Potential Turistic Si Valorificarea Lui PE Valea Superioara A Raului Putna

POTENȚIAL TURISTIC ȘI VALORIFICAREA LUI PE VALEA SUPERIOARĂ A RÂULUI PUTNA

INTRODUCERE

,,Suprafața adiacentă văii superioare a Putnei reprezintă un spațiu ce deține vechi semnificații pentru poporul român, fapt ce a generat de-a lungul timpului o forță de atracție pentru cercetători din diferite domenii. Această zonă a fost abordată și studiată și de geografi, atât în ceea ce privește componenta fizico-geografică dar și din punctul de vedere al populației, culturii și folclorului.

Prezentul studiu are ca scop analiza potențialului turistic natural și antropic al zonei, raportat la analiza fenomenului turistic prezent și elaborarea unor propuneri pentru îmbunătățirea activităților de turism din zonă și pentru o mai bună valorificare. Necesitatea elaborării unei lucrări privind valorificarea potențialului turistic al văii superioare a Putnei a rezultat din faptul că în cuprinsul acestei zone geografice se întâlnesc numeroase elemente de atractivitate turistică, o natură încă puțin descoperită și valori ale poporului român moștenite din timpuri stăvechi până azi. Așadar, la alegerea acestei lucrări de licență au contribuit mai mulți factori: dorința de a cunoaște mai îndeaproape cultura acestei zone, bogăția fondului turistic natural-aceasta fiind o zonă mai puțin afectată de activitățile umane -, precum și dorința personală de a descoperi o zonă a țării mai puțin valorificată, care are însă potențialul de a ajunge la o mare notorietate la nivel național, ca alternativă pentru zonele deja cunoscute și suprapopulate cu turiști.

În mod concret, prezenta lucrarea conține o analiză asupra cadrului natural în care se desfășoară valea superioară a Putnei și posibilitățile, ca suport al activității turistice, analiza populației, a așezărilor umane și a cadrului sociu-economic ca factori de bază ai activității turistice, inventarierea și clasificarea resurselor turistice naturale și antropice, analiza infrastructurii turistice , descrierea formelor și tipurilor de turism parcticate, interpretarea chestionarului cu privire la percepția turiștilor cazați asupra turismului din Tulnici, toate acestea ajutând la conturarea ultimului capitol și anume a posibilităților și direcțiilor de valorificare a potențialului turistic.

Prin elaborarea acestei lucrări de licență,am dorit aducerea unui plus cu privire la nivelul de cunoaștere a potențialului turistic de pe valea superioară a râului Putna, am dorit realizarea unei analize în ceea ce privește calitatea și cantitatea partrimoniului turistic, precum și o analiză cu privire la gradul de valorificare a acestui patrimoniu.

Pentru a analiza turismul din această zonă, din toate punctele de vedere, am apelat atât la lucrări de specialitate cu privire la partea fizic-geografică dar și la cea umană ,la date statistice oficiale preluate de la Institutul Național de Statistică, cât și la aplicarea unui chestionar cu privire la percepția turiștilor cazați în comuna Tulnici asupra turismului din localitate. Pentru a evidenția mai bine resursele turistice de care se bucură zona, am realizat o serie de de hărți care arată distribuția spațială a acestora .

În urma acestor analize, concluziile au ajutat la conturarea unor strategii sau soluții posibile pe viitor, pentru o mai bună valorificare a resurselor turistice dar și pentru dezvoltarea comunităților locale prin intermediul turismului. De asemenea, am dorit evidențierea punctelor slabe ale zonei, în special a celor care au legătură directă cu turismul, pentru ca apoi să evidențiez o serie de propuneri, căi sau mijloace de concretizare a direcțiilor optime.

1. Considerații generale

1.1.Asezarea geografica si limitele

Râul Putna conferea în trecut numele unuia dintre județele țării noastre: județul Putna, care a purtat acest nume până în anul 1968 când denumirea i-a fost schimbată din județul Putna în județul Vrancea.

Râul Putna izvorăște din Munții Vrancei, mai exact din Muntele Arișoaia, are un bazin hidrografic care se întinde pe 2487,4 km2 si străbate o lungime totală de 144 km până la vărsarea în Siret, al cărui afluent este. Râul Putna, pe parcursul traseului său de la izvor si până la vărsare, trece prin trei unități de relief: Munții Vrancei, Subcarpatii Vrancei si Câmpia Siretului Inferior. În lucrarea de față vom studia valea superioară a râului Putna, însemnând sectorul râului care trece prin Munți(de la izvor si până in dreptul satului Tulnici) si sectorul care traversează Subcarpații(din Tulnici si până in dreptul localității Bolotești). Bazinul Putnei este mărginit spre nord de bazinul râului Trotuș iar la sud de bazinul râului Râmnicu Sărat.

Pe cursul său superior, sunt localizate 6 comune, fiecare alcătuite din mai multe sate. Începând cu zona montană și continuândcu zona subcarpatică, precizăm: comuna Tulnici(alcătuită din satele Tulnici,Lepșa, Coza și Greșu), comuna Bârsești(alcătuită din satele Bârsești și Topești), comuna Valea Sării(alcătuită din satele Valea Sării, Mătăcina,Colacu,Poduri, Prisaca), comuna Negrilești, comuna Vidra(alcătuită din satele Tichiriș, Ruget,Scafari, Burca, Șerbești, Voloșcani, Irești, Vidra, Viișoara), comuna Bolotești(alcătuită din satele Bolotești, Putna, Ivăncești, Găgești, Pietroasa, Vitănești). Aceste așezări s-au dezvoltat cu precădere pe valea râului deoarece acolo existau cele mai bune condiții de desfășurare a vieții. Sursa permanentă de apă,accesibilitatea în special spre est, prin culoarul de vale,relief mai favorabil construirii de adăposturi, sunt doar câteva dintre motivele pentru care populația a ales stabilirea vetrei așezărilor , de o parte și de alta a râului Putna.

Aceste localități sunt traversate de Drumul Național 2D care le face accesibile din punct de vedere turistic. Acest drum face legătura dintre reședința județului Vrancea, Focșani și orașele de pe partea cealaltă a Carpaților Orientali, respectiv Târgul Secuiesc și orașul Brașov.

Ca o particularitate, valea râului Putna se suprapune in totalitate ariei seismice Vrancea, aceasta fiind cea mai activă zonă seismică din România.

1.2.Istoricul cercetărilor

Cadrul natural-suport al activității turistice

2.1.Relieful

Sectorul superior al văii Putnei străbate două unități de relief distincte: Munții Vrancei si Subcarpatii Vrancei.

Munții Vrancei se află pe latura externă estică a grupei Carpaților de Curbură ce aparține Carpaților Orientali. Aceștia sunt delimitați in nord-vest de Depresiunea Râul Negru,la nord de Munții Nemirei prin Valea Oituzului, la est sunt delimitați de abrupturi de 100-300 de metri ce fac trecerea către subcarpați iar în sud-vest sunt delimitați de Munții Buzăului prin râul Slănic, râul Bâsca Mică, depresiunea Comandău si valea Covasnei.

Muntii Vrancei au un relief cu altitudini mijlocii. Se observă că altitudinea crește de la nord la sud. Cele mai mici altitudini sunt între râul Cașin și valea Putnei si încep să crească de la valea Putnei până la afluentul Năruja. De asemenea, altitudinea scade de la vest la est. Valea superioara a Putnei e inconjurată de patru subunități ale Munților Vrancei: Munții Lăcauț-Goru in sud-vest, Muntii Coza in sud, Munții Lepșei in nord-vest si Munții Zboina Neagră in nord-est.

Munții Coza sunt reprezentati de o mare complexitate fizico-geografică; aici se află culmile Tisarul Mare și Tisarul Mic ,având aspectul unor măguri izolate alcatuite din gresii,argile șistuoase si marno-calcare. Tot in cadrul Munților Coza, varful Coza(1628 m) si varful Pietrosu(1676 m) sunt noduri orografice importante din care se desprind radiar mai multe interfluvii. Munții Zboina Neagră sunt alcatuiți tot din gresii si limiteaza la nord depresiunea Lepșei. Muntii Goru(1785 m) si Lăcăuț (1777 m) reprezinta nodul orografic principal de pe valea superioară a Putnei dar si din cadrul Munților Vrancei. Acestia sunt situați in sud-vest si se comporta ca o bariera ce restricționează circulația maselor de aer. Munții Lepșei au o altitudine maximă de 1544m , pe care o ating in Varful Babei.

Din punct de vedere geologic, Munții Vrancei s-au dezvoltat pe depozite de fliș extern cretacic si paleogen. Aceștia au o structură tectonică in pânze de șariaj suprapuse. Adâncirea puternică a văilor cu peste 400-500 de metri în unele culmi precum Goru și Lăcăuț se datorează diferențelor de intensitate în mișcările de înălțare care au avut loc in trecut. Aceste diferentieri de altitudine conferă spectaculozitate peisajului, ceea ce se constituie ca element de atractivitate turistică. Pe lângă puternicele fragmentări si adînciri ale văilor, se mai păstrează totuși si suprafețe de nivelare. Așa-numitele ,,plaiuri,, din Munții Vrancei,care reprezintă elemente ale cadrului natural cu valoare turistică, sunt foste platforme de eroziune care cu timpul au fost nivelate de agenții externi. Aceste plaiuri sunt folosite ca poteci sau drumuri pentru păstori dar si pentru turiștii care parcurg anumite trasee. Tot aici se intâlnesc și stânele, la zona de contact dintre păduri si zona alpină.

În cadrul munților ce limitează valea superiară a Putnei întâlnim 3 nivele de altitudine : suprafața superioară (1650-1750 m)- cuprinde o zonă redusă din culmile Goru, Lăcăuț, Coza,Pietrosu. Cel de-al doilea nivel(1350-1500 m) se extinde pe o suprafața mult mai mare. Cel de-al treilea nivel(950-1150 m) este mai dezvoltat pe culmile ce coboară spre subcarpați.

În etajarea reliefului se întâlnesc 3 trepte: 1) treapta montană înaltă (1650-1750m) –alcătuită in special din pășuni; 2) treapta montană mijlocie (1200-1650m)-unde predomina pădurile de conifere ; 3) treapta montană joasă (sub 1200m) –aici predomină pădurile de fag si brad.

Subcarpații Vrancei reprezintă cea de-a doua unitate de relief pe care o traversează râul Putna, acestia fiind separați în două înlănțuiri de dealuri: Subcarpații interni si Subcarpații externi. Subunitatea Subcarpaților interni care mărginește valea Putnei este reprezentată de Dealurile Răchitaș ( Răchitașul Mare-927 m; Răchitașul Mic-896 m). In ceea ce privește Subcarpații externi, Măgura Odobești străjuiește la sud valea râului Putna . Aceste reprezinta dealul subcarpatic cu altitudinea cea mai mare( ). La nord, valea Putnei este mărginită de dealul cu Varful Momâia(625 m), până la valea râului Șușița. Subcarpații externi fac o trecere treptată spre câmpie, printr-un întins glacis.

Din punct de vedere petrografic, în partea de est a Subcarpaților interni care sunt mai vechi decât cei externi, se găsesc gresii iar in aceste locuri valea râului Putna se strâmteaza destul de mult, malurile devin drepte iar peisajul capătă un aspect pitoresc. Subcarpații externi sunt alcătuiți din strate de pietrișuri cu grosimi mari. Din Măgura Odobești pornesc în toate direcțiile văi torențiale pe care alunecă bolovani cu dimensiuni de până la 25 cm, alcătuiți din gresie. De asemenea, în subsolul Depresiunii Vrancei se întâlnesc depozite de sare, exploatate in mai multe localităti iar dintre cele situate pe cursul râului Putna, amintim localitatea Valea Sării.

În cadrul Subcarpaților Vrancei s-a format un uluc depresionar înalt, la contactul cu munții. Cea mai mare depresiune cuprinsa in acest uluc este Depresiunea Vrancei , drenată de apele râului Putna, zonă in care atinge o dimensiune de cca. 8-10 km. Depresiunea Vrancei este situată între Munții Coza,Verdele, Pietrosul etc. in Vest si dealurile Răchitașul Mic, Ghergheleu, Teiuș etc. in est, cu o direcție principală nord-sud. În zonele in care ulucul depresionar este străbătut de râuri, au fost create mici depresini si lărgiri. (ex: la Tulnici pe Putna).

O alta caracteristica importantă este faptul că aria de seismicitate de la Curbură acoperă în mare parte Subcarpații Vrancei. Astfel, apar diferentieri între tendinta de ridicare a ulucului depresionar, cu + 2mm/an comparatic cu doar 0,5 mm/an pe latura estică. Acest fapt conduce la ideea că în aria ulucului rețeaua hidrografică se adâncește din ce in ce mai mult, văile se îngustează, versanții se înclină iar terasele suferă deformări. Din cauza raportului dezechilibrat menționat anterior, în aceasta zona sunt prezente eroziunea torențială cât si alunecările de teren. Alunecările se manifesta pe versanții acoperiți cu argilesau marne dar si pe frunțile teraselor din depresiuni.

Așadar relieful văii superioare a râului Putna reprezinta un element de favorabilitate pentru desfașurarea turismului, in special datorită peisajului ,,sculptat,, de Putna, cu chei si defilee înguste dar și a zonelor înalte cu pajiști dar sunt prezente si anumite aspecte negative, reprezentate de gradul ridicat de pericol seismic si de alunecările de teren.

2.2.Clima

Elementele climatice de pe valea superioară a râului Putna influențează,alaturi de relief si de alte caracteristici ale cadrului natural, într-un grad foarte mare, desfașurarea activitaților turistice precum si repartizarea lor in cursul unui an.

Datorită pozitiei geografice, valea superioară a Putnei se încadreaza in tipul de climat temperat continental. Clima din Munții Vrancei dar mai ales din Subcarpații Vrancei prezintă însă anumite particularități care îi confera atractivitate din punct de vedere turistic.

În Munții Vrancei,datorită etajării reliefului în cele trei trepte (montană înaltă,montană mijlocie și montană joasă) se evidențiază și diferențieri de natură climatică între aceste trei trepte. Astfel, în treapta montană înaltă , temperaturile medii anuale sunt de cca. 2C și precipitațiile medii anuale de peste 1000 mm/an. În treapta montană mijlocie, temperaturile medii anuale se situează între 2-4C iar precipitațiile între 800-1000 mm/an. Treapta montană joasă are temperaturi medii anuale cuprinse între 4-6C si precipitații medii anuale între 700-900 mm/an. Vânturile care predomină în treapta montană sunt cele care vin din directia nord-vest si vest.

În conturarea particularităților climatice ale Subcarpaților Vrancei, Carpații joacă un rol important, acela de barieră orografică. Astfel, vanturile de vest, umede, sunt ,,obligate,, să urce odată cu munții pentru a putea trece de partea cealaltă, spre Subcarpații Vrancei, cu caracteristici schimbate : de foehn. Aceste noi proprietăți îmblânzesc clima si se creează particularități climatice favorabile turismului în Subcarpații Vrancei. O primă ,,amprentă,, pe care o lasă foehnul este scăderea gradului de nebulozitate iar a doua, durata anuală a stralucirii Soarelui care atinge cele mai mari valori din toți Subcarpații. Potențialul energetic solar este în medie, de 120-122,5 kcal/cm2 .

Astfel,aceste două efecte ale foehnului conduc la o a treia particularitate: temperatura medie anuală are valori mai ridicate în Depresiunea Vrancei , la Tulnici: 8-9C. Temperaturile medii anuale cresc de la vest la est, odată cu scăderea altitudinilor. Astfel, temperatura medie anuala este de 1,2C la stația Lăcăuți, 8,5C la stația Tulnici si 10,3C la Odobești, în zona glacisului piemontan. Datorită prezenței foehnului in sectorul montan si subcarpatic, iernile sunt mai puțin aspre pe valea superiară a râului Putna.

În Subcarpații Vrancei, calmul atmosferic atinge valori diferite in functie de pozitionare: 42,4 % la Tulnici datorita adapostului oferit de munții de la vest și 13,4 % în dealurile marginale, datorită apropierii de Câmpia Română

În Depresiunea Vrancei , iarna apar inversiuni de temperatură iar vara temperaturile cresc puternic, ca efect al vânturilor catabatice si al pătrunderii maselor de aer cald din sud. Aceste caracteristici au un rol benefic asupra fenomenului turistic pentru ca turiștii au parte de mai multe zile însorite și senine, de temperaturi mai plăcute pentru a desfășura activitatea turistică. Aceste particularități sunt de asemenea favorabile pentru viticultură, principala îndeletnicire agricolă a locuitorilor subcarpaților.

Precipitațiile medii anuale sunt de 650 mm/an la Tulnici si sub 600 mm/an la contactul cu câmpia.

2.3.Rețeaua hidrografică si influența sa asupra turismului

Dintotdeauna, așezările umane s-au constituit în apropierea unei surse de apă, din diferite motive: economice, strategice, etc. Și în turism, orașele, locurile, stațiunile cele mai vizitate de turiști sunt cele care au în apropierea lor un lac sau mai ales un râu. Așezările din Munții Vrancei si Subcarpații Vrancei au cea mai mare densitate de-a lungul văii Putnei iar satele si stațiunile cele mai vizitate de turiști sunt tot acelea situate lângă râul Putna. Prin procesele de transport, acumulare dar mai ales eroziune, râul a sculptat chei, cascade-adică elemente de potențial turistic natural.

Râul Putna împreuna cu toți afluenții săi alături de care isi formează bazinul hidrografic, aparține la rândul lui bazinului hidrografic al Siretulu. Împreuna cu afluenții săi, Putna dreneaza o suprafață de 2487,4 km2 (inclusiv sectorul de câmpie). Majoritatea afluenților principali îi primeste de pe partea dreaptă (Zăbala). Râul Zăbala are un bazin hidrografic de 559 km2. De pe partea stîngă, Putna colectează apele unor râuri cu suprafețe mult mai mici față de cele de pe parte dreaptă. Printre acestea se numără Lepșa cu un bazin hidrografic de 71 km2 și Vizăuți cu bazinul de 86 km2. Cei mai mulți afluenți îi primește la traversarea Subcapaților Vrancei. Conform iererhiei Gravelius, râul Putna primește 90 de afluenți de ordin întâi, 220 de afluenți de ordin doi, 210 de ordinul trei, 102 de ordinul 4, 20 de ordin 5, 6 aflenți de ordin 6 si doi de ordin 7.

Râul Putna izvorăște din nodrul Muntelui Arișoaia. Cursul său se îndreaptă la început spre nord, după care,la Poiana-Mărului iși schimbă direcția spre est. Mai curge astfel încă 10 km și începe să primească afluenți mai importanți: Lepșa pe partea stăngă, în dreptul localitații Lepșa și apoi pe partea dreaptă râul Tișița format din Tișița-Mică și Tișița-Mare. Cu foarte puțin înainte de ase vărsa în Putna, Tișița a săpat în Munții Vrancei ,,Cheile Tișiței,, declarate rezervație naturală. În aval, Putna, datorită condițiilor litologice și-a format o cascadă ce poartă același nume – Cascada Putna. Aceasta a fost declarată Rezervație Naturală . Aceste două rezervații precum și alte zone protejate pe care le voi menționa si trata ulterior, fac parte din Parcul Natural Putna-Vrancea. În continuare, Putna curge pe direcție sud-est iar în dreptul satului Lunca primește ca afluent pârâul Coza, pe dreapta. În dreptul satului Tulnici, râul iși schimbă din nou direcția, de data aceasta către nord-est și primește pe stânga apele pârâului Dejul, la sud de satul Negrilești. De aici, Putna începe să curgă spre sud iar când ajunge în dreptul satului Poiana primește pe partea dreptă apele pârâurilor Leadova, Văsui și Sărățel. De la Poiana, Putna pornește din nou spre nord-est, trece prin defileul de la Prisaca (unde se unește cu afluentul său, Zăbala) și prin mai multe sate primind pe partea stângă pârâurile Tichiriș, Vidra,Vizăuți și Valea-Seacă. Din dreptul satului Burca, direcția de curgere se schimbă din nou spre sud-est, direcție pe care o păstrează până la iesirea din Subcarpați.

Ca date statistice, scurgerea medie multianuală are valori de peste 600 mm/an pe culmile Lăcăuț, Goru etc. și între 300-600 mm/an pe celelalte culmi de peste 1000 m .Debitul lichid multianual al Putnei in zona Tulnici are valori de 4,42 m3/s . Volumul cel mai mare de scurgeri se inregistrează primăvara , din cauza topirii zăpezilor de pe versanți si a căderii de precipitații, pe când valorile cele mai mici ale scurgerii se înregistrează iarna. În sectoarele înguste ale Putnei, nivelul apei poate crește puternic. Ocazional, pot avea loc si inundații, din cauza căderilor masive de precipitații cu caracter de aversă, în special în lunile de sfârșit primăvară si început de vară. Din acest punct de vedere, turiștii ar trebui sa evite localitățile traversate de râul Putna în perioadele mai sus menționate,în special daca meteorologii anunță precipitații însemnate.

Zonele depresionare din partea vestică a Subcarpaților au ape freatice bogate cu un grad de mineralizare între 200-500 mg/l, dominând tipul carbonatat. Izvoare clorurate avem si la Negrilești, Valea Sării, Vrîncioaia, Năruja etc.. În satul Vizantea există 33 de izvoare minerale cu ape clorosodice,sulfuroase,bicarbonatate mixte, atermale,hipotone sau hipertone, dar din păcate nu sunt deloc valorificate. De asemenea, pe toata valea Putnei precum si in bazin, pot fi întânlite izvoare cu apă potabilă.

2.4.Vegetația

Vegetația Munților Vrancei este etajată în trei trepte cu caracteristici specifice. Treapta montană înaltă cuprinde etajul subalpin,ce se dezvoltă la limita superioară a pădurii,în cadrul căruia întâlnim arbuști scunzi,dezvoltați în special pe orizontală: jneapăn(Pinus mugo),ienupăr(Junuperus communis),afin(Vaccinium myrtillus), merisor(Vacciunium vitis idaea),rododendron(Rododendron kotschyi),anin de munte(Alnus viridis); ierburi, în special graminee: păiuș(Festuca sp.), țepoșică(Nardus stricta),iarba vântului(Agrostis rupestris),etc. Treapta montană mijlocie cuprinde păduri de conifere(predomină molidul în amestec cu brad si fag,la care se adaugă molidișuri pure și pinete pe alocuri). La baza pădurii predomină Luzula sylvatica,Soldanella montana,dryopteris filix-mas,Polytrichum commune. În interiorul masei montane a Munților Vrancei se dezvoltă molidul,pe suprafețe extinse. Pădurile de rășinoase au o pondere de 50,5% în bazinul superior al Putnei iar molidișurile o pondere de 27,2% din speciile ce alcătuiesc zona forestieră. Treapta montană joasă se regasește la altitudini de sub 1200 m. Aici predomină pădurile de fag si brad. În bazinul Putnei fagul formează arborete dar în cea mai mare parte se găsește în combinație cu bradul.

Terenul agricol din Munții Vrancei este reprezentat în proporții considerabile de pășuni si fânețe naturale. Aceste suprafețe întinse au creat condițiile favorabile pentru dezvoltarea principalei activități a locuitorilor carpaților:creșterea animalelor.

Pe măsură ce valea Putnei coboară spre subcarpați, la altitudini mai mici, vegetația se schimbă. În Subcarpații Vrancei sunt specifice pădurile de foioase alcătuite din gorun și gorun cu carpen iar spre exterior gorun cu gârniță,cer,tei. La contactul cu muntele și pe dealurile mai înalte apar păduri de fag în amestec cu brad sau cu gorun. Defrișările au fost foarte active în această zonă în ultimii ani și chiar în ultimii zeci de ani,astfel că în locul pădurilor au apărut pajiști secundare,culturi pomicole,viticole,cerealiere.

2.5.Fauna

Fauna din Munții Vrancei este asemănatoare cu cea din restul Carpaților și în același timp deosebit de bogată. Se întâlnesc specii precum: ursul(Ursus arctos), cerbul carpatin(Crevus elaphus), râsul(Lynx lynx)-în părțile cu păduri de molid, jderul(Martes martes)-în pădurile de rășinoase și în pădurile de fag, căprior(Capreolus capreolus)-în pădurile de fag și gorun), mistreț(Sus scrofa)-în pădurile de foioase, veverița(Sciurus vulgaris),lupul (Canis lupus), viezurele(Meles meles); păsări: cocoșul de munte(Tetrao Urogallus)-în pădurile de molid, șorecarul(Buteo buteo), corbul(Corvus corax),ciocănitoarea(Dendrocopos sp.) ; reptile: șopîrla de munte(Lacerta vivipara), vipera comună(Vipera berus) ;amfibieni: salamandra(Salamandra salamandra), broasca brună(Rana temporaria), tritonul de munte(Triturus alpestris) ; pești: păstrăvul indigen(Salmo trutta fario), două specii de zglăvoacă(Cottus gobio și Cottus poecilopus).

Fauna subcarpaților este caracteristică pădurilor de deal :cervidee, mistreți, păsări, insecte.

2.6.Solurile

Solurile din Carpați în general au profil scurt(sub 60 cm),sunt bogate in schelet și au fertilitatea scăzută,deloc favorabilă agriculturii. În Munții Vrancei, sub pădurea de fag sau sub pădurea de amestec de fag și rășinoase se întâlnesc cambisolurile cu subtipurile:sol brun eu-mezobazic și sol brun acid. Acestea sunt soluri de fertilitate medie și cu conținut moderat de schelet. Sub pădurile de molid se întâlnește prepodzolul(la altitudini aproximativ între 1200 și 1600 m) care face parte din clasa spodosoluri si are o fertilitate mică. Sub vegetația subalpină se întâlnește podzolul(tot din clasa spodosoluri) care are o fertilitate redusă.

În Subcarpații Vrancei , în jumătatea estică se întâlnesc molisolurile. Pe dealurile cu altutudine mai mare,sub pădurile de foioase și în depresiunile mai închise se întâlnesc cambisolurile.

Populația,așezările umane,cadrul socio economic-factori de bază ai activității turistice

3.1.Particularități geodemografice

3.1.1Evoluția numerică a populației

Evoluția numerică a populației pe valea superioară a râului Putna se află într-un declin evident.Cele 6 comune care se află de-a lungul văii Putnei însumau impreună în anul 2002, 24.642 de locuitori. În anul 2003, populația scade cu peste 2000 de persoane, ajungând la 22.414 de locuitori. Această scădere masivă și bruscă de la un an la altul, între 2002 si 2003 se datorează reorganizării comunei Tulnici, din care,în prima jumătate a anului 2003 se desprinde și se înființează separat comuna Păulești, ce cuprinde satele Păulești și Hăulișca. După acest eveniment, se observă pe grafic o scădere lentă a populației, dar continuă și îngrijorătoare. În aproximativ 10 ani,numarul locuitorilor scade cu aproximativ 1000 de persoane. Depopularea acestor localități se datorează mai multor factori. În primul rând,scăderea numarului locuitorilor se realizează pe fondul îmbătrânirii populației și scăderii numărului de nașteri. Acest lucru are consecințe negative atât în prezent cât si în viitor. Tinerii aleg sa părăsească satele în căutarea unui viitor mai bun, al unui loc de muncă intr-un oraș iar populația de peste 60-70 de ani se stinge treptat,ceea ce dă naștere unei decăderi a calității vieții, a stării generale a comunelor dar consecințele se reflectă și în plan turistic. Un număr mai mic de locuitori,în majoritate bătrâni,nu vor putea sustine asa cum ar trebui, funcția turistică și nu pot asigura necesarul de forță de muncă.

3.1.2.Mișcarea naturală

Valoarea natalității din acest areal este foarte apropiată de valoarea natalității la nivelul României. În 2002, natalitatea era de 9,8 promile și se menține o valoare de 10 promile din 2003 până în 2004,după care începe să scadă.O altă perioadă cu natalitate relativ mare(daca ne raportăm la ceilalți ani) este în 2009 când se atinge din nou valoarea de 10 promile. În schimb, perioada 2005-2008 și 2011-2012 înregistrează scăderi ale natalității de până la 8 promile.Cu o medie de 9 copii născuți la 1.000 de persoane, această valoare nu asigură nici măcar simpla înlocuire a gererațiilor. Cauzele natalității scăzute sunt reprezentate de îmbătrânirea populației,emanciparea femeii(acest fenomen se extinde din ce în ce mai mult și asupra satelor),condițiile relativ scăzute de trai.

Mortalitatea din această zonă prezintă valori ridicate, cu mult peste media pe țară(care este de aproximativ 12 promile). Valorile cele mai ridicate, de peste 15 promile s-au înregistrat în anii 2003 si 2010 în timp ce, cea mai scăzută valoare s-a produs în 2005. Factorii care influențează mortalitatea sunt:nivelul sistemului de îngriire medicală(destul de redus în comunele analizate),nivelul de dezvoltare economică(starea economiei în această zonă nu este foarte bună),nivelul de instruire al populației(populația în mare parte îmbătrânită nu are instruire cu privire la calitatea vieții),structura pe grupe de vârstă(cu cât ponderea bătrânilor este mai mare cu atât mortalitatea crește), structura pe grupe de sexe(este cunoscut faptul ca fameile trăiesc mai mult decât bărbații). În prezent, după cum se observă pe grafic,mortalitatea se află in descreștere însă trebuie să coboare foarte mult pentru a asigura înlocuirea generațiilor și chiar creșterea demografică.

Pe baza valorilor natalității si mortalității, bilanțul natural se prezintă cu valori negative în absolut toți anii analizați. Cauzele valorilor negative sunt reprezentate de valoarea scăzută a natalității si de valoarea ridicată a mortalității. Numărul redus de nașteri nu poate înlocui numărul deceselor.

Mișcarea migratorie

În ceea ce privește mișcarea migratorie a populației,se observă că numărul sisirilor depășește în majoritatea timpului numărul plecărilor,ceea ce duce la un bilanț migratoriu pozitiv. Perioada în care numărul plecărilor l-a depășit pe cel al sosirilor și ca efect, bilanțul migratoriu a fost negativ, este perioada dintre anii 2010-2011. Graficul denotă faptul ca mai multe persoane au ales să se stabilească cu domiciliul decât sa plece. Una dintre cauzele acestui fapt poate fi și potențialul turistic ridicat al zonei, în special în zona montană,care îi poate determina pe oameni să se stabilească în zonă si sa învestească într-o afacere în turism. În ceea ce privește motivațiile plecărilor, pe primul loc se situează căutarea unui loc de muncă, oamenii preferând să se stabilească în orașe, în special în cele mai mari și din apropiere(Focșani).

Bilanțul total

Cea mai grăitoare statistică cu privire la dinamica populației pe valea superioară a râului Putna o reprezintă graficul cu datele despre bilanțul total. Bilanțul total reprezintă o însumare a valorilor bilanțului natural cu bilanțul migratoriu. Dacă valorile bilanțului migratoriu erau în pare parte pozitive, cele ale bilanțului natural erau în totalitate negative, lucru care se reflectă pe grafic. Sosirile în zonă nu pot asigura singure un bilanț total pozitiv, pe fondul natalității scăzute și al mortalității ridicate. Astfel, bilanțul total are valori negative în toți anii analizați. Cea mai mică valoare se înregistrează în anul 2010, de -10 promile. Valorile negative ale bilanțului total afectează în mod direct fenomenul turistic din zonă. Pentru ca activitățile turistice sa se mențină sau chiar sa ia amploare, este nevoie de oameni, forță de muncă care să asigure prestarea anumitor servicii. Declinul populației se află așadar intr-o strânsă legătură cu turismul și putem chiar afirma că aceste două aspecte sunt conditionate unul de altu: este nevoie de populație pentru ca turismul să se dezvolte dar în același timp este nevoie de turism( și de veniturile care acesta le aduce)pentru ca populația să nu mai plece iar familiile să se dezvolte.

Densitatea populației

Densitatea medie a populației este destul de scăzută, atingând valori între 38 si 36 de locuitori/km2 și se află în scădere continuă. Valoarea mai ridicată a densității care se observă în anul 2002 se datorează, după cum am menționat anterior, faptului ca în acel an, din comuna Tulnici încă mai făceau parte satele Păulești și Hăulișca, care s-au desprins ulterior. Scăderea densității se află în strânsă legătură cu scăderea populației dar o densitate cu valori atât de mici se explică și prin faptul că relieful este unul de munte, respectiv de dealuri,care determină o anumită așezare a satelor, în funcție de particularitățile reliefului și de accesibilitate.

Șomajul

Numărul de șomeri din acest areal este destul de ridicat, în prezent aflându-se în continuă creștere. Economia acestor sate nu are un nivel ridicat.Lipsa locurilor de muncă se reflectă în numărul mare al șomerilor.

Structura pe grupe de vârstă și sexe

Structura pe grupe de vârstă are ca factori de influență:mortalitatea,natalitatea și migrațiile.Forma piramidei este de amforă,laturile sunt aproximativ concave Analiza piramidei din anul 2002 reflectă o pondere scăzută a tinerilor până în 20 de ani, aproximativ egașă cu cea a bătrânilor între 60 și 79 de ani. De asemenea, se observă o carență în populația cu vârste cuprinse între 35 și 59 de ani, aceasta fiind o grupă activă din punct de vedere economic. Efectele negative al ponderii foarte mici a acestei grupe se reflectă în lipsa forței de muncă, la rândul ei aceasta provocand scăderea economică. Și domeniul turismului este afectat de acest aspect. În general,cei care dețin o afacere în turism de tipul unei pensiuni, sunt oameni relativ tineri dar cu oarecare experiență. Deținătorii de pensiuni în general sunt persoane adulte care au străns fondurile necesare deschiderii unei pensiuni sau care locuiau deja în zonă si au decis începerea unei afaceri.

A doua piramidă, realizată pentru anul 2014, așadar la o diferență de 12 ani, reflectă o situație la fel de îngrijorătoare în ceea ce privește structura pe grupe de vârstă.Piramida are formă de clopot,bază nu foarte extinsă,flancuri convexe și vârful aplatizat. Numărul vârstnicilor a crescut față de anul 2002 iar grupa de vârstă 75-79 de ani depășește numeric toate grupele de vârstă tânără de sex feminin. Totuși, proporțiile dintre tineri și bătrâni sunt aproximativ egale.

Așezările umane – potențiale centre de polarizare a turismului

Pe valea superioară a râului Putna se află un număr de 6 comune ce cuprind 26 de sate:comuna Tulnici-situată în Munții Vrancei și comunele Bârsești, Negrilești,Valea Sării,Vidra și Bolotești în Subcarpații Vrancei. Aceste așezări s-au dezvoltat cu precădere pe valea râului deoarece acolo existau cele mai bune condiții de desfășurare a vieții. Sursa permanentă de apă,accesibilitatea în special spre est, prin culoarul de vale,relief mai favorabil construirii de adăposturi, sunt doar câteva dintre motivele pentru care populația a ales stabilirea vetrei așezărilor , de o parte și de alta a râului Putna. De asemenea,și depresiunile intracolinare sunt arii de cantonare a populației. În acest areal există 3 tipuri de sate: sate de tip risipit-desfășurate în lungul văilor, specializate în creșterea animalelor; sate cu structură răsfirată pe latura externă a subcarpaților, acestea fiind așezări specializate pe pomicultură,creșterea animalelor și cultura cerealelor și sate cu structură răsfirată cu tendințe de adunare,situate în partea cea mai estică,specializate în cultura viței de vie.

Comuna Tulnici este cea mai vestică comună de pe Valea superioară a râului Putna iar satul reșdință-Tulnici, se află în zona de interferență dintre munți și dealuri, în depresiunea Vrancei. Comuna e formată din patru sate: Tulnici, Lepșa,Coza și Greșu, are o suprafață totală de 27575,86 ha, o populație de 2951 de locuitori,1548 de gospodării, 3 grădinițe și 4 școli. Principalele activități economice sunt reprezentate de: prelucrarea și exploatarea lemnului,creșterea animalelor și de activitățile turistice. Există aici numeroase pensiuni turistice ,clasificate pe diferite grade de confort, comuna Tulnici fiind cea mai cunoscută și populară zonă de atracție a turiștilor de pe valea superioară a râului Putna. Tot aici se întălnesc și cele mai multe obiective turistice, dintre care enumerăm: Cascada Putna, Mănăstirea Lepșa(în stațiunea Lepșa), Păstrăvăria Lepșa, Rezervația Naturală Cheile Tișiței. De asemenea, o parte a comunei este inclusă în Parcul Natural Putna-Vrancea, unde sunt marcate mai multe trasee turistice,cu durată si grad de dificultate diferite. Pentru dezvoltarea turismului,există un proiect al primăriei din Tulnici, pentru amenajarea unei pârtii de ski. Un alt proiect de modernizare al localității îl reprezintă cel de alimentare cu apă potabilă.

Comuna Negrilești se întinde pe o suprafață de 3464 ha,cuprinde 898 de gospodării, o grădiniță și o școală. Comuna este alcătuită dintr-un singur sat-Negrilești. Principalele activități economice sunt: comerțul,agroturismul,agricultura și creșterea animalelor. Comuna Negrilești ocupă o poziție extrem de favorabilă din punct de vedere turistic deoarece se află în apropierea zonei montane iar de aici se pot organiza trasee, drumeții și plimbări în zonă. Aici există și pensiuni unde turiștii vin pentru odihnă, relaxare, recreere. Tot ca element favorabil putem menționa accesul comunei la Drumul National 2D.

Comuna Bârsești cuprinde satele Bârsești și Topești, se întinde pe o suprafață de 1455 ha,are o populație de 1880 de locuitori,650 de gospodării,două grădinițe și două școli. Principalele activități economice ale locuitorilor, sunt: agricultura,creșterea animalelor, exploatarea și prelucrarea lemnului,turismul și comerțul. Dintre obiectivele turistice, amintim: Casa Memorială ,,Baba Vrâncioaia,, , Monumentul Ștefan cel Mare, Muzeul satului Bârsești, Biserica Sf. Parascheva din Bârsești, Biserica Sf. Mihail și Gravil din Topești. Comuna are acces la Drumul Național 2D, ceea ce o face accesibilă din punct de vedere turistic. Din punct de vedere al calității vieții,locuitorii beneficiază de energie electrică,,telefonie mobilă si fixă,cablu TV. Însă satele nu sunt dotate cu canalizare și nu au alimentare cu apă(decât într-o formă primară prin pompe si puțurile localnicilor din gospodării). În lipsa acestor dotări,există dezavantaje clare atât pentru localnici cât și pentru turiști. Aceștia din urmă nu se pot caza în pensiuni dotate la cel mai înalt standard și ca urmare, fenomenul turistic și calitatea serviciilor au de suferit. Un alt dezavantaj este reprezentat de faptul că drumurile comunale nu sunt asfaltate,ele necesitând modernizări care să faciliteze accesul cât mai ușor al oamenilor ,spre orice punct al comunei.

Comuna Valea Sării este situată într-o zonă depresionară și cuprinde satele Valea Sării(reședința comunei), Mătăcina, Colacu, Poduri și Prisaca, în care există două școli și trei grădinițe. De asemenea, aici există și un cămin cultural unde, periodic, au loc diverse manifestări culturale. Tot în această comună există și centrul PAPI, o instituție care organizează lunar burse pentru locuri de muncă. Printre obiectivele turistice se numără: Colecția muzeală de etnografie și istorie locală din satul Colacu, Troița Eroilor din satul Prisaca, Biserica de lemn din Prisaca, Biserica de lemn din Valea Sării, Aria protejată de pe pârâul Bozu. Comuna are acces la Drumul Național 2D,acest lucru constituind un avantaj din punct de vedere al accesibilității. Principalele ocupații sunt: creșterea animalelor,turismul, agricultura pentru consumul propriu,pomicultura.

Comuna Vidra este compusădin satele Tichiriș, Ruget, Scafari, Burca, Șerbești, Voloșcani, Irești, Viișoara și Vidra-reședința comunei. Comuna e străbătută de Drumul Național 2D dar și de Drumul Județean 205E. Principala ocupație a locuitorilor o reprezintă agricultura. Comuna are un caracter pomicol datorită numărului mare de livezi cu pomi fructiferi. Și creșterea animalelor reprezintă o ocupație importantă pentru săteni,aceștia crescând în special ovine și bovine, avantajați fiind și de întinsele suprafețe cu pășuni și fânețe. O veche tradiție a locuitorilor este olăritul, practicat în satul Irești, fiind totuși mult prea puțin cunoscut și valorificat. În comuna Vidra se organizează anual nouă târguri tradiționale locale, care se desfățoară lunar,începând cu aprilie și până în decembrie,fiecare într-o zi de sărbătoare religioasă.

Comuna Bolotești este formată din satele: Putna, Ivăncești, Găgești, Pietroasa, Vitănești și Bolotești-reședința comunei, sate care se întind pe o suprafață de 9643 ha. Populația e formată din 4780 de locuitori, există 1793 de gospodării, șase grădinițe si șase școli. Principalele activități sunt agricultura,creșterea animalelor, turismul și viticultura. În zonă există și câteva obiective turistice: Măgura Odobești-cel mai înalt deal din Subcarpații Curburii, Mănăstirea Tazlău și Biserica Sf. Nicolae. Nici în comuna Bolotești nu există în prezent o rețea de alimentare cu apă,această investiție fiind doar la stadiul de proiect. Ca și celelalte comune,Bolotestiul are acces la DN 2D.

Activitatea economică și rolul său în consolidarea fenomenului turistic

Activitățile economice preponderente în arealul văii superioare a Putnei sunt specifice zonei de munte și sunt condiționate de morfologia reliefului, de climă, de vegetație astfel încât avem de-a face cu o economie silvo-pastorală. În același timp,activitățile economice din subcarpați sunt legate preponderent de munte. În primul rând, ocupația de bază a locuitorilor coincide cu ocupația tradițională de bază a românilor și anume agricultura. Cea mai populară ramură agricolă în zona înaltă o reprezintă creșterea animalelor. Se cresc în special ovine și bovine datoriă tradiției dar și datorită condițiilor naturale favorabile, cu pășuni și fânețe naturale. Animalele sunt crescute în primul rând pentru lapte și produse derivate dar și pentru carne și lână. Cei care se ocupă de creșterea animalelor sunt de asemenea foarte pricepuți în prelucrarea produselor rezultate: din lână se obțin covoare,diverse articole de îmbrăcăminte și încăltăminte; din lapte se obtin foarte multe derivate precum cașul, telemeaua,urda,brânza etc. Aceste produse sunt foarte îndrăgite de turiști, care de cele mai multe ori își doresc să mănânce în timpul vacanței, în special produse de proveniență locală, naturale și tradiționale și chiar să le cumpere pentru acasă. Astfel, localnicii pot beneficia direct de acest lucru, își pot spori veniturile prin vânzarea produselor proprii și pot crește în același timp calitatea serviciilor turistice. Comunele Bârsești și Tulnici sunt axate pe creșterea animalelor ca primă activitate în timp ce comuna Valea Sării este axată în mod egal pe creșterea animalelor și pe pomicultură.Din punct de vedere al dezvoltării economice, așezările rurale sunt de trei tipuri: așezări predominant agricole; așezări agricole și industriale și așezări agricole și forestiere. Prima categorie este specializată pe creșterea animalelor, ca de exemplu satul Coza din comuna Tulnici. A doua categorie se dezvoltă spre est, în special pe versanții cu expunere vestică. A treia categorie se desfășoară la contactul cu muntele, așa cum este satul Tulnici.

În al doilea rând, în tot bazinul Putnei s-a dezvoltat exploatarea și prelucrarea lemnului. Centre de prelucrare se întâlnesc la Tulnici, Vidra- unde se produce cherestea, parchet,lăzi,traverse,lemn pentru construcții. Pe de altă parte, aceste activități legate de exploatarea lemnului pot avea și efecte negative asupra mediului înconjurător și implicit asupra fenomenului turistic. Defrișările masive, unele fiind și ilegale, afectează flora, fauna și schimbă peisajul pitoresc, natural, pe care turiștii îl caută.

O altă ramură a agriculturii este pomicultura iar în acest sens este delimitat bazinul pomicol al Putnei. Aici predomină cultura prunului, după care urmează merii și nucii. Cel mai important centru de prelucrare a fructelor de pe valea superioară a Putnei este comuna Vidra. Și aceste activități legate de cultura pomilor fructiferi sunt importante din punct de vedere turistic deoarece, valorificate, ele pot da un plus ofertei turistice. Prin valorificare, înțelegem crearea unor piețe de desfacere în satele respective sau în apropierea lor, unde țăranii pot veni cu propriile produse și le pot vinde direct turiștilor,fără intermediari.În lipsa acestor piețe organizate, fiecare producător este nevoit să își promoveze și vândă produsele așa cum poate,de multe ori ei alegând să expună produsele la poartă, pe marginea drumului. O altă metodă de valorificare și de îmbunătățire a serviciilor turistice ar fi colaborarea dintre proprietarii de pensiuni și agricultori sau crescătorii de animale,în sensul că cei din urmă le pot furniza produse proaspete și de calitate proprietarilor de pensiuni, pe care aceștia să le ofere turiștilor la masă. În acest mod,toate cele trei categorii ar avea de căștigat:turiștii pentru că au parte de o masă autentică și sănătoasă, producătorii pentru că iși sporesc veniturile și proprietarii pentru că oferă sevicii mai bune și mai autentice pentru turiști.

O altă ramură a agriculturii, dezvoltată în special în partea estică a văii Putnei, spre contactul cu câmpia, este viticultura. Pe teritoriul localității Bolotești se întinde Podgoria Odobești. Aici se cultivă în special soiuri de struguri pentru vinuri(Galbena de Odobești, Fetească Albă, Risling italian) și mai puțin cei de masă. Favorabilitatea pentru cultura viței de vie e dată de climatul mai cald și de numărul mare de ore se strălucire a Soarelui.

Această diferențiere în ocupațiile locuitorilor ( în depresiunile subcarpatice și în subcarpații interni se practică creșterea animalelor iar în subcarpații externi și depresiunile intracolinare se practică pomicultura și viticultura) se datorează diferențelor climatice dar și diferențelor de relief.

Pe lângă aceste activități și turismul reprezintă o activitate economică care începe să se dezvolte însă deocamdată nu la un nivel foarte ridicat. Pentru a încuraja turismul în acest spațiu rural,acesta trebuie dezvoltat în strânsă legătură cu celelelte activități mențioate mai sus. Deoarece tipul de turism practicat aici este turismul rural,activitățile localnicilor nu pot decât să ajute la dezvoltarea unui turism autentic și de calitate, oferind turiștilor posibilități de recreere, odihnă și întoarcere la viața fără poluare și stres.

Resursele turistice

Resursele turistice naturale

Ținutul Vrancei este cunoscut pentru peisajele sale pitorești iar valea superioară a râului Putna nu dezamăgește în acest sens,formele peisagistice regăsite aici fiind de o deosebită frumusețe , cu pășuni întinse, cu areale de pădure de fag, brad, mesteacăn, cu alternanțe de masive erodate, alunecări de teren,surpări și formațiuni geologice inedite. Ca obiective turistice naturale se pot deosebi vârfurile montane Lăcăuți și Goru; vârfurile Tisarul Mare și Tisarul Mic din Munții Coza, vârfurile din Munții Lepșei și Munții Zboina Neagră, care pot fi punctele finale ale unor drumeții montane. La contactul dintre munte și subcarpați se disting coloane, turnuri,creste secundare cu aspect de ,,ziduri,, -aceastea constituindu-se ca obiective ce atrag atenția călătorilor și fac peisajul cu adevărat deosebit. Abrupturile dese întâlnite în acești munți,ce oferă priveliști încântătoare turiștilor, se datorează prezenței de gresii de Kliwa și Tarcău.

Județul Vrancea, inclusiv valea superioară a Putnei, prezintă un fond cinegetic deosebit de bogat, variat și atractiv pentru amatorii de vânătoare. Totodată și pscuitul sportiv este atractiv pentru turiștii pasionați dar și pentru sportivii profesioniști, apele Putnei fiind bogate îm păstrăv indigen.

Partea superioară a văii Putnei, în zona montană,se suprapune pe teritoriul Parcului Natural Putna-Vrancea. Acest parc a fost înființat în anul 2004 și corespunde categoriei V IUCN – ,,Peisaj Terestru- arie protejată administrată în special pentru conservarea peisajului terestru și recreere,,. Principalul scop pentru care a fost înființat acest parc îl reprezintă protecția și conservarea unor peisaje cu mare diversitate biologică. În același timp, publicul are posibilități de recreere și turism, acordându-se împortanță activităților științifice și educaționale.

Pe suprafața acestui Parc Natural există 6 arii protejate, fiind încadrate în categoria Rezervații Naturale IV IUCN :

1) Groapa cu pini-declarată arie protejată în 1992, aici se conservă elemente de paleontologie și peisagistice,aceste elemente aflându-se într-o concavitate a versantului stâng ce străjuiește pârâul Coza, afluent al Putnei. Ceea ce impresionează turiștii sunt alternanțele de culori: galben, cenușiu, roșcat în strate care se succed. Se pot observa și urme de faună fosilă-urme necercetate științific până în prezent. Accesul spre această arie protejată se poate realiza din comuna Tulnici,satul Coza , pe traseul turistic marcat cu bandă roșie, prin aria protejată Strâmtura Coza,urmărind mai departe o potecă nemarcată.

2) Aria Protejată Strâmtura Coza se întinde pe o suprafață de 15 ha și a fost decretată arie protejată în 1990,având un specific geomorfologic și peisagistic. Rezervația cuprinde sectoare ale văilor Coza-Dalhatas și se evidențiază succesiuni de strate divers colorate. Acestea sunt încadrate de un relief cu versanți abrupți: la nord se află Dealul Carpen (892m) iar în sud, altitudinea minima de 550 m. Pe partea dreaptă se află un mic platou,alcătuit din depozite grosiere. Turiștii pot ajunge aici pe drumul care urmărește valea pârâului Coza care se continuă cu poteca marcată cu bandă roșie.

3) Aria protejată Muntele Goru este arie protejată din 1990 ,fiind o rezervație naturală de tip mixt ce cuprinde Vârful Goru și versantul vestic al muntelui, inclusiv bazinele hidrografice și izvoarele pârâurilor Rozelor, pârâul Cotit și pârâul Afinișu. Principalul element vegetal ocrotit în acest areal este jneapănul(Pinus mugo) dar și alte specii endemice de floră și faună. Pe lângă jneapăn se mai întâlnește și ienupărul (Juniperus communi) ceea ce arată situarea arealului în etajul subalpin. De altfel, aici se află singurul jnepeniș din Munții Vrancei, la o altitudine între 1750-1785 m (este aria situată la cea mai mare altitudine din Munții Vrancei). Între etajul molidului și etajul jneapănului se întâlnește pe mari suprafețe ienupăr, asociat cu afin, merișor, iarbă neagră sau licheni. În literatura de specialitate se specifică 27 de asociații existente aici, fapt care arată că oricât de vitrege ar fi condițiile climatice , totuși varietatea lor conferă acestei arii protejate o mare importanță științifică. Accesul se realizează cel mai ușor de pe Drumul Județean 205 A Focșani-Herăstrău ce se continuă pe un drum forestier prin Cheile Nărujei.

4) Aria protejată Pădurea Lepșa-Zboina este situată pe versantul stâng al bazinului superior al pârâului Lepșa, afluent al Putnei. Aria protejează specii de arbori cu vârste cuprinse între 100 și 200 de ani și specii floristice endemice. Relieful este unul spectaculos, cu șei, văi adâncite, creste, povârnișuri abrupte. Munții Zboina Neagră (1350 m) și Zboina Verde (1381 m) sunt fragmentați de aceste abrupturi. Aici, fragmentarea platformei de eroziune de la altitudinea de 1300 m a dat naștere Culmii Zboina. Tot aici,între înălțimea maximă a vârfului și altitudinea la care ajunge pârâul Lepșa există o diferență de nivel de aproape 700 de metri. Așadar, în acest areal se întâlnesc multe tipuri de peisaje,varietate generată de straturile de rocă, de pantă și de orientarea versanților. Turiștii pot ajunge aici pe Drumul Național 2D, din care se desprinde spre dreapta Drumul Județean Lepșa-Soveja în dreptul satului Lepșa. Apoi se continuă printr-un drum forestier pe valea pârâului Lepșa.

5) Cascada Putnei este o arie protejată de tip mixt. Este una dintre cele mai frumoase, spectaculoase și vizitate căderi de apă din România, se întinde pe 10 ha și are o diferență de nivel de 80 m. Aria protejată cuprinde zona în care apele Putnei traversează variatele structuri geologice de la partea inferioară a versantului montan, în care a format o mică porțiune de defileu, o cascadă al cărei areal l-a părăsit ulterior(cascada veche) din cauza unor mișcări tectonie și o albie actuală formată dintr-un șir de trepte cu o lungime de 76 de metri și 14 metri diferență de nivel. Accesul la cascadă se realizează din Drumul Național 2D Focșani-Tg. Secuiesc.

6) Valea Tișiței a fost desemnată arie protejată din anul 1973 și cuprinde o parte însemnată a bazinului râului Tișița. Accesul se realizează din Drumul Național 2D care se continuă cu un drum forestier și cu un pod ce traversează râul Putna, până să se intre în localitatea Lepșa, din direcția Focșani. Aria este alcătuită din văi înguste și adânci formându-se Cheile Tișiței, asemănătoare la aspect cu un canion. Intrarea în sectorul de chei, pe valea Tișiței se realizează contra unei taxe de 3 lei. Traseul durează între 4 și 6 ore și este unul destul de ușor, fiind accesibil atât copiilor și tinerilor cât și vârstnicilor. Pe parcursul traseului , turiștii se pot bucura de peisaje spectaculoase, de traversarea a trei tunele (prin care în trecut trecea o cale ferată), de panouri cu informații despre animalele sălbatice din zonă, de specii endemice de plante.

În Parcul Natural Putna-Vrancea, datorită condițiilor de mediu, s-a dezvoltat o floră bogată și diversă, care necesită protejare și conservare. Printre cele mai importante specii prezente aici se numără: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), jneapănul (Pinus mugo), tisa(Taxuz baccata), bulbucul de munte(Trollius europaeus), floarea de colț (Leontopodium alpinum).

Parcul stă la fel de bine și la capitoul faună,aici existând 184 de specii de vertebrate, protejate prin lege. Fauna Parcului Natural Putna-Vrancea este specifică zonei de munte și cuprinde mamifere ca: cerbul(Crevus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), jderul de copac(Martes martes), vulpea(Vulpes vulpes), bursucul (Meles meles), pisica sălbatică (Felis silvestris), iepurele comun (Lepus europaeus), capra neagră (Rupicapra rupicapra), șoarecele scurmător (Clethrionomys glareolus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), șoarecele dungat (Apodemus agrarius), veverița (Sciurus vulgaris), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius); păsări: cocoșul de munte(Tetrao urogallus; protejat și la nivel internațional), ierunca (Tetrastes bonasia), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), uliul păsărar (Accipiter nisus) ; reptile: șopârla de ziduri(Podarcis muralis), șarpele de sticlă sau năpârca (Anguis fragilis), șarpele de alun(Coronella austriaca) etc. În acest areal sunt protejate în special ursul,lupul și râsul, carnivore mari a cărăr protecție este foarte importantă la nivel european.

Măgura Odobești reprezintă cel mai înalt deal din Subcarpații de Curbură , cu altutudinea de 996 de metri. Pe lângă acest aspect, care îi conferă notorietate, Măgura Odobeștia fost declarată arie de protecție specială avifaunistică, inclusă în rețeaua Natura 2000. Rezervația se întinde pe o suprafață de 12.750 ha, aici aflându-se 2 de specii de păsări rare, printre care: ciocănitoarea se stejar, ghionoaie sură, ciocârlia de pădure, șoimul de iarnă, ciocănitoarea cu spatele alb, acvila mică, huhurez de munte, etc. Pe lângă acestea, sunt protejate și specii faunistice : lupul, vulpea, viezurele, veverița, căprioara, etc. Din punct de vedere al florei, se întâlnesc păduri de foiloase ,subarborete iar rezervația se suprapune zonei celei mai favorabile pentru culturi viticole din România. Valea râului Putna delimitează la nord acest areal, la sud fiind delimitat de valea râului Milcov. Accesul spre Măgura Odobești se realizează din Drumul național 85 București-Buzău-Focșani apoi prin Drumul județean Focșani-Odobești-Jariștea. O altă modalitate de a ajunge este din comuna Bolotești, urmând apoi trseul marcat, prin pădure. Această a doua variantă nu e accesibilă cu automobilul. Traseul este foarte ușor, durează în jur de 5 ore dus-întors, pe o distanță de aproximativ 10 km și poate fi parcurs de persoane din toate categoriile de vârstă.

În ceea ce privește resursele turistice naturale, zona prezintă numeroase geomorfosituri, dintre care am identificat și evaluat 11 geomorfosituri mai reprezentatitve și mai importante pentru această zonă. Un geomorfosit reprezintă o porțiune a suprafaței terestre care, în timp au dobândit o valoare științifică,culturală, estetică, ecologică și economică.

1.Aria protejată Cascada Putnei a obținut un punctaj total de 0,68 de puncte. Pentru valoarea științifică am acordat 0,75 de puncte în special datorită reprezentativității pentru geomorfologia regiunii,cascada traversând structuri geologice specifice zonei, pentru alcătuirea unui peisaj deosebit dar și pentru activitățile educative și științifice care se por desfășura aici. De asemenea,în jurul cascadei există anumite amenajări umane dar care nu denaturează peisajul sau calitatea mediului natural,motiv pentru care am acordat 0,75 pentri integritate. Valoarea culturală este de 0,25, situl neavând importanță religioasă sau istorică dar având o importanță literară națională deoarece în Munții Vrancei își are izvoarele balada Miorița. Astfel, am acordat 0,75 pentru acest aspect, tuturor geomorfositurilor care se află în Munții Vrancei. În ceea ce privește valoarea eologică, am acordat 0,75 pentru importanța ecologică deoarece pe versanții stâncoși ce mărginesc cascada se întălnesc specii protejate și rare, ca de exemplu, floarea de colț și 1 punct deorece este o arie protejată de tip mixt, fiind declarată monument al naturii încă din anul 1973, este rezervație naturală și este de asemenea parte integrată a Parcului Natural Putna-Vrancea. Evaluând valoarea estetică, am acordat 0,75 pentru punctele de vedere,cascada fiind ușor de accesat și oferind mai multe puncte de vedere și 1 punct pentru structură, având o dezvolare armonioasă atât pe verticală cât și pe orizontală, media dintre cele două fiind de 0,87. În ceea ce privește valoarea economică, am acordat 0,5 puncte deoarece accesul se realizează pe baza unei taxe de vizitare însă o supraaglomerare a zonei poate duce la degradarea peisajului

2.Vârful Lăcăuți a obținut o medie de 0,65 de puncte pentru valoarea științifică, dintre care 1 punct pentru integritate, situl fiind intact,fără degradări, 1 punct pentru reprezentativitate datorită alcătuirii geologice și peisajului,0,25 pentru raritate, vârful fiind un nod orografic și 1 punct deoarece aici se pot desfășura activități științifice și educative. Valoarea culturală este de 0,25. Valoarea ecologică are o medie de 0,87 de puncte deoarece am acordat 0,75 pentru importanța ecologică,vârful făcând parte din Parcul Natural Putna-Vrancea și prin urmare constituie un habitat neexcusiv pntru specii rare de plante și animale și un punct pentru arie protejată deoarece face parte din zona de protecție integrală a parcului. Valoarea estetică a obținut o medie de 0,87 puncte deoarece i-am acordat 0,75 pentru dificultatea de acces moderată și pentru numeroasele puncte de vedere și 1 punct pentru structură,peisajul fiind natural cu păduri și pășuni iar dezvoltarea fiind armonioasă. La valoarea economică am acordat 0,25 deoarece aduce venituri indirecte,prin activitatea turistică. Per total, Vârful Lăcăuți a obținut o valoare de 0,60 de puncte.

3.Vârful Tisarul Mare a obținut în ceea ce privește valoarea științifică, 1 punct pentru intergritate, 1 punct pentru repreentativitate și 1 punct pentru educație deoarece se pot desfășura activităti științtifice și educative. Pentru raritate și geoistorie am acordat 0 puncte. Valoarea culturală este de 0,25. Valoarea ecologică a obținut o medie de 0,87 deoarece ca importanță ecologică, geomorfositul se prezintă ca habitat pentru specii rare de plante și animale și face parte din Parcul Natural Putna-Vrancea. Din punct de vedere estetic, am acordat 0,75 pentru accesibilitatea moderată și pentru existența mai multor puncte de vedere și tot 0,75 pentru structură,vârful având un peisaj natural cu păduri și pășuni dar necontrastant cu împrejurimile. Valoarea economică este de 0,25 deoarece nu aduce venituri directe în economia locală.

4.Vârful Tisarul Mic a primit o medie de 0,6 puncte pentru valoarea științifică,acordându-i 1 puncu pentru integritate,1 punct pentru reprezentativitate,fiind reprezentativ pentru geomorfologia regională,1 punct pentru educație deoarece se pot desfășura activități educative și științifice. Valoarea culturală este de 0,25 de puncte. Din punct de vedere ecologic, geomorfositul constituie un habitat pentru specii rare de plante și animale, motiv pentru care am acordat 0,75 puncte și de asemenea are o importanță națională,făcând parte din Parcul Natural Putna-Vrancea. Media valorii estetice este de 0,75 de puncte pentru că am acordat 0,75 pentru accesibilitatea moderată și pentru numeroasele puncte de vedere și tot 0,75 pentru structura cu păduri, pășuni și elemente naturale dar necontrastante cu împrejurimile. Pentru valoarea economică, punctajul este de 0,25 deoarece nu aduce venituri directe.

5.Aria protejată Groapa cu pini a obținut o medie a valorii științifice de 0,9 puncte. Am acordat 1 punct petru integritate, 1 punct pentru că geomorfositul este reprezentativ din punctul de vedere al stratelor geologice regăsite în zonă,al peisajului, al paleontologiei, 1 punct pentru raritate, situl fiind unic în spațiul său de referință și 1 punct deoarece se pot desfășura activități științifice și educative.Pentru geoistorie am acordat 0,5 puncte deoarece oferă dovezi științifice(paleontologice) la nivel regional. Pentru valoarea culturală, media este de 0,25 de puncte. În ceea ce privește valoarea ecologică, pentru importanța ecologică am acordat 0,75 puncte deoarece aici se conservă elemente peisagistice iar situl constituie un habitat pentru specii rare de plante și animale și 1 punct deoarece aria este protejată din 1992 și face parte din Parcul Natural Putna-Vrancea fiind o rezervație naturală. Valoarea estetică a obținut o medie de 0,5 puncte în special datorită structurii cu contraste de culoare, dezvoltării mari pe verticală și pe orizontală pentru care am acordat 1 punct însă un punct mai slab este faptul ca este greu de accesat, motiv pentru care am acordat 0 puncte. Valoarea economică este de 0,25 deoarece geomorfositul nu produce venituri directe. Per total, valoarea medie este de 0,68 puncte.

6.Aria protejată Strâmtura Coza a obțiunut o medie a valorii științifice de 0,9 puncte. Pentru integritate am acordat 0,75 deoarece deși nu sunt prezente amenajări antropice,există urme de eroziune, am acordat 1 punct pentru reprezenativitate deoarece este reprezentativă pentru geomorfologia regiunii din punct de vedere al geologiei și al peisajului. Pentru raritate am acordat 1 punct deoarece prezintă caracteristici rare în spațiul de referință: falierea stratelor,eroziunea în suprafață,succesiunea stratelor litologice divers colorate, de asemenea am acordat 1 punct deoarece aici se pot desfășura activități științifice și educative si 0,5 pentru geoistorie deoarece situl prezintă procese sau descoperiri și este cunoscut la nivel regional. Valoarea culturală are o medie de 0,25 puncte. Pentru valoarea ecologică, am acordat 0,75 la importanța ecologică deoarece aria constituie un habitat neexclusiv pentru specii rare de plante și animale și 1 punct deoarece este un sit protejat ,rezervație naturală și face parte din Parcul Natural Putna-Vrancea. Valoarea estetică este de 0,75 deoarece am acordat 0,5 pentru accesibilitatea medie și câteva puncte de vedere și 1 punct datorită dezvoltării pe verticală dar mai ales pe orizontală și datorită faptului că este spectaculos din punct de vedere peisagistic. La valoarea economică am acordat 0,25 deoarece geomorfositul nu aduce venituri directe. În total, aria protejată Strâmtura Coza a obținut 0,71 puncte.

7.Aria protejată Muntele Goru a obținut o medie a valorii științifice de 0,8 puncte. Punctajul acordat a fost de 1 punct pentru integritate,aria neprezentând degradări, 1 punct pentru reprezentativitate datorită vegetației,geologiei,peisajului, 1 punct pentru raritate ,aici regăsindu-se singurul jnepeniș din Munții Vrancei , 1 punct pentru educație deoarece aici se pot desfășura activități științifice și educative și 0 puncte pentru geoistorie. În ceea ce privește valoarea culturală, punctajul obținut este de 0,25 puncte. Valoarea ecologică a obținut un maxim de 1 punct deoarece ca importanță ecologică,situl constituie un habitat neexclusiv pentru specii rare de plante și animale dar și specii endemice și de asemenea a fost declarat arie protejată, este rezervație naturală și face parte din Parcul Natural Putna-Vrancea. Valoarea estetică a obținut o medie de 0,87 de puncte deoarece am acordat 0,75 pentru accesibilitatea medie și pentru numeroasele puncte de vedere și 1 punct pentru structură. Valoarea economică a primit 0,25 de puncte deoarece geomorfositul nu aduce venituri directe.Punctajul total obținut de geomorfositul Muntele Goru este de 0,69 de puncte.

8.Aria protejată Pădurea Lepșa-Zboina a obinut pentru valoarea științifică o medie de 0,7 puncte. Am acordat 0,5 puncte pentru integritate deoarece aici au avut loc defrișări, 1 punct pentru reprezentativitate care este dată de morfologia reliefului destul de fragmentat, de peisaj și de vegetație, 1 punct pentru raritate deoarece aici se întâlnesc specii endemice și arbori seculari, 1 punct pentru educație deoarece se pot desfășura activități educative sau științifice și 0 puncte pentru geoistorie. Valoarea culturală este de 0,25 puncte iar valoarea ecologică de 1 punct deoarece pe suprafața geomorfositului se află specii endemice și arbori seculari și este de asemenea și arie protejată fiind totodată și rezervație naturală, făcând parte din Parcul Natural Putna-Vrancea. Pentru valoarea estetică, media este de 075 de puncte. Am acordat 0,5 puncte pentru accesibilitatea medie și pentru câteva puncte de vedere și 1 punct pentru structură, având un relief spectaculos, cu creste și văi adânci. Valoarea economică este de 0,25 de puncte deoarece nu aduce venituri directe în turism. Per total, Pădurea Lepșa-Zboinaa obținut un punctaj de 0,63 de puncte.

9. Rezervația naturală Tișița a obținut un punctaj de 0,9 pentru valoarea științifică. Am acordat 0,75 la integritate deoarece aici există anumite amenajări umane:în trecut a fost construită o cale ferată însă caracteristicile peisajului nu au fost denaturate. Aria este reprezentativă pentru geomorfologia regiunii din punct de vedere al reliefului,al vegetației și al geologiei, motiv pentru care am acordat 1 punct. Tot 1 punct am acordat și pentru raritate deoarece aici este cuprins un sector spectaculos de chei și pentru educație deoarece se pot desfășura activități științifice și educative. Pentru geoistorie am acordat 0,75 puncte deoarece zona e cunoscută la nivel național,punând în evidență procesul de eroziune al râului. Media valorii culturale este de 0,25 de punce. În privința valorii ecologice, media punctelor este de 0,87. Am acordat 0,75 puncte pentru faptul că aria constituie un habitat neexclusiv pentru specii rare de plante și 1 punct deoarece este o arie protejată,rezervație naturală de tip mixt și face parte din Parcul Natural Putna-Vrancea. Valoarea estetică a obținut un maxim de 1 punct întrucât am acordat 1 punct pentru accesul relativ ușor și pentru multitudinea de puncte de vedere și 1 punct pentru structură întrucât există o mare dezvoltare pe verticală cât și pe orizontală,un relief spectaculos,foarte fragmentat, cu creste și abrupturi și aspect de canion în Cheile Tișiței. Pentru valoarea economică am acordat 0,5 puncte deoarece accesul se realizează pe baza unui bilet de intrare. Așadar, geomorfositul Rezervația naturală Tișița a obținut o medie totală de 0,77 puncte.

10. Rezervația naturală Râpa Roșie a obținut un punctaj total la valoarea sștiințifică de 0,64 puncte. Pentru integritate am acordat 0,75 de puncte deoarece sunt prezente urme de eroziune, 0,75 pentru reprezentativitate întrucât situl este reprezentativ pentru geomorfologia regiunii din punct de vedere al fragmentării, al eroziunii, 1 punct pentru raritate datorită aspectului pseudocarstic,spectaculos, cu numeroase microforme de relief,1 punct pentru educație deoarece se pot desfășura activități educative și 0,5 puncte pentru geoistorie, situl fiind cunoscut la nivel regional. Valoarea culturală am evaluat-o ca fiind de 0,25 de puncte. În ceea ce privește valoarea ecologică, media este de 0,62 de puncte deoarece am acordat 0,25 de puncte pentru dezvoltarea unei flore și faune comune și 1 punct pentru că situl este o rezervație naturală de tip geomorfologic și pace parte din Parcul Natural Putna-Vrancea. Valoarea estetică prezintă o medie de 0,87 puncte întrucât am acordat 0,75 puncte pentru că are mai multe puncte de vedere și pentru faptul că este relativ ușor de accesat și 1 punct pentru structură, peisajul spectaculos datorându-se eroziunii ce a dat naștere unor microforme de relief:ogașe,canioane,turnuri,etc. Pentru valoarea economică am acordat 0,25 puncte deoarece geomorfositul nu aduce venituri directe în turism. Așadar, această rezervație naturală a obținut o medie de 0.64 puncte.

11. Măgura Odobești reprezintă singurul geomorfosit evaluat care nu se află in Munții Vrancei. Pentru valoarea științifică am acordat în medie 0,7 puncte. La integritate am acordat 0,5 puncte deoarece situl este parțial denaturat prin ridicarea unui turn de telefonie mobilă chiar în vârful dealului,ceea ce perturbă peisajul,precum și activitatea păsărilor. Am acordat câte 1 punct pentru reprezentativitate deoarece dealul Măgura Odobești este cel mai înalt deal din Subcarpații Curburii, pentru raritate deoarece poziția în cadrul subcarpaților,altitudinea și relieful reprezintă factori favorabili pentru adăpostirea păsărilor rare și pentru educație deoarece se pot desfășura activități științifice și educative dar și ,,Bird watching,,. Pentru geoistorie am acordat 0 puncte. Valoarea culturală a primit tot 0 puncte. Cu privirea la valoare ecologică, am acordat 0,75 puncte deoarece situl constituie un habitat neexclusiv pentru multe specii de păsări rare și 1 punct deoarece este o arie de protecție specială avifaunistică și face parte din rețeaua ecologică Natura 2000.Pentru valoarea estetică, media este de 0,75 puncte întrucât am acordat 0,75 deoarece este relativ ușor de accesat și are numeroase puncte de vedere și 0,75 deoarece peisajul este armonis și are o mare dezvoltare pe verticală. Valoarea economică este de 0,25 deoarece nu aduce venituri directe în turism. În total, media pentru Măgura Odobești este de 0,58 puncte.

Resursele turistice antropice

Resursele turistice cu caracter cultural, istoric și religios

Mănăstirea Lepșa, care poartă hramul Nașterea Maicii Domnului este accesibilă turiștilor de pe DN 2D până în satul Lepșa,după care se mai merg încă 2 km pe DJ 205F, fiind de departe cea mai vizitată si cunoscută mănăstire de pe valea râului Putna. A fost întemeiată ca schit în anul 1774 de către un ucenic al Sfântului Vasile de la Poiana Mărului dar este distrusă de un incendiu în anul 1929 din care iese nearsă doar o icoană a Sfântului Nicolae, considerată icoană făcătoare de minuni. O nouă biserică va fi construită în 1930 însă pe toată perioada comunistă va fi părăsită, viața monahală fiind reluată în anul 1990. Astăzi,mănăstirea este alcătuită din veche biserică de lemn,o biserică de zid nouă,o clopotniță, un paraclis, un agheasmatar,chiliile și stăreția. Pe lângă icoana făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae, aici se mai află, ca odoare de preț, o icoană din 1584 pictată la Ierusalim și un policandru dăruit Mănăstirii Lepșa chiar de către Regele Carol al II-lea în 1934.

În Lepșa se mai află o păstrăvărie, foarte vizitată de turiști. Păstrăvăria Lepșa a fost deschisă în anul 1995 și cuprinde 19 bazine. Cererea de păstrăv din partea pensiunilor din zonă este foarte mare,la fel și din partea resaturantelor cu specific din întreaga țară,de aceea, uneori păstrăvăria nu face față cererii. De asemenea, turiștii pot cumpăra pește proaspăt, prins de față cu ei,ceea ce le conferă turiștilor încredere și garanția calității și seriozității.

Un alt obiectiv turistic care se află în apropiere de Tulnici este tabăra de la Gălăciuc. Înconjurată de o pădure de pini, se află într-un cadru extrem de liniștit, nepoluat. Tabăra dispune de cabane, un teren de fotbal,un teren de baschet, o scenă de teatru.

Coborând din comuna Tulnici în comuna Bârsești, întâlnim și aici obiective turistice importante.Casa Memorială Baba Vrâncioaia este unul dintre ele. Această femeie- baba Vrîncioaia- a rămas în memoria colectivă datorită unei legende: ea i-ar fi oferit adăpost domnitorului Stefan cel Mare, fără sa știe cine este de fapt el. Însă, recunoscându-l după îmbrăcăminte a plecat să-i strângă pe cei șapte feciori ai ei,cărora le-a poruncit sa-i strângă domnitorului o armată de vrânceni pentru luptă. A doua zi,domnitorul a găsit o întreagă armată alături de care i-a învins apoi pe turci. După această izbândă, fiecare din cei șapte feciori au primit de la domnul Moldovei câte un munte și un sat, numele satelor provenind de la numele feciorilor babei Vrâncioaia: Bârsești,Bodești, Păulești, Negrilești, Spulber,Nistorești,Spinești. Datorită acestei legende, localnicii au construit pe un deal o mică căsuță din bârne de lemn,cu un mic muzeu înăuntru, în amintirea mamei și a celor șapte feciori.

Monumentul istoric ,,Ștefan cel Mare,, se află în apropierea Casei Babei Vrâncioaia ,in localitatea Bârsești. A fost ridicat de localnici ân anul 1904 ,la comemorarea a 400 de ani de la moartea marelui voievod, ca semn al respectului și mulțumirii oamenilor , pentru izbânzile din trecut și pentru apărarea ținutului Vrancei. Pe o latură a monumentului este inscripționat ,,Ștefan cel Mare voievodul Moldovei dupe 400 ani de la moartea sea. Prinos de admirație și de recunoștință din partea vrâncenilor în anul 1904,,.

În comuna Bârsești există chiar și un muzeu. Muzeul etnografic al satului Bârsești , intitulat ,,Rădăcina Vrancei,, a fost inaugurat în anul 2010 de către un locuitor al satului, Costică Beșa,el însuși ghid al vizitatorilor. Printre obiectele expuse se numără costume populare,vase de lut,linguri de lemn,biblii vechi,glugi ciobănești,instrumente muzicale vechi(fluier, vioară, nai, cobză), unelte pentru țesut,săbii,pistoale,tablouri vechi,țesături icoane. Marea majoritate a obiectelor a fost adusă sau cumpărată chiar de către domnul Beșa iar multe dintre aceste obiecte nu se mai confecționează în ziua de astăzi.

Tot în satul Bârsești se află Biserica Sfânta Parascheva iar în satul Topești se află Biserica Sfinții Arhangheli Mihail si Gavril.

Troița Eroilor din comuna Valea Sării, satul Prisaca este un monument istoric care a fost construit în anul 1941 la inițiativa unui grup de oameni din Valea Sării, în memoria și cinstea luptătorilor care și-au jertfit viața în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial.

Biserica din lemn din satul Prisaca reprezintă un alt obiectiv turistic. Biseria Sfântul Nicolae a fost ridicată în anul 1770, printr-o tehnică de construcție veche. Fundamentul bisericii este alcătuit din pietre de râu, în partea superioară fiind alcătuit din bârne de lemn de stejar. În interior, cu ajutorul tehnicilor de cioplire și crestătură s-au realizat ornamente geometrice. Acoperișul e realizat din șarpantă de lemn acoperită cu șindrilă iar în interior se mai păstreaă încă două fragmente din catapeteasma veche pictată în 1990.

Biserica de lemn ,,Cuvioasa Parascheva,, din Valea Sării este un monument istoric. Materialul de realizare este lemnul-mai exact bârne din lemn de stejar pe un soclu de piatră- și a fost realizată de meșteri locali între anii 1772-1773. Biserica are un plan de tip navă cu abside poligonale. Pridvorul deschis al bisericii este realizat din stâlpi sculptați în lemn , fiecare având o decorație distinctă, fruntarul fiind de asemenea bogat ornamentat.Pe interior,acoperișul este încadrat de o boltă decorată cu o cruce ieșită în relief. În exterior, acoperișul este de tip șarpantă, învelit cu șindrilă, pe care se află și turnul clopotniță. În interior se află picturi de la o veche catapeteasmă, cu scenele ,,Judecata de Apoi,, și ,, Împărtășirea Mariei Elisabeta,,.

Mănăstrirea Tarnița din satul Găgești,comuna Bolotești este a doua mănăstire din valea superioară a râului Putna,fiind mai puțin cunoscută decât Mănăstirea Lepșa. Mănăstirea poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost înființată în anu 1702 de câțiva călugări, conform unei legende care spune că respectivii călugări au căutat un loc cât mai retras ,departe de lume și că Dumnezeu le-a indicat locul printr-un semn divin. Părăsită după 1959, își reia activitatea după 1990 dar este distrusă într-un incendiu și pe locul ei construită o nouă biserică de zid. Biserica are formă de cruce,pridvor închis,o turlă mare deschisă pe naos, cu bază pătrată, ce se continuă sub formă de hexagon iar partea de sus are o formă de mitră arhierească

Biserica Sfântul Nicolae din Bolotești este un obiectiv turistic cu o istorie complicată: a fost ctitorită înainte de 1809, renovată între anii 1867-1870, distrusă în timpul Primului Război Mondial și reconstruită între 1920 și 1925. Un alt obiectiv din comuna Bolotești, mai exact în satul Pietroasa este reprezentat de unele urme de așezări din epoca Neolitică – Cultura Cucuteni. Această cultură care se regăsește pe teritoriul României datează din preistorie, fiind considerată prima civiliație apărută în Europa. De asemenea, urme de așezări din Paleoliticul superior Gravetian au fost descoperite în apropiere de biserica din satul Vitănești.

Resurse antropice cu caracter etnofolcloric

În comunele situate pe valea superioară a râului Putna se organizează anual numeroase târguri și festivaluri în cadrul cărora se promovează tradițiile și meșteșugurile locale. În comuna Bârsești este organizat la data de 4 iulie ,,Festivalul Folcloric Tradițional Baba Vrâncioaie,, , la 26 octombrie are loc o Serbare populară cu caracter pastoral iar pe 9 mai, 24 iunie, 15 august, 8 septembrie, 14 octombrie se organizează bâlciuri tradiționale. În comuna Bolotești, în fiecare an între 17 și 18 iulie se sărbătoresc Zilele comunei iar pe 9 decembrie se organizează ,,Festivalul Sărbătorilor de Iarnă,,. În comuna Negrilești, pe data de 21 mai are loc ,,Boteitul Oilor,, iar pe 29 iulie Festivalul interjudețean de muzică populară și interpretativă ,,Comoara Vrancei,,. Și în Valea Sării se organizează ,,Boteitul Oilor,, tot pe 21 mai, în aceeași zi cu ziua comunei. Pe data de 28 martie și 24 iunie au loc bâlciuri tradiționale. În comuna Vidra, bâlciuri tradiționale au loc în fiecare an pe 23 aprilie, 21 mai, 20 iulie, 6 august, 14 septembrie, 26 octombrie, 8 noimebrie, 21 noiembrie, 6 decembrie iar pe 14 septembrie, cu ocazia sărbătorii ,,Înălțării Sfintei Cruci,, se organizează ,,Expoziția de animale și tradiții populare vrâncene,,.

Principalul meșteșug din zona văii superioare a Putnei este prelucrarea lemnului. Această ocupație este dată de întinsele suprafețe forestiere care înconjoară satele și îmbracă versanții. Materia primă existând din plin,talentul și priceperea oamenilor s-a putut manifesta în voie. Fiecare obiect din lemn are o funcție bine stabilită,o dimensiune perfect raportată la modul de utilizare și o anumită decorațiune.

Mobilierul din casa vrâncează este alcătuit din strictul necesar,ornamentația fiind simplă, cu rădăcini în tradiția autohtonă: mesele mici, rotunde , scaunele joase,patul-laviță pe țăruși, patul cu tăblii. Dintre toate piesele de mobilier se distinge clar prin bogăția decorațiunilor, lada de zestre. Aceasta avea valoare plurifuncțională, mai întâi ca loc de depozitare a hainelor,țesăturilor,broderiilor, și apoi avea o funcție socială,deoarece făcea parte din zestrea fetelor de măritat. Lăzile se confecționau din lemn de fag,aveau un capac plat și ornamente variate: cercuri, linii în zigag,semicercuri,rozete,linii întretăiate, etc..

În domeniul creșterii animalelor există o mare varietate de obiecte confecționate din lemn: cupe de muls,vase din doage de brad cu ornamente realizate prin pirogravare,putineie de bătut untul, coveți pentru frământat brânza,tipare și păpuși pentru caș. Acestea din urmă se agață uneori pe pereții exteriori ai casei,constituind elemente decorative.

Tot din lemn se confecționează și ploști,blide,cofe,putini,hârdaie. Vasele pirogravate, inclusiv cofe și bote pentru apă,bălii pentru spălat rufe, ,,olandri pentru flori,, , bochița de transportat laptele aveau în trecut decorațiuni geometrice mai simple , în prezent acestea devenind din ce în ce mai bogat ornamentate,mai ales cu elemente florale, avimorfe sau zoomorfe. Vase pirogravate se mai lucrează astăzi la Tulnici. La Negrilești se confecționează tipare si păpușare pentru caș cu crestături ornamentale unice, ce nu se mai realizează în alte zone ale țării.

Din îmbinarea meșteșugului lemnului cu folclorul, au rezultat instrumente muzicale: fluiere, fluiere gemănate, fluiere cu hang, cavale, fagoturi, ocarine. O piesă mai deosebită este buciumul , în formă de lulea, confecționat din două bucăți lipite de lemn de paltin, înfășurate în coajă de cireș.

Un alt meșteșug cu veche tradiție în România este olăritul. În Vrancea, pe valea superioară a râului Putna, cel mai vestit centru de olărit este satul Irești. Acesta s-a format destul de recent, comparativ cu alte centre mai vestite din țara noastră. Două motive principale au stat la apariția în acest sat a meșteșugului olăritului: lipsa unui teren productiv din punct de vedere agricol, care a generat o reorientare a ocupațiilor și lutul foarte bun și potrivit pentru această activitate. Mai demult, la Irești se lucra ceramică neagră(foarte căutată în toată Moldova). În urmă cu aproximativ 60 de ani,aceasta a fost înlocuită cu ceramica smălțuită, superioară din punct de vedere al impermeabilității și cu posibilități de ornamentare mai mari. De asemenea, se lucrează și ceramică roșie nesmălțuită. La Irești se lucrează oale, stăchini, castroane, căni, urcioare, borcane, etc..

O altă tradiție prezentă aici, legată de ocupația localnicilor de a crește animale, este cojocăritul, ei lucrând pieptare, cojoace, sarici.

Un alt meșteșug tradițional, legat de o sărbătoare religioasă, Paștele, este încondeierea ouălor, numite aici ,,ouă muncite,, sau ,,ouă chicate,,. Tehnica de încondeiere se numește ,,a cruțării fondului,, iar stilul este specific moldovenesc.

În ceea ce privește arhitectura, cea vrânceană se apropie mai mult ca stil de cel specific Munteniei decât de cel moldovenesc. Până în anii 1950-1960,vrâncenii își construiau casele din lemn însă datorită perisabilității materialului, nu există în zonă case foarte vechi. În general, casele au proporții armonioase,acoperișurile sunt din șindrilă,ca capătul cărora pot apărea ornamente. Ornamente mai pot apărea și pe frontonul foișorului, sub streașină sau la balustrade , realizate prin traforaj. Satele care păstrează cel mai bine elementele de arhitectură tradițională sunt: Bârsești, Negrilești. Principalul element care caracterizează din punct de vedere decorativ casa vrânceană este țesătura, lucrată de femei. Aceste țesături au în același timp și funcție de uz curent dar și funcții estetice. Printre țesăturile din fibre animale se numără cergile, păretarele, scoarțele, covoarele. Țesăturile din fibre textile cuprind: așternuturi, căpătâie, fețe de masă, ștergare, șervețele, perdele.

Tot legat de arhitectură,pe valea Putnei se pot întâlni și o serie de monumente arhitecturale, în special biserici. Cele mai importante sunt în Valea Sării(din secolul XVIII) și la Prisaca ( din secolul XIX). La biserica din Valea Sării planul e dreptunghiular, cu absida poligonală decroșată. Tehnica prin care sunt construite e similară cu cea de construcție a caselor: cu temelie de piatră și pereți de lemn, acoperiș în patru ape din șindrilă și decorațiuni în formă de sfoară(care înconjoară clădirea ca un brâu), stâlpi în pridvor(ornați cu crestături și sculpturi), fruntare.

Portul popular reprezintă o parte foarte importantă a folclorului românesc. Costumul popular din această zonă, la fel ca în toată țara,păstrează ca și culoare de fond, albul. Costumul femeiesc e alcătuit din catrință și cămașă. Cămașa specifică acestei zone este cămașa ,,încrețită la gât,, (se mai pot vedea astfel de cămăși la Bârsești) .Portul bărbătesc este alcătuit din cămașă, ițari, căciulă. Cămașa bărbătească este foarte elegantă, lungă, cu mâneci largi și guler înalt brodat cu ornamente discrete. Piesele vestimentare comune și femeilor și bărbaților sunt cingătorile, sumanele, cojoacele, pieptarele,glugile. Principala piesă de încălțăminte e reprezentată de opinci, confecționate din piele de porc. Vrancea este, încă, una din zonele din România unde portul tradițional încă se mai poartă. De asemenea, costumul tradițional este un element care atrage turiștii, aceștia fiind fascinați de diversitatea modelelor și culorilor brodate.

În ceea ce privește obiceiurile din zonă, ele sunt legate de ocupațiile principale și evidențiază raporturile omului cu natura, de exemplu, invocarea ploii. Însă obiceiurile cele mai cunoscute și căutate de turiști sunt cele de iarnă: Plugușorul, mersul cu Capra, mersul cu Ursul, Jienii, jocurile de măști, colindatul. Turiștii sunt atrași în mod special de sărbătorile religioase, cum sunt Paștele, Crăciunul și de multe ori aleg să petreacă o astfel de sărbătoare la țară, unde spiritul sărbătorii este încă viu, unde tradițiile încă se mai practică și unde există o atmosferă autentică. În sfera obieiurilor familiale intră obiceiuri legate de naștere, de nuntă și de înmormântare. De asemenea, mai trebuie menționat că pe aceste meleaguri își are izvoarele balada Miorița, de unde s-a extins apoi în toate zonele țării. Totuși, din păcate, în ziua de azi multe dintre tradiții au fost date uitării sau se mai practică sporadic. Printre cele care se mai păstrează se numără sărbătorile cu încărcătură religioasă, colindatul și anumite practici legate de principalele evenimente din viața unui om: naștere,căsătorie si moarte.

Un alt aspect tradițional care îi încântă foarte tare pe turiști este gastronomia, mâncarea tradițională. Un aspect interesant este că din rețetele din această zonă nu lipsește aproape niciodată carnea (cu excepția deserturilor). Unul dintre felurile de mâncare specifice este ,,tochitura vrâncenească,, , preparată din pulpă de porc,cârnăciori de casă,usturoi,cimbru,vin, mămăliguță, și brânză de burduf. Un alt preparat, extrem de deosebit și original este ,,Buciumul Vrâncioaiei,, , un fel de mâncare în formă de bucium din costițe de porc și caș proaspăt, care se mănâncă cu murături de casă. Și alte preparate precum Cartușul Vânătoresc ( un fel de snitzel cu cașcaval și ciuperci) , Tochitura taci și-nghite, Rulada Turistului, mușchiulețul afumat, toba sau răcitura sunt foarte apreciate în rândul turiștilor. De asemenea, la stânele din munți se prepară brânză sărată, brânză afumată, urdă, caș, iaurt,unt, etc.

Infrastructura turistică

Căile de comunicație

Pentru activitatea de turism, căile de comunicație, de acces, de transport sunt de o importanță vitală,fără de care fenomenul turistic nu se poate desfășura. Cu cât o locație este mai accesibilă cu atât cresc șansele ca un turist să aleagă să călătorească în acel loc.

Cursul văii superioare a râului Putna este urmărit îndeaproape de Drumul Național 2D care leagă localitățile situate pe malul Putnei de alte orașe mai mari, precum și Câmpia Română de Depresiunea Brașovului,traversând Subcarpații Vrancei, Munții Vrancei și Munții Brețcului în județul Covasna. Spre est, drumul face legătura cu cel mai apropiat oraș mare, Focșani, reședința județului Vrancea, care este în același timp și orașul polarizator al zonei. Același drum 2D face legătura și cu orașele de pe partea opusă a munților,ajungând prin pasul Mușat până la Târgul Secuiesc iar de aici, cel mai accesibil oraș mare fiind Brașovul. Calitatea drumului este foarte bună, fiind asfaltat de curând, cu excepția unei porțiuni de câțiva kilometri între Ojdula și Lepșa, care nu este asfaltată și care constituie un mare dezavantaj pentru turișii care doresc să ajungă dinspre Târgul Secuiesc spre Focșani. Lungimea totală a șoselei este de 117,5 km. În Focșani, drumul se unește cu Drumul European E85 care face legătura dintre București și Suceava.

Distanța rutieră dintre Tulnici, cea mai vestică localitate de pe valea superioară a Putnei și orașul Focșani este de 61 de km iar față de Brașov de 120 de km. Totodată, distanța dintre Bolotești,cea mai estică localitate și Focșani este de doar 18 km în timp de față de Brașov aceasta este de 158 de km.

Drumul Național 2D se ramifică în dreptul localității Valea Sării și din el pornește Drumul Județean 205D,cu o lungime de 22 km, care face legătura spre sud cu localitățile Năruja(unde se poate vizita Biserica Sfânta Parascheva și Schitul Valea Naegră), Paltin, Spulber și Nereju. Din Lepșa, se desprinde spre nord Drumul Județean 205F, prin pasul Soveja care ajunge la Soveja,unde se pot vizita Mausoleul Eroilor și Mănăstirea Soveja, apoi trece prin localitatea Câmpuri(unde s-a născut vestitul Ion Roată) , prin Răcoasa, traversează orașul Panciu și se unește cu drumul E85.Din dreptul comunei Vidra se desprinde spre nord Drumul Județean 205E spre localitățile Vizantea și Câmpuri. Toate aceste drumuri județene au o calitate foarte proastă,sunt neasfaltate și sunt pline de gropi, aspect extrem de nefavorabil turismului.

Un alt aspect care dezavantajează zona este faptul că nu există o cale ferată care să facă legătură cu orașele,cea mai apropiată gară fiind cea din Odobești.

Structurile de primire turistică

În ceea ce privește structurile de primire turistică,voi analiza doar comuna Tulnici,întrucât este cea mai importantă și reprezentativă localitate din punct de vedere turistic dar și din lipsa datelor despre celelalte localități.

In Tulnici,majoritatea structurilor de primire turistică este alcătuită din pensiuni agroturistice, numărul acestora fiind de 17 în anul 2004, crescând la 19 în anul 2005 și apoi scăzând progresiv până în 2014, moment în care sunt inregistrate oficial 14 pensiuni agroturistice. Însă acestea reprezintă o statistică doar cu pensiunile omologate, care au certificat și funcționează legal, pentru că în realitate există un număr mult mai mare de pensiuni care primesc turiști dar nu au avizele necesare de funcționare. Dintre pensiunile din zonă menționez câteva:,,Pensiunea Madona,, , ,,Pensiunea Dalia,, , ,,Pensiunea Sporul,, , ,,Pensiunea Dana 3,, , ,,Pensiunea Casablanca,, , ,,Pensiunea Roxy,, , ,,Pensiunea Santa Lucia,, , etc. În categoria hoteluri există o singură unitate care funcționează în prezent, și anume Hotel Tresor,deși în anul 2004 existau 2 hoteluri înregistrate. La fel stă situația și în cazul motelurilor, în comună existând o singură unitate de cazare: Motelul Flora. Între anii 2005 și 2009 au existat 2 cabane turistice, în 2004 și 2010 o singură cabană iar începând cu 2011 datele cu privire la acest aspect lipsesc. Singura tabără din localitate este Tabăra de la Gălăciuc. Așadar, infrastructura de primire se axează în special pe pensiuni agroturistice în care localnicii se ocupă în mod direct de primirea cazarea și interacțiunea cu turiștii. Majoritatea pensiunilor sunt dotate cu camere cu grup sanitar propriu, televizor, curte cu grătar,loc de parcare, încălzire centrală, bucătărie comună complet utilată, loc de joacă pentru copii, etc . Unele dintre ele au chiar și săli încăpătoare unde, la cerere, se pot organiza diferite evenimente: zile de naștere,botezuri,Revelionul. De asemenea, unele pensiuni oferă turiștilor toate cele trei mese și folosesc alimente de producție proprie, alte pensiuni oferă demipensiune sau mic dejun,în funcție de opțiunea turistului iar altele nu oferă niic o masă însă pun la dispoziția turiștilor bucătării complet utilate în care aceștia sa-și poată prepara singuri mâncarea.

TIPURILE ȘI FORMELE DE TURISM

1.Tipurile de turism

Conform lui Pompei Cocean (1996), un tip de turism reprezintă ,,un cumul de însușiri și interrelații, desfășurate spațial într-o perioadă de timp determinată,,. În spațiul superior al văii Putnei se întâlnesc diverse tipuri de turism,generate în principal de doi factori: natura și cultura.

Principalul tip de turism parcticat aici este turismul de recreere și agrement. Acesta este de altfel,în general,cel mai practicat tip de turism și reprezintă o motivație în sine. Aerul curat, peisajele nealterate,liniștea, fac din valea superioară a Putnei un loc perfect pentru relaxare și odihnă, în special în zona montană. Turismul de recreere și agrement este parcticat de oameni din medii sociale diferite, din toate categoriile de vârstă, cu grad diferit de cultură și care în general, locuiesc în mediul urban. Poluarea, stilul de viață stresant și de multe ori static,lipsa contactului cu natura, îi determină pe cei mai mulți orășeni să se îndrepte în vacanțe spre zonele liniștite, unde timpul curge mai încet. Turismul de recreere și agrement poate fi împărțit în două subtipuri și anume: turismul de odihnă și recreere și turismul de agrement. Primul subtip presupune petrecerea timpului liber în condiții agreabile, relaxante sau pe trasee ușoare care să nu solicite prea mult din punct de vedere fizic. Cei care aleg acest subtip sunt în general turiștii care vin cu autoturismul propriu și mai rar cu autocarul, își petrec de obicei timpul la pensiunea unde sunt cazați, desfășurând diferite activități:jocuri,admirarea peisajului sau alte activități care pot fi puse la dispoziție de gazda pensiunii. Cei care aleg turismul de agrement efectuează deplasări în natură,vizitează parcuri naționale, arii , rezervații sau parcuri naturale. Posibilitățile ca turiștii sa aleagă acest subtip sunt foarte mari, întrucât în zonă există numeroase arii protejate și rezervații naturale care fac parte din Parcul Natural Putna-Vrancea. Pentru ca un turist sa le poată vizita pe toate, sunt necesare mai multe zile de ședere în zonă. De asemenea, turismul de agrement mai presupune și contactul cu cultura locală și experimentarea ei. Turiștii cazați la pensiuni pot interacționa direct cu gazdele care de cele mai multe ori sunt localnici născuți acolo. Aceștia le pot povesti diverse lucruri despre tradițiile zonei, le pot arăta turiștilor anumite meșteșuguri(de exemplu, cum se prepară un anumit aliment tradițional sau cum se confecționează un costum popular,etc.) iar turiștii la rândul lor pot învăța cu ajutorul gazdei. Aceste două subtipuri menționate se încadrează în același timp în cadrul turismului rural sau agroturismului.

Programul LEADER definește turismul rural ca ,,totalitatea acțiunilor turistice practicate în mediul rural,,. Conform acestei simple definiții, întrucât aria analizată în prezenta lucrare este în totalitate localizată în mediul rural, orice turist care se cazează într-una din localitățile de pe valea superioară a Putnei,care vizitează un anumit obiectiv turistic,care face drumeții sau orice altă activitate turistică, practică turismul rural. Așadar, în această arie,orice tip de turism,indiferent de motivații se încadrează în turismul rural.

Un alt tip de turism practicat aici este turismul cultural și etnofolcloric. Bogăția spirituală a poporului român din țara Vrancei, care s-a păstrat până în zilele noastre, îi face pe turiști să caute aici, tradiții uitate în alte locuri. Târgurile din comuna Vidra reprezintă atracții pentru turiști, în special datorită faptului că aceștia pot întâlni în același loc meșteri din toată zona Vrancei,pot admira și cumpăra produse meșteșugărești, mod degusta mâncare tradițională, pot asculta muzică tradițională si pot intra mai bine în atmosfera locală. Totodată, turismul cultural include vizitarea monumentelor istorice sau a muzeelor care dispun de colecții locale de obiecte tradiționale. Se pot organiza și trasee cu vizitarea bisericilor de lemn sau se pot organiza pelerinaje la mănăstiri(Lepșa,Tarnița), ceea ce arată că se poate practica pe valea Putnei și turismul religios.

Turismul montan se practică pe porțiunea care străbate Munții Vrancei, într-un cadru natural sălbatic,nepoluat. Există mai multe trasee marcate, cu grad de dificultate și cu durată diferite. Traseele se desfășoară în limitele Parcului Natural Putna-Vrancea și pot cuprinde vizitarea unor arii protejate,precum și ascensiuni pe principalele vârfuri montane sau pe interfluviile care le mărginesc. Climatul blând permite parcurgerea acestor trasee pe timp de vară dar și pe timp de iarnă, cu condiția ca turiștii sa aibe un echipament corespunzator și experiență pentru traseele mai grele. Un punct negativ pentru turismul montan îl reprezintă lipsa cabanelor și a refugiilor montane de-a lungul traseelor dar și degradarea unor poteci și drumuri care uneori descurajează turiștii. Tot la capitolul aspecte negative se poate menționa faptul că turiștii nu sunt informați cu privire la trasee,nu cunosc ariile protejate pe care le-ar putea vedea și nici nu au hărți mai detaliate ale zonei.

Turismul de pescuit și vânătoare se practică în zonele de munte, aici existând un fond cinegetic bogat. Se poate vâna: mistreț, urs, cerb, cocoș de munte, etc. Iar în apele râului se poate pescui păstrăv.

2.Criteriile de clasificare și particularitățile formelor de turism

Formele de turism arată o caracteristică a tipului de turism și se pot schimba, adaptându-se unor cerințe și posibilități noi (Pompei Cocean,1996). Formele de turism se pot diferența după mai multe criterii:

1) după criteriul distanței, pe valea superioară a Putnei se practică turismul de distanță mică sau mijlocie ,turiștii venind în general din orașele Moldovei,din estul Câmpiei Române sau din zona Bucureștiului. Nefiind o zonă extrem de populară,aici nu vin turiști de pe distanțe foarte mari,deoarece aceștia preferă alte destinații mai cunoscute și mai atractive.

2) după criteriul duratei călătoriei, cel mai frecvent este turismul de sejur (maxim o săptămână). Acesta presupune o durată destul de scurtă a vacanței și include și turismul de weekend. Lipsa serviciilor de agrement diversificate reprezintă un dezavantaj și duce uneori la scurtarea duratei șederii. Turismul de sejur mediu(care nu depășește 30 de zile) și turismul de sejur lung(peste 30 de zile) este destul de rar.

3) după criteriul provenienței, avem de-a face cu turismul intern, turiștii provenind de pe teritoriul României. Aceasta zonă este vizitată foarte rar de turiști străini deoarece nu este cunoscută la nivel internațional.

4) după criteriul numărului de participanți , pe valea Putnei se desfășoară turismul individual. Turiștii aleg să călătorească până la destinație cu autoturismul propriu și vin de obicei familii cu sau fără copii,formate din 2-6 membri. Turismul de grup este mai rar din cauza structurilor de cazare care nu permit cazarea unui număr mare de persoane în aceeași unitate.

5)după criteriul organizării, aici se practică cel mai des, turismul semiorganizat. În cadrul acestei forme de turism, turistul contractează, înainte să ajungă la destinație, un număr limitat de servicii (cazare) pe când la celelalte servicii necesare apelează pe parursul desfășurării călătoriei. Însă se practică și turismul pe cont propriu,în care turiștii își aleg unitatea la care vor să fie cazați,precum și alte servicii,abia când ajung la fața locului. Turismul organizat,în care turistul contractează dinainte principalele servicii de cazare, masă,transport, este foarte rar întâlnit.

6)după criteriul modului de desfășurare în timp, principala formă practicată este turismul sezonier. Marea majoritate a turiștilor vizitează zona pe timp de vară,când există mai multe posibilități de petrecere a timpului liber. Vara se pot parcurge mult mai ușor unele trasee montane iar accesul către diferitele arii protejate este mult mai facil. Cu toate acestea, există turiști permanent, chiar dacă într-un număr destul de mic în afara sezonului estival. Numărul mai scăzut al turiștilor pe timpul sezonului rece se explică prin faptul că nu există amenajări care să faciliteze o ședere mai lungă a turiștilor. Pe valea superioară a Putnei se practică și turismul de circumstanță, general de o anumită sărbătoare sau eveniment. De obicei, creșterea numărului de turiști are loc în preajma sărbătorilor creștine(Paștele, Crăciunul), când turiștii vin pentru a trăi sărbătoarea într-o atmosferă autentică.

7)după criteriul mijloacelor de transport utilizate, se practică turismul rutier. Automobilul sau autocarul reprezintă singurul mijloc de transport care permite accesul în această zonă, întrucât nu există cale ferată și nici aeroport. De asemenea, se pot organiza și drumeții pe trasee marcate, către principalele vârfuri montane sau dealuri sau în apropierea pensiunilor.

8)după criteriul vârstei participanților, întâlnim aici toate cele trei grupe : turismul grupei tinere, turismul grupei mature și turismul grupei vârstnice. Fiecare dintre aceste grupe alege să își petreacă vacanța într-un mod specific.

Câmpurile de interferență între diferitele forme de turism

Toate aceste forme de turism sunt legate indisolubil unele de altele,întrucât criteriile după care sunt stabilite se referă la aspecte diferite ale activității turistice.

După cum am menționat, în această zonă se practică turismul intern în cadrul căruia se subînțelege că distanțele parcurse sunt mici sau mijlocii, interferând astfel cu turismul de distanță mică sau mijlocie.

O interferență clară se observă și între turismul semiorganizat șu turismul individual, deoarece atunci când se rezervă dinaintea călătoriei doar cazarea, se presupune că este vorba de un grup de persoane destul de restrâns(o familie) care se pot descurca singure cu asigurarea celorlaltor servicii necesare (transport,alimentație).

De asemenea, turiștii care practică turism de recreere și agrement, practică de obicei și turismul montan, efectuând plimbări pe diferite trasee. În paralel cu acestea, ei se interesează și de cultura locală, de tradiții și le place să descopere obiceiuri și produse tradiționale.

2. Circulația turistică

Analizând graficul cu numărul total de sosiri din comuna Tulnici se observă o creștere începând cu anul 2005 până în 2009(de la 6.236 la 11.765 de sosiri), după care se înregistrează o ușoară scădere,urmată de un maxim al numărului de turiști(14.000 de sosiri) în anul 2011. După acest an,sosirile încep sa scadă destul de mult, fiind de sub 10.000 în 2012 și sub 8.000 în anul 2013. Numărul de sosori pe categorii de primire turistică evidențiază din nou preferința turiștilor pentru pensiunile agroturistice, preferință condiționată într-o oarecare măsură și de numărul ridicat al pensiunilor comparativ cu celelalte forme de cazare. Numărul sosirilor în pensiuni agroturistice urmează aceleași tendințe ca numărul sosirilor totale, înregistrând un maxim de 6.418 sosiri în 2011 iar în 2013 coborând la 3299 de sosiri. După pensiuni, motelurile sunt cele care atrag cei mai mulți turiști, urmate de tabăra pentru copii și de hoteluri. Informații despre sosirile în vilele și cabanete turistice nu sunt disponibile pentru a face o statistică clară. Singurele cifre disponibile sunt: 219 sosiri în vile turistice în anul 2013 și 200 de sosiri în cbane turistice în 2011.

Însă la fel cum am menționat și anterior,aceste cifre sunt mult mai mici față de numărul real al sosirilor. Întrucât există mult mai multe pensiuni pentru care nu există nici o evidență de funcționare, este evident că nu se poate cunoaște exact nici numărul sosirilor la acele unități. În același timp, nici multe dintre pensiunile care funcționează legal nu își înregistrează oficial turiștii iar între turist și proprietarul unității nu se semnează nici un contract. Aceste situații denaturează statisticile oficiale și fac mai crea încercarea de a analiza așa cum trebuie fenomenul turistic din zonă.

Această statistică a numărului total de înnoptări din fiecare lună a anului 2014 reflectă sezonalitatea turistică. Se poate cu ușurință observa o concentrare a activității turistice în lunile de vară, în special în iulie și august când condițiile climatice oferă o mai bună accesibilitate,permit practicarea drumețiilor și relaxarea în natură. Un motiv pentru care luna iunie atrage un număr mai mic al înnoptărilor este frecvența mai mare a ploilor și a riscului de inundații,precum și faptul că elevii și studenții iau vacanță abia la jumătatea respectiv sfârșitul lunii. Și în lunile de toamnă există turiști, aceștia alegând anotimpul pentru că este mai puțin aglomerat, prețurile sunt mai mici dar și peisajele de toamnă sunt foarte frumoase la munte. O evidentă creștere a înnoptărilor se înregistrează în luna decembrie deoarece mulți aleg să își petreacă sărbătorile de iarnă într-un cadru natural și rustic,departe de oraș, unde tradițiile încă se mai respectă. O creștere a înnoptărilor din luna februarie, față de luna ianuarie se poate explica prin existența vacanței intersemestriale pentru elevi și studenți. Așadar, activitatea turistică este net superioară pe timp de vară însă nu lipsește nici în celelalte anotimpuri.

În ceea ce privește evoluția numărului de nopți petrecute de turiști în comuna Tulnici, anul 2004 înregistrează peste 20.000 de înnoptări, cifra scade în 2005 când se reduce aproape la jumătate, după care începe din nou să crească pînă în 2009 cînd atinge mai mult de 20.000 de înnoptări. O scădere de 3.000-4.000 de înnoptări este înregistrată în 2010, după care urmează cea mai spectaculoasă creștere, moment în care se ajunge la 25.000 de înnoptări. Din 2012 cifrele încep din nou să scadă, de data aceasta mult mai drastic, sub cifra de 15.000 de înnoptări pe an. Această tendință alcătuită din creșteri și descreșteri se aplică tuturor tipurilor de structuri de primire turistică.

3. Studiu de caz. Percepția turiștilor asupra serviciilor turistice în comuna Tulnici

La întrebarea numărul 1 ,,Cum ați aflat de comuna Tulnici?,, , majoritatea repondenților,adică 42%, au declarat că au auzit de comună de la prieteni sau alți membrii ai familiei care au vizitat deja localitatea(varianta c). 32% au declarat că au aflat de Tulnici prin intermediul internetului(varianta b), 16% prin intermediul televizorului, ziarelor sau revistelor(varianta a) iar 10% au declarat că au aflat din alte surse(varianta d). Se observă faptul că nu există o strategie eficientă de promovarea a comunei și în special a stațiunii Lepșa, în mass-media, turiștii alegând zona în functie de părerea subiectivă a cunoscuților. La a doua întrebare: ,, De cate ori ați vizitat până acum comuna Tulnici?,, majoritatea a răspuns varianta b, și anume: o dată sau de două ori, de unde rezultă că vacanța petrecută aici le-a plăcut și au hotărât să revină. 34% dintre repondenți au declarat că este prima oară când vizitează comuna(varianta a) iar 14 au vizitat-o deja de mai mult de 2 ori(varianta c). Așadar, foarte mulți dintre turiști aleg să se întoarcă aici, probabil atrași de frumusețea peisajelor dar și de relația de prietenie care de multe ori se formează între gazdă și oaspete. Întrebarea numărul 3 :,, În ce perioadă alegeți să vizitați comuna Tulnici?,, a arătat faptul că 52% dintre turiștii chestionați aleg să viziteze comuna pe timp de vară(varianta b), 18% vin pe timp de iarnă(varianta d), 8% vizitează localitatea cu ocazia unor sărbători(varianta e) iar 6% vizitează toamna. Se desprinde concluzia că vara există un număr mai mare de oportunități de petrecere a timpului liber, față de celelalte anotimpuri dar și faptul că unii turiști sunt atrași de anumite sărbători sau evenimente pentru care vin special sau care concid cu sederea lor în localitate.

Întrebarea 4: ,,Care sunt motivele pentru care ați ales ca destinație turistică Tulnici?,, arată motivațiile principale care îi determină pe turiști să aleagă Tulnici sau să revină aici. Așadar, 42% dintre cei chestionați au declarat că au ales ca destinație comuna Tulnici datorită frumuseții peisajelor(varianta a). Apoi, turiștii,în proporție de 20% au ales Tulnici datorită prețurilor accesibile(varianta d), care sunt mai reduse la unele unități de cazare față de alte stațiuni mai cunoscute. O proporție de 18% dintre cei chestionați au declarat că motivul principal este lipsa aglomerației față de alte zone(varianta e),întrucât unele stațiuni mai cunoscute au un număr mult mai mare de turiști și uneori se poate produce o supraaglomerare. 14% a declarat că motivele lor sunt obiceiurile și tradițiile zonei iar 6% a declarat că motivația e reprezentată de apropierea de domiciliu.

Întrebarea numărul 5 ,, Cu ce mijloc de transport ați călătorit până în comuna Tulnici?,, a arătat faptul că o majoritate covârșitoare de 88% dintre repondenți s-au deplasat cu mașina personală până în comuna Tulnici(varianta a), în timp c doar 8% au venit cu mașina altor persoane(varianta f) și 4% cu bicicleta(varianta c). Întrebați despre cum evaluează starea drumurilor(Întrebarea 6) , 46% dintre cei chestionați au răspuns că starea drumurilor este satisfăcătoare (varianta b), 22% au răspuns că este bună iar 32% au declarat că este proastă. Așadar, pe unele porțiuni, în special pe drumurile comunale, trebuiesc făcute îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea drumurilor, atât pentru creșterea calității vieții localnicilor cât și pentru o mai bună accesibilitate a turiștilor către obiectivele turistice.

Întrebarea 7,, Câte nopți durează concediul dumneavoastră, în medie, în această localitate?,, a obținut următoarele răspunsuri:56% a declarat că vacanța durează în medie 1-3 nopți(varianta b), 22% a declarat că iși petrece aici în medie 4-6 nopți(varianta c), 12% își petrece în Tulnici doar o noapte(varianta a) iar 10% stă mai mult de 6 nopți. Așadar, vacanțele petrecute aici sunt destul de scurte, mai puțin de o săptămână în cele mai mule cazuri iar unul dintre motive ar putea fi și lipsa unor dotări diversificate pentru agrement. La întrebarea 8:,, În ce tip de structură de primire turistică sunteți cazați?,, 80% dintre turiști au răspuns că sunt cazați la o pensiune(varianta a), 12% sunt cazați la o casă de vacanță(varianta f), 4% la un hotel(varianta b) și 4% la rude sau prieteni(varianta d). Concluzionăm că preferatele turiștilor sunt pensiunile, atât datorită numărului lor mare dar și datorită faptului că se integrează armonios în specificul zonei iar oamenii se pot simți mai aproape de natură și de multe ori se formează o relație caldă între gazde și turiști. La întrebarea 9,, Cât de multumit sunteti de serviciile oferite de structura de primire turistica pentru care ați optat?,, 68 % a declarat că sunt mulțumiți de unitatea în care au fost sau sunt cazați(varianta b), 14% s-au declarat foarte mulțumiți(varianta a), 12% a declarat că experiența cu respectiva unitate de cazare a fost așa și așa(varianta c) iar 6% s-au arătat nemulțumiți(varianta d). Întrebați fiind: ,, Conderati că personalul din unitățile de cazare/alimentație publică este instruit corespunzător?,, (Întrebarea 10) , 68% au răspuns că da(varianta a) iar 32 % sunt de părere că personalul nu e instruit corespunzător(varianta b). Aici, răspunsurile turiștilor sunt foarte subiective și pot lua în calcul relația pe care o au cu proprietarul pensiunii, tratamentul gazdei dar și gradul de instruire al celorlalți angajați ai unității la care au fost cazați. Răspunsurile la întrebarea 11:,, Cat de mulțumit sunteți de raportul calitate/preț al unității de cazare alese?, au arătat faptul că 68% dintre repondenți au fost mulțumiți de raportul calitate/preț al unității de cazare(varianta b), 8% au fost foarte mulțumiți(varianta a), 18% au o părere neutră(varianta c), pe când 6% se declară nemulțumiți de acest raport(varianta d).

Întrebarea numărul 12 se referă la însoțitorii turiștilor pe timpul călătoriei. Astfel, 64% au declarat că aleg să călătorească cu familia,inclusiv copiii(varianta b), 20% călătoresc cu partenerul/partenera (varianta a) iar 16% călătoresc alături de prieteni(varianta c). Rezultă de aici că Tulnici este preferată în general de familii cu sau fără copii deoarece oferă oportunități de relaxare și petrecere a timpului în natură,aceste activități fiind potrivite pentru orice grupă de vârstă. La întrebarea numărul 13:,, In timpul vacanței dvs. cea mai mare parte din cheltuieli este alocată:,, 68% au răspuns că alocă cea mai mare parte cazării și transportului(varianta a), iar variantele b:,,cea mai mare parte a cheltuielilor este alocată meselor,, și c: ,,cea mai mare parte a cheltuielilor este alocată activităților de recreere,, au obținut fiecare un procentaj de 16%.

,,Considerati că Tulnici oferă o gama largă de activități pentru petrecerea timpului liber?,, este întrebarea 14, la care 78% dintre repondenți au răspuns negativ(varianta b) pe când doar 22% au răspuns pozitiv. În general, in Tulnici petrecerea timpului liber se efectuează în natură, se pot efectua drumeții, plimări pe diferite trasee însă infrastructura de agrement este aproape inexistentă, comuna nu este dotată cu echpamente diverse, cam singura modalitate de agrement fiind natura înconjurătoare. La întrebarea numărul 15:,, Considerați că această stațiune este valorificată suficient din punct de vedere turistic?,, 90% dintre turiștii chestionați au considerat că nu este suficient valorificată(varianta b) pe când doar 10% au considerat că este bine valorificată(varianta a ). Într-adevăr, această zonă este foarte slab valorificată, atât din prisma infrastructurii deficitare și care are nevoie de multe îmbunătățiri calitative și cantitative dar și din prisma promovării care la rândul ei, este foarte slabă și ineficientă.

Răspunsurile la întrebarea 16:,, Ce considerati că lipsește turismului din comună?,, au revelat faptul că 42% dintre cei chestionați consideră că turismului din Tulnici îi lipsește infrastructura(varianta a), 34% sunt de părere că lipsește interesul pentru promovarea turismului(varianta d), 10% consideră că lipsește personalul specializat(varianta c), 8% consideră că ceea ce lipsește este capitalul(varianta b) iar 6% consideră că altele sunt motivele pentru care turismul e insuficient valorificat. ,,Ce materiale de promovare recomandați pentru promovarea eficientă a comunei?,, reprezintă întrebarea cu numărul 17, la care 34% au fost de părere că este nevoie de mai multe panouri de informare(varianta e), 32% recomandă hărțile(varianta b), 22% recomandă pliantele(varianta c),10% recomandă broșurile(varianta a) iar 2% recomandă obiectele personalizate. Se desprinde de aici ideea că turiștii, de cele mai multe ori, sunt slab informați cu privire la obiectivele naturale, traseele șă activitățile în aer liber pe care le pot desfășura și de aceea, panourile de informare și hărțile distribuite gratuit sunt necesare pentru o mai bună organizare a concediului turiștilor.

Ultimele întrebări adresate turiștilor se referă la decizia acestora de a mai reveni sau nu în Tulnici sau de a recomanda zona și altor persoane. La întrebarea 18: ,, Veti recomanda și altor persoane să viziteze stațiunea Tulnici?,, precum și la întrebarea 19:,, Veți reveni in vacanță aici?,, procentele răspunsurilor au fost egale: 64% au declarat că da, 20% au declarat că nu știu iar 16% dau declarat că nu. Așadar, majoritatea celor care au vizitat comuna Tulnici declară că vor mai reveni și că vor recomanda și altor persoane să își petreacă vacanța aici, ceea ce confirmă chiar rezultatul primei întrebări, conform căreia majoritatea turiștilor au aflat de Tulnici prin intermediul unor prieteni sau rude.

În concluzie, majoritatea turiștilor din Tulnici au aflat de localitate prin intermediul prietenilor sau rudelor și nu este prima oară când își petrec vacanța aici, ei vizitând în trecut zona incă o dată sau de două ori. De asemenea, acesti turiști aleg să viziteze zona pe timp de vară și de regulă vin însoțiti de familie și de copii. Majoritatea turiștilor a declarat că au ales această zonă pentru petrecerea concediului datorită frumuseții peisajelor, aici existând aer curat, liniște,floră și faună bogate și tot ce le trebuie orășenilor pentru un concediu liniștit. Ei au ales să călătorească cu mașina personală fiind însă nemulțumiți de starea drumurilor. De cealaltă parte,ei au fost mulțumiți de serviciile de cazare primite, alegând să petreacă 1-3 nopți, în general într-o pensiune. Tot aici putem spune că turiștii sunt mulțumiți de gradul de instruire al personalului dar și de raportul calitate/preț al unității. În ceea ce privește cheltuielile, cei mai mulți turiști alocă pentru cazare și transport cea mai mare sumă de bani și consideră că localitatea Tulnici nu oferă o gamă largă de activități pentru petrecerea timpului liber, că lipsește infrastructura și că zona nu este valorificată turistic suficient. Cu toate acestea, majoritatea turiștilor chestionați au spus că vor reveni aici într-o vacanță viitoare și că vor recomanda și altora această destinație.

4. Posibilități și direcții de valorificare a potențialului turistic

În vederea dezvoltării turismului pe valea superioară a râului Putna, am constatat o serie de factori/puncte slabe care restrâng posibilitățile de dezvoltare a activităților turistice și a îmbunătățirii imaginii zonei:

-lipsa modernizării infrastructurii de comunicație, care nu permite accesul facil la toate obiectivele turistice și creează neplăceri atât pentru localnici cât și pentru turiști;

-interesul scăzut al localnicilor și al comunităților locale de a promova și valorifica produsele specifice zonei;

-inexistența unei susțineri și încurajări din partea autorităților locale pentru localnicii care vor să înceapă o afacere în turism;

-lipsa dotărilor pentru agrement;

-dotarea slabă a localităților în ceea ce privește unele utilități, ca de exemplu: alimentarea cu gaze, cu apă potabilă;

-promovarea insuficientă la nivel național a potențialului turistic al zonei;

-lipsa unei organizații turistice care să promoveze turismul local;

-lipsa cabanelor sau a refugiilor pe traseele turistice marcate, din Parcul Natural Putna-Vrancea dar și pe toată extinderea parcului;

-lipsa unor locuri sau piețe de desfacere pentru produsele locale, alimentare sau artizanale;

-lipsa unor materiale de informare a turiștilor, cu privire la activitățile pe care le pot desfășura în zonă;

-calitatea medie spre redusă a infrastructurii de primire turistică, precum și lipsa ei în unele sate din zona subcarpatică

-lipsa aproape completă a infrastructurii de alimentație publică precum și interesul scăzut al localnicilor de a promova gastronomia locală;

-proasta semnalizare a obiectivelor turistice de pe drumurile principale, astfel că turiștii pot rata vizitarea unui obiectiv;

-lipsa unui control strict al numărului de vizitatori care intră în Parcul Natural Putna-Vrancea și implicit, neputința de a evita o supraaglomerare a parcului care ar duce automat la degradarea peisajelor și habitatelor pentru speciile ocrotite de plante și animale;

-lipsa unor ghizi pe traseele din parcul natural;

-lipsa amenajării profesioniste a unor muzee

De asemenea, tot ca punct slab trebuie menționată și slaba sau lipsa valorificării unor obiective turistice naturale sau antropice. De exemplu, Casa Memorială Baba Vrâncioaia și Monumentul lui Ștefan cel Mare din Bârsești sunt situate pe un deal și nu există indicatoare care să le indice turiștilor faptul că acolo există un obiectiv turistic. Localnicii sunt de obicei cei care îi ghidează pe turiști. Tot legat de aceste două obiective, un punct negativ este faptul că nu se percepe o taxă de vizitare care ar putea apoi fi reinvestită în conservarea ansamblului și nu există nici ghizi sau îngriitori. Practic, locul este pustiu. La fel de nevalorificat este și Muzeul etnografic al satului Bârsești care nu este sprijinit de autoritățile locale, având mai mult un aspect improvizat chiar dacă potențialul de valorificare este mare. Nici bisericile de lemn din satele de pe valea Putnei nu sunt valorificate. Ele nu sunt semnalate ca obiective turistice pe măsura valorii lor culturale și nici nu sunt incluse pe vreun traseu cultural sau istoric. Tot în sfera obiectivelor care ar putea fi valorificate dar nu sunt, intră și descoperirile unor urme de așezări din epoca Neolitică(cultura Cucuteni) din satul Pietroasa,comuna Bolotești și urmele de așezări din Paleoliticul Superior Gravettian descoperite la 500 de metri de biserica din satul Vitănești, tot în comuna Bolotești. Tot pe lista obiectivelor cu potențial dar nevalorificate deloc sau nu îndeajuns se numără și:Colecția muzeală de atnografie și istrie locală din Colacu, Troița eroilor din satul Prisaca.

Nevalorificate din punct de vedere turistic sunt și unele arii protejate din Parcul Natural Putna-Vrancea. În afară de Cascada Putnei și Cheile Tișiței care sunt obiectivele naturale cele mai cunoscute și vizitate din această zonă, celelalte obiective nu sunt cunoscute turiștilor și foarte puțini ajung să le viziteze. Acest lucru are printre cauze:gradul redus de accesibilitate și slaba promovare.

Le fel de nevalorificate sunt și tradițiile vechi și bogate ale zonei care au început să se piardă și să nu mai fie transmise din generație în generație. O șansă pentru a se evita pierderea definitivă a acestor tradiții și obiceiurilor, o reprezintă prezentarea acestora de către localnici, turiștilor. Fie prin intermediul târgurilor tradiționale organizate ocazional, fie prin vânzarea produselor meșteșugărești sau alimentare, fie prin prezentarea unor obiceiuri la pensiunile agroturistice sau prin simpla povestire despre tradițiile locului, turiștii pot descoperi lucruri inedite.

Pentru ca aceste puncte slabe să fie remediate, este nevoie de o strategie puternică, susținută de diferite organizații de turism, de autoritățile locale sau județene, de Ministerul Turismului și nu în ultimul rând, de implicarea comunităților locale. Turismul din această zonă ar trebui să aibă ca prioritate o dezvoltare durabilă, axată pe conservarea valorilor culturii locale și pe conservarea naturii și a peisajului. Strategia de dezvoltare a zonei văii superioare a râului Putna trebuie să aibă ca obiective principale creșterea nivelului de trai a comunităților locale, conservarea patimoniului natural și antropic,creșterea vizibilității și numărului de vizitatori pentru toate obiectivele turistice. Așadar, pentru îmbunătățirea fenomenului turistic, propun mai multe măsuri:

-dotarea fiecărei unități de cazare cu hărți, pliante sau alte materiale de informare cu privire la obiectivele turistice și activitățile care se pot desfășura în zonă;

-înființarea de panouri de informare în diferite puncte-cheie din localități sau la obiectivele turistice;

-înființarea mai multor cabane turistice în tot cuprinsul Parcului Natural Putna-Vrancea, în special pe traseele marcate;

-modernizarea drumurilor județene și comunale precum și porțiunii de drum dintre Ojdula și Lepșa, pentru a facilita accesul la obiectivele turistice ;

-crearea unor trasee tematice pe tot cuprinsul văii Putnei, ca de exemplu: Traseul cu vizitarea bisericilor de lemn și a mănăstirilor;

-dezvoltarea infrastructurii de agrement prin dotarea cu diferite echipamente , ca de exemplu: patinoar pe timp de iarnă, terenuri de tenis pe timp de vară, etc.;

-angajarea unor ghizi de specialitate care să îi însoțească pe turiști pe traseele marcate din parcul natural;

-îmbunătățirea calității serviciilor în structurile de primire turistică;

-creșterea numărului de pensiuni agroturistice;

-organizarea unor activități la pensiunile agroturistice la care să poată participa și turiștii, ca de exemplu: gazda să îi învețe pe turiști cum se prepară un fel de mâncare specific locului;

-organizarea unor piețe cu produse tradiționale în fiecare weekend și permanent pe perioada verii, în care localnicii să își poată comercializa propriile produse;

-alcătuirea unor programe turistice cât mai diversificate, care să cuprindă activități culturale, manifestări tradiționale dar și drumeții și excursii în natură

Percepția turiștilor cazați asupra turismului în comuna Tulnici

1. Cum ați aflat de Comuna Tulnici?

TV,ziare,reviste

Internet

Prieteni/membrii ai familiei care au vizitat

Altele

2. De cate ori ați vizitat până acum comuna Tulnici?

Este prima oară

O dată sau de două ori

De mai mult de două ori

3. În ce perioadă alegeți să vizitați comuna Tulnici?

Primavara

Vara

Toamna

Iarna

Cu ocazia anumitor sărbatori/evenimente

4. Care sunt motivele pentru care ați ales ca destinație turistică Tulnici?

Frumusetea peisajelor

Apropierea de domiciliu

Obiceiurile si traditiile zonei

Prețurile accesibile

Lipsa aglomeratiei comparativ cu alte zone

Alta motivatie

5. Cu ce mijloc de transport ați călătorit până în comuna Tulnici?

Mașina personală

Taxi

Bicicletă

Autocar

Maxi taxi

Mașina altor persoane

6. Cum evaluați starea drumurilor ?

Bună

Satisfacatoare

Proastă

7. Câte nopți durează concediul dumneavoastră, în medie, în această localitate?

O noapte

1-3 nopti

4-6 nopti

Mai mult de 6 nopti

8. În ce tip de structură de primire turistică sunteți cazați?

Pensiune

Hotel

Camping

La rude/prieteni

Motel

Casă de vacanță

9. Cât de multumit sunteti de serviciile oferite de structura de primire turistica pentru care ați optat?

Foarte mulțumit

Multumit

Asa si asa

Nemulțumit

Foarte nemulțumit

10. Conderati că personalul din unitățile de cazare/alimentație publică este instruit corespunzător?

Da

Nu

11. Cat de mulțumit sunteți de raportul calitate/preț al unității de cazare alese?

Foarte mulțumit

Mulțumit

Așa si așa

Nemulțumit

Foarte nemulțumit

12. Atunci cand optati sa vizitati stațiunea Tulnici, cu cine alegeți să calatoriți?

Cu partenerul/partenera

Cu familia (inclusiv copii)

Cu prietenii

13. In timpul vacantei dvs. cea mai mare parte din cheltuieli este alocată:

Cazării și transportului

Meselor

Activititaților de recreere

14. Considerati ca Tulnici oferă o gama largă de activități pentru petrecerea timpului liber?

Da

Nu

15. Considerați că această stațiune este valorificată suficient din punct de vedere turistic?

Da

Nu

16. Ce considerati că lipsește turismului din comună?

a. Infrastructura

b. Capitalul

c. Personalul specializat

d. Interesul pentru promovarea turismului

e. Altele

17. Ce materiale de promovare recomandați pentru promovarea eficientă a comunei?

Broșuri

Hărți

Pliante

Obiecte personalizate

Panouri de informare

18. Veti recomanda și altor persoane să viziteze stațiunea Tulnici?

Da

Nu

Nu știu

19. Veți reveni in vacanță aici?

Da

Nu

Nu știu

BIBLIOGRAFIE

Cândea M., Simon T., Bogan E., (2012), Patrimoniul Turistic al României, Editura Universitară, București.

Conea I. (1993), Vrancea, geografie istorică, toponimie și terminologie geografică, Editura Aademiei Române, București.

Giurgea E. , (1977), Vrancea. Ghid turistic al județului, Editura Sport-Turism, București.

Erdeli G., Cucu V., (2005), România-Populație. Așezări umane. Economie, Editura Transval, București

Erdeli G., Dumitrache, Liliana, (2004), Geografia populației, Editura Corint, București

Edreli G., Gheorghilaș A. , (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, București.

Gheorghilaș A., (2005), Geografia Turismului internațional, Editura Universitară, București.

Gheorghilaș A., (2011), Geografia Turismului. Metode de analiză în turism, Editura Universitară, București.

Glăvan V. (2000) , Turismul în România, Editura Economică, București.

Grumăzescu H. , Ștefănescu I. ,(1970), Județul Vrancea, Editura Academiei Republicii Socialiste Române, București.

Ielenicz M. și colab.(1999), Dicționar de geografie fizică, Editura Corint, București

Ielenicz M. ,(2003), Geomorfologie, Editura Universitară, București

Ielenicz M., Pătru, Ileana, (2005), România. Geografie fizică, Editura Universitară, București.

Ielenicz M., Comănescu L. , (2006), România. Potențial turistic. Editura Universitară, București.

Ionescu I., (1999), Turismul-fenomen economic, social și cultural, Editura Oscar Print, București.

Macovei V. ,(1970), Valea Putnei-cu privire reală asupra Vrancei, Editura Științifică, București.

Mihăilescu , Șt. N., Macovei V. ,(1970), Valea Putnei, Editura Științifică, București.

Minciu R., (2000), Economia Turismului, Editura Uranus, București.

Pișota I. , (1974), Hidrologie, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M., (1974), Relieful României, Editura Științifică, București.

Săndulache I., (2014), Curs de Carpați, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamț.

Tătaru A., (2008), Organizarea spațiului rural în bazinul Putnei, Teză de Doctorat-rezumat, București.

Tufescu V., (1966), Subcarpații, Editura Științifică, București.

Țiroiu V. , Kiwu D., (1968) ,Călătorind prin Vrancea, Editura Meridiane, București.

www.putnavrancea.ro

www.biodiversitate.ro

www.primariavidravn.ro

www.tulnici.primarievn.ro

www.primaria-valea-sarii.ro

www.primarianegrilesti.ro

www.bolotesti.primarievn.ro

BIBLIOGRAFIE

Cândea M., Simon T., Bogan E., (2012), Patrimoniul Turistic al României, Editura Universitară, București.

Conea I. (1993), Vrancea, geografie istorică, toponimie și terminologie geografică, Editura Aademiei Române, București.

Giurgea E. , (1977), Vrancea. Ghid turistic al județului, Editura Sport-Turism, București.

Erdeli G., Cucu V., (2005), România-Populație. Așezări umane. Economie, Editura Transval, București

Erdeli G., Dumitrache, Liliana, (2004), Geografia populației, Editura Corint, București

Edreli G., Gheorghilaș A. , (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, București.

Gheorghilaș A., (2005), Geografia Turismului internațional, Editura Universitară, București.

Gheorghilaș A., (2011), Geografia Turismului. Metode de analiză în turism, Editura Universitară, București.

Glăvan V. (2000) , Turismul în România, Editura Economică, București.

Grumăzescu H. , Ștefănescu I. ,(1970), Județul Vrancea, Editura Academiei Republicii Socialiste Române, București.

Ielenicz M. și colab.(1999), Dicționar de geografie fizică, Editura Corint, București

Ielenicz M. ,(2003), Geomorfologie, Editura Universitară, București

Ielenicz M., Pătru, Ileana, (2005), România. Geografie fizică, Editura Universitară, București.

Ielenicz M., Comănescu L. , (2006), România. Potențial turistic. Editura Universitară, București.

Ionescu I., (1999), Turismul-fenomen economic, social și cultural, Editura Oscar Print, București.

Macovei V. ,(1970), Valea Putnei-cu privire reală asupra Vrancei, Editura Științifică, București.

Mihăilescu , Șt. N., Macovei V. ,(1970), Valea Putnei, Editura Științifică, București.

Minciu R., (2000), Economia Turismului, Editura Uranus, București.

Pișota I. , (1974), Hidrologie, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M., (1974), Relieful României, Editura Științifică, București.

Săndulache I., (2014), Curs de Carpați, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamț.

Tătaru A., (2008), Organizarea spațiului rural în bazinul Putnei, Teză de Doctorat-rezumat, București.

Tufescu V., (1966), Subcarpații, Editura Științifică, București.

Țiroiu V. , Kiwu D., (1968) ,Călătorind prin Vrancea, Editura Meridiane, București.

www.putnavrancea.ro

www.biodiversitate.ro

www.primariavidravn.ro

www.tulnici.primarievn.ro

www.primaria-valea-sarii.ro

www.primarianegrilesti.ro

www.bolotesti.primarievn.ro