POTENȚIAL ȘI VALORIFICARE TURISTICÃ AL MUNICIPIULUI VASLUI [301943]

[anonimizat]Ã

POTENȚIAL ȘI VALORIFICARE TURISTICÃ AL MUNICIPIULUI VASLUI

Absolvent: [anonimizat]:

Lect. univ. dr. LUMINIȚA BOBOC

Cuprins………………………………………………………………………….1

Introducere…….………………………………………………………………..2

1. [anonimizat]…………………………………3

1.1. Așezare și limită…………………………………………………………….4

1.2. Scurt istoric…………………………………………………………………5

2. Potențial turistic natural…………………………………………………….7

2.1. Potențial turistic natural al reliefului…………………………………….8

2.2. [anonimizat]…………………………………………………..9

2.3. Potențial turistic al hidrografiei…………..……………..………………14

2.4. [anonimizat]…………………………………………..16

3. Potențial turistic antropic…………………………………………….……21

3.1. Biserici…………………………………………………………………….23

3.2. Monumente și locuri istorice…………………………………………….32

3.3. [anonimizat]………………………………………………36

3.4. [anonimizat]……………………………46

4. Infrastructura turistică…………………………………………………….53

4.1. Dotări, gradul și capacitatea de cazare…………………..………………58

4.2. Dotări pentru alimentație publică……………………………………….60

5. Indicatorii turistici…………………………………………………….……64

6. [anonimizat]……………………………………………65

7. Etnografie, folclor și alte evenimente………………………………………68

Concluzii……………………………………………………………………….76

Bibliografie…………………………………………………………………….77

INTRODUCERE

Studiul potențialului turistic al județului Vaslui reprezintă o lucrare realizată în scopul susținerii examenului de absolvire din cadrul Universității „Hyperion”, [anonimizat], cu specializarea în Geografie.

[anonimizat].

Turismul a [anonimizat] „arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre Debord), „activitate din timpul liber care constă în a [anonimizat], odihnă, [anonimizat] a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin).

[anonimizat] a căpătat o [anonimizat]. Turismul exprimă o activitate care presupune în a te deplasa sau a te caza de la câteva ore la mai multe zile într-o localitate, regiune pentru recreere sau odihnă.

Dorința de a călătorii și de a [anonimizat] a [anonimizat] a cuceri teritorii sau doar de a face schimburi comerciale.

Dorința de a [anonimizat], iar studiul acestei lucrări ma bucurat foarte mult și în acelaș timp a fost și o provocare pentru mine de a demonstra celor neinformați care promovează o [anonimizat] a acestor locuri pline de istorie si cu personalități marcante. [anonimizat].

CAPITOLUL I

1. [anonimizat]

1.1. Așezare și limite

Vaslui este municipiul de reședință al județului cu același nume, se află în estul României, în regiunea Moldovei, aproape de frontiera cu Republica Moldova și are o populație de 55.407 locuitori.

Municipiul Vaslui este format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința) și Viișoara.

Este așezat în partea de est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orașului sunt: 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică.

Municipiul Vaslui se limitează cu comunele: Zăpodeni la nord, Bălteni la nord-vest, Pușcași la vest, Lipovăț la sud-vest, Muntenii de Jos la sud, Tanacu la est Muntenii de Sus la nord.

Vaslui este municipiul de reședință al județului cu același nume, se află în estul României, în regiunea Moldovei, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Municipiul Vaslui este format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința) și Viișoara.

1.2. Scurt istoric

Orașul Vaslui se pretinde că ar fi fost înființată de către bizantini în memoria trecerii lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Vasilica, un nume după împăratul Vasile Bulgaroctonul.

Însă un academician pe nume Victor Spinei arăta că de fapt numele orașului ar proveni de la migratorii pecenegi sau cumani, asta undeva prin secolele X-XII.

În secolul al XV-lea, la Vaslui s-a construit prima școală de artă post-bizantin, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură sau în arta decorării cu motive ornamentale.

Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, a fost construită de Ștefan cel Mare în anul 1409, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul bizantin și cel gotic, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă.

Dar din păcate monumentul a fost avariat complet și reconstruit din temelii în anul 1820 pe cheltuiala Mariei Cantacuzino.

Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 înaintea erei noastre).

De asemenea, poziția favorabilă a orașului situat la confluența râurilor, Vasluieț, Bârlad și Racova, a constituit un cadru propice de dezvoltare urbană a acestui târg.

În 1435, în timpul lui Ștefan al II-lea, Vaslui devine reședință domnească și centru administrativ al Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construiește aici o curte domnească, asta după moartea lui Alexandru cel Bun.

Începând cu secolul al XIV-lea această așezare își afirmă importanța atât pe tărâmul comercial, strategic cât și pe cel politic, astfel în secolul al XV-lea târgul Vasluiului intră în categoria târgurilor cu o populație care a variat foarte mult de-a lungul secolelor, iar numărul de locuitori se apropia de cea a Iașului.

Importanța sa crește considerabil în anul 1490, când domnitorul Ștefan cel Mare decide să construiască o biserică în amintirea luptei de la Podul Înalt și reconstruind Curtea Domnească.

După moartea marelui voievod, orașul Vaslui intră într-un declin, Curtea Domneasca se ruinează, populația luptă cu hoardele tătare și cu turcii pentru păstrarea privilegiilor.

Târgul Vasluiului rămâne o așezare liniștită, distrusă apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară.

Dezvoltarea Vasluiului ia amploarea în anul 1968, când în Romania s-a realizat ultima organizare administrativa – teritorială, revenindu-se la împărțirea României pe județe.

De atunci orașul devine capitala județului Vaslui, iar din anul 1979 devine municipiu, cu o arhitectură modernă.

CAPITOLUL II

2. Potențial turistic natural

Zonele de agrement și recreere din Vaslui sunt multe și diversificate, petrecerea plăcută a timpului liber fiind o preocupare importantă a populației locale și a turiștilor veniți în zonă.

În oraș există frumoase parcuri publice, parcuri de joacă pentru copii, scuaruri, săli de spectacole, de muzică, teatru și film, locuri speciale amenajate pentru diverse evenimente, precum bâlciul sau zilele Vasluiului.

Tot aici se desfășoară periodic manifestări cultural-artistice, festivaluri și bâlciuri anuale.

Parcurile cuprind în perimetrul lor plantații de arbori și arbuști, spații gazonate și specii de plante decorative, constituindu-se ca zone pentru odihnă și recreere, pentru organizare de manifestări sportive, cultural-artistice și spectacole în aer liber.

Parcul Copou cu o suprafață de 11 ha, este o grădină situată în partea de Nord a orașului Vaslui, delimitată de străzile: Ioanesei Adrian la Nord, Mihail Kogălniceanu la Sud, Andrei Mureșan la Vest și Veteran Turcan la Est.

Aici se evidențiază „Aleea scriitorilor” unde au fost ridicate câteva busturi și statui ale lui Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Alecu Russo, Mihai Eminescu, Ion Creangă.

Nostalgia zilelor de altădată este amintită de prezența foișorului, unde înainte de anul 1989, diferite formații din județ obișnuiau să susțină recitaluri de fanfară.

Muzica de fanfară continuă să răsune și astăzi.

Parcul Tineretului (din zona centrală, lângă ștrand și stadion) și Parcul Movas (din parte de S-V a orașului) au fost modernizate în ultimii ani, iar Parcul din Piața Independentei (de lângă Muzeul Județean) cuprinde o fântână arteziană și mese de șah.

Scuarurile orașului, având o suprafață de 4 ha, răspund și ele nevoilor de odihnă sau lectură de scurtă durată, realizând un efect decorativ deosebit pentru oraș.

Principalele zone de agrement pentru vasluieni sunt cele de la Brodoc, Dealul Paiului, Lacul de agrement Hitrom, Delea și Pădurea Bălteni.

2.1. Potențial turistic natural al reliefului

Vaslui este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc.

Este reprezentat prin terase de 10-20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară.

Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici.

Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350-400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări.

Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70-80 m), medie (40 m) și inferioară (10-20 m).

Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.

2.2. Potențial climato-turistic

Datorită poziției sale geografice, orașul Vaslui beneficiază de o climă temperat-continentală, cu nuanțe excesive, cu ierni geroase, veri călduroase și secetoase.

Repartiția precipitațiilor este variabilă în funcție de altitudinea reliefului și de prezența pădurilor.

Pe culmile mai înalte din nordul și vestul județului media anuală a precipitațiilor este cuprinsă între 500-600 mm, iar în partea sudică și sud-estică scăzând la 400-500 mm.

Seceta este frecventă mai ales în partea estică, unde în diferiți ani s-au înregistrat doar 300 mm precipitații și chiar 200 mm.

Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului, cu maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,7 mm). Stratul de zăpadă având o grosime ce variază între 12,2 și 33,6 cm.

Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896-1996), pune în evidență următoarele:

temperatura medie anuală de 9,4°C, apropiindu-se de media pe țară care este de 9,5°C.

trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc

există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,5°C – 13,2°C).

numărul mare de zile cu îngheț (120 de zile), și cel cu temperaturi peste 30°C (70 de zile).

în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar ± 35°C.

Pe timp de vară avem vânturi uscate și fierbinți, iar pe timp de iarnă avem viscol.

Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie-martie, când vânturile de E și N-E au o frecvență mai mare și mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența vânturilor dinspre N și chiar S-V crește.

Date cu temperaturile aerului, minima absolută și lunară (C)

2.3. Potențial turistic al hidrografiei

Rețeaua este reprezentată prin apele subterane care sunt repartizate neuniform și au debite mici și de suprafață (pânza de apă freatică este la 10-15 m).

În timpul verii și iernii apele râurilor scad, dar deficitul de apă pentru oraș este acoperit de lacurile de acumulare din punctele Pușcași și Solești, respectiv prin pompare din râul Prut.

Rețeaua hidrografică a municipiului Vaslui este drenat de râul Vaslui, Bârlad și Delea, cărora li se adaugă o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora).

Cele mai inportante lacuri de acumulare

Acumularea Solești – dispusă în lunca râului Vasluieț, în amonte de municipiul Vaslui, cu o suprafață de 414 ha și un volum total de 46,89 milioane m3.

Acumularea Pușcași – dispusă în lunca râului Racova, în partea de vest a municipiului Vaslui, cu o suprafață de 296 ha și un volum total de 17,49 milioane m3.

Acumularea Delea – amplasată pe râul Delea, la 2 km nord de municipiul Vaslui, ocupă o suprafață de 13 ha și are un volum total de 2,42 milioane m3.

2.4. Potențial turistic bio-pedologic

Vegetația

Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-european (fag si gorun) cat si specii floristice caracteristice stepelor si silvostepelor continentelor est-european.

Pădurile din zona Vaslui ocupă o suprafață redusă, de aproximativ 8000 ha.

Sunt grupate în 2 masive principale: unul la Chițoc-Lipovăț-Oprișița (cca 6000 ha) și al doilea la Bălteni-Mărășeni (cca 600 ha).

În trecut pădurile ocupau o suprafață mult mai mare, încă de pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare, ce pomenea de „Codrii Racovei” respectiv „Codrii Vasluiului”, dar din păcate s-a redus semnificativ suprafața pădurilor cu trecerea anilor.

Solurile

Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri din care cea mai mare pondere o au cernoziomurile (propriu-zise, slab si mediu levigat/amestecuri de materiale).

În regiunile defrișate și folosite nerațional, procesele geomorfologice au contribuit si astăzi în mare măsura la degradarea unor importante suprafețe agricole.

Astfel s-a ajuns la o eroziune ce a înlăturat o parte importanta din straturile superioare ale solului, slăbindu-i fertilitatea, iar alunecările de teren și colmatările din șesuri au scos din circuitul agricol mari suprafețe de teren.

Fauna

Fauna de stepă si silvostepă este mai săracă și mai puțin variată, unele specii fiind complet dispărute sau pe cale de dispariție și asta datorită înlocuirii peisajului natural prin cel al culturii agricole.

Mamiferele sunt reprezentate prin rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), numeroși șoareci de câmp.

Dintre păsările apar: prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), ciocârlia (Alauda arvensis), graurul (Prigonia), vrabia (Passer domesticus) etc.

Fauna luncilor, bălților și apelor curgătoare aici întâlnim dintre mamifere: vidră (Lutra lutra) și nurca (Nutreola nutreola).

În pădurile de luncă se mai găsesc: vulpea, lupul, mistrețul, iepurele etc.

Dintre păsări de amintit: prigoria, lăstunul de mal (Riparia riparia), pițigoiul de stuf, codobatura, privighetoarea de stuf (Locustella buscinioides), lișița (Fulica atra), rața sălbatică, gâsca sălbatică și uliul de baltă.

Dintre reptile se pot menționa șarpele de apă (Natrix tessellata), broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), batracieni și diverse specii de tritoni.

Fauna piscicolă este reprezentată de pești semi migratori, precum: crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Lucioperta lucioperta), somnul (Silurus glanis), știuca (Tinca tinca), carasul (Carassius cauratus), caracuda, oblețul etc.

Multitudinea de rezervații ce se regăsesc pe teritoriul județului Vaslui oferă turiștilor interesați, o serie de oportunități cum ar fi:

Rezervația paleontologică de la Mălușteni, situată la 55 de kilometri de orașul Vaslui, este una dintre cele mai bogate rezervații de acest gen din România, cuprinzând numeroase fosile de maimuțe, antilope, cămile, țestoase, rechini, broaște țestoase de talie mare, căprioare.

Nisipăria Hulubăț este o rezervație de fosile, din pleistocen, poziționată la marginea de nord a municipiului Vaslui, unde pe lângă fosile de mamifere a fost găsită și o bogată faună de nevertebrate pleistocene.

Pădurea Hârboanca de la Brăhășoaia, la 16 kilometri nord-vest de Vaslui, cuprinde numeroase specii de stejar.

Pădurea Bădeana este o rezervație botanică, ideală pentru excursii, reprezintă una dintre puținele vestigii ale întinselor păduri de silvostepă din trecut.

Rezervația Movila lui Burcel este o rezervație naturală unde se întâlnesc numeroase plante rare din flora Moldovei.

CAPITOLUL III

3. Potențial turistic antropic

În municipiul Vaslui se pot vizita:

Biserica Domnească „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”

Biserica Ortodoxă „Sf. Treime” din cimitirul Eternitatea

Biserica Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Mina”

Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”

Biserica „Cuvioasa Parascheva”

Biserica Sf. Nicolae

Biserica Sf. Apostoli Mihail si Gavril

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare”

Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul”

Palatul Mavrocordat

Casa Ghica

Casele Mâdârjac și Ornescu

3.1. Biserici

Biserica Domneasca „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, a fost construită de Ștefan cel Mare în anul 1409, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul bizantin și cel gotic, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă. Din păcate monumentul a fost avariat complet și reconstruit din temelii în anul 1820 pe cheltuiala Mariei Cantacuzino.

În 1435, în timpul lui Ștefan al II-lea, Vaslui devine reședință domnească și centru administrativ al Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construiește aici o curte domnească, asta după moartea lui Alexandru cel Bun.

Biserica Ortodoxă „Sf. Treime” din cimitirul Eternitatea

Biserica cu hramul Sfântă Treime a fost construită de primăria orașului Vaslui în anul 1890, pe un teren donat pentru cimitir și biserică de către familia domneasca Mavrocordat.

În urma unor seisme din 1940 și 1977, biserica a fost puternică afectată și a necesitat consolidări și reparații capital cu refacerea picturii.

În cimitirul Eternitatea sunt ridicate monumente și cavouri de o mare importanță istorică locală și națională: Monumentul Eroilor Neamului, Monument Eroilor Căzuți în cele 2 războaie mondiale (1916-1918, 1940-1945), Monumentul Eroilor Revoluției de la 1989 plus alte cavouri ale unor familii boierești.

„Plecat-am nouă din Vaslui

Și cu sergentul zece

Și nu-i era, zău, nimănui

În piept inima rece.”

Vasile Alecsandri

Biserica Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Mina”

Biserica cu hramul „ Sfinții Împărați Constantin si Elena și Sfântul Mina” se afla în orașul Vaslui, lângă zona Gării.

Slujba de sfințire a temeliei bisericii a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Hușilor, înconjurat de un sobor de preoți în ziua de 8 Noiembrie 1998.

Pregătirea terenului, împrejmuirea, construcția bisericii și a casei, s-a desfășurat între anii 1998-2008.

Slujba de sfințire a bisericii a avut loc pe data de 9 noiembrie 2008, săvârșită de Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Hușilor.

Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”

Biserica parohială, cu hramul Adormire Maicii Domnului, este construită în anul 1862 de către Ștefan și Smaranda Angheluță, proprietarii moșiei din acea vreme.

Această biserică a fost ridicată pe temelia unei alte biserici vechi din lemn, a cărei vechime din păcate nu se cunoaște, neavând nici un izvod despre aceasta decât o singură piatră funerară, care atesta înmormântarea unuia dintre preoții deservenți decedat în anul 1820 și care a fost slujitor în acest sfânt locaș dispărut.

După construirea bisericii actuale din 1862, în decursul vremii biserica a fost reparată în anii 1943 și 1986, la exterior, având avarii suferite de pe urma cutremurelor din 1940 și 1977. Nu a avut nevoie de alte reparații și consolidări întrucât biserica prin felul construcției sale este solidă și așezată pe o temelie tare.

Biserica „Cuvioasa Parascheva”

A fost construită între anii 1937-1943, având drept ctitori pe Mareșalul Ion Antonescu.

Biserica cu un stil arhitectonic tradițional moldovenesc a fost sfințită în anul 1943, de Preasfințitul Grigore Leu, episcop al Hușilor.

Este prima biserică construită după Revoluția din 1989 în municipiul Vaslui.

Biserica Sf. Nicolae

Pe data de 15 noiembrie 1937 se pune temelia sfântului lăcaș, construcția bisericii începând într-o perioadă tulbure din istoria noastră națională și a fost sfințită la 28 septembrie 1943. Biserica a fost pictată de către Ion Enescu, iar sculptura catapetesmei a fost efectuată de L. Oancea.

3.2. Monumente și locuri istorice

Mausoleul Peneș Curcanul

În anul 1934 a fost ridicat Mausoleul „Peneș Curcanul” în Cimitirul „Eternitatea” din Vaslui, pentru cinstirea eroilor de la Plevna în Războiul de Independență (1877-1878) și a celor pentru întregirea neamului din Primul Război Mondial.

În lăcaș și-au găsit odihna de veci sute de soldați și ofițeri, unii cunoscuți, alții necunoscuți, străjuiți de zidurile groase ca ale unei cetăți, având drept fundal monumentul vitejiei, cu vulturul de bronz și crucea creștină.

În mijlocul mausoleului se află mormântul sergentului Constantin Țurcanu, eroul de la 1877, înconjurat de crucile albe ale celorlalți eroi vasluieni.

Monumentul Eroilor căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Realizat din marmură, este situat pe strada Mihail Kogălniceanu vizavi de Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”.

Monumentul „Eroilor vasluieni căzuți pentru întregirea neamului” – din fața Casei Armatei.

Luptele de la

Mărășești și Oituz.

Monumentul Independenței din Piața Independenței

Situat în Piața Palatului de Justiție din Vaslui, este un basorelief în bronz cu momente ale luptei pentru independență ridicat în 1977, la 100 de ani de la Războiul de Independență.

3.3. Instituții de cultură, muzee

Obiective în domeniul culturii:

Casa de Cultură „Constantin Tănase”

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare”

Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul”

Casa de Cultură Vaslui

Palatul Mavrocordat

Palatul de Justiție din Vaslui

Casa Ghica

Casa Mâdârjac

Casa Ornescu

Palatul Mavrocordat

Este o clădire istorică din municipiul Vaslui, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea (1892) de Gheorghe Mavrocordat.

În perioada respectivă era una dintre cele mai frumoase construcții din oraș, impresionând prin ornamentație, stil și dimensiuni, rezistând de-a lungul vremurilor, fiind foarte aproape de forma originală.

În perioada interbelică a fost cumpărată de mareșalul Constantin Prezan.

În anul 1930, clădirea a fost donată armatei, iar după Revoluția din 1989, Ministerul Apărării Naționale a donat edificiul Ministerului Învățământului.

În prezent găzduiește Palatul Copiilor.

Casa Ghica

Este situată în centrul istoric al municipiului Vaslui, lângă Casa Mavrocordat unde se află și Palatul Copiilor Vaslui, Biserica Sfântul Ioan și sit-ul arheologic de la Curțile Domnești.

Construită în stil neoclasic, este cea mai veche clădire laică din oraș.

Hatmanul (boier de divan din Moldova) Gheorghe Ghica, cel care stăpânea moșia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, este cel care a ridicat actualul monument istoric din Vaslui.

Acesta a înzestrat construcția cu acareturi și beciuri adânci, care au dispărut de-a lungul timpului, singura construcție rămasă fiind casa.

Considerată monument istoric, Casa Ghica a aparținut instituțiilor de cultură, pentru o scurtă perioadă, și apoi a revenit învățământului.

În prezent în interiorul acesteia activează Grădinița nr.1 Vaslui.

Casele Mâdârjac și Ornescu

Au fost realizate de meșteri italieni ca Delcasse, Ornescu și sunt semnificative pentru imaginea orașelor romanești din secolul al XIX-lea.

Este pe departe clădirea cea mai frumoasă și mai bine întreținută din zonă. Datând din 1928, având de-a lungul timpului diverși proprietari și diverse destinații, în prezent este denumită „Casa Alba di Maria” sau mai pe scurt „Casa Albă” datorită unei frumoase terase restaurant.

Casa Ornescu a fost ridicată între anii 1910-1912, în prezent în această clădire funcționează Grădinița nr. 9 din Vaslui.

Palatul de Justiție din Vaslui

Palatul de Justiție din Vaslui a fost construit între 1891-1897.

Clădirea a funcționat ca sediu al Tribunalului Vaslui până în anul 2007.

Între anii 1886-1887, a fost construită Clădirea Tribunalului Județean Vaslui, lucrările finalizându-se mai târziu în anul 1891.

Construcția a fost realizată de constructori italieni, s-a executat din cărămidă, iar planșeele au fost din lemn.

În acest imobil a funcționat Palatul de Justiție până în anul 1950, când a fost preluat abuziv de către Primăria Vaslui.

În 1974 a fost retrocedat Ministerului de Justiție și imobilul a fost supus reparațiilor capitale.

Casa de Cultură „Constantin Tănase” Vaslui

Clădirea face parte din ansamblul arhitectonic al centrului civic din Vaslui și este construită în stil modern în anul 1972, după un proiect întocmit de arhitectul Nina Popescu. Instituția poartă numele renumitului actor român, Constantin Tănase (1880-1945), născut la Vaslui, fondatorul teatrului modern de revistă din țara noastră.

Cuprinde săli de curs, cabine pentru actori, birouri (demisol și parter), foaiere, sală de spectacole cu o capacitate de 575 de locuri, scena cu toate dotările necesare (etajul 1), bibliotecă, săli de curs și cabina tehnică (etajul 2).

În cadrul Casei de Cultură funcționează cercuri, cenacluri, formații dintre cele mai diverse.

Una dintre cele mai prestigioase manifestări găzduite de această instituție de cultură este Festivalul internațional de umor „Constantin Tănase”, organizat anual de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Vaslui.

Festivalul a reușit să omagieze atât figura marelui actor cât și să descopere noi talente de interpreți de diferite genuri umoristice, s-a urmărit de asemenea popularizarea și lansarea unor expoziții de carte umoristică, spectacole, întâlniri cu epigramiști, spectacole, simpozioane, etc.

Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui

Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” ocupă un loc bine definit între instituțiile de cultură din orașul Vaslui, atât prin fondul de carte acumulat pe parcursul a mai mult de jumătate de secol, cât și prin manifestările culturale și științifice realizate.

În anul 1968, în urma reformei administrative, Biblioteca Raională Vaslui devine Bibliotecă județeană și se mută în alt imobil, tot pe strada I.C. Frimu, în clădirea actualului Tribunal, tot o clădire inadecvată cu activitatea instituției.

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui

Înființată la data de 18 octombrie 1974 din inițiativa Consiliului Popular al județului Vaslui, iar pe 26 septembrie 1975 se deschide oficial Muzeul Județean Vaslui, în prezența specialiștilor veniți de la Iași și București, a autorităților locale și județene.

La început activau următoarele secții:

1. Secția de istorie veche și arheologie

2. Secția de istorie medie

3. Secția de istorie contemporană

4. Secția de etnografie și artă populară

În prezent activează șase secții:

1. Istorie veche și arheologie

2. Istorie medie, modernă și contemporană

3. Personalități, cultură și civilizație

4. Numismatică și medalistică

5. Etnografie și artă populară

6. Artă plastică contemporană

1.Secția de istorie veche și arheologie are peste 18.000 de piese care acoperă toate epocile istorice.

Se remarcă uneltele, ceramica, obiectele de cult și plastica cucuteniană de la Dumești, obiectele din epoca bronzului și epoca fierului, piesele din așezarea și necropola carpică și bastarnică de la Poienești, obiectele de la cetățile dacice de la Bunești-Averești și Fedești, piesele daco-romane și cele din perioada migrațiilor, alături de obiectele paleocreștine etc.

2. Secția de istorie medie, modernă și contemporană cuprinde obiecte găsite la Mănăstirea Florești (sec. XVI-XVIII), „Curțile Domnești” și Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui (sec. XV-XIX), iar cultura spirituală medievală este prezentă prin obiectele renumiților cărturari Nicolae Milescu Spătaru și Dimitrie Cantemir, prin cărțile vechi din sec. XVII-XIX, dar și prin existența obiectelor de cult.

Epoca modernă este ilustrată de multitudinea de documente, fotografii, hărți și obiecte legate de: revoluționarii pașoptiști vasluieni, Alexandru Ioan Cuza, Elena Rosetti (Cuza), Unirea din 1859, Peneș Curcanul și Războiul de Independență, eroii vasluieni ai Regimentului VII „Racova” nr. 25 Vaslui și jertfa lor din Primul Război Mondial, precum și Marea Unire din 1918.

Epoca contemporană prezintă activitatea politică și culturală a celor trei foste județe din perioada interbelică (Vaslui, Tutovași Fălciu).

3. Secția de personalități, cultură și civilizație este axată pe fotografii, acte, manuscrise, piese de mobilier și obiecte personale din colecțiile unor personalități ale județului Vaslui: academicianul Emil Racoviță, umoristul, academicianul Dumitru Bagdasar, pictorul Bob Bulgaru, umoristul Constantin Tănase, criticul de teatru Valentin Silvestruși mareșalul Constantin Prezan.

4. Secția numismatică și medalistică cuprinde piese monetare, obiecte de podoabă și accesorii vestimentare ale tezaurelor geto-dace de la Fedești și Bunești-Averești sau a celor medievale de la Schinetea, Bălteni, Bălțați, „Curțile Domnești”-Vaslui.

5. Secția de etnografie și artă populară cuprinde circa 800 de piese care înfățișează ocupațiile principale și secundare ale locuitorilor din mediul sătesc al județului Vaslui.

6. Secția de artă plastică contemporană a fost deschisă în 1989, ca urmare a donației făcute de doctorul Constantin Teodorescu din Bârlad.

Cele peste 170 de lucrări de pictură, grafică și sculptură sunt opera maeștrilor Corneliu Baba, Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Ioan Popescu-Negreni, Ion Pacea, Ion Gheorghiu, Constantin Piliuță, Vasile Grigore, Sabin Bălașa, lulia Hălăucescu, Marcel Chirnoagă, Dan Hatmanu, Adrian Podoleanu, Val Condurache, Dragoș Pătrașcu etc.

3.4. Monumente de arhitectură, statui și busturi

Statuia ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare (Băcăoani)

La o distanță de aproximativ 9 km față de orașul Vaslui, în satul Băcăoani pe un deal, în apropierea șoselei a fost ridicată statuia ecvestră a marelui domnitor Ștefan cel Mare, reprezentând locul bătăliei de la Podul Înalt.

Monumentul a fost dezvelită în anul 1975 cu prilejul aniversării la 500 ani de la victoria istorică a moldovenilor conduși de marele Ștefan, împotriva turcilor la Podul Înalt, la 10 ianuarie 1475.

Statuia ecvestră, care îl înfățișează pe domnitorul Ștefan cel Mare este o operă de bronz realizată de sculptorul Mircea Ștefănescu, statuia are o înălțime de 6,90 m, greutatea de 19 tone și este așezată pe un soclu de 8 m.

Pe fațada principală a soclului este inscripționat, cu litere în relief, din bronz: „Ștefan cel Mare, Domn al Moldovei, 1457-1504”.

Pe stânga și pe dreapta aleii ce duce la statuie, se află două basoreliefuri, conținând scene referitoare la istoria din vremea lui Ștefan cel Mare, operele aparținând sculptorului ieșean Iftimie Bârleanu.

Statuia de bronz a lui Ștefan cel Mare (Centrul Civic – Vaslui)

Realizată din bronz, cu o înălțime de 5 m, statuia lui Ștefan cel Mare este o operă tot a sculptorului ieșean Iftimie Bârleanu și a fost dezvelită în anul 1972.

Pe soclul monumentului sunt montate stema Moldovei din vremea marelui domnitor (un cap de bour) și un basorelief intitulat „Închinarea steagurilor”.

Pe această statuie se pot citi vorbele lui Nicolae Iorga despre Ștefan cel Mare: „Domn adevărat, viteaz, cuminte și iubitor de țară și de neam din clipa întâia până în cea din urmă… Într-însul găsise poporul românesc cea mai deplină și cea mai curată icoană a sufletului său.”

Aleea Scriitorilor din Parcul Copou (Vaslui)

Cuprinde busturile în bronz ale lui Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Alecu Russo, Mihai Eminescu, Ion Creangă și Vasile Alecsandri, realizate de artiștii plastici Vladimir Florea, V. Buzdugan, Constantin Popovici, Vasile Condurache, Dan Covataru.

CAPITOLUL IV

4. Infrastructura turistică

Hoteluri și pensiuni Vaslui

Hotel Europa este un hotel de 3 stele situat în centrul orașului Vaslui, în imediata vecinătate a centrului civic, la numai 5 minute distanță de principalele instituții ale orașului (Primărie, Tribunal, Muzeul Județean, etc).

Eleganța, rafinamentul și profesionalismul serviciilor oferite garantează un sejur ireproșabil celor mai exigente gusturi, hotelul fiind dotat, conform standardelor europene, cu toate facilitățile moderne necesare atât turismului de afaceri, cât și celui de vacanță.

Este încadrat în categoria de 3 stele și are o capacitate de 27 camere (17 camere duble și 10 camere cu pat matrimonial). Interiorul camerelor este utilat și mobilat într-un stil modern ceea ce îi conferă accesibilitate și frumusețe,

fiind dotate cu aer condiționat, baie proprie, minibar, televizor color și cablu, telefon cu linie internațională și acces gratuit la internet.

Alte facilități oferite: parcare gratuită, room service, rent-a-car, 2 săli de conferință dotate cu dvd player, calculator, fax, copiator, casă de schimb valutar, cameră pentru bagaje, spălătorie, încălzire centrală proprie, comenzi taxi, servicii de curierat.

Hotel Racova este un hotel de 3 stele situat în centrul orașului Vaslui, își merită din plin reputația datorită calității și diversității serviciilor oferite, reprezentând alegerea ideală pentru oamenii de afaceri și turiștii aflați în tranzit.
Are 148 de locuri în 74 de spații de cazare, structurate astfel:

34 de camere cu pat matrimonial;

38 de camere cu două paturi;

2 apartamente.

Restaurantul Racova este recunoscut pentru gama largă de specialități culinare ale bucătăriei românești și internaționale, este situat la mezaninul hotelului, iar ambianța deosebită și serviciul ireproșabil constituie o ofertă excelentă pentru prânz, cină, cocktail sau recepții.

Camerele sunt dotate cu telefon cu linie internațională, fax, internet, TV color, telecablu, aer condiționat, minibar.

În Barul Racova, situat la parterul hotelului, care a fost recent modernizat, puteți savura delicioasa pizza „Racova”, precum și cele mai fine băuturi și cocktailuri.

Un loc ideal pentru întâlniri de afaceri, simpozioane și conferințe a hotelului, situată la nivelul șapte.

Sala are o capacitate de 50 de locuri și este dotată cu echipamente audio-video performante.

Pentru relaxare și menținerea condiției fizice, Racova Gym Club reprezintă soluția ideală având în dotare aparate de fitness, sauna, jacuzzi.

Hotel Vaslui este un hotel de 3 stele situat în centrul orașului Vaslui, lângă Primărie, Hotelul Vaslui oferă wi-fi gratuit în toate zonele, camere cu TV prin cablu, restaurant cu meniu internațional, terasă și bar.

Toate camerele Hotelului Vaslui au aer condiționat și baie proprie cu duș și uscător de păr. De asemenea, unitățile de cazare oferă linie telefonică internațională, minibar și internet suplimentar, gratuit, prin cablu.

Hotelul are o parcare privată gratuită, iar cea mai apropiată stație de autobuz se află la 400 de metri. Bănci și magazine se găsesc la mai puțin de 50 de metri.

Motel Petrom dispune de 32 locuri de cazare, în 14 camere și 2 apartamente, dotate cu frigider, televizor, telefon, fax, acces internet.

Alte facilități oferite: saună, dușuri pentru pasagerii în tranzit, sală fitness, parcare tiruri, parcare autoturisme.

Restaurantul dispune de 40 locuri în sală, 50 locuri pe terasă și 30 locuri la Cafe-Bar, unde programul este non-stop.

Motel La Livada dispune de 18 locuri de cazare dotate cu minibar, televizor, acces la internet.

Dispune de o sală de conferință cu o capacitate de 180 de locuri.

Alte facilități oferite: teren de fotbal, terasă cu piscină, service auto.

Motel Everest oferă 10 camere de cazare turiștilor doritori să înnopteze.

Deține și un restaurant cu specific românesc, cu o capacitate 170 locuri plus o terasa.

Pensiunea Tosca este o pensiune de 2 stele situată în municipiul Vaslui, pe DN 24. Această pensiune pune la dispoziție 18 camere spațioase cu baie proprie, aer condiționat, televizor, conexiune la internet.

Pune la dispoziție camere cu pat matrimonial, cu 2 paturi separate, cu un pat dublu și unul simplu sau camere cu 3 paturi simple. Camerele sunt dotate cu baie proprie, televizor, uscător de păr și aer condiționat.

Micul dejun, prânzul sau cina pot fi servite în restaurantul pensiunii.

Popasul Cișmeaua Moldovencei este situat în parte de NV a țării, în județul Vaslui la km 5. Dispune de o capacitate de 48 persoane în 24 camere.

4.1. Dotări, gradul și capacitatea de cazare

Dotări pentru cazare și gradul de ocupare a unităților de cazare (hoteluri, moteluri, pensiuni etc.) din Județul Vaslui

Dotări pentru cazare și gradul de ocupare a unităților de cazare (hoteluri, moteluri, pensiuni etc.) din Municipiul Vaslui

Capacitatea de cazare turistică existenta pe tipuri de structuri de primire turistică din Municipiul Vaslui

4.2. Dotări pentru alimentație publică

Restaurantele din unitățile de primire turistică:

Restaurant Aroma se află în spatele Parcului Copou, este cea mai frumoasă locație din Vaslui. Restaurantul este gata să te servească cu un meniu divers din bucătăria tradițională românească și cea internațională, cu preparate pe bază de carne, pește, fructe de mare asortate cu salate sofisticate și cu cele mai bune deserturi acompaniate cu cele mai fine băuturi și întotdeauna cu o muzică de bună calitate.

Restaurant-terasă Casa Albă vă poate pune la dispoziție atât preparate cu specific românesc, cât și preparate din bucătăria internațională cu gustări calde sau reci, supe, creme, preparate din vită, porc, pui sau pește.

Restaurant Crama Domnească se află în centrul municipiului Vaslui, prezintă un ambiental rustic combinat cu decorul modern și elegant ce dă o notă unică și plin de stil. Restaurantul Crama Domnească este gata să te servească cu preparate tradiționale.

Restaurant Hercule este un restaurant de tip fast-food cu specific grecesc.

Restaurant Mistique este situat foarte aproape de Parcul Copou, se află într-o zonă liniștită si ușor accesibilă. Restaurantul Mistique oferă un decor intim pentru servirea unei cine romantice, a unei mese între prieteni sau a unui business lunch, în compania muzicii de calitate.

Pizzeria Rimini situat în Centrul comercial Silver Mall, oferă pizza pe vatră într-o varietate de sortimente delicioase și savuroase, completat cu o băutură preferată din gama bogată de răcoritoare, cafea, vin sau bere.

Restaurant pizzeria Vecchia Roma este un restaurant cu specific italian unde puteți servi mâncarea tradițională sau mediteraneană.

Restaurant Crismona

Restaurant Cuvas

Restaurant Nobili

4.3. Căi și mijloace de transport

Este de amintit că încă din vechi timpuri, aici în orașul Vaslui treceau negustorii care făceau legătura dintre nordul Moldovei și cetățile de la Marea Neagră.

Orașul Vaslui este cel mai favorizat județ în ceea ce privește transporturile rutiere, el se găsește la intersecția unor importante căi rutiere din Moldova, care-i permite legăturile directe cu principale orașe din această regiune: Iași, Bârlad, Roman, Huși, Bacău si Chișinău.

Accesibilitatea în orașul Vaslui: rutier, feroviar, public.

Rutier – drumurile naționale care trec prin Vaslui sunt: DN24 Vaslui – Iași

(N) și Vaslui – Bârlad (S); DJ248 Vaslui – Iași (NV); DN2F Vaslui – Bacău (E); DN15D Vaslui – Piatra Neamț (NV).

Feroviar – prin Gara Vaslui care este traversată de Făurei – Ungheni (punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova.

Aerian – municipiul Vaslui nu are un aeroport, cele mai apropiate aeroporturi fiind la Iași (76 km) și Bacău (89 km).

Public – se face prin autobuze de oraș și taxiuri.

La o distanță de 220 m față de gară se află Autogara din Vaslui, este folosit pentru transportul persoanelor ce vor să se deplaseze în afara orașului.

Tot în apropierea gării se află Autobaza Morandi Logistic, folosit pentru transportul în oraș.

Alte trasee turistice din afara orașului Vaslui:

1. Traseul: Vaslui – Muntenii de Sus – Solești – Miclești – Codăești – Dănești – Tăcuta

2. Traseul: Vaslui – Zăpodeni – Bălteni – Brăhășoaia – Rebricea – Rafaila – Cozmești – Delești – Vaslui

3. Traseul: Vaslui – Laza – Poienești – Ivănești – Gârceni – Dragomirești – Voinești – Puiești – Pogana – Bârlad

4. Traseul: Bârlad – Tutova (Bădena) – Bogdănița – Fruntișeni – Zorleni

5. Traseul: Zorleni – Costești – Deleni – Costești (Podul Doamnei) – Muntenii de Jos – Vaslui

6. Traseul: Huși – Pădureni – Dimitrie Cantemir – Huși

7. Bârlad – Zorleni – Mugeni.

CAPITOLUL V

5. Indicatorii turistici

Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri

Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri

CAPITOLUL VI

6. Analiza Swot – Potențial turism

CAPITOLUL VII

7. Etnografie, folclor și alte evenimente

Târgul Meșterilor Populari are loc în fiecare an la începutul lunii septembrie.

Festivalul Internațional de Umor „Constantin Tănase” se desfășoară o dată la doi ani între 8-14 octombrie, este un festival de comedie, teatru și umor iar prima ediție a avut loc în luna octombrie, începând cu anul 1970.

Bâlciul se desfășoară anual între 1-8 septembrie.

Zilele Culturale ale Municipiului Vaslui se desfășoară anual în Piața Civică din Vaslui, cu diferite activități sportive, ateliere de pictură, muzică, teatru pentru copii, dansuri populare, concerte etc. Evenimentul are loc pe la sfârșitul lunii august.

Festivalul Gastronomic este o formă de turism care a început să se dezvolte, recent a avut loc Festivalul Fructelor de Mare.

Serbarea Florilor este un festival mai nou înființată, acest festival este abia la a IV-a ediție, se desfășoară în tradiție în luna mai reprezentând decoruri florale și aranjamente inedite, pline de farmec și de culori ce pot fi admirate în centrul orașului la Piața Civică.

Obiceiuri de iarnă

Festivalul „Datini și Obiceiuri de Iarnă” a fost „inaugurat” pe 28 decembrie 1980. Este un festival ce are loc în perioada dintre Crăciun și Bobotează, participanții la acest festival provin din aproximativ 30 sate din tot județul Vaslui. La acest eveniment se desfășoare o serie de obiceiuri, fiecare sat trimite un anumit număr de participanți de a ne încânta cu diferite spectacole de dans, costume populare, jocuri cu măști și colinde.

Jocuri cu măști: capre, urși, babe, moșnegi, urători etc.

La festival se remarcă prezența grupurilor de bărbați, cu așa zise colindele „laice” de la Berezeni, Pogonești și Ivești, care aparțin categoriei „Colindatului în ceată bărbătească”, specific României și Republicii Moldova, inclus în anul 2013 în patrimoniul imaterial UNESCO.

La final toți participă la o mini paradă în oraș.

Concluzii

Consider că alegerea acestei teme se datorează unor studii aprofundate asupra evenimentelor istorice petrecute în acest areal și respectul pe care îl port asupra oamenilor care au știut dintotdeauna să fie în tandem cu natura și cu tot ceea ce oferă ea.

Lucrarea vrea a fi și un semnal de alarmă pentru cei ce dețin posibilitatea promovării și îmbunătățirii imaginii județului Vaslui prin restaurarea clădirilor și monumentelor istorice cu un real potențial turistic.

Chintesența existentei acestei așezări milenare se datorează în primul rând frumuseții oamenilor care au pus în practică întotdeauna marile valori ale existenței umane.

Lucrarea de față a izvorât din dorința de a prezenta acest frumos și interesant „colț de rai”. Această lucrare dorește să oglindească prin cuvânt imagini fotografice și cartografice evoluția în timp a orașului Vaslui. Pe parcursul întregii lucrări am urmărit prezentarea selectivă și corelativă a caracteristicilor reliefului, climei, rețelei hidrografice, solurilor.

Bibliografie

Site-uri:

– https://sbirnulaura.weebly.com/despre-oras.html#

– https://www.biserici.org/index.php

– https://www.vaslui.insse.ro

– https://www.meteoblue.com

– http://www.cjvs.eu

– http://www.bjvaslui.ro

– https://bestofromania.eu

– https://www.ziaruldevaslui.ro

– http://www.zooland.ro

Cărți:

– Gheorghe Vlăsceanu, Ioan Ianoș (1998), Orașele României – mică enciclopedie, Casa Editorială ODEON București

– Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Enciclopedică București, 2000