Posibilitati de Crestere a Valorii Potentialului Turistic Brasov

DISERTAȚIE

POSIBILITATI DE CRESTERE A VALORII POTENTIALULUI TURISTIC BRASOV

Capitolul 1.Atractivitatea resurselor turistice în BRASOV

Introducere

1.1. Caracteristici generale

1.2 Pozitionare geografica

1.3. Accesibilitate

1.4. Potentialul turistic natural

1.4.1 Aspecte ale biodiversitatii:

1.5 Climă

1.6  Hidrografie

1.7 Potențial antropic

1.7.1 Vestigii Istorice

1.7.2 Edificii religioase

1.7.3 Principalele probleme legate de protejărea și valorificărea patrimoniului

1.7.4 Atractii culturale si evenimente

1.7.5. Patrimoniului etnografic si folcloric al zonei

1.8.Evoluția turismului și valorificarea resurselor turistice în Brasov

1.8.1 Potentialul turistic al judetului Brasov

1.8.2 Programe turistice tematice

Capitolul 2 Analiza activității economice la Pensiunea Gentiana

2.1 Prezentarea firmei S.C. Pensiunea Gentiana S R L

2.1.1 Servicii de alimentație

2.2 . Eficiența economică a activității firmei

2.2.1 Analiza economica- concept, tipologie, particularitati, metode si importanta

2.2.2 Analiza SWOT

2.3Conceptul de eficienta economica si criterii de apreciere

2.3.1Eficienta economica a activitatii firmei S.C. Pensiunea Gentiana S.R.L

2.3.2 Indicatorii de caracterizare a eficientei economice

2.3.3 Indicatorii volumului de activitate

2.3.4 Structura volumului de turisti sosiți

2.3.5.Structura volumului de turiști după țara de proveniență

2.3.6. Încasarea medie pe zi turist

2.3.7 Analiza infrastructurii

2.4 Evolutia principalelor rezultate economice realizate de SC Pensiunea Gentiana SRL

2.4.1 Eficiența economică a activității firmei Pensiunea “Gențiana”

2.4.2 Indicatori ai gradului de îndatorare

2.4.3 Indicatori de profitabilitate

2.4.4. Indicatori de eficiență a activității operaționale

2.4.5 Diagnosticul financiar

2.4.6 Model structural de analiză diagnostic

2.4.7 Diagnosticul rentabilității activității

2.4.8 Nota medie ponderată a diagnosticului financiar

2.5 Propuneri de valorificare turistica pentru firma Pensiunea Gentiana S.R.L

CAPITOLUL 3 . Posibilități de creștere a valorificării potențialului turistic al zonei

3.1. Analiza factorilor interni

3.1.1Ambianta

3.1.2Calitatea serviciilor

3.1.3Promovarea și prezentarea ofertelor și a programelor turistice organizate

3.1.4 Legătura care se crează la nivelul gazdă-oaspete

3.2. Analiza factorilor externi

3.2.1 Amplasarea

3.2.2 Sezonalitatea

3.2.3 Accesibilitatea

3.3. Strategia de dezvoltare în judetul Brasov

3.4. Analiza SWOT

3.5. Propuneri personale de dezvoltare a turismului în zona

Concluzii

Referinte bibliografice

Webgrafie

Capitolul 1.Atractivitatea resurselor turistice în BRASOV

Introducere

În ciuda dificultăților apreciabile de ordin conceptual, metodologic și statistic care însoțesc orice încercare de abordare a locului serviciilor în contextul economiilor naționale contemporane, evidențele statistice care ne stau la îndemână ilustrează fără nici un echivoc că importanța relativă a sectorului de servicii în context național a continuat să crească în ultimele trei decenii, fapt reflectat în creșterea ponderii acestui sector atât în produsul intern brut, cât și în forța de muncă activă în majoritatea economiilor naționale.

În România în cadrul ansamblului mișcării turistice , județul Brașov ocupă locul ÎI constituind cea mai frecventată și importantă zonă din punct de vedere al turismului cu caracter montan, dispunând totodată de o mare diversitate de obiective turistice. Dezvoltarea deosebită a activității turistice a fost favorizată aici de numeroși factori. Este vorba de potențialul turistic natural, de o deosebită spectaculozitate și varietate , dar în aceeași măsură și de patrimoniul cultural-istoric, format din obiective ce au o reală valoare turistică. Un alt factor important l-a constituit faptul că județul Brașov face parte dintr-un teritoriu de cert interes turistic în apropierea imediată a unor zone cu flux turistic crescut: culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, Valea Prahovei, bazinul Oltului superior ce găzduiește stațiuni balneoclimaterice (Covasna, Tușnad, Malnaș, etc).

Județul Brașov reprezintă din punct de vedere al potentialului touristic una din cele mai bogate zone . Județul cuprinde între granițele sale munți maiestuoși, animale ocrotite, plante ocrotite, și rezervații naturale de pajiști și arbori , chei, etc., Lacurile, râurile, mlaștinile vin și aduc plus de valoare din punct de vedere al atracție turistice a cadrului natural, îmbogățind oferta pentru turism. Masivele împădurite (Făgăraș, Postăvarul, Piatra Craiului, Piatră Mare), văile (Timiș, Olt Tărlung,) aduc un aport important fluxului turistic. ce se datoreaza nu doar lanțurilor muntoase presarate cu cabane confortabile dar și trasee turistice marcate dotate cu centre renumite pentru practicarea sporturilor de iarnă , dar si așezărilor cu un bogat trecut istoric , valoroase monumente religioase ce atrag un numar din ce in ce mai mare de vizitatori romani și străini.

Valorificarea din punct de vedere turistic a zonei presupune amenajări turistice în ceea ce privește complexitatea bazei tehnico-materiale, infrastructură modernă, transport pe cablu, pârtii de schi, amenajări de agrement. Baza tehnico-materială cuprinde multitudinea de structuri de primire cu funcțiuni de cazare și alimentație existente în orașe, zone montane și zone de agrement. Se remarcă diversitatea unităților de cazare: hotel, motel, cabană, camping, vile, pensiuni turistice rurale, pensiuni turistice urbane. Structurile de primire cu funcțiuni de alimentație sunt diverse: restaurante clasice, restaurante cu autoservire, restaurante specializate, restaurante cu specific, unități fast food, cofetării, patiserii, ceainării, cafetării, baruri, cluburi.

Lucrarea de față îi propune să prezinte unele aspecte practice ale evaluării activității unei pensiuni. Metodele de lucru folosite pentru au fost: investigația, identificarea, interpretarea, analiza și anchetă de teren, constând în identificarea componentelor din teren în timpul vizitelor numeroase la Pensiunea Gențiana ,analizeazandu-se in capitolul 3 posibilități noi de valorificare a potențialului turistic din Brasov, prin promovare turistică și amenajări deosebite care să atragă turiștii străini.

1.1. Caracteristici generale

  Dealurile și munții reprezintă jumătate din suprafața județului. Această resursă deosebită oferă câteva biodiversități dintre cele mai intacte din Europa, dar și pachete turistice datorate naturii atractive datorite ofertei deosebite. Peisajul montan este acoperit de păduri bogate ceea ce împiedică accesul, dar protejează fauna și flora diversă. Aerul de munte reprezintă o atracție pentru turiștii ce vor să petreacă o vacanță într-un mediu curat. Turiștii pot practica activități de tipul sportiv recreative în toate anotimpurile anului. Combinația de pădure și agricultură creează un mozaic pastoral atractiv care este preferat de, fotografi amatori, excursioniști, și ecoturiști.Punerea în valoare a elementelor ce fac parte din cadrul natural: vârfuri și chei spectaculoase povârnișuri dramatice, s-a făcut în funcție de apropierea precum și posibilitățile de acces privind locurile cu un real interes turistic.

Primele dovezi care atesta că viața s-a desfășurat fără întrerupere pe teritoriul acestui județ aparțin perioadei Musteriene(60 000-40 000 în. Hr.) apoi au fost descoperite deasemeni vestigii importante.pe Dealul Melcilor , la Noua (din epoca bronzului), la Pietrele lui Solomon etc.

Brașovul , atestat documentar în 1234 cu numele de ,,Corona” figurează ulterior in documente istorice șisub un alt nume: Brassovia,Barasu,Braso,Kronstadt,etc intregeste prin cladirile de epoca averea acestui judet.

Brașov ,situat la o importanță răscruce de drumuri ce legau cele trei țări romane devine începând cu secolul XIV un important centru economic,politic și cultural din sud-estul Europei.In present ,orașul Brașov ,este oras de reședința al județului cu același nume si este situat în depresiunea cu acelasi nume ,la 520-600 m alt. la poalele masivului Tampa este o localitate turistică prin excelență datorita valorile sale urbane dar este si poarta de plecare pentru traseele sale turistice din munții ce îl înconjoară.

Municipii: Brașov, Făgăraș, Codlea, Săcele

Orașe: Râșnov, Zărnești ,Rupea,

Comune: Bran, Beclean, Bunești, Bod, Cața, Cincu, Dumbrăvița, Feldioara, Hărman, Hălchiu, Homorod, Jibert, Moeciu, Lisa, Ormeniș, Sânpetru, Prejmer, Șoarș, Șercaia, Vulcan ,Voila.

1.2 Pozitionare geografica

Județul Brașov este ,,situat în partea centrală a țării în curbura interioară a arcului carpatic, în zona de întâlnire a Carpaților Orientali cu Carpații Meridionali și cu Podișul transilvaniei,pe cursul mijlociu și superior al Oltului intre județele Harghita (N), Covasna (E-NE),Buzău(SE),Prahova(SE),Dâmbovița(S),Argeș(S-SV),Sibiu(V),Mureș(SV)”. Avand o suprafață totala de 5363km2. , județul Brașov reprezintă o zona importanta a turismului montan din România fiind pozitionat in partea centrala a țării ,

Județul Brașov, sub aspect fizico-geografic, se găsește la întâlnirea a trei unități naturale: Carpații Meridionali ,Carpații Orientali și Podișul Transilvaniei, ceea ce implică o complexitate deosebită și diversa reflectată în trăsăturile geologice și geomorfologice, dar și în climă, ape, soluri, faună vegetație .

Limitele dinspre sud ale județului sunt desenate de curba munților cei mai înalți din Carpați: Ciucaș, Bucegi și Făgăraș, ce găzduiesc lacurile glaciale Podragul și Urlea . Relieful coboară succesiv spre nord prin dealuri alpine până la platoul Bârsei , până dincolo de râul Olt, apoi crește din nou spre limita din sud a platoului transilvănean.

Rezumând putem spune că relieful muntos deține circa 40% din suprafața județului, iar cel deluros și depresionar circa 60%. Juxtapunerea dintre șesurile depresionare și masivele muntoase ale Brașovului și Făgărașului dezvolta contraste clinometrice și altimetrice, evidențiind aceste masive, ce se afirma spectaculos în cadrul peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se consemnează în extremitatea S-V a județului la ieșirea din județ.

Relieful este variat desfășurându-se pe trei trepte majoresi anume:

treapta munților înalți ( include versantul Nordic al Munților Făgăraș,prelungirile nordice ale masivelor Piatra Craiului,Legată,Bucegi,Ciucas și Bârsei),

treapta munților scunzi (formată în principal de ,,clabucetele ” Întorsurii Buzăului., Codlei, Dârstelor, și Persani),

treapta a treia de relief (cuprinde depresiunea Brasovului,Făgărașului și culmi deluroase in sud-estul podișului Hartibaciului).

1.3. Accesibilitate

Rutier:

Drumuri naționale

Bucuresti-Brasov E 60 (180 km);

Oradea-Brasov E 60 (410 km);

Timisoara-Brasov E70/E68 (470km);

Giurgiu-Brasov E70/E60 (220 km);

Constanta-Brasov E87/E60 (400 km);

Suceava-Brasov E 85/E 574 (350km).

DN1- Oradea Brașov- 

DN1A Brașov  București 

DN1J- Șercaia-  -Hoghiz

DN10 Brașov-   Buzău

 DN11-Brașov – Bacău 

DN73-Brașov- Pitești

 DN73A-Predeal – Șercaia

Rețeaua căilor feroviar

Brasovul este conectat prin mai multe trenuri zilnice cu principalele orase din tara si din Europa.

.Din acest nod de cale ferata pornesc șase ramificații spre : București ,Gheorgheni ,Sibiu , Întorsura Buzăului,Zărnești

Aeroportul International Brasov–Ghimbav pozitionat în Ghimbav, lânga Brasov, România pe langa care va trece viitoarea autostrada A3 a fost data in folosinta anul acesta.

1.4. Potentialul turistic natural

Teritorial judetul Brasov – aproximativ 80% – se încadreaza la imbinarea Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali, în zona subcarpatica .

Judetul Brasov domina o mare parte a depresiunii Brasov si Fagaras, cu unitati de relief ce au altitudini situate intre 400 si 2544 m altitudine. Jumatate din teritoriului Brasov este format de zona dealurilor subcarpatice si zona montana cealalta jumatate este reprezentata de zona ați: Ciucaș, Bucegi și Făgăraș, ce găzduiesc lacurile glaciale Podragul și Urlea . Relieful coboară succesiv spre nord prin dealuri alpine până la platoul Bârsei , până dincolo de râul Olt, apoi crește din nou spre limita din sud a platoului transilvănean.

Rezumând putem spune că relieful muntos deține circa 40% din suprafața județului, iar cel deluros și depresionar circa 60%. Juxtapunerea dintre șesurile depresionare și masivele muntoase ale Brașovului și Făgărașului dezvolta contraste clinometrice și altimetrice, evidențiind aceste masive, ce se afirma spectaculos în cadrul peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se consemnează în extremitatea S-V a județului la ieșirea din județ.

Relieful este variat desfășurându-se pe trei trepte majoresi anume:

treapta munților înalți ( include versantul Nordic al Munților Făgăraș,prelungirile nordice ale masivelor Piatra Craiului,Legată,Bucegi,Ciucas și Bârsei),

treapta munților scunzi (formată în principal de ,,clabucetele ” Întorsurii Buzăului., Codlei, Dârstelor, și Persani),

treapta a treia de relief (cuprinde depresiunea Brasovului,Făgărașului și culmi deluroase in sud-estul podișului Hartibaciului).

1.3. Accesibilitate

Rutier:

Drumuri naționale

Bucuresti-Brasov E 60 (180 km);

Oradea-Brasov E 60 (410 km);

Timisoara-Brasov E70/E68 (470km);

Giurgiu-Brasov E70/E60 (220 km);

Constanta-Brasov E87/E60 (400 km);

Suceava-Brasov E 85/E 574 (350km).

DN1- Oradea Brașov- 

DN1A Brașov  București 

DN1J- Șercaia-  -Hoghiz

DN10 Brașov-   Buzău

 DN11-Brașov – Bacău 

DN73-Brașov- Pitești

 DN73A-Predeal – Șercaia

Rețeaua căilor feroviar

Brasovul este conectat prin mai multe trenuri zilnice cu principalele orase din tara si din Europa.

.Din acest nod de cale ferata pornesc șase ramificații spre : București ,Gheorgheni ,Sibiu , Întorsura Buzăului,Zărnești

Aeroportul International Brasov–Ghimbav pozitionat în Ghimbav, lânga Brasov, România pe langa care va trece viitoarea autostrada A3 a fost data in folosinta anul acesta.

1.4. Potentialul turistic natural

Teritorial judetul Brasov – aproximativ 80% – se încadreaza la imbinarea Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali, în zona subcarpatica .

Judetul Brasov domina o mare parte a depresiunii Brasov si Fagaras, cu unitati de relief ce au altitudini situate intre 400 si 2544 m altitudine. Jumatate din teritoriului Brasov este format de zona dealurilor subcarpatice si zona montana cealalta jumatate este reprezentata de zona depresionara ( Bârsei, Fagarasului si platoul Hârtibaci). Regiunea este formata din doua unitati de relief distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La imbinarea acestora s-au dezvoltat piemonturi ca rezultat al activitatii factorilor externi(piemontul orasului Brasov, culoarul piemontan,Râsnov piemontul Sacele).

Munții

 Relieful montan al județului Brașov ,prin complexitatea și varietatea din punct de vedere peisagistic  a teritoriului dar și a funcționalității imprima pentru turism un farmec aparte și de neuitat.

Munții Făgăraș (Vârful Moldoveanu 2544 m cu cea mai mare altitudine din România ) fatorita crestelor semețe acoperite de zăpadă 8-9 luni pe an oferă călătorului un spectacol de neuitat . Circurile glaciare formate, ,,iezerele”, pădurile de foioase și molid ,pășunile alpine cu flora unica precum și caprele negre intregesc atracțiile munților Fagarasi explicand renumele lor turistic.

Munții Piatra Craiului –sporesc in fiecare an numarul turiștilor (în primul rând alpiniști) ce au privilegiul unor imagini impresionante date de hăurile ce se deschid la picioarele lor loc in care pereți abrupți se prăbușesc vertical. Numai aici se gaseste Garofița Pietrei Craiului ,planta ce este declarata monument al naturii neintalnita în altă parte pe glob.

Munții Bucegi- (vârful Omu 2505 m) este de departe cel mai circulat masiv din Carpații României ,se bucura de o deosebita amenajare pentru excursii și drumeții montane traseele usor aceesibile tuturor turistilor fiind practicabile în orice anotimp.

Munții Ciucas- cu un peisaj de basm, formeaza un imens parc de relaxare ,prin liniștea și puritatea mediului aici sunt asigurate condiții necesare practicarii turismului montan.Stâncile de calcar precum și conglomerate au luat in decursul timpului forme ciudate (,,Babele la Sfat”, ,,Tigăile Ciucasului”, ,,Mâna Dracului”,,,Sfinxul Bratocel”etc.).

Culoarul Rucar-Bran- pozitionat între munții munții Bucegi și Piatra Craiului conferă turistilor priveliști mirifice ,serpentine periculoase la traversarea acestor munți.

Rezervații și monumente ale naturii

Poienile cu narcise de la Dumbravă Vadului sunt o rezervație floristica pozitionata in apropierea comunii Șercaia ,în Depresiunea Făgărașului, intrunesc aproximativ 400 ha acoperite de un imens covor de narcise ce înfloresc la sfârșitul lunii mai.

Pădurea Bogații este o rezervație forestieră pozitionata geografic în Munții Persani, limitata de Măieruș și Horghiz , pe o intindere de 17 km si este formată în special din făgete , imbogatita de fauna bogată si devenit teren de vânătoare cu regim de rezervație.

Dintre cele mai importante rezervații și monumente ale naturii putem enumera :

Mlaștina de la Harman (rezervație botanică la 18 km N-E de Brașov, ce adăpostește flora și fauna rară cu numeroase relicve glaciare;aici cresc și plante carnivore);

Purcareni (rezervație paleontologică și geologică cu o bogată asociație de corali și crustacee situata in Munții Întorsurii ,la 6 km de Satulung,);

Bazaltele de la Racoș (rezervație geologică ce cuprinde spectaculoase formațiuni eruptive bazaltice situata lângă Rupea, in vestul munților Persani,pe DN Brașov Sighișoara);

Punctul Fosilifer Ormeniș (rezervație paleontologică fosilele aparțin cretacicului superior situate in estul Munților Persani, ),

Rezervația Carhaga( situată între între comunele Augustin și Racoș, conțin cenușii deschis, albăstrui) se afla în munții Persani la confluenta pârâurilor Carhaga și Chioves. Aici se găsesc straturi de marne, foarte bogate în fosile animale.

Peștera Valea Cetății ( (Râșnov , rezervație naturală (speologica).),

Rezervația Vârful Cetății (Sânpetru ,rezervație naturală botanica ce cuprinde pajiști stepice stăpânite de rogozul pitic, calia),

Punctul fosilifer Vama Strunga (Moieciu de Jos/de Sus ,rezervație naturală (paleontologica) ,

Resurse naturale: păduri , zăcăminte nichelifere(Poiana Mărului,Holbav),de cărbune brun (Codlea, Cristian) și turbă (Mândră) .Din categoria rocilor utile fac parte bazalte ( Racoș, Hoghiz, Bogată Olteana, Racosul de Jos, Comana), călcare (Codlea , Cristian, Râșnov,Zarnești), tufuri vulcanice ( Câtă , Drăgușeni,Persani, Veneția de jos),argile caolinoase (Cristian,Holbav), Dolomit (Măgura Veneției),greșii (Teliu, Apața , Dopca ),argile comune (Făgăraș,Hoghiz,Măieruș,Bogată ,Râșnov, Rupea ,Hălchiu,Ucea, Feldioara), nisipuri, pietrișuri etc.O bogăție aparte o reprezintă apele minerale , cu compoziții chimice variate, sub forma izvoarelor clorosodice și carbogazoase ( Zizin) , clorosodice și bromurate ( Rodbav), clorosodice și sărate (Persani, Grid Veneția de Jos, Racoș),clorosodice și sulfuroase ( Rupea, Homorod),etc.

1.4.1 Aspecte ale biodiversitatii: au un loc aparte în sistemul peisajelor deoarece ele reflecta relatiile dintre componente naturale si presiunea antropica exercitata asupra lor.

În regiune se impun câteva tipuri generale – vegetatia alpina, cea a padurilor de conifere în amestec cu fagulsi terenurile agricole; se adauga local pajistile, plantatiile forestiere si rezervatiile din depresiune (Harman, Prejmer, Reci), muntele Tâmpa si mai ales din masivul Piatra Craiului.

flora

Se gasesc peste 1100 de specii deplante, identificate prin programul de inventariere, cartare simonitorizarea biodiversitasii initiat de parc in vara anului 2000. Aceasta inseamnaca peste 30% dinflora Romaniei se regaseste in aceasta zona.Studiile efectuate in vara anului 2000 au dus la imbogatirea inventarului floristic prin descoperirea denoi specii pentru Piatra Craiului Un numar de 150 de specii sunt sunt incluse in "Lista rosie a plantelorsuperioare din Romania" ca specii endemice, raresau vulnerabile. Dintre acestea 53 reprezinta specii endemice carpatice. Dintre speciile rare mentionam feriga Woodsia glabella intalnita numai in Bucegi,in anul 2000 fiind semnalata si din Piatra Craiului, tisa,zambrul, angelica si sangele voinicului.Piatra Craiului este locul unicul loc din lume undevegeteaza endemismele garofita Pietrei Craiului(Dianthus callizonus), simbolul floristic al masivului si Aubrieta intermedia ssp. falcata.Vegetatia seremarca printr-o mare diversitate.

fauna

Fauna ,gratie multitudii biotopurilor întâlnite din valea Oltului pâna pe crestele muntoase este foarte variata..  Apele sunt populate de specii diferite de pesti (lipan, pastravi, mreana, etc.)iar în ecosistemele cu umezeala in exces dar si în paduri intalnim specii de amfibieni, reptile,pasari (sorecarul încaltat, sorecarul comun, barza alba, barza neagra, hereti, vânturei, potârnichi, acvile, prundarisul de piatra cocosul de munte) precum si mamifere (râsul, capra neagra, capriorul, mistretul, ursul, etc).

Arii protejate :

Protecția resurselor: pe aria județului Brașov sunt poziționate 2 zone protejate – dintr-un umar de 32 de arii protejate pe o suprafata de 27313,7ha, Rezervația Națională Bucegi și Parcul Național Piatra Craiului și se va înființa în Munții Ciucaș, cel de-al treilea Parc Național. Aceste zone protejate pot contribui la dezvoltarea pieței ecoturismului și turismului de aventură ușoară. În aceste zone protejate practicarea turismului necontrolat – managementul neadecvat al deșeurilor ,construcțiile de case de vacanță, dar și lipsa canalizărilor are o contribuție importantă la degradarea continuă a unor importante resurse de mediu dar și turism ale României.

1.5 Climă

Clima este temperat continental dar în funcție de altitudine apar diferențieri.,regional este un climat continental-moderat, dominat de circulația atmosferică din nord-vest.La Bod, in Depresiunea Brașov ,( la 25 Ianuarie 1942) a fost înregistrata minima absolută de temperatură din România -38,50 C. Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale și de sector sunt puternic modificate de condițiile fizico-geografice locale.

1.6  Hidrografie

 Resursele de apă ale județului Brașov sunt formate din apele subterane – freatice și de adâncime –si din apele de suprafață, formate de rețeaua de râuri (Oltul ce străbate județul de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea cu afluenții Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia).și de lacurile naturale și artificiale din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și cu lacurile artificiale.

1.7 Potențial antropic

1.7.1 Vestigii Istorice

Resursele comunitare ,culturale, și de patrimoniu oferă o deosebită combinație de arhitectură, cu un trecut istoric bazat pe o îmbinare a stilului de viață modern cu cel tradițional agrar și medieval aici avand posibilitatea de a vizita unele cetati medievale – Făgăraș, Codlea, Hoghiz.

Cetatea Brasovului- la îndemnul regelui Sigismund de Luxemburg constructia ei a început în 1395;la acel moment cea mai puternică cetate din Transilvania.

Cetatea Făgărașului (ruinele ei se păstrează și astăzi în central orașului.) construită în sec.XV pe ruinele unei cetăți de lemn cetatea a avut rolul în repetate rânduri de reședință princiară aici adapostindu- și domnitorul Mihai Viteazu familia în timpul luptelor 1599-1600.

Cetatea Feldioara-numita si Cetatea Merienburgazi se gaseste la 21 km de Brașov pe DN 13 , a fost ridicată de cavalerii teutoni pe ruinele unei cetati țărănesti .poarta amprenta luptei dintre Petru Rareș și Ferdinand I de Habsburg ,finalizata cu victoria moldovenilor din 1529.

Alte vestigii istorice:

Cetatea Cohalului (Rupea ; a rezistat invaziei tătărăști din 1241);

Cetate (brează,atribuită lui Negru Voda);

Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine );

Cetate Țărănească ( Râșnov,sec XIV)

Cetate (Codlea, 1432,înălțată de puternice bresle de meșteșugari);

Cetate (Prejmer; ziduri groase de 3-4 m; în interior există aproape 300 camere în mai multe etaje);

Poarta Ecaterina ( Brașov 1559,construită în stilul Renașterii )

Castele

Castelul Bran situat la 22 km de Predeal este un remarcabil monument architectural ( constructia inca păstrează elemente ale stilului gotic original) construit între anii 1377-1382 pe o stâncă înaltă de 60 m.Castelul ce îndeplinea funcții militare dar și funcțiile unui punct de vama, acum gazduieste un muzeu de artă feudal

Castelul Bran este presupus a fi al Vampirului Dracula drept urmare un număr mare de turiști romani și mai ales străini vin aici cu speranta de aafla adevărul ce a stat la baza legendei.

Dintre castelele ce pot vizitate putem aminti:

Castelul Haller(Hoghiz,1553);

Castel ( Sâmbătă de jos, construit în 1770 de către baronul Bruchenthal, guvernator al Transilvaniei),etc.

Castel (Racoș,1625);Castel(Sâmbătă de Sus,la 20 km S-V de Făgăraș;ridicat de domnitorul Țării românești Constantin Brancoveanu 1688-1714;astăzi ruine).

1.7.2 Edificii religioase

Biserica Neagră, Brașov( 1385-1477)- este impresionanta prin bogăția artistica a arhitecturii (monument de artă gotică), un trecut istoric bogat dar si datorita comorilor pe care le păstrează.Numele este dat zidurile sale înnegrite de fumul prdus de un incendiu uriaș ce a avut loc în 1686. Ea adaposteste una dintre cele mai mari orgi din țară

Biserica Bartholomeus din Brașov, zidita în 1223 în stil romanic,ulterior adăugându-se elemente ale stilului gotic, este cel mai vechi monument de arhitectură din oraș .

Biserica ,, Sfântul Nicolae “ din Brașov a carui edificiu îmbina diferitele stiluri arhitectonice provocate de renovările ulterioare..Constructia a fost realizata la porunca lui Neagoe Basarab în anul 1495 și a durat aproape un secol.

Alte edificii religioasece pot fi vizitate:

:Biserica ortodoxă ,,Sfântul Nicolae” ( Făgăraș,zidită de domnitorul Constantin Brâncoveni,1694-1697),

Biserica săsească ( Codlea)Biserica Luterană (Feldioara ,sec XII-XV)

Biserica evanghelista( Râșnov,cea mai veche ctitorie a Basarabilor din Transilvania,1384),

Biserica ( Harman ,la 12 km N-E de Brașov construită în stil romanic cu elemente gotice, deține fresce valoroase, sec XIII),

Biserica evanghelista (Rupea ,1488), Mănăstirea Sâmbătă ( Sâmbătă de Sus , ctitorie a domnitorului Brancoveanu 1688-1714).

Biserica Reformată (Făgăraș 1712-1715)

Din cele 329 obiective de patrimoniu cu o valoare internațională dar și națională 171, aproape jumătate, intra în categoria obiectivelor turistice. Totusi din acestea, o treime (ce au o stare precară), aparțin perioadei istorice veche(până în secolul V), iar majoritatea este în proprietatea comunităților locale.

Tabel 1.Localizarea principalelor ansambluri de arhitectură și monumente din județul Brașov

1.7.3 Principalele probleme legate de protejărea și valorificărea patrimoniului observate la nivelul județului Brașov sunt:

Absenta unei baze centralizate de date cu evidența completă a patrimoniului

deteriorarea patrimoniuluidatorate : distrugerilor prin intermediul investițiilor gresite ,intervenții cu personal necalificat ,lipsa valorizarii patrimoniului arheologic:

absența unui plan de evacuare în caz decalamitate , care să precizeze modul in care se vor salva obiectele din patrimoniu.(excepție face “Casa Mureșenilor” ).

1.7.4 Atractii culturale si evenimente

„Cerbul de Aur” este un festival international brasovean de traditie, organizat în anul 1968, la dorinta guvernului român , ce isi dorea sa demonstreze Vestului ca România este o tara deschisa. Dupa patru ani Presedintele Ceausescu a desfiintat festivalul. Dar acesta ssi-a redeschis portalile in anul 1992

Manifestari culturale – cu potential de atractii turistice :

• Zilele Brasovului – (corelate cu sarbatoarea Junilor si Târgul mestesugarilor din toata tara)

•festivaluri anuale -festivalul muzicii de camera ,festivalul de Jazz si Blues, festivalul teatrului contempor,festivalul Aurora (Berarul mic),festivalul Berii (Berarul mare), festivalul Recoltei

•-saptamânal -Concertele de orga la Biserica Neagra

1.7.5. Patrimoniului etnografic si folcloric al zonei

Olaritul, prelucrarea lemnului ,pictura pe sticla, dovedesc prin motivela abordate si maiestriea executiei nu doar sensibilitatea ci si simtul artistic deosebit al mesterilor populari.

La Tohanul Nou, a functionat timp de circa patru secole un important centru de ceramica de factura româneasca,aceasta impunandu-se prin specificul etnic (motivul stelar, cel în spirala, conturat cu albastru de nuate închise pe un fond alb), importanta sa istorica, si valoarea artistica deosebita. Sunt deosebit de appreciate blidele cu decor în frunze de salcâm pe marginea usor ondulata. Din punct de vedere al formei se fac remarcate canile de vin si de breasla, vasele de tip amforoid, canile tronconice sau drepte pentru bere, blidele si castroanele; cahlele decorative, motivele predominante ce caracterizeaza acest centru sunt "pomul vietii", laleaua, floarea soarelui etc.

1.8.Evoluția turismului și valorificarea resurselor turistice în Brasov

1.8.1 Potentialul turistic al judetului Brasov

Catalizatorul dezvoltarii economice a fost identificat ca fiind sectorul turistic, fiind inclus ca o parte importanta a planului de dezvoltare națională.Județul Brașov reprezintă o zona cu o paleta variata privind oferta turistică din România data de obiectivele naturale asa cum sunt parcurile naționale monumente ale naturii, rezervații naturale, vânătoare și pescuit, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, sporturi de iarnă, dar și obiectivele istorice-arheologice.

Județului Brașov fiind poziționat geografic în zona montană din centrul țării permite dezvoltarea turismului in forme diverse aici imbinandu-se valori culturale și istorice cu elemente ale cadrului natural .

Datorita trecutului bogat în evenimete istorice și îmbinarea multietnică și culturală de aici fac din Brașov un loc interesant, in întreaga regiune si chiar din Romania . Si totusi acesta nu areusit sa devena una dintre cele mai vizitate destinații din estul Europei.

1.8.2 Programe turistice tematice

Oferta turistică a județului Brasov complexă și diversificată, asigură condiții pentru practicarea urmatoarelor forme de turism:

1.Turismul montan este pus in valoare de existența suprafeței mari acoperite cu păduri , masive muntoase, trasee marcate, cabane montane precum și baze de cazare din zonele limitrofe, Locații preferate sunt Predealul, Poiana Brașov, centrate pe sezonul de iarna ( schi) dar si cu un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului în extrasezon.

2. Turismul balnear/de tratament forma specifica aturismului de odihna ,care a cunoscut o mare dezvoltare in special in ultimile decenii,odata cu cresterea surmenajului si a bololor profesionale provocate de stresul din marile aglomerari urbane este nevalorificat încă deși există potențial – zona Homorod, Predeal, Perșani

3.Turismul de odihna si recreere – turismul in general prin caracteristicile serviciilor sale este un turism de odihna si recreere,deoarece nu presupune abandonarea tuturor activitatilor ,ci exercitarea in mod voluntar a unor activitati diferite de cele practicate in mod diferit.Reprezentative pentru aceasta forma sunt statiunile Poiana Brașov, Bran – Moieciu – Fundata ,Predeal.

Poiana Brașov –este o stațiune turistică climaterica de un interes național și internațional deosebit pozitionata la poalele Muntelui Postavaru (1030m altitudine,la 12 km de Brașov și la 190 km de București ). Poiana Brașov este stațiunea perfecta pentru practicarea sporturilor de iarnă preferata de amatorii de schi deoarece aici stratul de zăpadă persista timp de 4-5 luni pe an.

Stațiunea dispune de o variată rețea de transport pe cablu precum și numeroase părții de schi practicabile pentru cei care practica acest sport.

Poiana Brașov este locul ideal și pentru perioada lunilor de vară justificand renumele internațional al acestei stațiuni..prin lacul artificial(ce oferă numeroase posibilități de agreement);unitățile de cazare confortabile ,etc). clima de munte(cu aer bogat în ozon); potecile marcate;

Posibilitati de acces :

-rutiere(din orice directie până la Brașov,apoi drum local până în stațiune).

-feroviare (gara Brașov,apoi autobuz până la stațiune;curse regulate);

Predeal – stațiune deo deosebita atracție,perfecta pentru recreere ,situata la 25 km sud de Brașov (pozitia sa 1100 de m altitudine o clasifica drept așezarea urbană la cea mai mare înălțime din România),. Predealul datorita poziționarii sale excepționale ce deschide privirilor o priveliste grandioasa spre peisajul munților împăduriți ce imprejmuiesc stațiunea (Bucegi, Postavaru, Piatră Mare) si spre Văile Trimisului și Prahovei.

Stațiunea prezinta avantajul de a beneficia de excelente părții de schi de diferite grade de dificultate precum și de transport pe cablu telescaune,teleschi,baby skilift,etc. devine un centru pentru participarea sporturilor de iarnă deosebit de apreciat. Predealul datorita munților din jur care sunt ușor accesibili este și un important punct de plecare în excursii .

Atmosfera deconectantă confortul modern, numeroasele posibilități de agreement dar nu in ultimul rand mijloacele optime de cazare,conferă Predealului valentele unei stațiuni ridicate la standarde internaționale.

Posibilitati de acces:

-rutiere (DN 1 / E15 de la București sau de la Brașov; DN 71 de la Târgoviște sau de la Sinaia).

-feroviare (gara Predeal pe linia București –Brasov;

Alte stațiuni cunoscute:

Timisul de Sus cu o importanta dată și de factorii naturali de cura și indicațiile terapeutice

Pârâul Rece (stațiune climaterică, la 9 km de Predeal 960 m altitudine,);

3.Turismul cultural-istoric este definit de existența numeroaselor monumente de arhitectură și istorice aflate pe întreg teritoriul județului, dar si de obiceiuri, tradiții si evenimente culturale cu aparitie periodice organizate/sprijinite de C E..G în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului dar si de autoritățile publice locale din județul Brașov.

4.Turismul religios pe cat de vechi pe atat de profitabile ,programele cu continut religios,continua sa determine exodul unei mari colectivitati umane spre destinatii de pelerinaj consacrate ( Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus, alte șapte complexe monahale, biserici cu valoare istorică și arhitecturală ) sau cu patrimoniu religios deosebit . Efectele economice ale calatoriilor cu aceasta tema se reflecta in industria hoteliera ,in sfera mijloacelor de transport de persoane,a industriei de suveniruri si artizanat cu continut religios, in dezvoltarea tuturor formelor de comert.

5.Turismul sportiv este o forma a turismului de agrement ,motivat de dorinta de a invata si practica diferite acivitati sportive (vânătoare și pescuit sportiv alpinism, echitație, mountainbike, deltaplanorism și planorism, schi alpin, schi fond) în zonele colinare și montane se practica „vânătoarea de imagini” tip safari pentru specii precum lupul, ursul și râsul, aici trăind 30% din populația de carnivore mari ale Europei, dar nu in ultimul rand mai nou practicatul birdwatching ("Delta Brașovului" sau “Delta dintre munți” asa cum este denumită Dumbrăvița) aici fiind descoperite peste 200 specii de păsări.

6.Turismul științific tematic reprezintă vizitarea cu caracter documentar ,sau de schmb de experienta pe secțiuni a unor obiective de biodiversitate( speologie, geologie, paleontologie) din rezervațiile naturale ale județului.

7.Turismul rural reprezinta petrecerea vacantei in mediul rural, motivata de dorinta de intorcere la natura ,la vechile obiceiuri si traditii fiind o solutie eficienta de impletire a cerințelor turismului cu exigențele dezvoltării durabile dar si a protejării mediului. In zona satelor brănene este practicat în special agroturismul (Fundata, Moieciu, Bran) în Poiana Măruluidar dar și în zona Săcele-Tărlungeni situata în apropierea municipiului Brașov.Aceasta forma de turism este bazată pe faptul în cadrul gospodăriei țărănești se asigura serviciile de cazare, masă, agrement dar și alte servicii complementare.

8.Ecoturismul formă de turism care are ca principala motivație observarea tradițiilor locale, aprecierea naturii și trebuie să îndeplinească anumite condiții:

protejarea și conservarea naturii ;

utilizarea resurselor umane locale ;

caracter educativpronuntat si cultivarea respectului pentru natură;

conștientizarea turiștilor și implicarea comunităților locale

minimalizarea impactului negativ asupra mediului natural și socio-cultural.

Pensiuni eco-certificate dar si tururi eco-certificate promovate de operatori brașoveni.

zona Zărnești – favorizata de cadrul natural (Parcul Național Piatra Craiului), de activitatea de organizare dar și promovare a acestei forme de turism de către Administrația Parcului Național Piatra Craiului fiind cea dezvoltata zona din România, .

zona Vama Buzăului (aici este gazduit Centrul Educațional de Ecologie și Ecoturism) numita poartă de intrare în Masivul Ciucaș.

zona Bunești – Viscri, zonă cu potential ridicat , incipientă în practicarea ecoturismului,

zona Făgăraș, desi favorizată de cadrul natural, fără o strategie coerentă.totusi practică o forma incipienta de tip ecoturism,

9.Turismul de afaceri și conferințe, se refera in special la activitatile persoanelor care lucreaza pentru o scurta perioada in afara locului de munca , din perspectiva căruia județul Brașov bucurandu-se de o creștere fiind favorizata de dotările oferite de hotelurile și pensiunile din județ

;

10.Turismul cultural presupune vizitarea in scopul satisfacerii nevoilor culturale si spirituale ,a monumentelor de arta si arhitectura ,a locurilor istorice,muzeelor,galeriilor de arta.

11.Turismul de sfârșit de săptămână, precum si cel de circulatie este practicabil în zonele montane dar și subcarpatice.

E-Cultura în anul 2009 a realizat un studiul ce releva ca 71% dintre turiști ce își planifică vizita în județ ia în considerare un numar de trei factori relevanți: sporturile de iarnă, peisajul, dar mai ales legenda lui Dracula.

1.9 Evoluția turismului și valorificarea resurselor turistice în Brasov

Proiecte implementate :

1.. proiectul “Experiențe culturale de neuitat în inima Transilvaniei”(cod SMIS 18536) cofinanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 Dezvoltarea Durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de intervenție 5.3 Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistica, avand ca obiectiv valorificarea potențialului cultural al județului Brașov prin promovarea la nivel național a produselor specifice cu scopul de a consolida identitatea turistică a județului.

Activități derulate :

a. Realizarea de materiale de promovare turistică (broșuri tematice, hartă turistică, DVD multimedia cuprinzând o colecție de obiceiuri tradiționale din județul Brașov, obiecte tradiționale ) pentru produsele culturale

b. Realizarea portalului www.turculturalbrasov.ro ca instrument activ de informare și promovare turistică.

c. Promovarea produselor turistice culturale în cadrul a două târguri naționale de turism.

În perioada următoare autoritățile locale din orașul Brasov au stabilit un Plan strategic de dezvoltare a turismului în Brsov.

4. Promovarea la nivel național prin organizarea evenimentului „Brașovul vine la tine acasă” în orașele București, Cluj, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara și stațiunea Mamaia.

În scopul unei valorificări superioare a potențialului turistic al județului Brașov, este necesară luarea unor măsuri concrete:

 1.Modernizarea și diversificarea produsului turistic local cu accente pe elementele de

specificitate;

 2.Modernizarea infrastucturii turistice ( a căilor de comunicație, a rețelei de telecomunicații, a unitaților comerciale, sanitare, de prestări servicii, a echipamentelor tehico-edilitare, a mijloacelor de transport în comun ); Modernizarea/reabilitarea drumurilor naționale, județene și comunale; Reabilitarea/înființarea sistemelor de canalizare si alimentare cu apa din întreg județul;

3.Amenajarea la standardele turistice europene pentru turismul montan, balnear, cultural;

4.Dezvoltarea și creșterea calitații activitații de marketing și promovarea produsuluituristic;

5.Susținerea investițiilor în agrement turistic de către autoritațile locale dar și prinatragerea investitorilor străini;

 -6.Dezvoltarea turismului de afaceri;- Atragerea de fonduri externe;

7.Realizarea și amortizarea standardelor din turism cu standardele U.E.;

 8.Ridicarea calițatii forței de munca din turism la standardele pieței internaționale;

9.Reabilitarea patrimoniului cultural: Restaurarea obiectivelor de patrimoniu cu potențial turistic și realizarea amenajărilor corespunzătoare pentru punerea în valoare a acestoraÎmbunătățirea interpretării exponatelor pentru vizitatori, incluzive material lingvistice suplimentare.

10.Reabilitarea spatiilor de cazare si crearea/dezvoltarea zonelor de agrement:, Crearea unor zone de atracții turistice – parcuri de distracție, parcuri de folclor/cultura; Sprijinirea intrării în circuitul turistic internațional a stațiunilor turistice.

11.Reabilitarea stațiunilor turistice: Reabilitarea stațiunilor balneare prin: – renovarea spatiilor de cazare cel puțin de nivelul standardelor de 3 sau 4 stele.

12.Dezvoltarea unui sistem de marcare performant a atracțiilor turistice: Dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice in  întregul județ (semnale de intrare/ieșire in județ, panouri, harți, indicatoare pe drumurile naționale si județene, in gări, autogări, etc);

13.Crearea centrelor de informare turistica: Crearea de centre de informare turistica în toate municipiile si orașele cu potențial turistic si ghișee de informare in zona atracțiilor turistice, 14.Promovarea potențialului prin:

(1): Crearea unor circuite turistice la nivelul județului Organizarea de târguri, expoziții muzeale, etnografice si manifestări culturale, expoziții florale, festivaluri,

(2).Editarea de publicații promoționale și material audio-video. Perfecționarea și actualizarea paginilor web dedicate turismului. Extinderea SITE-urilor administrației locale

(3) Participarea la importante evenimente cu specific turistic în România și în străinătate: târguri de turism, expoziții

(4) Identificarea și promovarea potențialului turismului rural

(5) organizarea campaniilor active de promovare pentru pensiunile clasificate și omologate, incluse în rețea

15.Protecția mediului înconjurător. Păstrarea unui mediu înconjurător sănătos: a aerului, solului, apelor subterane sau de suprafața, a pădurilor, florei, faunei, etc. Păstrarea curățeniei în localități, înfrumusețarea acestora. Conștientizarea tuturor locuitorilor ca turismul in Județul Brasov depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi.

16. Sprijinirea pensiunilor nou intrate în rețea în vederea obținerii clasificării și omologării

17. Organizarea programelor de pregătire pentru gazde, agenții de turism rural, prin seminarii, cursuri de scurtă și lungă durată

Capitolul 2 Analiza activității economice la Pensiunea Gentiana

2.1 Prezentarea firmei S.C. Pensiunea Gentiana S R L

Amplasată într-un cadru natural de excepție, la confluenta dintre sălbăticia naturii și civilizație, Pensiunea-restaurant Gențiana*** vă oferă posibilitatea să petreceți clipe de neuitat, beneficiind de o ospitalitate caldă specifică zonei. 
Astfel un simpozion, o întâlnire jubiliară, o festivitate, o expoziție sau orice alt eveniment poate fi găzduit de pensiunea Gențiana la un standard ridicat. 
Pensiunea se afla în zona Brădet, Mun. Săcele, Jud. Brașov, intre Mun Brașov(17km) și Loc Cheia(28km), la doar 100m de DN1 A.

 Coordonate GPS: N 45.559849, E 25.76736 

Pagină web: http://www.guesthouse-gentiana.com.

SC PENSIUNEA GENȚIANA SRL este o societate cu răspundere limitată înființată în data de 30 Mai 2005 cu sediul în județ ul Brașov pe strada Nicolae Bălcescu nr. 62. Codul Unic de Înregistrare al societăț ii este RO 17637599 si Numărul în Registrul Comerțului J8/1367/2005. Capital social subscris ș i vărsat la înființ area societății a fost de 1000 RON.

Principalii concurenț i ai Pensiunii Genț iana sunt Pensiunea Kermany și Casa Terezia.

Conform Codului CAEN 5590 pensiunea desfăș oară următoarele activități:

Plimbare cu ponei

Intrarea la sala de jocuri

Saună cu rocă vulcanică

Alte jocuri (cărț i, șah, table, remy)

Foc de tabară

Paintball

Tiroliana la parc tematic

ATV cu ghid , cursă cu grad de dificultate medie și mare

zi la parcul acvatic (jacuzzi, trambuline, topogane, saună turcească)

Tir cu arcul

Tir cu pușca

Trasee turistice: -Masivul Ciucaș

Podul Teslei – Poiana Teslei – Valea Babaruncii – Babarunca : 4-5 ore

Podul Bratocea – Culmea Bratocea – Saua Tigailor – Vf. Ciucaș – Ș aua Tigailor – Șaua Teslei – Babarunca: 9-10 ore

Masivul Piatra Mare

Dîmbul Morii – Canionul 7 Scări : 3 ore (tot timpul anului)

Dîmbul Morii – Canionul 7 Scări – Cabana Piatra Mare – Retur (prin Drumul Familiar) : 6-7 ore

Cursuri Ski cu instructori atestați

Excursii / tururi la punctele de interes turistic din zona Braș ovului ș i din județele limitrofe: Sibiu, Sighiș oara, Bran, Sinaia, Transfăgărășan – Curtea de Argeș

Este construită pe două etaje cu 44 locuri de cazare structurate în 18 camere, așezate în felul următor : la etajul unu sunt două camere matrimoniale (un pat dublu), și patru camere quad(una matrimonială și 1 suprapus), șase camere duble twin (două paturi), iar la mansarda șase camere duble twin. Fiecare cameră dispune de televizor conectat la antena satelit. și grup sanitar propriu.

De asemenea pensiunea dispune de o parcare proprie, transport auto, plimbări cu ponei, o sală de jocuri, masa de ping-pong, foișor pentru evenimente festive private, și o terasă cu o priveliște deosebită. Curtea este spațioasă și dispune de loc de joacă pentru copii, locuri de parcare și terasa. În plus oaspeții pot face plimbări cu atv-ul sau pot juca tenis de masă. pentru relaxare pensiunea propune o ședință de sauna timp în care copii pot frecventa sub supraveghere un loc amenajat de joacă, sau pot face o plimbare cu Atv-ul. De asemenea pensiunea este dotată cu echipament de climatizare de ultima generație.

Nu în ultimul rând, pensiunea Gențiana este o alegere bună și atunci când vine vorba de întâlniri de afaceri deoarece este dotată cu o sală de conferințe modernă și spațioasă.

2.1.1 Servicii de alimentație

Restaurantul poziționat la parter, cu o capacitate de 200 de locuri pune la dispoziția consumatorilor și a potențialilor clienți o bogată oferta gastronomică pentru organizarea de evenimente festive, iar barul foarte bine dotat poate satisface cele mai rafinate gusturi. Servicii efectuate :

– Restaurant cu meniu „a la carte”;
– Mese festive sau bufet suedez pentru grupuri organizate;

– Terase;

– Preparatele oferite turiștilor sunt din produse naturale
– Preparate tradiționale românești, cu specific local și vegetariene;
Pentru desfășurarea manifestărilor cultural-științifice, sau a unor activități de tipul simpozioanelor, pensiunea dispune de o sală de conferință cu o capacitate de treizeci de locuri. 

Meniuri oferite de Pensiunea Gentiana

Mic dejun:

Mic-dejun: PREȚ = 2 EURO/PERS
Varianta 1: – ou ochi; crenvuști; caș afumat; gem; unt; lapte; ceai; cafea;
Varianta 2: – omletă simplă; caș dulce; crenvuști; gem; margarină; lapte; ceai; cafea;

Mic-dejun : PREȚ = 2,5 EURO / PERS
Varianta 1: – omletă simplă; salam de vară; caș dulce (afumat); gem; margarină; lapte; ceai; cafea;

Varianta 2: – suncă; telemea; pateu; gem; unt; lapte; ceai; cafea;
Varianta 3: – ou fiert; parizer; caș dulce (afumat); salată de vinete; gem; margarină ; lapte; ceai; cafea;
Varianta 4: – ou ochi; parizer; brânză de burduf; salată de vinete; gem; margarină; lapte; ceai; cafea;
Varianta 5: – ou ochi; 2 crenvuști; caș dulce (afumat); zacuscă; gem; unt; lapte; ceai; cafea;
Varianta 6: – omletă țărănească; urdă dulce sau sărată; icre; zacuscă; gem; unt; lapte; ceai; cafea;
Varianta 7: – ou umplut; telemea; salam uscat; pateu; zacuscă; gem; unt; lapte; ceai; cafea;
Varianta 8: – cașcaval pane; pastramă de porc; lapte; ceai; cafea;

Mic-dejun : PREȚ = 3 EURO / PERS
Varianta 1: – rulou de șuncă cu salată de crudități; caș afumat; ou umplut; telemea; pate de casă; salată de vinete; dulceată; unt; lapte; ceai; cafea;
Varianta 2 : – pastrama de porc; salam de vară; urdă; salată de vinete; gem; unt; lapte (iaurt); ceai; cafea;

Mic dejun PREȚ = 4 EURO / PERS
Varianta 1: – pastramă de porc; salam de vară; urdă; pateu; ruladă de pui; salată de vinete; salată de crudități; dulceață de vișine; unt; lapte; ceai; cafea;
Varianta 2: – omletă cu cașcaval și ciuperci; brânză de burduf; salam uscat; kaizer; icre; zacuscă; dulceață; unt; lapte (ceai); iaurt; cafea; fulgi de porumb;
Varianta 3: – rulou de suncă cu salată de crudități; caș afumat; ruladă de pui; salată de vinete; pateu; gem; unt; lapte (iaurt); ceai; cafea;

Mic dejun PREȚ = 5 EURO / PERS
Varianta 1: – omletă țărănească; 2 crenvuști; kaizer; salam de vară; caș dulce (afumat); cașcaval; salată de castraveți cu iaurt; icre; zacuscă; dulceață; unt; lapte (ceai, iaurt); cafea;
Varianta 2: – rulou de șuncă cu salată de crudități; ruladă de pui; pastramă; salam uscat; ou umplut; cașcaval; telemea; salată de vinete; dulceață; unt; lapte (ceai, iaurt); cafea;

La cerere se pot organiza micul dejun sub formă de bufet suedez (doar pentru grupuri organizate).

Cină festivă:
Varianta nr.1: PREȚ = 6,5 EURO / PERS
– Gustare rece :
– brânzeturi tradiționale, 2 sortimente (telemea, brânză de burduf, urdă dulce sau sărată, caș dulce sau afumat);
– ou umplut;
– icre, măsline;
– salată de ciuperci;
– salată de ton;
– crap umplut cu ciuperci;
– frigărui de legume la grătar cu piure de cartofi;
– salată de fructe;

Cină – bufet suedez:

Varianta 1: PREȚ = 12 EURO / PERS
Gustare rece
– caș afumat, telemea, brânză de burduf, urdă;
– ruladă de cașcaval;
– cabanos, salam;
– rulou de șuncă cu salată boeuf;
– caltaboș, slănină cu ceapă roșie, chifteluțe, pastramă de porc;
– zacuscă, măsline;
– salată de vinete, salată bulgărească;
– muștar, hrean, ketchup, sosuri;
Fel principal
– pulpe de pui la cuptor; șnițel de porc; friptură de vită la tavă; cârnăciori de casă; șnițel de pui;
– Garnituri: piure de cartofi, pilaf de orez, cartofi țărănești, cartofi prăjiți, sote de morcovi;
– Salate: castraveți murați, murături asortate, varză albă, sfeclă roșie, roșii+castraveți;
Desert
– colțunași cu brânză de vaci, ruladă cu cremă de vanilie și frișcă, tartă cu mere;

2.2 . Eficiența economică a activității firmei

Termenul de “diagnostic” este de origine greacă și înseamnă: “apt de a discerne”, respectiv capacitatea de discernământ pentru a delimita cu obiectivitate un subiect oarecare după manifestările acestuia .

La nivelul unei firme, conceptul de diagnostic în plan economic,presupune cercetarea și analiza faptelor și responsabilităților apoi identificarea cauzelor și a măsurilor care vor fi luate in vederea repararii disfuncționalităților activității ei, Diagnosticarea activității unei firme se impune nu numai în cazul în care aceasta se află în dificultate, ci și atunci când situația ei economico-financiară este normală, dar se urmărește îmbunătățirea acesteia.In evaluarea unei firme se urmărește diagnosticarea activitatii din toate punctele de vedere respectiv juridică, tehnică, resurse umane, economico-financiară etc., precum și a punctelor forte și a punctelor slabe corespunzătoare

Diagnosticul trebuie să cuprindă toate laturile și sectoarele activității și toate funcțiile întreprinderii, scoțând în evidență oportunitățile, atuurile și factorii de succes ai întreprinderii, pe de o parte, și amenințările, slăbiciunile întreprinderii, pe de altă parte .Se consideră că diagnosticul unei firme va avea o structură adaptabilă în funcție de scopul urmărit in concluzie acesta poate fi structurat în cinci componente: diagnostic juridic, economic, al resurselor umane, comercial și financiar.Un rol hotarator ii revine diagnosticului financiar, care cuantifică prin instrumente specifice rezultatele analizei din celelalte secțiuni realizand apoi o interfață între cele două componente de bază ale procesului de evaluare a afacerii (diagnostic si evaluare propriu-zisă).

Termenul de “diagnostic” etimologic provine din limba greaca si are sensul de “apt de a discerne”, respectiv posibilitatea a delimita cu obiectivitate un subiect cercetat dupa comportamentul acestuia .

Conceptul de diagnostic în plan economic, la nivelul unei firme, presupune repararea problemelor din cadrul activitatii ei, cercetarea si analiza faptelor si responsabilitatilor, identificarea cauzelor si a masurilor ce trebuie luate pentru reglarea situatiei. De aceea diagnosticarea se impune nu numai în cazul în care firma se afla în dificultate, dar si atunci când se urmareste îmbunatatirea performantelor acesteia.

Prin diagnosticarea unei firme, în vederea evaluarii, se urmareste cunoasterea tuturor laturilor activita_ii acesteia, respectiv juridica, tehnica, resurse umane, economico-financiara etc., precum si a punctelor forte si a punctelor slabe corespunzatoare fiecareia .No. (4) 3

Diagnosticarea unei firme pentru realizarea evaluarii impune parcurgerea urmatoarelor etape:

identificarea problemelor supuse analizei,

stabilirea informatiilor si analiza documentelor care stau la baza lor,

analizarea precum si prezentarea rezultatelor într-un raport la finalul diagnosticarii

2.2.1 ANALIZA ECONOMICA- concept, tipologie, particularitati, metode si importanta

Cunoașterea fenomenelor intelegerea legăturilor cauza-efect ca un presupune utilizarea analizei economice ca o activitate importanta necesara desfășurării managementului in conditii de eficienta maxima la nivelul unei unități agroturistice.

,,Analiza este definită ca fiind o metodă de cercetare și cunoaștere bazată pe decompunerea sau desfășurarea unui obiect sau unui fenomen în părțile sale componente, precum și stabilirea factorilor care-l determină.

Prin urmare, analiza economică studiază fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse și al rezultatelor obținute, esențiale în acest domeniu fiind relațiile structural-funcționale și a celor de cauză –efect.

Cu ajutorul metodelor specifice ea apare ca un instrument indispensabil în procesul cunoașterii, deoarece permite stabilirea structurii fenomenelor, a relațiilor de cauzalitate, a factorilor care le generează, a legilor formării și desfășurării lor, ceea ce presupune suportul elaborării deciziilor privind activitatea în viitor”.

Prin analiza economică se stabilesc punctele tari și slabe din activitatea firmei S.C. Pensiunea Gentiana S.R.L si se aleg masuri ce urmează ce vor fi aplicate pe termen scurt și lung pentru atingerea obiectivelor propuse.

2.2.2 ANALIZA SWOT

Pentru evaluarea forței competitive a produsului turistic putem întreprinde o analiză de tip SWOT.Acest aspect presupune că organizația va aborda o strategie prin care să se alinieze aspectele sesentiale ale mediului intern și ale mediului înconjurător.

Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica și de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii, permițând să privim afacerea dintr-un punct de vedere obiectiv.

Puncte forte:

Distanță mică față de drumul european la doar 100 m de DN1A

Este într-un loc liniștit

Este împrejurat în mare parte de natură

Clima si mediul inconjurator favorabil pentru practicarea turismului pe intreg anul

Nivel scazut al poluarii

Traditii folclorice nealterate

Parcarea păzită și intimă

Intimitatea și confidențialitatea oferită de pensiune

Caracterul casnic

Pensiunea are in intretinere un cerb si o ciuta intr-un tarc amenajat.

Amabilitatea personalului unitatii, mancarea gustoasa si preturile convenabile

Politica de preturi competitive

Modalități de plata :cashcard bancar,transfer bancar,tichete de vacanță

Puncte slabe:

Gradul scazut de utilizare a potentialului turistic

Instalația electrică cu putere limitată

Lipsa aerului condiționat în toate camerele

Semnal slab de telefonie mobila

Promovarea insuficienta a turismului in aceasta zona

Amenințări:

Deschiderea de noi unități turistice

Oferirea de către concurență a unei game largi de servicii suplimentare

Scăderea circulației turistice

Criza financiara

Instabilitatea legislatiei

Fluctuatii mari ale cursului valutar

Infrastructura nedezvoltata

Perceptia imaginii Romaniei nefavorabila pentru practicarea si dezvoltarea turismului peste hotare

Aparitia concurentei ca urmare a succesului pensiunii

Oportunități:

Contracte cu noi agenții de turism

Cresterea turismului intern

Înființarea unei centrede agrement

Dezvoltarea zonei din punct de vedere economic

Absenta concurentei

În concluzie analiza economică are un rol important în evaluarea, reglarea și ameliorarea performanțelor economico-financiare ale unității.  Desfășurarea in conditii de eficientă a activității întreprinderii de turism, în economia de piață, reprezintă un factor hotarator al existenței sale. Din acest motiv, asigurarea unei eficiente ridicate, atât în ansamblu cât și separate, reprezintă obiectul întregii munci de conducere și totodată criteriul succesului sau insuccesului acestuia,astfel incat ,situația economico-financiara a întreprinderii reprezintă baza adoptării tuturor deciziilor și acțiunilor care angajează cheltuieli suplimentare.

2.3 Conceptul de eficienta economica si criterii de apreciere

Eficienta economică fiind o noțiune complexă exprimă in modul cel mai cuprinzător rezultatele obținute într-o activitate economică rezultate ce sunt evaluate prin prisma efectelor consumate pentru desfășurarea acelei activități. Datorita ei se stabilesc legăturile dintre rezultate ce se obțin într-o anumită perioadă si volumul și cantitatea eforturilor, ca factori generatori de efecte că o consecință a realizării eforturilor respective.

In ceea ce priveste particuraritatea întreprinderii de turism, eficiența este determinata de activitățile executate de firma respective iar nivelul eficienței economice depinde de volumul și de calitatea atât a resurselor iplicate cât și de cea a rezultatelor.

          Eficienta este calculata ca un raport între mărimea efectelor și a eforturilor sau între mărimea eforturilor și cea a efectelor. Exprimarea celor doua componente realizandu-se astfel: e=E/∑. →maxim; e' = ∑/ E → minim;

Formula in care e si e' exprima eficienta economica , E reprezinta efectele (rezultatele) si ca rezultat eficienta trebuie ca ,eforturile depuse   sa fie egale cu cantitatea de resurse consumate

Simbolurile e si e' prezinta caracteristicile urmatoare:

–         în primul caz, se stabilește efectul care se obține la o unitate de eforturi și care trebuie să fie maximă; se impune obținerea unui efect maxim la un anumit efort,

–         în al doilea caz, se calculează efortul ce se face pentru obținerea unei unități de efect și care trebuie să fie minimă. realizarea efectului propus cu un efort minim.

Eficiența economică are un caracter complex, ceea ce impune o analiza detaliată a tuturor eforturilor depuse și efectelor obținute din punct de vedere al volumului dar și al structurii si al importanței sociale . De asemenea, în condițiile unei economii de piață, eficienta economică trebuie calculate din doua puncte de vedere atât la nivel microeconomic cât și la nivelul economiei naționale.

Efectele economice se pot clasifica din mai multe puncte de vedere:

După perioadă la care se refera:

–         eforturi totale (investiție totală, importul total)

–         eforturi anuale (investiții anuale, cheltuieli de producție, consumul anual)

După activitatea la care se referă:

–         eforturi pentru producție (cheltuieli de producție, cheltuieli materiale, valoarea importului pentru producție, numărul de salariați)

–         eforturi pentru investiții (volumul investițiilor totale)

După caracterul muncii încorporate:

–         efortul uman;

–         eforturi cu obiecte materiale;

După momentul în care apar:

–         prezente;

–         viitoare.

2.3.1 Importanta eficientei economice in activitatea firmei S.C. Pensiunea Gentiana S.R.L

Eficiența în expresia cea mai generală, este definite că raportul util și efortul făcut pentru obținerea lui. În această accepțiune veniturile și cheltuielile apar ca elemente fundamentale ale eficienței întreprinderii, expresie valorică a efectelor și eforturilor, componente importante ale acesteia.

Eficienta economică a activității întreprinderii luată se determina pe baza comparării veniturilor cu cheltuielile, exprimată de profitul (beneficii) și este reflectată de situația economico-financiara.

Eficiența în domeniul serviciilor are mai multe determinări, iar la modul cel mai general economia definește corelația dintre mijloacele pe care societatea le investește pentru funcționarea serviciilor și rezultatelor obținute .

Ca și mijloace, utilizate pentru masurarea eficientei putem considera: cheltuielile cu munca vie și materializata, iar ca rezultate: venitul net obținut/unitate de efort.

Avand in vedere mijloacele implicate în realizarea serviciilor, eficienta trebuie să răspundă unor criterii,bine definite ca masura in care s-a utilizat  forța de muncă, nivelul de utilizare a bazei tehnico-materiala,precum si modul in care s-au utilizat fondurile financiare.
 Indicând aceste aspecte ale activității firmei de turism, putem observa ca eficienta ocupa un loc important în ceea ce privește evaluarea activităților desfășurate, a modului în care se adaptează cerințelor pieței, a rentabilității firmei.

2.3.2 Indicatorii de caracterizare a eficientei economice

            Programul de activitate (producție, investiție, promovare a progresului tehnic, organizare, aprovizionare, desfacere) se poate realiza prin mai multe variante de proiecte, fiecare dintre ele , caracterizându-se printr-o varietate de informații (durata de realizare a activității, durata de obținere a efctelor economico-sociale, la eforturi efecte, raport existent între acestea). De aceea, pentru alegerea variantei optime se folosește un sistem de indicatori de eficienta economica ce surprind aceste informații sub aspect cantitativ și pe cât posibil calitativ.

            Indicatorii folosiți în aprecierea activității economice se pot clasifica după sfera de cuprindere (și de referință) în funcție de care se împart în:

–         încasările din prestări turistice;

–         capacitatea de cazare;

–         alimentația publică;

–         servicii suplimentare.

            Indicatori care cuantifică eforturile pentru înfăptuirea activității respective:

–         cheltuieli de producție;

–         mărimea imobilizărilor;

–         numărul total de salariați și structura acestora.

            Indicatori referitori la perioada în care se desfășoară activitatea analizată:

–         durata de amortizare, etc..

–         dimensiunea perioadei cercetare-proiectare-producție-desfacere;

            Indicatorii prezentați până acum nu sunt indicatori propriu-ziși de eficienta economică, deoarece ei nu asigura comparabilitatea între efectul economic obținut și efectul care a generat rezultatul respectiv.

Indicatorii sintetici indicatori reflectă rezultatele întregii activități desfășurate de aceea se considera ca au o omportanta covarsitoare .Dintre acestia se diferentiaza volumul și nivelul cheltuielilor profitul, rata rentabilității, rata profitului, prin însemnătatea lor deosebită: si au rolul de a exprima capacitatea firmei de a-și asuma riscuri           

 În evaluarea eficienței, mai importanti sunt indicatorii relative si anume rata profitului și/sau rața rentabilității.

            Rata profitului este expresie valorica a profitului în raport de un termen de referință ce reflectă efortul depus pentru obținerea profitului exprimata procentual .

           Rata rentabilitatii, se calculeaza ca raport procentual dintre masa profitului si costurile de comercializare a vacantelor (Ch):

       Rr =P/Ch x 100

 Un alt indicator de cuantificare a eficienței în turism este volumul cheltuielilor și se obține prin însumarea tuturor costurilor necesare desfasurarii activității.

Aceste cheltuieli sunt diferențiate  deoarece din punct de vedere al destinației se poate vorbi de cheltuieli de producție, proprii hotelurilor și restaurantelor și cheltuieli de distribuție – comercializare, specifice întreprinderilor de transport și agențiilor de voiaj.

Analizând în ansamblu indicatorii sintetici, rezultă că eficiența, este o mărime variabilă în timp și spațiu, dependenta de multitudinea de factori si că sporirea acesteia să se poată realiza acționând asupra determinanților săi, respectiv:

–         prețul de vânzare a vacantelor și, corespunzător, volumul încasărilor.

–         volumul, calitatea și structura producției turistice,

–         cheltuieli ( nivel și structură) de producție și comercializare, precum și asupra unor elemente asociate acestora.

            Eficienta turismului se apreciază și prin intermediul unor indicatori parțiali, ce surprind fie rezultatele obținute într-un compartiment al activității, fie randamentul utilizării factorilor de producție.

            Din prima categorie fac parte   productivitatea / randamentul capitalului (rk),   productivitatea muncii (W), ca expresie a eficientei cheltuirii resurselor umane iar cea de-a doua categorie de indicatori parțiali sunt individualizati cei referitori la eficientă:

–         cazări hotelier

–         turismul internațional.

–         transporturi turistice

            Altă grupă de indicatori ai eficienței economice sunt indicatorii care caracterizează eficienta factorilor de producție ce participa la desfășurarea procesului de prestație. Principalii factori ai creșterii economice sunt: resursele materiale, umane și financiare.

            Între indicatorii de referință ai resurselor se disting:

–         veniturile obtinute la 1000 lei mijloace fixe ,exprimate in functie de valoarea mijloacelor fixe ale firmei .

–         volumul vânzărilor pe m suprafața de desfacere = venituri / suprafața desfacere, care exprimă: volumul vânzărilor pe un  m suprafața de desfacere – este un indicator de tipul efect / efect și se urmărește maximizarea vânzărilor pe m suprafața desfacere, atât în cadrul activității de cazare cât și de alimentație publică.

–         profit net /1000 lei mijloace fixe

Indicatorul de baza al studierii resurselor umane este constituit din profitul net de salariat productivitatea muncii acestora observandu-se ca printre indicatorii de structura ai fortei de muncamai importanti sunt marimea personalului de conducere in raport cu numarul total de salariati.precum si numarul personalului operativ in numarul total de salariati..

În lucrarea de fata am realizat o analiza a activitatii turistice a pensiunii Gentiana cu scopul de a fi folosita în diagnosticul economic al acesteia .

2.3.3 Indicatorii volumului de activitate

De-a lungul timpului, datorită schimbărilor permanente în evoluția nevoilor sociale și de afaceri, tipurile și stilurile camerelor de hotel s-au dezvoltat și diversificat în conformitate cu preferințele și gusturile clientelei.

O serie de indicatori reflecta :

volumul de activitate: gradul de ocupare;

indicele de frecventare;

durata medie a sejurului;

structura volumului de turiști sosiți;

încasarea medie pe turist;

încasarea medie pe zi turist;

costul total mediu pe turist;

cheltuiala medie zi turist;

Gradul de ocupare se exprimă frecvent procentual, măsurându-se prin intermediul ratei ocupării, fiind indicatorul cel mai des folosit în operațiile de front-office. Aceasta indică proporția camerelor închiriate în camerele disponibile pentru închirieri, într-o anumită perioadă de timp.

Legenda Numar locuri ocupate

Figura 1. Numărul locurilor ocupate în anii 2009-2012

Analizand datele reiese că, în pensiunea Gentiana pe parcursul perioadei 2009-2012 gradul de ocupare a locurilor a crescut în medie cu 2,55% pe an. Gradul de ocupare medie a locurilor pe zi și pe an a atins cel mai mare nivel în anul 2012, când a înregistrat un procentaj de 66,8%/zi, respectiv 50,94% pe an.

Indicele de frecventare reflecta raportul dintre numărul de înnoptări si numărul camerelor ocupate. De regulă valoarea sa este cuprinsă între 1 si 2, exprimînd numărul mediu de clienți, care stau într-o cameră ocupată la un moment dat (tabel1).

Tabel 2 Numărul înnoptărilor în anii 2009-2012

În perioada 2009-2012 indicele de frecventare are valoarea 2, ce înseamnă că, în medie, într-o camera două paturi au fost ocupate.

Durata medie a sejurului se calculează ca raport între număr înnoptări și numărul turiștilor sosiți (tabel 3).

Tabel 3. Durata medie a sejurului ( noapte/turist)

Din acest tabel reiese ca pensiunea a avut clienți care, în general, au vizitat pensiunea Gentiana stând în medie o zi, adică un sejur de weekend ori de tranzit.

2.3.4 Structura volumului de turisti sosiți

Pensiunea fiind amplasată între Brasov (la 17km) și Cheia (la 28km), la doar 100 m de DN 1A, , se confruntă cu o gamă variată de turiști care, aleg pensiunea Gentiana pentru afaceri sau vacată.

Figura 2. Numărul turistilor dupa scopul vizitei

În general se poate spune că, cei mai mulți turiști aleg pensiunea din motive de vacantă sau prin intermediul grupurilor organizate de către agenții de turism, care vin in scop de afaceri.

Graficul următor ne arată structura turiștilor care au ca scop al vizitei vacanta.

Figura 3.. Numărul turiẟtilor străini ẟi români care vin în vacanță

Ponderea mai mare în total o au turiștii străini. Cel mai mulți turiști străini au venit în anul 2012, iar cel mai puțini au fost în anul 2009, o creștere de 19% în această perioadă. Turiștii români cei mai mulți au fost în anul 2010, iar cel mai puțini în anul 2011.

Ponderea turiștilor români este mai mare în fiecare an (tabel 3). Cei mai mulți turiști autohtoni au sosit în anul 2012, iar cei mai puțini în anul 2011. Diferența între cei doi ani este de 28%. Cei mai mulți turiști străini au sosit cu scop de afaceri în anul 2011, iar cei mai puțini în anul 2010. Diferența între cei doi ani este 143%

2.3.5.Structura volumului de turiști după țara de proveniență

În intervalul studiat cei mai mulți turi i au venit din Ungaria. Turiștii americani au ajuns la Gențiana prin intermediul unui agenții de turism din Ungaria. Ei au venit în Brașov pentru studierea stilurilor de construcție a clădirilor istorice. Turiștii din Franța vin pentru vizitarea mănăstirilor.Încasarea medie pe turist se calculează raportând volumul încasărilor totale la numărul de turiști .

Tabel 4 Structura turiștilor după țara de proveniență

Figura 4 Structura turiștilor pe țări de proveniență în anul 2012

În această perioadă creșterea acestui indicator nu a fost atât de reprezentativă. Între anii 2010-2011 acest indicator a înregistrat o creștere de 1%.

2.3.6. Încasarea medie pe zi turist

Acest indicator în perioada 2009-2011 a avut o evolutie fluctuanta. Astfel între anii 2009-2010 a fost înregistrată o creștere de 1%, în perioada 2010-2011 acest indicator a crescut reprezentativ, obținând o crestere de 40% insă în anul 2012 acest indicator a înregistrat o scădere de 4,5%.

Sejurul mediu nu s-a schimbat în perioada studiată, însemnînd că, pensiunea a rămas un popas pentru turiștii de tranzit.

Costul total mediu pe turist ,calculat ca raport intre cheltuielile totale si numarul turistilor a inregistrat o creștere a acestui indicator în anul 2011 de 39%, dar în anul următor, în 2012 a scăzut cu 1,3%. Între anii 2009-2012 cheltuielile totale pe turist au crescut cu 18%.

Cheltuială medie zi turist. Acest indicator în parcursul celor patru ani, 2009-2012, a înregistrat o creștere în medie de 8%.

Indicele de sezonalitate trimestrială

Legenda

Figura 5. Numărul de turisti pe sezoane (I,II,III,IV) în perioada 2009-2012

Analizand tabelul care prezintă numărul clienților sosiți pe sezoane, se observă că in trimestrul al II-lea i III-a au sosit mai mulți clienți în fiecare dintre cei patru ani studiati. Este vorba de perioada primăverii i verii, începând cu luna martie până în luna septembrie. Asta se datorează mai multor evenimente religioase, de exemplu Paștele, Rusaliile, dar și întâlnirilor ocazionate de terminarea liceului, facultății, la care mulți turi ti vin din diverse părți ale țării, i chiar din străinătate. Totodată al III-lea trimestru este perioada de concedii, când vin mulți turi ti în vacanță.

Tabel 5 Indicele de sezonalitate în perioada 2009-2012

Variabilele exogene cu implicare asupra orientarii strategice a firmei, o influenta puternica o au urmatoarele:

programarea concediilor si vacantelor scolare, perioada in care se efectueaza deplasari in scop turistic si concedii;

organizatia turistica realizeaza transportul turistilor cu firme cu care nu au o legatura directa, influentand activitatea turistica datorita modulului de organizare dar si tarifelor practicate.

atenuarea efectului de sezonalitate poate fi realizata daca companiile de transport acorda in extrasezon, o serie de facilitati (,program orar tarife);

serviciile prestate depind indirect de calitatea actului turistic. In randul acestor prestatii mentionam pe cele domeniul sportului, artelor, culturii, telecomunicatii ,posta etc., iar absenta lor poate conduce la necumpararea produsului turistic;

cererea pentru un produs turistic pote fi influentat de activitatea comerciala de pe raza localitatii prin reteaua comerciala ;

nivelul fiscalitatii in extrasezon si masurile autoritatilor publice locale dar si centrale cae au ca obiectiv promovarea turismului.

Tinand cont de aspectele prezentate, pensiunea turistica Gentiana poate lua cele mai bune decizii si astfel isi pot optimiza propria activitate, influentand in aceeasi masura desfasurarea activitatii economice a firmelor cu care se afla in relatii directe sau indirecte.

Abordarea de marketing a managerilor acestei pensiuni vizeaza atat concentrarea pe anumite obiective ce constau in cresterea incasarilor din turism in perioada de extrasezon, la nivelul tuturor categoriilor de servicii:

daca vorbim de serviciile de cazare obiectivul consta in marirea gradului de ocupare fie prin extinderea duratei medii a sejurului, fie prin cresterea numarului de turisti, fie combinat;

in cadrul serviciilor de alimentatie obiectivul vizeaza cresterea incasarilor pe loc de masa, prin marirea numarului de consumatori, dar si prin ridicarea incasarilor medii pe zi/turist;

situatie similara se observa si pentru serviciile de agrement si transport,.

2.3.7 Analiza infrastructurii

Pensiunea Gentiana*** s-a deschis in decembrie 2008 si este una dintre cele mai mari pensiuni de trei stele din zona Brasov-Sacele- Bradet.

Pensiunea este locatia ideala pentru relaxare, petrecerea timpului liber si evenimente organizate, dar nu numai, aceasta fiind situata pe DN1A, permitand accesul facil si rapid spre obiectivele de interes din zona:
* Centrul Brasovului – 20 minute
* Sacele – 5 minute
* Castel Peles Sinaia – 30 minute
* Castel Bran – 35 minute
* Cetatea Rasnov – 30 minute

*Predeal-34 minute

Figura 6 Localizare pe harta a Pensiunii Gentiana

2.4 Evolutia principalelor rezultate economice realizate de SC Pensiunea Gentiana SRL

2.4.1 Eficiența economică a activității firmei Pensiunea “Gențiana”

Conform site-ului doing business .ro Pensiunea Gentiana prezinta urmatorii indicatori ai activitatii economice:

În perioada 2008-2012 SC Pensiunea Gentiana Srl a realizat profit. Societatea comercială are o activitate eficientă demonstrată din analiza documentelor contabile ale unității. Eficiența activității unității are un rol important în economia locală și națională, prin contribuția acesteia la obținerea Produsului Intern Brut, crearea și menținerea locurilor de muncă în zona Neamț.

Tabel 6 .Indicatori ai activitatii economice Cifra de afaceri, profitul la SC Pensiunea Gentiana Srl 2008-2012

Se observă că în perioada 2008-2012 SC Pensiunea Gentiana SRL a obținut din activitatea hotelieră și de alimentație, profit anual. Valoarea profitului a crescut foarte putin in anul 2010, datorită crizei financiare care s-a înregistrat în perioada 2010-2012. Pe fondul unor factori externi, activitatea firmei a continuat să fie profitabilă. Se constată o crestere constanta a cifrei de faceri în perioada 2008-2012

Reprezentarea grafică a evoluției profitului firmei SC Pensiunea Gentiana SRL în perioada 2008-2012 este prezentată în fig. 7.

Fig 7 Profitul net 2008-2012 la SC Pensiunea Gentiana SRL

Cifra de afaceri reflectă și vânzările realizate de către firmă. SC Pensiunea Gentiana SRL înregistrează și datorii ale firmei către terți sau intermediari, în urma împrumuturilor pe termen lung, de care a beneficiat, la modernizarea bazei tehnico-materiale a unității hoteliere.

Fig 8 Cifra de afaceri 2008-2012 la SC Pensiunea Gentiana SRL

Modernizarea unității hoteliere a presupus creșterea imobilizărilor corporale. Achiziționarea de mobilier, lucrări de construcții, materiale de construcții achiziționate, achiziționarea de instalații au determinat creșterea cheltuielilor în perioada imediat următoare lucrărilor cu investițiile. În perioada 2008-2012 a fost achiziționat și un credit pe termen lung pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu investiția.

Grafic 9 Evolutia cifrei de afaceri 2008-2014

Legenda :

Linia rosie reprezinta evolutia cifrei de afaceri (in ron) pe periada de timp 2008-2012

În 2012 cifra de afaceri la SC Pensiunea Gentiana SRL a crescut față de anul 2008 și este cea mai mare înregistrată în perioada 2008-2012,perioada in care a inregistrat cea mai mare crestere fiind 2008-2009.

Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri pentru firma SC Pensiunea Gentiana SRL in perioada 2008-2014.Se observa ca C A a avut o evolutie crescatoare celor patru ani.

Grafic 10 Evolutia cifrei de afaceri in raport cu Media industriei

Legenda :

Linia rosie ,imaparte companiile din jumatatea inferioara in doua quartile:quartilul superior si quartilul inferior

Linia verde imparte companiile din jumatatea superioara in doua quartile quartilul superior si quartilul inferior

Linia mov imparte rezultatele companiilor in doua jumatati superioara si inferioara

Fundalul alb reprezinta jumatatea superioara a fiecarui quartil

Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri pentru firma SC Pensiunea Gentiana SRL in raport cu media cifrei de afaceri din domeniul principal de activitate din care aceasta face parte in perioada 2008-2012 incadrand societattea intr-unul din quartie-urile aferente.

Situația economică a firmei SC Pensiunea Gentiana SRL cu referire la datoriile acesteia este prezentată în tabel 7.

Tabel 7 .Indicatori ai activitatii economice

Situația datoriilor la SC Pensiunea Gentiana SRL 2008-2012

Situația datoriilor firmei SC Pensiunea Gentiana SRL cuprinde situația stocurilor, situația creanțelor, situația casei și a băncilor. Se constată că datoriile înregistrate sunt constant in anii 2009-2010 in 2011 au avut o crestere brusca urmand ca ulterior sa scada si sa fie eșalonate pe o perioadă mai mare de 5 ani pentru recuperarea acestora. Astfel în perioada 2008-2012 situația acestora este aceeași ca valoare în total activ al firmei.

În ceea ce privește numărul de salariați ai firmei SC Pensiunea Gentiana SRL în perioada 2009-2013 se constată că fluctuația personalului este minimă, numărul acestora variază între 94-105. lunar sunt asigurate cheltuielile cu personalul firmei. Evoluția numărului de personal în perioada 2008-2012 este prezentată în tabelul urmator .

Tabel 8.Situația personalului la SC Pensiunea Gentiana SRL 2008-2012

2.4.2 Indicatori ai gradului de îndatorare

1. Rata profitului exprimă cât de rentabilă este activitatea pe care o desfășoară firma. Rata profitului este foarte importantă pentru orientarea structurii producției fabricate de agentul economic, fiind căutate acele produse și servicii care oferă o rată cât mai mare (înaltă). În căutarea acestei rate a profitului, agenții economici își restrâng sau chiar abandonează anumite activități (cu profit mai mic) și dezvoltă sau inițiază altele (cu profit mai mare). În general, aprecierea eficienței activității economice se face prin calculul ratei profitului obținut din activitatea de bază.

1.Rata profitului – se calculează după formula:

Tabel 9 .Indicatori ai activitatii economice

Și în ceea ce privește rata profitului net, urmează același trend ca și indicatorul precedent, se observă că aceasta are o valoare de sub 20% în toți anii, ceea ce denotă existența unor cheltuieli foarte mari, fapt negativ pentru societate.

Grafic 11 Evolutie profit brut

Graficul prezinta evolutia profitului brut pentru firma SC Pensiunea Gentiana SRL in perioada 2008-2012

Legenda :

Linia rosie ,imaparte companiile din jumatatea inferioara in doua quartile:quartilul superior si quartilul inferior

Linia verde imparte companiile din jumatatea superioara in doua quartile quartilul superior si quartilul inferior

Grafic 12 Marja de profit brut (%)

Marja profitului brut (MPB)
Raportul dintre profitul brut al exercitiului si cifra de afaceri neta. Exprima profitabilitatea intregii activitati, profitul luat in considerare nefiind influentat de impozitul pe profit. Pentru compartia cu alte perioade si societati marja este mult mai reprezentativa deoarece influenta fiscalitatii este mai redusa.
Formula de calcul:
MPB = PB / CA

PP = profit brut
CA = cifra de afaceri

Graficul prezinta evolutia raportului dintre profitul brut si cifra de afaceri pentru firma Pensiunea Gentiana SRL in perioada 2008-2012

Legenda :

Linia rosie ,imaparte companiile din jumatatea inferioara in doua quartile:quartilul superior si quartilul inferior

Linia verde imparte companiile din jumatatea superioara in doua quartile quartilul superior si quartilul inferior

Informațiile evidentiate verifica rezultatele obținute, factorii ce le-a cauzat și concordanța dintre acestea si criteriile de eficiență, evidențiind posibilitățile de valorificare a pensiunii.

Diagnosticul trebuie cuprinde toate laturile si sectoarele activitatii si toate functiile firmei evidentiind factorii de succes ai întreprinderii, dar si slabiciunile întreprinderii.

3. Rata datoriilor este un indicator general al îndatorării. Rata obligațiilor totale la total active măsoară procentajul, din totalitatea fondurilor asigurat de creditori. Creditorii preferă rate ale obligațiilor scăzute deoarece cu cât este mai scăzută rata cu atât este mai mare protecția la pierderile creditorilor în cazul lichidării.

Rata datoriilor – se calculează după formula:

În mod normal rata datoriilor trebuie să fie mai mică sau egală cu 1, plecând de la ideea că volumul datoriilor trebuie să fie mai mic sau cel puțin egal cu valoarea totală a activelor. În cazul societății analizate această valoarea nu trece peste 1, ceea ce este bine.

Grafic 13 Evolutie total datorii 2008-2012

Legenda :

Linia rosie reprezinta evolutia total datorii (in ron) pe periada de timp 2008-2012

Graficul prezinta evolutia datoriilor totale pentru firma SC Pensiunea Gentiana SRL in perioada 2008-2012 si evidentiaza faptul ca desi in perioada 2008-2011 acestea au fost relative constant ca valoare totusi in perioada 2011-2012 acestea au scazut de la 1.7 la 1,44.

Grafic 14 Raport datorii totale din total active(%)

Legenda :

Linia rosie reprezinta raport datorii totale din total active(%) (in ron) pe periada de timp 2008-2012

Graficul prezinta evolutia raportului dintre datoriile totale si activele totale detinute de catre firma Pensiunea Gentiana SRL in perioada 2008-2012

5. Levierul financiar. Raportul dintre datoriile totale și capitalurile proprii exprimă rata îndatorării globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar și prezintă importanță atât pentru manageri, cât și pentru creditori, deoarece reflectă, pe de o parte, gradul de independență financiară și, pe de altă parte, posibilitatea întreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi împrumuturi).

Efectul de levier exprima cresterea ratei de remunerare a capitalurilor proprii determinata de cresterea gradului de indatorare. Efectul de levier este cu atat mai mare cu cat rentabilitate economica este superioara ratei dobanzii capitalurilor imprumutate. Efectul de levier devine negativ daca rata dobanzii devine prea ridicata sau daca rata rentabilitatii economice se diminueaza, indatorarea avand un "efect de maciuca". In formula am utilizat rata dobanzii efective si nu rata dobanzii de pe piata deoarece o valoare medie nu este reprezentativa pentru societate iar o valoare contractuala nu este stabila, deoarece bancile modifica rata dobanzii la anumite perioade.
Formula de calcul:
EFL = (REPB – RDEF) x LF
REPB = (PB / AT) x 100
RDEF = (CHD / DATFIN) x 100
REPB = rentabilitatea economica (a profitului brut)
PB = profit brut
AT = activ total
RDEF = rata dobanzii efective
DATFIN = datorii financiare
CHD = cheltuiala cu dobanda
Levierul financiar – se calculează după formula:

În ceea ce privește levierul financiar, rezultatul trebuie să fie subunitar, o valoare supraunitară însemnând un grad de îndatorare ridicat.

În anul 2009, 2010 și 20112 societatea a avut nivel supraunitar, ceea ce înseamnă că are un grad ridicat de îndatorare iar în 2010 are un grad de îndatorare foarte ridicat apropiindu-se de pragul critic.

6. Solvabilitatea globală indică posibilitatea acoperirii datoriilor totale cu active. Indicatorul trebuie să fie supraunitar cât mai aproape de 2.

Solvabilitatea globală – se calculează după formula:

Solvabilitatea globală în general trebuie să fie mai mare decât 1. În cazul de față se observă că firma nu este solvabila in cei 5 ani analizați.nivelul apropiinduse de 1

7. Solvabilitatea patrimonială indică pronderea capitalurilor proprii în pasivul total. Este echivalentul ratei de finanțare a activelor și inversul gradului de îndatorare, suma rezultatelor celor doi indicatori trebuind să fie 100%.

Solvabilitatea patrimonială – se calculează după formula:

8. Rotația datoriilor exprimă numărul plăților (teoretice) ale datoriilor totale din cifra de afaceri. O rotație extrem de redusă nu trebuie să ridice semne de întrebare asupra capacității de plată a societății deoarece în calcul sunt incluse toate datoriile, inclusiv cele cu scadență la termen (peste un an).

Rotația datoriilor – se calculează după formula:

9. Productivitatea muncii măsoară eficiența folosirii factorului uman. Trebuie să fie în creștere continuă și peste media din industrie. O creștere sănătoasă se obține prin automatizare, robotizare și personal redus și calificat. Poate fi calculată la cifra de afaceri, producția realizată, producția vândută, producția exercițiului, la excedentul brut din exploatare și la valoarea adăugată.

Productivitatea muncii – se calculează după formula:

Productivitatea muncii trebuie să fie o activitate permanentă și prezentă la toate nivelurile societății. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât evoluția societății este mai bună.

2.4.3 Indicatori de profitabilitate

1. Rata rentabilitații financiare (a capitalului propriu) măsoară performanța netă a capitalurilor societății, cele aduse de investitori, profitul curent și cel neridicat (sub formă de rezerve și profit nerepartizat). Trebuie să acopere rata dobânzii curente. O valoare prea ridicată a indicatorului poate însemna și capital social redus, fapt ce trebuie să mobilizeze acționariatul pentru a adecva capitalul social la dimensiunea afaceri. Se utilizează ca prag de referință dobânda curentă deoarece este cel mai accesibil și mai simplu mod de a face investiții.

Rata rentabilității financiare ROE – se calculează după formula:

Indicatorul arată profitul pe care entitatea îl obține din banii investiți în afacere.

Cu cât această rată este mai mare, cu atât mai bine este pentru societate. Se constată că rezultatul este satisfăcător, societatea pentru fiecare 1 leu investit a obținut; în anul 2009 s-a obținut 3.2 lei profit, iar în 2011 cea mai mare valoare și anume 29.6 lei.

2.4.4. Indicatori de eficiență a activității operaționale

Tabel 10 .Indicatori ai activitatii economice

1. Rotația activelor circulante exprimă numărul înlocuirilor (teoretice) ale activelor circulante cu ajutorul cifrei de afaceri. O rotație mai redusă de 4 ridică semne de întrebare.

Tabel 11 Cota de Piata in cod CAEN 5590 si Judetul Brasov

Rotația activelor circulante – se calculează după formula:

Nivelul indicatorului arată în ce proporție volumul cifrei de afaceri este generată de totalul activelor circulante, indicând că la 1 leu active circulante totale se obțin 0.54 lei în anul 2008, 1.88 lei în 2009, 1.19 lei în 2010, 1.05 lei în 2011 și 2,49 lei în 2012. În nici un an rotația activelor circulante nu a depășit pragul optim de 3.

2. Rotația activului total exprimă numărul înlocuirilor (teoretice) ale activului total cu ajutorul cifrei de afaceri. O rotație mai redusă de 2 ridică semne de întrebare. Rata trebuie comparată cu media pe industrie.

Rotația activului total – se calculează după formula:

Indicatorul arată în ce proporție volumul cifrei de afaceri este generată de volumul total al activelor sau ponderea cifrei de afaceri în totalul activelor. În ceea ce privește rotația activului total, acesta a fost în toți anii sub 2.

Pensiunea Gentiana are o activitate eficientă în perioada 2009-2013. Din punct de vedere financiar, firma are datorii dar care sunt acoperite din încasările anuale ale firmei. Profitul înregistrat este ca urmare a diferenței între veniturile și cheltuielile firmei. Profitul este reinvestit în perioada următoare și nu este capitalizat.

Grafic 15 Evolutia total active

Legenda :

Linia rosie reprezinta evolutia total active (in ron) pe periada de timp 2008-2012

Graficul prezinta evolutia activelor totale (calculate ca suma intre activele imobilizate si activele circulante ) pentru firma Pensiunea Gentiana SRL in perioada 2008-2014.

Grafic 16 Evolutia activelor in raport cu media industriei

Graficul prezinta media activelor imobilizante si circulante in raport cu media sectorului.

Legenda :

Linia rosie ,imaparte companiile din jumatatea inferioara in doua quartile:quartilul superior si quartilul inferior

Linia verde imparte companiile din jumatatea superioara in doua quartile quartilul superior si quartilul inferior

Linia mov imparte rezultatele companiilor in doua jumatati superioara si inferioara

Fundalul alb reprezinta jumatatea superioara a fiecarui quartil

2.4.5 Diagnosticul financiar

Diagnosticul financiar are ca principii: investigarea prioritară a aspectelor de funcționalitate ale întreprinderii (mediul intern), interpretarea dinamică a fenomenelor (mai multe perioade de timp), aprecierea rezultatelor ținând cont de mediul concurențial (extern), evaluarea gradului de risc și incertitudine al afacerii.

fi = coeficienți de ponderare a importanței criteriilor

2.4.6 Model structural de analiză diagnostic

2.4.7 Diagnosticul rentabilității activității

Diagnosticul rezultatului Punctaj: 2 (Adaptare insuficientă)

Justificare: Rezultatul operațional scade cu 1 % ca urmare a menținerii unui nivel scăzut al preț utilor. Rezultatul din exploatare se menț ine la valori positive ca urmare a menținerii cheltuielilor de administraț ie la nivelul anului precedent. Rezultatul financiar,pierdere, crește cu 0.02% pe fondul creș terii valorii dobânzilor plătite ș i deprecierii leului. Rezultatul brut se menține la valori pozitive sub limita minimă de satisfacț ie a asociaților. Rata marjei brute la cifra de afaceri scade in fiecare din perioadele analizate.

Diagnosticul rentabilității comerciale

Punctaj: 1 (Inadaptare totală)

Justificare: Dupa creșterea din 2011, rata rentabilității comerciale scade brusc, reprezentâan o descreștere sistematică cu peste 10% pe an sau valori actuale < 1% (0.06%), astfel ajungându-se aproape de faliment.

Diagnosticul rentabilității economice

Punctaj: 2 ( Adaptare insuficientă)

Justificare: În 2012 rata rentabilităț ii economice a scăzut cu 3.63 % având o valoare de 0.008% și totodată scade si rata rentabilității comerciale cu 1.53% ajungâand la o valoare de 0.06%.

Diagnosticul rentabilității financiare

Punctaj: 2 (Adaptare insuficientă)

Justificare: Rentabilitatea financiară scade cu 75% pe fondul de aprecieri a rentabilității veniturilor deș i se remarcă o usoară îmbunătăț ire a eficienței utilizării activelor in venituri. Exostă pericolul unui faliment.

2.5 Diagnosticul echilibrului financiar

1.Diagnosticul bilanțului financiar

Punctaj: 2 ( Adaptare insuficientă)

Justificare: Structură inadecvată a activului (Rai sau Rs >80%). Stabilitate financiară redusă ca urmare a resurselor proprii foarte reduse (Rsf < 40% în ultimii doi ani).

Autonomie redusă (Rag <60% sau scade continuu >10% pe an).

Crește îndatorarea (Rig, Rdts cresc anual cu >10% și au valori sub 80%).

2.Diagnosticul situației nete

Punctaj: 2 (Adaptare insuficientă)

Justificare: Valori negative ale SN în ultimii doi ani.

Abatere negativă sau pozitivă a SN, ISN între 90%-110%.

I At > I Dt , valori semnificative ale Vavans sau Chprov (1)

3.Diagnosticul fondului de rulment

Punctaj: 1 (Inadaptare totală)

Justificare: Valori negative ale FR în ultimii doi ani și în scădere. IFR < 100

FR p < 0 și în scădere.

IAcr < IRtemp.

4.Diagnosticul necesarului de fond de rulment

Punctaj: 4 (Adaptare bună)

Justificare: Valoare pozitivă sau negativă a NFR, INFR>100. Indicele datoriilor pe termen scurt mai mic decât cel al creanțelor. Există o bună lichiditate a creanțelor și datoriilor pe termen scurt. Este asigurat echilibrul financiar pe termen scurt.

5.Diagnosticul trezoreriei nete

Justificare: TN<0, FR<0, NFR>0.

Creditele de trezorerie sunt peste nivelul disponibilităților bănești și finanțează în parte investițiile

2.4.8 Nota medie ponderată a diagnosticului financiar

i = 1..14 (criterii de analiză diagnostic)

Pdfi = 1..5 (punctaje convenționale de analiză)

fi = coeficienți de ponderare a importanței criteriilor

DF=(5*2)+(2*1)+(2*2)+(2*2)+(5*2)+(1*2)+(5*1)+(1*4)+(2*1)/5+2+2+2+5+1+5+1+2=43/ 25= 1.72

Concluzii

Prin urmare, punctajul obținut (1.72) reprezintă o adaptare nesatisfăcătoare a întreprinderii.

În urma calculului diagnosticului financiar Pensiunea „Gențiana” a obținut nota medie ponderată de 1.72, rezultat care reprezintă o adaptare nesatisfăcătoare a pensiunii. În această situație consumul factorilor de producț ie presupune efectuarea unor cheltuieli, a căror valoare se include în prețurile de vânzare spre a fi recuperate de către întreprinzători pentru a putea relua procesul de producț ie ș i pentru a realiza un anumit profit, care să recompenseze efortul efectuat și riscul asumat. Astfel, analiza economică are în vedere evaluarea permanentă a cheltuielilor efectuate de agentul economic ș i compararea cu rezultatele obținute de acesta pentru a identifica căile de reducere a cheltuielilor și de sporire a rezultatelor economice.

În concluzie, din analiza economico-financiară rezultă faptul că întreprinderea se afla in prag de faliment si trebuiesc luate masuri urgente pentru redresarea situatiei.

2.5 Propuneri de valorificare a potentialului turistic in cadrul firmei S.C Pensiunea Gentiana S.R.L.

În urma analizării și evaluării activității turistice a pensiunii Gentiana, se constata că aceasta a evoluat în sens pozitiv în ultimii patru ani totusi aceasta trebuie sa ia masuri urgente pentru a nu ajunge in faliment. Este o pensiune medie, care s-a dezvoltat încetul cu încetul în timpul anilor, și încă este în dezvoltare, nu se lasă mai prejos de concurență, încearcă să țină pasul întotdeanu cu ei, chiar și să îi depășească. Totodată, se străduieste să-și îmbunătățească punctele slabe și să le transforme în puncte forte.

Situația financiară a financiară a pensiunii arată că în ultimii patru ani cifra de afaceri a crescut iar veniturile din alimentație și din cazare au crescut si ele datorită deschiderii salii de conferință și de nuntă și a renovării pensiunii insa nu suficient de aceea se impun masuri de redresare..

În ceea ce privește gradul de ocupare a pensiunii, am sesizat că în pensiunea Gentiana pe parcursul perioadei 2009-2012 gradul de ocupare a crescut în medie cu 2,55% pe an.Gradul de ocupare mediu a locurilor pe zi și pe an a atins cel mai mare nivel în anul 2012. Indicele de frecventare arată că în perioada 2009-2012 valoarea este 2, ceea ce înseamnă că, în medie într-o camera două paturi au fost ocupate.

O alta sugestie ar fi ca in extrasezon pretul ar putea fi scazut astfel incat sa se adreseze si unui alt segment de piata mai defavorizat dataorita veniturilor insuficiente.

            Din perspectiva masurilor dar si directiilor de crestere a eficientei economice ce vor fi adoptate de Pensiunea Gentiana, este necesara trasarea acestora pe trei domenii distincte:

1.     masuri luate in domeniul resurselor umane;

-Cresterea nivelului de pregatire profesionala a fortei de munca;

-Motivarea personalului economica sau moral spirituala

– Perfectionarea metodelor de management

– Modernizarea si oferirea unor servicii de calitate.

  2.     masuri ce vor fi aplicate in domeniul resurselor materiale pentru cresterea eficientei;

– cresterea dotarii tehnice

– sporireav gradului de echipare cu miijloace specifice

– inlocuirea permanenta a componentelor uzate din baza tehnico-materiala

– dezvoltarea infrastructurii

–   reinvestirea pentru modernizarea utilajelor, echipamentelor, mobilierului, dar si pentru adaptarea ofertei la cerereaturistilor;

–   retehnologizarea echipamnetelor de bucatarie;

3.     masuri ce vor fi luate in domeniul resurselor financiare.

–      marirea gradului de confort;

–      Modificarea structurii cererii dar si reorganizarea exigentelor hotelului;

– sporirea numarului de turisti anuali;

–      cresterea duratei medie a sejurului;

            Aceste obiective se pot realiza prin:diversificarea gamei de servicii si fidelizarea clientelei de tranzit si de afaceri.

Marirea gradului de ocupare a capacitatii de cazare va conduce la cresterea ratei rentabilitatii,datorate cresterea incasarilor si deci a profitului

      Acest obiectiv se poate atinge prin:

–         implicarea personalului pentru atingerea obiectivelor;

–         modernizarea echipamnetelor;

–        utilizarea tehnicii de calcul moderne.

Pentru a supravețui in perioada următoare pensiunea are nevoie de câteva modificări și retușuri. Eu propun folosirea unor standarde operaționale in vederea ameliorării calității serviciilor în cadrul pensiunii și un posibil cod al lucrătorilor hotelului. În timp, natura produsului hotelier trebuie să evolueze potrivit nevoilor clienților. De aceea, cunoașterea clientelei este o condiție obliagtorie a pensiunii, lucru care se realizează prin culegerea sistematică a datelor despre clienți din fișa de anunțarea sosirii. Este necesară folosirea de chestionare de opinie care sa reflecte perceptia turistilor fata de caracteristicile pensiunii.

Camerele sunt confortabile insa aspectul estetic poate fi imbunatatit prin mascarea traseelor conductorilor electrici. Semnalul retelei de telefonie Vodafone este fluctuant si convorbirile pot fi intrerupte. Nu se poate vorbi la telefon din orice camera ci doar din anumite locuri de pe hol, restaurant sau de afara.

Personalconsider ca pensiunea si -ar putea imbunatati starea financiara daca aceasta ar lua in considerare propunerile precizate in capitolul urmator.

Capitolul 3 . Posibilități de creștere a valorificării potențialului turistic al zonei

Generarea sursei de venit este obiectivul principal al oricărei activități turistice de aceea sectorului privat are un rol esențial. Promovarea turismului are consecințe economice ce depășesc rezultatele tangibile ale afacerilor, generează și revitalizarea sectorul privat( a firmelor de catering, a hotelurilor și a prim distribuitorilor, etc).cu efecte și asupra sectorului de stat date de realizarea de noi industrii, ce sunt atrase în zonă datorită creării unei imagini pozitive a zonei.

Îmbunătățirea infrastructurii, renovarea clădirilor, promovarea imaginii zonei etc are un efect imediat asupra creșterii nivelului de trai al rezidenților. Astfel, efortul făcut în acest sens de administrația locală apare ca o investiție pe termen lung datorită beneficiilor pozitive generale obținute prin dinamizarea turismului, dar și cu beneficii imediate pentru cetățeni prin creșterea nivelului de trai și, astfel, pentru societate.

Recunoașterea externă datorată mediului înconjurător și realizată prin decizia turiștilor de a alege județul Brașov ca destinație de petrecere a timpului liber are și un puternic efect psiho social provocat de întărirea identității rezidenților.

Pentru a crea un echilibru între mediu , competitivitatea întreprinderilor și a destinațiilor dar nu în ultimul rând bunăstarea turiștilor, “Agenda pentru un turism european durabil și competitiv” din 2007 a Comisiei Europene, trebuie asigurată o abordare politică integrată și globală astfel încât toți cei implicați să împărtășească aceleași obiective:

gestionarea durabilă a resurselor(culturale naturale);

minimalizarea poluării și a utilizării resurselor;

producerea unei schimbări cu efect în creșterea bunăstării cetățenilor;

scăderea caracterului sezonier al cererii;

minimalizarea efectului pe care îl are transportul asupra mediului;

realizarea unui turism care să fie accesibil tuturor;

creșterea în sectorul turismului a calității locurilor de muncă;

asigurarea siguranței turiștilor dar și a comunităților locale cu precădere a celor din zonele turistice.

3.1. Analiza factorilor interni

Factorii interni, cei de care se poate face răspunzător managerul pensiunii, sunt:

 ambianța oferită turiștilor pe parcursul șederii la pensiune

 calitatea serviciilor oferite, inclusiv calitatea produselor și pregătirea personalului

 promovarea și modul în care este realizată prezentarea ofertelor și a programelor turistice organizate

 legătura care se crează la nivelul gazdă-oaspete (prin intermediul comunicării) și modul în care se menține această legătură în timp

 menținerea relațiilor de colaborare cu partenerii

3.1.1Ambianta

Aptitudinile in ce priveste prestarea serviciilor din sectorul ospitalitătii, atat profesionalcat si la nivel de comportament, sunt incă slab dezvoltate si necesită o atentie deosebităin anii următori. De asemenea imbunătătirea atitudinii fată de servicii si a mentalităti reprezintă un aspect ce necesită atentie urgentă.

Nivelul de competentă din sectorul ospitalitătii in cadrul pensiunii este redus, ca urmare a lipsei standardelor de performantă, a standardelor de muncă adecvate si actualizate, si astandardelor adecvate educationale si de pregătire. Acest lucru se remarca la nivelul intregului judet in ceea ce priveste turismul.Pregătirea organizată pentru prestarea de servicii in domeniul ospitalitătii si turismului nu este incă suficient dezvoltată. Cursurile de pregătire profesională specializate pentrusectorul ospitalitătii pentru pregătirea personalului in vederea ocupării locurilor de muncăin acest sector sunt aproape absente iar pregătirea in turism este integrată in cursurilescolare speciale gimnaziale si in cele universitare.

Cu cateva exceptii, pregătirea neinstitutionalizată, continuă, la locul de muncă si inservicii este aproape inexistentă. Unele din lanturile hoteliere au propriile programe interne de pregătire la nivel de societate, dar eficienta acestora are un impactlimitat ca urmare a migratiei relativ mari a personalului.

Conducerea de la nivel mediu nu are aptitudinile de conducere si instruire la locul demuncă, acest lucru si ca urmare a faptului că deprinderile practice si tehnicile depregătire nu sunt incluse in programa actuală de studiu a cursurilor de formare profesională a personalului de conducere din hoteluri.Nu există o constientizare a nevoii de instruire si nu există o cultură educatională.Acestea trebuie dezvoltate in cadrul sectorului ospitalitătii si cel turistic si la nivel guvernamental.

Pensiunile care beneficiază de factori externi favorabili desfășurării activității turistice sunt cele mai avantajate, de aceea trebuie să se țină cont de acești factori atunci când se pornește la drum

Managerii pensiunilor turistice, trebuie să țină cont de:

cerințele oaspeților

așteptările fiecărui turist

atenția solicitată

tipul de comunicare impus (formală, informală)

modul în care s-au soluționat eventualele nemulțumiri

un sistem de recompense, când este cazul

menținerea legăturii cu turistul, ulterior sejurului

GREȘELI FRECVENTE

comportament similar cu toți turiștii, fără a ține cont de semnalele primite de la aceștia

amenajarea pensiunilor în neconcordanță cu specificul local și, posibil, cu ceea ce s-ar aștepta oaspeții să găsească

neglijarea calității serviciilor din pensiune – servire, siguranță, curățenie, etc

oferirea de servicii și produse care să nu aibă în vedere o chestionare a turiștilor și care pot să cauzeze eșecuri materiale

3.1.2Calitatea serviciilor

Serviciile de baza ale turismului sunt reprezentate de cazare, alimentatie, tratament si sport.

Acestea au un rol hotarâtor în deplasarea si sejurul turistilor.

Astfel, cazarea asigura înnoptarea si odihna turistilor pe oanumita perioada de timp, în baza unor tarife determinate care variaza în functie de confort si sezon, decor /atmosfera, ambianta interioara si exterioara ,dotari materiale .

Turismul se poate dezvolta într-o zona numai în conditiile în care exista suficiente posibilitati pentru cazarea si odihna vizitatorilor. Indiferent de timpul si gradul de confort, cazarea reprezinta un element indispensabil în asigurarea conditiilor pentru un sejur confortabil atât pentru turistii care sos-esc în statiuni, cât si pentru alte categorii de participanti. În general, cazarea are în structura sa:

• Componenta comerciala: hotel, restaurant;

• Sectorul non-comercial: resedinte secundare, spatii de cazare oferite de sistemul edu-cational, grupuri religioase.

Dezvoltarea si calitatea serviciului de cazare contribuie la atragerea turistilor si la valorificarea potentialului turistic natural si antropic.

Trebuie însă menționat faptul că baza turistică din regiune este parțial învechită, lipsa modernizărilor afectând calitatea serviciilor oferite turiștilor in judetul Brasov functioneaza 474 unități, reprezentând 39,9% din totalul pe regiune al unităților turistice.

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune a avut un indice de utilizare în luna ianuarie 2013 de 25,5% (37,2% hoteluri, 27,9% vile, 15,1% cabane, 18,4% pensiuni turistice și 12,2% pensiuni agroturistice), a crescut cu 0,6 % față de cel înregistrat in ianuarie 2012 și mai mare cu 1,8 % față de decembrie 2012.

In luna ianuarie 2013 , durata medie a sejurului a fost de 2,5 zile (3,0 zile la cei străini si 2,4 zile la turiștii români), mai mare decât cea înregistrată în luna ianuarie 2012 (2,3 zile).

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune , în luna ianuarie 2013, la nivel național, a avut un indice de de 16,5%, în scădere cu 0,3% raportat la cel înregistrat în ianuarie 2012.

Tabel 12 Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2012

Pe ani, structurile de primire turistica deschise au avut o evolutie oscilanta înregistrând o scadere cu 28 unitati de cazare fata de anul 2004 si în anul 2007 cu 18 unitati de cazare fata de anul 2006. Acest lucru s-a datorat cresterii numarului de pensiuni turistice urbane si rurale.

Capacitatea de cazare:

• Indicele de dinamica si ritmul de dinamica

-indicele cu baza fixa:It/1=yt/y1*100

-Indicele cu baza in lant:It/t-1=yt/yt-1*100

nr. locuri

Figura 15 Capacitatea de cazare existenta

In județul Brașov în perioada 2008-2012 capacitatea de cazare a dezvoltat un trend crescător. Aceasta denota ca au reusit sa supravietuiasca crizei structurilor de cazare cei cu un numar mai mare de locuri .

Evolutia oscilanta observant in graficul ce ilustreaza capacitatea de cazare existenta se datoreaza în primul rând intrarii într-un proces de modernizare a unor structuri de primire, dar si a investitiilor din domeniul hotelier.

Rata de funcționare în turism, exprimată ca raport procentual între capacitatea de cazare și numărul total al populației, a fost în 2010 de 1,67 locuri/100 locuitori, față de 1,45 la nivelul întregii țări. Disparitățile intraregionale sunt mai mult decât evidente: 0,57 în județul Alba și 2,80 în județul Brașov sunt valorile extreme ale acestui indicator.

Hotelurile au indice de utilizare a locurilor de cazare peste capacitatea medie a celorlalte unități de cazare înregistrată la nivel județean.

Taberele școlare deși au număr mic de locuri de cazare au un grad și mai mic de ocupare de unde decurge faptul că e necesar a regândi politica de funcționare a acestora pentru a-și atinge scopul propus.

Indicele de utilizare a capacității de cazare înainte de 1990 era de aproximativ 60%, în prezent, el a scăzut la jumătate. Pentru creșterea acestuia, se impun o serie de măsuri, cum ar fi: diversificarea pachetelor de servicii turistice, oferte sau chiar implementarea unei strategii de marketing privind turismul brașovean.

3.1.3 Promovarea și modul în care este realizată prezentarea ofertelor și a programelor turistice organizate

Promovarea turismului brașovean poate fi realizabilă prin:

Rețeaua de centre de informare turistică

Site-ul www.brasovtourism.eu

Participarea la târguri naționale și internaționale.

Servicii de informare turistică

În ultimii ani au fost înființate centre de informare turistică în județ.

La nivel de județ activitatea de promovare/marketing turistic nu reprezintă încă un sprijin real în ceea ce privește punerea în valoarea a potențialului de care dispune județul.

Județul dispune de 10 Centrele de Informare turistică: (CIT) Piața Sfatului din municipiul Brașov, Făgăraș, Râșnov (coordonat de Primărie), Centrul de Informare de Patrimoniu UNESCO din incinta Cetății Râșnov, Săcele, Sâmbăta de Sus, Șinca Nouă, Predeal, Centrul de Informare Turistică de la Liceul Sportiv (lângă Baza Sportivă Olimpia), Punctul de Informare Turistică din fața Gării CFR Călători Brașov.

Misiunea acestor centre este de a oferi turiștilor informații privind potențialul turistic, locația obiectivelor, programul de vizitare a obiectivelor de interes turistic, mijloace de acces, detalii privind infrastructura de cazare. Din diverse motive numai 6 dintre CIT- uri sunt funcționale.

Brandul turistic

În anul 2009 a fost lansat cu ocazia participării la Târgul Internațional de Turism de la Berlin. brandul turistic “Brașov, Be.Live it”. Brandul este vital pentru poziționarea internațională a județului.

Brandul turistic al Brașovului este dezvoltat și coordonat de către Asociația de Promovare și Dezvoltare a Turismului din Județul Brașov – APDT, în cooperare cu Consiliul Județean Brașov și Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov.

Evenimente

Cultura și spiritualitatea județului sunt reflectate prin numeroasele evenimente care au loc anual în județ. Clubul Economic German (DWK) în parteneriat cu APDT și Consiliul Județean Brașov au început organizarea și dezvoltarea unor evenimente în scopul reînvierii și/sau dezvoltării unor tradiții, creării unor atracții turistice unice și sustenabile, dinamizării circulației turistice. Principalele manifestări derulate sunt: Micul Oktoberfest, Târgul de Crăciun (Christkindlesmarkt), Turnirul Cetăților, Evenimentele Primăverii etc.

O serie de evenimente, deși se adresează comunităților locale, atrag și turiști români și străini. Cu toate acestea data și locul unde se desfășoară diverse evenimente nu sunt cunoscute majorității turiștilor, cât și rezidenților deoarece nu există un calendar comun al evenimentelor.

Pentru a crește numărul de turiști trebuie să existe un efort de marketing mai concertat la nivel individual și colectiv (de ex. prin ANTREC sau ANAT), pentru a atrage mai mulți turiști din București și din alte părți. Majoritatea pachetelor turistice ale unităților, deși atractive, au fost concepute pentru a deservi în special turiștii români (nu pot fi ofertate activități cum ar fi: excursii de zi cu vizitarea atracțiilor turistice din zonă sau din împrejurimi, programe agro-turistice, drumeții între comunități, de la cabană la cabană etc).

3.1.4 Legătura care se crează la nivelul gazdă-oaspete (prin intermediul comunicării) și modul în care se menține această legătură în timp

Comunicarea este esențială în realizarea și păstrarea interconexiunilor pe care se bazează industria turismului, iar operatorii trebuie să comunice eficient,oferind informații corecte, clare, obiective, consistente, complete. A face cunoscut mesajul corect celor care sunt implicați este, poate, unul dintre cei mai importanți factori în determinarea succesului sectorului turistic. Acest success este legat mereu de capacitatea de a ști cum să fie comunicat un produs, pentru a-l atrage pe turist să-l achiziționeze, fără a-i înșela așteptările.

În vederea creșterii satisfacției clienților și fidelizării celor importanți, dar și pentru a rămâne competitive pe piață, întreprinderile adoptă o abordare relativ nouă – orientarea către client, în comparație de cea tradițională – căutarea de clienți. De asemenea, întreprinderile identifică și culeg în permanență date și informații referitoare la clienți, pentru a răspunde obiectivelor lor prioritare.

Evaluarea satisfacției clienților trebuie să reprezinte un obiectiv pe termen mediu și lung al activitatii de marketing desfasurate la nivelul judetului Brasov și trebuie să fie corelată cu indicatorii de performanță ai acestuia.

O activitate de marketing orientată către clienți este în măsură să previzioneze comportamentele viitoare ale acestora și, ca urmare, să le satisfacă mai bine necesitățile și așteptările. Cunoscând ceea ce creează valoare pentru client, colectând și analizând date și informații relevante referitoare la clienți, adoptând în mod constant și dinamic metodologii care corespund cerințelor clienților, factorii implicatii in dezvoltarea turismului la nivelul judetului Brasov vor fi capabili să dezvolte relații de lungă durată cu clienții, care pot oferi beneficii tuturor părților interesate

3.2. Analiza factorilor externi

Dintre factorii externi, cei mai importanți sunt:

amplasarea – dacă pensiunea este situată într-o zonă cunoscută deja ca destinație turistică sau nu

sezonalitatea – numărul de zile dintr-un an în care peniunea poate fi utilizată este de asemenea un factor major

accesibilitatea – modul în care se poate ajunge la pensiune, cu diferite mijloace de transport

3.2.1 Amplasarea

Imaginea de ansamblu și percepția locului respectiv vor avea un impact foarte mare asupra impresiei vizitatorilor despre destinația în cauză. De la prima impresie, la sosire și până la plecare și la ultima impresie a vizitatorului, imaginile percepute de turist reprezintă o bună parte din ceea ce va rămâne în amintirea sa despre acea vacanță. Această realitate însemnă că trebuie să se țină cont de felul cum arată și cum este perceput locul de destinație, inclusiv mediul înconjurător, arhitectura exterioară aranjamentul interior și decorațiunile, precum și ambianța generală a locului.

Prin amplasarea sa Judetul Brasov beneficiaza de o extrem de complexa si diversificata, oferta turistica a judetului asigura conditii pentru practicarea a numeroase forme de turism:

– turism montan – valorifica factorii naturali existenti în zona reprezentati prin: domeniu pentru practicarea alpinismului, drumetiei montane, domeniu schiabil (ex: statiunile Predeal, Poiana Brasov) ;

-turism de odihna si recreere

–se practica la sfârsitul saptamânii cu durata de pâna la 21zile.

În functie de mijloacele de transport folosite, se desfasoara la distante diferite de locul de resedinta (ex:Bran Moeciu);

-Turism stiintific-tematic pe sectiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontology în rezervatiile natural ale judetului(ex:PiatraCraiului);

-turism de tranzit

–valorifica pozitia geografica;

– turism de agrement – sunt prevazute multiple dotari de agrement:pârtii pentru schi alpin, transport pe cablu, saune, piscine, fitness,biliard, jocuri mecanice si electronice, discoteci, terenuri de sport, patinoar,etc(ex:Brasov, Predeal);

– turismul cultural-istoric, bazat pe reteaua de muzee, case memoriale, Castelul Bran, biserici fortificate, cetati taranesti si urme de cetati dacice, care pun la dispozitia vizita-torului un adevarat tezaur cultural si spiritual al comunitatii zonei (ex:

Bran, Brasov);

– turismul de sejur, pentru odihna si recreere (statiunile Poiana Brasov, Predeal);

– turismul de circulatie, practicat în ambele forme, turism de tranzit si itinerant;

-turismul la sfârsit de saptamâna, practicabil în zonele montane si subcarpatice (ex:Predeal,Brasov, Poiana Brasov);

-turismul religios-este practicat mai ales la Mânastirea de la Sâmbata de Sus unde au loc, în timpul marilor sarbatori crestine,slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credinciosi.

Mai mult ,pe teritoriul judetului se gasesc sapte complexe monahale si numeroase biserici cu valoare istorica si arhitecturala deosebita;

– turismul rural sau agroturismul este practicat în special în zona satelor branene

(Fundata, Moeciu, Bran) si în Poiana Marului, zone ce constituie un areal cu un potential natural, istoric si touristic deosebit, precum si în zona Sacele-Tarlungeni, aflata în imediata apropiere a municipiului Brasov;

-turismul de afaceri si conferinte, din perspectiva caruia judetul Brasov se bucura de un interes în crestere;

– turismul balnear- este practicat în statiunile balneoclimaterice Baile Persani, Baile Homorod, Baile Rod-bav);

-turism de aventura

–se bazeaza pe realizarea de dotari pentru practicarea lansarilor cu deltaplanul si parapanta (ex:Brasov);

Turism de vânatoare si pescuit sportiv

–se bazeaza p eexistenta unui important fond cinegetic cât si piscicol (ex:Bran, Vama Buzaului);

– ecoturism – este „o calatorie responsabila catre zone naturale, care pastreaza mediul si îmbunatateste traiul populatiilor locale” si este practicat mai ales în Vama Buzaului.

Judetul Brasov este centrul unei zone turistice de mare atractivitate cu un peisaj montan deosebit de înzestrat natural, dar si cu ample dotari care pot satisface cele mai exigente cerinte de confort.

3.2.2 Sezonalitatea

Graficul de mai jos releva ca desi indicele de utilizare neta a locurilor de cazare turistica in functiune a suferit o scadere la nivelul Judetului Brasov totusi raportat la intreaga la turismul din intreaga tara a avut o usoara crestere. In decursul anului 2012. Acest fapt este explicabil datorita

45

30

15

0

Legenda

Brasov

Romania

Fig. 16 Indice de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în funcțiune

Lunile in care s-a inregistrat cel mai mare aflux de vizitatori au fost cele ce de vara care coincid cu perioada vacantelor si a concediilor ,luni in care se poate practica turismul montan cu varful in luna august ,dar si in cele de iarna propice pentru practicarea sporturilor de iarna.

Tabel 13 Capacitatea și activitatea de cazare turistică

Analizând datele furnizate de tabelul anterior, se observa ca numarul total de turisti a înregistrat o evolutie oscilanta. Astfel, numarul de structuri de cazare a scazut în anul 2009 fata de 2008 cu 6.5%, în anul 2010 se înregistreaza o crestere fata de anul 20049 cu 0,6 % si totusi cu un regres de 5,9 fata de 2008. Anul 2011 aduce o crestere de 1,8 % fata de anul de baza 2010 si apoi iarasi o involutie cu 2% fata de anul precedent. Se observa ca cea mai mare valoare a inducelui de utilizare a capacitatii in functiune a fost in anul 2008.

Tabel 14 Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică In funcțiune

Numarul turistilor este un indicator fizic, cantitativ ce masoara numarul per-soanelor care calatoresc în afara localitatilor de resedinta, pentru o perioada mai mare de 12 luni si stau cel putin o noapte într-o unitate de cazare turistica, si ale caror motive principale de calatorie sunt altele decât exercitarea unei activitati remunerate.

Desi numarul de turisti straini ce au beneficiat de cazare in structurile turistice din judetul Brasov,a ramas relativ constant se observa ca numarul turistilor romani a fost oscilant ,inregistrand totusi o usoara crestere in anul 2012 fata de 2008.

Tabel 15 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de turiști

Brasovul este al treilea in top, cu 1,32 milioane de vizitatori ceea ce releva faptul ca unele judete reusesc sa se promoveze mai bine decat altele se vede in numarul de vizitatori, iar diferentele intre diferite zone sunt uriase.

Figura17 Turiști cazați în structurile de primire turistică

Numarul înnoptarilor/zile turist(NZT). reprezinta intervalul de 24 de ore începând cu ora înregistrarii unei personae în evident structurii de cazare turistica si beneficiaza de gazduire în contul tarifului afferent spatiului ocupat, chiar daca durata de sedere efectiva este inferioara intervalului mentionat.

Potrivit datelor INS, anul trecut, in structurile de primire turistica s-au inregistrat 17,91 milioane de innoptari, in crestere cu 12% fata de anul 2010. Din aceste innoptari, 83% au fost ale turistilor romani, restul de 17% reprezentand turisti straini.

Durata medie a sejurului (S) este un indicator cantitativ si reprezinta numarul mediu de zile de sejur al turistilor si se determina ca raport între numarul înnoptarilor (NZT) si numarul turistilor (NT). Evolutia în timp a acestui indicator este important deoarece scoate în evidenta ati-tudinea consumatorilor fata de activitatea turistica, atitudine determinata de o serie de factori precum: politica de preturi, veniturile, timpul liber sau calitatile prestate de catre structurile de cazare.

Durata medie a sejurului in perioada ianuarie – iulie 2013 a fost mai mica fata de cea inregistrata in aceeasi perioada a anului 2012 (2,2 zile).si anume de 2,1 zile (2,1 zile la turistii romani si 2,2 la cei straini),

Numarul mediu de turisti (Nt) arata intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval sau sezon. Se poate determina pentru total activitate turistica, cât si pe zone turistice, motive de calatorie, mijloace de transport, perioade de timp. Se calculeaza ca raport între numarul de turisti înregistrati într-o perioada si numarul de zile din acea perioada.

Densitatea circulatiei turistice este un indicator care aduce informatii cu privire la frecventarea zonelor si ce masuri trebuie luate pentru satisfacerea turistilor fara a fi întâlnita suprasolicitarea zonei.

De regula valoarea indicatorului trebuie sa fie subunitara; sunt cazuri în care în anumite perioade ale anului valorile depasesc limita normala. Se calculeaza atât în raport de populatia rezidenta a zonei vizitate, cât si în raport de suprafata acesteia. În analiza evolutiei circulatie ituristilor români si straini se remarca aceeas iinconstanta si fluctuatii ceea ce arata lipsa unei programari turistice la nivelul judetului si la nivelul individual al detinatorilor de structure touristice de cazare.

În concluzie se poate spune ca potantialul turistic al judetului Brasov este modest valorificat, impunându-se astfel masuri de dezvoltare a echipamentelor turistice atât cantitativ, cât si calitativ, fapt ce va contribui la o diversitate a formelor de turism si implicit la cresterea circulatiei turistice.

3.2.3 Accesibilitatea

Reteaua de cai de comunicatie desi are un grad diferit de modernizare asigura legaturi la toate punctele de interes turistic.

Se disting câteva centre de concentrare a soselelor (Brasov cu sapte artere de rang international si national, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Râsnov, Baraolt pentru o retea judeteana legata de o sosea nationala), dar si localitati de unde se ramifica drumuri si poteci în spatiul montan limitrof (Zarnesti, Moeciu de Sus, Dâmbovicioara, Rucar, Sacele etc.).

Regiunea este strabatuta de trei magistrale feroviare care se intersecteaza la Brasov, dar si din mai multe cai ferate secundare care diverg din orasele Brasov, Sfântu Gheorghe aproape în toate sectoarele Depresiunii Brasov.

Prin toate acestea se asigura comunicari rapide în centrele de interes turistic, dar si legaturi cu asezari dinTransilvania sau de la exteriorul Carpatilor din care provin fluxuri însemnate de turisti.

Dotarile turistice sunt diverse fiind concentrate în orase, statiuni climaterice si balneoclimaterice la care în ultimii ani s-au adaugat cele din mediul rural (îndeosebi culoarul Rucar-Bran, în cele din lungul axelor turistice importante, dar si în asezarile de la contactul depresiunii cu muntii). Daca în prima situatie abunda hotelurile, în cea de-a doua alaturi de hoteluri sunt unitati de tratament special-izate, mijloace de recreere si agrement (cele pentru sporturi de iarna de la Poiana Brasov sunt de rang international), în a treia sunt specifice pensiunile si motelurile. La acestea se adauga mai multe cabane concentrate frecvent la periferia montana (nivel de dotare mai bun) sau în munti la altitudini variabile (grad de dotare extrem de variat de la simple refugii la cabane-hotel cum ar fi pe Tâmpa si Postavaru).

Judetul Brasov beneficiaza de o pozitie favorabila pe teritoriul României dispunând de o retea bine reprezentata de drumuri publice.

La Brasov se intersecteaza toate caile de comunicatie prin care se realizeaza legatura între regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est.

Repartitia drumurilor pe suprafata judetului este determinata de formele de relief, den-sitatea maxima întâlnindu-se în zonele de culoar, iar cea minima în zona montana.

Reteaua cailor rutiere din judetul Brasov reteaua cailor rutiere totalizeaza1.449 km.

Dintre acestia, 398 km sunt drumuri nationale.

Sosele internationale:

E60 Brest – Nantes – Orléans – Basel (Bâle) – Viena – Budapesta – Oradea – Cluj-

Napoca – Brasov – Bucuresti – Constanta, cu prelungirea Poti – granita cu China.

E68 Szeged (Seghedin) – Nadlac – Arad – Deva – Sebes – Sibiu – Fagaras – Brasov

Drumuri nationale:

DN1 Oradea – Cluj-Napoca – Turda – Alba Iulia – Sebes – Sibiu – Fagaras – Brasov – Bucuresti

DN1A Brasov – Sacele – pasul Bratocea – Valenii de Munte – Ploiesti – Buftea – Bucuresti

DN10Brasov-Harman-Pasul Buzau-Buzau

DN11 Brasov-Harman-Pasul Oituz-Onesti-Bacau

DN73 Brasov-Bran-Câmpulung-Pitesti

DN73A Predeal-Pârâul Rece-Râsnov-Sinca-Sercaia

DN1J Sercaia-Comana de Jos-Hoghiz

Reteaua cailor feroviare

Reteaua cailor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din România.

Din acesta pornesc sase ramificatii:

Tronsonul Brasov-Predeal-Bucuresti

Tronsonul Brasov-Sfântu Gheorghe-Gheorgheni

Tronsonul Brasov-Rupea-Sighisoara-Teius

TronsonulBrasov-Fagaras-Sibiu-Vintudejos

Tronsonul Brasov-Harman-Întorsura Buzaului

Tronsonul Brasov – Zarnesti

3.3. Strategia de dezvoltare în judetul Brasov

Viziune:

Turismul- motor al dezvoltarii locale si pol al integrarii europene.

Misiune: ¸

Telul este ca vizitatorii sa se simta bine, iar localnicii sa se identifice în judetul lor.

Scopuri:

Promovarea prin turism a judetului Brasov; dezvoltarea economica a judetului Brasov, prin dezvoltarea sectorului turistic; ridicarea nivelului de trai în toate orasele judetului, prin dezvoltarea turismului local; crearea de noi locuri de munca; îmbunatatirea conditiilor de viata, prin îmbunatatirea serviciilor legate de turism, ameliorarea calitatii mediului, îmfru-musetarea judetului, oferirea unor noi posibilitati de agrement si refacere pentru localnici si turisti.

Obiective: Atragerea de noi investitori autohtoni si straini, publici si privati; diverisificarea

si cresterea calitativa a serviciilor turistice; dinamizarea circulatiei turistilor, cresterea numarului de turisti si a veniturilor directe si indirecte; dezvoltarea turismului cu accent pe: turismul cultural, istoric, turismul de afaceri; religios; precum si alte forme de turism

3.4. Analiza SWOT

Puncte forte

• Diversitatea potentialului turistic natural, a reliefului, florei si faunei;

• Existenta unui patrimoniu cultural-istoric bogat (monumente istorice si de arta medievala, cetati, biserici, muzee); traditii si obiceiuri ale diferitelor nationalitati, structure satesti istorice bine pastrate, urme vestigii din istoria Transilvaniei:

• Potential turistic deosebit datorita pastrarii patrimoniului cultural traditional;

• Traditia zonei în industria turistica;

• Unitati de cazare existente în toate zonele turistice genereaza o crestere a de numarului de turisti;

• Capacitate mare de cazare în diverse structuri de primire aturistilor, inclusiv pensiuni rurale;

• Capacitatea de cazare poate fi utilizata pe tot parcursul anului;

Puncte slabe

• Lipsa promovarii turismului conduc la pierderea potentialilor clienti care aleg alte destinatii ;

• Numar mic de structuri de agrement;

• Nivelul de degradare în care se afla echipamentele turistice;

• Lipsa investitiilor în ceea ce priveste anumite zone turis tice;

• Slaba dezvoltare a cailor de acces;

• Numarul redus al mijloacelor de transport pe cablu si lipsa modernizarii lor;

• Numarul mic de turisti în structurile de primire în raport cu capacitatea de cazare existenta;

• Numarul redus al programelor instruire pentru turism si neadaptarea celor existente la nisele de piata;

• Lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din judet, necesare promovarii unor pachete turistice;

• Diminuarea populatiei prin emigrare;

• Datorita înaintarii în vârsta a generatiilor, structura populatiei va con-

Oportunitati

• Reabilitarea drumurilor începând cu cele principale si terminând cu cele auxiliare (drumuri forestiere); • Reconditionarea traseelor si a marcajelor (care se gasesc într-o stare foarte proasta, în unele locuri fiind chiar inexistente);

• Imbunatartirea conditiile de cazare din majoritatea cabanelor turistice;

• Dezvoltarea turismului de afaceri si reuniuni în statiunile turistice;

• Modernizarea mijloacelor de transport turistic si diversificarea precadere lipsa unui personal calificat în unitatile de alimentatie;

• Cresterea calitatii serviciilor prestate de resursa umana din turism;

• Dezvoltarea unor centre turistice în locuri istorice si zone montane, ca puncte de popas în circuite sau ca baza pentru circuite;

• Cresterea ponderii populatiei din grupa de varsta apta de munca, având pregatire profesionala superioara;

Amenintari

• Starea de uzura a mijloacelor de transport pe cablu;

• Aglomerarea traficului datorita lipsei de alternative a traseelor ocolitoare;

• Înfiintarea unor structuri de primire turistica ultramoderne în zone putin populate ameninta buna functionarea cabanelor, campingurilor si casutelor turistice din zonele respective;

• Serviciile slabe de catering, cu serviciilor oferit în timpul calatoriei;

• Lipsa unor programe de promovare a turismului;

• Concurenta altor destinatii turistice, care sunt deja cunoscute;

• Situatia neclara a proprietatii asupra terenurilor din zona;

• Stagnarea dezvoltarii economice la nivel local, regional si national;

• Aglomerarea urbana;

• Scaderea credibilitatii mediului de afaceri;

• Cresterea preturilor la serviciile de telecomunicatii, energie electrica combustibili si transport;

3.5. Propuneri personale de dezvoltare a turismului în zona

Prin diversitatea si frumusetea peisajului datorita factorilor de relief si de mediu, dar si datorita dezvoltarii industriale si culturale, judetul Brasov poate prezenta turistilor o multitudine de oferte, dar acestea sunt resimtite în primul rând de catre localnici, acei oameni nas-cuti în acest minunat judet, sau oameni din diferite zone ale tarii sau chiar din strainatate, care odata ajunsi în¸Tara Bârsei s-au îndragostit iremediabil de aceste locuri.

Operatorii de turism reprezinta un element important pentru dezvoltarea unei destinatii turistice precum judetul Brasov.

Exista aproximativ 80 de agentii de turism în Brasov iar câtiva dintre marii operatori deservesc piata nationala si internationala de transport de persoane.

Totusi, durata sederii pe teritoriul judetului este scurta, deoarece clientii acestor operatori opteaza pentru circuite nationale.

Alaturi de acesti operatori, mai multe asociatii activeaza pentru promovarea judetului ca destinatie turistica si pentru dezvoltarea unui turism durabil în zona.

Serviciile de informare turistica sunt slab organizate, atât la nivelul oraselor, cât si la nivelul întregului judet.

Desi exista o retea de informare turistica la nivelul judetului, în curs de organizare prin Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Brasov(APDT), cuprinzând 7 centre (Brasov, Predeal, Râsnov, Fagaras, Prejmer,Bran, Zarnesti), acestea nu raspund înca în mod adecvat nevoilor diverse ale turistilor.

Exista, de asemenea, programe de instruire pentru turism disponibile la Bran si Brasov. Totusi, acestea nu sunt actualizate si nu acopera suficient o serie de activitati turistice precum plan-ificarea, marketingul si managementul, serviciile de ghizi si ghizi pentru circuitele în natura.

Din pacate Pensiunea Gentiana trebuie sa ia masuri urgent pentru a nu ajunge in faliment ,iar pentru aceasta propun urmatoarele:

Promovarea online – componenta obligatorie a activitatii in turism: Imaginea de ansamblu și percepția locului respectiv vor avea un impact foarte mare asupra impresiei vizitatorilor despre destinația în cauză. De la prima impresie, la sosire și până la plecare și la ultima impresie avizitatorului, imaginile percepute de turist reprezintă o bună parte din ceea ce va rămâne în amintirea sa despreacea vacanță. Această realitate însemnă că trebuie să se țină cont de felul cum arată și cum este perceput loculde destinație, inclusiv mediul înconjurător, arhitectura exterioară aranjamentul interior și decorațiunile, precumși ambianța generală a locului.

Metode ieftine si facile de promovare online

Inscriere in portaluri turistice (pozitionare standard sau preferentiala – contra cost)

Elaborare website de prezentare si optimizarea pentru motoare de cautare (SEO)

Linkuri sponsorizate in Google (Adwords)

Campanii de e-mailing, cu colectarea in prealabil de date de contact de la clienti si organizarea / elaborarea de oferte promotionale

Prezenta pe retele sociale (Facebook, etc.)

Înfiintarea unui oficiu de turism cu rolul de a aplica politici de dezvoltare si modernizare durabila pe plan local pentru eficientizarea actului de administrare a resurselor turistice din zona ce isi propune urmatoarele obiective:

• gruparea într-un cadru coerent, pe o baza locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici si privati implicati în turism;

• promovarea imaginii reale a judetului Brasov pe plan nationaj si international;

• identificarea tuturor resurselor turistice naturale si antropice cu grad de exploatare scazut si introducerea acestora în circulatia turistica;

• contribuirea la cresterea calitatii produselor turistice, si respectarea normelor de punere în valoare si protejare a acestora;

•desfasurarea unor proiecte de dezvoltare a localitatilor turistice, statiunilor si zonelor;

• atragerea investitiilor publice directe pentru readucerea in prim plan a atractiilor turistice cu grad ridicat de importanta.

• promovarea programelor de ecologizare în zonele cu un aflux mare de vizitatori;

• investitii de capital pentru infrastructura drumurilor de acces catre obiectivele turistice;

• program de presemnalizare rutiera cu rolul directionarii turistilor catre atractiile turistice locale, precum si semnalizare catre posibile unitati hoteliere , instalarea panourile cu "Bine ati venit" plasate la intrarea în localitate.

Prin intermediul acestor puncte de informare turistica amplasate la intrarea fiecarei localitati din judet se urmaresc realizarea urmatoarelor obiective

• crearea unei baze de date completa privind oferta turistica;

• editarea unor materiale promotionale de calitate

• organizarea unor evenimente / manifestari cultural-artistice etc.

• organizarea unor programe turistice pe circuite tematice

Rezultate asteptate:

dinamizarea circulatiei turistilor, publicitate eficienta, cresterea numarului de turisti si a veniturilor directe,dezvoltare aturismului cultural, accesul mai rapid la informatie si accesul mai comod la monumente si produse turistice.

Înfiintarea unui parc de distractii

Parcurile de distractie denumite si parcuri de amuzament sau parcuri tematice este o denumire generica pentru ansamblul de elemente de distractie amplasate într-o anumita locatie.

În mod usual acest parc de distractii este constituit din elemente care sunt atât pentru copii,tineri cât si pentru adulti.

În România înca piata este destul de redusa pe acest segment existând doar câteva parcuri de distractii de mici dimensiuni. Parcurile de distractii au în general locatii fixe si terenuri generoase.

În interiorul unui parc de distractii se pot amplasa atât locuri de joaca gonflabile – to-bogane, curse cu obstacole; cât si locuri de joaca modulare, diverse jocuri mecanice.

Este important de prevazut zone de luat masa-restaurante, baruri, cofetarii,fast-food-uri, dar si cinematografe 3D.

Solutiile inedite pe care le propun sunt unele ecologice si nonconforme, care nu dauneaza mediul sau sanatatea. Poti sa-ti transformi visurile în realitate având parcuri de distractii, aqua parc-uri, terenuri de sport, pârtii de schi, amenajari de lacuri pentru divertisment si sporturi nautice, locuri de joaca pentru copii, dar si pentru parintii lor.

Amenajarea unui Aqua Parcin zona pensiunii Gentiana

Limitata fiind doar de imaginatie, proiectarea si crearea unui Aqua Parc este o provocare continua.

Tehnologia evolueaza mereu, designul thematic este diferit de la un Aqua Parc la altul.

Câteva obiective ramân însa aceleasi pentru fiecare proiect :

• Securitatea utilizatorilor

• Calitatea serviciilor si a produselor

• Satisfacerea cerintelor clientului

• Distractia.

Exista clienti dornici de aventura, de adrenalina, altii care doresc doar relaxare, altii care doresc sa petreaca momente de calitate alaturi de copii. Pentru acest proiect am combinat elementele în asa fel încât toate preferintele sa fie satisfacute. Pentru aceasta exista o gama larga de produse si servicii :

• Complexe de topogane, vârtejuri si turbioane pe mai multe nivele, pentru diferite categorii de vârsta si pentru diferite niveluri de adrenalina

• Barci pneumatice pentru topogane

• Sisteme de transport a barcilor spre zona de intrare în topogan

• Râuri “lenese” unde te plimbi cu colaci

• Bazine cu activitati pentru copii

• Dotari cu locuri de distractie gonflabile

• Bazine cu valuri artificiale

• Jacuzzi si saune

• Plaje cu sezlonguri si umbrele

• Alei si cai de acces

• Zone verzi

• Fântâni arteziene

Serviciile includ Designul Tematic si Proiectarea de detaliu a AquaParc-ului.

Desigur, proiectul include si statiile de filtrare, de oxigenare, de tratare a apei, vestiarele, cabinele medicale, foisoarele de observatie pentru salvamari, restaurantele, barurile, etc.

Parcurile acvatice pot fi amenajate atât în aer liber, cât si în interiorul hotelurilor sau în cladiri adiacente lor.

Un hotel care are un parc acvatic în preajma, nu mai este pur si simplu un loc unde se doarme, ci devine o destinatie în sine.

Toate dotarile sunt concepute si executate astfel încât sa fie în conformitate cu standardele europene de securitate si calitate.

Pârtii sintetice pentru schi / snowboard / tubbing

Pârtii artificial din plastic

• Prelungesc sezonul de schi si pe perioada în care nu exista zapada, astfel ca pe toata durata anului, aceste pârtii pot aduce încasari semnificative.

• Pârtiile de plastic nu trebuie demontate pe timpul sezonului rece. Prezenta lor sub pârtie, fixeaza mai bine zapada si încetineste topirea ei, fiind un izolator termic care opreste trans-ferul de temperatura între pamânt si baza pârtiei. Când zapada se topeste pe alocuri, nu apar pietre, pete de pamânt sau iarba care opresc alunecarea.

• Au coeficient de alunecare la fel de bun cu cel al zapezii.

• Se pot folosii aceleasi schiuri atât iarna, cât si vara. Pârtia de plastic se comporta exact casi cea din zapada naturala.

• Se foloseste atât pentru schi, snowboard, cât si pentru tubbing.

• Pot fi montate pe teren cu înclinari atât pentru începatori, cât si pentru experti.

• Nu este obligatoriu ca marginile sa fie drepte. Pârtia poate urmarii chiar si traiectorii curbe si se muleaza pe denivelari.

• Se asambleaza si dezasambleaza usor, fara sa se distruga.

Tubing

Se refera la o barcuta gonflabila folosita pe o pista amenajata cu flancuri ridicate la curbe.

Barcuta gonflabila numita în engleza tubby permite atât copiilor cât si adultilor sa aiba parte de distractie maxima pe pista special amenajata cu zapada sintetica.

Pentru siguranta pista de tubing se proiecteaza pentru o viteza maxima controlata, flancurile curbelor sunt de regula structuri gonflabile, iar la pante accentuate se monteaza frâne de viteza suplimentare.

Pistele de tubing permit constructia de parcuri de distractie ce sunt exploatate tot anul fara sa fie nevoie de zapada. Se monteaza rapid si usor.

Costurile de exploatare sunt scazute si pot fi usor tinute sub control.

Turistii care aleg aceasta “destinatie” cu adevarat unica au posibilitatea de a practica sporturi nautice în tot cursul anului, atât vara, cât si iarna, de a se relaxa, de a se plimba, de a avea toate serviciile pentru a-i satisface.

Tabără pentru copii e un domeniu neexplorat inca si care dupa 1990 a suferit un real declin.

Copii au nevoie de un mediu sigur de recreatie departe de dezvoltarea urbana care nu poate fi asigurat de parintii ce nu aloca suficient timp pentru copii lor iar aceasta tabara le va oferi solutia venind in sprijinul lor.

Acest tip de tabara va fi una ecologica si copii vor invata sa respecte natura si mediul inconjurator dupa principiul: “Nu lasa urme!” Prin programul taberei, prin jocuri si concursuri, copiii vor invata sa comunice cu coechipierii, cu animatorii si supraveghetorii, punand accent pe dezvolt area sociabilitatii, si a capacitatii de integrare si adaptare la diverse situatii.

Prin intermediul jocurilor si concursurilor, copiii isi vor pune la incercare inteligenta, perspicacitatea, indemanarea, abilitatile fizice, vor invata sa comunice, sa se ajute reciproc, sa fie generosi, dar, in acelasi timp sa stie ce vor si sa se straduiasca sa obtina ceea ce vor. Se vor apropia de natura, de animale, de traditiile populare romanesti.

Obiectivele programului :
Participarea la evenimente si experiente comune care sa duca la formarea echipelor si apoi la coeziunea acestora;
Constientizarea propriilor limite si puncte tari – identificarea locului in echipa, ce anume pot dezvolta, modul in care lucreaza in echipa si se completeaza cu ceilalti ;
Constientizarea fiecarui participant de importanta cunoasterii, respectarii si protejarii muntelui si a naturii in general .
Activitati propuse : 
Notiuni privind mersul pe munte si pregatirea echipamentului;
Trasee montane – cat mai multe, este scopul principal al taberelor noastre;
Escalada pe perete de stanca – notiuni elementare, invatare si folosire echipament;
Orientare turistica – notiuni de orientare pe harta, orientare in teren, folosire harta si busola;
Tabara de corturi – montare corturi, organizare bivuac;
Cantece, poezie si alte surprize ;
Probe de creativitate, comunicare si munca in echipa ;
Jocuri de cabana indoor si outdoor ;
Focul de tabara, petrecerea in pijamale si multa, multa buna dispozitie!
Tabara va devein un loc unic în care pot să-și petreacă zilele de vacanță – pline de cunoaștere, descoperiri, experiente noi, jocuri și prietenii. O tabără în care vor fi tot timpul în siguranță, feriți de orice pericol, explorând lumea , cunoscand frumusetile judetului și învățând câte ceva în plus despre o viață sanatoasa si sport.

Pensiunea completă va avea costuri de 6,5 Euro / pers / zi
In ceea ce priveste meniul se poate face orice combinație se dorește între variantele prezentate
Mic-dejun :
Varianta 1: – ou ochi; crenvuști; urdă dulce sau sărată; gem; unt; lapte (ceai);
Varianta 2: – omletă cu șuncă; caș dulce (afumat); gem; margarină; lapte (ceai);
Varianta 3: – șuncă; telemea; pateu; gem; unt; lapte (ceai);
Varianta 4: – ou fiert; parizer; cașcaval; gem; margarină; lapte (ceai);
Prânz :
Varianta 1: – supă de pui cu tăiței (găluște); cabanos; cartofi prăjiți; salată; prajitură de casă;
Varianta 2: – ciorbă țărănească de pui; cârnați țărănești; piure de cartofi; salată; prăjitură de casă;
Varianta 3: – ciorbă de porc; tocăniță de pui; cartofi natur; salată; prăjitură de casă;
Varianta 4: – ciorbă de legume; pulpă de porc la tavă; pilaf de orez; salată; prajitură de casă;
Varianta 5: – ciorbă de văcuță; cașcaval pane; cartofi prăjiți; salată; clătite cu gem;
Varianta 6: – ciorbă de legume; ruladă de carne tocată; piure de cartofi; salată; prăjitură de casă;
Cina :
Varianta 1: – șnițel de porc; cartofi prăjiți; salată; papanaș cu dulceață;
Varianta 2: – 2 mititei; cartofi prăjiți; salată; muștar; prăjitură de casă;
Varianta 3: – șnițel de pui; piure de cartofi; salată; prăjitură de casă;
Varianta 4: – spaghete milaneze; prajitură de casă;
Varianta 5: – pizza; cabanos; cartofi prăjiți; prăjitură de casă;

Ofertă meniuri cursuri:

Pensiune completă = 12,5 Euro / pers / zi
Mic-dejun : PREȚ = 2,5 EURO / PERS
Varianta 1: – ou ochi; 2 crenvuști; caș dulce (afumat); zacuscă; gem; unt; lapte (iaurt); ceai; cafea;
Varianta 2: – omletă țărănească; urdă dulce sau sărată; icre; zacuscă; gem; unt; lapte (iaurt); ceai; cafea;
Varianta 3: -ou umplut; telemea; salam uscat; pateu; zacuscă; gem; unt; lapte (iaurt); ceai; cafea;
Varianta 4: – cașcaval pane; pastramă de porc; lapte (iaurt); ceai; cafea;
Prânz : PREȚ = 5,5 EURO/PERS
Varianta 1 : – supă de pui cu tăiței (găluște); sarmale asortate „Vila Bran” cu mămăliguță și smântână; papanași cu dulceață;
Varianta 2 : – ciorbă de pui a la grec; cârnați de casă; piure de cartofi; salată; prajitură de casă;
Varianta 3 : – ciorbă de legume; ruladă de porc cu verdeață; cartofi țărănești; clătite cu dulceață;
Varianta 5 : – ciorbă de fasole cu ciolan și ceapa roșie ; pulpă de pui la ceaun; pilaf de orez cu legume; salată; prajitură de casă;
Varianta 6 : – ciorbă de burtă; șnițel de pui; mazăre sote + cartofi natur; salată; prăjitură de casă;
Cina PREȚ = 4,5 EURO / PERS

Varianta 1: – pulpă de porc la tavă; cartofi gratinați; salată; prajitură de casă;
Varianta 2: – șnitel de porc; pilaf de orez; salată; gogoși;
Varianta 3: – șnițel de pui; piure de cartofi; salată; prăjitură de casă;
Varianta 4: – 4 mititei; cartofi prăjiți; salată; muștar; clatite cu ciocolată;
Varianta 5: – macrou la grătar; cartofi natur; lămâie; usturoi; papanași cu dulceață;
Varianta 6: – friptură de vită la tavă; legume sote; cartofi prăjiți; prăjitura de casă;
Varianta 7: – ceafă de porc la grătar; cârnăciori; cartofi țărănești; salată; prajitură de casă;
Varianta 8: – frigărui asortate la grătar; piure cartofi; salată; prajitură de casă;
Varianta 9: – tochitură „Vila Bran” cu mămăliguță; salată; prăjitură de casă;
Varianta 10: – ruladă de pui; pilaf de orez; salată; clătite cu dulceață;
Varianta 11: – pastramă de oaie la tigaie cu usturoi și mămăliguță; papanași cu dulceață;
Varianta 12: – ruladă de porc; legume sote; clătite cu brânză de vaci și smântână;

P.S.
* Sortimente de salate: murături asortate; castraveți murați; gogoșari murați; varză murată; varză albă; sfeclă roșie; salată de ridichi negre; salată verde; salată de ridichi + ceapă; salată de roșii + castraveți ( în funcție de sezon).

Pentru petrecerea timpului liber va propun urmatoarele programe:

Stâna tradiționala

Nu puteți pleca din Pensiunea Gentiana fără sa vedeți o stână autentică: oi, vaci, măgari, porci, găini și să călăriți caii din centrul de echitație. Aici aveți posibilitatea să vedeți cum se desfășoară o zi din existența unei stâne, să asistați și să participați la prepararea produselor tradiționale: brânzeturi – telemea, brânză de burduf, urdă dulce sau sărată, caș dulce sau afumat, jințită, bulz ciobănesc, lapte bătut, friptură de miel, pastramă de oaie.

Meniu nr. 1 PREȚ = 3 EURO / PERS
– țuică
– degustare telemea
– jințită
– bulz ciobănesc pe jar

Meniu nr. 2 PREȚ = 4,5 EURO / PERS
– țuică
– degustare brânză de burduf
– jințită
– friptură de miel la grătar + cartofi țărănești + salată

Baza de agrement

Punctul de maximă atractivitate al pensiunii Gențiana îl constituie baza de agrement, bază care este aproape unică în zona Rucar-Bran. Aceasta este foarte diversificată și este compusă din:

• teren tenis de câmp (bitum, dimensiuni standard), mini teren baschet, teren de fotbal, teren de volei și badminton, teren de paintball, panou alpinism, tiroliană, sală de fitness și saună;

• mese de biliard, masa de ping pong, darts;

• loc de joacă pentru copii: topogan, leagăne, roată, „Casuța Copiilor”

• parc natural (căprioare și cerbi, iepurași, broscuțe, oi, ponei, livadă cu pomi fructiferi, hamacuri)

• seri festive cu foc de tabăra și programe artistice (muzică populară, folk) karaoke

• Bal mascat
• Organizări de spectacole (teatru de păpuși, Dracula Show, etc.)
• Picnicuri
• Plimbări cu căruța 

Posibilități oferite de pentru petrecerea timpului liber

Se pot organiza și drumeții cu trasee de dificultate și particularități diferite, după cum urmează:
Pensiunea Gențiana -Satul Șirnea-Brustureț (Dâmbovicioara) și retur
Timp: ½ ore cu mașina până în satul Șirnea, 4 ore restul traseului

Marcaj: triunghi galben
– Pensiunea Gențiana -Poarta-Refugiu Salvamont-Clincea- Culmea Țigănești-Vărful Omu
Timp: 1 oră cu mașina până la refugiul salvamont, 7-8 ore de mers pe jos Marcaj: bandă roșie

– Pensiunea Gențiana -Poarta-Piciorul Ciubotei-Urlătoarea Mică-Scara-Vârful Omu
Timp: 1 oră cu mașina până la ieșirea din Poarta, 7-8 ore de mers pe jos Marcaj: triunghi galben

Pensiunea Gențiana – Moeciu de Sus-Valea Bengaleasa-Pasul Strunga-Cabana Padina
Timp: 1 ½ ore cu mașina până la ieșirea din Valea Bengaleasa, 2 ore de mers pe jos

Marcaj: triunghi roșu.
– circuitul Bran unde se pot vizita împreună cu un ghid toate obiectivele din Bran (la cerere se poate ajunge până la Rucăr)

– Pensiunea Gențiana -Moeciu-Peștera-Peștera Liliecilor-Casa Folea (8 km dus); La 50 de metri mai sus de centrul satului Moeciu, la dreapta se ramifică un drum comunal care ajunge în satul turistic Peștera. Punctul de atracție al acestei localități îl constituie Peștera Liliecilor. De la Casa Folea (pensiune) se ajunge foarte ușor la stâna unde ciobanii vă pot servi cu bulz, brânză proaspătă, deoarece domnul Folea are, la rându-i, oile urcate „sus”

– Pensiunea Gențiana -Tohanu nou-Tohanu Vechi-Zărnești-Cabana Gura Râului-Fântâna lui Botorog-Cheile și Prăpastiile Zărneștilor (80 km dus-întors); Din drumul forestier care străbate Cheile și Prăpastiile Zărneștiului se desprind trasee marcate înspre Masivul Piatra Craiului și spre satele care mărginesc Prăpastiile.

Timp: 2 ore cu mașina (20 km dus)

Marcaj: cruce albastră.

– Pensiunea Gențiana -Drumul Carului Fundata -Valea Urdii-Cetatea lui Negru Vodă-Hanul Dealul Sasului-Podul Dâmboviței-Dâmbovicioara (30 km dus).

Timp: 5-6 ore.

– Pensiunea Gențiana -Zărnești-Plaiul Foii-Rudărița; Din centrul orașului Zărnești urmăm un indicator cu traseu marcat spre dreapta, ieșim din localitate și avem de parcurs un drum neasfaltat de 13 km până la Cabana Plaiul Foii, apoi un drum forestier de 22 km până la punctul forestier numit Rudărița. De-a lungul întregului traseu pe partea stânga ne însotește masivul Piatra Craiului. O serie de alte trasee se desprind înspre creasta din traseul propriu-zis.

– Pensiunea Gențiana -Poarta-refugiu Salvamont-Clincea-Culmea Țigănești-Vârful Omu

Timp: 1 oră de mers cu mașina până la refugiul salvamont și 7-8 de mers pe jos.

Marcaj: bandă roșie.

Pensiunea Gențiana – Bran-Poarta-Piciorul Ciubotei-Urlătoarea Mica-Scara-Vârful Omu

Timp: 1 oră de mers cu mașina până la ieșirea din Poarta, 7-8 ore de mers pe jos.
Marcaj: triunghi galben.

Pensiunea Gențiana – Moeciu de Sus-Valea Bengaleasa-Pasul Strunga-Cabana Padina

Timp: 1 1/2 ore cu mașina până la ieșirea din valea Bengaleasa-Pasul Strunga-Cabana Padina, 2 ore de mers pe jos.

Marcaj: triunghi roșu.

Notă: traseele sunt marcate și recomandate pentru plimbări pe jos și/sau cu mașina.

Se pot organiza și excursii:

– Pensiunea Gențiana -Brașov-Poiana Brașov-Râșnov-Bran (excursie de o zi)

8.30 servirea micului dejun;

9.30 plecarea spre Brașov;

10.30 vizitarea obiectivelor turistice din Brașov:

– Biserica Neagră – ridicată în locul altei biserici din lemn (catolică) existentă încă din secolul al XIII-lea. Biserica Neagră este o construcție marcată de goticul târziu, înălțată în 1383-1477. Are dimensiuni considerabile – lungimea de 89 m, lățimea de 39 m. In 1542 biserica a devenit evanghelico-luterană. Numele de astăzi l-a primit în urma unui incendiu din 1689. Se pare că în biserică se află cel mai mare clopot din România (6300 kg), orga este una dintre cele mai mari din Europa având 4000 de tuburi, tot aici se găsește și o impresionantă colecție de covoare orientale.

– Compexul muzeal Scheii Brașovului adăpostește următoarele unități:

– Muzeul primei școli românești – sub egida bisericii voievodale „Sf. Nicolae„ a luat ființă cea dintâi școală românească de pe întreg cuprinsul patriei întregite. Aici s-au editat cele dintâi cărți de circulație în limba romană sub teascurile Diaconului Coresi, cea mai veche cronică cu subiect românesc datorată dascălului Vasile, primul Calendar almanah din literatura noastră;

– Arhiva – cuprinde peste 100.000 de documente, 80 de hrisoave și cărți domnești care au aparținut lui Neagoe Basarab, Serban Cantacuzino, Nicolae Mavrocordat;

– Biblioteca;

– Biserica Sf. Nicolae – adevărată catedrală a ortodoxismului.

– Poarta Ecaterinei – o veche poartă medievală ce prezintă pe frontispiciu, alături de anul clădirii, și stema orașului;

– Casa Sfatului – pe locul unde se află astăzi Muzeul de Istorie din Brașov exista un turn în afara cetății care în secolul al XV-lea a fost inclus în cetate alături de clădirea breslei cojocarilor, căreia i se adaugă un etaj pentru sedințele sfatului și pentru procese, astfel, clădirea capătă denumirea de Casa Sfatului;

– Cetatea Brașovului – construcția a fost începută în 1395 devenind în timp cea mai puternică din Transilvania. Astăzi, în interiorul ei sunt expuse flinte și tunuri.

13.30 plecarea spre Poiana Brașov;

14.00 prânz în Poiana Brașov (picnic), urcare/coborâre cu telecabina în Masivul Postăvarul;

17.00 plecarea spre Râșnov;

17.30 vizitarea Cetății Râșnov;

19.00 cina în Bran.

– Pensiunea Gențiana -Brașov-Canionul 7 Scări (Masivul Piatra Mare)

8.30 servirea micului dejun;

9.30 plecarea spre Brașov;

10.30 vizitarea obiectivelor turistice din Brașov: Biserica Neagră, Complexul muzeal Scheii Brașovului alcătuit din 4 unități distincte (Muzeul

primei școli românești, Arhiva, Biblioteca, Biserica Sf. Nicolae), Casa Sfatului, Poarta Ecaterinei, Cetatea Brașovului.

14.30 picnic înainte de intrarea în Canionul 7 Scări;

15.30 excursie la Canionul 7 Scări (traversarea canionului este destul de periculoasă, dar foarte spectaculoasă).După ce se merge o porțiune pe drum forestier, se ajunge la Canionul 7 Scări de unde se poate continua traseul până la Prăpastiile Urșilor, de unde se coboară înapoi la locul de intrare în canion (ocolind canionul). Plimbarea durează aproximativ 3 ore de mers pe jos.

18.30 plecare spre; Pensiunea Gențiana

20.30 servirea cinei în. Pensiunea Gențiana

– Pensiunea Gențiana -Pârâul Rece-Predeal-Bușteni-Sinaia-Râșnov- Pensiunea Gențiana

8.30 servirea micului dejun;

9.00 plecare spre Sinaia (se trece prin Pârâul Rece, Predeal, Bușteni). Drumul din Bran până în Predeal este de o frumusețe deosebită; de o parte și de alta a drumului te bucuri de panorama munților Bucegi și Piatra Craiului;

10.00 vizitarea Castelului Peleș. Castelul Peleș a fost ridicat pe timpul domniei lui Carol I (1866-1914). La poalele masivului Bucegi, cu crestele lui înzăpezite, în mijlocul pădurilor de brazi, Castelul Peleș a fost construit pentru a servi drept reședință de vară familiei ragale. Castelul este o construcție zveltă și elegantă, având 160 de încăperi, 30 de săli de baie care poartă amprenta originală a lemnului, reunind, totodată, în decorații și piese de mobilier, stiluri diverse, de la cele ale renașterii italiene și engleze la rococo și hispano-maur. Nu departe de castel, casa de vânătoare, care mai târziu a primit numele de Foișor, precum și Pelișorul, în care a locuit regele Ferdinand (1916-1927) completează ansamblul.

12.30 vizitarea Mănăstirii Sinaia;

13.00 plecare spre Bușteni;

13.30 urcare/coborare cu telecabina din Bușteni pe Valea Jepilor la cabana Babele (Sfinxul de la Babele);

14.00 servirea prânzului la Babele – picnic;

17.00 coborâre la Bușteni și plecare spre Râșnov;

18.00 vizitarea Cetății Râșnov;

20.30 cina la Pensiunea Gențiana (foc de tabără, grătar) – opțional.

– Pensiunea Gențiana -Câmpulung-Curtea de Argeș-Transfăgărășan-Făgăraș- Pensiunea Gențiana

8.00 mic dejun;

8.30 plecare spre Curtea de Argeș; Pe drum se pot admira Statuile lui Everac. Se trece prin Culoarul Rucăr-Bran și se ajunge la Curtea de Argeș.

11.30 Sosirea la Curtea de Argeș – se vizitează Mănăstirea Curtea de Argeș, construită în secolul al XIV-lea de Meșterul Manole din porunca lui Neagoe Vodă Basarab, Cetatea Radu Negru;

12.00 Plecare pe Valea Argeșului spre Barajul și Lacul Vidraru – unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare din țară; Se traversează Munții Făgăraș prin intermediul Transfăgărășanului, șoseaua modernizată aflată la cea mai mare altitudine din țară – 2000m;

14.30 servirea prânzului la Bâlea Lac (2100 m) – picnic;

16.00 se continuă drumul spre Bâlea Cascadă, Făgăraș; Se continuă drumul cu vizitarea Cetății Făgăraș;

20.30 sosirea la Bran și servirea cinei la Pensiunea Gențiana (foc de tabără, grătar).

– Pensiunea Gențiana -Ploiești-Vălenii de Munte-Slănic Prahova-Cheia-Brașov- Pensiunea Gențiana

8.00 mic dejun;

9.00 plecare spre orașul Slănic Prahova, se trece prin Sinaia (se vizitează Castelul Peleș, Pelișorul ,Foișorul, Mănăstirea Sinaia), apoi stațiunea Vălenii de Munte unde se vizitează Casa Memorială Nicolae Iorga;

13.00 se ajunge în orașul Slănic Prahova unde se vizitează Salina, baza de tratament pentru multe afecțiuni și Lacul Miresei;

14.30 servirea mesei de prânz în Slănic Prahova (picnic);

16.30 întoarcere la Bran, pe drum vizitându-se stațiunea Cheia (Mănăstirea Cheia);

17.30 plecarea spre Pensiunea Gențiana ;

18.30 sosirea la Pensiunea Gențiana ;

20.30 cina la Pensiunea Gențiana ;

– Pensiunea Gențiana -Sighișoara- Pensiunea Gențiana

8.00 mic dejun ;

9.00 plecare spre Sighișoara – atestat documentar în 1191 este unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Europa. In drum spre Sighișoara se vizitează Pădurea Bogății de pe Valea Bogății, o frumoasă rezervație naturală;

12.30 vizitarea Cetății Sighișoara care a fost construită inițial cu 14 Turnuri, fiecare turn aparținând unei bresle meșteșugărești și fiind apărat de aceasta, acum putându-se admira doar 10 dintre aceste turnuri. Sighișoara a fost locul copilăriei lui Vlad Țepeș;

14.30 servirea mesei de prânz (picnic la Sighișoara);

16.00 întoarcere la Pensiunea Gențiana ;

18.30 sosirea la Pensiunea Gențiana .

– Pensiunea Gențiana -Fundata-Cheile Dâmbovicioarei-Peștera Dâmbovicioara Mausoleul lui Mateiaș- Pensiunea Gențiana

8.00 mic dejun ;

9.00 plecare spre Peștera Dâmbovicioara; Pe drum se oprește la Panoramic Fundata pentru admirarea peisajului. Pe șoseaua ce leagă Podul Dâmboviței de Dealul Sasului se află o casă în preajma căreia se află ridicate niște statuete reprezentând portul popular din această zonă, precum și unele care reprezintă „Nunta Zamfirei”, „Miorița”, etc.

11.30 o plimbare pe jos până la Peștera Dâmbovicioara. Vizitarea peșterii. Continuăm drumul pe potecile munților spre Cheile Brusturelui, surorile Cheilor Dâmbovicioarei, aici vom vizita mica peșteră Gaura Brusturetului.

13.00 ne îndreptăm spre cabana Brusuretului unde vom lua prânzul;

16.30 ne întoarcem la microbuz și continuăm excursia spre Mausoleul lui Mateiaș (Mausoleul Eroilor ridicat în amintirea ostașilor români care și-au dat viața în primul război mondial);

17.00 vizitarea Mausoleului și întoarcerea la Pensiunea Gențiana ;

18.30 sosirea la Pensiunea Gențiana ;

19.00 cina la Vila Pensiunea Gențiana (foc de tabară, chitară).

Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul turistic national si european

Dezvoltarea si modernizarea cailor de comunicatie intre comunitatile ce fac parte din arealul metropolitan prin aplicarea unei conceptii moderne, unitare si flexibile, imbunatatirea conditiilor de trafic si modernizarea retelei de transport feroviar din zona; dezvoltarea comunicatiilor electronice.

Dezvoltarea de metode alternative de transport, cu impact scazut asupra mediului.

Accesul la viitoarele autostrazi care trec prin sau aproape de Zona Metropolitana Brasov.

Dezvoltarea retelelor centralizate de evacuare a apelor uzate, asigurarea confortului termic al locuintelor, extinderea retelelor de alimentare cu gaze naturale si modernizarea retelelor de furnizare a energiei electrice.

Dezvoltarea produsului turistic cu specific local pentru valorificarea corespunzatoare a potentialului turistic al Brasovului.

Crearea unor facilitati de agrement si a unor programe turistice prin corelarea eforturilor de calitate ale tuturor dezvoltatorilor din turism, ale investitorilor publici sau privati de la toate nivelurile pentru diminuarea sezonalitatii in oferta turistica.

In zonele Noua, Bartolomeu-Stupini, Craiter-Florilor si platforma Industriala Zizin-Astra vor fi promovate proiecte de dezvoltare urbana. Cel mai recent proiect al Primariei Brasov este finantat de Comisia Europeana si se va derula in cadrul Programului URBACT. Sprijinul acordat va fi focalizat pe dezvoltarea pe proiecte si strategii integrate de dezvoltare urbana, acestea urmand sa fie finantate din fondurile structurale. Strategia trebuie sa contina proiecte concrete pentru constructia infrastructurii economice, pentru viata sociala/culturala, pentru exploatarea turistica a zonelor si in ansamblu a municipiului Brasov. La capitolul de reabilitare a infrastructurii pentru cele patru zone se are in vedere finalizarea si renovarea cladirilor abandonate, in timp ce structurile aflate intr-o stare avansata de degradare vor fi demolate. In plus, vor fi realibilitate strazile, aleile si trotuarele si iluminatul public, dar nu vor fi omise nici institutiile de interes public.

Concluzii

  Turismul,  ca orice element parte a sistemului socio-economic global, cu scopul de a functiona si a-si indeplini misiunea, este un consumator de resurse dar si producator de efecte, cu finalitate producerea de rezultate astfel incat eficienta sa prezinta anumite trasaturi definitorii care sunt partial comune tuturor ramurilor precum si activitatilor din economie. Eficienta consituie, o conditie pricipala a dezvoltarii.

            Eficienta ,intrucat este vorba de compararea unor valori, depinde, fara dubiu, de efecte si eforturi, precum si de modul in care se evalueaza , de faptul ca aceasta exprimarea valorica prin preturi, inglobeaza inflatia dar si alte influente determinand denaturea rezultatului activitatii desfasurate

            Privind eficienta activitatii pensiunea Gentiana, legat de activitatea de cazare pe care o presteaza aceasta pensiune apare necesitatea de a urmari simultan doua aspecte ale eficientei: eficienta sociala precum si cea economica.

Elementul esential al oricarei activitati este obtinerea de profit dar, avand in vedere functiile turismului, si anume contributia sa la imbunatatirea si mentinerea starii de sanatate a populatiei ,satisfacerea setei de cunoastere de cultura al individului. Avand in vedere aceste aspecte pensiunea Gentiana urmareste sa realizeze echilibrul intre eficienta economica si cea sociala adica acceptarea unor performante economice scazute dar cu realizarea conditiilor necesare pentru satisfacerea nevoilor de odihna, sanatate, distractie ale turistilor.

            Relatia dintre eficienta si calitate este complexa evaluate fiind prin gradul de satisfactie alturistului, masura in care oferta turistica raspunde asteptarilor clientilor. Relatia calitate-eficienta daca este optima poate oferi garantia unei activitati in concordanta cu exigentele turistilor dar si cu cerintele pietei..

            Din perspectiva masurilor dar si directiilor de crestere a eficientei economice ce vor fi adoptate de Pensiunea Gentiana, este necesara trasarea acestora pe trei domenii distincte:

1.     masuri luate in domeniul resurselor umane;

-Cresterea nivelului de pregatire profesionala a fortei de munca;

-Motivarea personalului economica sau moral spirituala

– Perfectionarea metodelor de management

– Modernizarea si oferirea unor servicii de calitate.

  2.     masuri ce vor fi aplicate in domeniul resurselor materiale pentru cresterea eficientei;

– cresterea dotarii tehnice

– sporireav gradului de echipare cu miijloace specifice

– inlocuirea permanenta a componentelor uzate din baza tehnico-materiala

– dezvoltarea infrastructurii

–   reinvestirea pentru modernizarea utilajelor, echipamentelor, mobilierului, dar si pentru adaptarea ofertei la cerereaturistilor;

–   retehnologizarea echipamnetelor de bucatarie;

3.     masuri ce vor fi luate in domeniul resurselor financiare.

–      marirea gradului de confort;

–      Modificarea structurii cererii dar si reorganizarea exigentelor hotelului;

– sporirea numarului de turisti anuali;

–      cresterea duratei medie a sejurului;

            Aceste obiective se pot realiza prin:diversificarea gamei de servicii si fidelizarea clientelei de tranzit si de afaceri.

Marirea gradului de ocupare a capacitatii de cazare va conduce la cresterea ratei rentabilitatii,datorate cresterea incasarilor si deci a profitului

      Acest obiectiv se poate atinge prin:

–         marirea productivitatii muncii;

–         implicarea personalului pentru atingerea obiectivelor;

–         Modernizarea echipamnetelor;

–        utilizarea tehnicii de calcul moderne.

În urma analizării și evaluării activității turistice a pensiunii Gentiana, se constata că aceasta a evoluat în sens pozitiv în ultimii patru ani. Este o pensiune medie, care s-a dezvoltat încetul cu încetul în timpul anilor, și încă este în dezvoltare, nu se lasă mai prejos de concurență, încearcă să țină pasul întotdeanu cu ei, chiar și să îi depășească. Totodată, se străduieste să-și îmbunătățească punctele slabe și să le transforme în puncte forte.

Situația financiară a financiară a pensiunii arată că în ultimii patru ani cifra de afaceri a crescut cu mai mult de 50%, veniturile din alimentație și din cazare au crescut datorită deschiderii salii de conferință și de nuntă și a renovării pensiunii.

În ceea ce privește gradul de ocupare a pensiunii, am sesizat că în pensiunea Gentiana pe parcursul perioadei 2009-2012 gradul de ocupare a crescut în medie cu 2,55% pe an.Gradul de ocupare mediu a locurilor pe zi și pe an a atins cel mai mare nivel în anul 2012. Indicele de frecventare arată că în perioada 2009-2012 valoarea este 2, ceea ce înseamnă că, în medie într-o camera două paturi au fost ocupate.

O alta sugestie ar fi ca in extrasezon pretul ar putea fi scazut astfel incat sa se adreseze si unui alt segment de piata mai defavorizat dataorita veniturilor insuficiente.

Pentru a supravețui perioada următoare pensiunea are nevoie de câteva modificări și retușuri. Eu propun folosirea unor standarde operaționale in vederea ameliorării calității serviciilor în cadrul pensiunii și un posibil cod al lucrătorilor hotelului. În timp, natura produsului hotelier trebuie să evolueze potrivit nevoilor clienților. De aceea, cunoașterea clientelei este o condiție obliagtorie a pensiunii, lucru care se realizează prin culegerea sistematică a datelor despre clienți din fișa de anunțarea sosirii. Este necesară folosirea de chestionare de opinie care sa reflecte perceptia turistilor fata de caracteristicile pensiunii.

Camerele sunt confortabile insa aspectul estetic poate fi imbunatatit prin mascarea traseelor conductorilor electrici. Semnalul retelei de telefonie Vodafone este fluctuant si convorbirile pot fi intrerupte. Nu se poate vorbi la telefon din orice camera ci doar din anumite locuri de pe hol, restaurant sau de afara.

Comunicarea este importantă în relația consumator-prestator de servicii. Relația se poate consolida prin dezvoltarea unui sistem care conduce la cre terea încrederii consumatorilor în firma prestatoare, ceea ce constă în satisfacerea nevoilor pe măsura așteptărilor consumatorilor. Pensiunea Gentiana poate influența nivelul așteptărilor turiștilor prin promisiunile care le face, dar satisfacerea acestora se bazează în bună măsură pe respectarea acestor promisiuni, calitatea reală a serviciului fiind gradul de satisfacere a așteptărilor

Prin pozitia geografica de excelenta, protejat de arcul Carpatilor, judetul Brasov este inima turistica a României si reprezinta cel mai important pol economic si cultural, centru al oamenilor de afaceri români si straini, oferind cu generozitate conditii dintre cele mai favorabile pentru întâlniri ori distractie. Ambientul natural deosebit, marturiile unui trecut grandios, legendele si miturile construite aici fac din judetul Brasov o importanta sursa pentru dezvoltarea economica a întregii zone.

De asemenea, am mai observat ca exista o întreaga serie de proiecte concepute pentru îmbunatatirea imaginii zonei.

În ceea ce priveste numarul de turisti sositi în unitatile de cazare în raport cu capacitatea de primire, pot spune ca exista o neconcordanta, numarul turistilor fiind mai mic decât oferta de cazare. De aceea pensiunea Gentiana propune progame turistice ,prin care judetul Brasov isi va fi valorifica potentialul touristic.

Prin proiectele propuse spre derulare pensiunea va atrage turisti într-un numar foarte mare în viitorul apropiat. Un factor important ce determina scaderea duratei sejurului este numarul redus al înnoptarilor în structurile de primire din judetul Brasov fenomen ce va fi combatut prin derularea acestor programe deorece pensiunea ar putea incheia parteneriate cu alte unitati in vederea derularii si altor programe turistice.Iar in extra sezon scaderea preturilor ofertelor turistice si concomitant cu prelungirea duratei sejururilor precum si alcatuirea unor pachete ce vor implica si alte structuri pentru crearea unor pachete turistice atractive ce vor adduce beneficii intregii zone. .

Tinând cont de toate aspectele prezentate pe larg în cadrul lucrarii si sintetizate mai sus, este evidenta valorificarea resurselor naturale ale zonei prin turism, atât din punct de vedere economic si social, cât si prin prisma conservarii biodiversitatii si crearea cadrului dezvoltarii durabile a zonei.

Referinte bibliografice

1. Balaure V. – Marketing – Ed. Uranus, Bucuresti, 2000

2. Smedescu Ion – Marketing – Ed Sylvi, Bucursti, 2003

3. Florescu C. – Marketing – Ed. Marheter – Grup Academia de marketing si management, Bucuresti 1992

4.Kotler Philip – Managementul Marketingului

5. Emilian R. – Managementul serviciilor – Ed Expert, Bucuresti, 2000

6. Olteanu V. – Marketingul Serviciilor – Teorie si practica -Ed. Uranus, Bucuresti 1998.

7. Neagu Vasile – Managementul Turistic si serviciile in turism – Ed Sylvi, Bucuresti, 2000

8.Lupu Nicolae – Hotelul, Economie si Management, Ed All Beck, Bucuresti, 2000

9.Toma M . Inițiere în evaluarea întreprinderilor, Editura CECCAR, Bucure ti, 2007.

10.Costache Rusu, Diagnostic economico-financiar , Editura Economică, Bucuresti, 2006.

11.Aurel Isfănescu, Vasile Robu, Ion Anghel, Sorin V. Stan, Ghid practic de evaluare întreprinderii, Editura Tribuna Economică, Bucure ti, 2001.

12.Toma M., Chivulescu M, Ghid pentru diagnosticarea si evaluarea intreprinderii,

13  Editura   Firoiu D. – Economia turismului si amenajarea turistica – Note de curs – Ed Sylvi, Bucuresti

14.Ionica M, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

15. Minciu Rodica – Economia Turismului – Ed. Uranus, Bucuresti, 2001

16.Stănciulescu Gabriela, Tehnica operatiunilor in turism, Editura All, Bucuresti, 1995

17 Neagu Vasile – Servicii si Turism, Ed. Expert, Bucuresti, 2000

18.  conf. dr. Cristiana Tindeche-Analiza economica a unităților dealimentație publică și agroturism

Webgrafie

1.www.wikipedia.ro

2.http://www.Gentiana.ro

3. http://www.rasfoiesc.com/business/management/diagnosticul intreprinderii61.php

4.http://doingbusiness.ro/financiar/raport/724063/pensiunea-gentiana-srl/

5. www.brasov.insse.ro

6.http://www.cautpensiuni.ro/idee-vacanta/atractii-turistice-judetul-brasov?page=6

7.http://archive-ro.com/ro/r/rezerva-cazare.ro/2013-02-

8. http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?j=8

Referinte bibliografice

1. Balaure V. – Marketing – Ed. Uranus, Bucuresti, 2000

2. Smedescu Ion – Marketing – Ed Sylvi, Bucursti, 2003

3. Florescu C. – Marketing – Ed. Marheter – Grup Academia de marketing si management, Bucuresti 1992

4.Kotler Philip – Managementul Marketingului

5. Emilian R. – Managementul serviciilor – Ed Expert, Bucuresti, 2000

6. Olteanu V. – Marketingul Serviciilor – Teorie si practica -Ed. Uranus, Bucuresti 1998.

7. Neagu Vasile – Managementul Turistic si serviciile in turism – Ed Sylvi, Bucuresti, 2000

8.Lupu Nicolae – Hotelul, Economie si Management, Ed All Beck, Bucuresti, 2000

9.Toma M . Inițiere în evaluarea întreprinderilor, Editura CECCAR, Bucure ti, 2007.

10.Costache Rusu, Diagnostic economico-financiar , Editura Economică, Bucuresti, 2006.

11.Aurel Isfănescu, Vasile Robu, Ion Anghel, Sorin V. Stan, Ghid practic de evaluare întreprinderii, Editura Tribuna Economică, Bucure ti, 2001.

12.Toma M., Chivulescu M, Ghid pentru diagnosticarea si evaluarea intreprinderii,

13  Editura   Firoiu D. – Economia turismului si amenajarea turistica – Note de curs – Ed Sylvi, Bucuresti

14.Ionica M, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

15. Minciu Rodica – Economia Turismului – Ed. Uranus, Bucuresti, 2001

16.Stănciulescu Gabriela, Tehnica operatiunilor in turism, Editura All, Bucuresti, 1995

17 Neagu Vasile – Servicii si Turism, Ed. Expert, Bucuresti, 2000

18.  conf. dr. Cristiana Tindeche-Analiza economica a unităților dealimentație publică și agroturism

Webgrafie

1.www.wikipedia.ro

2.http://www.Gentiana.ro

3. http://www.rasfoiesc.com/business/management/diagnosticul intreprinderii61.php

4.http://doingbusiness.ro/financiar/raport/724063/pensiunea-gentiana-srl/

5. www.brasov.insse.ro

6.http://www.cautpensiuni.ro/idee-vacanta/atractii-turistice-judetul-brasov?page=6

7.http://archive-ro.com/ro/r/rezerva-cazare.ro/2013-02-

8. http://www.ghidulturistic.ro/zone.php?j=8