL S.C.MOBIFAG SRL

3.1 Piața de aprovizionare……………………………………………………………………………………………..

3.2 Clienții…………………………………………………………………………………………………………………..

3.3 Segmentul de piață………………………………………………………………………………………………….

3.4 Concurența…………………………………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL IV. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

4.1 Marja comercială…………………………………………………………………………………………………….

4.2 Producția exercițiului………………………………………………………………………………………………

4.3 Valoarea adăugată…………………………………………………………………………………………………..

4.4 Rezultatul brut al exploatării…………………………………………………………………………………….

4.5 Rezultatul exploatării………………………………………………………………………………………………

4.6 Rezultatul curent…………………………………………………………………………………………………….

4.7 Rezultatul brut al exercițiului……………………………………………………………………………………

4.8 Rezultatul net al exercițiului……………………………………………………………………………………..

CAPITOLUL V. ANALIZA CIFREI DE AFACERI

5.1 Considerații generale asupra cifrei de afaceri……………………………………………………………..

5.2 Analiza nivelului și dinamicii cifrei de afaceri……………………………………………………………

5.2.1 Analiza nivelului cifrei de afaceri…………………………………………………………………………

5.2.2 Analiza dinamicii cifrei de afaceri………………………………………………………………………..

5.3 Analiza structurii cifrei de afaceri……………………………………………………………………………..

5.3.1 Analiza cifrei de afaceri pe produse……………………………………………………………………..

5.3.2 Analiza cifrei de afaceri pe clienți…………………………………………………………………………

5.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri…………………………………………………………………………..

CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………………………..

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………..

Anexe…………………………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. MOBIFAG SRL

1.1. Elemente de identificare

Denumirea: S.C.Mobifag SRL Făget,

Sediul social : Strada Spitalului nr. 3, Făget, jud. Timiș+4

Telefon/Fax: 0256/320191

Nr. înregistrare O.R.C.:J/35/2312/1993

Cod fiscal :R4121013

Forma juridică : -persoana juridică română

-societate cu răspundere limitată

-capital integral privat

Durata de funcționare: nelimitată

1.2. Mod de constituire

Potrivit articolelor 22-23 din legea 31/1990 instanța a solicitat avizul Camerei de Comerț și Industrie a județului Timiș, care prin adresa numărul 2485/11.05.1993 a vizat favorabil înființarea societății comerciale Mobifag SRL Făget.

Sediul social se află în Făget, județul Timiș , Strada Spitalului nr. 3. Conform statutului durata societății este nelimitată cu începere de la data înregistrării în Registrul Comerțului .S.C.Mobifag SRL este înscrisă la Oficiul Registrului Comerțului județul Timiș sub numărul J/35/2312/1993.

Societatea nu are filială și nu aparține nici unui holding .

În conformitate cu prevederile Legii 31/1990 organul de conducere strategică este Adunarea Generală a Asociaților care numește administratorul, care va avea competențele și responsabilitățile prevăzute în statut.

Societatea Comercială S.C. (Mobifag) Siva Mobi Grup SRL ia ființă în anul 1993, în forma de organizare societate cu răspundere limitată prin participarea prin participarea asociatelor S.C. Siva Mob Sebeș SRL și S:C: Mobi Serv SRL Făget , în proporție de 66% respectiv 34% , conform legii nr. 31/1990, având personalitate juridică română din ziua înregistrării la Registrul Comerțului.

Capitalul social la înființare a fost de 600.000 lei împărțit în 60 de părți sociale a 10.000 lei fiecare.

În anul 2001 societatea își schimbă denumirea în S.C. Mobifag SRL. Capitalul social S.C. Mobifag SRL este 2.000.000 lei reprezentând 20 părți sociale împărțite astfel :

-13 părți sociale un asociat în valoare totală 1.300.000 lei și

-7 părți sociale celălalt asociat în valoare 700.000 lei .

Valoarea unei părți sociale este 100.000 lei .

Societatea dispune de autorizațiile legale de funcționare pentru activitățile din profilul de activitate. În baza declarațiilor de înregistrare pentru plătitorii de impozite firma achită impozitele pe profit, pe salarii , TVA și alte taxe și impozite legale .

Societatea deține patrimoniul conform documentelor de proprietate , facturi , devize de execuție apărute sau încheiate pe tot parcursul existenței sale . S.C. Mobifag SRL nu are participări de capital la alte societăți .

1.3. Istoricul S.C. Mobifag SRL

S.C. Mobifag SRL în faza de început a funcționat într-un spațiu închiriat, cu mijloace de producție închiriate și anume gaterul LINK de la societățile care au constituit-o .În acest timp societatea producea cherestea și semifabricate , ce constituiau baza de materii prime a celor două societăți fondatoare .

În timp producția societății crește , ca urmare începe vânzarea pe piața externă și internă a semifabricatelor și prefabricatelor realizate de ea. Din cumulările realizate în perioada 1993-1999 , societatea reușește să-și construiască hale de producție noi și să se doteze cu mijloace de producție ce-i vor permite transformarea ei din bază de materii prime în producător de mobilier destinat în proporție de 100% pieței externe.

Structura de producție actuală a societății este de scaune, mobilier de bucătărie , baie și holuri .Aceste produse se realizează în gama de fabricație solicitată de partenerii externi , urmând ca finisările ce se fac să fie 100% ecologice, acest criteriu fiind determinant în pătrunderea pe piața europeană .

Trecerea la această structură de producție a fost posibilă odată cu punerea în funcțiune a primului tronson de hale.

Începutul anului 2002 aduce cu sine decizia de construire a încă două hale de producție a câte 1000 metri pătrați fiecare. Privită în evoluție societatea a pornit în domeniul prelucrării lemnului cu dotări și realizări la un nivel foarte scăzut reușind să ajungă la realizarea produselor finite destinate pieței .

1.4. Scopul și obiectul activității S.C. Mobifag SRL

Societatea are scop lucrativ constând în fabricarea mobilei .

Obiectul de activitate este cel înscris în contractul de societate și este :

-producția de scaune (exclusiv cele din metal) ,

-mobilier holuri și biblioteci.

1.5. Procesul tehnologic

Activitatea principală a S.C. Mobifag SRL este producția de scaune, denumirea acestora fiind :

-Amberg

-Bamberg

-Fussen

-Piccolo.

Procesul tehnologic de fabricare a scaunelor cuprinde fazele :

a) pregătirea semifabricatelor

b) prelucrarea semifabricatelor

c) asamblarea.

a) Pregatirea semifabricatelor necesită existența unui gater în care se introduc buștenii și se taie la anumite dimensiuni în funcție de semifabricatul care trebuie să rezulte. După tăierea dimensiunilor cerute lemnul se stivuiește și se lasă la zvântat circa 30 zile, apoi se introduce într-un uscător unde trebuie ținut minim 7 zile pentru a se aduce lemnul la umiditatea de 8-10% .Acestei faze îi urmează predarea la secția scaune și se introduce în lucru.

b)Prelucrarea semifabricatelor pentru :

-picior

-șezut

-spătar.

Prelucrarea picioarelor presupune scurtarea semifabricatelor pentru picior la dimensiunea brută după care se îndreaptă o față și un cant la mașina de patru fețe, apoi scurtarea la dimensiune netă și se trece la operația de șlefuire.

Prelucrarea semifabricatelor pentru șezut urmează aceleași faze ca și pentru prelucrarea piciorului , după care se formează un panou de 50 cm/50cm și se realizează operația de frezare contur, găurire și șlefuire.

Prelucrarea semifabricatelor pentru spătar presupune aceleași etape ca în cazul prelucrării celorlalte semifabricate , dar în această fază sunt utilizate scule speciale :

-freze la 45 grade

-cuțite convexe

-cuțite concave pentru a forma conturul spatelui.

c)Asamblarea este etapa în care se finalizează produsul finit : se montează și finisează.

În urma acestor faze dacă produsul corespunde calitativ se ambalează și expediază .Produsul se execută în 50 scaune pe zi (8 ore).

.

CAPITOLUL II. STAREA ECONOMICĂ GENERALĂ A S.C. MOBIFAG SRL

2.1. Dimensiunea afacerii

Clasificarea firmelor după dimensiunea afacerii redă următoarele tipuri:

mici

mijlocii

mari.

Scopul clasificării este de a aprecia gradul de corelație între premise esențiale pentru viabilitatea pe termen lung a unei afaceri. Aceste premise, ce caracterizează toate aspectele activității societății sunt :

stabilitatea afacerii, care , în general , este direct proporțională cu mărimea afacerii;

flexibilitatea afacerii, care, în general , este invers proporțională cu mărimea afacerii .

Cea mai bună îmbinare a acestor calități este atinsă de dimensiunea mijlocie , celelalte două având o notă inferioară din acest punct de vedere.

Tabel 2.1.

Dimensiunea afacerii

Firma are o dimensiune mică , ceea ce îi conferă stabilitate proporțională mărimii ei și o flexibilitate redusă .

Tendința este de menținere în limite relativ constante.

2.2. Tendința afacerii

Scopul aprecierializate de ea. Din cumulările realizate în perioada 1993-1999 , societatea reușește să-și construiască hale de producție noi și să se doteze cu mijloace de producție ce-i vor permite transformarea ei din bază de materii prime în producător de mobilier destinat în proporție de 100% pieței externe.

Structura de producție actuală a societății este de scaune, mobilier de bucătărie , baie și holuri .Aceste produse se realizează în gama de fabricație solicitată de partenerii externi , urmând ca finisările ce se fac să fie 100% ecologice, acest criteriu fiind determinant în pătrunderea pe piața europeană .

Trecerea la această structură de producție a fost posibilă odată cu punerea în funcțiune a primului tronson de hale.

Începutul anului 2002 aduce cu sine decizia de construire a încă două hale de producție a câte 1000 metri pătrați fiecare. Privită în evoluție societatea a pornit în domeniul prelucrării lemnului cu dotări și realizări la un nivel foarte scăzut reușind să ajungă la realizarea produselor finite destinate pieței .

1.4. Scopul și obiectul activității S.C. Mobifag SRL

Societatea are scop lucrativ constând în fabricarea mobilei .

Obiectul de activitate este cel înscris în contractul de societate și este :

-producția de scaune (exclusiv cele din metal) ,

-mobilier holuri și biblioteci.

1.5. Procesul tehnologic

Activitatea principală a S.C. Mobifag SRL este producția de scaune, denumirea acestora fiind :

-Amberg

-Bamberg

-Fussen

-Piccolo.

Procesul tehnologic de fabricare a scaunelor cuprinde fazele :

a) pregătirea semifabricatelor

b) prelucrarea semifabricatelor

c) asamblarea.

a) Pregatirea semifabricatelor necesită existența unui gater în care se introduc buștenii și se taie la anumite dimensiuni în funcție de semifabricatul care trebuie să rezulte. După tăierea dimensiunilor cerute lemnul se stivuiește și se lasă la zvântat circa 30 zile, apoi se introduce într-un uscător unde trebuie ținut minim 7 zile pentru a se aduce lemnul la umiditatea de 8-10% .Acestei faze îi urmează predarea la secția scaune și se introduce în lucru.

b)Prelucrarea semifabricatelor pentru :

-picior

-șezut

-spătar.

Prelucrarea picioarelor presupune scurtarea semifabricatelor pentru picior la dimensiunea brută după care se îndreaptă o față și un cant la mașina de patru fețe, apoi scurtarea la dimensiune netă și se trece la operația de șlefuire.

Prelucrarea semifabricatelor pentru șezut urmează aceleași faze ca și pentru prelucrarea piciorului , după care se formează un panou de 50 cm/50cm și se realizează operația de frezare contur, găurire și șlefuire.

Prelucrarea semifabricatelor pentru spătar presupune aceleași etape ca în cazul prelucrării celorlalte semifabricate , dar în această fază sunt utilizate scule speciale :

-freze la 45 grade

-cuțite convexe

-cuțite concave pentru a forma conturul spatelui.

c)Asamblarea este etapa în care se finalizează produsul finit : se montează și finisează.

În urma acestor faze dacă produsul corespunde calitativ se ambalează și expediază .Produsul se execută în 50 scaune pe zi (8 ore).

.

CAPITOLUL II. STAREA ECONOMICĂ GENERALĂ A S.C. MOBIFAG SRL

2.1. Dimensiunea afacerii

Clasificarea firmelor după dimensiunea afacerii redă următoarele tipuri:

mici

mijlocii

mari.

Scopul clasificării este de a aprecia gradul de corelație între premise esențiale pentru viabilitatea pe termen lung a unei afaceri. Aceste premise, ce caracterizează toate aspectele activității societății sunt :

stabilitatea afacerii, care , în general , este direct proporțională cu mărimea afacerii;

flexibilitatea afacerii, care, în general , este invers proporțională cu mărimea afacerii .

Cea mai bună îmbinare a acestor calități este atinsă de dimensiunea mijlocie , celelalte două având o notă inferioară din acest punct de vedere.

Tabel 2.1.

Dimensiunea afacerii

Firma are o dimensiune mică , ceea ce îi conferă stabilitate proporțională mărimii ei și o flexibilitate redusă .

Tendința este de menținere în limite relativ constante.

2.2. Tendința afacerii

Scopul aprecierii tendinței este de a clasifica evoluția firmei în una din situațiile următoare : dezvoltare, menținere sau recesiune. Această informație este importantă pentru că :

o întreprindere în recesiune înseamnă că se confruntă cu greutăți în desfacere , are aparat de producție învechit , greutăți financiare .Valoarea bunurilor patrimoniale în această situație exprimă în foarte mică măsură valoarea de piață a întreprinderii .Strategiile de redresare vizează recesiunea (pentru salvarea insulelor de profit), restructurarea sau unde nu mai este posibil declanșarea procedurii de faliment ;

o întreprindere în dezvoltare înseamnă că a trecut “examenul “ economiei de piață , aparatul de producție este folosit corespunzător , iar măsurile pentru viitor vizează consolidarea prin promovarea unei strategii cu caracter ofensiv moderat.

Aprecierea tendinței afacerii se poate face cu ajutorul cifrei de afaceri . O apreciere pertinentă a tendinței afacerii cu ajutorul cifrei de afaceri trebuie să țină seama de trei elemente : rata inflației, politica de prețuri poziția firmei pe piață.

Formula de calcul pentru indicele de creștere al indicatorului I este următoarea :

bază fixă : i=(In/I0)*100

bază în lanț : i=(In/In-1)*100

Formula de calcul pentru ritmul anual de creștere al indicatorului I este următoarea:

r = unde :In – valoarea indicatorului I în anul n(în ultimul an)

Io – valoarea indicatorului I în anul perioadei de bază n – numărul de ani

Tabel 2.2.

Tendința afacerii

Cifra de afaceri reprezintă unul din obiectivele strategice ale întreprinderii, deoarece este criteriul major după care se judecă performanțele întreprinderii în mediul concurențial în care aceasta acționează. Cifra de afaceri reflectă volumul global al activității unei perioade de gestiune .

Grafic 2.1. Evoluția cifrei de afaceri

Tendința afacerii în prețuri reale (deflatate) este în creștere față de anul de pornire 1999 și anul 2000 , la fel și cifra de afaceri în prețuri comparabile (inflatate) față de anul de pornire 1999 . Prin aducerea valorii trecute la puterea de cumpărare curentă evoluția cifrei de afaceri poate fi interpretată în condițiile valorilor prezente. Nivelul indicatorului a crescut confirmând că volumul de activitate al anului 2001 a crescut față de anul 1999. Reprezentarea grafică a cifrei de afaceri în prețuri curente și comparabile este redată în graficul 2.1.Interpretând indicele cifrei de afaceri în prețuri comparabile cu bază lanț putem spune că avem de-a face cu o scădere a cifrei de afaceri în anul 2000, deoarece indicele este subunitar (0,91) , iar în anul 2001 se înregistrează o creștere deoarece indicele este supraunitar (2,45).

2.3. Amplasarea afacerii

Amplasarea afacerii este analizată de următoarele perspective :

zona de amplasament : oraș/comună , în afara localității, la periferie , zona rezidențială ;

accesul la utilități : energie, canalizare , căi ferate , drumuri naționale , aeroport , acces la fluvii , mări , etc ;

posibilități de dezvoltare viitoare : pe verticală și orizontală ;

fenomene naturale : cutremure , inundații , secete;

tradiție și comportamentul populației din zonă (populație stabilă sau migratoare , frecvența acțiunilor revendicative , etc);

asigurarea cu resurse umane din zonă (specialiști de înaltă calificare) ;

facilități fiscale (zonă liberă sau alte facilități).

La S.C Mobifag SRL se pot desprinde următoarele concluzii privind amplasarea afacerii :

Nu există restricții deosebite privind accesul la utilități (energie , apă ,canalizare , drumuri )

Asigurarea cu resurse umane din zonă nu constituie o restricție în desfășurarea activității.

Societatea este amplasată la periferia orașului , în zona industrială

Zona nu este afectată de fenomene naturale ca :inundații , secete, cutremure.

Populația se caracterizează prin stabilitate , nu există acțiuni revendicative

Zona nu este liberă nici defavorizată .

Posibilități de dezvoltare există .

2.4. Relațiile financiare ale societății cu furnizorii și clienții

Urmărind datele din tabelul 2.3. putem determina evoluția relațiilor societății cu furnizorii și clienții.

Rata de gestiune a clienților exprimă creditul – client acordat de firmă , adică durata medie în zile de încasare a contravalorii mărfurilor de la beneficiari .

Practic indică decalajul mediu în zile între data facturării și data încasării contravalorii mărfurilor vândute .

O viteză de rotație mare (durată în zile mică ) înseamnă că clienții utilizează o perioadă de timp redusă resursele financiare ale firmei , iar întreprinderea beneficiază de un necesar de finanțat mai redus .Legat de corelația cu creditul furnizor spre sfârșitul perioadei de analiză la S.C Mobifag Srl avem durata în zile a creditului client mai mică decât durata în zile a creditului furnizor ceea ce înseamnă un excedent de resurse financiare , cu impact favorabil asupra trezoreriei din exploatare .

Scăderea creditului client în condițiile creșterii cifrei de afaceri înseamnă îmbunătățirea gestiunii creditului client în condițiile creșterii pe piață sau ca urmare a schimbării politicii de credit

Tabel 2.3.

Relațiile firmei cu furnizorii și clienții

Rata de gestiune a furnizorilor exprimă creditul – furnizor primit de firmă adică durata medie în zile de plată a contravalorii mărfurilor achiziționate de la furnizori. Practic indică decalajul mediu în zile între data facturării și data plății contravalorii mărfurilor cumpărate.

La S.C Mobifag SRL viteza de rotație a creditului – furnizor este mare (durată în zile mică ) însemnând că firma utilizează o perioadă de timp redusă resursele financiare ale furnizorilor , având un necesar de finanțat mai ridicat .Legat de corelația cu creditul – client spre sfârșitul perioadei de analiză durata în zile a creditului – client este mai mică decât durata în zile a creditului – furnizor reprezentând la nivelul firmei un excedent de resurse financiare , cu impact favorabil asupra trezoreriei de exploatare .

2.5. Eficiența economică generală

O imagine generală despre eficiența întreprinderii permite structurarea modului de abordare a potențialităților acesteia . De aceea scopul acestui criteriu este de a oferi o imagine generală asupra acesteia .În acest scop se va utiliza un număr restrâns de indicatori :

productivitatea muncii;

randamentul imobilizărilor corporale , imobilizări corporale la 1000 lei cifră de afaceri ;

viteza de rotație a stocurilor ,stocuri la 1000 lei cifra de afaceri și rentabilitatea comercială

Tabel 2.4.

Eficiența economică generală

Încetinirea vitezei de rotație a stocurilor , care se concretizează în sporirea duratei în zile a unei rotații , deci scăderea numărului de rotații înseamnă pentru S.C. Mobifag SRL :

creșterea necesarului absolut / relativ de stocuri pentru realizarea unui nivel dat al cifrei de afaceri;

obținerea unui nivel mai mic al cifrei de afaceri la un nivel dat al stocurilor .

Durata în zile a stocurilor se încadrează în limitele normale înregistrând o

creștere având drept consecință o creștere a imobilizării de resurse financiare în stocuri. Dinamica ratelor se prezintă astfel : ICA<IST , atunci indicele duratei în zile a unei rotații a stocurilor este supraunitar și indicele numărului de rotații este subunitar , ceea ce înseamnă încetinirea vitezei de rotație față de perioada de bază .

Randamentul imobilizărilor corporale înregistrează o creștere în anul 2000 , dar la finalul perioadei de analiză , anul 2001 înregistrează o scădere reprezentând o înrăutățire , o creștere a volumului necesar de consum de imobilizări corporale pentru realizarea volumului de activitate .

Rata rentabilității comerciale înregistrează o creștere în ultimul an față de perioada precedentă cu plus 0.2% , ceea ce înseamnă o stare pozitivă , o creștere a eficienței valorificării produselor activității de bază , a politicii comerciale (a procesului de aprovizionare , stocare, desfacere )și politica de prețuri a firmei .

Productivitatea muncii cu baza de calcul cifra de afaceri în prețuri comparabile are un nivel satisfăcător, tendința e de creștere cu 1,13%, aceasta datorându-se creșterii numărului de personal corelat cu creșterea cifrei de afaceri.

2.6 Principalii indicatori economico-financiari

Anul in care s-au înregistrat cele mai bune rezultate din perioada analizată 1999-2001 este anul 2001, când cifra de afaceri a crescut cu 1,27%, principalii indicatori economico-financiari care reflectă această stare sunt prezentați în tabelul 2.5.

Tabel 2.5.

Indicatori economico-financiari la data de 30-12-2001

Grafic 2.2. Cifra de afaceri și profitul net 2001

Graficul 2.2 redă nivelul cifrei de afaceri și a profitului net aferent anului de analiză 2001.

Capitolul III. Potențialul comercial al S.C. Mobifag SRL

3.1. Piața de aprovizionare

În funcție de locul pe care îl ocupă în sistemul pieței produselor, unitățile economice pot să acționeze sau nu cu eficiență, în calitate de consumatori sau producători-furnizori. Unitatea economică poate alege, pentru aplicare cea mai eficientă formă de aprovizionare și va avea în vedere:

-acces ușor la servire;

-satisfacere promptă;

-cumpărarea și aducerea resurselor materiale la destinație la prețuri de aprovizionare cât mai mici;

-prevenirea suprastocării;

-evitarea suprastocării;

-afectarea unor spații de depozitare mai reduse pentru stocarea resurselor aprovizionate.

Formele de aprovizionare sunt:

-directă de la producători-furnizori;

-prin unității specializate în comercializarea de materiale și produse în sistemul en-gros.

Ambele forme de aprovizionare sunt adoptate de S.C.Mobifag S.R.L. Aprovizionarea se poate realiza prin următoarele modalității:

tranzit organizat;

tranzit achitat;

de la depozitul en-gros-istului.

În cazul aprovizionării directe nu există rabaturi sau bonificații, iar cheltuielile de

transport sunt mari. Dacă vorbim de tranzitul organizat aici există intermediari și livrarea produselor și decontarea facturilor se realizează între intermediar și producător, în cazul tranzitului achitat contractarea și achitarea se face prin intermediari.

Aprovizionarea directă presupune livrarea directă între producător și consumator.

Principalele materiale și accesorii pe care S.C.Mobifag S.R.L le procură de la furnizori sunt: lacuri, baiț, feronerie mobilă, capse, șuruburi, stofe, poliuretane ,cherestea, materiale abrazive ,ambalaje.

Pentru lacuri și baițuri furnizorii sunt Tatocom Tg.Mureș și Expres Colletio Tîrnăveni, pentru feronerie mobilă Nuova Komferut Italia și Notabil PEK, capse și șuruburi Crisalia Sibiu, stofe și poliuretane Decoratex Tg.Mureș, Poliflex Sibiu, Eximod S.R.L Brașov, cherestea în mare parte din zonă și S.C.TSC Gor Prod S.R.L Mehadia. Materialele abrazive sunt achiziționate de la S.C.Abracom S.R.L Deva, ambalajele de la Ecopac Brașov.

3.2. Clienții

Consumatorii dispun de o gamă din ce în ce mai mare de produse și servicii pe care le pot achiziționa. Alegerea lor se bazează pe modul în care ei percep noțiunile de calitate, serviciu și valoare. Firma trebuie să cunoască elementele care determină valoarea și satisfacția din perspectiva acestuia.

Satisfacția este rezultatul resimțit de un cumpărător în urma relației sale cu firma ale cărei performanțe s-au ridicat la nivelul așteptărilor. Cumpărătorii sunt satisfăcuți când așteptările lor sunt împlinite și încântați când acestea sunt depășite. Clienții satisfăcuți rămân fideli mai mult timp și prezintă altor persoane firma într-o lumină favorabilă.

Marketingul bazat pe relațiile cu clientul e cheia păstrării clientelei, presupunând oferirea unor avantaje de natură financiară și socială și stabilirea unor relații structurale cu clienții.

S.C.Mobifag S.R.L colaborează cu câteva firme-clienți, acestea achiziționând întreaga producție în vederea comercializării prin intermediul altor parteneri pe piața externă, produsele având un înalt grad de prelucrare și finisare(100% ecologică),ceea ce îi conferă calitatea superioară și posibilitatea pătrunderii pe această piață. Clienții cu care s-a colaborat în perioada 1999-2001 sunt:

-S.C.Lemn King S.R.L Pîrscov Buzău;

-S.C.Siva Mob Sebeș S.R.L Sebeș;

-S.C.Larix Inter S.R.L Sebeș.

3.3. Segmentul de piață

Teoria segmentării pieței spune că o companie e ,de regulă, mai avantajată dacă își consacră eforturile și creativitatea dezvoltând un program de marketing special conceput pentru a se adresa unui segment de piață și nu pieței în întregul ei. Odată analizate în profunzime atuurile și deficiențele, specialistul de marketing poate decide ca firma să satisfacă doar o anumită parte a pieței și să nu încerce să facă de toate pentru toți.

Alegerea unui segment de piață țintă pentru vânzări trebuie să asigure îndeplinirea a trei condiții esențiale:

-segmentul să fie măsurabil;

-să fie suficient de mare pentru a justifica efortul de a investi în el;

-să fie accesibil, în sensul de a exista sisteme instituționale care să faciliteze procesul de marketing.

În alegerea segmentului de piață specialiștii firmei pot ține seama de cele cinci modele de alegere a piețelor țintă:

a) concentrarea asupra unui singur segment de piață: firma poate obține o poziție solidă pe piață datorită unei bune cunoașteri a nevoilor consumatorilor respectivi;

b) specializarea selectivă: firma alege un număr de segmente atractive și adecvate obiectivelor și resurselor sale. Poate să existe sau nu o legătură între aceste segmente, dar fiecare segment promite să fie o sursă de câștiguri. Are avantajul repartizării riscurilor firmei.

c) specializarea pe produse, modelul ales de S.C.Mobifag S.R.L presupune concentrarea asupra realizării unor anumite produse pe care le vinde mai multor categorii de consumatori;

d) specializarea de piață: firma se concentrează asupra satisfacerii mai multor nevoi ale unei singure categorii de consumatori;

e) acoperirea întregii piețe: firma încearcă să satisfacă toate categoriile de consumatori, oferindu-le toate produsele pe care aceștia și le-ar putea dori.

Ofertantul poate ignora diferențele existente între segmente, acesta fiind cazul marketingului nediferențiat când firma se concentrează mai mult asupra elementelor comune ale nevoilor consumatorilor și mai puțin asupra elementelor care le diferențiază, este și cazul societății comerciale Mobifag S.R.L.Firma realizează un produs și un program de marketing destinate unui număr cât mai mare de consumatori, are la bază avantajul obținerii unor economii de costuri.

Crearea de către ofertant a unor oferte diferite pentru segmente diferite reprezintă marketingul diferențiat, firma acționând pe câteva segmente ale pieței și realizând programe de marketing diferite pentru fiecare segment. Generează vânzări totale mai mari decât marketingul nediferențiat, dar poate duce la creșterea cheltuielilor de operare.

3.4. Concurența

Există patru nivele de concurență potrivit gradului de substituție al produsului:

a)concurența de marcă-o întreprindere le consideră concurente pe celelalte întreprinderi care oferă aceleiași categorii de consumatori produse sau servicii similare, la prețuri similare;

b)concurența la nivel de industrie-firma le consideră concurente pe toate firmele care oferă același produs sau clasă de produse;

c)concurența formală-firma consideră concurente firmele care oferă produse destinate să satisfacă aceeași nevoie;

d)concurența generică-firmele concurente sunt considerate cele care luptă pentru aceleași venituri ale consumatorilor .

O firmă trebuie să culeagă informații despre strategiile, obiectivele, punctele tari, slabe ale concurenților. Orientarea spre concurență nu trebuie exagerată deoarece doar firmele care realizează un echilibru între orientarea spre consumator și cea spre concurență practică o adevărată orientare spre piață.

Prin analizarea numeroaselor piețe se observă câteva profiluri ale concurenților:

-concurent depășit-întreprinderea care reacționează lent la modificările pieței;

-concurent selectiv-întreprinderea care reacționează la puține atacuri;

-concurent feroce-întreprinderea care reacționează violent la atacurile lansate asupra teritoriului său;

-concurent imprevizibil-întreprinderea a cărei acțiuni nu au o regularitate.

La nivel local S.C.Mobifag S.R.L consideră firme concurente pe Transilvania Production Câmpeni Alba și S.C.FMP Moebel Product S.R.L Făget. Încadrarea societății în zonă poate arăta că locul ei într-o pleiadă de societăți economice care au ca obiect prelucrarea lemnului este undeva spre vârf datorită tehnologiei folosite și a gradului mare de prelucrare, lucru demonstrat de evoluția financiară a societății de-a lungul acestor ani.

Capitolul IV. Soldurile intermediare de gestiune

4.1. Marja comercială

Marja comercială reprezintă câștigul realizat sub formă de adaos, rezultatul din activitatea de comercializare a mărfurilor. Nivelul indicatorului reprezintă valoarea adaosului comercial rezultat în urma deducerii cheltuielilor privind mărfurile achiziționate din veniturile rezultate de pe urma vânzării acestora. La S.C. Mobifag S.R.L nu se comercializează mărfuri deci nu se achiziționează mărfuri pentru a se revinde și deci nu se poate calcula marja comercială.

4.2. Producția exercițiului

Producția exercițiului reprezintă suma producției vândute (vânzări de produse finite, lucrări, servicii, produse ale activității anexe , exceptând

reducerile acordate pentru vânzări), producției stocate și imobilizate.

Pentru calculul producției exercițiului utilizăm datele din tabelul 4.1.:

Tabel 4.1.

Producția exercițiului

4.3. Valoarea adăugată

Valoarea adăugată prezintă interes pentru că :

-precizează aportul specific al întreprinderii la realizarea producției sale;

-este criteriul de apreciere a creșterii întreprinderii;

-măsoară gradul de integrare al întreprinderii prin raportul valoare adăugată/producție. Cu cât raportul crește cu atât mai mult întreprinderea este integrată;

-reflectă gradul de utilizare a factorilor de producție.

Valorile indicatorului sunt redate în tabelul 4.2..

Tabel 4.2.

Valoarea adăugată

4.4. Rezultatul brut al exploatării

Rezultatul brut al exploatării este cunoscut și sub denumirea de excedent brut al exploatării și indică contribuția exploatării la formarea rezultatelor. Acest indicator evidențiază performanțele economice ale unei firme. Măsoară profitul economic brut ce provine din ciclul de exploatare și arată ce-i rămâne firmei după ce din valoarea adăugată s-a scăzut costul forței de muncă. Valorile indicatorului sunt prezentate în tabelul 4.3.:

Tabel 4.3.

Rezultatul brut al exploatării

4.5. Rezultatul exploatării

Rezultatul exploatării exprimă în mărimi absolute, profitul sau pierderea aferentă activității de exploatare după deducerea cheltuielilor din veniturile aferente acestei activități. În cazul S.C. Mobifag S.R.L reprezintă profitul unității, trebuie să îndeplinească condițiile:

-nivelul său să fie suficient de mare pentru a remunera capitalul investit, cel puțin cel împrumutat, în cazul S.C. Mobifag S.R.L nu avem capital împrumutat ,unitatea își desfășoară activitatea fără a recurge la împrumuturi bancare;

-să dețină ponderea majoritară în rezultatele totale ale firmei;

-să corespundă cerințelor de eficiență.

Valorile indicatorului pentru perioada 1999-2001 sunt redate în tabelul 4.4.:

Tabel 4.4.

Rezultatul exploatării

4.6. Rezultatul curent

Rezultatul curent reprezintă profitul sau pierderea care rezultă în urma operațiunilor cu caracter curent ,normal. Include activitatea de exploatare și cea financiară, este cel mai important rezultat ,situația în care s-a format este caracterizată astfel:

-rezultatul exploatării este mai mare decât 0;

-rezultatul financiar este mai mare decât 0, deci rezultatul curent este și el mai mare decât 0 și simultan rezultatul exploatării este mult mai mare decât rezultatul financiar și arată o stare favorabilă din prisma formării rezultatului curent pe seama activității de exploatare și a activității financiare. Valorile indicatorului sunt prezentate în tabelul 4.5..

Tabel 4.5.

Rezultatul curent

4.7. Rezultatul brut al exercițiului

Rezultatul brut al exercițiului exprimă în mărimi absolute profitul sau pierderea aferentă activității firmei după deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente unui exercițiu financiar. Este compus din rezultatele aferente activității curente (normale) și excepționale.

Normal ar fi ca indicatorii legați de activitatea de exploatare să dețină o pondere mare și să prezinte o tendință de creștere, iar cei legați de activitatea excepțională să nu existe, iar cei financiari să aibă o pondere redusă. Mărimea lui e influențată de strategia de aprovizionare, producție și desfacere, strategia de investiție, în domeniul resurselor umane și politica financiară.

La SC Mobifag SRL rezultatul brut al exercițiului reprezintă profitul aferent activității firmei, valorile acestuia sunt redate în tabelul 4.6..

Tabel 4.6.

Rezultatul brut al exercițiului

4.8. Rezultatul net al exercițiului

Rezultatul net al exercițiului exprimă, în mărimi absolute, profitul net sau pierderile aferente activității firmei, după deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale și a impozitului pe profit aferent unui exercițiu financiar.

Reflectă eficiența globală a activității , rămânând la dispoziția firmei. Se determină ca diferență între rezultatul brut al exercițiului și impozitul pe profit. Scopul rezultatului net al exercițiului este de a remunera în principal :

-acționarii prin dividende;

-să remunereze personalul firmei suplimentar (salariații prin participarea la profit , managementul prin cota de participare);

-firma prin investiții ;

-să acopere eventualele pierderi din perioadele precedente.

La SC Mobifag SRL rezultatul net al exercițiului reprezintă profitul net aferent activității unității, se recomandă niveluri cât mai ridicate ale acestui indicator. Valorile acestui indicator pot fi urmărite în tabelul 4.7..

Tabel 4.7.

Rezultatul net al exercițiului

Capitolul V. Analiza cifrei de afaceri

5.1. Considerații generale asupra cifrei de afaceri

Cifra de afaceri (CA) reprezintă principalul indicator al activității firmei. Constituie unul din cele mai importante obiective strategice ale organizațiilor de afaceri. Este principala formă de venit a înteprinderii. Indicatorul exprimă veniturile obținute din vânzarea producțieiși vanzarea mărfurilor într’o perioadă de timp determinată și nu include veniturile financiare și veniturile excepționale.Nivelul cifrei de afaceri furnizează informații importante privind dimensiunea afacerii și a firmei.

Cifra de afaceri trebuie în principal să îndeplinească următoarele condiții :

nivelul său să acopere cheltuielile din exploatare și sa permită realizarea de profit;

să dețină o pondere de minim 85% din veniturile de exploatare, respectiv de cel puțin 75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situație normală de realizare a activității;

în dinamică să prezinte o tendință de creștere reală, pentru a asigura creșterea reală a volumului de afaceri al firmei ;

să fie realizată corespunzător cu specificul activității pe elemetele sale componente de venituri pentru a corespunde obiectului principal de activitate al firmei .

Tabel 5.1

Mărimea cifrei de afaceri

Cifra de afaceri a avut o pondere mai bună decât cea minim recomandată din punctul de vedere al formării veniturilor din exploatare deși aceasta a scăzut în anul 2001 față de perioada de bază, din punctul de vedere al normalității formării veniturilor totale ale firmei se poate spune același lucru.

Nivelul cifrei de afaceri reușește să acopere foarte bine volumul cheltuielilor din exploatare de asemenea și volumul cheltuielilor totale. Aceste concluzii au fost prezentate pe baza datelor din tabelul 5.1. și a reprezentării grafice din graficele 5.1. și 5.2. .

Grafic 5.1.

Grafic 5.2.

5.2. Analiza nivelului și dinamicii cifrei de afaceri

5.2.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri

Valoarea volumului total al afacerilor este delimitat din start în două categorii:

a) producția vândută, care se referă la venituri obținute din vânzarea de produse, prestări de servicii, alte elemente specifice conform legii contabilității ;

b) venituri din vânzarea mărfurilor care se referă la activitatea strict comercială a întreprinderii.

Ambele forme de venit au un rol determinant în modificarea poziției deținute de întreprindere pe piață. Acest indicator poate ajuta la identificarea unor aspecte cum ar fi:

dimensiunea întreprinderii;

poziția strategică deținută în cadrul pieței .

Având în vedere că nivelul absolut al indicatorului este dat de expresia valorică a bunurilor, lucrărilor și serviciilor tranzacționate în mod efectiv pe piață face ca ea să fie indicatorul cel mai utilizat din sistemul tuturor indicatorilor .Există și alte accepțiuni privind cifra de afaceri cum ar fi :

cifra de afaceri totală (CAt) – reprezintă volumul total al afacerilor unei firme (încasările totale)

cifra de afaceri medie (CAmed) – reflectă valoarea încasărilor pe unitatea de produs vândut sau serviciu prestat.

CAmed =CA/Q

unde: Q este volumul producției fizice vândute.

cifra de afaceri marginală (CAmar) – exprimă variația încasărilor unei firme, generată de creșterea sau scăderea cu o unitate a cantității vândute

CAmar =∆CA/∆Q

cifra de afaceri critică (CAcr) – reprezintă acel nivel al încasărilor , care asigură acoperirea cheltuielilor (pragul de profitabilitate )

CAcr =CF/(CV/CT)

unde: CF – cheltuielile fixe

CV – cheltuielile variabile

CT – cheltuielile totale

5.2.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Analiza dinamicii cifrei de afaceri (variația în timp) se realizează prin mărimile absolute ale acesteia și ritmurile de creștere (bază fixă, cu baza în lanț și ritmurile medii) .

În perioada unei creșteri puternice a prețurilor , dacă acestea nu se corectează cu inflația informațiile își pierd din relevanță și concluziile cifrei de afaceri sunt deformate. Inflația are efecte asupra fluxului de exploatare , fluxului de finanțare , asupra patrimoniului etc.

Corectarea evoluției fenomenului inflaționist se poate realiza prin :

deflatare (eliminarea efectului inflaționist), adică ducem toate valorile în puterea de cumpărare a primului an, considerat inițial ;

inflatare (includerea efectului inflaționist), adică aducem toate valorile în prețurile perioadei curente .

Comparația în dinamică fenomenului are drept scop ,de a raporta valorile fenomenului dintr-o perioadă la perioada considerată bază de referință. Indicatorii valabili pentru toate tipurile de evoluție sunt:

abaterea absolută a cifrei de afaceri (∆CA) – reprezintă diferența dintre nivelul efectiv și cel al bazei de comparație al aceluiași fenomen.Este exprimată în unitatea monetară .Dacă ∆CA>0 atunci avem de a face cu o crestere a cifrei de afaceri în perioada curentă față de cea de bază .Dacă ∆CA<0 atunci avem de a face cu o scădere, iar dacă ∆CA=0 cifra de afaceri se menține la același nivel.

∆CA=CA1-CA0 (baza fixă)

unde CA1 –cifra de afaceri în perioada curentă

CA0 – cifra de afacei în perioada de bază

∆CAl=CAt – CAt-1 (baza lanț)

unde CAt – cifra de afaceri a anului t

CAt-1 – cifra de afaceri a anului anterior lui t

b) indicele de creștere (ICA) – exprimă de câte ori nivelul efectiv al cifrei de afaceri a crescut sau a scăzut față de nivelul considerat ca bază.În dinamică arată de câte ori cifra de afaceri din perioada de bază se regăsește în cea din perioada curentă.Se exprimă sub formă de coeficient sau procentual.Dacă ICA >1 atunci avem de a face cu o creștere a cifrei de afaceri în perioada curentă față de cea de bază.Dacă ICA <1 atunci avem de a face cu o scădere, iar dacă ICA=1 atunci cifra de afaceri se menține la același nivel.

ICA= (CA1 / CA0 )*100 (bază fixă)

ICAl =( CAt / CAt-1) *100 (bază lanț)

c) ritmul sporului ( ∆ICA) – arată cu câte procente s-a modificat cifra de afaceri din perioada curentă față de cea de bază.Dacă ∆ICA>0 atunci avem de a face cu o creștere a cifrei de afaceri în perioada curentă față de cea de bază.Dacă ∆ICA<0 atunci avem de a face cu o scădere, iar dacă ∆ICA=0 atunci cifra de afaceri sa menține la același nivel.

∆ICA=ICA-100

În mărimi absolute analiza dinamicii cifrei de afaceri la SC Mobifag Srl utilizează relațiile :

variația cifrei de afaceri cu bază fixă :

∆CA2000= CA2000 – CA1999 = 3422472 – 3890085 = -467613 mii lei (variația cifrei de afaceri a anului 2000)

∆CA2001=CA2001-CA1999=7778872 – 3890085 =+3888787 mii lei

(variația cifrei de afaceri a anului 2001)

variația cifrei de afaceri cu bază lanț :

∆CAl2000= CA2000 – CA1999 = 3422472 – 3890085 = -467613 mii lei

(variația cifrei de afaceri a anului 2000)

∆CAl2001= CA2001 – CA2000=7778872-3422472=4356400 mii lei

(variația cifrei de afaceri a anului 2001).

În mărimi relative este relevant pentru evolția cifrei de afaceri a SC Mobifag Srl indicele cifrei de afaceri și ritmul sporului:

indicele cifrei de afaceri cu bază fixă

ICA2000=(CA2000 / CA1999)*100=(3422472/3890085)*100=87,97%

ICA2001=(CA2001 / CA1999)*100=(7778872/3890085)*100=199,96%

indicele cifrei de afaceri cu bază lanț

ICA2000=(CA2000 / CA1999)*100=(3422472/3890085)*100=87,97%

ICA2001=(CA2001 / CA2000)*100=(7778872/3422472)*100=227,28%

variația indicelui cifrei de afaceri

∆ICA2000=ICA2000-100=-12,03%

∆ICA2001=ICA2001-100=127,28%.

Valorile cifrei de afaceri în marimi absolute și relative indică faptul că cifra de afaceri a scăzut în anul 2000 față de perioada de bază, anul 1999 (∆CA2000 <0) cu -467613 mii lei și respectiv 87,97%, dar a înregistrat o creștere în anul 2001(∆CA2001>0) față de anul 2000 cu +3888787 mii lei și respectiv 199,96%.

5.3. Analiza structurală a cifrei de afaceri

Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activității. Structura cifrei de afaceri reflectă proporția dintre diferite activități, sortimente, grupe, sectoare care formează nomenclatorul unei întreprinderi.

Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variațiilor înregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variații și a implicațiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale întreprinderii. Într-o întreprindere poate fi identificată o varietate de trepte de analiză structurală: tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse, produse, referințe, unități și tipuri de unități, categorii de clientelă etc.

Metodologic, analiza se bazează pe mărimile relative de structură. Pentru comparații între exerciții și între firme este operațională folosirea coeficientului de concentrare (Gini-Struck):

unde: gi reprezintă ponderea activității, a produsului „i” în cifra de afaceri totală.

n – este numărul de termeni ai seriei.

Acest coeficient poate lua valori între 0 și 1. Apropierea de „1” arată că în structura activității sunt câteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. Apropierea de „0” semnifică o distribuție relativ uniformă a vânzărilor pe structurile implicate în calcul. În acest scop se poate folosi și indicele Herfindhal, care permite măsurarea gradului de diversificare a activității pe diverse structuri utile analizei și deciziei:

.

Valoarea acestui coeficient este unitară dacă întreprinderea vinde un singur produs; ea este egală cu 1/n dacă vânzările sunt repartizate în proporții egale între activitățile, produsele etc. care formează nomenclatorul acesteia.

Pentru S.C. Mobifag S.R.L. valoarea coeficienților Gini-Struck și Herfindhal pentru anul 2000 este:

unde: g1 – ponderea produselor de mobilier hol în total cifră de afaceri

g2 – ponderea produselor bibliotecă în total cifră de afaceri

g3 – ponderea produselor scaune în total cifră de afaceri.

n = 3

Valoarea coeficientului de concentrare Gini-Struck reflectă faptul că producția de mobilier de hol concentrează cea mai mare parte din cifra de afaceri.

Valoarea coeficienților pentru anul 2001 este:

unde: g1 – ponderea produselor de mobilier hol în total cifră de afaceri

g2 – ponderea produselor bibliotecă în total cifră de afaceri

g3 – ponderea produselor scaune în total cifră de afaceri.

n = 3

Această valoare a coeficientului G pentru anul 2001, prin apropierea de „0” reflectă o distribuție relativ uniformă a vânzărilor pe structurile implicate în calcul.

5.3.1. Analiza cifrei de afaceri pe produse

Structura vânzărilor pe produse poate fi investigată cu ajutorul metodei ABC. Analiza curbei teoretice permite identificarea, în totalul produselor comercializate, a trei grupe cu caracteristici specifice:

grupa A: 10 – 15% din numărul de articole contribuie cu 60 – 70% din cifra de afaceri;

grupa B: 25 – 30% din numărul de articole dau 25 – 30% din cifra de afaceri;

grupa C: 65 – 70% din numărul de articole dau 10 – 15% din cifra de afaceri.

Zona A cuprinde produse cu o rotație rapidă ceea ce presupune existența lor în permanență la vânzare. De aceea, pentru aceste produse trebuie să se asigure o aprovizionare și o gestiune eficientă a stocurilor. În ceea ce privește rentabilitatea, zona A cuprinde produse cu o marjă comercială redusă.

Zona B cuprinde articole standard, a căror rotație și marjă comercială sunt apropiate de media întreprinderii.

Zona C e formată din articole cu rotație scăzută dar cu o marjă comercială mare. Această zonă ridică probleme deosebite legate de lansarea comenzilor, de aprovizionare și stocare. Costul de aprovizionare și stocare e mai ridicat comparativ cu zonele A și B.

Curba ABC are o valoare statistică dar și una indicativă. Astfel, dacă curba reală se află deasupra curbei teoretice, înseamnă că articolele grupei A sunt preponderente, iar gama sortimentală e formată dintr-un număr insuficient de articole. Invers, când curba reală se află sub cea teoretică înseamnă că întreprinderea are un sortiment foarte larg în zonele B și C, care poate îngreuna gestiunea întreprinderii, în special gestiunea stocurilor.

Tabel 5.2.

Analiza cifrei de afaceri pe produse 2000

Cursul valutar al dolarului la 29 decembrie 2000 este 25926 lei/ 1$.

Curba reală se situează deasupra curbei teoretice, aproape 80% din cifra de afaceri fiind dată de produsele de mobilier hol (zona A). Zonele B și C dețin 75,78% din numărul de produse dar dau 28% din cifra de afaceri,aceste date sunt prezentate în tabelul 5.2.. Intreprinderea realizează un număr restrâns de produse, înregistrând o concentrare puternică la produsele de mobilier hol, dar scăderea cererii sau ofensiva unui concurent pentru acest produs din zona A poate pune în pericol stabilitatea firmei, respectiv rentabilitatea acesteia și poate apărea un risc comercial ridicat.

Tabel 5.3.

Analiza cifrei de afaceri pe produse 2001

Cursul valutar la 28 decembrie 2001 este 31597 lei/1$.

Curba reală se situează deasupra curbei teoretice, aproape 80% din cifra de afaceri fiind dată de produsele de mobilier hol și scaune (zona A), zona B deține 6,66% din numărul de produse și dă 21,66% din cifra de afaceri,datele sunt prezentate în tabelul 5.3..

5.3.2. Analiza cifrei de afaceri pe clienți

Metoda ABC este frecvent utilizată în teoria economică și pentru investigarea structurii cifrei de afaceri pe categorii de clienți. Clasificarea clienților după contribuția lor la realizarea cifrei de afaceri permite identificarea a două mari categorii:

o clientelă omogenă, unde toți clienții dețin aproximativ aceeași pondere în cifra de afaceri (cazul comerțului cu amănuntul) ;

o clientelă eterogenă, unde contribuția la realizarea cifrei de afaceri este diferențiată pe trei trepte : clienți puternici, medii și mici.

O astfel de abordare structurală a cifrei de afaceri permite declanșarea unor acțiuni comerciale adaptate categoriei de clientelă. Aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la următoarea repartiție optimală:

zona A: 10% din clienți reprezintă 60% din vânzări;

zona B: 40% din clienți reprezintă 30% din vânzări;

zona C: 50% din clienți reprezintă 10% din vânzări.

Grupa A astfel contribuie preponderent la realizarea cifrei de afaceri, dar din punct de vedere al securității firmei este cea mai riscantă. Cu cât numărul de clienți din zona A este mai mic, cu atât riscul întreprinderii este mai mare. Mai mult, când numărul de clienți este foarte redus, întreprinderea are o putere de negociere mică, fiind obligată să accepte condițiile financiare impuse de aceștia, cu implicații asupra rentabilității.

Zona B asigură cel mai mare grad de stabilitate ca cifră de afaceri și rentabilitate. Asigurarea unei mai bune stabilități a firmei necesită orientarea acțiunilor comerciale spre clienții din această zonă, în vederea creșterii cifrei de afaceri realizate de aceștia. Punerea în practică a unor baremuri de preț în funcție de cantitatea comandată poate incita această categorie de clienți să cumpere mai mult.

Zona C unde numărul de clienți este foarte mare, se caracterizează prin cheltuieli de exploatare ridicate (livrare, facturare etc.), mai ales atunci când comenzile au o valoare scăzută. Dacă corelăm ponderea zonei în realizarea cifrei de afaceri cu tendința cheltuielilor de exploatare putem conchide că zona C dezavantajează întreprinderea atât în ceea ce privește volumul activității cât și rentabilitatea. Din punct de vedere al riscului situația întreprinderii nu este confortabilă, chiar dacă ea nu mai suportă presiunea clienților.

Pentru anul 2000 clientela eterogenă a S.C. Mobifag S.R.L. a fost compusă din:

S.C. SivaMob Sebeș S.R.L., Sebeș și

S.C. Lemn King S.R.L., Pîrscov-Buzău.

Acești doi clienți reprezentând 40%, respectiv 60% din cifra de afaceri realizată în anul 2000, adică valoarea producției vândute acestora fiind:

S.C. SivaMob Sebeș S.R.L., 1368989 mii lei și

S.C. Lemn King S.R.L., 2053483 mii lei pot fi considerați ca aparținând zonei B, adică asigură un grad mare de stabilitate și rentabilitate, cifra de afaceri fiind dependentă de cei doi clienți.

În următorul an, 2001 S.C. Mobifag S.R.L. a colaborat în proporție de 90% cu S.C. Siva Mob Sebeș S.R.L., aceasta achiziționând aproape întreaga producție a anului și cu S.C. Lemn King S.R.L. în proporție de 10%, valoarea producției vândute fiind de 7000985 mii lei și respectiv 777887 mii lei.

Analiza diagnostic a cifrei de afaceri, pe clienți poate opera cu ponderile acestora pe următoarele grupări ale clienților:

tradiționali – relații de afaceri mai mari de cinci ani;

în curs de stabilizare a afacerilor – relații de afaceri între 1 și 5 ani;

clienți noi – antrenați în cursul anului de gestiune.

În categoria clienților tradiționali la S.C. Mobifag S.R.L. se încadrează S.C. Siva Mob Sebeș S.R.L., în categoria celor în curs de stabilizare se încadrează S.C. Lemn King S.R.L., iar clienți din cursul anului 2001 este S.C. Larix Inter S.R.L.

5.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri

Analiza factorială a cifrei de afaceri utilizează mai multe modele factoriale construite în raport cu o serie de factori care influențează direct sau indirect mărimea cifrei de afaceri.Valorile indicatorilor sunt determinate utilizând date din anexele prezentei lucrării.

Un prim model este construit în raport cu numărul de salariați, productivitatea muncii și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată :

∆ ∆

∆CA ∆ ∆

∆ ∆

Acest model reflectă influența directă a factorilor : numărul de salariați, productivitatea muncii și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată și influența indirectă a factorilor gradul de înzestrare tehnică a muncii, ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace fixe și randamentul mijloacelor fixe active.

Pentru perioada 1999-2001 acești factori sunt prezentați în tabelul 5.4.și tabelul 5.5.:

Tabel 5.4.

Model analiză factorială

Modificarea numărului de salariați

= 686474,98 mii lei

Modificarea numărului de salariați conduce la variația în același sens a nivelului cifrei de afaceri,dar și proporțional cu productivitatea muncii și gradul de valorificare a producției marfă fabricată aferentă anului 1999 , deci creșterea numarului de salariați a condus la creșterea cifrei de afaceri în anul 2000 cu 686.474,98 mii lei ,.

Modificarea productivității muncii

= -1016954,8 mii lei

b1) Modificarea gradului de înzestrare tehnică a muncii

= -1503951,8 mii lei

b2) Modificarea ponderii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe

= 956258,34 mii lei

b3) Modificarea randamentului mijloacelor fixe active

= -468170,08 mii lei

Modificarea productivității muncii conduce la modificarea în același sens a cifrei de afaceri și proporțional cu numărul de salariați și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată a anului 2000 respectiv 1999 , deci în anul 2000 scăderea productivității muncii a condus la scăderea cifrei de afaceri cu 1.016.954,8 mii lei .Această modificare a fost determinată de influența factorilor :

gradul de înzestrare tehnică a muncii a condus la scăderea cifrei de afaceri cu 1.503.951,8 mii lei;

ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace fixe a modificat cifra de afaceri cu +956.258,34 mii lei;

randamentul mijloacelor fixe active a modificat cifra de afaceri cu 468.170,08 mii lei.

Modificarea gradului de valorificare a producției marfă fabricată

= -137108,4 mii lei

Modificarea gradului de valorificare a producției marfă-fabricată conduce la variația în același sens a nivelului cifrei de afaceri, proporțional cu numărul de salariați și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată a anului 2000, deci a determinat scăderea cifrei de afaceri cu 137.108,4 mii lei.

Tabel 5.5.

Model analiză factorială

a) Modificarea numărului de salariați

= 513365,49 mii lei

Modificarea numărului de salariați conduce la variația în același sens a nivelului cifrei de afaceri, dar și proporțional cu productivitatea muncii și gradul de valorificare a producției marfă fabricată aferentă anului 2000 , deci creșterea numărului de salariați a condus la creșterea cifrei de afaceri în anul 2001 cu 513.365,49 mii lei , aceasta reprezentând un aspect pozitiv, impunându-se ca indicele cifrei de afaceri să fie mai mare decât indicele numărului de salariați (calea extensivă de creștere a cifrei de afaceri ).

b)Modificarea productivității muncii

= 4454794,2 mii lei

b1) Modificarea gradului de înzestrare tehnică a muncii

= 10265357 mii lei

b2) Modificarea ponderii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe

= 306050,34 mii lei

b3) Modificarea randamentului mijloacelor fixe active

= -6203054,4 mii lei

Modificarea productivității muncii conduce la modificarea în același sens a cifrei de afaceri și proporțional cu numărul de salariați și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată a anului 2001 respectiv 2000 , deci în anul 2001 creșterea productivității muncii a condus la creșterea cifrei de afaceri cu +4.454.794,2 mii lei .Această modificare a fost determinată de influența factorilor :

gradul de înzestrare tehnică a muncii a condus la creșterea cifrei de afaceri cu +10.265.357 mii lei;

ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace fixe a modificat cifra de afaceri cu +306.050,34 mii lei;

randamentul mijloacelor fixe active a modificat cifra de afaceri cu 6.203.054 mii lei.

c) Modificarea gradului de valorificare a producției marfă fabricată

= -612202,49 mii lei

Modificarea gradului de valorificare a producției marfă-fabricată conduce la variația în același sens a nivelului cifrei de afaceri, proporțional cu numărul de salariați și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată a anului 2001, deci a determinat scăderea cifrei de afaceri cu 612202,49 mii lei.

În urma analizei factoriale utilizând acest model pot fi determinate măsurile de creștere a cifrei de afaceri:

-creșterea numărului de salariați antrenați în producție;

-creșterea productivității muncii prin: creșterea gradului de înzestrare tehnică a muncii(se poate realiza prin dotarea cu mijloace fixe moderne, alinierea la ritmul de înnoire existent pe plan mondial și sporirea mijloacelor fixe deservite de un salariat), sporirea ponderii mijloacelor fixe active(efectuarea investițiilor trebuie să se facă prioritar spre achiziționarea de mijloace fixe active) și sporirea randamentului acestora(se poate realiza prin utilizarea cât mai completă a timpului de muncă, reducerea timpilor de prelucrare pe mașini și extinderea timpului de lucru efectiv pentru mijloacele fixe active);

-sporirea gradului de valorificare a producției exercițiului.

Un alt model de analiză utilizează ca factori de influență direcți următorii indicatori: mijloacele fixe, randamentul mijloacelor fixe și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată. Analiza cifrei de afaceri pe baza acestui model de analiză utilizează datele din tabelele 5.6. și 5.7. pentru perioada de analiză 1999-2001.

∆

∆CA ∆

∆

Tabel 5.6.

Model analiză factorială

Modificarea mijloacelor fixe

= -818148,68 mii lei

Modificarea valorii mijloacelor fixe a condus la variația în același sens a cifrei de afaceri, dar și proporțional cu randamentul mijloacelor fixe și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată din anul 1999,deci scăderea valorii mijloacelor fixe a condus la scăderea cifrei de afaceri în anul 2000 cu 818.148,68 mii lei.

Modificarea randamentului mijloacelor fixe

= 487474,06 mii lei

Modificarea randamentului mijloacelor fixe a determinat variația în același sens a cifrei de afaceri, proporțional cu valoarea mijloacelor fixe aferentă anului 2000 și cu gradul de valorificare a producției marfă-fabricată aferentă anului 1999, deci randamentul mijloacelor fixe a condus la creșterea cifrei de afaceri cu +487.474,06 mii lei.

Modificarea gradului de valorificare a producției marfă fabricată

= -137070,48 mii lei

Modificarea gradului de valorificare a producției marfă-fabricată are ca efect modificarea în același sens a cifrei de afaceri, dar și proporțional cu valoarea mijloacelor fixe și randamentul acestora în anul 2000. Scăderea indicatorului a determinat scăderea cifrei de afaceri a anului 2000 cu 137.070,48 mii lei.

Tabel 5.7.

Model analiză factorială

Modificarea mijloacelor fixe

= 10779932 mii lei

Modificarea valorii mijloacelor fixe a condus la variația în același sens a cifrei de afaceri, dar și proporțional cu randamentul mijloacelor fixe și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată din anul 2000, deci creșterea valorii mijloacelor fixe a condus la creșterea cifrei de afaceri în anul 2001 cu +10.779.932 mii lei.

Modificarea randamentului mijloacelor fixe

= -5816746,9 mii lei

Modificarea randamentului mijloacelor fixe a determinat variația în același sens a cifrei de afaceri, proporțional cu valoarea mijloacelor fixe aferentă anului 2001 și cu gradul de valorificare a producției marfă-fabricată aferentă anului 2000, deci randamentul mijloacelor fixe a condus la scăderea cifrei de afaceri cu 5.816.747,03 mii lei.

Modificarea gradului de valorificare a producției marfă fabricată

= -611770,48 mii lei

Modificarea gradului de valorificare a producției marfă-fabricată are ca efect modificarea în același sens a cifrei de afaceri, dar și proporțional cu valoarea mijloacelor fixe și randamentul acestora în anul 2001. Scăderea indicatorului a determinat scăderea cifrei de afaceri a anului 2001 cu 611.770,48 mii lei.

Măsurile de creștere a cifrei de afaceri conform acestui model sunt:

-creșterea valorii mijloacelor fixe;

-creșterea randamentului mijloacelor fixe; se poate realiza prin utilizarea cât mai completă a timpului de muncă, reducerea timpilor de prelucrare pe mașini și extinderea timpului de lucru efectiv pentru mijloacele fixe;

-creșterea gradului de valorificare a producției marfă-fabricată.

Următorul model de analiză factorială utilizat consideră ca factori de influență direcți indicatorii: activul total, rata de structură a activului circulant, ponderea mijloacelor fixe în activele circulante, randamentul mijloacelor fixe și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată. În tabelele 5.8. și 5.9. sunt prezentate valorile indicatorilor utilizați în analiză pentru perioada 1999-2001.

∆CA ∆

∆

∆

∆

∆

Tabel 5.8.

Model analiză factorială

Modificarea activului total

= 1960242,5 mii lei

Modificarea valorii activului total în perioada 1999-2000 a determinat modificarea în același sens a cifrei de afaceri în anul 2000, proporțional cu valorile indicatorilor: rata de structură a activului circulant, ponderea mijloacelor fixe în activele circulante, randamentul mijloacelor fixe și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată corespunzătoare anului 1999. Creșterea activului total a condus la creșterea cifrei de afaceri cu +1.960.242,5 mii lei.

Modificarea ratei de structură a activelor circulante

= 853092,7 mii lei

Modificarea ratei de structură a activului circulant a determinat creșterea cifrei de afaceri cu +853.092,7 mii lei în anul 2000, influență directă având și valorile indicatorilor: activ total al anului 2000, ponderea mijloacelor fixe în activele circulante, randamentul mijloacelor fixe și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată corespunzătoare anului 1999.

Modificarea ponderii mijloacelor fixe în active circulante

= -3631435,8 mii lei

Modificarea ponderii mijloacelor fixe în active circulante în perioada 1999-2000 și valorile indicatorilor: activ total al anului 2000, rata de structură a activului circulant pentru anul 2000, randamentul mijloacelor fixe și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată corespunzătoare anului 1999 au determinat scăderea cifrei de afaceri cu 3.631.435,8 mii lei.

Modificarea randamentului mijloacelor fixe

= 487338,7 mii lei

Creșterea cifrei de afaceri cu +487.338,7 mii lei a fost determinată de influența directă a activului total al anului 2000, rata de structură a activului circulant, ponderea mijloacelor fixe în active circulante pentru anul 2000, de modificarea randamentului mijloacelor fixe în perioada 1999-2000 și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată corespunzătoare anului 1999.

Modificarea gradului de valorificare a producției marfă fabricată

= -137032,42 mii lei

Scăderea cifrei de afaceri cu 137.032,42 mii lei a fost determinată de influența directă a activului total al anului 2000, rata de structură a activului circulant, ponderea mijloacelor fixe în active circulante, randamentului mijloacelor fixe pentru anul 2000 și de modificarea gradului de valorificare a producției marfă-fabricată corespunzătoare perioadei 1999-2000.

Tabel 5.9.

Model analiză factorială

Modificarea activului total

= 1227200,4 mii lei

Modificarea valorii activului total în perioada 2000-2001 a determinat modificarea în același sens a cifrei de afaceri în anul 2001, proporțional cu valorile indicatorilor: rata de structură a activului circulant, ponderea mijloacelor fixe în activele circulante, randamentul mijloacelor fixe și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată corespunzătoare anului 2000. Creșterea activului total a condus la creșterea cifrei de afaceri cu +1.227.200,4 mii lei.

Modificarea ratei de structură a activelor circulante

= -1343375,7 mii lei

Modificarea ratei de structură a activului circulant a determinat scăderea cifrei de afaceri cu 1.343.375,7 mii lei în anul 2001, influență directă având și valorile indicatorilor: activ total al anului 2001, ponderea mijloacelor fixe în activele circulante, randamentul mijloacelor fixe și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată corespunzătoare anului 2000.

Modificarea ponderii mijloacelor fixe în active circulante

= 10895473 mii lei

Modificarea ponderii mijloacelor fixe în active circulante în perioada 2000-2001 și valorile indicatorilor: activ total al anului 2001, rata de structură a activului circulant pentru anul 2001, randamentul mijloacelor fixe și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată corespunzătoare anului 2000 au determinat creșterea cifrei de afaceri cu +10.895.473 mii lei.

Modificarea randamentului mijloacelor fixe

= -5816098,2 mii lei

Scăderea cifrei de afaceri cu 5.816.098,2 mii lei a fost determinată de influența directă a activului total al anului 2001, rata de structură a activului circulant, ponderea mijloacelor fixe în active circulante pentru anul 2001, de modificarea randamentului mijloacelor fixe în perioada 2000-2001 și gradul de valorificare a producției marfă-fabricată corespunzătoare anului 2000.

Modificarea gradului de valorificare a producției marfă fabricată

= -611702,24 mii lei

Scăderea cifrei de afaceri cu 611.702,24 mii lei a fost determinată de influența directă a activului total al anului 2001, rata de structură a activului circulant, ponderea mijloacelor fixe în active circulante, randamentului mijloacelor fixe pentru anul 2001 și de modificarea gradului de valorificare a producției marfă-fabricată corespunzătoare perioadei 2000-2001.

Măsurile de creștere a cifrei de afaceri conform acestui model sunt:

-creșterea activului total;

-creșterea ratei de structură a activelor circulante;

-creșterea ponderii mijloacelor fixe în active circulante;

-creșterea randamentului mijloacelor fixe;

– creșterea gradului de valorificare a producției marfă fabricată.

Pentru analiza cifrei de afaceri poate fi utilizat de asemenea modelul factorial care are ca factori de influență direcți asupra acesteia valoarea activului total, rata de structură a activului circulant, rata de structură și viteza de rotație a stocurilor, valorile acestora pentru perioada analizată fiind prezentată în tabelele 5.10. și 5.11.

Tabel 5.10.

Model analiză factorială

Modificarea activului total

= 1947148 mii lei

Influența modificării activului total asupra cifrei de afaceri a condus creșterea acesteia cu +1.947148 mii lei, creșterea fiind direct proporțională cu rata de structură a activelor circulante,a stocurilor și viteza de rotație a acestora în anul 1999.

Modificarea ratei de structură a activelor circulante

= 847393,95 mii lei

Creșterea cifrei de afaceri cu 847.383,95 mii lei este consecința influenței directe a valorii activului total în anul 2000 ,ratei de structură și vitezei de rotație a stocurilor în anul 1999 , a modificării ratei de structură a activelor circulante în perioada 1999-2000.

Modificarea ratei de structură a stocurilor

= 2786610,1 mii lei

Influența modificării ratei de structură a stocurilor asupra cifrei de afaceri a condus creșterea acesteia cu +2.786.610,1 mii lei, creșterea fiind direct proporțională cu rata de structură a activelor circulante, valoarea activului total al anului 2000 și viteza de rotație a stocurilor în anul 1999.

Modificarea vitezei de rotație a stocurilor

= -6038636,9 mii lei

Scăderea cifrei de afaceri cu 6.038.636,9 mii lei este consecința influenței directe a valorii activului total în anul 2000 ,ratei de structură a stocurilor și a activelor circulante în anul 2000 , și a modificării vitezei de rotație a stocurilor în perioada 1999-2000.

Modificarea activului total în anul 2001

= 1221580,3 mii lei

Influența modificării activului total asupra cifrei de afaceri a condus creșterea acesteia cu +1.221580,3 mii lei, creșterea fiind direct proporțională cu rata de structură a activelor circulante, a stocurilor și viteza de rotație a acestora în anul 2000.

Tabel 5.11.

Model analiză factorială

Modificarea ratei de structură a activelor circulante

= -1337223,5 mii lei

Scăderea cifrei de afaceri cu 1.337.223,5 mii lei este consecința influenței directe a valorii activului total în anul 2001, ratei de structură și vitezei de rotație a stocurilor în anul 2000, a modificării ratei de structură a activelor circulante în perioada 2000-2001.

Modificarea ratei de structură a stocurilor

= 13588302 mii lei

Influența modificării ratei de structură a stocurilor asupra cifrei de afaceri a condus creșterea acesteia cu +13.588.302 mii lei, creșterea fiind direct proporțională cu rata de structură a activelor circulante, valoarea activului total al anului 2001 și viteza de rotație a stocurilor în anul 2000.

Modificarea vitezei de rotație a stocurilor

= -9106872,6 mii lei

Scăderea cifrei de afaceri cu 9.106.872,6 mii lei este consecința influenței directe a valorii activului total în anul 2001, ratei de structură a stocurilor, a activelor circulante în anul 2001, și a modificării vitezei de rotație a stocurilor în perioada 2000-2001.

Măsurile de creștere a cifrei de afaceri conform acestui model sunt:

-creșterea activului total;

-creșterea ratei de structură a activelor circulante;

– creșterea ratei de structură a stocurilor;

-creșterea vitezei de rotație a stocurilor.

Ultimul model de analiză factorială a cifrei de afaceri utilizat are ca factori de influență direcți valoarea activului total, rata de structură a activului circulant, rata de structură și viteza de rotație a creanțelor, valorile acestora pentru perioada analizată fiind prezentată în tabelele 5.12. și 5.13. Valoarea creanțelor este dată de suma următoarelor posturi ale activului bilanțier prezentat la anexe pentru perioada 1999-2001: ”Furnizori-debitori”, ”Clienți și conturi asimilate”, ”Alte creanțe” și „Decontări cu asociații privind capitalul”.

CA

Tabel 5.12.

Model analiză factorială

Modificarea activului total

= 1959141,8 mii lei

Influența modificării activului total asupra cifrei de afaceri a condus creșterea acesteia cu +1.959.141,8mii lei, creșterea fiind direct proporțională cu rata de structură a activelor circulante a creanțelor și viteza de rotație a acestora în anul 1999.

Modificarea ratei de structură a activelor circulante

= 852613,67 mii lei

Creșterea cifrei de afaceri cu 852.613,67 mii lei este consecința influenței directe a valorii activului total în anul 2000, ratei de structură și vitezei de rotație a creanțelor în anul 1999, și a modificării ratei de structură a activelor circulante în perioada 1999-2000.

Modificarea ratei de structură a creanțelor

= -4779244,1 mii lei

Influența modificării ratei de structură a creanțelor asupra cifrei de afaceri a condus la scăderea acesteia cu 4779244,1 mii lei, scăderea fiind direct proporțională cu rata de structură a activelor circulante, valoarea activului total al anului 2000 și viteza de rotație a creanțelor în anul 1999.

Modificarea vitezei de rotație a creanțelor

= 1501030,1 mii lei

Creșterea cifrei de afaceri cu 1.501.030,1 mii lei este consecința influenței directe a valorii activului total în anul 2000, ratei de structură a creanțelor, a activelor circulante în anul 2000, a modificării vitezei de rotație a creanțelor în perioada 1999-2000.

Tabel 5.13.

Model analiză factorială

Modificarea activului total

= 1226896,5 mii lei

Influența modificării activului total asupra cifrei de afaceri a condus creșterea acesteia cu +1.226.896,5 mii lei, creșterea fiind direct proporțională cu rata de structură a activelor circulante a creanțelor și viteza de rotație a acestora în anul 2000.

Modificarea ratei de structură a activelor circulante

= -1343042,9 mii lei

Scăderea cifrei de afaceri cu 1343042,9 mii lei este consecința influenței directe a valorii activului total în anul 2001, ratei de structură și vitezei de rotație a creanțelor în anul 2000, și a modificării ratei de structură a activelor circulante în perioada 2000-2001.

Modificarea ratei de structură a creanțelor

= 5350774,2 mii lei

Influența modificării ratei de structură a creanțelor asupra cifrei de afaceri a condus la creșterea acesteia cu 5.350.774,2 mii lei, creșterea fiind direct proporțională cu rata de structură a activelor circulante, valoarea activului total al anului 2001 și viteza de rotație a creanțelor în anul 2000.

Modificarea vitezei de rotație a creanțelor

= -880025,42 mii lei

Scăderea cifrei de afaceri cu 880025,42 mii lei este consecința influenței directe a valorii activului total în anul 2001 ratei de structură a creanțelor, a activelor circulante în anul 2001, a modificării vitezei de rotație a creanțelor în perioada 2000-2001

Măsurile de creștere a cifrei de afaceri conform acestui model sunt:

-creșterea activului total;

-creșterea ratei de structură a activelor circulante;

-creșterea vitezei de rotație a creanțelor;

-creșterea ratei de structură a creanțelor.

Concluzii

În urma analizei efectuate putem prezenta concluziile:

S-a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri curentă și a cifrei de afaceri în prețuri comparabile în anul 2001 față de anul 2000.

Cifra de afaceri a avut o pondere mai bună decât cea minim recomandabilă din punctul de vedere al normalității formării veniturilor totale ale firmei, deci a reușit să acopere volumul cheltuielilor din exploatare și totale.

În relațiile financiare ale societății cu furnizorii și clienții există o corelație a creditului-client și creditului-furnizor cu impact favorabil asupra trezoreriei de exploatare.

Imaginea generală asupra eficienței economice a S.C.Mobifag S.R.L. poate fi considerată bună ținând seama de nivelul indicatorilor în anul 2001.

Producția exercițiului nu cuprinde producție stocată la sfârșitul nici cărui an de analiză, deoarece firma lucrează doar pe bază de comenzi.

Rezultatul brut al exploatării, rezultatul exploatării , rezultatul curent , rezultatul brut al exercițiului , rezultatul net al exercițiului au o valoare pozitivă pe întreaga perioadă analizată scoțând în evidență activitatea profitabilă a întreprinderii.

În urma analizei structurale a cifrei de afaceri se observă o distribuție relativ uniformă a vânzărilor în anul 2001.

Pentru creșterea nivelului cifrei de afaceri urmărind nivelul indicatorilor cu influență directă asupra cifrei de afaceri putem recomanda la sfârșitul anului 2001 măsurile :

creșterea gradului de valorificare a producției marfă-fabricată(scăderea acestui indicator având influență negativa asupra vitezei de recuperare a fondurilor investite )

creșterea randamentului mijloacelor fixe active, a eficenței utilizării acesteia

creșterea vitezei de rotație a stocurilor și creanțelor.

Urmărind aceste aspecte putem spune că întreprinderea a cărei activitate a fost analizată pe parcursul lucrării este în curs de dezvoltare, deci are perspective de realizare a unei cifre de afaceri superioară celei din perioada analizată .

Bibliografie

1 . G. Băileșteanu – Diagnostic, risc și eficiență în afaceri

Editura Mirton, Timișoara 1998

. I.. Dalotă , S. Dalotă – Analiza și evaluarea firmei

. D. Mărgulescu , D. Cișmașu – Analiza economică-financiară,

Editura Fundației "România de mâine", București, 1999

. M. Niculescu – Diagnostic global strategic,

Editura Economică, București, 1997

. Lorant Eros Stark – Teză de doctorat

. C. Stanescu , A. Ișfănescu , A. Băicuși – Analiză economică-financiară,

Editura Economică, București, 1996

Anexe

BILANȚ (încheiat la 31.12.2000)

-mii lei-

BILANȚ (încheiat la 31.12.2001)

-mii lei-

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE (incheiat la 31.12.2000)

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE (încheiat la 31.12.2001)