Posibilitati de Reducere a Somajului

1. Introducere

,, In lume, primele forme de protectie sociala au aparut la inceputul secolului al XIX-lea, iar pana la cel de-al doilea razboi mondial, in multe tari s-au adoptat masuri importante privind securitatea sociala. In ultimii 50 de ani, sistemele de securitate sociala au cunoscut importante evolutii, ce au fost impuse de nevoia unei "paci sociale", indeosebi in perioadele de criza sau depresiune economica precum si in unele tari, in perioadele de tranzitie de la sisteme social – economice de un anumit tip la altele, democratice.

Intr-un stat democratic, protectia sociala reprezinta un element fundamental al politicilor statale, deoarece prin punerea in aplicare se realizeaza prevenirea, diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca "riscuri sociale" asupra nivelului de trai al populatiei.

Conceptul de protectie sociala a fost prima oara introdus de catre John K. Galbraith si defineste politica de protejare a categoriilor defavorizate ale populatiei, prin masuri ce urmaresc alinierea acestor categorii la un nivel de trai decent. El considera ca fiind cea mai urgenta masura "prevederea dreptului celor care nu-si pot gasi un loc de munca de a avea un venit garantat sau alternativ".

Ca in alte tari, si in tara noastra, au functionat birouri de plasare in munca, inca de la inceputul secolului al XIX-lea. Initial acestea efectuau plasarea in munca cu plata, apoi sub influenta Organizatiei Internationale a Muncii care la scurt timp dupa infiintare, s-a interzis functionarea birourilor de plasare in munca. Astfel, s-a hotarat organizarea unui sistem de stat de asigurare gratuita contra lipsei de lucru.

Au fost infiintate oficiile de plasare comunale, judetene sau regionale. Ele aveau urmatoarele atributii: de a primi, aduna si clasa cererile si ofertele de lucru; de a face plasarea bratelor la nevoile productiunii; de a cunoaste in orice moment piata muncii si de a propune masuri pentru prevenirea si combaterea lipsei de lucru sau de lucratori.

Oficiile de plasare au functionat pana in anul 1950, cand au fost inlocuite cu un organism nou – Directia generala a rezervelor de munca. Acest organ de stat depindea de Guvern si avea printre atributii:

a) recrutarea de forta de munca disponibila din judete si redistribuirea ei la intreprinderile care se construiau si la santierele de constructii pentru lucrari publice;

b) pregatirea de muncitori calificati intr-un sistem de scoli profesionale cu durata de 3 ani si prin calificare de scurta durata de 6 luni;

c) inlesnirea incadrarii in munca a persoanelor ce cautau de lucru. Marea majoritate a solicitantilor care se adresau acestor birouri de recrutare si repartizare a fortei de munca, o constituiau personalul casnic.

In perioada imediat urmatoare, in tara noastra au fost in vigoare mai multe hotarari de Guvern care contineau dispozitii referitoare la recrutarea si repartizarea organizata a muncitorilor.

In prezent actiunile de protectie sociala vizeaza mai multe domenii in care sunt necesare eforturi colective, respectiv: sanatatea, instruirea si educatia, cultura, conditiile de odihna si recreere, mediul social-politic, intr-un cuvant, conditiile sociale de trai. Intr-un stat democratic, protectia sociala reprezinta un element fundamental al politicilor statale, deoarece prin punerea in aplicare se realizeaza prevenirea, diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate negative.

Mutatiile produse in viata economica, sociala si politica a Romaniei au deschis calea unor transformari in domeniul protectiei sociale, proces care a acutizat si amplificat sarcinile sociale ale statului.

Somajul poate fi considerat un fenomen economic, aflat la interferenta socialului cu politicul, avand implicatii negative asupra conditiilor de viata si nivelului de trai ale populatiei. Framantarile economiei de piata si, mai ales, schimbarile structurale majore ale economiilor in tranzitie, trebuie acompaniate de tendinta oricarui Guvern responsabil de a atenua efectele negative ce insotesc procesul tranzitiei asupra populatiei prin masuri de politica sociala adecvate.

Pentru societatea noastra, aflata pe drumul tranzitiei spre economia de piata, este esentiala identificarea acelor zone ale socialului care pot deveni obiect al politicii sociale. In acest sens, somerii, ca persoane fara un loc de munca, dar care cauta si sunt disponibile sa munceasca, reprezinta una din categoriile sociale cele mai afectate de schimbarile economice recente si este de un real interes analiza acestui segment al populatiei. Pentru ca masurile de politica sociala sa aiba efectele scontate, este obligatorie focalizarea lor asupra acelui segment al populatiei care are nevoie de spijin, cu alte cuvinte identificarea cat mai riguroasa a categoriei sociale defavorizate.

In general, protectia sociala este reprezentata de ansamblul de masuri economice si non-economice, prin care puterea publica realizeaza o utilizare normativa a resurselor sale si o distribuire a veniturilor in scopul infaptuirii dreptatii sociale. Protectia sociala se concretizeaza prin programe sociale care cuprind masurile si instrumentele menite sa asigure cresterea standardului de viata si imbunatatirea calitatii vietii, precum si protectia populatiei de efectele negative ce pot aparea, in anumite perioade, determinate de diferitele conditii economice si sociale. Programele de protectie sociala a somerilor reflecta atat starea generala a economiei, cat si preocuparea pentru atenuarea efectelor negative ale somajului asupra nivelului de trai al persoanelor direct afectate si evitarea unor implicatii sociale in plan mai larg”.

2. Tipuri de somaj. Caracteristicile șomajului.

,,Șomajul se formează pe baza a două mari procese economico-sociale:

pierderea locurilor de muncă de către populația ocupată;

creșterea ofertei de muncă prin realizarea de către noile generații a vârstei legale pentru a se putea angaja și afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncă dar inactive în condițiile unei cereri de muncă inferioare acestei creșteri.”

a. Forme și tipuri de șomaj:

„șomajul voluntar sau clasic : o parte din oferta de muncă nu acceptă să se angajeze la nivelul salariului care se formează pe piață;

Categoriile de persoane, care se încadrează în șomajul voluntar sunt:

persoanele angajate care preferă să-și înceteze temporar activitatea, apreciind că ajutorulde șomaj le poate asigura o existență decentă.

șomerii care așteaptă locuri de muncă mai bune decât cele oferite de întreprinderi șiinstituții, cât și față de cele pe care le-au deținut;

gospodinele hotărâte, pe baza unui consens de familie, să se încadreze, dar ezită încă săse încadreze în condițiile date (ca nivel de salariu, ca distanță de domiciliu etc).”

Sursa:http://www.scribd.com/doc/Somajul-La-Nivel-European:

,,șomajul tranzitoriu : se formează în decursul perioadei necesare adaptării ofertei la nivelul cererii;”2

,,Șomajul involuntar :constă din acea parte a folosirii incomplete care decurge dinrigiditatea salariului, respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse să lucreze pentruun salariu real mai mic decât cel existent, astfel că atunci când cererea efectivă de forță de muncăva crește va spori și gradul de ocupare.”3

Sursa:http://www.scribd.com/doc/Somajul-La-Nivel-European

„Șomajul conjunctural sau ciclic determinat de reducerea activității economice generată de crizele economice sau de recesiune.

Șomajul structural determinat de tendințele de restucturare economică, geografică, socială, etc. care au loc în diferite țări, mai ales sub incidența crizei energetice și a revoluției tehnico-științifice

Șomajul fricțional apare și este specific acelor economii în care forța de muncă manifestă o mare înclinație pentru a schimba frecvent locul de muncă, fie pentru a-și ameliora condiția de viață, fie pur și simplu pentru a cunoaște și un alt mediu.

Șomajul diplomelor prelungirea voluntara a perioadei de studiu sau amânarea datei încadrării în muncă până se găsește un loc corespunzător exigențelor diplomelor obtinute.

Șomajul tehnologic determinat de înlocuirea vechilor tehnici și tehnologii cu altele noi, de utilizare a mașinilor moderne cu parametri tehnico-funcționali superiori care măresc foarte mult productivitatea muncii, precum și de centralizarea unor capitaluri și unități economice, cu restrângerea locurilor de muncă.

Șomajul marginal se datorează modificărilor ciclice ale populației active :

– hotărârea unor membri ai familiei de a se angaja în perioadele de conjunctură economică nefavorabilă (îndeosebi femei)

– incetarea cautarii unui loc de muncă datorită dificultăților din perioadele de recesiune.

Apare “populația activă marginală” : tineri până la 25 de ani , femei și persoane care se apropie de vârsta a treia.” 2

,,Somajul deghizat este specific economiilor mai putin dezvoltate unde un mare numar de persoane au o activitate aparenta, dar cu o productivitate foarte mica.Somajul deghizat poate sa imbrace una din urmatoarele forme:somaj deghizat de tip malthusian- potrivit opiniei lui Robert Thomas Malthus suprapopulatia este conditia necesara aparitiei acestui tip de somaj. Rata salariului trebuie sa asigure un minim vital de trai, care nu poate fi asigurat in conditiile unei supraoferte a fortei de munca.

somaj deghizat de tip structural- apare ca urmare a reorganizarilor intervenite in unele sectoare de activitate cand productivitatea marginala a unei parti din forta de munca activa tinde spre zero, ceea ce face inutila mentinerea ei;

somaj deghizat de tip keynesian, care se datoreaza in exclusivitate evolutiei conjuncturii economice. Astfel, in perioadele de criza economica un anumit numar de salariati trebuie sa-si abandoneze locurile de munca involuntar, fiind concediati. In aceasta situatie ei sunt constransi sa accepte locuri de munca unde productivitatea este cu mult inferioara pregatirii lor sau vechilor indeletniciri.

Somajul sezonier este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali, cum sunt cei din agricultura, industrie extractiva, turism, etc.

Somajul intermitent apare ca urmare a practicarii contractelor de angajare pe scurta durata din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit numar de unitati economice.

Somajul de discontinuitate afecteaza in special femeile si este determinat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate.”

b.,,Caracteristicile șomajului sunt:

• nivelul la care s-a ajuns, exprimat absolut prin numărul șomerilor și relativ prin rata șomajului:

R ș=(N ș/Po)*100

R ș=(N ș/PA)*100

Rș – rata șomajului

– intensitatea cu care se manifestă din acest punct de vedere deosebindu-se:

– un șomaj total caracterizat prin pierderea locului de muncă și încetarea totală a activității;

– un șomaj parțial constând în diminuarea activității cu reducerea corespunzătoare a salariilor.

• durata se calculează ca timp scurs între pierderea locului de muncă sau diminuarea activității și reluarea normală a lucrului;”

Sursa :regielive.ro

3.Cauzele șomajului și teoriile cu privire la cauzele șomajului.

,,Principalele cauze generatoare de șomaj sunt:

a) crizele economice ce au loc și care apar sub trei tipuri, în funcție de dimensiunea lor: crize economice generale; crize economice parțiale; crize economice conjuncturale;

b) tendințele de restructurare economică, geografică, socială etc. ce au loc în diferite țări, mai ales sub incidența crizei energetice și revoluției tehnico-științifice, care generează șomajul structural. Resorbția totală sau parțială a șomajului generat de această cauză poate avea loc numai printr-un proces lung și dificil, întrucît presupune creșterea investițiilor, recalificarea celor afectați și reorientarea învățămîntului;

c) înlocuirea vechilor tehnici și tehnologii, centralizarea unor capitaluri și unități economice cu restrîngerea locurilor de muncă. Generează șomajul tehnologic, a cărui resorbție este dificilă, deoarece presupune recalificarea forței de muncă în concordanță cu noile nevoi ale capitalului și unităților economice, lărgirea activităților economice și în special a producției pentru a putea oferi locuri de muncă și creșterea numărului întreprinderilor pentru a asimila cadrele cu pregătire superioară afectate prin centralizare;

d) incertitudinea afacerilor unui anumit număr de egenți economici, ce determină, practicarea contractelor de angajare de scurtă durată. Această cauză determină șomajul intermitent sau fricțional. Această practică poate constitui un mijloc de presiune asupra angajaților pentru a accepta anumite condiții de muncă și salarizare, dar și o măsură de siguranță, din partea agenților economici pentru a nu-și asuma, vizavi de forța de muncă, angajamente pentru care pot fi trași la răspundere. Perioada de șomaj, în acest caz, începe la expirarea angajării și se încheie la reînnoirea contractului sau la realizarea unei angajări la o altă firmă;

e) întreruperea activității din motive familiale și de maternitate. Această cauză afectează în mod deosebit femeile și generează așa-zisul șomaj de discontinuitate;

f) întreruperea activităților puternic dependente de factorii naturali este specific următoarelor sectoare economice: agricultură, construcții, lucrări publice etc. Restrîngerea locurilor de muncă se răsfrînge negativ asupra noilor generații ajunse la vîrsta încadrării în muncă sau a unor grupuri de oameni care au depășit vîrsta legală pentru încadrare, n-au mai lucrat și sunt prima dată îm căutarea unui loc de muncă;

g) Starea economiei (nivel, structură, tehnică și tehnologie aplicată etc.). Există o diferență dintre ciclul reproducției forței de muncă și a diferitelor activități economice, prin formarea noilor generații în cadrul mișcării populației sun incidența factorilor naturali-biologici, demografici și economici care, deși se influențează reciproc, nu au unii asupra altora o determinare cauzală, directă și exclusivă.

h) Intrarea pe piața muncii a eșantioanelor de populație activă care n-au mai lucrat.

Această intrare este determinată de anumite cauze directe, cum ar fi:

– diminuarea posibilităților de trai în condițiile unor venituri considerate altădată sigure și suficiente (salariul soșilor, pensii, economii) ce s-au erodat sub acțiunea inflației și a altor procese din economie;

– intensificarea mișcării de emancipare a femeilor care nu se mai resemnează la o viață pasivă;

– ruinarea micilor producători.

i) Migrația internațională a forței de muncă.

Dimensiunile și dinamica șomajului pe țări și perioade sunt influențate, mai ales după cel de-al doilea război mondial, de migrația internațională a populației, de deplasarea populației active disponibile dintr-o țară în alta în căutarea unui loc de muncă, ceea ce diminuează oferta de muncă în țara de origine, dar o mărește în țara unde ajunge, acționaînd astfel în direcția scăderii sau creșterii corespunzătoare a șomajului.

Există o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai șomajului:

I. Teoria clasică susține ideea că șomajul există numai pentru persoanele care vor să se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piața muncii. Ca urmare, șomajul are cauză rigiditatea salariului real la scădere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucrători și presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care împiedică întreprinzătorii să ridice cererea de forță de muncă la nivelul care ar absorbi întreaga ofertă existentă la un moment dat. Șomajul voluntar rezultă din faptul că o parte din șomeri acceptă voluntar să rămână în această situație pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. Ea s-ar datora dorinței lor de a avea mai multă informație despre locurile de muncă ce se oferă. Considerând insuficiente informațiile furnizate pe piața muncii, ei preferă să examineze singuri ansamblul de oportunități în baza unor calcule de tip cost / avantaj (costul = lipsa ocupării, iar avantajul = un loc de muncă mai bun).

II. Teoria lui John Maynard Keynes susține ideea că șomajul involuntar există dacă, în cazul unei creșteri ușoare, în raport cu salariul nominal, a prețurilor la bunurile pe care le consumă muncitorii, cât și cererea totală de mână de lucru dispusă să muncească la salariul nominal curent, cât și cererea totală de mână de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decât volumul existent al ocupării. Cauza șomajului involuntar este insuficiența cererii de consum. Cum cererea de forță de muncă e derivată din cererea pentru bunurile la producerea cărora este folosită, explicația șomajului involuntar nu se găsește pe piața muncii, ci pe piața bunurilor și serviciilor. O reducere a investițiilor din diverse motive (rata dobânzii ridicată, rata profitului inacceptabilă pentru întreprinzător, conjunctură nefavorabilă) va reduce într-o etapă următoare producția, întreprinzătorii nu mai sunt interesați să ceară angajări, iar prețul de vânzare coboară. Diferența între volumul ocupării anterioare și cel existent în noile condiții este șomaj involuntar, pentru că acești lucrători ar accepta lucrul la salariul curent al pieței, dar cererea este insuficientă datorită scăderii investițiilor, care numai încurajează investitorii să angajeze salariați.

III. Concepția neoclasică susține că șomajul ar rezulta din înseși procesele creșterii, ceea ce îi oferă caracterul de fenomen “natural”. Șomajul ar rezulta din mobilitatea forței de muncă și condițiile de informare a pieței muncii. Statisticile arată o diminuare a perioadei medii de ocupare și, respectiv, o mărire a duratei medii de șomaj datorate prelungirii perioadei dintre două angajări”.

4. Posibilitati de reducere a somajului

a.Masuri pasive si masuri active

„1. Masurile pasive sunt cele care constau in acordarea de asigurări de șomaj sau alocații pentrușomeri,acestea dețin locul prioritar in fondurile alocate pentru combaterea șomajului si sunt practicate in cele mai multe tari.”

,,Politici pasive acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in masura in care, pe de o parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si, pe de alta parte, fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca.

Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre ajutor de somaj si se acorda pe o perioada determinatade timp. In Romania perioada de acordare a somajului este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, de 18 luni. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crester de lunga durata.

In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitatea gasirii unui loc de munca, in multe tari se mai acorda, pentru un interval de timp ajutor de somaj sau alocatie de sprijin, acesteea fiind sume fixe, lunare, cu mult mai mici decat indemnizatia de somaj.

Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are capacitatea de a crea noi locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de ocupare.”

,,2. Masurile active sunt cele care conduc la crearea de noi locuri de munca, la reconversie profesionala sau cele prin care se oferă facilitați pentru cei care angajează șomeri.In mod corect se considera ca pentru reducerea șomajului este nevoie de creșterea masurilor active:orice mărire a nivelului ajutorului de șomaj va conduce, pe termen lung, la creșterea ratei șomajului, pe când crearea de noi locuri de munca si recalificarea șomerilor vor conduce la absorbirea lor, lascăderea ratei șomajului. Aplicarea de masuri active reclama trasferarea de resurse banesti de la plata ajutoarelor de șomaj către direcțiile amintite si multe tari procedează la utilizarea lor. Cifrele alarmante ale numărului șomerilor in Uniunea Europeana (18 milioane in anul 1998), ca si rata ridicata a șomajului, in multe tari au impus recurgerea la condiții mai restrictive pentru acordarea dreptului la asigurarea de șomaj, cum ar fi: reducerea nivelului asigurării si a perioadei de acordare,condiționarea primirii alocației de o perioada minima de cotizare, încadrarea plătii ajutoarelor doar in fondurile create pe baza cotizațiilor (Germania, Fanta, Spania); in cazul in care este nevoie decompletare a acestor fonduri se utilizează resurse de la buget care ar putea fi recuperate ulterior dinviitoarele cotizații sau vor ramane ca subvenții, reflectând intervenția statului in aceasta direcție(Olanda, Danemarca, Suedia, Italia); obligativitatea înscrierii la birourile de plasare a forței demunca; o anumita vechime in munca s.a.”7

„Politici active constau din masurari care contribuie la (re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.

Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active, sunt :

organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca ;

stimularea agentilor economici prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii economice ;

incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca ;

acordarea de facilitati intreprinderilor – care angajeaza someri, precum si tineri absolventi(prin subvenctionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din salariul net).

incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau national

dezvoltarea ocuparii atipice – ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare ;

In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actuini, ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul(indemnizatii de transfer, locuinte, etc.); incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu ; racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale; formarea si specializarea tinerilor in domenii de perspectiva indelungata care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata ; dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile ; introducerea de restrictii privind imigrarea ;

In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilio, dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii, si anume : sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatiei.”8

Bibliografie:

biblioteca.regielive.ro.masuri-de-prevenirea-si-combaterea-somajului

biblioteca.regielive.roprotectia-sociala-a-somerilor-in-romania

conf. dr. Felicia C. MACARIE.Somajul

http://www.scrigroup.com/SOMAJUL-Caracteristicile-somaj

inflatiasisomajul.wikispaces.com/…/SOMAJUL

www.cursuri-online.caracteristicile-somajului.html

www.slideshare.net.somajul-realitatea-vietii-sociale