. Posibilitati DE Valorificare A Potentialului Turistic AL Republicii Moldova

Turism

. Posibilitati DE Valorificare A Potentialului Turistic AL Republicii Moldova

Byadmin ianuarie 1, 2024

C U P R I N S

Introducere………………………………………………………………………………………………………………….4

Capitolul 1 Prezentarea generală a Republicii Moldova………………………………………..6

1.1 Date istorice și politice……………………………………………………………………………..7

1.2 Indicatori macroeconomici………………………………………………………………………….8

1.3 Pricipalele ramuri economice……………………………………………………………………..12

1.4 Populația……………………………………………………………………………………13

1.5 Chișinău-capitala Republicii Moldova…………………………………………………………….14

Capitolul 2 Oferta turistică a Republicii Moldova…………………………………………….17

2.1 Potențialul turistic………………………………………………………………………………17

2.1.1 Potențialul turistic natural…………………………………………………………….18

2.1.1.1 Relief și geologie…………………………………………………………………20

2.1.1.2 Clima………………………………………………………………………….22

2.1.1.3 Resurse hidrografice………………………………………………………………..23

2.1.1.4 Resurse vegetale……………………………………………………………………24

2.1.1.5 Resurse faunistice………………………………………………………………….26

2.1.1.6 Natura ocrotită…………………………………………………..……………..27

2.1.2 Potențialul turistic antropic………………………………………………..…………32

2.1.2.1 Situri și vestigii arheologice………………………………………………………….32

2.1.2.2 Monumente religioase………………………………………………………..33

2.1.2.3 Muzee și case memoriale…………………………………………………………34

2.1.2.4 Arhitectura și artizanat popular…………………………………………………….35

2.1.2.5 Bucătărie și băuturi………………………………………………………………..36

2.2 Baza tehnico-materială…………………………………………………………………………………………….38

2.2.1 Evoluția unităților cu activitate hotelieră……………………………………………………………41

2.3 Infrastructura………………………………………………………………………………………………………….45

2.4 Zonarea turistică……………………………………………………………………………………47

2.4.1 Calculul indicelui de atractivitate……………………………………………………………………..50

Capitolul 3 Cererea turistică a Republicii Moldova………………………………………………54

3.1 Analiza formelor de turism…………………………………………………………………………55

3.2 Evoluția sosirilor după scopul vizitelor…………………………………………………………58

3.3 Activitatea turistică organizată de agențiile de turism………………………………………….61

3.4 Indicatori ai circulației turistice calculați………………………………………………………..66

3.5 Destinațiile preferate ale vizitatorilor moldoveni………………………………………………70

Capitolul 4 Politica turistcă a statului și amenajarea turistică în Republica Moldova ca factori de dezvoltare turistică…………………………………………………………………….73

4.1 Direcții de coordonare și reglementare a activității turistice…………………………………..73

4.2 Agenția Națională de Turism……………………………………………………………………77

4.3 Gestionarea activității turistice prin prisma protecției mediului înconjurător………………….79

4.4 Elaborarea planului de amenajare turistică teritorială……………………………………..81

4.5 Studiu de caz: S.A. “Moldova – Tur” – un model turistic în Republica Moldova……………85

Concluzii……………………………………………………………………………………………………………………88

Anexe…………………………………………………………………………………………..91

Bibliografie………………………………………………………………………………………..107

BIBLIOGRAFIE:

– Legea privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, 29 mai 1996;

– Legea Turismului Republicii Moldova nr.798-XIV din 11 februarie 2000;

– Rapoarte ale Băncii Mondiale ;

– Rodica Minciu, “Economia turismului”, Editura Uranus, București 2001;

– Rodica Minciu, “Amenajarea turistică a teritoriului”, Editura Sylvi, București 1995;

– G.Stănciulescu, N.Lupu, G.Țigu, E.Țițan, F.Stăncioiu, “Lexicon de termeni turistici;

– O.Snak, P.Baron, N. Neacșu, “Economia turismului”, Editura Economică, București;

– V.Glăvan, “Resurse turistice pe Terra”, Editura Economică, București 2000;

– V.Glăvan, Ion Istrat, V.Timotin, “Evaluarea potențialului turistic al Republicii Moldova și posibilități de valorificare “, ICT, București;

– E.Turcov, “Direcții de dezvoltare și promovare a turismului în Republica Moldova”, Editura ASEM, Chișinău 2002;

– A.Eșanu, “Valori și tradiții culturale în Moldova”, Editura Știința, Chișinău, 1993;

– Я. Тарас, „Памятники архитектуры Молдавии века XIV-начало XX века”, Изд. Тимпул, Кишинев, 1986

– www.privatizion.md/moldova;

– www.moldova.md;

– www.ambafrance.md;

– www.mapamond.portal.ro;

– www.met.dnt.md/report;

– www.eumoldova/org;

– www.vinmoldova.md;

– www.e-gov.moldova.md;

– www.chbemm.ngo.md;

– www.moldova.cc;

– www.virtualsources.com.

=== Capitolul 3 ===

Capitolul 3

CEREREA TURISTICĂ ÎN REPUBLICA MODOVA

Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activități remunerante la locul de destinație.

Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populației pentru serviciile turistice, care își găsește echivalent în oferta turistică în timp și spațiu.

Ca fenomen social-economic și culural, turismul depinde, în evoluția sa, de aproape toate domeniile de activitate ale societății. Circulația turistică internațională se integrează în structura circuitului economic mondial al comerțului cu servicii internaționale, care mai este denumit și “comerț invizibil”. Serviciul turistic este valorificat prin potențialul turistic, pe terioriul țării ofertante, unde are loc consumul.

Acesta generează venituri în valută egale cu valoarea prestațiilor turistice vândute. Volumul fizic al circulației turistice internaționale este valorificat prin înregistrările de la frontiera țărilor respective, sub forma “sosiri” și “plecări” de turiști. Aceste informații statistice sunt completate prin înregistrările hoteliere ale numărului de “înnoptări” generate de către turiștii străini. Acest indicator arată calitatea ofertei turistice, fiind o baza pentru calcularea duratei medii a sejurului. Principalii indicatori ai circulației turistice sunt: numărul de turiști, numărul de zile turist și gradul de ocupare sau coeficientul de utilizare a capacității de cazare.

Situația actuală a turismului din Republica Moldova se datoreaza neglijării activității din sfera serviciilor și absenței unei politici argumentate în poblemele creării infrastructurilor turistice. O problemă importantă rămâne utilizarea insuficientă a capacității existente.Nivelul calitativ al capacității de cazare și venitul obținut din activitatea turistică plasează Republica Moldova printre țările cu un turism nedezvoltat.

În perioada 1996 – 2001, evoluția circulației turistice în Republica Moldova manifestă o tendință relativ constantă de scădere, ca rezultat al efectelor negative din sfera economico-socială a țării.O ușoră creștere se observă în anul 2001 (fig. 3.1)

Astfel, numărul total al vizitatorilor s-a redus de la 120,5 mii persoane în anul 1996 până la 78,1 mii persoane în anul 2001.

Fig. 3.1 Numărul total al vizitatorilor, în perioada 1996-2001

3.1 Analiza formelor de turism

Evolutia circulației turistice pe forme de turism reflectă aceeași tendință, descendentă până în 2000. De remarcat că, în perioada 1997-2000, în structura turismului internațional, atât sosirile, cât și plecările de turiști sunt în descreștere.Începând cu anul 2001, se poate observa o redresare a acestor indicatori. Numărul sosirilor vizitatorilor străini în republică a crescut în 2002 față de 2001 cu 35%, dintre care ritmul de creștere a numărul de sosiri a vizitatorilor străini din țările CSI este mai mare față de cel al vizitatorilor din alte țări din lume.

Tabel 3.1 Numărul de plecări și sosiri și proviniența lor

Sursa: Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova

Fig.3.2 Evoluția ciculației turistice în cadrul turismului internațional al Republicii Moldova,în perioada 1997-2002

După cum reiese din figura 3.2, în cadrul turismului internațional, Republica Moldova se menifestă ca o țară importatoare de turism (emițătoare), cu o pondere mai mare a turismului internațional emitent, în comparație cu turismul internațional receptor. Printre cauzele acestui fenomen se numără: condițiile de viață proaste ceea ce determină plecarea cetățenilor moldoveni peste hotare, lipsa promovării țării ca destinație turistică, activitate turistică încă slab organizată. Efectuarea licențierii, brevetării (vezi Anexa 4-modalitatea de acordare a brevetului și model), introducerea voucherului turistic (Anexa 5) de către organul de resort a pus baza dezvoltării unui turism mai calitativ. Paralel cu turismul emițător, firmele turistice din Moldova încep să pună accent și pe dezvoltarea turismului receptor.

Evenimentele culturale și turistice, care se desfăsoară anual în republică, contribuie la motivarea turiștilor străini pentru a ne vizita țara.Turismul de afaceri, turismul viti-vinicol, turismul rural, turismul cultural, turismul sportiv sunt genurile principale de turism care pot contribui la dezvoltarea turismului receptor.

Tabel 3.2 Evoluția numărului de turiști interni

Sursa: Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova

În totalul activităților de turism, o parte modestă îi revine turismului intern: de la 13,6% în 1996, până la 34,1% în 2001, cu toate că în perioada analizată (1996-2001) există o creștere a numărului de turiști interni cu aproape 63%.

Fig. 3.3 Evoluția numărului de vizitatori înregistrați în Republica Moldova, inclusiv în turismul intern, în perioada 1996-2001

De remarcat, totuși, că creșterea numărului de vizitatori interni s-a produs pe fundalul descreșterii numărului total de vizitatori, de la 120,5 mii în 1996 la 78,1 mii în 2001.

3.2 Evoluția sosirilor după scopul vizitelor

Analizând evoluția sosirilor vizitatorilor străini în Republica Moldova, după scopul vizitelor , putem constata o pondere mai mare a persoanelor, care viziteaza Moldova în scopuri de afaceri și din motive profesionale de 75,3% în 1995, la 55% în 2003 (Fig. 3.6)

În ultimii ani, tendința sosirilor de afaceri este relativ constantă, cu o descreștere de 2% pentru 2003, în comparație cu 2002, iar sosirile cu scop de vacanță și recreere au înregistrat o creștere de la 14,8% la 42% între 1995-2003. În 2001-2002 din total sosiri circa 57,2% reprezintă sosirile vizitatorilor străini în scopuri de afaceri și profesionale și 39,7% – în scopuri de odihnă, recreere și agrement.

Tabel 3.6 Structura sosirilor după scopul vizitelor

Sursa: Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova

Fig. 3.6 Structura sosirilor vizitatorilor străini în republica Moldova după scopul vizitelor în perioada 1995-2003(fără 2001)

Amplasamentul geografic favorabil (la sud-vest de Comunitatea Statelor Independente (CSI)), ospitalitatea tradițională, vinurile foarte bune și prețurile relativ mici sunt niște premise bune pentru desfășurarea dinamică a turismului de afaceri. Sala principală din Chișinău – Palatul Republicii și alte săli de conferințe ale hotelurilor sunt dotate cu echipament modern, care admite organizarea întâlnirilor și conferințelor la nivelul standardelor mondiale.

Evoluția sosirilor, pentru anii 2001 și 2002 este prezentată în tabelul 3.7

Tabel 3.7 Evoluția sosirilor vizitatorilor străini în Republica Moldova după scopul vizitelor

Sursa: Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova

Din tabel, se poate concluziona că, timp de doi ani, sosirile în scop de afaceri și profesionale au crescut cu 4,8%. Este o valoare mică, dar asta însemnă că în republică există un potențial pentru dezvoltarea acestei forme de turism și că primele interese atât din partea turiștilor, cât și din partea organizatorilor se conturează. Specialiștii consideră că „în Republica Moldova au cele mai reale sanse de reusită, în primul rând, turismul de afaceri, care este considerat cel mai costisitor și profitabil, apoi cel rural și ecologic. Cel din urmă poate include și turismul viti-vinicol. Dintre formele de turism intern, bani aduce turismul de week-end, cultural și excursiile pe teritoriul Moldovei”.

3.3 Activitatea turistică organizată de agențiile de turism

Tabel 3.8 Activitatea turistică organizată de agențiile de turism

Sursa: Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova

Din totalul acțiunilor turistice interne din anul 2003, 62,7% revin turiștilor și excursioniștilor care au participat la acțiunile turistice organizate de unitățile din componența Holdingului „Moldsindbalneotur”.

Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova care au beneficiat de serviciile agențiilor de turism titulari de licențe de turism și a unităților de cazare care le aparțin a fost de circa 23,6 mii sau cu 17% mai mult față de anul 2002. Una dintre cauze ar putea fi măsurile intersprinse de către stat în vederea dezvoltării turismului. De exemplu în anul 2003 au fost elaborate de către Departamentul Dezvoltării Turismului, în comun acord cu Proiectul PNUD Moldova, Strategia Dezvoltării Durabile a Turismului. O altă activitate a Departamentului a fost elaborarea a 2 proiecte de legi: Legea dezvoltării turismului social și Legea turismului rural.

În 2003, numărul vizitatorilor din țările C.S.I. a fost în descreștere față de 2002 (cu 4%) pe fundalul creșterii numărului total de turiști străini, ceea ce înseamnă că măsurile interprinse au au dat rezultat. Referitor la promovarea imaginii turistice, în anul 2003 pentru prima dată ANAT a organizat participarea Moldovei la Expoziția Internațională de Turism care a avut loc în Germania, or. Berlin. La această expoziție s-a observat un interes deosebit al turiștilor străini față de Moldova.

Fig. 3.7 Structura sosirilor pe principalele țări de reședință

Numărul de plecări în străinătate ale vizitatorilor moldoveni care au beneficiat de serviciile agenților economici titulari de licențe de turism în anul 2003 s-a cifrat la peste 67,3 mii, cu 30,5% mai mult decît în anul 2002.

Fig. 3.8 Structura plecărilor pe principalele țări de destinație

Țările de proviniență ale vizitatorilor străini este redată mai detaliat în tabelul 3.9

Tabel 3.9 Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova, pe unele țări (persoane)

Sursa: Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova

Din tabel putem observa că în perioada 1996-2001 numărul turiștilor din unele țări a rămas constant (Grecia, Italia), din țările Belarus, Bulgaria (cam cu 50%), Germania, Rusia a scăzut, iar din Franța, Polonia, SUA și Turcia a crescut.

Numărul de plecări în străinătate ale vizitatorilor moldoveni care au beneficiat de serviciile agențiilor de turism în anul 2002 s-a cifrat la circa 52 mii, cu 70,4% mai mult decât în anul 2001, ceea ce înseamnă că turiștii moldoveni preferă turismul organizat.

Proporția turiștilor străini cazați este de peste 23%, în 2003 (tabelul 3.10). Bineînțeles cei mai mulți dintre ei preferă să fie cazați în hoteluri și hoteluri de tip apartament, aceasta demonstrând indirect ca forma de turism preferată de turiștii străini în Republica Moldova este turismul de afaceri. Foarte putini străini au venit în republică în scopuri de odihnă și recreere, înregistrând o pondere foarte mică (0,3 – 2%).

În 2003, în structurile de cazare turistică colective au fost înregistrate 1158,4 mii înnoptări ale rezidenților (88,7%) și 147,8 mii – ale nerezidenților (11,3%).

Durata medie a sejurului în anul 2003 a fost de 4,9 zile. Pe tipuri de structuri de cazare, în 2003, cea mai mare durată medie a sejurului, de 11,8 zile, a fost înregistrată pentru structurile de întremare. Această situație este evidentă pentru, că vacanța cu motivația de tratament este mai lungă în comparație cu celelalte motivații pentru vacanță sau afaceri. Din punct de vedere al perioadei din an, valoarea cea mai mare a duratei medii a sejurului se înregistrează în lunile iulie – septembrie.

Tabelul 3.10 Evoluția structurii turiștilor cazați în funcție de proveniența lor, pe tipuri de structuri de primire, în anul 2003 (%)

Sursa: Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova

3.4 Indicatori ai circulației turistice calculați

Cuantificarea circulației turistice se bazează pe diverse metode, cu grade diferite de complexitate și utilizează o gamă largă de indicatori.

Indicatorii cei mai reprezentativi și frecvent utilizați pentru exprimarea principalelor caracteristici ale circulației turistice sunt:

Numărul mediu de turiști care se exprimă prin raportul dintre suma turiștilor înregistrați intr-o perioadă dată ( ) și numărul zilelor din perioada respectivă (n) și arată intesitatea circulației turistice într-un anumit interval de timp (calendaristic sau sezon turistic).

Ntm=

Dinamica intensității circulației turistice, în Republica Moldova, între 1996-2001, este prezentată în tabelul 3.11.

Tabel 3.11 Intensitatea circulației turistice în Republica Moldova în perioada 1996-2001(pers/zi)

Fig.3.9 Intensitatea circulației turistice în Republica Moldova în perioada 1996-2001(pers/zi)

Calculele remarcă faptul că:

în cadrul turismului intern, se observă o creștere a intensității circulației turistice de la 45 persoane/zi, în anul 1996, până la 74 persoane/zi, în anul 2001, cu mici abateri în anii 1999 și 2000;

în structura turismului internațional receptor se manifestă tendința de descreștere, de la 90 persoane/zi în anul 1996, la 52 persoane/zi în anul 2001. Cea mai mică valoare a luat-o anul 2000, care a fost de 39 persoane/zi.

Durata medie a sejurului se determină prin raportarea numărului de zile/turist la numărul turiștilor și reflectă posibilitatea ofertei turistice de a reține turistul într-o anumită zonă, regiune sau țară.

În anul 2001, durata medie a sejurului vizitatorilor străini în Republica Moldova a constituit 4,4 zile, manifestând o ușoară creștere.

Tabel 3.12 Durata medie a sejurului pe forme de turism în perioada 1996-2001(zile)

Se observă tendința de creștere a duratei medii asejurului în cadrul turismului intern, de la 1,4 zile în 1996 la 7,9 zile în 2001, fapt ce relevă o motivație mai mare a populației locale pentru călătoriilor în țară. Una dintre explicațiile acestei preferințe poate fi că populația din lisă de venituri foarte mari, astfel încât sa-și permită o vacanță în străinătate, aleg practicarea unui turism mai ieftin, în interiorul republicii.

Agenția DECA-press notează că durata medie de ședere în Republica Moldova a turiștilor din țările Uniunii Europene (UE) a crescut în anul 2003 de la 3-5 zile până la 6-8 zile.

Încasările provenite din turism ne permite să urmărim aportul turismului în economia Moldovei. În țările industrializate, (Austria, Franța, Germania, Belgia ș.a) cu o economie puternic dezvoltată și echilibrat structurată, turismul reprezintă un capitol important al exporturilor*. Aceasta reflectă, pe de o parte, nivelul de dezvoltare și structura economiei acestor țări, iar, pe de altă parte, importanța acordată turismului internațional și politica promovata de acestea.

Tabelul 3.13 Încasările provenite din turism în perioada 1996-2001 (mii lei)

Sursa: Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova

Fig. 3.11 Evoluția încasărilor provenite din turism în perioada 1996-2001 (mii lei)

Analizând evoluția încasărilor turistice în Republica Moldova, în perioada 1996-2001, se poate observa o tendință de creștere, caracteristică anilor 1999, 2000 și 2001, când volumul total a atins cifra de peste 45 milioane lei. Creșterea din 2001 (cu 79,5%) reprezintă o valoarea mare, neînregistrată până la acea perioadă.

Tendința de creștere se manifestă și în următorii ani. Dacă în anul 2001 această cifră era de peste 45 mln. lei, în anul 2002 această cifră a ajuns la 68 mln. lei, iar pentru primele 6 luni ale anului 2003 încasările totale provenite în urma activităților în domeniul turismului s-au cifrat la 52 mln. lei. Beneficiul din realizări a constituit circa 6 mln. lei.

În medie fiecare turist cheltuiește în timpul aflării sale în Republica Moldova circa 70 USD. Marirea fluxului de turiști conditionează creșterea alocărilor la buget. De notat că din totalul de venituri obținute în urma prestării serviciilor în domeniul turismului, 30% sunt vărsate în buget.

Structura încasărilor turistice, în funcție de formele de turism, poate fi analizată din datele tabelului următor:

Tabelul 3.14 Evoluția structurală a încasărilor turistice în Republica Moldova în funcție de formele de turism în perioada 1995-2001 (%)

Sursa: Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova

Datele din tabel reflectă o creștere considerabilă a volumului de încasări în cadrul turismului intern, de la 2,9% în 1996 la 28,3% în 2001.Pentru celălalte două forme de turism se înregistrează o tendință de descreștere.

De remarcat că, înregistrarea și evaluarea indicatorilor statistici se efectuează de către Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova. Selectarea datelor se face pe baza rapoartelor prezentate de către agenții economici care functionează în domeniul turismului din Republica Moldova.Astfel, este evaluat numai turismul organizat.

Practica a pus în evidență o serie de posibilități de înregistrare a indicatorilor turistici:

Numărul înnoptărilor se referă la numărul de nopți petrecute de turiști în unitățile de cazare;

Metoda de înregistrare a turiștilor la frontieră (Anexa 6) prezintă avantajul ca numărul turiștilor, care trec frontiera pe jos sau cu un mijloc de transport, poate fi stabilit cu o siguranță aproape absolută. Această metodă ar genera dificultăți pentru țările Uniunii Europene, unde circulația persoanelor este liberalizată;

Metoda sondajelor este bazată pe tehnica de eșantionare și pe metode probabilistice de preluarea a datelor;

Metoda înregistrărilor bancare este bazată pe datele furnizate de băncile comerciale privind încasările în valută din operațiile de schimb, legate de activitatea turistică. Aceasta metodă nu oferă date exacte;

Metoda balanței de plăți reflectă veniturile și cheltuielele provenite din activitatea turistică.

Aplicarea acestor metode de măsurare turistică ne poate oferi informații statistice care pot caracteriza amploarea fluxului turistic la nivel de țară.

3.5 Destinațiile preferate ale vizitatorilor moldoveni

În tabelul 3.15 sunt redate destinațiile preferate de vizitatorii moldoveni în perioada 1996-2001. Per ansamblu, numărul vizitatorilor a scăzut în această perioadă cu aproximativ 46%.După cum urmează, cea mai vizitată țară rămâne România, cu 24,6% în 2001, cu toate că se înregistrează o tendință de involuție a numărului de vizitatori foarte accentuată (de la 55 900 în 1996 la 7 975 în 2001). Preferința pentru această țară se explică prin distanța scurtă între aceste două țări vecine și prin similitidinele culturale (aceeași limbă, aceeași cultură). Era de așteptat că următoare țară în top să fie Ucraina, un alt vecin. Atât în Romania, cât și în Ucraina majoritatea vizitatorilor au ca motivație turistică turismul de litoral. În ultimul timp, turiștii moldoveni se reorientează spre plaja din Ucraina, motivul principal fiind prețuri și tarife mai mici.

Tabel 3.15 Numărul de plecări ale vizitatorilor din Republica Moldova în străinătate, pe unele țări (persoane)

Sursa: Departamentul Analize Statistice și Sociologice al Republicii Moldova

În Republica Moldova indicatorii activității turistice atestă o creștere vizibilă în ultimii ani. În anul 2001 numărul turiștilor deserviți de agențiile de turism a constituit 81,6 mii persoane, iar în 2002 această cifră a ajuns la 116 mii persoane. De asemenea, au sporit și încasările din activitatea de turism. Dacă în anul 2000 această cifră era de 45 mln. lei, în anul 2001 această cifră a ajuns la 68 mln. lei.

=== Capitolul 4 ===

Capitolul 4

POLITICA TURISTICĂ A STATULUI ȘI AMENAJAREA TURISTICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA CA FACTORI DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

Nivelul și forma optimă a dezvoltării turismului în țară poate fi puternic influențată de rolul pe care îl are statul, în funcție de:

importanța acordată turismului în dezvoltarea economică;

nivelul actual al dezvoltării activității turistice.

În condițiile actuale de dezvoltare economică din Republica Moldova, intervenția statului în turism este necesară, având în vedere că turismul poate reprezenta o sursă potențială de venit și o promovare pe plan internațional a țării, creând o imagine atrăgătoare a țării.

O latură importantă a strategiei de dezvoltare turistică în republică este planificarea integrată, de ansamblu a sectorului turistic.

4.1 Direcții de coordonare și reglementare a activității turistice

Mai ales în perioada de tranziție, una dintre problemele importante se referă la rolul statului în susținerea activității turistice. În perioada 1992 – 2000, contribuția statului a fost mai de grabă una pasiva sau chiar inexistentă, ca rezultat conturându-se diminuări generale sub toate aspectele activității de turism. Contribuția activă a statului privind dezvoltarea industriei turistice în Republica Moldova poate genera o evoluție pozitivă, eficientă și de perspectivă a sectorului turistic. Prin intermediul unei legislații adecvate, autoritatea publica națională poate contribui la protejarea patrimoniului turistic, la finanțarea unor proiecte de amenajare turistică, la crearea infrastructurii generale.

Un sprijin important poate acorda statul turismului printr-o politică de atragere a investitorilor străini. Sau, printr-o strategie bine argumentată de transporturi, ar putea să ofere agenților economici angajați în turism diferite facilități de transport.

În multe state cu turism dezvoltat, autoritățile publice exercită un control asupra tuturor agenților economici din turism, stabilind reguli clare de funcționare și de autorizare. Unul dintre obiectivele urmărite este protecția consumatorului, în condițiile în care produsul turistic nu poate fi testat înainte de a fi consumat, iar cumpărarea lui are loc la sute și chiar mii de kilometri distanță de însușirea lui efectivă. Or, în Republica Moldova acest control, în unele cazuri, este exagerat de elaborat (în special controlul financiar, al rezultatelor economice) ceea ce constituie un inhibitor destul de puternic pentru mulți agenți turistici.

Având în vedere rolul turismului în structura balanței de plăți, fiecare țară este interesată de obținerea unor venituri cât mai mari de pe urma activității turistice. Însă, de multe ori, în calea fluxurilor turistice apar bariere atât de ordin cantitativ, cât și calitativ. Câteva dintre bariere sunt:

rețeaua generală de infrastructură subdezvoltată;

instabilitate politică și economică;

standarde imperfecte în ceea ce privește criteriile de calitate ale serviciilor prestate;

condiții sanitare și de sănătate nefavorabile;

mediu ambiant degradat.

Toate acestea pot fi reduse sau eliminate cu timpul, bineînțeles printr-o politică susținută a statului privind înlăturarea subdezvoltării economice și sociale. La baza planificării strategiei de dezvoltare turistică va trebui să stea următoarele criterii:

coordonarea activității turistice cu amenajările infrastructurii generale și turistice existente;

determinarea și evaluarea dimensiunii de dezvoltare a structurilor și echipamentelor turistice dintr-o zonă;

echilibrarea ofertei turistice cu cererea turistică, contribuind la sporirea cererii, prin acțiuni de diversificare a ofertei.

Politica turistică trebuie să fie o componentă importantă a politicii economice a țării.

Agenții politicii turistice au ca principală funcție promovarea dezvoltării turistice atât la nivel național, cât și internațional. Statul, la rândul său, îndeplinește o serie de obligațiuni, având câteva funcții esențiale, conformate cu prevederile OMT, și anume: de coordonare a activității turistice, de legiferare și reglementare, de planificare și de finanțare a sectorului turistic. Pentru a exercita efectiv aceste atribuții, administrația națională a turismului trebuie să dispună de competențe proprii, de resurse umane cât și de resurse financiare. Dacă aceste resurse sunt insuficiente, atunci atribuția autorității publice se reduce numai la exprimarea opiniei privind necesitatea dezvoltării turistice, fără a avea capacități de organizare și decizie. Rolul statului și politica turistică a republicii sunt reflectate de Legea Turismului Republicii Moldova din februarie 2000, unde, în Capitolul II, articolul 4 „Politica statului în domeniul turismului” sunt concretizate toate atribuțiile autorităților publice privind activitatea turistică.

Adoptarea Legii Turismului nr.798-XIV din 11.02.2000 poate fi considerată ca un prim pas în promovarea politicii statului pentru dezvoltarea turismului în Republica Moldova. Prin această lege se acordă o mare importanță în organizarea și gestionarea activității turistice statului. Statul sprijină turismul ca domeniu prioritar al economie naționale, iar printr-o politică fiscală și vamală favorabilă creează condiții adecvate agenților economici din turism. Astfel, sunt determinate atribuțiile Parlamentului, care, prin crearea bazei juridice în turism, trebuie sa contribuie la asigurarea unor condiții economice favorabile. Atribuțiile Guvernului, în domeniul turismului, sunt reflectate prin funcții de promovare turistică a Republicii Moldova, de utilizare rațională a resurselor turistice și de realizare a măsurilor de protecție a mediului înconjurător, de asigurare a protecției turiștilor, de susținere a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii turistice, de colaborare internațională în domeniul turismului.

Legea determină promovarea politicii statului în turism prin intermediul Agenției Naționale de Turism – organ central de specialitate al administrației publice. În art.5 sunt stipulate atribuțiile Agenției Naționale de Turism. Tot în acest articol legea abordează necesitatea instituirii Consiliului Consultativ al Turismului – ca organ de consultanță.

Legea stipulează și activitatea turistică în teritoriu (art.6), unde un rol deosebit revine administrațiilor publice locale în problemele amenajării turistice, protecției mediului înconjurător. Statul încurajează libera inițiativă în turism prin promovarea unui regim favorabil fiscal și, îndeosebi, în stimularea și atragerea turiștilor străini în Republica Moldova (art.8).

Legea creează condiții favorabile pentru investitori, prin acordarea unui termen de concesionare a terenurilor din sectorul public și privat de până la 50 ani.

Un element important în strategia de dezvoltare a activității turistice este modalitatea de constituire și reglementare a mijloacelor financiare necesare pentru realizarea programelor de dezvoltare turistică. Un rol deosebit în acest sens îl are Fondul Special pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului (FSPDT). Important este că gestionarea FSPDT se face de către Agenția Naționala de Turism (ANT). Art.10 determină atribuțiile și direcțiile prioritare care vor fi finanțate din mijloacele fondului. Din FSPDT vor fi finanțate cu prioritate:

programele și activitățile de creare și dezvoltare a produselor turistice;

activitățile de promovare și informare turistică, inclusiv în străinătate;

investigațiile pieței turistice;

programe de protecție și conservare a mediului înconjurător și a obiectivelor cultural-istorice;

activitățile pentru instruire și formare profesională a cadrelor pentru turism.

Anual Agenția Naționala de Turism prezintă Guvernului raportul privind utilizarea surselor din Fond.

Capitolul IV al legii reglementează procesul de organizare și prestare a serviciilor turistice, prezentând un mecanism flexibil de licențiere în turism (art. 11, 12, 13), de brevetare (art.14) și clasificare a structurilor turistice (art.15). În scopul reglementării și evidenței circulației turistice sunt specificate două articole privind organizarea evidenței la frontiere și documentarea prin vaucher (art.18, 19).

Un capitol separat (IX) este consacrat relațiilor internaționale în turism, unde, în art.28(1), se menționează că activitatea internațională a Republicii Moldova în domeniul turismului se bazează pe principiile și normale elaborate de OMT. Pentru armonizarea legislației republicii în domeniul turismului cu prevederile Organizației Mondiale a Turismului devine necesară elaborarea și aprobarea unor documente normative (Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Turism, Regulamentul privind efectuarea evidenței circulației turistice pe teritoriul Republicii Moldova, Regulamentul privind promovarea și dezvoltarea turismului rural, Reglementări și norme privind dezvoltarea turismului viticol și balnear etc.).

4.2 Agenția Națională de Turism

Este evident că dezvoltarea turismului în Republica Moldova necesită o organizare, planificare și dirijare la nivel de stat. Aceste funcții trebuie să fie realizate de o structură organizatorică de stat. În acest scop, Legea Turismului, art.5, a prevăzut crearea Agenției Naționale de Turism. Funcțiile de bază ale Agenției Naționale de Turism:

elaborarea strategiei naționale de dezvoltare a turismului;

elaborarea și promovarea actelor normative ce țin de domeniul activităților de turism;

reprezentarea interesului statului în problemele turismului prin intermediul diferitelor organisme internaționale;

armonizarea documentelor normative din domeniul turismului cu prevederile OMT și reglementările existente în UE;

coordonarea programelor de asistență tehnică acordate de UE și de OMT;

organizarea activității de promovare turistică a Republicii Moldova prin activități specifice de promovare;

organizarea diferitelor simpozioane și congrese în problemele turismului;

orientarea activității de cercetare în turism;

organizarea evidenței și atestării patrimoniului turistic;

constituirea și gestionarea Fondului Special pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului;

avizarea documentelor de urbanism privind zonele turistice și documentațiile privind construcțiile în domeniul turismului;

instituirea Registrului Turismului prin gestionarea bazei de date și a sistemului informațional din domeniul turismului;

inițierea și propunerea către guvern a unor proiecte de documente normative privind accelerarea procesului de privatizare în turism;

acordarea de consultanții de specialitate și coordonarea metodologică privind privatizarea în turism;

asigurarea controlului calității serviciilor și autorizării agenților economici din turism;

organizarea pregătirii și perfecționării cadrelor pentru turism;

organizarea și supravegherea activității editoriale, promoționale și de publicitate în domeniul turismului.

În țările cu tradiții în domeniul turismului, funcționarea instituțiilor turistice naționale are drept scop organizarea activității și asigurarea dezvoltării sectorului turistic. Aceste structuri coordonează activitatea de promovare a turismului național și reglementează programele de amenajare turistică regională. În cadrul unui stat cu o structură unitară, aceste organisme aparțin Ministerului Turismului sau unui departament, autoritate sau agenție de pe lângă guvern sau în cadrul unui minister.

Pentru ca activitatea Agenției Naționale de Turism din Republica Moldova să poate avea o eficiență rapidă, s-a propus ca această structură să fie formată pe lângă Guvern. Structura organizatorică a Agenției Naționale de Turism este prezentată în fig. 4.1.

Directorul ANT conduce întreaga activitate a acesteia și o reprezintă în raporturile cu ministerele și cu alte autorități ale administrației publice, cu organizații din țară și străinătate.

În subordinea și coordonarea ANT funcționează:

Direcția Generală de Autorizare și Control în Turism – singura instituție publică abilitată să desfășoare activități de autorizare în domeniul turismului;

Direcția Generală de Strategie, Promovare și Relații Internaționale – singura instituție publică abilitată să desfășoare activități de promovare turistică a Republicii Moldova, atât pe piața internă, cât și pe piețele externe;

Direcția Economică. Are ca atribuții: valorificarea și atestarea patrimoniului turistic național, efectuarea studiilor de fezabilitate a proiectelor de amenajare turistică și valorificarea economica a Agenției Naționale de Turism.

Dezvoltarea turismului în Republica Moldova poate fi realizată numai pe principii de colaborare și coordonare. Realizarea practică a diferitelor programe de dezvoltare și promovare turistică în Moldova va fi posibilă numai atunci, când vor fi consultați toți actorii filierei turistice. Dezvoltarea turismului va promova o creștere economică și va contribui la crearea de noi locuri de munca, pentru ca conform datelor OMT, deservirea complexă a unui turist echivalează cu crearea a 9 locuri de muncă, costul cărora este de 20 de ori mai mic decât în industrie.

Fig. 4.1 Structura organizatorică a Agenției Naționale de Turism

4.3 Gestionarea activității turistice prin prisma protecției mediului înconjurător

Efectele negative pe care le poate provoca turismul asupra mediului se manifestă prin degradarea acestuia, prin urbanizarea peisajului, prin construirea infrastructurii și prin poluarea apelor, râurilor și plajelor. Deoarece potențialul turistic reprezintă o parte integrantă a mediului înconjurător, de calitatea acestuia depinde și calitatea prestațiilor turistice. Iată de ce ocrotirea naturii și conservarea mediului devin pentru turism o necesitate.

Datorită măsurilor realizate de Ministerul Mediului și grație cadrului juridic din domeniul protecției mediului, turismul în Republica Moldova poate avea asigurate condiții corespunzătoare pentru dezvoltare. Dar trebuie să se evalueze permanent starea mediului înconjurător și să se întreprindă măsuri de reducere a efectelor negative, provocate de o serie de factori de degradare a mediului. Printre aceștia pot fi diferențiați:

Factori care rezultă din activitatea economică și anume în urma activităților industriale, agricole și de transport. Ei afectează atât mediul, cât și cadrul general de desfășurare a activității turistice.

Factorii care au efecte mai pronunțate în Republica Moldova sunt:

Poluarea aerului. Din 1969, în Moldova funcționează serviciul „Hidrometeo” care supraveghează sistematic calitatea aerului în centrele industriale Chișinău, Bălți, Tighina, Tiraspol. În general, calitatea aerului în orașe corespunde normelor sanitare, cu unele depășiri în orele de vârf și în zilele cu condiții meteorologice nefavorabile. De fapt, criza economică a dus la micșorarea degajării în atmosferă a substanțelor poluante ca rezultat al încetării activității multor întreprinderi industriale.

Poluarea apei are, de asemenea, consecințe negative pentru turism. Calitatea apei râurilor Nistru și Prut, cât și a lacurilor, în general, este satisfăcătoare, deși în ultimele două decenii în apa Nistrului a crescut concentrația elementelor biogene.

Degradarea solului și implicit al peisajului, una dintre cele mai valoroase resurse ale potențialului turistic, se datorează pășunatului intens și necontrolat.

Poluarea sonora, un alt factor de risc pentru sănătatea oamenilor. Apariția zgomotelor în locurile turistice poate crea condiții dezagreabile.

Un factor poluant pentru potențialul turistic sunt deșeurile. Republica Moldova nu dispune de nici un poligon pentru înhumarea deșeurilor toxice, și nici nu sunt instalații pentru incinerarea deșeurilor menajere. Lângă multe localități rurale sunt acumulate deșeuri în locuri neautorizate, iar aceasta poate afecta direct și negativ posibilitatea valorificării unor localități în turism.

Factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism și agrement. Ei pot afecta mediul în mod diferit:

prin presiuni directe ale turiștilor asupra peisajului, florei și faunei sau asupra altor obiective turistice;

prin concepția greșită de amenajare și valorificare a unor zona, punte și obiective turistice.

La acest capitol, Republica Moldova are și un avantaj, pentru că, până în prezent nu s-au efectuat mari amenajări turistice, iar circulația turistică are proporții modeste.

Astfel, toate planurile și proiectele de amenajare turistică trebuie să se elaboreze ținând seama de aspectele protecției mediului înconjurător, care se conformează mai multor principii:

conservarea condițiilor de sănătate a oamenilor;

dezvoltarea durabilă, respectiv menținerea posibilităților și a condițiilor de viață pentru generațiile viitoare, cel puțin la nivelul celor existente pentru generația actuală;

evitarea poluării prin măsuri preventive, întrucât este mult mai ușor și mai costisitor să previi poluarea, decât să redresezi echilibrul ecologic;

conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice;

„cine poluează plătește” este un principiu care trebuie aplicat.

Trebuie menționat că, în Republica Moldova, este, deja, creată o bază legislativă adecvată privind asigurarea protecției mediului.

4.4 Elaborarea planului de amenajare turistică teritorială

Amenajarea turistică este un proces complex de punere în valoare a resurselor regionale, de creare sau îmbunătățire a condiției de viață, de atenuare a disparităților regionale printr-o organizare prospectivă a spațiului și prin reorientarea teritorială a echipamentelor și activităților.*

În prezent există două mari strategii de dezvoltare turistică. Prima strategie vizează valorificarea, în scopuri turistice, a unor zone nealterate sau mai puțin exploatate. Ea promovează conceptul de amenajare turistică a teritoriului. A doua strategie are în vedere ameliorarea condițiilor existente în stațiunile deja afirmate în circuitul turistic. Ea vizează, în context mai larg, protecția mediului ambiant. Amenajarea teritoriului are o importanță deosebită, deoarece teritoriul, privit ca resursă pentru turism, trebuie luat în considerație atunci când se proiectează dezvoltarea unei zone geografice.

Complexitatea amenajării unei zone turistice impune participarea unor echipe de specialiști cu profiluri diferite (arhitecți, urbaniști, economiști, geografi, specialiști în protecția mediului etc.). Realizarea proiectelor se efectuează în mod diferit, în funcție de particularitățile zonei turistice și ale obiectivelor turistice. După elaborarea planului general de amenajare, teritoriul respectiv este supus unei analize concrete și detaliate privind aspectele: flora, fauna, hidrografia, vestigiile arheologice, monumente istorice, atracții culturale, condiții demografice, costul vieții, principalele activități productive, infrastructura, echipamentul turistic existent etc.

Realizarea proiectelor de amenajare turistică trebuie să fie efectuată în baza anumitor principii de proiectare în sistem:

noile construcții turistice trebuie să se integreze în condițiile naturale și istorice, cât și în activitatea productivă existentă;

serviciile principale trebuie să fie corelate cu cele secundare, care completează oferta turistică;

amenajarea trebuie să evite rigiditatea ofertei care, de regulă, îndepărtează fluxurile turistice;

amenajarea turistică se efectuează în baza principiului rețelelor interdependente, unde se integrează baza tehnico – materială, forța de muncă și consumatorii – turiști în structura socio – economică a zonei amenajate. Este necesară determinarea gradului de toleranță turistică a populației locale;

structura unei zone turistice se realizează prin delimitarea mai multor rețele strâns legate între ele. Orice defecțiune sau degradare a uneia dintre componentele rețelei turistice antrenează efecte negative asupra calității serviciilor, iar în cele din urmă, asupra imaginii turistice a țării.

Eficiența activității turistice poate fi apreciată prin unii indicatori de rentabilitate (raportul cost/beneficiu), dar și prin efecte economice indirecte. Strategia de amenajare trebuie sa determine valoarea unei zone turistice. Definitivarea strategiei nu poate face abstracție de următorii factori:

distanțele de la care vor veni turiștii și costurile transportului;

veniturile diferitelor categorii de turiști;

numărul populației din cele mai apropiate bazine demografice ale cererii;

numărul total de vizitatori, pe care am putea conta;

structura pe vârstă a turiștilor;

prețurile și tarifele probabile folosite de prestatorii de servicii turistice;

calitatea serviciilor prestate;

eficiența acțiunilor de marketing întreprinse;

puterea concurenței;

stabilitatea politică;

condițiile social – economice din țară;

diversitatea serviciilor turistice și gradul lor de adaptabilitate la cererea turistică aflată în plină transformare;

motivațiile călătoriilor turistice;

imaginea turistică a țării peste hotare.

În funcție de dimensiunile și răspândirea în teritoriu a resurselor localizările au fost grupate în univoce, plurivoce și echivoce. Vorbim de o localizare univocă când implantările sunt legate de existența unui singur element de atracție turistică, având o valoare deosebită (Orheiul Vechi). În consecință amenajările pot să fie simple, sumare sau mai complexe în funcție de puterea de atractivitate a obiectivului în cauză.

Amenajările plurivoce sunt legate de o localizare care de la început se integrează unui ansamblu mai mare, cum ar fi o arie geografică bogată în monumente de artă, ape minerale sau termale, litoral întins. În acest caz dotările sunt cu mult mai complexe luând forma unor centre turistice sau stațiuni (un exemplu ar fi litoralul românesc).

Amenajările echivoce sunt specifice zonelor turistice relativ omogene, cu o arie largă de întindere, fără a avea, însă, o anumită particularitate. Aici dotările sunt mai numeroase, putând fi localizate oriunde, deoarece nu se urmărește realizarea unei relații prea strânsă între resursele existente și echipamentele care alcătuiesc baza tehnico – materială (ariile de turism din preajma marilor aglomerări urbane).

La elaborarea planurilor de amenajare turistică, trebuie analizate și evaluate mai multe elemente. Este importantă integrarea turismului într-un plan general de dezvoltare și amenajare a unui teritoriu.

Supraîncărcarea demografică a unor teritorii reprezintă un factor poluant pentru mediul înconjurător. De aceasta, este importantă efectuarea unei analize prealabile a impactului eventual asupra mediului provocat de realizarea unui proiect turistic.

Tabelul 4.1 Model de evaluare a impactului turismului asupra mediului

4.5 Studiu de caz: S.A. “Moldova – Tur” – un model turistic în Republica Moldova

S.A. “Moldova – Tur” este fondată în conformitate cu legislația Republicii Moldova, acționarii ei fiind Guvernul Republicii Moldova (cu 83% din capitalul statutar), persoane juridice (6% din capitalul statutar) și persoane fizice – lucrătorii întreprinderii ( 11% din capitalul statutar). Ea a aparut în 1959 în calitate de filială a fostei societăți unionale “Inturist”, iar în 1995 este supusă privatizării.

Compania îndeplinește principalele funcții de conducere a turismului în republică, a desfășurat activități de licențiere a firmelor turistice, birourilor și agențiilor. Având o experiență mare în domeniul turismului și o bază tehnico-materială solidă, peste 500 de specialiști cu o bună pregătire profesională, societatea își menține un nivel stabil în vederea organizării și prestării serviciilor turistice.

În componența S.A. “Moldova – Tur” intră:

Complexul “Național” cu:

Hotelul “Național”***;

Restaurantul “Național”;

Complexul “Struguraș”:

Motelul “Struguraș”;

Restaurantul “Struguraș”;

Baza de transport auto;

Agenția de turism “Moldova – Tur”.

– Tipurile de activitate ale S.A. “Moldova – Tur”

Pricipalele tipuri de activitate ale S.A.“Moldova – Tur” sunt:

pimirea și deservirea turiștilor și delegațiilor străine pe teritoriul Moldovei;

reprezentarea intereselor hotelurilor moldovenești în sistemele computerizate internaționale globale de rezervare turistice și în rețeaua internet;

organizarea călătoriilor în grup și individuale peste hotare;

organizarea evenimentelor speciale (conferințe, simpozioane, congrese);

organizarea expozițiilor turistice în țară și peste hotare,

vânzarea de bilete de tren și avioane ale companiilor moldovenești și străine;

asistență în crearea și implementarea produsului turistic național “Drumul vinului” în Moldova și promovarea lui.

“Moldova – Tur” activează pe piața serviciilor turistice pe parcursul a 40 de ani. În acești ani s-a format un colectiv profesionist. Managerii companiei și aproximativ ¼ dintre angajați posedă limbi străine: engleza, franceza, germana, italiana.

Ridicarea calității serviciilor și, mai ales, asigurarea unui nivel constant al acestora, reprezintă motorul creșterii eficienței economice și sociale în turismul moldav. Prin natura sa variată, prin interdependența cu celelalte sectoare, activitatea de turism influențează dezvoltarea economică, integrându-se în complexul de factori ai creșterii economice. Benefeciind de un patrimoniu natural și antropic, precum și de o bază tehnico – materială adecvată, turismul trebuie să contribuie mai mult la creșterea venitului național.

În perioada anului 2002, merită de menționat că cota turismului receptor a S.A. “Moldova – Tur” a fost de 26,9%, cotă destul de mare dacă luăm în considerare numărul total de agenții de turism din țară (270 unități). Această cotă a adus agenției de turism “Moldova – Tur”, în anul 2002, un venit de 5727,3 mii lei (peste 500 mii USD).

Cea mai mare ofertă turistică externă, în anul 2002, pentru S.A. “Moldova – Tur” a oferit-o Turcia cu 1500 turiști, urmată de România cu 700 turiști. Referitor la turismul emițător, în anul 2002, agenției îi revin doar 5% din turismul emițător al Moldovei, cu cel mai mare număr de turiști trimiși în România (672 turiști, adică 7% din totalul turiștilor din Republica Moldova), urmată de Ucraina (525 turiști) și Bulgaria (335 turiști).

Tabelul 4.2 Principalii indicatori economici pentru perioada 1998-2002

și ritmul lor de crestere

– Strategii

Una dintre strategiile organizaționale la care ar trebui să atragă atenția agenția de turism S.A. “Moldova – Tur”, este strategia privind produsele turistice. Ea trebuie să aibă în vedere solicitările, preferințele și exigențele clienților, pe de o parte, și performanțele concurenței, pe de altă parte. Majoritatea produselor turistice oferite de către “Moldova – Tur” sunt vechi, aflate în fazele de creștere, maturitate sau declin. Acesta este motivul nivelului scăzut de satisfacere a cererii, ea trebuind să-și pună problema perfecționării produsului existent. De exemplu, în vara anului 2002, cererea la produsele oferite în regiunea Ucraina nu a fost satisfăcută, ea fiind excesiv de mare, iar oferta nu a corespuns nici cantitativ, nici calitativ, agenția pierzând o parte din clientelă. Personalul agenției ar fi trebuit să anticipeze această creștere a cererii, prin evenimentele de la cea ora (problemele de frontieră apărute în legătură cu sistemul vamal la frontiera cu România referitor la pașapoartele internaționale. Astfel, cererea pentru România s-a micșorat pe baza căreia a crescut cererea spre direcția Ucraina).

Pentru a rezista în fața concurenților și pentru a raspunde cerințelor clienților, societatea trebuie să analizeze mereu problema oportunității aducerii pe piață a unor produse noi. Cu această ocazie se va elabora un marketing plan, necesar, de fapt, pentru orice întreprindere, care va cuprinde pe lângă strategiile menite să asigure penetrarea pe o anumită piață țintă și toate celelalte aspecte pe care le implică activitatea unei firme: fluxuri de producție, tehnologii, aprovizionare, personal, conducere, finanțe. Cu toate că un marketing plan este important, S.A. “Moldova – Tur” nu are un astfel de plan.

În activitatea întreprinderii există un șir de probleme. Cea mai importantă dintre ele este modernizarea, renovarea și utilizarea bazei tehnico – materiale la nivelul exigențelor moderne în turism.

CONCLUZII

Relansarea economică a turismului internațional în țările Europei Centrale și de Est este încă modestă, în comparație cu performanțele mondiale. Aceste țări, printre care și Republica Moldova, aflate încă în perioada de tranziție, sunt insuficient echipate pentru a răspunde expansiunii rapide a turismului. Situația respectivă este dată, în primul rând, de infrastructura neadecvată, de capacitățile aeroportuare limitate și de prețuri mari pentru servicii de proastă calitate.

De remarcat că, dupa anii 90, Adunarea Generală a Consiliului Europei permanent a accentuat necesitatea accelerării dezvoltării turismului în Europa Centrală și de Est. În perioada 1990 – 1993, regiunea a beneficiat de o asistență internațională de peste 16 miliarde dolari SUA, destinați dezvoltării turismului. În același timp, investițiile străine private, realizate în sectorul turistic s-au concentrat în Cehia, Slovenia, Ungaria și Polonia. Prioritatea investițională, în aceste țări, a avut-o sectorul hotelier de lux.

Republica Moldova a beneficiat și ea de o asistență internațională pentru dezvoltarea durabilă a turismului, în anul 2000. Programul s-a realizat în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și a presupus o finanțare de 962 000 dolari SUA.

Ajutorul internațional încurajează țările Europei Centrale și de Est să:

pună în circuitul turistic internațional diversitatea patrimoniului natural și cultural;

amelioreze metodele de selectare a datelor despre turism;

să sporească activitățile de promovare a turismului național.

În aceste condiții, autoritățile publice din Republica Moldova vor trebui să creeze un climat favorabil afacerilor, garantat de un cadru juridic, ce va permite libera concurență și protecția adecvată a turiștilor – consumatori.

Previziunile efectuate de Organizația Mondială a Turismului asupra evoluției circulației turistice pe plan mondial ne demonstrează că turismul și în viitor va rămâne un domeniu în dezvoltare. (figura 4.2)

Sunt optimiste previziunile privind creșterea numărului de sosiri pe continentul european. În 2020 se așteaptă la un număr de sosiri de 245 milioane, cu o rată de creștere pentru țările Europei Centrale și de Est de 4,8%

.

Sursa: OMT

Figura 4.2 Previziunea asupra sosirilor în turismul internațional în perioada 2000-2020

Astăzi, există trei funcții majore care caracterizează turismul internațional contemporan:

odihna și recreerea;

divertismentul;

dezvoltarea personalității prin cunoaștere și comunicare.

Republica Moldova trebuie să ia în considerație aceste motivații majore și să întreprindă măsuri anume în aceste direcții, pentru că turismul devine o necesitate vitală și accesibilă. Dezvoltarea turismului, sub aspect economic, este reflectată printr-o cerere specifică de bunuri și servicii care stimulează activitatea unor sectoare productive, cum ar fi industria, agricultura, transporturile, construcțiile, comerțul ș.a. Moldova trebuie să conștientizeze că, dezvoltarea turismului are efecte pozitive și contribuie la:

creșterea produsului intern brut;

sporirea volumului vanzărilor;

crearea de noi locuri de muncă;

mărirea veniturilor în bugetul de stat;

ameliorarea balanței de plăți;

ridicarea calității vieței.

Un indicator constant al dezvoltării turistice a fost, este și va rămâne relația “turism – mediu”. Calitatea potențialului turistic este în dependență directă de calitatea acestuia. Problemele turismului și mediului au fost evidențiate în cadrul mai multor conferințe consecrate ocrotirii mediului:

Raportul-studiu al Comisiei Mondiale a Mediului, prezentat în 1987 la Adunarea Generală a Națiunilor Unite;

Conferința Națiunilor Unite de la Rio de Janeiro (1992) consacrată Mediului și Dezvoltării;

Conferința Mondială a Turismului Durabil din 1995 ș.a.

Turismul trebuie să fie planificat și gestionat în așa mod, ca să contribuie la ameliorarea calității vieții populației și la protejarea mediului local natural și cultural.Industria turistică se poate dezvolta eficient numai într-un mediu negaradat.

De-a lungul timpului, au fost formulate niște “postulate” în domeniul turismului:

Turismul crează noi locuri de muncă atât direct, cât și în alte sectoare auxiliare;

Turismul stimulează activități naționale rentabile;

Turismul reprezintă o sursă de devize pentru țară;

Turismul diversifică economia locală și, în particular, a zonelor rurale, unde locurile de muncă în sectorul agricol sunt insuficiente;

Turismul crează instalații de loisir, de care pot beneficia și localnicii;

Turismul verde favorizează utilizarea rentabilă a terenurilor agricole și contribuie la păstrarea vegetației naturale;

Turismul cultural comportă un spirit de demnitate proprie pentru comunitatea locală și contribuie la o mai bună înțelegere și schimb cultural între popoare;

Turismul durabil promovează importanța resurselornaturale și culturale.

=== Capitolul1 ===

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERȚ

Economia, managementul și gestiunea unităților de servicii și turism

POSIBILITĂȚI DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC AL REPUBLICII MOLDOVA

Coordonator științific:

Conf. universitar dr. Nicolae Lupu

Absolventă:

Moraru Diana

BUCUREȘTI 2004

C U P R I N S: