Posibilitati de Dezvoltare In Mediul Rural din Judetul Suceava In Conditiile P.n.d.r. 2007 2013

Anexa nr.1

Proiecte din judetul Suceava din cadrului Programului de [NUME_REDACTAT]

BIBLIOGRAFIE

Alexandri, C. și Luca, L., 2008, „ and CAP Reform”, [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT], nr. 3-4, pp. 161-180.

Aligică, P.D. și Dabu, A., 2003, „[NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT] Politics in ’s Transition to the [NUME_REDACTAT]”, [NUME_REDACTAT] Economics, vol. 41, nr. 5, pp. 49-69.

Berca M., 2003, „Ingineria și managementul resurselor pentru dezvoltare rurală”, [NUME_REDACTAT], București, pp.35-36.

Brezuleanu S., 2004, „Management agricol – Teorie și practică”, [NUME_REDACTAT], Iași, pp.12-81

Brezuleanu S., 2008, „Sisteme de producție în agricultură”, Editura ALFA, Iași, pp.19-74

Croitoru, A., „Digging among the Roots of Entrepreneurship”, 2013, Journal of [NUME_REDACTAT] Practices, nr. 1, pp. 92-111.

Dachin, A., „[NUME_REDACTAT], 2008, A [NUME_REDACTAT] for [NUME_REDACTAT] Disparities in ”, [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT], vol. 2, nr. 2, pp. 106-117.

Davidova, S., Fredriksson, L. și Bailey, A., 2009, „Subsistence and [NUME_REDACTAT] in Selected EU [NUME_REDACTAT] States”, [NUME_REDACTAT], vol. 40, nr. 1, pp. 733-744.

Fraser, E. și Stinger, L, 2009, „[NUME_REDACTAT] Collapse: Macro-Forces, Micro-Crisesand the Emergence of [NUME_REDACTAT] Vulnerability in ”, [NUME_REDACTAT] Change, vol. 19, nr. 1, pp. 45-53.

Kerekes, K., Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E. și Vincze, M., 2010, Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural, : Accent.

Mărginean, , ,2006 „Condițiile de viață ale populației din mediul rural”, [NUME_REDACTAT], nr. 1-2, pp. 153-170.

Mihăilescu, , 2005, „Factori de risc în evoluția mediului rural din România”, [NUME_REDACTAT], nr. 4, pp. 5-36.

Salasan, C. și Fritzsch, J., 2009, „[NUME_REDACTAT] of Agriculture for [NUME_REDACTAT] Poverty in ”, IAMO [NUME_REDACTAT] No. 121, ().

Sandu, D., „România rurală neagricolă”, 2005, [NUME_REDACTAT], vol. 3, nr. 4, pp.76-108.

Swinenn, J. și Vranken, L., 2010, „Reforms and [NUME_REDACTAT] in Central and [NUME_REDACTAT] and the : 1989-2005”, Journal of [NUME_REDACTAT], nr. 33, pp. 241-258.

Tudor, M., 2009, „[NUME_REDACTAT] Force and [NUME_REDACTAT] in the Territory”, [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT], vol. 6, nr. 2, pp. 235-247.

Vidican, G., 2009,„[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] during Transition in , [NUME_REDACTAT] Policy, vol. 26, nr. 4, pp. 10 80-1089.

*** Raport de mediu. [NUME_REDACTAT] de Mediu a [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-2013.

WEB site-uri

http://www.apdrp.ro/uploads/docs/NEWSletter/InfoAPDRP_aprilie2013.pdf accesat la data de 14.04.2014

www.apdrp.ro accesat la data de 09 aprilie 2014

http://apmsv.anpm.ro/docfiles/view/108082 accesat la data de 15 martie 2014

http://www.ccisv.ro/content/servicii/finantari-europene/ accesat la data de 9 aprilie 2014

http://www.finantare.ro/modernizarea-exploatatiilor-agricole-masura-121.html accesat la data de 09 aprilie 2014

www.insse.ro/shop accesat la data de 26 martie 2014

http://judetulsuceava.ro/descopera/date-generale/ accesat la data de 17 martie 2014

http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/pndr-v.8-22martie-2012.pdf, accesat la data de 12 iunie 2013.

http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr accesat la data de 20.04.2014

http://www.newsbucovina.ro accesat la data de 17 martie 2014

www.primariasv.ro accesat la data de 16.04.2014

http://www.recolta.eu/ accesat la data de 4 aprilie 2014

https://statistici.insse.ro accesat la data de 17 martie 2014

https://statistici.insse.ro accesat la data de 27 martie 2014

https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014

http://www.suceava.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=532. accesat la data de 17 martie 2014

http://www.ziare.com/suceava/prefect/sinteza-bugetara-si-sociala-a-judetului-suceava-pentru-anul-2012-3649830 accesat la data de 28 martie 2014

CUPRINS

Lista cu figuri

Lista cu tabele

INTRODUCERE

PARTEA I- CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL I – PARTICULARITĂȚI ALE MEDIULUI RURAL ÎN JUDEȚUL SUCEAVA

1.1 Localitățile

1.2 Agricultura

1.3 Meșteșuguri și artizanat

1.4 Agroturism, turism rural, turism economic

1.5 Silvicultura

CAPITOLUL 2- PREZENTAREA JUDEȚULUI SUCEAVA

2.1 Populația

2.2 Clima

2.3 Biodiversitatea

2.4 Protecția naturii

2.5 Resursele de apă

2.6 Resursele subsolului

2.7 Resursele de soluri

PARTEA A II-A

CAPITOLUL 3 – SISTEME DE PRODUCȚIE ÎN JUDEȚUL SUCEAVA ÎN PERIOADA 2010-2013

3.1. Producția agricolă în județul Suceava

3.1.1. Clasificarea sistemelor de cultura a plantelor

3.1.2. Agricultura tradițională sau familială

3.1.3. Agricultura intensivă sau industrială

3.1.4. Producția agricolă în județul Suceava

3.2. Producția zootehnică în județul Suceava

3.2.1. Sistemul de tip industrial

3.2.2. Sistemul de tip gospodăresc

3.2.3. Sistemul mixt

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 4 – PROIECTE PNDR ÎN JUDEȚUL SUCEAVA ÎN PERIOADA 2010-2013

4.1. Tipuri de investiții eligibile în anul 2013

Tabel nr.4.2. S 57

4.2. Modernizarea exploatațiilor agricole – Măsura 121

4.3. Situația fondurilor alocate de [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-2013 în judetul Suceava

CAPITOLUL 5 – IMPACTUL PROIECTELOR DE DEZVOLTARE ASUPRA COMUNITĂȚII LOCALE DIN SUCEAVA

CAPITOLUL 6 – PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN PERIOADA 2014-2020

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Anexa nr.1

CUPRINS

Lista cu figuri

Lista cu tabele

INTRODUCERE

PARTEA I- CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL I – PARTICULARITĂȚI ALE MEDIULUI RURAL ÎN JUDEȚUL SUCEAVA

1.1 Localitățile

1.2 Agricultura

1.3 Meșteșuguri și artizanat

1.4 Agroturism, turism rural, turism economic

1.5 Silvicultura

CAPITOLUL 2- PREZENTAREA JUDEȚULUI SUCEAVA

2.1 Populația

2.2 Clima

2.3 Biodiversitatea

2.4 Protecția naturii

2.5 Resursele de apă

2.6 Resursele subsolului

2.7 Resursele de soluri

PARTEA A II-A

CAPITOLUL 3 – SISTEME DE PRODUCȚIE ÎN JUDEȚUL SUCEAVA ÎN PERIOADA 2010-2013

3.1. Producția agricolă în județul Suceava

3.1.1. Clasificarea sistemelor de cultura a plantelor

3.1.2. Agricultura tradițională sau familială

3.1.3. Agricultura intensivă sau industrială

3.1.4. Producția agricolă în județul Suceava

3.2. Producția zootehnică în județul Suceava

3.2.1. Sistemul de tip industrial

3.2.2. Sistemul de tip gospodăresc

3.2.3. Sistemul mixt

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 4 – PROIECTE PNDR ÎN JUDEȚUL SUCEAVA ÎN PERIOADA 2010-2013

4.1. Tipuri de investiții eligibile în anul 2013

Tabel nr.4.2. S 57

4.2. Modernizarea exploatațiilor agricole – Măsura 121

4.3. Situația fondurilor alocate de [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-2013 în judetul Suceava

CAPITOLUL 5 – IMPACTUL PROIECTELOR DE DEZVOLTARE ASUPRA COMUNITĂȚII LOCALE DIN SUCEAVA

CAPITOLUL 6 – PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN PERIOADA 2014-2020

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Anexa nr.1

Lista cu figuri

Lista cu tabele

INTRODUCERE

Scopul lucrării de diplomă intitulată ”Posibilități de dezvoltare în mediul rural din județul Suceava în condițiile PNDR- 2007-2013” este în primul rând de a analiza posibilitatea dezvoltării mediului rural în județul Suceava, în condițiile [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-2013.

Sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, regiunea județului Suceava, reprezintă cea mai mare regiune de dezvoltare, situându-se pe ultimul loc, în raport cu nivelul de dezvoltare.

În județul Suceava, odată cu intrarea în perioada de criză economică și financiară, anual, produsul intern brut regional a prezentat o scădere reală, care a continuat să se agraveze într-un ritm mai accentuat decât cel existent la nivel național. De asemenea, în special în mediul rural, dezvoltarea limitată a tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și gradul redus de penetrare a serviciilor IT, a constituit anumite obstacole în tranziția către economia cunoașterii. La nivelul rețelelor de comunicații, informatizarea serviciilor și creșterea gradului de securitate, reprezintă principala preocupare în domeniul comunicațiilor pentru anul 2014.

În scopul dezvoltării durabile pentru anul 2013, o premisă esențială a constituit-o componenta dezvoltare și administrație, în ceea ce privește diminuarea disparităților la nivelul județului Suceava.

Un principal obiectiv al administrației județene, a fost implementarea unor proiecte care au fost cuprinse în Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava pentru perioada anilor 2007– 2013.

În cursul anului 2013, pentru încurajarea asocierii dintre unitățile administrativ teritoriale, în scopul atragerii de fonduri destinate dezvoltării comunităților în mod integrat, au fost eliberate un număr de 55 de adeverințe Grupurilor de [NUME_REDACTAT] privind încadrarea în anumite direcții de acțiune finanțabile, prevăzute în strategie.

În scopul dezvoltării rurale s-a asigurat implementarea [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] – PNDR, prin care se finanțează diversificarea economiei rurale, comercializarea produselor agricole, respectiv crearea unor instrumente de comunicare și valorificare a mediului, cadrului natural și al evenimentelor culturale.

În prezent, în țara noastră, funcționează peste 81 de grupuri de acțiune locală, care implementează strategiile de dezvoltare locală și lansează apeluri de finanțare pe baza măsurilor preluate de PNDR.

Accesarea fondurilor alocate României, de către Uniunea europeană, îl deține societatea civilă, care joacă un rol deosebit de important. Pentru încurajarea sectorului neguvernamental, [NUME_REDACTAT] din județul Suceava, a inițiat și a organizat, Întâlnirea anuală a organizațiilor negurvenamentale în cadrul căreia s-au propus constituirea unor Parteneriate consolidate ONG-urilor din județul Suceava, impunându-se creșterea gradului de absorbție a fondurilor nerambursabile, respectiv a dezvoltării conceptului de parteneriat dintre reprezentații societăților civile și instituțiile statului, instituției prefectului îi revine asigurarea sustenabilității relației dintre toți membrii implicați în coerența acestui demers.

Ținând cont de faptul că Suceava este un județ unde pomicultura este foate dezvoltată, în prezentul an 2014, se vor aloca sume pentru dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor mici, înființarea de depozite zonale și regionale. În cadrul noului [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], vor fi sprijinite fermele de subzistență, pentru modernizarea și creșterea exploatațiilor agricole familiale, încurajând astfel instalarea tinerilor fermieri în mediul rural.

Un concept nou ce urmărește diversificarea tuturor activităților economice, stimularea tuturor investițiilor în sectorul privat, respectiv reducerea șomajului, o reprezintă dezvoltarea regională, care, în cele din urmă, poate să conducă la o îmbunătățire a nivelului de trăi. În vederea aplicării unei politici de dezvoltare regională, s-au înființat 8 regiuni de dezvoltare, pe tot teritoriul României.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] pentru Statistică II (NUTS-2), aceste regiuni de dezvoltare sunt corespondente nivelului de diviziuni ale [NUME_REDACTAT], dar fără capacități administrative. Aceste regiuni de dezvoltare, fac referire la subdiviziunile regionale ale României care au fost create în anul 1998, acestea au fost utilizate în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională, care acestea nu sunt unități administrativ-teritoriale, care nu au o personalitate juridică, acestea fiind rezultatul unui acord liber care s-a încheiat între consiliile județene și consiliile locale. De asemenea, aceste regiuni de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale, care au devenit membre ale [NUME_REDACTAT] în perioada în care România a aderat la [NUME_REDACTAT], în anul 2007.

După poziția lor geografică, aceste regiuni de dezvoltare ale României, sunt:

– Regiunea de Nord-Est (zona Moldova), care cuprinde județele: Iași, Botoșani, Neamț, Suceava, Bacău și Vaslui;

– Regiunea de Vest (zona apuseană) care cuprinde județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș;

– Regiunea de Nord-Vest (zona someșană) care cuprinde județele: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj;

– Regiunea din Centru (zona mureșană) care cuprinde județele: Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna și Brașov;

– Regiunea de Sud-Est (zona Dunărea de Jos) care cuprinde județele: Tulcea, Vrancea, Galați, Brăila, Buzău și Constanța;

– Regiunea de Sud (zona Muntenia) care cuprinde județele: Argeș, Dâmbovita, Prahova, Ialomița, Călărasi, Giurgiu și Teleorman;

– Regiunea din București-Ilfov care cuprinde municipiul București și județul Ilfov;

– Regiunea de Sud-Vest (zona Oltenia) care cuprinde județele: Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Olt și Dolj.

Lucrarea de diplomă cuprinde 6 capitole, fiind structurată în 2 părți.

În capitolele I si II, se prezintă descrierea generală a județului Suceava, acesta cuprinzând informații despre: așezarea geografică, relieful, clima, resursele naturale, flora și fauna, populația și cultura, respectiv organizarea administrativ teritorială, infrastructura a județului Suceava.

În capitolul al III-lea, se prezintă sistemele de producție al județului Suceava pentru anii 2010-2013.

În capitolul al IV-lea, se vor prezenta proiectele demarate al [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] în perioada anilor 2007-2013.

În capitolul al V-lea, se prezintă impactul proiectelor de dezvoltare asupra comunității locale din Suceava.

În capitolul al VI-lea, se se prezintă prioritățile de dezvoltare rurală a județului Suceava în perioada anilor 2014-2020.

Lucrarea se finalizeaza cu un capitol de Concluzii in care se prezinta cateva pareri legate de aspectele generale privind posibilitatile de dezvoltare rurala in cazul judetului Suceava in cadrul [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT].

PARTEA I- CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL I – PARTICULARITĂȚI ALE MEDIULUI RURAL ÎN JUDEȚUL SUCEAVA

Mediul rural românesc înregistrează probleme grave, atât economice, cât și sociale, care sunt puternic conectate de cadrul economic al vieții rurale.

Din literatura de specialitate, datele statistice reprezintă o dezvoltare insuficientă a spațiilor rurale din România, comparată cu situația consemnată în statele dezvoltate din [NUME_REDACTAT], fiind raportat la rezultatele înregistrate din statele fost-socialiste din [NUME_REDACTAT] și de Est.

În general, mediul rural românesc a prezentat un nivel ridicat de eterogenitate, în care sunt importante diferențele categoriilor de populație, nivelurile de dezvoltate a satelor sau a regiunilor, iar starea generală a lumii mediului rural, descrie un model dominant. Acesta este caracterizat prin dependență față de activitățile agricole tradiționale, dezvoltare slabă a sectoarelor secundare și terțiare, care au o infrastructură deficitară și un stil de viață scăzut pentru populație. Din analiza coordonatelor economice ale mediului rural se implică explorarea caracteristicilor localităților rurale și a populației domiciliate la nivelul acestora .

După anul 1989, au avut loc anumite transformări ale regimurilor de proprietate, respectiv redefinirea coordonatelor vieții economice ce s-au înregistrat în România, care au dus la configurarea unei noi realități social-economice în mediul rural.

În primii ani după anul 1990, s-a marcat procesul de reîmproprietărire, prin care toate terenurile ce au aparținut fostelor unități agricole de stat sau unităților cooperatiste, au reintrat în proprietatea acelor familii care le-au deținut înainte de colectivizare. Proprietatea marilor ferme care s-au aflat în proprietățile publice a fost luată de către exploatanții individuali minori, care erau axați, în principal, pe asigurarea autoconsumului familial.

În acest fel, aceste procese de reîmproprietărire au condus la apariția celor două decalaje structurale în agricultura românească, și anume: la fragmentarea excesivă a terenurilor, care a dus la apariția unui model de proprietate funciară în care cele mai multe suprafețe agricole aparțineau unor persoane vârstnice, din punct de vedere legal, și lipsa formelor de asociere între agricultori.

Ambele probleme structurale, care au apărut în urma modului în care a fost făcută reforma agrară, au prezentat consecințele deciziilor politice în ceea ce privește acest domeniu, care au fost luate începând cu anul 1991.

Primul act normativ care a modificat acest statut al proprietății funciare a fost adoptat în anul 1991. Legea fondului funciar nr. 18/1991, stipula principalele prevederi în vederea realizării rea acelor forme agrare, care a dus la desființarea [NUME_REDACTAT] de Producție (C.A.P) și a [NUME_REDACTAT] de Stat (I.A.S).

Ocuparea populației în domeniul agricol, în ultimii ani, a cunoscut un trend descendent, prin efectivele care activează în cadrul acestuia se păstrau la cote foarte ridicate.

Conform datelor pe județe din figura 1.1, prezintă ponderea populației ocupate în agricultură, înregistrând valorile cele mai ridicate în zonele de sud ale Munteniei și Olteniei, precum și în cele patru județe din Moldova , respectiv din partea de nord a Munteniei (Suceava, Botoșani, Neamț, Vaslui, Vrancea și Buzău), Transilvania reprezintă regiunea ce înregistrează cele mai reduse valori în ceea ce privește ocuparea în sectorul agricol la nivel de județ, această situație fiind determinată, de nivelul cel mai ridicat de urbanizare al acestei zone.

Pe această bază, s-a constatat că peste ¾ din locuitorii din mediul rural au un specific agricol mai pronunțat au ocupația principală în cadrul acestui sector de activitate, în timp ce pentru județele dezvoltate acest indicator nu a depășit 50% din totalul populației ocupate.

Figura 1.1 Ponderea populației totale ocupate (rural și urban) în domeniul agriculturii pe județe, în anul 2011 (sursa: baza de date Tempo-online, INS: www.insse.ro/shop )

În anul 2012, județul Suceava a avut ca priorități, în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, sprijinirea producătorilor agricoli, pentru valorificarea eficientă a potențialului de teren agricol, stimulând anumite transformări în gospodăriile țărănești în fermele agricole familiale, cu caracter comercial, respectiv formarea clasei mijlocii în spațiul rural, cu scopul dezvoltării și modernizării satelor, oferind astfel asigurarea siguranței alimentare a populației.

În anul 2013, principala sursă a veniturilor gospodăriilor din mediul rural al județului Suceava a reprezentat-o producția agricolă, care a înregistrat un procent de 34,4% din totalul veniturilor realizate. Din cea mai mare parte a veniturilor (26,3% din totalul veniturilor) s-a format din contravaloarea consumului de produse agroalimentare obținute din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură au asigurat doar 8,1% din veniturile gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și din veniturile obținute din prestații sociale (29%) și celor salariale (27,7%). În ceea ce privește volumul forței de muncă din agricultură, se prezintă datele din figura nr. 1.1, se prezintă numărul total de salariați și nesalariați / UM: 1000 unități anuale de muncă (UAM), din mediul rural în perioada anilor 2010-2013.

Figura 1.2 – Volumul forței de muncă din agricultură, în județul Suceava (2010-2013)

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 27 martie 2014 )

Din histograma de mai sus, se poate observa că în 2010 numărul nesalariaților a prezentat valori maxime și anume 1429 de persoane, respectiv numărul salariaților era de 210 persoane în mediul rural, forța de muncă în domeniul agriculturii, pe parcursul anilor a fluctuat, astfel încât în anul 2013 numărul salariaților era mai mare cu 9,54%, respectiv numărul persoanelor nesalariați au prezentat un deficit de 10,6% față de anul 2010. Printre caracteristicile specifice zonei rurale din județul Suceava, o caracteristică importantă o reprezintă strategia de dezvoltare a agriculturii care a dus la stimularea transformării gospodăriilor țărănești în fermele agricole familiale cu caracter comercial, având ca scop finalizarea reformelor proprietății funciare, formarea clasei mijlocii în spațiul rural în vederea dezvoltării și modernizării satelor. Punerea în aplicare a unor procese de reformă în agricultură a condus la întărirea proprietăților private, implementând noi forme de organizare și exploatare a potențialului în domeniul agricol și zootehnic.

Din punct de vedere al structurii economice, în spațiul rural activitățile economice ocupă, de regulă, cele mai întinse zone, agricultura reprezentând „coloana vertebrală a ruralului” .

Spațiul rural este, din punct de vedere ocupațional, cu precădere reprezintă un spațiu de producție în care activitățile sectoarelor primare prezintă o pondere relativ ridicată din punct de vedere economic. Mare parte din profesiunile practicate în spațiul rural sunt profesiuni practice, manuale, unele dintre acestea solicitând policalificarea profesională. Populația ocupată în servicii, în activități administrative, sociale etc., este mai redusă ca pondere. O mare parte din populația care lucrează integral în sectorul neproductiv depune și o activitate productivă, de regulă în agricultură. Este o caracteristică importantă a populației rurale de a lucra concomitent în sectoarele agricole și neagricole. În spațiul rural este predominantă proprietatea privată familială, comparativ cu zonele urban-industriale, iar proprietatea publică și privată a statului este mai retsrânsă. Diviziunea proprietății private în spațiul rural, dezvoltarea simțului proprietății au avut o serie de consecințe pozitive asupra spiritului antreprenorial al locuitorilor rurali.

Spațiul rural, din punct de vedere al densității populației și al mărimii așezămintelor umane este mult aerisit, mai umanizat, spațiul rural are o viață socială mai apropiată, participarea cetățeanului la problemele comunității este mai accentuată. Din punct de vedere peisagistic, spațiul rural prin structura sa naturală, prin peisajul aerisit, prin flora și fauna sa este incomparabil mai frumos și mai sănătos pentru oameni. Liniștea și pacea, climatul, aerul curat, peisajul liniștitor, de calm social, nu pot fi cuantificate pentru a măsura habitatul rural.

1.1 [NUME_REDACTAT] de localități a județului Suceava este formată din:

– 5 municipii: Suceava – municipiu reședință de județ, Fălticeni, Rădăuți, [NUME_REDACTAT] și Vatra – Dornei;

– 11 orașe: [NUME_REDACTAT], Siret, Solca, Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea și Vicovu de Sus;

– 98 comune, cu 379 sate.

Localitățile, în număr de 114 sunt grupate UAT ([NUME_REDACTAT] – Teritoriale). Dintre acestea :

– 16 UAT sunt urbane, însumând un număr de 16 localități (5 municipii și 11 orașe)

– 98 UAT sunt rurale (comune) însumând 379 sate.

Rețeaua de localități urbane cuprinde 5 municipii și 11 orașe însumând o populație de 302.730 locuitori (an 2009) pe o suprafață de 141.270 ha (16,51% din suprafața județului). Analiza distribuției populației în cadrul rețelei de localități indică o mare concentrare de populație urbană în municipiul reședință de județ (106.792 locuitori), respectiv 15,11% din populația totală a județului și 35,27% din populația urbană. Celelalte municipii sunt de talie mai mică, populația variind între 16.559 locuitori ([NUME_REDACTAT]) și 28743 locuitori (Fălticeni). Populația orașelor variază de la 2.620 locuitori (Solca) la 15.712 locuitori ([NUME_REDACTAT]).

[NUME_REDACTAT] are un număr de 98 de commune. Dimensiunea medie a comunei în județ este de 4.122 locuitori, mai mare decât media pe țară de 3.426 locuitori/comună.

Distribuția populației în UAT rurale (2006) indică o predominanță a comunelor de talie mijlocie:

• 25 comune au populația peste 5.000 locuitori, cea mai mare fiind Marginea cu 10.183 de locuitori

• 38 comune au populația între 3.001 și 5.000 locuitori

• 30 comune au populația între 2.001 și 3.000 locuitori

• 5 comune au mai puțin de 2.000 locuitori, cea mai mică fiind Cosna, cu 1.495 locuitori.

1.2 [NUME_REDACTAT] anul 2011, conform datelor INS (figura 1.3), au fost categorizați pe ocupații, și anume: lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiari neremunerați care au reprezentat peste 2,7 milioane persoane în rural, din care în domeniul agriculturii au activat peste 2,3 milioane, doar o mică parte dintre persoanele ce lucrează în agricultură au avut un statut de salariat (circa 100.000), în timp ce o mai mică parte dintre aceștia au deținut câte o fermă care să le asigure venituri semnificative și constante.

Figura 1.3 – Ponderea populației totale ocupate (rural și urban) în domeniul agriculturii pe județe, în anul 2011

(sursa: baza de date Tempo-online, INS: www.insse.ro/shop accesat la data de 26.03.2014)

Tot în această perioadă a anului 2012 (tabelul nr. 1), în domeniul producției vegetale, s-a monitorizat evoluția structuriii a celor 180.678 hectare de teren arabil, 90.274 hectare de pășuni, 73.960 hectare de fânețe și 3.008 hectare de livezi cu pomi fructiferi.

În județul Suceava, în domeniul produselor tradiționale atestate, își desfășoară activitatea 24 de societăți comerciale înregistrând un număr de 94 de produse atestate.

În perioada anilor 2010 2013, situația structurii suprafețelor agricole a județului Suceava, este următoarea:

Tabelul nr. 1.1

Situația structurii suprafeței agricole a județului Suceava, în perioada anilor 2010 2013.
(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

Figura 1.4 – Histograma situației structurii suprafeței agricole în județul Suceava în perioada 2010-2013

La finalul anului 2013 față de anul 2012, diferențele foarte mici +/- au existat datorită schimbării categoriei sau destinației, respectiv al scoaterii din circuitul agricol, sau a înființării pepinierelor.

În ceea ce privește scoaterea terenurilor din circuitul agricol, situația s-a prezentat astfel:

scoaterea definitivă a terenurilor din circuitul agricol pentru o suprafață de 12270 m2

scoaterea temporală a terenurilor din circuitul agricol pentru o suprafață de 10299 m2.

Conform datelor INS, în ceea ce privește agricultura în județului Suceava, prezentăm producția medie la hectar, la cereale pentru boabe în figura 1.5.

Figura 1.5 – Producția medie la hectar la cereale pentru boabe în kg/ha, în județul Suceava perioada anilor 2010-2013 (sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

Conform histogramei din figura 1.5, putem observa că producția maximă de cereale pentru boabe s-a obținut în sectoarele private în anul 2011, și anume înregistrând 3235kg/ha, față de exploatațiile agricole private care au înregistrat doar 3150 kg/ha.

În ceea ce privește producția medie la hectar, de secară, vă prezentăm datele în figura 1.6.

Figura 1.6. Producția medie la hectar la secară în kg/ha, în județul Suceava perioada anilor 2010-2012

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

Conform histogramei din figura 1.6, putem observa că producția maximă de secară s-a obținut în anul 2011, în ambele forme de proprietate cu o mică diferență de 2 unități de măsură, maxima s-a înregistrat în exploatațiile agricole individuale cu 2651 kg/ha, respectiv în sectoarele private înregistrând 2649kg/ha, iar în anul 2012, aceste valori au prezentat mari deficite comparativ cu anii anteriori.

În ceea ce privește producția medie la hectar, de grâu, datele sunt prezentate în figura 1.7.

Figura 1.7 – Producția medie la hectar la grâu în kg/ha, în județul Suceava perioada anilor 2010-2012

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

Conform histogramei din figura 1.7, putem observa că producția maximă de grâu s-a obținut în anul 2011, în ambele forme de proprietate cu o mică diferență de 6 unități de măsură, maxima s-a înregistrat în sectoarele private cu 3077 kg/ha, respectiv în exploatațiile agricole individuale înregistrând 3071kg/ha, iar în anul 2012, aceste valori au prezentat mari deficite comparativ cu anii anteriori.

În ceea ce privește producția medie la hectar, de orz, datele sunt prezentate în figura 1.8.

Figura 1.8 – Producția medie la hectar la orz în kg/ha, în județul Suceava perioada anilor 2010-2012 (sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

Conform histogramei din figura 1.8, putem observa că producția maximă de orz s-a obținut în anul 2012, în exploatațiile agricole private înregistrând 2695 kg/ha, urmat de sectoarele private cu 2474 kg/ha.

În ceea ce privește producția medie la hectar, de ovăz, datele sunt prezentate în figura 1.9.

Figura 1.9 – Producția medie la hectar la ovăz în kg/ha, în județul Suceava perioada anilor 2010-2012

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

Conform histogramei din figura 1.9, putem observa că producția maximă de ovăz, , atinge cotele maxime în anul 2012 în exploatațiile agricole individuale, înregistrând un maxim de 2130 kg/ha valori aproape egale față de sectoarele private care au înregistrat 2129 kg/ha cu un deficit de o unitate.

În ceea ce privește producția medie la hectar, de porumb, datele sunt prezentate în figura 1.10.

Figura 1.10 – Producția medie la hectar la porumb în kg/ha, în județul Suceava perioada anilor 2010-2012 (sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

În ceea ce privește cultura porumbului, din figura 1.10, se poate observa că atinge cotele maxime în anul 2011 în sectoarele private, înregistrând un maxim de 4053 kg/ha față de exploatațiile agricole individuale care au înregistrat 3944 kg/ha, comparativ cu anul 2012 unde prezintă un deficit mult mai pronunțat față de anul 2010 din cauzauecetei care a afectat producția porumbului în anul 2012.

În ceea ce privește producția medie la hectar, de floarea soarelui, datele sunt prezentate în figura 1.11

Figura 1.11 – Producția medie la hectar la floarea soarelui în kg/ha, în județul Suceava perioada anilor 2010-2012 (sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

În ceea ce privește cultura de floarea soarelui, din figura 1.11, se poate observa că atinge cotele maxime în anul 2011 în exploatațiile agricole individuale, înregistrând un maxim de 1759 kg/ha față de sectoarele private care au înregistrat 1742 kg/ha, comparativ cu anul 2012 unde prezintă un deficit mult mai pronunțat față de anul 2010 din cauza secetei care a afectat producția porumbului în anul 2012, astfel valori mai mariu-au înregistrat în sectoarele private atingând doar 1456 kg/ha.

În ceea ce privește raportul privind starea economică și socială pe anul 2013, la nivelul județului Suceava, reflectă evoluția principalilor indicatori economici, sociali și culturali.

În domeniul creșterii animalelor, respectiv prelucrării produselor acedstui sector s-au coordonat următoarele activități:

– monitorizarea efectivelor de animale pe specii;
– monitorizarea unităților de procesare;
– obținerea și valorificarea producției animale;
– promovarea formelor moderne de organizare și informare a crescătorilor de animale.

În acest sens, situația efectivelor de animale la sfârșitul anului comparativ cu perioada anilor 2010-2013, se prezintă astfel:

Tabelul nr.1.2

Situația efectivelor de animale la sfârșitul anului comparativ cu perioada anilor 2010-2013

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

În ceea ce privește valorificarea produselor animale, în anul 2013, s-au obținut următoarele: 41838 tone carne vie; 3083850 hl lapte vacă; 120250 hl lapte oaie; 20000 hl lapte capră; 266 tone lână; 387 tone miere; 83550 mii bucăți ouă.

Totodată, s-au organizat 98 controale mixte la nivelul celor 114 unități administrativ-teritoriale, în anul 2013, în ceea ce privește modul de exploatare și de întreținere a suprafețelor de pășuni aflate în proprietatea primăriilor.

S-a realizat monitorizarea [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (PNDR) prin efectuarea unui număr de 20 controale efectuate în teren, privind cererile de plată pentru anul IV, la Măsura 141 ,,Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență , în urma cărora au fost declarate 19 dosare eligibile, respectiv unul neeligibil.

Această activitate de inspecții a vizat diverse sectoare și agenți economici, a căror activitate era reglementată de normele europene, iar în tabelul nr. 3 se prezintă rezultatele obținute în perioada anilor 2010 – 2013:

Tabelul nr. 1.3 . Rezultatele obținute în urma activități lor de inspecții efectuate în diversele sectoare, în perioada anilor 2010-2013 în județul Suceava.

(sursa: https://statisti.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

1.3 Meșteșuguri și artizanat

În județul Suceava se remarcă tradiția în olărit, meșteșug străvechi, practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, a cărui vechime este argumentată de descoperirile arheologice din zonă. În prezent este continuat de renumiții meșteri olari de la Rădăuți (Florin și [NUME_REDACTAT]) și de meșterii olari de la Marginea, care sunt renumiți prin ceramica neagră și cea roșie utilitară (familiile Magopat și Pascaniuc). Vasele de Rădăuți se disting prin fondul alb cu desene cu maro, verde, galben sau fondul roșu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate, cu alb, verde, maro, cărămiziu.

Centrul de ceramică neagră de la Marginea este renumit în întreaga țară; din mâinile olarilor, lutul prinde viață în forme străvechi cu denumiri specifice: ulcioare, străchini, oale de sarmale, oale cu mănușă, căni de Moși, dar și forme mai noi: vaze de diferite mărimi, platouri, aplice etc. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul ud și prin lustruire cu cremene pe vasul uscat, decorul fiind subordonat formei vasului. De asemenea, un meșteșug păstrat încă la nivelul județului Suceava, este meșteșugul încondeierii ouălor. În comuna Ciocănești se desfășoară [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT], aflat la a opta ediție în anul 2011.

Fondul etnografic și folcloric al județului Suceava pune în evidență talentul și sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogăția elementelor etnografice este evidentă în [NUME_REDACTAT] unde se mai păstrează și astăzi vechile ocupații și obiceiuri, precum și un port popular autentic, lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică, exprimată în alcătuirea modelelor și îmbinarea culorilor. Câteva dintre așezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuți) renumit centru de ceramică neagră, lustruită cu piatră, tehnică preluată de la geto-daci și care dovedește continuitatea populației autohtone în regiune, Dorna, cu arhitectura specific bucovineană cu frumoase decorații exterioare, având motive florale sau geometrice, Ciocănești (la 22 km de la [NUME_REDACTAT]), renumit prin covoarele care se fac aici, Cacica, un important centru ceramic, Vama (confecționarea cojoacelor, pieptarelor), [NUME_REDACTAT] (centru de construcție a instrumentelor populare și de prelucrare artistică a lemnului), Cârlibaba (port popular și țesături de interior), Arbore (scoarțe și ștergare) .

1.4 Agroturism, turism rural, turism economic

Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni, investițiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunității, fiind prognozată astfel o creștere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani și existând o potențială reflectare în evoluția calității factorilor de mediu.

[NUME_REDACTAT] reprezintă o zonă turistică deosebit de importantă în România, cu marea atractivitate a peisajului montan, având un potențial turistic caracterizat prin varietatea, densitatea și valoarea sa arhitecturală și a monumentelor de cult, alături de rezervațiile naturale și zonele etnografice deosebite, care multe dintre ele, sunt unicate pe plan mondial.

[NUME_REDACTAT] deține un patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric de mare valoare și atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar ([NUME_REDACTAT], Cetatea de Scaun a Sucevei și [NUME_REDACTAT]), construcții civile ([NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] din Suceava), precum și peste 25 de unități muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepție, unicat în România, [NUME_REDACTAT] Populare din [NUME_REDACTAT], Muzeul „Arta lemnului” din [NUME_REDACTAT], Muzeul de [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT], Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuți, Muzeul de Artă „[NUME_REDACTAT]”, „[NUME_REDACTAT] de Seamă”, [NUME_REDACTAT] și Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca etc.

Turismul rural ca și agroturismul au posibilități mari de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale județului dispun, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat și cu multiple variante de recreere, și de un valoros potențial cultural și istoric. Într-un mod deosebit, se remarcă și mănăstirile Voroneț, Sucevița, Moldovița, Putna, Slatina și [NUME_REDACTAT] din Rădăuți (figura 1.12), precum și cele din localitatile Suceava, Cetatea de Scaun din municipiul reședința de judeș, Salina, [NUME_REDACTAT] din Cacica (figura 1.13); rezervațiile floristice [NUME_REDACTAT] și Ponoarele; Codrii seculari de la Slătioara, pădurea din [NUME_REDACTAT], precum și fânețele naturale de la Frumoasa și altele.

Figura 1.12– [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT] 1.13– [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT] pensiunilor rurale din județul Suceava a crescut în mod considerabil, mai ales în ultimii ani. Zonele deluroase și montane îndeplinesc toate condițiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de localități precum: Sucevița, Vama, Moldovița, Putna, Ciocănești, [NUME_REDACTAT], Sadova, Lucina, Cacica, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Cîrlibaba, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Brodina, Rîșca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism, acestea devenind treptat destinații turistice în sine.

Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. În ultimii ani, la nivel național, s-a înregistrat o creștere a numărului sosirilor în interes de afaceri. Destinațiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt orașele mari, astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrate de către acestea și într-o mai mică măsură de către orașele mai mici.

La nivel local, unitățile hoteliere sunt dotate cu facilități pentru organizarea de conferințe, simpozioane și traininguri. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinței, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere simultană, vizite pentru participanți, programe de divertisment și mese festive.

Dacă în anii trecuți turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră, în ultima vreme și turismul rural a început să ofere soluții pentru turismul de afaceri. În accepțiunea celor implicați, turismul rural este o alternativă mai interesantă, în special pentru programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu depășesc 30 de persoane.

1.5 [NUME_REDACTAT] non-agricolă a județului Suceava se ridica în 2009 la un total de 505.856 ha, din care 452.368 ha reprezentând păduri și alte terenuri forestiere, 12.702 ha – Terenuri cu ape și ape cu stuf, 8.286 ha – căi de comunicație și căi ferate, 18.694 ha – terenuri ocupate cu construcții și curți, iar 13.806 ha reprezentau terenuri degradate și neproductive.

Fondul forestier ocupă 53% din suprafața județului, reprezentând 6,7% din întregul potențial silvic al României, județul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe țară. Aceasta face ca silvicultura să reprezinte o ramură economică importantă, ca și industria de prelucrare a lemnului.

CAPITOLUL 2- PREZENTAREA JUDEȚULUI SUCEAVA

[NUME_REDACTAT] (figura 2.1) este amplasat în partea de nord-est a României, se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu județul Botoșani, la sud cu județele Neamț, Harghita și Mureș, iar în partea de vest cu [NUME_REDACTAT] și Maramureș.

Are o suprafață de 8.553km2 și se întinde în longitudine între 24°57 extremitate vestică, respectiv 26°40 extremitate estică, la latitudinile extremității nordice 47°59’ și la extremitatea sudică de 47°4’, ocupând aproximativ 4% din teritoriul țării, fiind considerat după Timiș, al doilea judeș ca mărime din întreaga țară.

Figura 2.1 – Harta geografică a județului Suceava (sursa: http://www.newsbucovina.ro accesat la data de 17 martie 2014)

2.1 [NUME_REDACTAT] urma recensământului efectuat în luna octombrie a anului 2011, conform datelor de la [NUME_REDACTAT] de Statistică, populația stabilă a județului Suceava este de 708.745 locuitori, dintre care 300.711 locuitori se situează în zona urbană și 408.034 locuitori în zona rurală.

Figura 2.2 – Populația stabilă a județului Suceava perioada anilor 2010-2013 (sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 17 martie 2014 )

[NUME_REDACTAT] este reședinta administrativă a județului Suceava, are circa 120.000 de locuitori, 54 % din suprafața județului care este acoperită de păduri, terenurile arabile prezintă o suprafață de 1813 km2, iar bazinul hidrografic cuprinde 136 km2 de râuri și iazuri.

2.2 [NUME_REDACTAT] ceea ce privește spațiul geografic al județului Suceava, acesta se înscrie cu o climă continentală din partea de est, respectiv cu o climă continental – moderată în partea de vest.

Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre partea de sud-ves către partea de nord-est. În partea montană, climatul înregistrează temperaturi medii anuale sub 0°C pe munții înalți și 6°C pe versantul [NUME_REDACTAT], iar climatul extramontan prezintă temperaturi de -7-8°C.

În ceea ce privește mișcarea eoliană, în zona de munte, direcția dominantă a vânturilor este dată de orientarea formelor de relief, vânturile predominante în podișul Sucevei acționează dinspre nord-vest și se canalizează pe culoarele văilor Siret și Suceava.

În cursul anului, regimul pluviometric are o repartiție neuniformă, demonstrând caracterul continental al climatului din zonă, respectiv cantitatea de precipitații care s-au diminuat treptat de la vest la est. [NUME_REDACTAT], cantitatea anuală de precipitații este de 1.200 mm, iar în [NUME_REDACTAT] este cuprinsă între 550-600 mm. Cele mai bogate cantități de precipitații se înregistrează în intervalul lunilor mai-iulie, când ating circa 45% din cantitatea anuală de precipitații, respectiv cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie.

2.3 [NUME_REDACTAT] informațiilor preluate din Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2011 – 2020, tipurile de ecosisteme din județul Suceava sunt condiționate de variatele forme de relief, respectiv de elementele pedoclimatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podiș spre zona de munte.

În ceea ce privește ecosistemele forestiere, ponderea maximă a habitatelor, o constituie zonele forestiere, care reprezintă o resursă natural cu o deosebită importanță în județul Suceava.

De asemenea, pajiștile alpine se întâlnesc la înălțimi de peste 1.600 de metri în munții Călimani, Suhard, Giumalău și Bârnar. Acestea coboară în Rarău până la o altitudine de 1.500 de metri. Pajiștile alpine sunt caracteristice în locurile cu iarnă mai lungă de sașe luni și cu precipitații abundente, de peste 1.200 mm, acestea dezvoltându-se pe un areal discontinuu, în două etaje: unul alpin propriu zis și altul subalpin.

În zona coniferelor există turbării cu Sphagnum din bazinul Dornelor ([NUME_REDACTAT] și Coșna), iar de la [NUME_REDACTAT], se găsesc turbării înalte cunoscute sub numele de tinoave, deoarece sunt instalate în depresiune la altitudini cuprinse între 900 – 1.000 de metri.

În șesurile Siretului, Sucevei și Moldovei, găsim ecosistemele de luncă, de la ieșirea din munte a acestor râuri, unde se găsește o asociație de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau plante ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocosului, coada calului).

Ecosistemele acvatice sunt diferențiate după cinetica apei în două grupe majore: ape curgătoare (pâraie, râuri) și ape stagnante (lacuri, bălți, mlastini) .

2.4 Protecția naturii

Pe teritoriul județului Suceava din suprafața totală de 24.041 ha, aproximativ pe 10.700 ha se situează [NUME_REDACTAT] Călimani, respectiv un număr de 28 rezervații naturale:

25 sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – secțiunea a III-a ca zone protejate;

3 declarate prin H.G. nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii protejate.

De asemenea, la nivelul județului Suceava, au fost declarate un număr de 23 de situri de importanță comunitară (SCI), prin O.M. nr. 2387/2011 în vederea modificării O.M. nr. 1964/2007 în ceea ce privește instituirea regimului de arie naturală protejată a tuturor siturilor cu o importanță comunitară, reprezentând o parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Prin convențiile încheiate cu [NUME_REDACTAT] și Pădurilor, APM Suceava deține custodia a două situri de importanță comunitară, și anume:

ROSCI0081 – Fânețele seculare Frumoasa, prin convenția de custodie nr. 0185/14.07.2010,

ROSCI0082 Fânețele seculare Ponoare, prin convenția de custodie nr. 0186/14.07.2010.

De asemenea, se mai numără 6 situri de protecție avifaunistică (SPA), care sunt declarate prin H.G. nr. 971/2011 în vederea modificării HG 1284/2007, care consta în instituirea regimului de arie naturală protejată a ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Ariile naturale protejate de pe teritoriul județului Suceava sunt într-o stare bună de conservare.

În vara anului 2013, s-au emis 3 autorizații de mediu, care au fost revizuite pentru activitatea de exploatare forestieră, 4 autorizații de mediu pentru activitatea de exploatare forestieră, o autorizație recoltare floră sălbatică, 1 aviz consultativ pentru tăieri arbori și 8 puncte de vedereăreferitoare la amplasarea perimetrelor de exploatare agregate minerale în situl Natura 2000.

2.5 Resursele de apă

În regiunea de podiș, apele subterane sunt cantonate, la baza unor depozite deluvionale în terasele râurilor, în depozitele luncilor, respectiv în straturile de nisipuri, pietrișuri sarmațiene, glacisuri și în conurile de dejecție.

Apele de suprafață reprezintă o rețea bogată de râuri, iazuri, bălți și mlaștini. Deși întreaga suprafață a județului Suceava făce parte din bazinul hidrografic al râului Siret, toate râurile care drenează relieful județului sunt tributare Siretului. Din resursele totale de apă din județul Suceava, doar 35,8% sunt utilizabile, iar ponderea cea mai mare o au apele de suprafață, reprezentând un procent de 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apă din întregul județ.

2.6 Resursele subsolului

În economia românească, județul Suceava ocupă un loc distinct datorat diversității precum și abundenței bogăției resurselor sale naturale. Din suprafața județului Suceava, peste 52% este acoperită de păduri, unde se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri cuprifere, minereu uranifer, sulf, barită, sare, gaze naturale, ape minerale, iar aproximativ 42% din suprafața acestuia este reprezentată de terenuri arabile, majoritatea fiind situate de-a lungul văilor Siretului, Moldovei și Sucevei.

În prezent, în județul Suceava, în domeniul exploatării materialelor de construcții (agregate de râu, roci utile din cariere) activitatea minieră se desfăsoară preponderant, exploatându-se zăcământul de mangan de la Ulma și din comuna [NUME_REDACTAT], zăcământul de minereu cuprifer de la Mănăila și din comuna Breaza, minereul fiind prelucrat în Uzina de Preparare din Iacobeni, zăcământul uranifer de la Crucea obținut prin exploatarea lui în subteran, și sarea gemă la Cacica.

2.7 Resursele de soluri

În ceea ce privește resursele de sol din județul Suceava, aici se enumeră faeoziomurile (circa 65.173 ha) pentru potențialul lor productiv ridicat, o parte din eutricambosoluri (30.211 ha) și preluvosolurile (63.005 ha), o parte din aluviosolurilor (52.861 hectare) este constituită din soluri fertile, cu puține restricții pentru agricultură. Dintre alte resurse de soluri mai putem enumera: protisolurile (70.104 ha); cernisolurile (66.394 ha); umbrisolurile (650 ha); cambisolurile (71.183 ha); luvisolurile (106.306 ha); spodosolurile (6.151 ha); pelisolurile (280 ha); andisolurile (1.587 ha); hidrisolurile (24.730 ha); histisolurile (105 ha) și antrisolurile (2.692 ha).

Solurile care au un potențial productiv scăzut și care prezintă multiple restricții sunt litosolurile (5.622 ha), regosolurile (11.004 ha), districambosolurile (40.972 ha), luvosolurile (43.301 ha), prepodsolurile și podsolurile (6.551 ha), gleiosolurile și stagnosolurile nedrenate (24.730 ha), histosolurile (105 ha), precum și erodosolurile (2.692 ha) .

În prezent, este în curs de derulare stabilirea listei tuturor siturilor contaminate, urmând ca prin ordin comun al conducătorilor autorității publice centrale pentru protecția mediului aceasta să fie aprobată, respectiv autoritățile publice centrale în domeniile economiei și finanțelor și al autorității publice centrale în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.

PARTEA A II-A

CAPITOLUL 3 – SISTEME DE PRODUCȚIE ÎN JUDEȚUL SUCEAVA ÎN PERIOADA 2010-2013

3.1. Producția agricolă în județul Suceava

3.1.1. Clasificarea sistemelor de cultura a plantelor

Sistemul de cultura a plantelor este definit de structura culturilor si organizarea asolamentelor, precum si de tehnologiile de productie practicate. Alegerea sistemelor de cultura a plantelor se face pe baza unor studii privind elementele structurale ale acestora si fundamentarea lor pe criterii economice energetice si ecologice.

Organizarea sistemelor rationale de cultura trebuie sa asigure respectarea corelatiilor optime intre ansamblul factorilor natural-economici specifici fiecarei zone si unitati agricole si cerintele pietei. Organizarea sistemului de cultura a plantelor urmareste realizarea unor productii sporite prin utilizarea mai buna a resurselor existente, astfel incat intreaga activitate sa fie rentabila.

Datorita faptului ca intre resursele (factorii) de productie, precum si intre diferite ramuri si culturi se pot realiza combinatii multiple, sistemele de cultura practicate sunt variate. Clasificarea lor se poate face din mai multe puncte de vedere, astfel:

a) din punct de vedere al investitiilor de capital deosebim:

-sisteme de cultura intensive; gospodariilor taranesti

– sisteme de cultura extensive. Cooperatist+industrial

In functie de volumul capitalului alocat si de specificul culturilor agricole, sistemul de cultura a plantelor poate avea grade diferite de intensivitate (semiintensiv, intensiv, superintensiv). Sistemul extensiv de cultura a plantelor este specific gospodariilor taranesti lipsite de resurse de capital; sistemul intensiv de cultura a plantelor se practica in unitatile agricole moderne dar si in exploatatiile taranesti, atunci cand se aloca factorii de productie stabiliti de tehnologie;

b) din punct de vedere al gradului si nivelului de aplicare a progresului tehnico-stiintific in agricultura, a influentarii si dirijarii factorilor climatici, deosebim:

sisteme de cultura traditionale;

modernizate;

de tip industrial.

Sistemele traditionale sunt, de regula, sisteme extensive si se practica in special in gospodariile taranesti din zonele de deal si munte. Sistemele de cultura modernizate sunt sisteme semiintensive, caracterizate prin nivelul ridicat al agrotehnicii aplicate si prin mecanizarea lucrarilor de baza; se practica in societatile agricole si in fermele familiale comerciale. Sistemele de tip industrial sunt sisteme intensive si superintensive; se caracterizeaza prin extinderea mecanizarii si automatizarii proceselor de munca, chimizare, irigatii, asigura un nivel ridicat al productivitatii muncii si rentabilitatii; se practica in productia legumelor de sera si se extind in viticultura, pomicultura etc. Se pot practica in toate tipurile de unitati agricole, daca se fac investitii si se asigura dimensiunile rationale ale acestora;

c) din punct de vedere al numarului de ramuri sau culturi dintr-o unitate agricola deosebim:

-sisteme de cultura bazate pe monocultura;

– sisteme de cultura bazate pe policultura.

In agricultura noastra se practica sistemele bazate pe policultura. Monocultura se intalneste numai in unitati strict specializate (viticultura, pomicultura, cultura ciupercilor etc.);

d) din punct de vedere al modului de actionare a factorilor de vegetatie, deosebim:

-sisteme de cultura in (culturi de camp);

– sisteme de culturi fortate (sere, solarii etc.).

e) din punct de vedere al reglarii factorului apa, deosebim:

-sisteme de cultura irigate;

– sisteme de cultura neirigate.

Sistemele irigate solicita investitii importante, ceea ce le confera caracteristici de
sisteme intensive; f) din punct de vedere al varietatii conditiilor zonale, deosebim:

-sisteme de cultura specifice zonelor de campie;

– sisteme de cultura din zonele podzolice;

.- sisteme de cultura specifice zonelor in panta;

– sisteme de cultura din zonele montane etc.

In raport de nivelul de intensificare a productiei, de orografia terenului, de natura solului, de caracteristicile categoriilor de folosinta a terenului, sistemele de cultura zonale pot fi: irigate, neirigate, antierozionale etc.

Alegerea celui mai potrivit sistem de cultura a plantelor, pentru fiecare unitate agricola se face pe baza prospectarii pietei si obiectivelor strategice stabilite de management. Deoarece profilul unitatii se stabileste la perioade mai lungi de timp, iar sistemele de cultura a plantelor, in unele componente, se fundamenteaza la perioade scurte de timp, optimizarea lor secventionala sta la baza realizarii unei activitati economice competitive, care impune adaptarea permanenta la cerintele pietei.

3.1.2. Agricultura tradițională sau familială

Agricultura tradițională se bazează exclusiv pe transfomarea energiei luminoase în energie chimică prin captarea razelor solare în procesul de fotosinteză.

Producția obținută în sistemul agricol tradițional este destinată cu deosebire consumului familiei de agricultori, iar eficiența economică de ansamblu este extrem de redusă. Din această cauză sistemul este vulnerabil la presiunile exercitate de mediul înconjurător și se adaptează greu la cerințele pieței. În fapt, într-un mediu economic ostil, sistemul își reduce la minim fluxurile comerciale cu mediul extem.

In plus, în cadrul acestui sistem agricol se folosește pe scară largă munca manuală alături de cea animală, pe suprafețe mici de teren, pe care se aplică cu preponderență fertilizarea naturală și numai accidental substanțele chimice, iar rotația culturilor este extrem de rudimentară.

Este considerată „tradițională” deoarece menține și perfecționează, în bună măsură tehnici, tehnologii și cunoștințe mai vechi, parte din ele cu rădăcini ce se pierd în istorie. Fiind atomizată pe gospodării de agricultori, gospodării ce au ca pivot central familia, ceea ce a determinat, în mod firesc, adoptarea de multe ori și a termenului de „agricultură familială”. Impunerea acestei denumiri nu determină riscul distorsionării primului tennen întrucât familia de agricultori, prin excelență este considerată de sociologí, tradițională și conservatoare, perpetuează de la o generație la alta experiențe, proprietăți, animale, inventar agricol, foarte puțin modificate, ca dimensiune și performanțe, în timp.

Sistemul funcționează diferit pe glob în funcție de condițiile pedoclimatice, pregătirea tehnologică, structuri socio-economice, resurse fmanciare. Este dominant în țările subdezvoltate și sărace economic. [NUME_REDACTAT] s-a impus după aplicarea Legii 18/1991 privind fondul funciar, fiind predominant în sectorul privat particular din agricultură (cca. 62% din

suprafața țării).

Supraviețuirea sistemului, în această situație se face pe seama subconsumului familial. Se apreciază că țările în care acest sistem agricol este dominant sunt tributare în cea mai mare parte importurilor, deoarece producția agricolă internă nu poate asigura securitatea alimentară națională.

Agricultura tradițională are însă un mare avantaj rezultat din minimele perturbații sau dezechilibre pe care le produce asupra mediului în care se manifestă. Din această cauză, sistemul agricol este cel mai susceptibil, prin costurile minime reclamate, adaptările la cerințele și principiile impuse de agricultura ecologică.

3.1.3. Agricultura intensivă sau industrială

Agricultura modemă, intensivă este opusul, dar și altemativă la precedentul sistem. Presupune folosirea suprafețelor mari agricole, ceea ce permite aplicarea unei rotații științifice a culturilor. Acest sistem reclamă intrări masive de energii comerciale (sub forma îngrășămintelor chimice, a pesticidelor) și mecanizarea diversificată, de înalt nivel tehnic și tehnologic. Beneficiază de aportul științei în toate segmentele de activitate. Structura culturilior este foarte variată, procesele tehnologice sunt diversificate, specialiștii posedă înalte cunoștințe de specialitate, dar și economice, fapt ce dă posibilitatea practicării unui mananagement performant și, în plus, aplicarea marketingului în toate relațiile de piață.

Pentru realizarea și funcționarea acestui sistem sunt necesare fonduri investiționale mari, cu surse, de regulă, non-agricole. Este sistemul agricol în care predomină metodele intensive și superintensive, în cadrul cărora culturile se produc în câmp deschis sau acoperit.

Sistemul agricol intensiv permite obținerea unor producții superioare, îndestulătoare și cu posibilități de realizare, în stare proaspătă, în tot timpul anului.

Eficiența sistemului trebuie judecată în funcție de două criterii distincte:

gradul de asigurare a securității alimentare;

nivelul veniturilor în raport cu cel al cheltuielilor.

Indiscutabil sistemul intensiv. acolo tinde este aplicat reprezinta o garantie a securității alimentare. Pe fond acest avantaj este principala motivație pentru care a fost adoptat de cãtre țările practicante. În ceea ce privește eficienta productiei din agricultura industriala eficientã apreciată prin prisma indicatorilor economici, rezultatele sunt ceva mai complicate, și iată de ce:

randamentele superioare (hectar, cap de animal) și prețurile inalte detenninate de cotele ridicate ale cererii de pe piața produselor agricole sunt puncte de sprijin de necontestat care garanteaza obtinerea de profit;

agricultura cu relațiile sale de piată, foarte intense pentru agricultura industrială. cu ramurile regionale din amonte sau aval de ea este puternic și grav deposedata de o parte din venitul net realizat, prin intermediul arliicunoscutului. dar si omniprezentului fenomen denumit in literatura de specialitate ca ,,foarfecele prețului”.

Se poate spune deci ca agricultura de tip industrial are capacitatea realizarii unei eficiente economice superioare, ca urmare a avantajelor oferite de randamentelc și prețurile inalte, dar numai cu condiția ca politica economica si cu deosebire cea agrara, sa controleze efectele negative induse de acțiunea „foarfecelui prețului".

Agricultura intensivã sau industrială este apanajul tarilor cu economii putemic dezvoltate, deoarece numai satele cu o potentialitate economică superioara pot promova și susține sporitelc alocãri de fonduri, reclamate de acest sistem.

Marile dezavantaje ale agriculturii intensive au rezultat din relatiile sale cu mediul incon_iurätor, intrucat este mai puțin dependent de factorii ecologici.

Mecanizarea și chimizarea, elemente care individualizează, dar și sporesc performanțele acestui tip de agricultură, provoacă degradarea ecosistemelor agricole și „eroziunea genetică”, mai ales în țările dezvoltate industrial și economic. Într-adevăr, ecosistemul agriculturii industrializate apare, față de biosferă, artificial și, mai ales, ca un corp străin, cu impacte nefavorabile sau dezastruoase pe termen lung, asupra echilibrelor naturale și ecologice. Efectele negative au apărut și se manifestă în: degradarea solului și a mediului înconjurător, dar și în calitatea slabă a produselor agricole obținute.

Pentru reducerea acestor efecte negative determinate de agricultura intensivă se pot utiliza resursele de materie organică și toate mijloacele biologice, inclusiv noi metode de efectuare a lucrărilor solului. Totuși, trebuie avut în vedere că fertilizarea exclusiv minerală este vulnerabilă , prin costul ridicat al îngrășămintelor chimice.

Singura soluție realistă ar fi îngrășămintele organice și minerale, combinate armonios. Sistemul intensiv rezolvă într-o oarecare măsură necesitățile de varietate ale consumatorilor în detrimentul calității produselor și sănătății consumatorilor.

Tabelul nr.3.1. Mașini și echipamente agricole utilizate (număr), în proprietate, pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate, după tipul de mașini și echipamente agricole utilizate

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014 )

3.1.4. Producția agricolă în județul [NUME_REDACTAT] anul 2011 s-au înregistrat un număr de 3.180 de producători în agricultura ecologică, în domeniul produselor tradiționale atestate fabricate în județul Suceava, și-au desfășurat activitatea 30 de societăți comerciale cu 108 de produse atestate, și anume: în domeniul laptelui au activat 16 societăți comerciale cu 30 de produse atestate; în domeniul cărnii 13 societăți comerciale și-au desfășurat activitatea cu 75 de produse atestate; iar în domeniul băuturilor o societate comercială cu 3 produse atestate.

La sfârșitul anului 2011, exploatațiile agricole conform OUG. nr.108/2001, HG.nr.166/2002, HG.nr.49/2002 și HG. nr.734/2002 pe domenii de activitate, erau constituite un total de 403 exploatații agricole comerciale, din care menționăm: 55 exploatații vegetale; 242 exploatații zootehnice; 106 exploatații mixte, respectiv 66 de exploatații agricole familiale, realizând astfel un total general de 469 exploatații agricole.

Conform datelor [NUME_REDACTAT] pentru Agricultură, [NUME_REDACTAT], la sfârșitul anului 2012, ocupa primul loc în România în ceea ce privește numărul de producători în domeniul agriculturii ecologice, aceasta deținând 30.817 hectare terenuri agricole, 39.074 de bovine și 35 apicultori cu 3.191 de familii de albine, 4.358 de operatori din producția animalieră, respectiv dețin terenuri arabile, pășuni și fânețe.

În ceea ce privește numărul de producători, după [NUME_REDACTAT], urmează județele [NUME_REDACTAT] cu 3.754 de producători, Bistrița-Năsăud cu 3.088 de producători, Alba cu 2.990 de producători, Iași cu 1.929 de producători, Cluj cu 1.440 de producători, Hunedoara cu 1.162 de producători și Maramureș cu 1.010 de producători.

În perioada anilor 2007-2012, în Suceava a ocupat în fiecare an, numărul producătorilor a crescut cu 1.693 de producători noi înregistrați. Tot în aceeași perioadă, în sistemul de agricultură ecologică, mărimea suprafețelor a crescut înregistrând valori de la 13.844 hectare până la 30.817 hectare, respectiv un spor de 16.973 hectare. La începutul anului 2013 din totalul de 30.817 hectare de teren arabil, au fost ocupate cu 675 hectare terenuri arabile, respectiv 30.142 hectare cu pășuni și fânețe. Astfel, în sistemul ecologic cuprinde 18% din suprafața totală cu pășuni și fânețe, din care ocupă un procent de 8,8% terenurile arabile din suprafața agricolă a județului (figura 3.1).

Figura 3.1 – Suprafață agricolă ecologică – Suceava (sursa: www.ecomagazin.ro accesat la data de 27 martie 2014 )

Cele mai prielnice zone pentru cultura cartofului sunt județele Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani, zone închise pentru cartoful de sămânță, iar pentru cartoful timpuriu se enumeră doar anumite zone din județul Dâmbovița (Lungulețu, Brezoaele ), Teleorman (Peretu), Olt și Constanța.

De asemenea, în sistemul de agricultură ecologică s-au înregistrat 22,8% din efectivul de bovine al județului Suceava, acest sistem ecologic presupunând un sistem durabil de gestionare, care este caracterizat prin sănătatea solului, apei, plantelor și al animalelor, care reprezintă produse de calitate superioară care nu dăunează mediului și omului, reducând la minimum utilizarea substanțelor chimice de sinteză.

3.2. Producția zootehnică în județul [NUME_REDACTAT] sistemul de creștere și exploatare a animalelor se înțelege ansamblul de activități și măsuri zooveterinare, cu caracter tehnic, E organizatoric și economic care are ca scop sporirea numărului de ai animale, a producției pe cap de animal, perfecționarea bazei tehnico-

pp materiale și a tehnologiilor de producție și pe acestă bază sporirea rentabilității producției animaliere.

Sistemele de creștere și exploatare a animalelor se diferențiază în funcție de complexitatea și amploarea activităților desfășurate, concretizate lui în efectivele de animale concentrate în exploatație, de nivelul specializării și intensificării producției, de gradul de modernizare a tehnologiior de producție aplicate, precum și de modul de organizare a ciclului de producție, care determină în mod implicit ritmul și continuitatea livrării produselor zootehnice.

Sistemele de creștere și exploatare a animalelor se găsesc și sub incidența formei de proprietate, dat fiind faptul că in societățile comerciale i sau asociative nivelul concentrării producției zootehnice este mai ridicat iar gradul de specializare mai pronunțat in comparație cu fermele privat- familiale.

Sistemele de creștere și exploatare a animalelor se clasifică in raport de mai multe criterii: după nivelul de intensivitate a producției și după modul de organizare a ciclului de producție.

3.2.1. Sistemul de tip industrial

Sistemul de tip industrial se caracterizează prin concentrarea unor transformându-se mari efective de animale, prin organizarea exploatației pe ferme sau consum de origină sectoare specializate în raport cu fluxul tehnologic aplicat, prin utilizarea magazinelor fie de A unor rase sau hibrizi de animale de mare valoare biologică și capacitate egrală a profitului productivă, obinuți prin încrucișări multiple, conduse cu ajutorul tehnicii moderne de calcul, prin practicarea unor telmologii modeme, bazate înalt grad de mecanizare și automatizare a proceselor de muncă, prin .utilizarea cu precădere a furajelor combinate, diferențiate pe specii și categorii de animale etc. Sistemele de tip industrial se caracterizează printr-o puternică diviziune tehnologică a muncii, ceea ce conduce la accentuarea ritmicității și continuității în obținerea și livrarea produselor animaliere, efecte identice în ceea ce privesc încasările bănești. Prin aceasta se atenuează în mare măsură sau chiar se anulează caracterul sezonier al producției, încasările având un caracter continuu pe tot parcursul anului.

În același timp însă, sistemul de tip industrial de creștere și exploatare a animalelor implică eforturi economice importante, concretizate în volumul mare de investiții și consumul mare de energie. Dar prin productivitatea mare realizată pe muncitor, toate aceste cheltuieli ridicate se amoitizează în perioade de timp relativ scurte, ceea ce face ca rentabilitatea acestui mod de organizare a producției să fie superioară.

Sistemele de tip industrial de creștere și exploatare a animalelor s-au extins cu precădere în ramura suinelor și păsărilor, precum și în ramura producerii cărnii de taurine și tineret ovin la îngrășat. În celelalte sfere ale producției zootehnice caracteristica industrială privind organizarea producției și a muncii este mai puțin accentuată.

Condiția de bază privind succesul organizării producției animaliere pe principii industriale este utilizarea unui material biologic de mare calitate, capabil de realizarea unor parametri superiori privind conversia furajelor în produse animaliere în special în came și lapte.

3.2.2. Sistemul de tip gospodăresc

Sistemul de tip gospodăresc la noi în țară încă cuprinde un marenumăr de animale, fiind aplicat cu precădere în special în fermele privat-familiale și în unele exploatații asociative. Sistemul de tip gospodăresc se caracterizează printr-un nivel mai redus de concentrare a animalelor și de specializare a producției, prin utilizarea unor adăposturi cu capacități reduse de cazare, dotarea tehnico-materială mai redusă, mecanizare și automatizare redusă a proceselor de muncă. Prezența mai multor specii de animale în cadrul aceleași întreprinderi determină nivelul redus al specializării producției. Lipsa organizării acesteia pe secvențe tehnologice atrage după sine necesitatea policalificării forței de muncă utilizată.

Importanța economică a sistemului de tip gospodăresc constă în capacitatea mare a acestuia de valorificare a resurselor interne, puțin pretabile la valorificare în cadrul sistemului de tip industrial, contribuind în acest fel la creșterea volumului de produse animaliere oferite pieții, chiar dacă parametri de rentabilitate sunt inferiori celor obținuți în cadrul sistemului de tip industrial.

3.2.3. Sistemul mixt

În viitor, paralel cu extinderea măsurilor privind privatizarea producției agricole și a dezvoltării sectorului particular se va dezvolta sistemul mixt de creștere și exploatare a animalelor, caracterizat prin efective de animale mai reduse, însă prin practicarea acelorași principii de organizare a producției specifice sistemului de tip industrial. În cadrul acestui sistem nivelul de intensivitate a producției va fi la fel de ridicat ca și în cadrul sistemului de tip industrial, procesul de producție fiind organizat pe secvențe tehnologice deservite de personal muncitor cu calificare corespunzătoare. Acest sistem prezintă unele particularități: efective specifice sistemului gospodăresc și intensivitate a producției specifică sistemului de tip industrial. Deosebirea față de acesta din urmă constă doar în extinderea procesului de producție, concretizat în efective de animale mai reduse. Sistemul mixt de creștere și exploatare a animalelor va caracteriza producția zootehnică din cadrul fermelor privat-familiale.

Pentru ca acestea să se poată dezvolta corespunzător este necesar ca industria producătoare de. mijloace de producție pentru agricultură să fabrice instalații și echipamente adecvate creșterii și exploatării animalelor in conditiile unor efective mici spre mijlocii si a unor adaposturi cu capacitate de cazare adecvate.

3.2.4. Producția zootehnică în județul [NUME_REDACTAT] ceea ce privește activitatea în domeniul zootehniei, sistemul de producție s-a axat la creșterea valorii biologice a raselor de animale pe specii, prin valorificarea corespunzătoare a producției animale și de promovare a formelor moderne de organizare.

La nivelul județului Suceava, în ce privește promovarea formelor asociative, în anul 2011, 65 de asociații cu profil zootehnic și-au desfășurat activitatea deținând un număr de 10.012 membrii cu un efectiv de 35.116 bovine, 172.130 ovine și 12.950 familii de albine .

La începutul anului 2012, situația privind constituirea grupurilor de producători, au fost următoarele: comercializarea de fructe; comercializarea cărnii de porc; comercializarea de legume; comercializarea mierii de albine, comercializarea laptelui, toate acestea la un loc au format un total de 11 grupuri de producători.

Direcția pentru Agricultură, instituție care se ocupă de monitorizarea și actualizarea evidenței exploatațiilor agricole vegetale, zootehnice, mixte și familiale existente, în prezent (2014), în județul Suceava a înregistrat peste 400 de exploatații agricole comerciale. În conformitate cu acest raport, conform datelor raportate de către Direcția pentru Agricultură al [NUME_REDACTAT], dintre cele 403 de structuri aflate în evidența acestei instituții, 55 sunt exploatații vegetale, 242 de structuri activează în sectorul zootehnic, iar 106 de exploatații agricole au un caracter mixt, la acestea adăugându-se 66 exploatații agricole familiale, realizându-se, astfel, un total de 469 de exploatații agricole.

De asemenea, această instituție sprijină și acordă asistență asociațiilor profesionale și grupurilor de producători, în vederea eficientizării activitățiilor desfășurate, prin realizarea unor acțiuni în vederea implementării și extinderii acestor forme de organizare. Conform instituției sursă, în județul Suceava, în prezent, funcționează 10 grupuri de producători, dintre care: unul pentru comercializarea cărnii de porc, un producător în vederea comercializării de legume; doi producători comercializând mierea de albine, respectiv 6 producători în comercializarea produselor lactate. La nivelul județului, în ce privește promovarea formelor asociative, funcționează 65 de asociații cu profil zootehnic; 22 de asociații cu profil în sectorul vegetal; 8 asociații în domeniul pomiculturii, iar 14 asociații au profil mixt.

Figura 3.2 – Efectivele de bovine, în județul Suceava perioada anilor 2010-2013

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 27 martie 2014 )

Conform datelor INS, în ceea ce privește creșterea bovinelor, ceea ce reprezintă totalitatea taurinelor și bubalinelor, masculi și femele, pe diferite grupe de vârstă și destinație economică, în perioada anilor 2010-2012, sunt prezentate în figura 3.2.

Din histograma de mai sus, se poate observa că creșterea bovinelor atinge cotele maxime în anul 2012 în sectoarele private, înregistrând un maxim de 157649 de bovine.

Figura 3.3 – Efectivele de porcine, în județul Suceava perioada anilor 2010-2013

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 27 martie 2014)

Din histograma de mai sus, se poate observa că creșterea porcinelor atinge cotele maxime în anul 2011 în sectoarele private, înregistrând un maxim de 84919 de porcine.

Conform datelor INS, în ceea ce privește creșterea porcinelor, ceea ce reprezintă totalitatea porcinelor din exploatația agricolă, inclusiv porcine aflate în maternități, crescătorii și îngrășătorii, indiferent de sex, categorii de greutate și destinație economică, în perioada anilor 2010-2012, sunt prezentate în figura 3.3.

Figura 3.4 – Efectivele de ovine, în județul Suceava perioada anilor 2010-2013

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 27 martie 2014)

Conform datelor INS, în ceea ce privește creșterea ovinelor, ceea ce reprezintă totalitatea animalelor din specia de ovine, indiferent de sex, vârstă, destinație economică, în perioada anilor 2010-2012, sunt prezentate în figura 3.4.

Din histograma de mai sus, se poate observa că creșterea ovinelor atinge cotele maxime în anul 2012 în sectoarele private, înregistrând un maxim de 237158 de ovine.

Figura 3.5 – Efectivele de ovine, în județul Suceava perioada anilor 2010-2012

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 27 martie 2014)

Conform datelor INS, în ceea ce privește creșterea păsărilor, ceea ce reprezintă toate categoriile de păsări existente în exploatația agricolă (găini, curci, rațe, gâște, prepelițe, bibilici etc.), în perioada anilor 2010-2012, sunt prezentate în figura 3.5.

Din histograma de mai sus, se poate observa că creșterea păsărilor atinge cotele maxime în anul 2012 în sectoarele private, înregistrând un maxim de 1470662 de păsări.

În concluzie, sistemul de producție în domeniul agricol, în țara noastră, județul Suceava este fruntașă comparativ cu celellate județe, la valoarea producției de animale pe anul 2012.

CONTRIBUȚII PROPRII

Descrierea contextului socio-economic

În anul 2007 România a devenit stat membru al [NUME_REDACTAT], alături de cele 26 de state membre, reunite în jurul unor valori istorice, politice, economice, culturale și sociale comune. Între statele membre există considerabile disparități în ceea ce privește produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Pentru eliminarea acestor disparități, [NUME_REDACTAT] urmărește promovarea în intervalul 2007-2013, a unei politici de coeziune dezvoltată pe baza a trei obiective:

Convergență;

Competivitate regională și ocupare;

Cooperare teritorială.

Aceste obiective vor fi atinse prin alocarea de sprijin financiar statelor membre din:

[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] – FEDR;

[NUME_REDACTAT] European – FSE;

Fondul de Coeziune – FC;

[NUME_REDACTAT] Agricol pentru [NUME_REDACTAT] – FEADR.

Accesarea fondurilor comunitare este condiționată de elaborarea de către statele membre a unor documente de programare, care să indice domeniile spre care va fi orientată asistența finaciară a [NUME_REDACTAT].

În cadrul atragerii de fonduri europene sunt implicați trei actori principali: beneficiarii, consultanții, autoritățile. Fiecare dintre acești actori urmăresc că procentul de atragere a fondurilor europene să fie cât mai mare iar aceste accesări de fonduri să fie conectate la prioritățile și nevoile reale de finanțare în cadrul dezvoltării strategice a țării. Astfel, există două evidențe: existența nevoilor și existența banilor. În acest cadru, punctual slab îl constituie mecanismul și modalitățile prin care banii de la bugetul [NUME_REDACTAT] sunt trimiși în teritoriu.

Însă, de-a lungul perioadei de la intrarea României în [NUME_REDACTAT], se poate observa că, în ciuda tuturor măsurilor luate în acest sens, rezultatele au rămas nereprezentative. Odată cu schimbarea politică din anul 2008, a fost abordată o strategie nouă: raportarea la rata de absorbție a fondurilor europene din perioada mandatului guvernului anterior. Această strategie a determinat însă efecte negative, creditele fiind date sau luate fără o analiza riguroasă, iar, România a rămas pe locul 27 în cadrul statelor membre ale Uniunii în ceea ce privește atragerea fondurilor europene.

Câteodată, puterile politice ale momentului au efectuat schimbări în conducerea Autorităților de Management. În consecință, au existat situații, precum cea din cadrul [NUME_REDACTAT] de Dezvoltare a [NUME_REDACTAT], în care, în 5 ani au fost încadrați consecutiv tot atâția directori ai Autorității de Management. Astfel, operațiunea și-a pierdut scopul și a fost golită de conținut. Scopul era cel al abordării structurale a atragerii și absorbției fondurilor europene, conținutul fiind legat de trecutul politic sau nu al celor numiți la conducere.

În realitate, chestiunea de fond o reprezintă sistemul. [NUME_REDACTAT] Sapir, se referea la criza arătând ca că este o criză de sistem, o criză a deficitului structural și nu în mod obligatoriu o criză a țărilor membre UE, dorind să evidențieze că unele țări se află în mod sigur în dificultate. În mod similar, în țara noastră, problema absorbției fondurilor europene este o chestiune de sistem.

Prin urmare, raportându-se la exercițiului financiar din perioada 2007-2013, România nu a putut demonstra că are puterea și competență instituțională să administreze sume de bani mult mai mari în cadrul următorului exerciți financiar din perioada 2014 – 2020. Clauzele și precizările acordului cu [NUME_REDACTAT] Internațional (FMI) nu pot suferi schimbări care să determine o creștere a ratei de absorbție, prin întoarcerea cheltuielilor proiectelor europene prima dată din bugetul statului și mai apoi banii urmând a fi recuperați din sumele alocate de către Comisie.

Țara noastră, poate exemplifică cu dificultate modele de proiecte de de mare cuprindere și cu finanțare europeană care să își fi adus aportul într-un mod substanțial la dezvoltarea strategică a țării. Astfel încât, credibilitatea României, legată de faptul că ar fi capabilă să poată crea noi proiecte de mare anvergură, este destul de scăzută.

Până acum, în România nu au existat dezbateri despre proiecte mari de dezvoltare, proiecte integrate cu impact național, țara noastră fiind incapabilă să dovedească existența unui plan strategic de dezvoltare pe termen mediu și lung, care să fie în legătură directă cu prioritățile naționale, cu obiectivele majore de convergență ale politicilor europene.

Situația creată demonstrează că managementul instituțional reprezintă un sistem limitat, fondurile europene determinând o creștere fără rost a aparatului de stat, în măsura în care firmele de consultanță au elaborate scheme eficiente de atragere a banilor, atât cu sprijin din interior cât și cu sprijin din mediul politic. Angrenajele financiare prezintă posibilitatea de blocaj datorită sustragerii guvernului de la obligația de a avansa plăți din bugetul național, cu recăpătarea lor de la Comisie în timp ce rambursările generale au fost destul de neinspirate.

De interes pentru spațiul rural românesc este programul [NUME_REDACTAT] Agricol pentru [NUME_REDACTAT] (FEADR), din acesta urmand sa se realizeze co-finanțarea politicii de dezvoltare rurală. Această politică are drept obiectiv creșterea dinamismului economic a zonelor rurale din România, cu menținerea dinamismului social, agriculturii durabile și asigurarea conservării și îmbunătățirii resurselor umane.

În anul 2007 s-a analizat [NUME_REDACTAT] de Dezvoltare (PND) pentru 2007-2013, un instrument de privatizare a investițiilor publice pentru dezvoltare prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socio-economice față de țările membre ale [NUME_REDACTAT].

PND a stabilit direcțiile de alocare a fondurilor publice pentru investiții cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale din surse interne (bugetul statului, bugete locale etc.) sau externe (fonduri structurale și de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurală și pescuit, credite externe etc.). În PND au fost identificate șase priorități naționale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii și sub-domenii prioritare:

Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;

Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative;

Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;

Diminuarea disparităților între regiunile țării.

Dezvoltarea zonei rurale

De interes direct pentru PNDR este elaborarea [NUME_REDACTAT] Strategic pentru [NUME_REDACTAT] care acoperă perioada de programare 2007-2013.Acest document precizează prioritățile și direcțiile dezvoltării rurale în strânsă legătură cu prioritățile comunitare.

PNS reprezintă baza pentru implementarea [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] pentru 2007-2013. Prin elaborarea PNS a avut la bază [NUME_REDACTAT] (CE) nr. 1698/2005 din 20 septembrie privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin [NUME_REDACTAT] Agricol pentru [NUME_REDACTAT] (FEADR). [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] iau în considerare [NUME_REDACTAT] Comunitare ce fac referire la mediul rural.

În cadrul PNS a fost realizată o analiză a situației-economice și de mediu în urma căreia au fost selectați și indicatorii de bază. De asemenea, în cadrul [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-2013 este prezentată situația sectorului agricol, silvic și alimentar. Sunt descrise condițiile de mediu (caracteristicile principale, biodiversitate, managementul resurselor naturale îm agricultură și silvicultură, agricultura ecologică și aspectele legate de schimbările climatice), o caracterizare a economiei rurale și a calității vieții în mediul rural, situație demografică, turim, infrastructura rurală și serviciile, cultura, educația și formarea) .

Reînnoirea zonei prin [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (PNDR) 2014-2020, spațiul rural se definește fiind totalitatea comunelor, la nivel de unitate administrativ teritorială, împreună cu satele componente. De asemenea, spațiul rural românesc din punct de vedere administrativ, cuprinde 2861 de comune, unde dezvoltarea economică și socială durabilă este indispensabilă și este legată de îmbunătățirea serviciilor de bază și a infrastructurii rurale existente. Aceste servicii de bază neadecvate și infrastructura constituie principalul element care poate menține decalajul accentuat dintre zonele rurale și cele urbane din țara noastră, reprezentând un obstacol în calea dezvoltării socio-economice a zonelor rurale. Pentru dezvoltarea spațiului rural românesc, în analiza nevoilor, s-au identificat următoarele aspecte relevante:

dezvoltarea serviciilor de bază, respectiv a infrastructurii în zonele rurale;

crearea de locuri de muncă în mediul rural;

conservarea tradițiilor locale a zonelor rurale;

reducerea șomajului și a sărăciei.

Pentru diminuarea acestor decalaje între mediul rural și mediul urban, în vederea creării unor condiții decente de viață în mediul rural, această măsură va sprijini următoarele tipuri de acțiuni:

(a) investiții în vederea creării și modernizarea unei infrastructuri de bază din spațiul rural;
(b) investiții asociate în ceea ce privește protejarea patrimoniului cultural din spațiul rural.

Prin aceste activități s-au vizat principalele obiective: crearea, diversificarea și îmbunătățirea unor facilități de dezvoltare economică, a serviciilor de bază și a infrastructurii lor fizice; atractivitatea zonelor rurale și diminuarea migrației populației, îmbunătățirea condițiilor economice, sociale și de mediu și nu ultimul rând protejarea patrimoniului cultural rural.

În anul 2011, infrastructura de bază în zonele rurale, cum sunt drumurile, alimentările cu apă și infrastructurile de canalizare, erau susținute din fonduri naționale și europene, fiind subdezvoltată împiedicând astfel creșterea economică și ocuparea forței de muncă, respectiv restaurarea și consolidarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural, achiziționând echipamente necesare pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural.

Din întreg teritoriul României, turismul rural oferă circa 87,1% în zonele rurale, atât prin implementarea proiectelor de dezvoltare la nivel național, precum și [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2014-2020 , precum și prin organizarea diferitelor evenimente de interes național și internațional, care ar putea să ofere o altă perspectivă europeană pentru proiectele de dezvoltare rurală fiind foarte bună, sucevenii ocupând primele locuri la nivel național. Conform datelor [NUME_REDACTAT] de Plăți pentru [NUME_REDACTAT] și Pescuit (OJPDRP) Suceava, până în luna martie 2013, s-au alocat fonduri în valoare de 104,55 de milioane EUR din fondurile [NUME_REDACTAT] în cadrul [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-013.

Canalizarea eforturilor de dezvoltare economică a județului trebuie direcționate către sectoarele ce reprezintă potențial specific al județului Suceava. La nivelul județului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoane juridice au fost comerțul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obținute de societățile comerciale și exploatarea și prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12%. [NUME_REDACTAT] deține un potențial mult prea mare pentru agricultură și turism, spre exemplu, pentru ca principala contribuție la cifra de afaceri a județului să vină din partea sectorului comercial. Se impune, așadar, impulsionarea dezvoltării și a celorlalte sectoare, în special a sectorului agricol și turismului.

Potențialul agricol extrem de ridicat, care poate fi valorificat fără adjuvanți (îngrășăminte și pesticide, plante modificate genetic), precum și grija pentru impactul agriculturii asupra mediului, recomandă județul Suceava pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. Legat de combaterea bolilor și distrugerea dăunătorilor în județul Suceava, conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură și [NUME_REDACTAT] Suceava, s-au comercializat și se comercializează doar produse corespunzătoare, ambalate, etichetate, licențiate și recunoscute. Legat de organismele modificate genetic, în anul 2009, Direcția pentru Agricultură și [NUME_REDACTAT] Suceava a monitorizat suprafețele cultivate cu soia convențională, deoarece soia modificată genetic este interzis a fi cultivată. Porumb modificat genetic nu s-a cultivat în județ. În acest context, promovarea agriculturii ecologice este o direcție firească, pe care județul Suceava trebuie să o urmeze. Potențialul turistic al județului, care va fi descris pe larg în concluziile ce urmează, merită menționat și aici, în lumina faptului că agricultura ecologică se poate dezvolta în strânsă legătură cu agroturismul.

Analiza SWOT pentru infrastructura de susținere a activităților economico – sociale

CAPITOLUL 4 – PROIECTE PNDR ÎN JUDEȚUL SUCEAVA ÎN PERIOADA 2010-2013

Criza economică mondială, care și-a pus o amprentă puternică aupra tuturor bugetelor unităților administrativ teritoriale, în ceea ce privește accesarea fondurilor europene nerambursabile, este o alternativă viabilă în vederea realizării obiectivelor investițiilor necesare pentru sporirea calității vieții cetățenilor.

Creșterea accesării fondurilor europene la nivel județean reprezintă o preocupare majoră, a [NUME_REDACTAT] din județul Suceava.

În cursul anului precedent, s-a monitorizat un număr total de 83 de proiecte, cu o valoare totală de 246.582,09 mii EUR, cel mai mare număr de proiecte, din care 62 de proiecte au fost finanțate prin [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (PNDR), însumând 100.557,1 mii EUR.

Anul 2013 a fost ultimul din perioada bugetară 2007-2013, datorită faptului că s-a mai acordat un număr mic de linii de finanțare, la nivelul județului Suceava, în care au fost semnate 10 contracte de finanțare însumând o valoare totală de 8.383, 4 mii EUR, cele mai multe fiind derulate prin [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (PNDR), respectiv 6 proiecte cu o valoare de 6.675,8 mii EUR, alte proiecte s-au finanțat prin [NUME_REDACTAT] Regional și prin [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

Ca inițiativă în vederea creșterii de acordare a fondurilor nerambursabile, s-a impus și cu scopul dezvoltării conceptului de parteneriat dintre reprezentanții societății civile și instituțiile statului, în cadrul căruia asigurarea sustenabilității relației între toți actorii implicați în coerența acestui demers, revenindu-i instituției prefectului.

De asemenea, în județul Suceava s-a realizat actualizarea bazei de date a ONG-urilor, organizațiilor non-guvernamentale și IMM-urilor care cuprind toate unitățile administrativ teritoriale.

Pentru dezvoltarea integrată a economiei rurale și protejarea mediului, România beneficiază prin Pilonul II al [NUME_REDACTAT] Comune de fonduri nerambursabile acordate prin [NUME_REDACTAT] Agricol pentru [NUME_REDACTAT] (FEADR), care s-a implementat în România prin [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007 – 2013 (PNDR) .

[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (PNDR) vizează o serie de obiective, sprijinind creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentare și forestiere, prin îmbunătățirea spațiului rural și al mediului înconjurător, calității vieții în zonele rurale, prin diversificarea economiei rurale, respectiv prin demararea și funcționarea unor inițiative de dezvoltare locală.
Realizarea obiectivelor se face prin trei axe ale Programului, și anume prin implementarea unor măsuri prevăzute pentru fiecare domeniu (axă). Enumerăm cele 4 domenii (axe), care reprezintă prioritățile Programului, și anume:

Axa I „Creșterea competitivității sectorului agricol și silvică” cu 45% din totalul fondurilor UE, reprezentând suma de 3,96 miliarde de euro, măsurile acestei axe sunt :
111. Formarea profesională, informarea și difuzarea cunoștințelor;
112. Instalarea și a zonelor rurale cu 25% din fondurile UE, o sumă de 2,29 miliarde de euro.

Prin intermediul axei II se oferă finanțare nerambursabilă pentru „Îmbunătățirea mediului și a zonelor ruarle”, acesta include următoarele măsuri:
211. Sprijin pentru zona montană defavorizată;
212. Sprijin pentru zone defavorizate altele decât zona montană;
214. Plăți de agro-mediu;
221. Prima împădurire a terenurilor agricole.
Axa III „Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale” cu 30% din fondurile europene, totalizând suma de 2,47 miliarde de euro, care prin acest domeniu se oferă o finanțare nerambursabilă, prin următoarele axe:

312. Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi

313. Încurajarea activităților turistice

322. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea servicilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale

Axa IV LEADER cu 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii, adică 2,35 milioane de euro, măsurile aferente acestei axe sunt:
4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală:
411. Creșterea competitivității sectoarelor agricole și forestiere.

412. Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural

413. Calitatea vieții și diversificarea economiei rurale

4.21. Implementarea proiectelor de cooperare

4.31. [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], dobândirea de competențe și animarea teritoriului.

431-1. Construcția de parteneriate public-private.
431-2. [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], dobândirea de competențe și animarea teritoriului.

Figura 4.1 – Cele 8 regiuni de dezvoltare, în perioada anilor 2013-201

(sursa: http://www.apdrp.ro accesat la data de 09 aprilie 2014)

Conform figurii nr. 4.1, pentru o desfășurare cât mai eficientă a programelor de dezvoltare agricolă, în funcție de potențialul zonelor, teritoriul țării a fost împărțit în 8 regiuni de dezvoltare.

4.1. Tipuri de investiții eligibile în anul 2013

Un alt instrument de finanțare creat de [NUME_REDACTAT] este [NUME_REDACTAT] Agricol pentru [NUME_REDACTAT] (FEADR) în vederea sprijinirii că țărilor membre în vederea implementării [NUME_REDACTAT] Comune. [NUME_REDACTAT], cât și celelalte state membre beneficiază de acest Fond, în consecință există o concurență reală pentru absorbția banilor alocați.

FEADR se poate accesa în baza [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (PNDR) 2007-2013, reprezentând un document care stabilește condițiile de acordare a fondurilor europene nerambursabile. Prin FEADR s-au acordat aproximativ 7,5 miliarde EUR, investindu-se în agricultură, respectiv pentru dezvoltarea mediului rural, pe baza unui principiu al cofinanțării proiectelor de investiții private .
Identificarea oportunităților de investiții din județul [NUME_REDACTAT] contextul procesului de elaborare a strategiilor prezentate anterior, in judetul Suceava s-a desfășurat in anul 2013, o anchetă prin chestionar, având drept grup țintă autoritățile administrației publice locale din județ în vederea identificării oportunităților de investiții existente în localitate.

Baza de date cuprinzând informațiile referitoare la oportunitățile de investiții, piața imobiliară, gradul de accesibilitate si conectivitate și accesul la utilități pentru fiecare localitate a județului Suceava în parte este disponibilă spre consultare la Direcția generală de dezvoltare, strategii și programe din cadrul [NUME_REDACTAT] Suceava.

Cele 7 zone în care a fost împărțit județul Suceava în vederea înlesnirii modalității de colectare a datelor si de dialog cu reprezentanții autorităților publice locale sunt următoarele:

Figura nr. 4.2. Cele 7 zone în care a fost împărțit județul Suceava pentru colectare a datelor

(sursa: https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014)

Principiul după care sunt arondate localitățile județului unei zone sau alteia, este acela al proximității față de un centru urban, municipiu sau oraș.

Disponibilitatea terenurilor agricole zona Suceava

51,67% din localități declară că au terenuri agricole disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce privește suprafața disponibilă, situația terenurilor agricole din zona Suceava se prezintă după cum urmează:

Tabel nr.4.1. Disponibilitatea terenurilor agricole zona Suceava

(sursa: Strategia de [NUME_REDACTAT] si Socială a [NUME_REDACTAT], perioada 2011 – 2020)

Oportunități de afaceri în localitățile arondate zonei [NUME_REDACTAT]. nr.4.3. Oportunități de afaceri în localitățile arondate zonei Suceava

(sursa: Strategia de [NUME_REDACTAT] si Socială a [NUME_REDACTAT], perioada 2011 – 2020)

86,67% din reprezentanții autorităților publice locale din zonă, consideră că în localitățile pe care le reprezintă, agricultura, silvicultura și pescuitul sunt domenii în care investițiile private ar avea o rată mare de succes. 50% consideră că investițiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării cărnii. În ceea ce privește prelucrarea lemnului, 43,33% consideră că investitorii ar trebui să investească în potențialul zonei prin dezvoltarea acestui domeniu. Comerțul este un domeniu considerat de interes pentru investitorii privați de 50% din respondenți, urmat de prelucrarea laptelui (46,67%), turism și construcții, care se bucură de votul a 33,33% din reprezentanții autorităților publice locale din zonă, care le clasează ca domenii de interes pentru investiții private.

[NUME_REDACTAT] procesarea informațiilor oferite de autoritățile publice locale din zona Suceava, situația accesului la utilități și prețurile pentru acestea se prezintă după cum urmează:

Tabel nr.4.2. Situația accesului la utilități pentru zona Suceava

(sursa: Strategia de [NUME_REDACTAT] si Socială a [NUME_REDACTAT], perioada 2011 – 2020)

Portofoliului de proiecte și a surselor de finanțare

Portofoliul de proiecte al județului Suceava include:

a) Proiecte de infrastructură, de reabilitare și de mediu;

b) Proiecte vizând creșterea competitivității economice;

c) Proiecte în domeniul sănătății, al învățământului și proiecte sociale;

d) Proiecte in domeniul turismului;

e) Proiecte de dezvoltare rurală;

f) Proiecte de dezvoltare a resurselor umane;

g) Proiecte de dezvoltare a capacității administrative;

h) Proiecte de cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, grupate pe sub-direcții de dezvoltare, care la rândul lor se subsumează unor direcții de dezvoltare aferente celor zece obiective specifice enunțate pentru județul Suceava. Implementarea acestor direcții de dezvoltare va contribui la atingerea obiectivelor strategice identificate pentru județul Suceava.

Portofoliul de proiecte a rezultat în urma analizei realizate asupra informațiilor cuprinse în secțiunea A a Strategiei, respectiv Cadrul de referință, în urma procesării informațiilor rezultate în urma anchetei prin chestionar întreprinsă în perioada ianuarie – februarie 2011 în rândurile autorităților administrației publice locale din județul Suceava și în baza analizei direcțiilor și măsurilor de dezvoltare locale cuprinse în cadrul strategiilor locale de dezvoltare ale comunităților din județul Suceava.

Portofoliul de proiecte cuprinde:

proiecte aflate în curs de derulare (care au fost luate în calcul având în vedere că efectele create de

implementarea acestora sunt relevante pentru perioada analizată 2011 – 2020) – marcate în albastru

proiecte propuse/vizate pentru care s-au întocmit deja studii tehnice – marcate cu asterix (*)

proiecte vizate aflate în stadiul de idee.

In anexele 1 sunt prezentate portofoliile de proiecte din judetul Suceava in cadrul programelor de dezvoltare rurala.

4.2. Modernizarea exploatațiilor agricole – Măsura 121

Pentru modernizarea exploatațiilor agricole, PNDR sprijină prin măsura 121 investițiile care se orienteză spre dotarea cu utilaje și echipamente performante care sunt în raport cu structura agricolă actuală, respectiv investițiile privind adaptarea construcțiilor agricole pentru creșterea competitivității exploatațiilor agricole și respectarea standardelor comunitare.

Beneficiarii acestei Măsuri 121 sunt fermierii, cu excepția organizațiilor de producători din sectorul legume și fructe pentru investițiile sprijinite prin Pilonul I se acceptă persoanele fizice încă neautorizate ca beneficiari potențiali în cazul în care se angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanțare. De asemenea, pot fi beneficiari ai Măsurii 121, grupurile de producători și cooperativele, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Sectoarele prioritare, în cadrul măsurii 121 sunt :
A. Sectorul vegetal: (i) legume, (ii) pepiniere și plantații de pomi și arbuști fructiferi, căpșunării, (iii) culturi de câmp, (iv) pepiniere și plantații de viță de vie pentru vin (cu excepția restructurării / reconversiei plantațiilor de viță de vie) și struguri de masă, (v) culturi de specii forestiere cu ciclu de producție scurt și regenerare pe cale vegetativă, cu scopul producerii de energie regenerabilă.

B. Modernizarea: clădirilor pentru producțiile agricole la nivel de fermă, incluzând acele investiții care respectă standardele comunitare și standardele pentru protecția mediului și depozitarea îngrășămintelor; infrastructura rutieră internă sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitățile și racordurile necesare care au fost identificate prin studiul de Fezabilitate sau prin [NUME_REDACTAT]; fermelor de taurine pentru producția lactatelor: echipamente destinate producerii furajelor, liniilor tehnologice de prelucrare și ambalare a produselor, instalațiilor de muls, dotărilor tehnice în vederea asigurării controlului calității la nivel de fermă etc.;

a serelor, pentru asigurarea utilităților, asigurării condițiilor de mediu, inclusiv a instalațiilor de irigație și a centralelor termice; achiziționarea de instalații și accesorii, de echipamente și programe software specializate necesare prin studiul de fezabilitateuau prin memoriul justificativ;

mijloace de transport specializate: combine de recoltat, mașini, utilaje, tractoare necesare activității de producție.

De asemenea, pentru finanțarea fermierilor, sunt acordate investiții pentru:

înlocuirea plantațiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârșitul ciclului biologic de producție (minimum 40 ani), care nu sunt incluse în sistemul de restructurare sau reconversie al plantațiilor de viță-de-vie, sprijinit prin [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (FEGA) în cadrul OCP, din care se efectuează înființarea plantațiilor pentru strugurii de masă;

înființarea livezilor cu pomi fructiferi, arbuști, precum și a pepinierelor de viță-de-vie, și alți arbori;

producerea și folosirea energiei durabile din surse regenerabile în cadrul fermelor;

înființarea culturilor de specii forestiere cu un scurt ciclu de producție și regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;

în domeniul apicol, cu excepția acelor investiții care pot fi realizate prin [NUME_REDACTAT] Apicol;

procesarea produselor agricole la nivelul fermei, în care se cuprind anumite echipamente destinate pentru vânzarea, depozitarea și răcirea lor;

se va acorda maximum 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului care reprezintă costurile generale ale proiectului (taxe pentru consultanți, arhitecți, ingineri etc.), în cazul în care sunt incluse și lucrări de construcții, respectiv 3% pentru proiectele unde nu se efectuează construcții;

adaptarea exploatațiilor în agricultura ecologică;

realizarea conformității cu standardele comunitare.

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu poate depăși 2.000.000 Euro, valoarea maximă a cofinanțării publice pentru perioada anilor 2010 – 2013 a fost în valoare de 800.000 Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil a fost maxim 40%. Procentul acestui sprijin nerambursabil putându-se majora cu 40%, din care:

10% se acordă pentru investițiile realizate de către tinerii agricultori cu vârsta sub 40 ani, la data depunerii Cererii de Finanțare;

10% pentru investiții realizate de către agricultorii din zonele montane, din zonele nefavorabile, respectiv din ariile protejate care se încadrează în aria Natura 2000;

10% pentru investițiile cu scopul implementării noilor provocări prin următoarele tipuri de operațiuni: „îmbunătățirea eficienței utilizării și depozitării îngrășămintelor cu azotat”, „instalații pentru tratamentul apelor reziduale în exploatații agricole și în cadrul proceselor de prelucrare și comercializare”, această majorare aplicâdu-se exclusiv părților din proiect care sunt destinate investițiilor din aceste două tipuri de operațiuni;

25% se acordă în cazul investițiilor care au drepr scop protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți dinuurse agricole (conform [NUME_REDACTAT] 91/676/CEE), numai pentru tinerii fermieri ai Măsurii 112.

În cazul proiectelor care includ investiții pentru producerea și utilizarea energiei regenerabile, valoarea maximă a cofinanțării publice eligibile nu poate depăși 2.000.000 EUR, în cazul creșterii plafonului respectiv se acordă proporțional cu ponderea investițiilor în vederea producerii și folsirii energiei regenerabile în valoarea totală eligibilă proiectului.

Ponderea fondului nerambursabil va fi de 40%, nedepășind 1.200.000 EUR, în cazul proiectelor care includ și investiții destinate producerii și folosirii energiei regenerabile.

Valoarea maximă a sprijinului financiar nerambursabil poate ajunge până la 1.600.000 EUR, cu o pondere maximă de 40%, pentru proiectele care aparțin unei forme asociative și care deservesc majoritatea membrilor acesteia, valoarea maximă a unui astfel de proiect va fi de 4.000.000 EUR.

4.3. Situația fondurilor alocate de [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-2013 în judetul [NUME_REDACTAT] rurală, sprijin pentru dezvoltare rurală

Măsurile avute în vedere din PNDR, implementate în judetul Suceava in perioada 2011 – 2013, sunt următoarele: modernizarea exploatației agricole, creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere, respectarea standardelor bazate pe legislația comunitară, utilizarea serviciilor de consultanță, plăți de agromediu, din care, în cadrul agriculturii ecologice, plăți pentru bunăstarea animalelor – pentru sectorul porcine, diversificarea activităților exploatației agricole spre activități neagricole, promovarea activităților turistice.

Sunt înregistate numai acele măsuri prin care exploatația agricolă a beneficiat, în mod direct, de sprijin financiar, adică subvenția a fost plătită direct către exploatația agricolă. Nu sunt înregistrate subvențiile plătite la nivelul unei localități sau regional, chiar dacă exploatația agricolă a beneficiat de acest sprijin.

Modernizarea exploatației agricole (cod 01) este implementată prin Măsura 121 din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007 – 2013.

În cadrul acestei măsuri au fost sprijinite investițiile orientate spre dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile privind adaptarea construcțiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare și creșterea competitivității exploatațiilor agricole.

Obiectivele specifice măsurii 121 sunt:

• introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului și calității producției la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice, precum și producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile

• adaptarea exploatațiilor agricole la standardele comunitare;

• creșterea veniturilor exploatațiilor agricole benefic iare;

• sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere

Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere (cod 02) este implementată prin Măsura 123 din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007 – 2013. Măsura vizează creșterea competitivității întreprinderilor de procesare agro-alimentare și forestiere, prin îmbunătățirea performanței generale a întreprinderilor din sectorul de procesare și marketing a produselor agricole și forestiere, printr-o mai bună utilizare a resurselor umane și a altor factori de producție.

Obiectivele specifice măsurii 123 sunt:

• introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee pentru obținerea de noi produse agricole și

forestiere competitive;

• adaptarea întreprinderilor la; noile standarde comunitare, atât în etapa de procesare, cât și în cea de

distribuție a produselor obținute;

• îmbunătățirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole;

• creșterea valorii adăugate a produselor forestiere, precum și a eficienței economice a activității

microîntreprinderilor, prin dezvoltarea și modernizarea echipamentelor, proceselor și tehnologiilor de prelucrare

Respectarea standardelor bazate pe legislația comunitară (cod 03) este implementată prin Măsura 121 (Art. 24) și Măsura 123 (Art. 26), din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007 – 2013. Măsura 121 “Modernizarea exploatațiilor agricole”, Art. 24, vizează investițiile de capital fix în exploatațiile agricole care vor contribui la creșterea competitivității acestora, prin reducerea costurilor de producție, obținerea de produse de calitate superioară, precum și prin adaptarea la standardele comunitare privind mediul, igiena și bunăstarea animalelor și securitatea muncii.

Măsura 123 “Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”, Art. 26, vizează accelerarea adaptării structurale a agriculturii care se va realiza nu numai prin măsurile care vizează investiții, ci și prin transformarea unui număr cât mai mare de ferme de semi-subzistență în ferme familiale comerciale sau prin instalarea tinerilor fermieri.

Utilizarea serviciilor de consultanță (cod 04) este implementată prin Măsura 143 din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007 – 2013. În cadrul acestei măsuri se urmărește îmbunătățirea managementului general al exploatațiilor agricole pentru atingerea performanței, cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor (output-urilor) acestor exploatații, diversificarea activităților fermelor, identificarea cerințelor necesare respectării standardelor comunitare privind siguranța profesională la locul de muncă și protecția mediului.

Obiective specifica măsurii 143 sunt:

facilitarea accesului la serviciile de consiliere și consultanță a beneficiarilor măsurii de semisubzistență, pentru a asigura trecerea acestora în categoria fermelor comerciale;

elaborarea de planuri de afaceri, consiliere pentru întocmirea cererilor pentru a beneficia de măsuri de dezvoltare rurală, în special pentru tinerii fermieri, fermele de semi-subzistență și fermierii care aplică pentru măsurile de agromediu, precum și persoanele fizice care aplică pentru măsura 221;

consiliere și consultanță privind respectarea bunelor practici agricole și de mediu și cerințele obligatorii în materie de gestiune, prevăzute în articolele 4 și 5 și anexele III și IV la Regulamentul (CE) nr. 1782/ 2003, de stabilire a unor norme comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politicii agricole comune și de stabilire a unor scheme de sprijin pentru agricultori

Plăți de agromediu, din care, în cadrul agriculturii ecologice (cod 05) este implementată prin măsura 214 din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007 – 2013. Plățile de agromediu sunt acordate fermierilor care își asumă, în mod voluntar, angajamente de agromediu pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului.

Această măsură urmărește dezvoltarea durabilă a spațiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producție agricolă compatibile cu protecția și îmbunătățirea mediului, inclusiv a biodiversității apei, solului și a peisajului rural. Obiectivele specifice măsurii 214 sunt:

menținerea pajiștilor cu înaltă valoare naturală;

menținerea biodiversității prin aplicarea;

practicilor agricole tradiționale;

managementul adecvat al pajiștilor importante pentru păsări;

asigurarea protecției apei și solului.

Plăți pentru bunăstarea animalelor – pentru sectorul porcine (cod 06) este implementată prin Măsura 215 din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007 – 2013. Obiectivele specifice măsurii 215 sunt:

reducerea densității porcilor prin eliminarea unui număr suficient de animale din boxe, astfel încât

spațiul disponibil animalelor rămase să crească cu 10% sau mai mult, după caz, față de densitatea rezultată din aplicarea cerințelor minime obligatorii privind suprafața minimă de pardoseală alocată pentru fiecare categorie de porci;

asigurarea luminii artificiale timp de minim 11 ore/ zi, cu o valoare a iluminării de 50 lux;

îmbunătățirea condițiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului, corectarea nivelului de nitriți și nitrați din apa utilizată;

îmbunătățirea condițiilor zonei de odihnă;

reducerea noxelor pentru obținerea unor parametri superiori de mediu.

Diversificarea activităților exploatației agricole spre activitățile neagricole (cod 07) este implementată prin Măsura 312 din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007 – 2013. Măsura vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale.

Obiectivele specifice măsurii 312 sunt:

crearea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural;

creșterea valorii adăugate în activități nonagricole;

crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală prestate de către micro-întreprinderi.

Promovarea activităților turistice (cod 08) este implementată prin Măsura 313 din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007 – 2013. Măsura vizează dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale, care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.

Obiectivele specifice măsurii 313 sunt:

crearea și menținerea locurilor de muncă prin activități de turism, în special pentru tineri și femei;

creșterea valorii adăugate în activități de turism;

crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor turistice;

creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor.

În județul Suceava există un principal promoter, numit Camera de Comerț și [NUME_REDACTAT], care accesează și implementează diferite proiecte, finanțate din fondurile [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] de Finanțare din cadrul Camerei de Comerț și [NUME_REDACTAT], oferă servicii complete în vederea accesării acestor fonduri nerambursabile.

Din cadrul [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (PNDR) 2007 – 2013, fermierii suceveni au avut posibilitatea de a-și depune proiecte în vederea atragerii de fonduri europene pe Măsura 121 – "Modernizarea exploatațiilor agricole".

Prin această măsură, fermierii au primit sprijin nerambursabil în valoare de până la 1,6 milioane EUR, pentru investiții în exploatațiile agricole, într-un procent de cofinanțare care a pornit de la 40% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Obiectivele specifice ale Măsurii 121 se referă la introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului și calității producției la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice, precum și producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile.

În anul 2008, în [NUME_REDACTAT], s-a depus 1 proiect prin [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (PNDR), Măsura 322 – “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”, pentru beneficiarii autorității publice locale.

În anul 2009, în [NUME_REDACTAT], s-au depus 3 proiecte prin [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (PNDR), Măsura 322 – “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”, pentru beneficiar autoritate publică locală, respectiv 1 proiect din Axa I, Măsura 121 – pentru “Modernizarea exploatațiilor agricole”, pentru beneficiarii privați.

În anul 2010, tot în județul Suceava, s-au depus 2 proiecte prin [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (PNDR), Măsura 313 – pentru „Încurajarea activităților turistice” pentru beneficiarii autorităților publice locale.

În 2012, specialiștii [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] au elaborat proiecte de dezvoltare rurală, cu o valoare de 7.500 EUR, acestea fiind finanțate din FEADR pe Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistență sau pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, celelalte proiecte au fost finanțate tot de către FEADR din fondurile primate de fermieri pe Măsura 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole, pe Măsura 123 – Procesare industrie alimentară, Măsura 312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi și pe Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice, toate aceste proiecte fiind incluse în [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT].

În anul 2013, liderul regional în privința accesării Măsurii 313, pentru finanțarea unităților sau a punctelor de informare turistică, a fost tot județul Suceava unde s-au alocat fonduri nerambursabile în valoare de 12.9 milioane EUR pentru beneficiarii acestora. Astfel, în clasamentul județelor, pe prima poziție în ceea ce privește valoarea contractelor a fost Suceava, cu 266 milioane EUR concretizați în 1.867 de proiecte, excelându-se în înființarea sau modernizarea de unități turistice, în care beneficiarii au primit fonduri în valoare de 12,9 milioane EUR, prin Măsura 313 – „Încurajarea activităților turistice” au atras 65 de contractate de finanțare nerambursabilă în valoare de 7.95 milioane EUR sau în proiecte de infrastructură rurală prin „Renovarea și dezvoltarea satelor” (Măsura 322) în care s-au semnat contracte de finanțare nerambursabilă în valoare de 116.90 milioane EUR cu 65 de beneficiari .

Tot pentru anul 2013, prin Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” au fost contractate 140 de proiecte în valoare de 3,62 milioane EUR, din acestă sumă au fost plătiți aproximativ 2,25 milioane EUR.

[NUME_REDACTAT] 121 pentru „Modernizarea exploatațiilor agricole” au fost efectuate plăți către beneficiari în valoare de peste 9,39 milioane EUR nerambursabili, numărul proiectelor contractate a fost de 39, iar valoarea totală a acestora a depășit 19,37 milioane EUR.

[NUME_REDACTAT] 123 pentru „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” au fost contractate 19 proiecte cu o valoare de 8,08 milioane EUR, din această sumă au fost plătiți până în 2013 aproximativ 5,59 milioane EUR.

În ceea ce privește „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii” prin Măsura 125, sunt în derulare 14 proiecte în valoare de 15,75 milioane EUR, suma plătită până în anul 2013 au fost în valoare de 5,85 milioane EUR.

[NUME_REDACTAT] 141 pentru „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistență” au fost contractate 1.365 de proiecte cu o valoare de 10,24 milioane EUR, din această sumă au fost plătiți până în anul 2013, aproximativ 4,75 milioane EUR, iar pe Măsura 142 pentru „Înființarea grupurilor de producători” au fost contractate 4 de proiecte cu o valoare de 0,67 milioane EUR.

Totodată, pe Măsura 312 pentru „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”, au fost contractate 71 de proiecte cu o valoare de aproximativ 10,68 milioane EUR, din această sumă au fost plătiți până în anul 2013 aproximativ 4,63 milioane EUR.

În ceea ce privește Măsura 322 de „Renovare și dezvoltare a satelor”, au fost semnate contracte de finanțare cu 65 de beneficiarii în valoare de 116,90 milioane EUR, până în anul 2013 au fost plătiți 68,39 milioane EUR.

[NUME_REDACTAT] IV – LEADER, în anul 2013 s-au contractat 7 proiecte cu o valoare totală de 1,26 milioane de EUR din care s-a plătit suma de 0,38 milioane de EUR.

Numărul total al proiectelor contractate în județul Suceava în anul 2013 era de 1.789 de proiecte cu o valoare de peste 194,55 miloane de EUR.

Tabelul nr.4.3. Exploatații agricole care au beneficiat de măsuri de dezvoltare rurală în ultimii 3 ani, după măsurile de dezvoltare rurală, după statutul juridic al exploatațiilor agricole

(Sursa: http://www.rga2010.djsct.ro/inceputj.php?cod=89&codj=33)

Tabelul 4.4. Exploatații agricole care au avut suprafață agricolă utilizată certificată ecologic, suprafață agricolă utilizată aflată în conversie și animale crescute ecologic, după statutul juridic al exploatațiilor agricole

(sursa: http://www.rga2010.djsct.ro/inceputj.php?cod=88&codj=33)

CAPITOLUL 5 – IMPACTUL PROIECTELOR DE DEZVOLTARE ASUPRA COMUNITĂȚII LOCALE DIN SUCEAVA

Pentru perioada 2014 – 2027, proiectele strategice vor avea un impact la nivelul întregii zone metropolitane Suceava, care acestea vor fi implementate în parteneriat cu o valoare cumulată estimată de circa 274 de milioane EUR. Sursele de finanțare obținute de la parteneriatele public-private la bugetele locale și de la bugetul de stat până la fonduri europene, sunt multiple, dat fiind faptulcă unele fonduri au fost luate în calcul sub formă de credite, alocate din bugetul [NUME_REDACTAT] Suceava.

Pentru descrierea competitivității economice a județului Suceava este necesară realizarea unei comparații a principalilor indicatori socio-economici cu valorile înregistrate de aceștia la nivel regional.

În descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est un indicator important îl reprezintă [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (PIBR), respectiv raportul în care cele trei sectoare mari economice (agricultura, industria și serviciile) contribuie la realizarea acestuia. Per total PIBR al regiunii a crescut de la 18.930,9 milioane lei prețuri curente în 2002 la 384.429,9 în 2006, conform [NUME_REDACTAT] al României 2008.

La nivelul anului 2008, raportul PIB pe locuitor în Nord-Est față de media națională este de 0,675, fiind cel mai mic indice de disparitate regională din țară (Sud-Muntenia – 0,821; Sud-Est – 0,841; București – 2,063).

Conform datelor [NUME_REDACTAT] de Prognoză între anii 2005 și 2008 în regiunea de dezvoltare Nord-Est s-a produs o creștere constantă a PIBR general ajungându-se de la 2,2% în 2005 față de 2004 până la o creștere substanțială de 6,4% în 2008 față de 2007.

Agricultura a evoluat de la cifre negative spre creșteri relativ mici (de la o descreștere de -15% în 2005 față de 2004 la 3,5 în 2008 față de 2007).

Conform datelor furnizate de [NUME_REDACTAT] de Prognoză (CNP), evoluția indicatorilor socio-economici în județul Suceava față de [NUME_REDACTAT]-Est în perioada 2007 – 2010, se prezintă după cum urmează:

Tabel nr.5.1. Evoluția indicatorilor socio-economici în județul Suceava față de [NUME_REDACTAT]-Est în perioada 2007 – 2010

(Sursa: http://www.rga2010.djsct.ro)

Evoluțiile economice recente în județul [NUME_REDACTAT] ultimii 5 ani produsul intern brut al județului Suceava a cunoscut o evoluție diferită de cea a PIB pe regiune. Deși în anul 2007, creșterea reală a PIB la nivel județean era dublă (10,7%) față de creșterea procentuală a aceluiași indicator la nivel regional (5,4%), în anul 2008, pe fondul crizei economice, PIB-ul județului a scăzut drastic, înregistrând o creștere negativă (-3,9%), mult sub media regiunii (3,6%). În anul 2009, decalajul se adâncește și mai tare, PIB la nivel de județ atingând o scădere procentuală de -5%, în vreme ce același indicator, dar la nivel regional, înregistrează o creștere de 9,1%.

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în județul Suceava a fost în 2009 de 3,292 euro, județul Suceava ocupând locul 3 în cadrul [NUME_REDACTAT]–Est, după județele Iași și Bacău.

Din punct de vedere al numărului mediu de salariați, la nivelul anului 2009 județul Suceava deținea poziția a 3-a din cele 6 județe ale regiunii Nord–Est cu o pondere de 17,14% din totalul ocupării regiunii, în scădere față de anii anteriori.

De asemenea populația ocupată a județului Suceava deține poziția a 2-a cu 19,29 % din totalul ocupării regiunii, după județul Iași, nivel în ușoară scădere comparativ cu anii anteriori. Ocupare si somaj.

Tabel nr.5.2Evoluțiile economice recente în județul Suceava

(Sursa: [NUME_REDACTAT] al județului Suceava pentru anul 2010)

În ceea ce privește rata șomajului, județul Suceava se clasa pe locul 5 între județele regiunii înregistrând o rată de 8% în 2009, sub media regiunii de 8,6%, dar peste media națională de 7,8%. De asemenea, câștigul mediu net pe salariat în 2009 era de 1.117 lei/salariat, clasând județul pe penultimul loc în regiune, media regională ridicându-se la 1.206 lei/salariat, în vreme ce media națională era de 1.361 lei/salariat.

Tabel nr. 5.3. Castigul mediu net pe salariat

(Sursa: [NUME_REDACTAT] al județului Suceava pentru anul 2010)

Datele relevă faptul că activitatea economică ce contribuia cel mai mult la valoarea adăugată brută a județului era atât în 2007, cât și în 2008, industria prelucrătoare (18,8% și respectiv 19,1%), urmată de agricultură, vânătoare, silvicultură care în 2007 aducea un aport de 16,9% la valoarea adăugată brută a județului, fiind devansată în 2008 de tranzacțiile imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (activitate care înregistra un aport de 15,1%). Așadar, putem concluziona că în cazul sectoarelor mari de activitate economică, situația se prezenta după cum urmează la nivelul anului 2012 si 2013:

Tabel nr.5.4. Structura valorii adăugate brute pe activități în județul Suceava

(Sursa: [NUME_REDACTAT] al județului Suceava pentru anul 2010)

Putem să reamintim, că în anii 2004 – 2008 s-au făcut primele demersuri pentru o rută ocolitoare, ocolitoare I care trece prin Pătrăuți, Scheia și Moara, această lucrare a fost propusă să înceapă în perioada anilor 2014 – 2020.

Pe lângă aceste proiecte, se adaugă încă 21 de proiecte ale [NUME_REDACTAT], cu o valoarea cumulată care este estimată depășind suma de 211 milioane EUR, situațiile surselor de finanțare fiind diverse, care provin de la bugetul local la cel de stat și de la fonduri europene la parteneriatul public privat, respectiv din fondurile ONG-urilor și ale cetățenilor.

Unele din aceste proiecte sunt deja în derulare, fiind în diverse stadii de execuție. Un exemplu, ar fi proiectul reabilitării străzilor, podurilor și pasajelor din municipiul Suceava.

Pentru municipiul Suceava, pe lista celor 21 de proiecte, sunt incluse: consolidarea [NUME_REDACTAT] Teodoreni, modernizarea în zona albiei râului Suceava, respectiv a zonei centrale și amenajarea zonei de agrement Tătărași, adăposturilor de noapte pentru persoanele fără locuințe, construcția centrelor sociale pentru copii și persoanele cu dizabilități din municipiul Suceava, înființarea de noi spații verzi și modernizarea celor existente, construirea grădinițelor de copii și/sau extinderea celor existente, înființarea unor aziluri pentru vârstnici, construirea și modernizarea drumurilor de exploatație din localitățile respective, și nu în ultimul rând implementarea unor proiecte integrate adresate persoanelor de etnie romă.

Se mai numără înființarea unui sistem agro – logistic, pentru arealul Suceava – Botoșani, care va cuprinde centre de colectare, depozitare, transport, procesare, ambalare și desfacere, acestea fiind una dintre investițiile mari preconizate.

Alte proiecte propuse pentru arealul urban Suceava – Botoșani au fost: elaborarea unui plan de amenajare a teritoriului zonal, valorificarea potențialului turistic în vederea promovării unor circuite culturale și ecologice, dezvoltarea resurselor umane din sistemul de educație și formare, derularea unor stagii de practică ale elevilor și studenților în domeniile de profil din respectivul areal urban.

Mai jos, vom enumera câteva proiecte finalizate prin participarea [NUME_REDACTAT] în diverse proiecte de dezvoltare, în plan internațional, Suceava parcurgând calea dezvoltării sale în direcția devenirii unui adevărat oraș european. Aceste proiecte la nivelul [NUME_REDACTAT] au fost finanțate din fonduri externe ale [NUME_REDACTAT].

1. “Îmbunătățirea sistemului de management al deșeurilor în Suceava“–SWAM

Proiect co- finanțat de către USAID (SUA) în cadrul programului ECOLINKS 2002

Parteneri: [NUME_REDACTAT] (SUA) și ASA Holding – [NUME_REDACTAT] proiectului: finanțare nerambursabilă 19.965 Euro, contribuția [NUME_REDACTAT] și a partenerilor din România 20.000 [NUME_REDACTAT] de desfășurare: februarie – septembrie 2002.

Obiective:

– identificarea unor soluții pentru modernizarea unui sistem de management al deșeurilor,

– promovarea colectării selective și reciclării materialelor refolosibile

Activități:

– realizarea unei broșuri care conțineau informații legat de managementul deșeurilor, colectarea și reciclarea materialelor refolosibile, legislație românească și reglementări internaționale referitoare la colectarea și depozitarea deșeurilor, găsind soluții moderne de reciclare și depozitare a deșeurilor menajere;

– schimburi de experiență între partenerii din cadrul proiectului;

– demararea unei campanii de promovare a colectării selective a deșeurilor în municipiul Suceava. Această campanie a inclus distribuirea de materiale promoționale în toate institușiile de învățământ, unități publice, locuințe, locuri publice. S-au amenajat aproximativ 20 de puncte de colectare a materialelor refolosibile ( hârtie, plastic și sticlă ) prin amplasarea a 60 de europubele. Firmele de salubritate au colectat materialele refolosibile depozitate în aceste europubele, le-au cântărit și le-au transportat spre valorificare la agenții economici interesați în vederea reciclării deșeurilor. Scopul acestei campanii a fost testarea disponibilității cetățenilor și a agenților economici din domeniu pentru participarea acestora la un program integrat de colectare și reciclare a deșeurilor. S-a realizat un studiu care a cuprins anumite soluții atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, în vederea îmbunătățirii sistemului de management al deșeurilor din Suceava, și anume: colectarea selectivă, reciclarea și depozitarea ecologică a deșeurilor. Au fost identificate anumite surse de finanțare externă pentru amenajarea unei platforme ecologice pentru depozitarea deșeurilor menajere. De asemenea, s-au organizat conferințe și seminarii pe teme de management al deșeurilor urbane.

Rezultate :

– acest sistem de management al deșeurilor funcționează pe baza celor 45 puncte de colectare amplasate în vecinatatea buncărelor de gunoi;

– ambalajele PET sunt colectate de o firmă specializată în recuperarea și valorificarea deșeurilor reciclabile, care realizează procesarea primară și livrarea lor către unitățile de revalorificare.

Prin eforturile [NUME_REDACTAT], în vederea continuării acestei campanii, s-au îndreptat spre identificarea unor noi surse de finanțare externă pentru dezvoltarea acestui sistem de management al deșeurilor, precum și pentru amenajarea unei noi rampe ecologice de depozitare a deșeurilor.

2. ’’Retehnologizarea stației de epurare’’

Proiect co-finanțat de [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT]: Agenția de protecție a mediului din Danemarca; Grue & [NUME_REDACTAT] Engineers.

Bugetul proiectului: finanțare nerambursabilă 1.500.000 Euro.

Perioada de desfășurare: 2001 – 2005.

Obiectivele proiectului:

retehnologizarea stației de epurare;

îmbunătățirea parametrilor calitativi ai apelor uzate.

Activități:

automatizarea stației de pompare,

eliminarea cantităților de apă neepurată care ajung în râul Suceava,

reabilitarea conductelor de subtraversare.

Rezultate:

creșterea nivelului de automatizare a stației de epurare a apelor uzate;

îmbunătățirea parametrilor apei epurate evacuate în râul Suceava;

protecția mediului înconjurător, printr-o mai bună gestionare a apelor reziduale;

alte îmbunătățiri tehnice.

3. Soluții moderne pentru creșterea transparenței și eficienței activității administrației publice locale

În cadrul Programului “Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administrației la nivel local” – Phare 2002 – [NUME_REDACTAT] Suceava a beneficiat de o asistență financiară din partea [NUME_REDACTAT] și Internelor, prin fonduri nerambursabile în valoare totală de 54.600 Euro, pentru implementarea a trei proiecte și anume :

a) Transparența și eficiența bugetară pentru o administrație europeană

Obiectiv : diseminarea informațiilor legate de întocmirea și cheltuirea bugetului local către cetățenii municipiului Suceava, persoane fizice sau juridice.

Partener: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de desfasurare: februarie 2005 – februarie 2006

Buget : finanțare nerambursabilă 19620 Euro, contribuție proprie 3125 Euro.

Rezultate:

Au fost realizate materiale informative (pliante, fluturași, mape de prezentare) care s-au distribuit cetățenilor municipiului Suceava, respectiv afișe care au fost amplasate în locurile special amenajate.

În incinta [NUME_REDACTAT] s-a deschis un Punct de informare pentru contribuabili (un info-chioșc cu aplicația software optimizată pentru funcționarea pe ecran touchscreen, aplicație interactivă conectată la sistemul de baze de date referitor la taxele și impozitele locale). Astfel, cetățenii pot afla informații detaliate despre modul de stabilire a impozitelor și taxelor locale, precum și temeiul legal ce a stat la baza stabilirii acestora; taxele și impozitele datorate la bugetul local; modalitățile și condițiile în care se pot obține înlesniri la plata acestor taxe; execuția bugetară a anului precedent și a celui în curs; procedura de întocmire a bugetului local; cuantumul sumelor colectate și modul cum au fost acestea cheltuite.

b) ECDL- [NUME_REDACTAT]

Obiectiv: modernizarea și eficientizarea serviciilor oferite de [NUME_REDACTAT] prin instruirea funcționarilor publici din cadrul instituției în vederea obținerii de către aceștia a Certificatului european de utilizare a calculatorului ( ECDL);

Partener: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de desfășurare: februarie 2005 – noiembrie 2006

Buget : finanțare nerambursabilă 15380 Euro, contributie proprie 1850 [NUME_REDACTAT]:

Au fost instruiți 64 de funcționari în vederea obținerii de către aceștia a Certificatului european de utilizare a calculatorului.

În cadrul Primăriei, respectiv în cadrul Serviciului de [NUME_REDACTAT] și Strategii de Dezvoltare, a fost amenajat un centru de instruire ECDL în vederea instruirii celorlalți angajați proprii și ai angajatilor altor administrații din județ. Centrul ECDL este dotat cu două sisteme de calcul și o imprimantă achiziționate din bugetul proiectului. În cadrul acestui centru, funcționarii Primăriei au realizat perioada de practică, iar aici au fost instruiți ceilalți funcționari ce au putut solicita permisul ECDL, reducând astfel costurile necesare acreditării.

4. ‘‘ISPA – Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare din [NUME_REDACTAT]’’

Proiect co-finanțat de [NUME_REDACTAT] în cadrul Programului ISPA

Parteneri în acest proiect: [NUME_REDACTAT], SC ACET SA Suceava, Agenția de Protecție a Mediului;

Obiective:

– reabilitarea și modernizarea sistemului de furnizare a apei potabile,

– reabilitarea sistemului de canalizare ;

– reabilitarea și optmizarea stației de epurare a apei din municipiul [NUME_REDACTAT] proiectului: finanțare nerambursabilă 33.442.500 Euro, contribuția [NUME_REDACTAT] prin [NUME_REDACTAT] de Pre-aderare 4.459.000 Euro, contribuție proprie a [NUME_REDACTAT] 6.688.500 Euro.

Perioada de derulare: 2006-2010.

5. “Program de cooperare socio-economică între Cernăuți și Suceava“

Proiect co-finanțat de [NUME_REDACTAT] în cadrul [NUME_REDACTAT] CBC 2004 2010

Obiectivul principal al proiectului este promovarea dezvoltării locale durabile în orașele Suceava și Cernăuți.

Bugetul proiectului este de 297.700 Euro, din care 267.930 Euro sunt fonduri nerambursabile oferite de [NUME_REDACTAT], iar 29.770 Euro în numerar reprezintă contribuția [NUME_REDACTAT] la bugetul proiectului, sumă a acoperit un procent de 10% din costurile implementării proiectului.

Activități:

1. efectuarea unei analize a situațiilor economice din cele două orașe, în scopul identificării sectoarelor cheie performante și a tuturor factorilor implicați cu impact pozitiv asupra dezvoltării durabile a zonei ( companii, organizații de sprijin a IMM, firme de consultanță);

2. crearea unei baze de date socio-economice a orașelor Suceava și Cernăuți;

3. pregătirea documentației necesare întocmirii unei strategii de dezvoltare economică transfrontalieră durabilă;

4. crearea unui cadru instituțional și operațional necesar implementării acestei strategii la nivel local, prin inființarea în Suceava a unui [NUME_REDACTAT] pentru cooperare economică;

5. elaborarea unui studiu de trafic în municipiul Suceava în vederea creării unui coridor transfrontalier;

6. întărirea capacității autorităților publice locale din cele doua orașe partenere de a oferi asistență în domeniul cooperării transfrontaliere tuturor factorilor interesați, prin intermediul unor programe de training pentru membri ai administrațiilor locale din cele două orașe.

Perioada desfășurării: din decembrie 2006 – 2010.

În perioada 2009 – 2011, în județul Suceava, s-au depus circa 950 de proiecte pentru dezvoltarea satului românesc, din care s-au aprobat 342, în valoare 143 mil. EUR.

În data de 3 februarie 2012 primăriile comunelor Putna, Ciocănești, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și Cosna, au încheiat proiecte finanțate prin PNDR, proiecte de asfaltare a drumurilor destinate exploatațiilor forestiere, în valoare de 8,2 milioane EUR. [NUME_REDACTAT] Suceava, a precizat ca banii obținuți au fost utilizați pentru asfaltarea a 35 de km de drum .

CAPITOLUL 6 – PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN PERIOADA 2014-2020

Perspectivele de dezvoltare

Prognoza realizată pentru perioada 2011 – 2014 relevă o tendință favorabilă pentru județul Suceava, creșterea reală a PIB/locuitor în euro estimându-se a fi mai mare decât media regiunii, iar rata șomajului mai mică decât media pe regiune:

Tabel nr.6.1. Rata somajului in zona Suceava

(Sursa: [NUME_REDACTAT] de Prognoză)

Pentru perioada 2011 – 2014 produsul intern brut județean va înregistra o creștere de la an la an, mai pronunțată în 2011 și 2012 și mai temperată în 2013 și 2014, păstrând trendul regional și național. După declinul din anul 2008 (-3,9%) și 2009 (-5%), economia județului Suceava își va relua creșterea începând cu 2010 (-3,2%), ajungând din nou la un trend pozitiv începând cu 2011. În anii următori economia județului Suceava urmează aceeași tendință cu evoluțiile [NUME_REDACTAT]-Est și cu cele naționale, numai că amplitudinea fenomenului este ușor diferită.

Evoluția produsului intern brut va influența și nivelul produsului intern brut pe locuitor. Astfel, în anul 2011 produsul intern brut pe locuitor va crește cu aproximativ 5.9% față de anul 2010, ajungând la un nivel de 3.488 euro și se va situa atât sub nivelul național, cât și sub cel regional (3.555 euro).

În ceea ce privește contribuția județului Suceava la realizarea produsului intern brut regional, pe perioada de prognoză, ponderea acestuia se va menține la 18,8%, situându-se pe poziția a 3-a în cadrul [NUME_REDACTAT]–Est.

[NUME_REDACTAT]

Strategia de dezvoltare a agriculturii județului Suceava urmărește finalizarea reformei proprietății funciare, stimularea transformării gospodăriilor țărănești în ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea clasei de mijloc în spațiul rural în contextul dezvoltării și modernizării satelor.

Aplicarea proceselor de reformă în agricultură a condus la întărirea proprietății private și la implementarea de noi forme de organizare și exploatare a potențialului agricol și zootehnic.

Tabel nr.6.2.Fondul funciar, după modul de folosință al terenului, la 31 decembrie

(Direcția pentru Agricultură și [NUME_REDACTAT] Suceava)

[NUME_REDACTAT] dispunea, conform statisticilor oficiale în anul 2009 de următorul potențial agricol:

suprafața agricolă – 349.494 ha (40,8 % din suprafața totală), din care 337.200 ha în proprietate privată (96,4 %);

suprafața arabilă – 181.274 ha (51,8 % din suprafața agricolă), din care 180.056 ha în proprietate privată (99,3 %);

suprafața pășunilor – 90.858 ha (26 % din suprafața agricolă), din care 82.267 ha în proprietate privată (90,5 %);

suprafața fânețelor – 74.361 ha (21,2 % din suprafața agricolă), din care 72.033 ha în proprietate privată (96,8%)

suprafață cu livezi, pepiniere pomicole – 3001 ha (0,85 % din suprafața agricolă) din care 2.844 ha în proprietate privată (94,7 %).

Tabel nr. 6.3.Suprafața cultivată, cu principalele culturi agricole și producțiile obținute

(sursa: Direcția pentru Agricultură și [NUME_REDACTAT] Suceava)

Vulturești. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mărul ocupă I loc (77,9% din suprafețele cultivate). În perioada 2011 – 2013, producția medie de fructe a fost de 9.557 kg/ha în 2010, 14.244 kg/ha în 2011 și 10.348 kg/ha în 2013.

Tabel nr. 6.4. Exploatații agricole, după statutul juridic, în județul Suceava și regiunea Nord-Est, în anul 2013

(sursa: Direcția pentru Agricultură și [NUME_REDACTAT] Suceava)

(număr)

În județul Suceava, conform rezultatelor provizorii ale [NUME_REDACTAT] Agricol 2010, 99,43% din totalul exploatațiilor agricole sunt exploatații agricole, fără personalitate juridică. Exploatațiile agricole din județul Suceava reprezintă 20,15% din totalul exploatațiilor agricole din [NUME_REDACTAT]-Est, clasând din acest punct de vedere județul Suceava pe primul loc la nivel de regiune.

Suprafața exploatațiilor agricole din județul Suceava revine în procent de 64,66% exploatațiilor agricole fără personalitate juridică. Din totalul regiunii Nord-Est, suprafața

exploatațiilor agricole din județul Suceava reprezintă 19,64%. [NUME_REDACTAT] ocupă locul fruntaș în regiune si din punctual de vedere al suprafeței totale a exploatațiilor

agricole.

Exploatațiile agricole fără personalitate juridică sunt unitățile de producție independentă din punct de vedere economic, alcătuite din una sau mai multe personae, având, în general legături de rudenie, care își desfășoară activitatea împreună, sub o gestiune curentă unică, pentru realizarea unei producții agricole, indifferent de mărimea sau destinația acesteia. Sfera de cuprindere a exploatațiilor agricole fără personalitate juridică cuprinde exploatațiile agricole individuale și persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, precum și întreprinderile familiale.

În categoria exploatațiilor agricole individuale, se integrează și fermele de (semi-)subzistență care reprezintă exploatații care produc exclusiv pentru consumul propriu, sau a căror producție este destinată, în procent de peste 50%, consumului propriu. În județul Suceava, persoanele care dețin ferme de (semi-)subzistență au demonstrat un interes crescut pentru dezvoltarea exploatațiilor pe care le gestionează, prin demersurile concentrate pe accesarea fondurilor de tip FEADR, disponibile prin [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistență”. Situația proiectelor depuse pe această măsură la nivelul județului Suceava, la data de 19.09.2011, se prezintă după cum urmează: [NUME_REDACTAT] avea înainte de 1989 o bogată tradiție în domeniul zootehnic, domeniu foarte bine reprezentat în județ. După 1989, s-a înregistrat o scădere importantă a șeptelului la nivelul județului, prin desființarea fostelor unități de stat. Treptat, această activitate a început să se dezvolte din nou, în zona privată, așa încât se constată o evoluție pozitivă în domeniul zootehnic în ultimii ani, conform datelor furnizate de D.A.D.R. Suceava.

Tabel nr. 6.5. Situația producției de origine animală pe ultimii 3 ani în județul Suceava

(sursa: Direcția pentru Agricultură și [NUME_REDACTAT] Suceava)

În cadrul LEADER, GAL-urile implementează și elaborează anumite strategii de dezvoltare locală care sunt plasate sub responsabilitatea comunității. [NUME_REDACTAT]. 35, cooperarea sprijină realizarea tuturor acțiunilor inovative de cooperare orizontală și verticală între grupurile de parteneri locali sau regionali locali, elaborând și anumite activități de promovare adaptate contextului local, care servesc în vederea dezvoltării comunității rurale. De asemenea, acțiunile care sunt sprijinite prin strategiile de dezvoltare ale teritoriului (SDL), respective de planurile de dezvoltare locală ale regiunii, printr-o abordare complementară, vor contribui la atingerea obiectivelor PNDR.

În ceea ce privește elaborarea și implementarea strategiilor integrate, partenerii locali vor ține cont de nevoile locale, respectiv de posibilitatea includerii acelor caracteristici inovatoare și acțiuni complementare proiectelor de cooperare inovative.

În zonele rurale, conform Art. 20, serviciile de bază și reînnnoirea satelor vizează preponderent investiții în infrastructura de bază la scară mică, respective investiții pentru conservarea patrimoniului cultural. Investițiile prevăzute prin Art. 20 și prin Măsura LEADER, nu se suprapun, deoarece, conform obiectivelor strategice prevăzute în strategia de dezvoltare locală a zonei rurale, trebuie să se aibă în vedere prioritizarea investițiilor pe plan local.

În același timp, prin obiectivele sale, măsura de cooperare vizează sprijinirea fermierilor, întreprinderilor și altor entități încurajând astfel cooperarea în vederea dezvoltării de proiecte inovatoare, care ajută la potențarea proiectelor demarcate, respective la obținerea rezultatelor, ajutând la crearea de beneficii economice, de mediu și sociale din mediul rural.

În țările membre ale [NUME_REDACTAT] sau celelalte state care nu sunt membre ale [NUME_REDACTAT], se vor implementa GAL-uri, în ceea ce privește cooperarea în cadrul teritoriului României, între Grupurile de [NUME_REDACTAT]. Luând în considerare numărul redus de proiecte, precum și experiențele în urma PNDR 2007-2013, acest noul program va pune accent pe finanțarea operațiunilor care vizează valorificarea resurselor locale și promovarea specificului local.

Pentru a menține caracterul inovator LEADER, aceste operațiuni se vor realiza prin măsuri clasice și specifice necesare.

În contextul actual, se va identifica în perioada de programare 2014-2020, crearea și restaurarea așezămintelor monahale, cu acțiuni de protejare a patrimoniului cultural al comunităților locale.

În tabelul 6.6 vă prezentăm situația fondurilor pentru alocarea financiară estimativă PNDR pentru perioada 2014-2020.

\

Tabelul nr.6.6.Alocare financiară estimativă PNDR pentru perioada 2014-2020

(Sursa: alocare PNDR 2014-2020)

Pentru păstrarea nealterată tuturor moștenirilor rurale, vor fi sprijinite acțiuni de protejare a patrimoniului cultural de interes local, inclusiv așezăminte monahale.

După cum s-au pus în valoare moștenirile rurale, respectiv patrimoniul cultural, încă din perioada 2007-2013, se vor sprijinii în continuare toate investițiile pentru renovarea, modernizarea și dotarea aferentă a așezămintelor culturale; restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural; achiziționarea dotărilor patrimoniului cultural pentru expunerea si protecția acestora.

Contribuțiile fiecărei sub-măsuri la domeniile de intervenție sunt următoarele:

Sub-măsura 7.2. Investiții în ceea ce privește crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică

DI 6B – Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale;

DI 5C – Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei;

Sub-măsura 7.6. Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural

DI 6B – Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale;

De asemenea, o activitate deosebit de importantă va fi formarea profesională, care este necesară pentru a completa sistemul de educație de bază, a fermierilor care nu au cunoștințe elementare de agricultură, silvicultură și mediu, axându-se doar pe experiență practică. Acești furnizori de programe de instruire trebuie să dezvolte acel nivel de conștientizare, oferind cursuri fermierilor, contribuind astfel la îmbunătățirea managementului exploatațiilor, în vederea adoptării noilor tehnologii, punând în aplicare soluții inovative într-un mod flexibil, corespunzând astfel nevoilor specifice.

Evoluția și specializarea în domeniul agricol și silvic, necesită un nivel corespunzător de instruire tehnică, economică și juridică, inclusiv o expertiză în abordarea unor noi tehnologii ale informației, pentru a răspunde cerințelor comunitare, standardelor de calitate și de mediu.

În contextul legat de creșterea competitivității și diversificării produselor agricole, activităților în domeniul agricol și silvic, restructurarea și modernizarea sectoarelor agricole și silvice, comercializarea produselor agricole și silvice, încurajarea acestui sector agricol să se orienteze spre piață, îndeplinirea tuturor obiectivelor de gestionare a terenurilor, utilizarea tehnologiilor, utilizarea energiei regenerabile, apare și necesitatea activităților de formare profesională.

Din punct de vedere cantitativ, nevoia de formare profesională trebuie adresată prin asigurarea la nivel național a unui număr suficient de formatori, respectiv prin adaptarea unor tematici cu privire la nevoile specifice identificate, prin asigurarea unor schimburi de experiență. Pentru a fi conectați în mod eficient la rețelele de informare, pentru schimburile de idei și de experiență între fermieri, organizațiile acestora, ONG-uri și alți furnizori de servicii relevante, locuitorii din spațiul rural au nevoie de aceste servicii.

De asemenea, în vederea promovării unor aspecte pozitive al domeniului agricol și al vieții rurale, există posibilitatea de a îmbunătăți astfel imaginea și înțelegerea agriculturii, silviculturii și industriei alimentare de către publicul larg din România

CONCLUZII

Statele membre, conform prevederilor art. 55 din Regulamentul 1303/2013, în vederea creșterii calității elaborării fiecărui program au efectuat evaluări ex ante sub responsabilitatea autorității însărcinate cu pregătirea programelor.

Astfel, Autoritatea de Management pentru PNDR, prin măsura de asistență tehnică din PNDR 2007-2013, a lansat o licitație publică pentru atribuirea contractului ”Evaluarea ex ante a programului de dezvoltare rurală aferent perioadei 2014-2020”, în urma căreia contractul a fost atribuit asocierii formate din S.C ACZ CONSULTING SRL fiind leaderul al asocierii, lui Iris S.R.L. și T33 S.R.L.

Acest contract a fost semnat în data de 13 decembrie 2013, iar întâlnirea de inițiere a proiectului – kick-off meeting a avut loc în data de 13 ianuarie 2014.

În urma acestei întâlniri, s-a prezentat obiectivul general al acestei evaluări, aducând valoarea adăugată reală și astfel s-a propus îmbunătățirea calității [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2014, furnizând judecăți de valoare și recomandări privind aspectele programării, de către anumiți experți independenți implicați în programare. Această evaluarea ex ante a PNDR 2014-2020 include și evaluarea strategică de mediu (SEA), care a fost realizată în conformitate cu cerințele [NUME_REDACTAT] SEA 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programare asupra mediului și ale [NUME_REDACTAT] nr. 1076/2004, transpunând anumite prevederi ale directivei menționate anterior.

În pogramul PNDR 2014 – 2020, România:

(i) prin componentele sale teritoriale și caracteristicile dominante adoptă definirea mediului rural, menținând definiția spațiului rural utilizată în actuala perioadă de programare – comună, ca unitate administrativ teritorială, cu satele componente. Aici se mai adaugă faptul că sistemul statistic de informații este organizat pe baza diviziunilor administrative reprezentate de comună;

(ii) se va menține definiția zonelor defavorizate din (EC)1698/2005 care se referă la zonele afectate de handicapuri naturale, productivitatea solurilor fiind foarte scăzută sau condiții climatic sunt defavorabile.

Prin abordarea LEADER, prin prisma specificului său, adresează o dezvoltare echilibrată a teritoriilor rurale. Aici contribuie reprezentanții locali în dezvoltarea anumitor zone în care activează, contribuind la realizarea unei dezvoltări dinamice și a dezvoltării guvernării locale, acestea fiind sprijinite de o strategie de dezvoltare locală elaborată, implementată și administrată de reprezentanții GAL.

Deși la nivelul strategiilor GAL s-au prevăzut anumite proiecte de cooperare, impactul crizei economice în perioada anilor 2008-2010 a limitat drastic capacitatea financiară a partenerilor de a demara astfel de proiecte.

De asemenea, inovarea reprezintă unul dintre elementele principale în vederea abordării LEADER, lipsa de experiență a GAL-urilor, respectiv a autorităților de implementare, a făcut ca aceste proiecte inovative să se regăsească între prioritățile care au fostidentificate la nivelul strategiilor de dezvoltare locală într-o proporție foarte mică. În ceea ce privește accesul la internet în zonele rurale, rămâne limitat, de acest serviciu beneficiind doar unele instituții publice. Astfel, rata de accesare a internetului, la nivelul anului 2012, la puncte fixe în mediul urban era de 60,28% și în mediul rural era de 23,47%.

Beneficiarii investițiilor finanțate din [NUME_REDACTAT] Agricol pentru [NUME_REDACTAT] (FEADR), din Regiunea 1 Nord–Est, au încasat în perioada ianuarie – octombrie 2013 peste 101,32 milioane de euro, reprezentând plăți efective pentru susținerea proiectelor derulate, din care pentru proiectele din județul Suceava s-au efectuat plăți în valoare totală de peste 27,12 milioane de euro.

În ceea ce privește dezvoltarea turismului rural, în vederea promovării satelor românești, protejarea moștenirii rurale are un rol deosebit de important, având un efect pozitiv asupra atragerii turiștilor, aducând beneficii economice pentru populația locală.

În cadrul acestei sub-măsuri 4.1. “Investiții în exploatații agricole” din [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2014-2020, vor fi sprijinite investițiile care se orientează spre creșterea competitivității exploatațiilor agricole, prin dotarea acestora cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, respectiv investiții acordate pentru modernizarea fermelor, în special pentru cele de dimensiuni medii, îmbunătațind calitatea activelor fixe.

De asemenea, în ceea ce privește adaptarea unei noi structuri agricole trebuie să includă și măsuri de restructurare a modului de administrare și utilizare a infrastructurii de acces, precum și utilizarea eficientă a infrastructurii utilizabile reclamă investiții, în special, pentru modernizare și dezvoltare.

[NUME_REDACTAT] și Pescuit (OJPDRP) Suceava prin [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007 – 2013 (PNDR), a plătit aproximativ 104,55 milioane EUR din fondurile alocate de [NUME_REDACTAT].

Pentru „Modernizarea exploatațiilor agricole” (Măsura 121) s-au acordat fonduri către beneficiari în valoare de peste 9,39 milioane euro nerambursabili, numărul proiectelor contractate a fost de 39, iar valoarea totală a acestora a depășit 19,37 milioane EUR.

Pentru „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” (Măsura 123) au fost contractate 19 proiecte cu o valoare de 8,08 milioane EUR.

Pentru „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistență” (Măsura 141) au fost contractate 1.365 de proiecte cu o valoare de 10,24 milioane euro, din aceasta s-au acordat aproximativ 4,75 milioane EUR.

Pentru „Înființarea grupurilor de producători” (Măsura 142) au fost contractate 4 de proiecte cu o valoare de 0,67 milioane EUR.

Pentru încurajarea activităților turistice (Măsura 313) în județul Suceava au fost contractate 65 de proiecte în valoare de 7,95 milioane de EUR.

Pentru „Renovare și dezvoltare a satelor” (Măsura 322) au fost contractate 65 de proiecte, beneficiarilor alocându-se 116,90 milioane de EUR din care s-au plătit 68,39 milioane EUR.

Numărul total al proiectelor prin AXA IV – LEADER, în județul Suceava au fost contractate 1.789 de proiecte cu o valoare de peste 194,55 miloane de EUR.

[NUME_REDACTAT], zonele rurale reprezintă o deosebită importanță din punct de vedere economic, social, mai ales în ceea ce privește dimensiunea, diversitatea, resursele naturale și umane pe care le dețin.

Pentru PNDR 2014-2020, spațiul rural se definește fiind “totalitatea comunelor, la nivel de unitate administrativ teritorială, împreună cu satele component”, care cuprinde un număr 2861 de comune pe tot întreg teritoriul românesc. În ceea ce privește dezvoltarea economică și socială durabilă a spațiului rural, acesta este indispensabil legată de îmbunătățirea tuturor serviciilor de bază și a infrastructurii rurale existente care pot să mențină un decalaj accentuat dintre zonele rurale și zonele urbane din România, reprezintând o piedică în calea egalității de șanse și a dezvoltării socio-economice a zonelor rurale.

BIBLIOGRAFIE

Alexandri, C. și Luca, L., 2008, „ and CAP Reform”, [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT], nr. 3-4, pp. 161-180.

Aligică, P.D. și Dabu, A., 2003, „[NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT] Politics in ’s Transition to the [NUME_REDACTAT]”, [NUME_REDACTAT] Economics, vol. 41, nr. 5, pp. 49-69.

Berca M., 2003, „Ingineria și managementul resurselor pentru dezvoltare rurală”, [NUME_REDACTAT], București, pp.35-36.

Brezuleanu S., 2004, „Management agricol – Teorie și practică”, [NUME_REDACTAT], Iași, pp.12-81

Brezuleanu S., 2008, „Sisteme de producție în agricultură”, Editura ALFA, Iași, pp.19-74

Croitoru, A., „Digging among the Roots of Entrepreneurship”, 2013, Journal of [NUME_REDACTAT] Practices, nr. 1, pp. 92-111.

Dachin, A., „[NUME_REDACTAT], 2008, A [NUME_REDACTAT] for [NUME_REDACTAT] Disparities in ”, [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT], vol. 2, nr. 2, pp. 106-117.

Davidova, S., Fredriksson, L. și Bailey, A., 2009, „Subsistence and [NUME_REDACTAT] in Selected EU [NUME_REDACTAT] States”, [NUME_REDACTAT], vol. 40, nr. 1, pp. 733-744.

Fraser, E. și Stinger, L, 2009, „[NUME_REDACTAT] Collapse: Macro-Forces, Micro-Crisesand the Emergence of [NUME_REDACTAT] Vulnerability in ”, [NUME_REDACTAT] Change, vol. 19, nr. 1, pp. 45-53.

Kerekes, K., Pakucs, B., Szocs, E., Veres, E. și Vincze, M., 2010, Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural, : Accent.

Mărginean, , ,2006 „Condițiile de viață ale populației din mediul rural”, [NUME_REDACTAT], nr. 1-2, pp. 153-170.

Mihăilescu, , 2005, „Factori de risc în evoluția mediului rural din România”, [NUME_REDACTAT], nr. 4, pp. 5-36.

Salasan, C. și Fritzsch, J., 2009, „[NUME_REDACTAT] of Agriculture for [NUME_REDACTAT] Poverty in ”, IAMO [NUME_REDACTAT] No. 121, ().

Sandu, D., „România rurală neagricolă”, 2005, [NUME_REDACTAT], vol. 3, nr. 4, pp.76-108.

Swinenn, J. și Vranken, L., 2010, „Reforms and [NUME_REDACTAT] in Central and [NUME_REDACTAT] and the : 1989-2005”, Journal of [NUME_REDACTAT], nr. 33, pp. 241-258.

Tudor, M., 2009, „[NUME_REDACTAT] Force and [NUME_REDACTAT] in the Territory”, [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT], vol. 6, nr. 2, pp. 235-247.

Vidican, G., 2009,„[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] during Transition in , [NUME_REDACTAT] Policy, vol. 26, nr. 4, pp. 10 80-1089.

*** Raport de mediu. [NUME_REDACTAT] de Mediu a [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 2007-2013.

WEB site-uri

http://www.apdrp.ro/uploads/docs/NEWSletter/InfoAPDRP_aprilie2013.pdf accesat la data de 14.04.2014

www.apdrp.ro accesat la data de 09 aprilie 2014

http://apmsv.anpm.ro/docfiles/view/108082 accesat la data de 15 martie 2014

http://www.ccisv.ro/content/servicii/finantari-europene/ accesat la data de 9 aprilie 2014

http://www.finantare.ro/modernizarea-exploatatiilor-agricole-masura-121.html accesat la data de 09 aprilie 2014

www.insse.ro/shop accesat la data de 26 martie 2014

http://judetulsuceava.ro/descopera/date-generale/ accesat la data de 17 martie 2014

http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/pndr-v.8-22martie-2012.pdf, accesat la data de 12 iunie 2013.

http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr accesat la data de 20.04.2014

http://www.newsbucovina.ro accesat la data de 17 martie 2014

www.primariasv.ro accesat la data de 16.04.2014

http://www.recolta.eu/ accesat la data de 4 aprilie 2014

https://statistici.insse.ro accesat la data de 17 martie 2014

https://statistici.insse.ro accesat la data de 27 martie 2014

https://statistici.insse.ro accesat la data de 09 aprilie 2014

http://www.suceava.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=532. accesat la data de 17 martie 2014

http://www.ziare.com/suceava/prefect/sinteza-bugetara-si-sociala-a-judetului-suceava-pentru-anul-2012-3649830 accesat la data de 28 martie 2014

Anexa nr.1

Proiecte din judetul Suceava din cadrului Programului de [NUME_REDACTAT]