Posibilitati de Crestere a Eficientei Economice

Posibilități de creștere a eficienței economice ale societății SC. CFR-SIRV Brașov SA

Cuprins

Introducere 4

Capitolul 1.PREZENTAREA SOCIETÃÞII 6

1.1 Scurt istoric 6

1.2 Prezentarea serviciilor oferite: modernizarea vagoanelor 7

1.2.1 Vagoane din seria 1031,2031 7

1.2.2 Vagoane seria 2049 15

Capitolul 2.ANALIZÃ ECONOMICO – FINANCIARÃ 19

2.1. Situația economicã pe anii 1999-2009 19

2.2 Situația economicã în 2010 21

2.3 Analiza potenþialului financiar în prezent 23

2.3.1 Analiza ratelor de structurã 23

2.3.2 Analiza ratelor de gestiune a resurselor 24

Capitolul 3.CREªTEREA EFICIENÞEI ECONOMICE 26

1.1 Conceptul de eficienþã economicã 26

1.2. Necesitatea modernizãrii ºi retehnologizãrii 29

1.3 Introducerea transmiei cu curea în cadrul utilajelor folosite 38

1.4 Fundamentarea deciziei de a investi în modernizare ºi retehnologizare 55

1.5 Cãi de realizare a restructurãrii tehnologice 60

Capitolul 4: RECOMANDÃRI STRETEGICO-TACTICE PRIVIND ÎMBUNÃTÃÞIREA ACTIVITÃÞII COMPANIEI 64

4.1 În managementul general 65

4.1.1 Reproiectarea sistemului metodologic 65

4.1.2 Reproiectarea sistemului decizional 68

4.1.3 Reproiectarea sistemului informaþional 69

4.1.4 Remodelarea sistemului organizatoric 70

4.2 Propuneri de redresare financiară și restructurare a societății 72

Concluzii 75

Bibliografie 76

Anexe 77

Introducere

Trecerea la economia de piață și restructurarea economiei românești trebuie să se realizeze prin respectarea principiilor de eficiență. Însăși dezvoltarea pe mai departe a economiei, potrivit exigențelor ce se manifestă pe plan mondial, depinde, în măsură hotărâtoare, de sporirea eficienței în toate domeniile de activitate economico-socială, de îmbunătățirea laturilor calitative ale acestora.

În economia contemporană, problema modernizării firmelor constituie o problemă majoră. Fără tehnologii de mare importanță o firmă riscă să nu reziste în fața acelor unități economice concurente care s-au preocupat continuu de inovarea producției, de aceea problema modernizării și retehnologizării întreprinderii apare ca o latură inseparabilă a procesului de restructurare impus de tranziția către un nou tip de întreprindere.

Necesitatea modernizării și retehnologizării derivă din: nevoia de a dezvolta sau a păstra o poziție ocupată de întreprindere pe piață; cererea pieței de a-și diversifica producția; obligativitatea de a se alinia la normativele impuse de guvern, legislație, cerințele sociale (referitoare la protecție mediului șiprotecția consumatorului); nevoia de a face față unei scăderi a ofertei sau scumpiri a reurselor și din nevoia de a face față progresului tehnic.

În sistemul concurențial al pieței libere, activitatea agenților economici asigură performanța în măsura în care au eficiență înaltă, adică, obținerea unor efcte cât mai mari în raport cu resursele alocâte sau consumate.

În definirea conceptului de eficiență energetică trebuie să pornim de la căile de utilizare eficientă a resurselor. În acest scop este necesară utilizarea completă a acestor resurse și să se asigure maximizarea rezultatelor obținute în baza folosirii acestor resurse.

Maximizarea rezultatelor obținute (a producției), se poate realiza ca eficiența de alocare șica eficiența în producție. Eficiența alocării constă în producerea acelor bunuri economice solicitate de la societate, la un moment dat, prin utilizarea resurselor disponibile. Eficiența în producție implică utilizarea acelor mijloace tehnic de producție, care permit obținerea bunurilor materiale și a serviciilor cu costul cel mai scăzut.

Creșterea eficienței economice, se poate manifesta prin programe de retehnologizarea, modernizare șidezvoltare a întreprinderilor naționale, în special prin transfer internațional de tehnologie. Desfășurare acestor programe constituie o cerință de prim ordin pentru realizarea creșterii eficienței la nivel microeconomic, dar constituie un factor obiectiv al asigurării creșterii economice șiparticipării României la circuitul mondial de valori.

Creșterea economică este de neconceput fără investiții. Investiția trebuie privită ca „o cheltuială certă pentru viitor”.

Eficiența trebuie privită ca: eficiență socială șieficiență ecologică, deoarece pe plan mondial se constată o importanță a nevoilor de ordin ecologic și social, obținerea unor rezultate mari de către întreprindere, în condițiile poluării mediului natural și ale unor efecte sociale nefavorabile își pierde importanța pentru existența umană.

Schimbarea tehnologică tinde să fie privită ca valoroasă prin sine, însă nu orice modificare tehnologică pe care o poate iniția o firmă este considerată bună. În percepția generală, a face concurență în ramurile de înaltă tehnologie reprezintă un bilet pe ruta spre profitabilitate, iar în alte ramuri considerate cu tehnologie inferioară , sunt privite cu desconsiderare.

Schimbarea tehnologică nu este importantă în sine, dar este importantă dacă are efecte asupra avantajului competitiv șistructurii de ramură. Nu orice schimbare tehnologică este benefică strategic, uneori înrăutățește poziția concurențială a firmei șiatractivitatea ramurii. Înalta tehnologie nu garantează profitabilitatea.

De aceea, statul, prin pârghii economice șilegislative trebuie să asigure îmbinarea acestor forme de eficiență.

Capitolul 1.PREZENTAREA SOCIETĂȚII

1.1 Scurt istoric

CFR-SIRV Brașov a fost înființată în 1961 prin preluarea activelor de la fosta "Atelierele Principale de Locomotiva reparații Vagoane sub denumirea de "Atelierul de Zona Brașov", apoi "SIRV Brașov", dar cu aceleași domeniul principal de activitate.

În 1999, SC CFR-SIRV Brașov SA a fost înființată în temeiul HG no.7/1999 ca o societate pe acțiuni cu acționar majoritar statul român de către CFR-Calatori SA.

În 2003, SC CFR-SIRV Brașov SA se transformă într-o companie privată.

În ianuarie 2009 a fost stabilit punctul de lucru Aiud, o parte din SIRV specializat în structuri metalice realizate prin sudură, în principal, pentru căile ferate, dar și pentru alți clienți.

Începând cu luna august 2011 , la Aiud, se stabilește sediul firmei UVAiud, cu punct de lucru la Brașov.

Profilul activității este repararea și întreținerea vagoanelor de calatori. Sediul Socetatii se afla în Brașov, str. Fundatura Harmanului, nr.2, Telefon /Fax- 0268/334163.

SERVICII OFERITE DE SC "CFR SIRV BRAȘOV" SA sunt urmatoarele:

reparații la interiorul vagoanelor

reparații la instalația de frână

reparații la partea de rulare

înlocuire și reparare elemente de tamplarie

fabricarea și repararea de piese de schimb

pentru materialul rulant

modernizare vagoane

Fabricarea materialului rulant;

Fabricarea de construcții metalice și parti componente ale structurilor metalice: piese turnate, forjate, asamblări sudate, prelucrari prin așchiere, ambuțișări, debitări metalice, șablări, recondiționări piese metalice;

Lucrări INSTALAȚII electrice: civile și industriale;

Lucrări de tamplarie și dulgherie: mobilier, tocuri usi, rame geamuri, scari interioare-exterioare, diverse alte obiecte, reconditionari;

Lucrări de vopsitorie, zugraveli șimontari de geamuri: industriale șicivile, vopsire în câmp electrostatic, vopsire în sistem epoxi și poliuretanic, chituire/șlefuire

Transporturi rutiere de mărfuri

Execuție proiecte, studii și desene

Beneficiarii serviciilor prestate de către SC Uzina de Vagoane Aiud SA :

• SNTFC CFR – călătoriSA șidiviziile regionale subordonate la aceasta companie : modernizare vagoane de călători seria 2049, 2031, revizii tehnice intermediare pentru vagoane călătoriîn exploatare la CFR Călători, reparații curente de vagoane de călători.

• S.C. REMARUL “16 FEBRUARIE” CLUJ-NAPOCA S.A.- reparații tip RG carcase vagon modernizat seria 2049 la care s-a inlocuit în totalitate tabla șistructura de rezistenta a peretilor laterali șitabla podelei ; confectionare capote șicabina pentru locomotiva LDH-125.

• S.C. I. R. V. CARANSEBES S. A- reparații tip RG carcase vagon modernizat seria 2049 la care s-a inlocuit în totalitate tabla șistructura de rezistenta a peretilor laterali șitabla podelei

• SC Transferoviar GRUP Cluj-Napoca-RIF, RR; PTRP v. Eacs marfa, seria Fals, Eakkmos.

• VEST TRANS FEROVIAR SRL Bucuresti reparații periodice la Eaos

• CARGO TRANS Vagon SA Bucuresti reparații periodice la Eaos

• Transport Trade Services SA Bucuresti reparații periodice la Zaes

• JK SERVICE Belgia construcții sudate

• Akros HENSCHEL Franța construcții sudate

• Industrieagentur Farcas Germania construcții sudate

1.2 Prezentarea serviciilor oferite: modernizarea vagoanelor

1.2.1 Vagoane din seria 1031,2031

Vagoanele seriile 1031 și2031 sunt vagoane de clasa I respectiv clasa a II-a, destinate traficului intern pentru transportul de călători cu viteza maximă de circulație de 140 Km/h și au spații delimitate urmatoarelor destinații:
• 2 peroane de urcare pe partea centrala a vagoanelor, accesibile de pe ambele laturi ale vagonului;
• 2 cabine WC, reamenajate, câte una pe fiecare capat;
• Spații tehnice pentru : frâna de mână, spațiu tehnic pentru personalul de drum însoțitor, tablou electric, tablou de comandă înstalație de climatizare, sonorizare, baterie de acumulatori, module sursa statică de alimentare cu energie electrică;
• 3 compartimente salon cu 60 locuri pentru clasa I, respectiv 80 locuri pentru clasa a II-a;

CARACTERISTICI PRINCIPALE

• Seria vagonului înainte de modernizare 1147, 2147, 2157
• Seria vagonului dupa modernizare 1031 clasa I și 2031 clasa a II-a
• Lungimea peste fetele tampoanelor necomprimate 24500 mm
• Lungimea șasiului între fețele traverselor frontale 23200 mm
• Distanța între pivoții crapodinelor 17200 mm
• Lățimea exterioara maxima a cutiei 2880 mm
• înalțimea maximș a vagonului 4050 mm
• Tipul boghiului Minden-Deutz
• Ampatamentul boghiului 2500 mm
• Ecartament 1435 mm
• Diametrul de rulare al roților (bandaje pe roti disc) Ø 920 + 4 mm
• Sarcina maximă pe osie 16 t
• Aparat de tracțiune Fisa UIC 520
• Aparat de ciocnire Fisa UIC 528
• Înalțimea nominală a tampoanelor de la nivelul șinei 1060 mm
• Aparat de legare Fișa UIC 520
• Tara vagonului 44 ± 0,5 t
• Viteza maximă de circulație 140 km/h
• Raza minimă de înscriere în curbă: în linie curentă 150 m, în linie de garare 80 m
Iluminat incandescent și fluorescent 24 V c.c. Fișa UIC 555
Capacitatea bateriei 24Vcc, 385 – 420 Ah
• Încălzire, ventilație și climatizare Fisa UIC 553
• Frână automată cu acțiune indirectă regim de frânare G, P și R admisa în traficul international
• Alimentarea cu energie electrică UIC 552, UIC 550, UIC 626 tensiune de intrare 1500 V/50 Hz tensiune de ieșire 3x400V/50Hz, 24 cc tensiune ieșire prize 230V-50Hz
• Intercomunicația SR 8117/1,2-2000
• uși cu acționare electrică sau electropneumatică (uși de acces și uși intercomunicație) cu acționare manualț (uși salon)
• Instalație sanitară 2 rezervoare de apă de 400l, 2 oale WC tip vaccumatic conectat fiecare la câte un vas de retenție cu capacitate de cca 200 l
• Număr de locuri: vagon clasa I 60 locuri, vagon clasa a II-a 80 locuri

APARAT DE RULARE și BOGHIU

In plus față de lucrările specifice reparației periodice se aduc o serie de îmbunătățiri ale boghiului și aparatului de rulare:
• îndepărtarea generatoarelor electrice de pe boghiu și a angrenajelor de antrenare cu roți conice montate în capul osiilor;
• montarea pe fiecare din cele doua boghiuri a câte unui retur de curent pentru îmbunătățirea transmiterii curentului electric de la piesele fixe ale vagonului (cadrul de boghiu) la osiile montate și la roți.
• montarea pe fusul nr.7 a unui traductor de viteză pentru comanda inchiderii și blocarii/deblocarii ușilor de acces laterale

ȘASIUL și CUTIA

Odată cu lucrarile de reparație generală a cutiei și șasiului se inlocuiesc complet pereții laterali, podeaua metalica și se modifica golul de ușă pentru a se putea monta uși louvoyant-culisante. Aceste lucrari suplimentare smentare sunt realizate în scopul maririi duratei de viata a vagonului modernizat.

ECHIPAMENTUL PNEUMATIC AL FRANEI și AL SERVICIILOR AUXILIARE

Vagonul este echipat cu frână automata cu actiune indirecta, de tipul KE-GPR și respectă prescriptiile din documentatia constructiva.

UȘI

Vagoanele seria 1031, 2031 sunt echipate cu uși de urmatoarele tipuri:
Uși de acces de tip louvoyant – culisante cu actionare automata în numar de 4 seturi (un set este compus din o ușă stângă, o ușă dreapta actionate simultan) pe vagon care vor fi actionate electric sau electropneumatic, comenzile de inchidere șideschidere asigurandu-se cu butoane plasate atat în interiorul cât șila exteriorul vagonului; usile vor fi prevazute cu inchidere automata șiblocare (la viteza de peste 5 km/h), șiprotectie om în ușă .

Toate usile de acces au o asigurare suplimentara cu ,,broasca mica’’, iar ușă de langa frână de mana va fi prevazuta cu asigurare din interior șidin exteriorul vagonului.
uși de intercomunicâtie în numar de 2 seturi pe vagon, culisante, prevazute cu actionare electropneumatica automata șitemporizare la revenire precum șiprotectie la inchidere în cazul ,,om intre usi”.
uși acces în compartimentele tip salon sunt în numar de 2 bucâti/salon, translante, avand actionare manuala.

FERESTRE

Ferestrele sunt confectionate din profile de Al acoperite cu pudre epoxidice/poliesterice șisunt adaptate dimensional luminii ferestrelor carcasei vagonului initial.
Tipurile de ferestre montate sunt urmatoarele:
-ferestre rabatabile cu geam clar sau fumuriu – 8 bucâti pe vagon;
-ferestre fixe – peisaj cu geam clar sau fumuriu – 12 bucâti pe vagon;
-ferestre rabatabile – cu imposta – cu geam mat – 2 bucâti pe vagon (cabine WC);
-ferstre fixe peisaj cu geam clar sau fumuriu – 4 bucâti pe vagon – montate pe capetele vagonului.

AMENAJARI INTERIOARE

Peretii laterali sunt confectionati din module de poliester armat cu fibra de sticla, avand incorporate ramele de presare ale ferestrelor.
Plafoanele din peroanele de urcare vor fi realizate din poliester armat cu fibra de sticla.

Plafoanele din compartimente șiculoar sunt realizate din elemente din PAFS, avand structura de rigidizare metalica sau din lemn de esenta tare.
Scaunele sunt tapitate cu tesaturi ignifugate, pozitionate câte 4 seturi a câte 2 scaune șirespecta prevederile fisei UIC 567 aplicabile acestora.
Portbagajele sunt construite din profile de aluminiu acoperite cu pulbere șigeam duplex de 6 –12 mm grosime.

ECHIPAMENTUL ELECTRIC

Pentru toate partile componente ale instalatiei electrice care sunt dispuse sub vagon, se respecta gradul de protectie IP 54, iar în zona boghiurilor gradul de protectie IP 55.

INSTALAȚIA DE INCALZIRE, VENTILAtIE șiCLIMATIZARE

Pe vagon este montata o instalatie de climatizare care inglobeaza functiile de incalzire, ventilatie șiracire. Racirea va fi asigurata folosind agent frigorigen ecologic.
Instalația trebuie sa asigure calitatea aerului astfel incât sa nu fie afectata sanatatea calatorilor șisa se asigure parametrii de confort pentru calatori. Circulatia aerului se va face fortat astfel incât sa se realizeze dinspre compartimentul destinat calatorilor inspre spatiile tehnice șicabinele WC. Sunt montate ventilatoare extractoare de aer plasate la partea superioara a cabinelor WC cu rol de a elimina aerul viciat din spatiile tehnice șicabinele WC, în exteriorul vagonului.
Priza pentru aerul recirculat este amplasata în partea centrala a vagonului.

INSTALAȚIA DE ILUMINAT

Vagonul este dotat cu o instalatie electrica de iluminat care asigura parametrii din fisa UIC 555. Toate organele de comanda ale iluminatului sunt amplasate în tabloul electric.
Corpurile de iluminat fluorescent utilizate pentru iluminatul salonului sunt amplasate pe axul longitudinal al vagonului. Acestea sunt dotate cu lampi de 40W, pentru doua trepte de iluminat (1/1 și½). Iluminatul de siguranță este asigurat cu lampi cu incandescenta de 24V/5W , sau spoturi cu LED-uri.
în peroanele de urcare, în dreptul fiecarei uși de acces este montata câte o lampa cu LED-uri.
Pentru iluminatul cabinei WC s-au utilizat doua lampi fluorescente de 20W alimentate direct din siguranță de comanda.
Vagonul este prevazut cu doua indicâtoare luminoase de semnalizare WC liber – ocupat. Pentru acestea s-a asigurat o locâtie optima pentru functia de informare.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica a vagonului 20 49 se va realiza direct din conducta de 1500 V/50 Hz pentru partea de incalzire a instalatiei electrice de incalzire, ventilatie.
Alimentarea instalatiei consumatorilor la tensiunea de 24 Vcc șiincarcarea bateriilor se realizeaza din statia de incarcare baterie de acumulatori TIP: 1500V/230V/50Hz-24Vcc.
Bateriile de acumulatoare sunt amplasate intr-o lada (incinta) special destinata, pentru care s-au luat masuri speciale de acoperire antiacida șiasigurare mecanica.

TABLOUL ELECTRIC

Tabloul electric corespunde conditiilor tehnice generale din fisa UIC 550-1. Echipamentele electronice din tablou sunt realizate cu construcții modulare.
in tabloul electric sunt afisate schemele electrice de principiu, schema de dispunere, note explicâtive cu indicâtii pentru depanare, codurile de defecte.

ALTE INSTALAȚII ELECTRICE

Pe fiecare perete frontal, în exterior, sunt montate câte doua lampi finale electrice etanse, montate rigid, conform fisei UIC 532. Fiecare lampa finala este echipata cu câte un bec de 24V / 25W.
Vagonul este echipat cu instalatie de sonorizare, inclusiv statia de sonorizare. Difuzoarele sunt amplasate în plafonul vagonului șiasigura o buna auditie.
Vagonul este dotat cu contor kilometraj electronic care permite: memorarea distantei totale șipartiale (intre revizii), programarea diametrului rotii, test viteza v>5 km/h. Acesta este actionat de tahogeneratorul pentru blocarea /deblocarea usilor de acces .

Vagonul este dotat cu indicâtoare electronice de nivel cu afisare cu LED-uri, pentru rezervorul de apa.Vagonul mai are în dotare șisisteme electronice imbarcâte.
Sistemul de informare a calatorilor creeaza posibilitatea furnizarii de informatii privind statia care urmeaza, legaturi cu alte mijloace de transport etc.

SISTEMUL DE DIAGNOZA CENTRALIZATA

Acest sistem este realizat în conformitate cu urmatoarele cu normele :UIC 556, UIC 558; UIC 568, UIC 176, UIC 557.
Sistemul de diagnoza centralizata este integrat intr-un tablou electric șieste utilizat pentru:
– distributia energiei electrice la receptoarele electrice ale vagonului
– protectia circuitelor șia receptoarelor electrice
– controlul șireglarea automata a functionarii unor sisteme din instalația electrica a vagonului
– semnalizarea starilor de functionare șide avarie ale instalatiei electrice de pe vagon
– initierea comenzilor de punere în functiune șide oprire a INSTALAȚIIlor electrice de pe vagon
– diagnoza INSTALAȚIIlor de pe vagon care sunt comandate de microcontrolere șicare au posibilitatea de a transmite date de diagnoza prin intermediul unor legaturi seriale sau magistrale de date: instalația de alimentare șisursa statica, instalația de climatizare, WC-urile etanse, usile de acces, intercomunicâtie șiculoar, sistemul de iluminat, sistemul de informare pasageri, instalația de sonorizare.etc.
– monitorizarea functionarii unor INSTALAȚII ale trenului prin achizitia de date de la traductoare (de tensiune, de curent, de presiune etc); valorile citite pot fi afisate pe display pentru uzul personalului de intretinere, iar în cazul defectelor ele sunt memorate de sistem șiapoi transmise odata cu mesajele care descriu defectele.
– comunicâtia pe magistrala de informatii "bus de train UIC" conform fisei UIC556
– comunicâtia cu un laptop pentru download-ul datelor de diagnoza la nivelul trenului, pentru uzul personalului de intretinere
Sistemul are un caracter deschis șipoate sa suporte upgrade-uri pentru a putea ulterior sa primeasca șialte functii cum ar fi comanda sau diagnoza șia altor sisteme ale vagoanelor de călători/ ale trenului cât șipentru a se putea interfata cu alte retele sau sisteme de comunicâtie.

SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE VIDEO (CCTV)

Supravegherea video are ca obiectiv siguranță persoanelor și a bunurilor.În acest scop vagonul este prevăzut cu un sistem de televiziune cu circuit inchis (CCTV) prevăzut cu camere de luat vederi pentru a înregistra informația vizuală în legătură cu ceea ce s-a întâmplat/se întâmplă la bordul trenului. Montarea camerelor de supraveghere este realizat pentru acoperirea cât mai bună a interiorului vagonului.

INSTALAȚIA SANITARĂ

Vagonul este prevazut cu doua cabine WC poziționate la capătul vagonului.

Instalația sanitară este de tipul „ prin cădere liberă” și este protejată împotriva înghețului.
Cabina WC este conceputa ca o construcție modulară din elemente de PAFS și este dotata cu urmatoarele elemente protejate împotriva furtului Și/sau vandalizarii:
– vas WC cu instalatie vacumatica
– rezervor de retentie
– maner de sustinere montat în zona vasului WC;
– lavoar din inox / PAFS
– distribuitor de sapun lichid
– robinetul de actionare al apei
– etajera
– cutie pentru prosoape
– cutie pentru resturi
– oglinzi
– butoane de actionare cu temporizare robinet lavoar șioala WC
– cuier
– distribuitor pentru hartie igienica
– exhaustor cu pornirea comandata automat.
– cutie pentru dezodorizante.

VOPSIRE șiINSCRIPTIONARE

Inscriptiile exterioare s-au facut cu autocolante negative șivopsire cu vopsea RAL. Inscriptiile interioare sunt de tip autocolant, rezistente impotriva dezlipirii șia vandalizarii șia agentilor de curatire.

1.2.2 Vagoane seria 2049

Vagonul de călători compartimentat seria 20 49 este realizat cu ocazia reparației

generale și modernizarii vagonului compartimentat 20-47; 20-57 și este un vagon de

clasa a II-a tip compartimentat, destinat traficului intern pentru transportul de călători

cu viteza maximă de circulație de 140 Km/h și au spații delimitate următoarelor destinații:

– 2 peroane de urcare, accesibile de pe ambele laturi ale vagonului;

– 2 cabine WC, reamenajate, câte una pe fiecare capat;

– Spații tehnice pentru : frâna de mână, modulul de sonorizare, tabloul electric;

– 10 compartimente a câte 8 locuri fiecare;

– Culoar lateral pentru acces în compartimente șideplasarea prin vagon.

CARACTERISTICI PRINCIPALE

Seria vagonului înainte de reconstrucție 20 47 , 20 57
Seria vagonului după de reconstrucție 20 49
Tip de construcție inițial YB Cod 209; sau Cod 800 00
Lungimea peste fețele tampoanelor necomprimate 24500 mm
Lungimea cutiei vagonului peste pereții frontali 23200 mm
Distanța între pivoții crapodinelor 17200 mm
Lungimea șasiului între fețele traverselor frontale 23200 mm
Înălțimea maximă a vagonului 4050 mm
Înălțimea planșeului de la sina 1255mm
Tipul boghiului Minden-Deutz
Ampatamentul boghiului 2500 mm
Ecartament 1435 mm
Diametrul cercului de rulare (nou) Ø 920 + 4 mm
Sarcina maxima pe osie 16 t
Aparat de tracțiune Fișa UIC 520
Aparat de ciocnire Fișa UIC 528
Înălțimea nominală a tampoanelor de la nivelul șinei 1060 mm
Aparat de legare Fișa UIC 520
Tara vagonului 38,5 t ± 5 %
Viteza maximă de circulație 140 km/h
Raza minimă a curbei în care se înscrie:

– curse de exploatare cu V = 50 km/h 150 m

– la curbe în S R ½ cu dreapta intermediara 150 m

– curse de încercare cu o viteza de până la 10 km/h cu cuplajul desfăcut 80 m

Iluminat incandescent și fluorescent 24 V c.c.
Bateria de acumulatoare – cu întreținere redusă 24Vcc, 385A
Încălzire șiventilație cu aer cald modulat
Instalația de frână pneumatica K E- GPR
Alimentarea cu energie electrică 1500 V/50 Hz
Intercomunicația SR 8117/1,2-2000

Lățimea coridorului 710mm

Număr de locuri 10 compartimente a câte 8 locuri 80

BOGHIUL MINDEN DEUTZ

S-au indepartat generatoarelor electrice de pe boghiu șia angrenajelor de antrenare cu roti conice montate în capul osiilor; S-a montat tahogenerator la un fus de osie pentru locarea automata a usiilor de acces la depasirea vitezei de 5 km/h.

AMENAJARI INTERIOARE

Se utilizeaza module din polyester armat din fibra de sticla ( PAFS ) pentru peretii laterali șiplafoane ( cu masute , dispersori șilocuri pentru difuzoare incorporate, peretii despartitori dintre compartimente sunt placâti cu melacart rezistent la uzura;Se monteaza portbagaje șietajere din sticla ( geam securit de 6mm )pe suport de aluminiu; se monteaza scaune individuale (import Ungaria) ,tip fotoliu ( 8 scaune / compartiment ) , tapitate cu tesaturi ignifugate;

INSTALAȚIA SANITARA

Cabine WC modulare din PAFS , instalația sanitara fiind prevazuta cu rezervoare de apa din fibra de sticla cu plita electrica pentru incalzirea apei șirobineti cu temporizare pentru actionare, uscâtor de maini șirezervor pentru sapun lichid.

ALTE INSTALAȚII

Pe vagon este montată și instalație de sonorizare atât în compartimente cât și

pe culoar cu posibilitate de reglare a volumului individual în fiecare compartiment. La

capetele culoarelor sunt displayuri care afișează diverse informații pentru călători.

Capitolul 2.ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ

Analiza economico-financiară urmărește aprecierea rezultatelor activității societății comerciale cu ajutorul indicâtorilor economico-financiar, identificarea factorilor care determină nivelul șievoluția indicâtorilor, explicarea raportului dintre efecte șicauze șielaborarea măsurilor de îmbunătățire a nivelului indicâtorilor. Informațiile necesare pentru efctuarea analizei economico-financiare sunt preluate din bilanțul contabil și din contul de profit șipierderi.

2.1. Situația economică pe anii 1999-2009

Pentru a caracteriza complet activitatea de producție practica șiteoria economicã au impus utilizarea unui sistem de indicâtori valorici. Prin conținutul sãu fiecare indicâtor sesizeazã anumite aspecte ale activitãții de producșie și deci este necesar sã fie priviți toți aceștia ca un sistem pentru analiza completã șicomplexã a activitãții desfãșurate.

LISTA PRINCIPALILOR INDICÂTORI ȘI EVOLUȚIA LOR PE ANII 1999-2009:

Tabelul 2.1- Date financiare C.F.R. SIRV BRAȘOV SA

Pentru orice firmã cifra de afaceri constituie indicâtorul care o recomandã pentru cã acesta se poate considera cã reprezintã cartea de vizitã a firmei”.

Orice companie este interesatã în creșterea cifrei de afaceri într-un ritm accelerat, creștere care trebuie sã fie însoțitã de o creștere cel puțin egalã a profitului.

În diagnosticul static al cifrei de afaceri prezintã interes analiza acestuia din punct de vedere factorial stabilind factorii care influenteazã asupra acesteia.

Tabelul 2.2 – Date financiare C.F.R. SIRV BRAȘOV SA

De a lungul anilor numarul de angajati a crescut,ajung în 2009 la 311 angajati ai societatii CFR SIRV BRAȘOV.

Figura 2.1 – Evolutia numarului de angajati

Ventirile au crescut de altfel fata de 1999,ajung la 98.798.346,00 ron în 2009,aducand un profit de 6545705 RON în ultimul an calculat.

Figura 2.2,Ponderea Profitului în venituri pe anul 2009

2.2 Situația economică în 2010

DATORII :La data de 30.06.2010 CFR SCRL Brașov S.A. are o datorie câtre bugetul statului în valoare de cca.39.000.000 lei cu dobanzi în valoare de aproximativ 3.200.000 lei.

DE INCASAT : La data de 30.06.2010 CFR SCRL Brașov S.A. are de incasat de la SNTFC CFR călătoriSA suma de cca 37. 527. 000 lei.

EFECTE ALE SITUATIEI FINANCIARE

Neachitarea la timp a facturilor de câtre SNTFC CFR CALA TORI a dus la situația ca ANAF a procedat la blocarea conturilor CFR SCRL Brașov S.A . Acest fapt a avut drept consecinta

imposibilitate aprovizionarii cu materiale șipiese de schimb, situatie care a dus la dificultati în realizarea reviziilor și reparații lor șide atragere de noi clienti, pierzand în acest fel contracte de reparații care s-ar fi concretizat în alte venituri pentru societate.

In acelasi timp pentru SNTFC CFR călători,CFR SCRL Brașov S.A a devenit o sursa de

finantare mascâta prin neachitarea facturilor dar prin deducerea lunara a TVA aferent fiecarei facturi în luna respectiva. Astfel SNTFC CFR CALA TORI nu are conturile blocâte șia putut sa asigure aprovizionarea cu piese șimateriale în Depourile CFR.

MĂSURI ÎNTREPRINSE

-Atragerea de noi contracte cu alti operatori decât SNTFC CFR CALA TORI , astfel evolutia

veniturilor pe ultimii 3 ani este urmatoarea:

In anul 2008 venituri cu alti operatori feroviari :1.703.713,7 lei

In anul 2009 venituri. cu alti operatori feroviari :1.898.691,43 lei

Primele 7 luni în anul 2010 venituri cu alți operatori feroviari :1.232.376,15 lei

. -S-a incercât obținerea de credite bancare pentru deblocarea conturilor și posibilitatea

achiziției de piese și materiale necesare producției dar CFR SCRL Brașov prin forma ei de organizare,dar fara patrimoniu propriu nu poate garanta șiin fapt nu poate obtine credite bancare.

-S-au cesionat contracte de achizitii societatii SC CFR SCAD Brașov a caror valoare sa fie

asigurata de câtre SNTFC CFR CALA TORI

-S-au redus cu 25% cheltuielile cu plată telefoanelor , birotica etc … dar care reprezinta din

total cheltuieli un procent mult prea mic pentru a fi semnificâtiv.

CONCLUZIA SITUATIEI FINANCIARE

Situația finaciara a CFR SCRL Brașov S.A este delicâta din motiv ca SNTFC CFR CALATORI,pe langa faptul ca a redus valoarea prestatiei de intretinere șirevizii planificâte la materialul rulantmotor cu 5.000.000 lei , nu a achitat la timp facturile câtre CFR SCRL Brașov S.A , inregistrandu-se intarzieri de peste 6 luni, fapt care a pus CFR SCRL Brașov S.A în situația imposibilitatii achitarii datoriilor câtre buget șia atras penalitati calculate de ANAF, astfel, prin neincasarea facturilor în valoare de 37.527.000 lei, CFR SCRL Brașov S.A are o datorie totala

2.3 Analiza potențialului financiar în prezent

2.3.1 Analiza ratelor de structură

Ratele de structură ale activului reflectă preponderent aspecte privind patrimoniul întrprinderii, apartenența sectorială și natura activității. Ratele de structură se stabilesc ca raport între un post sau o grupă de posturi din activ sau pasiv șitotalul bilanțului, precum șica raport între diferite componente de activ, respectiv de pasiv. Se vor utiliza date din bilanțul financiar ce rezultă din bilanțul contabil.

Analiza ratelor de structură ale activului:

Rata activelor imobilizate:

rAi=

rAi2011==74.9% rAi2010==56.5%

Se observă crestere puternică în cursul anului 2011 a ponderii activelor imobilizate în totalul activului.

Rata activelor circulante:

rAc=

rAi2010==43.4% rAi2011==25.1%

Se observă o scadere a ponderii activelor circulante în totalul activului, lucru ciudat având în vedere că specificul companiei îi impune practic realizarea unor investiții în infrastructură și material rulant.

Analiza ratelor de structură ale pasivului

Rata autonomiei financiare:

Exprimă gradul de finanțare a elementelor de activ pe seama resurselor proprii.

raf= , Total pasiv = datorii totale + venituri în avans + capital propriu + provizioane Pasiv_Total/2010=90992234; Pasiv_Total/2011=37627729

raf2010= raf2011=

Dacă în primul an rata autonomiei financiare a societății era chiar 11,6%, exprimând castigul pe care la înregistrat compania, în anul 2011 rata autonomiei financiare a crescut la 31.2%. Nivelul de 31,2% poate fi considerat satisfăcător șiîi permite să beneficieze de credite. Păstrează însă și în anul 2011 un risc încă ridicât privind posibilitatea de a rambursa creditele primite.

Rata de îndatorare:

Măsoară ponderea datoriilor întreprinderii în total resurse.

rî=

rî2010= rî2011=

2.3.2 Analiza ratelor de gestiune a resurselor

Analiza vitezei de rotație a activului:

nr= CA/2010=77018810;CA/2011=4459415

Ta20010=63722977;Ta/2011=37478487

Nr2010= nr2011=

dz=

dz2010= dz2011=

.

Viteza de rotație a activelor circulante:

nrAc=

CA/2010=77018810;CA/2011=4459415

Ac/2010=27673753 ; Ac/2011=9398792

nrAc2010= nrAc2011=

dzAc=

dz2010= dz2011=

În anul 2011 s-a observat o scadere a vitezei de rotație a activelor circulante.

Viteza de rotație a clienților:

dz=; CA/2010=77018810;CA/2011=4459415

Ct/2010=15672322

Ct/2011=2905835

Dz2010= dz2011=

Aici se poate observa o inrautatire a situației companiei. Dacă în 2010, ea nu avea mari dificultăți în a-și încasa facturile emise, în 2011 ssituația s-a inrautatit complet, postul clienti rotindu-se mult mai incet.

Capitolul 3.CREȘTEREA EFICIENȚEI ECONOMICE

1.1 Conceptul de eficiență economică

Cuvântul „eficiență” este de origine latină, derivând din „effiecere”, ceea ce înseamnă a efectua, însă termen de eficiență este folosit încă din antichitate de către Aristotel (384-322 i.e.n.), cel care și-a denumit una din cele patru Cauze, drept „cauză eficientă”, adică aceea care produce o schimbare. Cele patru cauze sunt: Cauza materială, Cauza formală, Cauza eficientă și Cauza finală, care luate împreună, explică de ce și cum un lucru este ceea ce este).

În sens general, câtegoria de eficiență energetică este definită prin a obține un rezultat maxim cu eforuti minime, în orice domeniu de activitate.

Conceptul de eficiență economică, exprimă în modul cel mai cuprinzător rezultatele ce se obțin într-o activitate economică, evaluate prin prisma resurselor consumate pentru realizarea activității respective, prin intermediul ei, stabilindu-se legătura dintre volumul șicalitatea eforturilor, ca factori generatori de efecte, șirezultatele ce se obțin într-o anumită perioadă, ca o consecință a realizării eforturilor respective.

Eficiența economică poate fi exprimată cu ajutorul următoarelor relații:

e = max, e, = min

în care

e,e’-eficiența economică

E-efectele(rezultatele) obținute;

c-eforturile depuse (resursele consumate)

Din punct de vedere econometric, problema eficienței, privită ca raport între efectele (rezultatele) obținute șieforturile făcute (consumurile de resurse), constituie o problemă de optimiyare cu două funcții obiectiv):

O funcție de maximizare pentru efectul obținut (Emax)

O funcție de minimizare pentru efortul făcut (cmin)

În consecință, rezultă: E=f(Emax, cmin)

Situațiile sau ipostazele de valoare ale eficienței (e), pot fi:

1). Ipostaza de eficiență, care se manifestă în următoarea situație:

e = max, unde E>c, e>1

2). Ipostaza care nu exprimă nici eficiența, dar nici ineficiența, fiind sinonima reproducției simple:

e = 1,undeE=c, e=1;

3). Ipostaza de ineficiență:

e, = min, unde E<c, e<1

În cele trei ipostaze:

e-eficiența economică

E-efecte utile;

c-eforturile

Eficiența economică se poate exprima șisub forma profitului, prin compararea rezultatelor (output-urilor) cu cheltuielile (input-urile).

E=R-Ch

unde: e-eficiența economică

R-rezultatele obținute

Ch-cheltuielile efectuate

În această situație rezultă că: e=P

Unde: P-profitul brut.

În vederea creșterii eficienței economice este necesară satisfacerea la cel mai înalt nivel cantitativ șicalitativ a pieței interne șiexterne. Această satisfacere a pieței nu este posibilă decât prin introducerea progresului tehnico-științific, ceea ce se concretizează în noi produse și tehnologii, în noi metode de conducere, gestiune și administrare. Progresul tehnic determină accelerarea uzurii morale, schimbarea vechilor tehnologii cu altele noi, mult mai producțive, mult mai eficiente.

În contextul economiei contemporane, eficiența economică trebuie abordată din mai multe puncte de vedere, distingându-se trei laturi ale acestui concept, strâns legate între ele, dar fiecare având un rol specific șiindicâtori proprii de măsurare și apreciere astfel:

Eficiența de gradul I), reprezintă o primă latură a eficienței economice a activității unui agent economic, care reflectă activitatea internă a acestuia, respectiv consumul de factori de producție raportat la bunurile economice realizate. Principalii indicâtori care reflectă eficiența de gradul I, sunt: producțivitatea muncii și costul de producție (consumul de factori), care se compară cu perioadele luate ca referință, sau cu indicâtori similari ai altor agenți economici.

Eficiența de gradul II, reprezintă cea de a doua latură a eficienței economice șiprivește relațiile agentului economic cu mediul extern, respectiv, efectele ce le determină aceasta prin bunurile economice livrate beneficiarilor sau utilizatorilor finali, precum șiefectele ecologice pe care le produce.

Eficiența de gradul II este reflectată de indicâtorii calității bunurilor economice, prețurile acestora șioperativitatea cu care sunt satisfăcute cerințele partenerilor de afaceri șia utilizatorilor finali.

Printre efectele pe care le are asupra mediului extern al întreprinderii eficiența de gradul I exprimă:

capacitatea managerială a agentului economic, inclusiv calitatea marketingului practicât, de a orienta producția, la cerințele reale ale pieței interne șiexterne;

capacitatea de adaptare rapidă la mediu (schimbări sortimentale, diversificarea producției, creșterea calității);

capacitatea de a influența activitatea și eficiența agenților economici utilizatori.

Îmbunătățirea caracteristicilor de calitatea producției sau serviciilor realizate, corelate cu practicarea unui preț competitiv șio logistică a mărfurilor, în sensul unor livrări oportune și la timp, constituie premisele de bază în realizarea creșterii eficienței economice.

Între cele două laturi ale eficienței, respectiv, eficiența de gradul I și eficiența de gradul II, legătura se realizează prin intermediul profitului și a rentabilității, profitul calculându-se ca o diferență între venituri și posturi, prețul fiind un indicâtor al eficienței de gradul II, iar costurile un indicâtor al eficienței de gradul I.

Eficiența de gradul III, ca latură a eficienței generale, are în vedere perspectivele de creștere în viitor. Aceasta presupune că agentul economic trebuie să fie în permanență preocupat de desfășurarea unor activități eficiente, nu numai în prezent, dar și în viitor. În acest sens, el trebuie să depună eforturi în vederea asimilării de noi produse și tehnologii, să intensifice activitatea de cercetare, să-și perfecționeze metodele de management, într-un cuvânt, să fie pregătit pentru a lucra cu eficiență ridicâtă în viitor.

Eficiența de gradul III, presupune preocuparea permanentă a agentului economic, de a lua măsuri de retehnologizare și modernizare, prin eforturi proprii sau prin transfer internațional de tehnologie, pentru a putea face față concurenței acerbe de pe piața internă sau de pe cea externă.

Conceptul creșterii eficienței economice, abordat sub cele trei aspecte prezentate, permite managementului firmei să-și fundamenteze științific toate deciziile de dezvoltare economică, printr-o mai bună gestiune a resurselor șivalorificarea superioară a celorlalți factor de producție, adaptarea permanentă la condițiile mediului extern, șicorelarea eficientă a obiectivelor prezente cu cele de perspectivă.

1.2. Necesitatea modernizării și retehnologizării

Conceptul de modernizare și retehnologizare

Operațiunile de retehnologizare și modernizare, presupun înlocuirea tuturor mașinilor INSTALAȚIIlor și utilajelor, uzate fizic șimoral, care nu corespund stadiului actual al tehnicii, cu echipamente complexe și moderne, care înglobează tehnologii de vârf, capabile să realizeze producții de un înalt nivel tehnic și calitativ, competitive pe piața națională șipe cea internațională).

Asimilarea noilor tehnologii, superioare din punct de vedere tehnic șieconomic, reprezintă calea cea mai importantă de economisire a resurselor șipermite modernizarea structurii întreprinderilor.

Prin retehnologizarea obiectivelor economice, se asigură îmbunătățirea parametrilor tehnico-economici ai capitalului fix, reducerea consumurilor specifice, sporirea gradului lor de fiabilitate, mentenabilitate și disponibilitate.

Față de retehnologizare, modernizarea prezintă unele avantaje:

Se pornește de la o bază tehnico-materială existentă, care se reînnoiește și se adaptează la nivelul tehnic mondial;

Durata de realizare e mult mai mică, deci se scurtează timpul de obținere a produselor;

Efortul investițional e mai mic.

Necesitatea modernizării și retehnologizării derivă din:

Nevoia de a dezvolta sau a păstra o poziție, ocupată de întreprindere , pe piață;

Cererea pieței de a-și diversifica producția;

Obligativitatea de a se alinia la normativele impuse de guvern, legislație, cerințele sociale (referitoare la protecția mediului șiprotecția consumatorului);

Nevoia de a face față unei scăderi a pfertei sau scumpiri a resurselor;

Nevoia de a face față progresului tehnic (uzura morală a depășit uzura fizica)

Soluția de modernizare este determinată de mai mulți factori obiectivi, dintre care menționăm:

posibilitățile șipotențialul tehnico-științific de a se realiza utilaje noi mult mai competitive;

posibilitățile financiare, relativ limitate, pentru a se adopta soluția achiziționării unui utilaj nou;

gradul de urgență pentru economia firmei, de a se obține unele sau altele din produse, știut fiind faptul că, de regulă, retehnologizarea presupune o perioadă de timp mult mai îndelungată decât modernizările;

evoluția produselor (utilajelor) noi, care apar și care nu prezintă performanțe mult mai spectaculoase decât se obțin prin modernizare.

Modernizarea și retehnologizarea urmărește obiective generale precum:

economii de energie electrică;

să reducă consumul de piese de schimb;

să introducă ce este mai nou pe piața modială;

să reducă efortul fizic și psihic al personalului de exploatare șiîntreținere;

să permită racordarea utilajului la o rețea de informare computerizată.

În cazul retehnologizărilor prin investiții directe sau prin transfer internațional de tehnologie, se pune problema înlocuirii unor utilaje existente, uzate fizic șiîndeosebi, moral, cu utilaje și tehhnologii noi, mult mai performante.

Dacă în ceea ce privește uzura fizică a utilajelor, gradul de amortizare poate fi cunoscut cu exactitate cu ajutorul evidențelor contabile, în cazul uzurii morale problema este mult mai complicâtă.

Uzura morală este datorată:

Evoluției valorii de înlocuire;

Evoluției relative a randamentului utilajului analizat;

Evoluției relative a cheltuielilor de exploatare, întreținere și reparare.

În calcului uzurii morale trebuie să se țină seama de cele două laturi ale acesteia:

Uzura morală de gradul I, care se manifestă ca urmare a apariției unor echipamente și utilaje mai ieftine decât cele aflate în funcțiune;

Uzura morală de gradul II, care se manifestă ca urmare a apariției unor utilaje și echipamente tehnologice mai performante decât cele existente.

Relația de calcul a uzurii morale de gradul I și II, este următoarea:

UmI,II= 1-

În care:

UmI,II- uzura morală de gradul I și II;

P1, P0-prețul de cumpărare a noului și respectiv vechiului utilaj;

Q1,Q0-producția obținută cu noul și respectiv vechiul utilaj;

C1,C0-costurile de exploatare, întreținere și funcționare a noului șirespectiv vechiului utilaj.

Retehnologizarea șimodernizarea se pot realiza pe două direcții:

Prin construirea de noi obiective șicapacității de producție, inclusiv dezvoltarea capacităților de producție existente;

Prin reutilarea secțiilor, atelierelor șilocurilor de muncă, cu mașini, utilaje, echipamente și INSTALAȚII, care încorporează tehnologii de vârf.

Decizia de a inveti, în vederea construirii de noi capacități de producție sau pentru retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție existente, comportă o serie de probleme referitoare la dimensiunea optimă a obiectivului, a amplasamentului sau, tehnica șitehnologia utilizată, tipurile de utilaj achiziționate, cu alte cuvinte, este necesară o bună fundamentare a deciziei de a investi în modernizare și retehnologizare.

Principalele aspecte calitative ale activităților de retehnologizare șimodernizare1) se referă la:

Îmbunătățirea parametrilor tehnico-econnomici ai mașinilor, utilajelor, echipamentelor șiINSTALAȚIIlor;

Modernizarea fluxurilor tehnologice existente, prin implementarea unor noi tehnologii sau adaptarea celor existente la noile condiții create de retehnologizare și modernizare a utilajelșor și spațiilor de producție;

Îmbunătățirea structurii resurselor consumate, în sensul utilizării unor materii prime șimateriale bine dimensionate șide calitate superioară;

Asigurarea unui spor cantitativ al producției, ca urmare a creșterii producțivității;

b) Revoluția industrială-suportul modernizării și dezvoltării

Prima revoluție industrială s-a desfășurat pe fondul unei revoluții tehnice, mașinile fiind rezultatele unor eforturi empirice.

Cea de-a două revoluție industrială, are la bază revoluția științifico-tehnică, o revoluție în domeniul științelor naturii, care la rândul ei a generat revoluția tehnică contemporană.

Revoluția științifico-tehnică, înlocuiește modul tehnic actual prin mutațiile pe care le provoacă în principalele componente ale modului tehnic. Astfel:

Informația dintr-un simplu”ingredient” al procesului de producție tinde să se transforme în material al muncii pentru întreaga industrie (electronică), produsul acestei industrii îndeplinind rolul mijlocului de muncă în celelalte industrii;

Astăzi, criteriul energetic a devenit factor determinant, hotărâtor în concepția șimaterializarea noilorsoluții științifico-tehnice, generând modificări structurale, calitative, prefaceri cu consecințe de esență asupra soluțiilor tehnice al produselor, tehnologiilor, serviciilor;

Microelectronica, automatica și informatica tind să transforme mașina clasică într-o celulă de producție suplu automatizată, care este o mașină complet automatizată, cu caracter de universitate pentru o clasă largă de produse, trecerea de la fabricarea unui produs la fabricarea altuia făcându-se prin programare. Ea conține utilaje, roboți, calculatoare electronice, modoficând rolul omului în procesul de producție;

Laserul începe să fie utilizat ca mijloc de muncă într-o mulțime de ramuri industriale, în diverse operații.

c) Calitatea – factor de creștere a eficienței economice în urma restructurării tehnologice

Un rol important în procesul de retehnologizare și modernizare al întreprinderilor, reine calității utilajelor achiziționate de pe piața internă sau externă. Nivelul înalt al calității utilajelor șial mijloacelor de muncă, în general, reprezintă una din principalele forme care exprimă eficiența economică a producției, datorată efectelor pozitive pe care le are asupra economisirii muncii sociale.

Totodată, un utilaj de calitate, ca urmare a indicilor superiori pe care îi realizează în exploatare, oferă siguranță în funcționare, durabilitate, precizia operațiilor și un randament superior, ceea ce conduce la obținerea unor bunuri economice cu înalți parametri tehnico-calitativi.

Calitatea, ca factor de creștere al efectelor economice trebuie abordată în strânsă interdependență cu structura producției. Asigurarea calității în cadrul ueni structuri de producție moderne, în concordanță cu progresul tehnico-știițific, prezintă un interes deosebit, deoarece agenților economici intrați în procesul de retehnologizare , modernizare și dezvoltare, nu trebuie să le fie indiferentă valoarea tehnico-economică a utilajelor cu care se vor dota sau le vor perfecționa, dar în mod cu totul special, structura producției pe care o vor obține cu aceste utilaje, producție care trebuie să fie complexă. De înalt nivel tehnologic șicalitativ. Acest gen de utilaje, cu performanțe tehnice șicalitative superioare, vor permite obținerea unei producțivități sporite, vor fi mult mai competitive pe piața internă șiinternațională.

Influența pe care o exercită calitatea utilajelor șia producției, în general, asupra eficienței economice, este reflectată de următoarele aspecte:

Creșterea ponderii utilajelor șiproduselor de înaltă tehnicitate, amplifică gradul de înnoire a resurselor materiale și de muncă, cu efecte pozitive asupra eficiențe economice;

Structurile moderne de producțivitate, cu înalt nivel tehnic șicalitativ al utilajelor șiproduselor, au o influență benefică asupra eficienței economice, creând premisele acoperirii nevoilor interne de mașini și utilaje, crearea de echipamente șiINSTALAȚII cu parametri tehnico-economici superiori, ceea ce determină o eficiență sporită în exploatare, contribuie la diminuarea importurilor și la sporirea competitivității producției, pe plan intern șiextern;

Calitatea utilajelor, nivelul parametrilor tehnico-calitativi, au o influență directă și asupra creșterii cantitative a producției, prin creșterea producțivității în general, și a producțivității muncii, în special.

d) Corelațiile dintre restructurarea tehnologică șicelelalte căi de restructurare ale unei întreprinderi industriale)

Restructurarea tehnologică (modernizarea și retehnologizarea) este numai o cale a restructurării unei întreprinderi, alături de :

restructurarea de marketing;

restructurarea managerială;

restructurarea în relațiile cu exteriorul.

Fiecare cale de restucturare nu poate fi abordată independent de celelalte căi, între ele existând interdependența astfel:

restructurarea de marketing, presupune:

trecerea la fabricarea unor produse îmbunătățite, produse care să atingă sau să depășească nivelul de competitivitate al produselor concurente;

pătrunderea pe noi segmente de piață prin produse adaptate și adresate unor noi câtegorii de consumatori din cadrul aceleiași piețe;

pătrunderea pe noi segmente de piață prin asimilarea șilansarea unor produse noi.

O asemenea restructurare implică obligatoriu șirestructurări complementare, de natură tehnologică, organizatorică sau cele care țin de relațiile cu exteriorul.

Restructurarea managerială-calea cea mai puțin costisitoare ale cărei principale modalități sunt:

Elaborarea unei noi structuri organizatorice, presupune o nouă organizare care poate însemna o multitudine de inovații cu privire la funcția de conducere, direcții, compartimente și relațiile dintre ele și în cadrul lor.

Organizarea pe centre de profit-benefică pentru societatea organizată pe tipuri de produse.

Introducerea sistemului de asiguare a calității, realizează trecerea de la „constatarea calității” prin Control Tehnic de Calitate la asigurarea calității începând din faza de concepție până la urmărirea la consumatori.

Restructurarea informațională-prin constituirea unui sistem informațional integrat care subordonează toate subsistemele.

Restructurarea în relațiile cu exteriorul-se realizează pe următoarele căi:

Asocierea pentru folosirea în comun a unui produs;

Asocierea în combinarea resurselor șicompetențelor partenerilor;

Cooperarea între două firme prin schimb de produse (produse care folosesc înalta tehnologie cu produse care au un mare consum de manoperă);

Încheierea de diferite contracte (de licență, de fabricație).

e) Restructurarea tehnologică-modalitate de creștere a avantajului concurențial

Schimbarea tehnologică este una din forțele motrice principale ale concurenței. Joacă un rol important în schimbarea structurală a ramurilor, la fel ca și crearea de noi ramuri.

Totodată, este un factor de egalizare, erodând chiar șiavantajul competitiv al firmelor bine fortificâte șipropulsându-le în față pe altele.

Dintre toate lucrurile care pot schimba regulile concurenței, schimbarea tehnologică se află printre cele mai marcante. șitotuși, în ciuda importanței sale, relația dintre schimbarea tehnologică șiconcurența este, în general, greșit înțeleasă. Schimbarea tehnologică tinde să fie privită ca valoroasă prin sine-orice modificare tehnologică pe care o poate iniția o firmă este considerată bună. În percepția generală, a face concurență în ramurile de înaltă tehnologie reprezintă un bilet spre ruta spre profitabilitate, iar în alte ramuri, considerate cu tehnologie inferioară, sunt privite cu desconsiderare. Recentul succes al concurenței străine, în mare parte întemeiată pe inovații tehnologice, a încurajat și mai mult companiile să investească în tehnologie.

Schimbarea tehnologică nu este importantă în sine, dar este importantă dacă are efecte asupra avantajului competitiv șistructurii de ramură. Nu orice schimbare tehnologică este benefică strategic; uneori înrăutățește poziția concurențială a firmei și atractivitatea ramurii. Înalta tehnologie nu garantează profitabilitatea.

Instrumentul de bază pentru înțelegerea rolului tehnologiei în avantajul concurențial este lanțul valoric. Orice firmă, ca o sumă de activități, este o sumă de tehnologii. Tehnologia este înglobată în fiecare activitate valorică într-o firmă, iar schimbarea tehnologică poate influența concurența prin impactul pe care îl are practic asupra oricărei activități.

Există tehnologie înglobată nu doar în activitățile primare, ci șiîn cele de sprijin. În domeniul dezvoltării produsului, proiectarea asistată de caclculator este un exemplu de tehnologie de curând intrată în uz, care a început să înlocuiască modalitățile tradiționale de elaborare a produselor noi.

Totodată, diversele tipuri de tehnologii determină fundamental performanța altor activități de sprijin, inclusiv cele care nu sunt privite, de regulă, ca întemeiate pe baze tehnologice. Aprovizionarea înglobează atât proceduri cât și tehnologii, pentru lansarea comenzilor șiinteracțiunea cu furnizorii. Recentele progrese din tehnologia sistemelor informatice oferă posibilitatea de revoluționare a procurării, prin schimbarea procedurilor de comandă șifacilitarea realizării legăturilor cu furnizorul. Managementul resurselor umane eploatează cercetările din domeniul motivației și tehnologiile destinate activității de instruire. Infrastructura firmei presupune o gamă largă de tehnologii, începând cu echipamente de birou șiterminând cu analiza de documentare juridică și planificare strategică.

Tehnologiile din diversele activități valorice pot fi corelate, iar aceasta stă la baza unei surse majore de legături în interiorul lanțului valoric. Tehnologia produsului este legată de tehnologia de service pentru produsul respectiv, în timp ce tehnologia elementelor componente ale produsului sunt legate de tehnologia de ansamblu a produsului.

Retehnologizarea influențează avantajul concurențial dacă deține un rol semnificâtiv în determinarea poziției relative de cost a diferențierii. Schimbarea tehnologică inițiată de o firmă) va conduce la avantaj competitiv în următoarele condiții:

Schimbarea tehnologică-prin ea însăși diminuează costul sau amplifică diferențierea, iar avansul tehnologic al firmei este sustenabil.

Schimbarea tehnologică deplasează forțele motrice de cost sau de unicitate în favoarea firmei. Chiar dacă schimbarea tehnologică poate fi imitată, ea va duce la un avantaj concurențial pentru firmă dacă împinge forțele motrice de cost să acționeze în favoarea firmei.

Introducerea în calitate de inițiator a schimbării tehnologice se traduce șiîn avantaje de prim inovator, pe lângă cele inerente tehnologiei introduse, existând avantajul de prim inovator.

Schimbarea tehnologică îmbunătățește structura de ansamblu a ramurii. O scchimare tehnologică de natură să îmbunătățească structura ramurii este oportună chiar șiatunci când este ușor de copiat.

Restructurarea tehnologică șibarierele de intrare

Restructurarea tehnologică este un important factor determinant al barierelor de intrare. Ea poate să influențeze accesul la aprovizionare sau la distribuție, permițând firmelor să eludeze canalele existente sau dimpotrivă poate spori dependența ramurii de canale.

Restructurarea tehnologică poate să modifice natura șibazele rivalității dintre concurenții existenți. Poate să modifice spectaculos structura costurilor și, de aici, să influențeze deciziile de preț.

Restructurarea tehnologică șiputerea cumpărătorului

Restructurarea tehnologică poate deplasa centrul de greutate al relației de negociere dintre o ramură/firmă și clienții săi. Rolul schimbărilor tehnologice în privința diferențierii și a costurilor de înlocuire a furnizorului este hotărâtor pentru determinarea puterii cumpărătorului. Restructurarea tehnologică poate ușura integrarea în amonte, care este una din pârghiile esențiale de negociere a cumpărătorului.

Restructurarea tehnologică șiputerea furnizorului

Restructurarea tehnologică poate deplasa centrul de greutate al relației de negociere dintre o ramură/firmă și furnizorii ei. Ea poate elimina necesitatea de aprovizionare de la un grup puternic de furnizori sau, dimpotrivă poate obliga o ramură/firmă să se aprovizoneze de la un furnizor nou, care dipune de putere economică mare, se poate elimina dependența de un singur furnizor.

Restructurarea tehnologică șisubstituția

Posibil ca unul dintre cele mai sesizate efecte ale tehnologiei asupra structurii ramurii/firmei să fie impactul asupra substituției. Substituția este o funcție a valorii relative la preț a produselor concurente șicosturilor de schimbare a furnizorilor asociate înlocuirii unui produs cu altul.Schimbarea tehnologică dă naștere unor produse sau utilizări ale produsului complet noi și influențează atât raporul valoare/preț, cât șicosturile de înlocuire a furnizorului aferente substitutelor.

1.3 Introducerea transmiei cu curea în cadrul utilajelor folosite

Transmisia cu curea este un mecanism având rolul de a transmite mișcarea, deci cuplul motor, de la arborele de antrenare la cel antrenat prin intermediul unui element de tracțiune numit curea.

Cureaua este o banda flexibilă și extensibilă, ea se înfășoară și aderă pe suprafețele periferice ale roților de transmisie, fixate pe arbori.

Elemntele componente ale transmisiei cu curele sunt:

cei doi arbori între care se transmite mișcarea

lagărele de sprijinire a arborilor

doua roți de transmisie (una conducâtoare și alta condusă).

cureaua de legare ca element de tracțiune și eventual un dispozitiv de întoindere a curelei

Avantajele transmisiei prin curele:

flexibilitatea elementului de tracțiune determină funcționarea liniară a transmisiei fără șocuri sau vibrații;

posibilitatea transmiteri la distanțe mari între axa (A <=10m) cu un raport de transmitere mare (i<=3)

simplitate constructivă și eficiență economică asigură transmisiilor cu curele un larg domeniu de aplicație în construcția de mașini și aparate.

Un alt avantaj important al transmisiilor prin curele este acela ca el constitue și elemente de siguranță intr-un lant cinematic, deoarece la suprasarcina apare patinarea curelei.

Dezavantajele transmisiei prin curele:

gabaritul mare

forțe mari pe arbori

apariția alunecărilor în condițiile variației momentului rezistent

domeniul de utilizare este limitat de alunecarea elastica a curelei pe roata în limitele 0,5 și 5 %, ceea ce face transmiterea imposibila a miscarii cu un raport de transmitere constant.

Randamentul transmisiei este foarte ridicât (=0,92 și 0,98), iar alunecarile elastice pot fi diminuate prin dispozitive de asigurare a unei aderente sporite a curelei pe roata

1.Proiectarea curelei

Clasificarea curelelor și a tipurilor de transmisie

– după forma secțiunii transversale a curelei -curele late

-trapezoidale

-dințate

-rotunde

– după materialul curele – piele

– textile

– textile cauciucâte

– oțel (benzi)

– material plastic

– după dispoziția axelor – cu axe paralele

– cu ramuri deschise

– cu ramuri încrucișate

– în trepte

– cu axe încrucișate -cu ramuri semiîncrucișate

– în unghi cu role

– după modul de întindere al curelei

– fără organe de întindere

– cu organe de întindere

Domenii de utilizare

– curele late -puteri până la 2000 kw

-viteze 40…..60 m/s

-distanța între arbori A<12 m la rapoarte de transmitere i =1….10

-randament = 0,94….0,93

-curele trapezoidale – puteri până la 1200 kw

– viteze sub 40 m/s

-rapoarte de transmitere i =1….8

-randament =0,92….0,96

Roțile de curea trebuie să satisfacă următoarele condiții :

-să fie ușoare

-bine echilibrate

-montate centric pe arbore.

-să asigure o aderență bună și să nu uzeze cureaua.

Materialele utilizate pentru construcția roților de curea sunt : fonta turnată ( pentru v=30 m/s ), oțel, aluminiu, materiale plastice, lemn, carton presat.

Roțile de curea au forma constructivă determinată de tipul transmisiei. Se disting roți pentru curea lată și roți pentru curea trapezoidală. Pentru realizarea forței de frecare se asigură o tensionare inițială a curelei pe roțile de curea astfel ca în momentul punerii în mișcare a roții motoare ramura 2 a curelei se va tensiona mai mult, iar tensiunea din ramura 1 se va micșora.

Calculul geometric al transmisiei prin curele și al forțelor din curea

( conform datelor de bază )

P = 10 kW

N =1500 rot/min

ITc = 2,5

ITr = 4

= 00

Alegerea tipului de curea.

Se alege profilul clasic de curea trapezoidala conform STAS 1163/ 71, din care rezultă elementele cinematice și funcționale pentru o durată convențională de funcționare de 8 ore.

cf = 1,2

Pc = cf x P

Pc = 1,2 x 10 = 12 KW

n1 = 1500 rot/min.

Conform acestor date, se alege din S.T.A.S. 1163/71 fig 4 tipul curelei care este în cazul nostru o curea de tip B, cu valorile Dp1 = 125 … 280mm ( Dp1 este diametrul primitiv al roții mici).

Calculul diametrului primitiv al roții mari

Dp2 = iTc x Dp1

Dp2 =2,5 x 200mm = 500mm

Calculul diametrului mediu

Dpm =

Alegerea distantei dintre axe și calculul unghiurilor de înfășurare 1 și 2.

Distanța preliminară dintre axe se calculează după formula:

0,7( Dp1 + Dp2 ) A 2 ( Dp1 + D p2 )

490mm A 1400mm

Se alege:A=945mm.

Distanța definitivă dintre axe se calculează cu formula:

, unde 1 = 1800 –

2 = 1800 +

1 = unghiul de înfășurare la roata mică;

2 = unghiul de înfășurare la roata mare;

= unghiul dintre ramurile curelei: = 2arcsin

Considerând A preliminar =945 mm, calculăm:

= 2arcsin

Cunoscând valoarea unghiului dintre ramurile curbei, putem calcula :

1=1800 –18,090 = 161,910

2=1800 + 18,090 = 198,090

În continuare, pentru a afla valoarea lui A, calculăm lungimea

primitivă a curelei ( Lp ), pentru 11100, și avem:

Determinarea distanței definitive dintre axe:

Recalcularea distantei intre axe

unde p = 0,2(Dp1+Dp2) = 478,1 mm

q = 0,125 (Dp2 – Dp1) = 11250 mm

rezultă deci, A = 945mm

Calculul numărului de curele z :

Pentru calculul numărului de curele urmează să determinăm următoarele:

cL- coeficient de lungime se alege din tabelul 4

cf – coeficient de funcționare se alege din tabelul 3

Considerăm că transmisia noastră deservește un ventilator, care funcționează până la 8 ore pe zi, acționat de un motor de curent alternativ, trifazat, cu rotorul în scurt circuit, cu pornire directă. ( ASI 200L-55-6 )

În acest caz avem cf = 1,2

cβ- coeficient de înfășurare – se alege din tabelul 5 în funcție de unghiul de înfășurare

Po- puterea nominală transmisă de o curea se alege conform tabelului 11, prin interpolare liniară.

z0- număr de curele preliminar se calculează cu formula:

În acest caz calculăm

z0 =

Numărul de curele definitiv este:

unde cz este coeficientul nr. de curele care se alege din tabelul nr.6 și este:

cz = 0,95 , în acest caz avem:

ținând cont de siguranță în exploatare, z se rotunjește la primul nr. întreg.

Frecvețta incovoierilor curelei.

f =

f =10,2 Hz.

Viteza periferica a curelei .

V.

V

V

Forța periferica transmisă.

F =

Forta de intindere a curelei

[daN].

Cotele de modificare a distantei dintre axe.

x

y.

Proiectarea roților de curea ( STAS 1162-84 )

.Roata conducătoare. Dp1 = 200mm.

Dimensiunile principale ale secțiunii canalelor roții.

Obs. Canalele roților și curelele trapezoidale clasice și înguste corespunzătoare sunt

standardizate pe baza lățimii de referință.

Poziția liniei de referință și valoarea lățimii de referință definesc profilul canalului, respectiv diametrul de referință al roților și poziția curelelor în canal.

În funcție de tipul curelei conform tab.1 STAS 1162-67 rezultă:

– Secțiunea canalului roții

– Wd = 14mm – lățimea de referință

– bmin =3,5 mm – înălțimea canalului deasupra liniei de referință

– hmin= 10,8mm – adâncimea canalului sub linia de referință

– f = 12,5m – distanța dintre axa secțiuni canalului extrem și suprafața

frontala a roții.

– e = 19mm – distanța dintre axele secțiuni a două canale consecutive

– = 340 – 380 – unghiul canalului

– Dp1 =200mm – diametrul de referință

-r=1 -raza de rotunjire a marginii canalului.

– Dext1= Dp1 + 2b = 200mm + 2 x 3,5mm = 207mm – diametrul exterior al roții mici.

– Dint1 = Dp1 –2h = 200mm – 2 x 10,8mm = 178,4mm – diametrul interior al roții mici.

– B = (z-1)e +2f – lățimea jantei ( coroanei ) roții, unde z = număr de canale( curele)

B = (3-1)19 +12,5×2 = 38+25=63mm.

B=63mm.

Roata condusă. Dp2=500mm

– Wd = 14mm – lățimea de referință

– bmin =3,5 mm – înălțimea canalului deasupra liniei de referință

– hmin= 10,8mm – adâncimea canalului sub linia de referință

– f = 12,5mm – distanța dintre axa secțiuni canalului extrem și suprafata frontala vecina a rotii.

– e = 19mm – distanța dintre axele secțiuni a două canale consecutive

– = 340 – 380 – unghiul canalului

– Dp2 =500mm – diametrul de referință

– Dext2 = Dp2 + 2b = 500mm + 2 x 3,5mm = 507mm – diametrul exterior al roții mari.

– Dint2 = Dp2 –2h = 500mm – 2 x 10,8mm =478,4 mm – diametrul interior al roții mari.

– B = (z-1)e +2f – lățimea jantei ( coroanei ) roții, unde z = număr de canale( curele)

– B= (3-1)19 +12,5×2 =38+25=63 mm.

Figura 3.2

2.Proiectarea reductorului

Generalități

Reductoarele cu roți dințate sunt mecanisme organizate ca ansambluri independente , cu raport de transmitere constant , realizate în carcase închise și etanșe destinate reducerii turației, concomitent cu amplificarea momentului de torsiune transmis.

Reductoarele au în construcție , în general , angrenaje cilindrice , conice și melcâte , montate în serie sau în serie-paralel , formând astfel treptele reductorului.

Domeniul de utilizare a reductoarelor sunt multiple cuprinzând: construcția de mașini unelte ,mașini de ridicât și transportat , utilajul tehnologic , chimic metalurgic și minier.

Diversitatea de utilizări a condus la o mare varietate constructivă a reductoarelor și la realizarea acestora într-un diapazon larg de puteri , rapoarte de transmitere , diferite poziții de prindere pe mașina antrenată , diferite poziții relative ale arborilor extremi .

Angrenajul este un mecanism cu roti dintate care serveste la transmiterea directa și fortata a miscarii de rotatie de la un arbore conducâtor la un arbore condus.

Rotile dintate sunt organe de masini care au la periferia lor dinti dispusi în mod regulat pe suprafetele teoretice (in general de revolutie),numite suprafete de rostogolire.

Roata dintata montata pe arborele conducâtor se numeste pinion și se roteste cu turatia ,iar roata dintata condusa montata pe arborele condus se roteste cu turatia .

Procesul continuu de contact intre dintii rotilor conjugate a unui angrenaj în vederea asigurari miscarii neintrerupte a celor 2 roti dintate se numeste angrenare.

Angrenajele formeaza o câtegorie de organe de masini foarte des utilizate ca urmare a avantajelor lor:

-raport de transmitere constant;

-durabilitate și siguranță în functionare;

-dimensiuni și gabarit redus;

-posibilitatea de a transmite puteri intr-un domeniu larg de viteze și rapoarte de transmisii;

-randament ridicât.

Dezavantajele angrenajelor sunt:

-necisitatea unei precizii inalte de executie și montaj;

-functionare cu zgomot la viteze ridicâte;

-limitarea la o serie de rapoarte de transmitere deoarece numarul de dinti trebuie sa fie un numar intreg.

Parametrii principali ai unui reductor sunt :

-tipul reductorului ;

-puterea transmisă P1 ;

-turația la arborele motor n1 ;

-raportul de transmitere ;

Figura 3.3

Stabilirea bilanțului energetic al ansamblului mecanic.

Schema cinematică a reductorului

1-arborele motorului

2-arborele de intrare în reductor

3-arborele de iesire din reductor

-numarul de dinti ai pinionului

-numarul de dinti ai rotii dintate

Se cunosc urmatoarele:

=2,5

[rot /min]

[rot/min]

-randamentul de transmisie prin curele.

-randamentul reductorului.

P2 = P1[ a motorului] x TC = 12 x 0,95=11,4 [ KW ]

P3 = P2 x RD =11,4 x 0,98=11,1 [KW ]

[daNcm].

[daNcm]

[daNcm]

[daNcm]

Tabel 3.1

Alegerea materialelor și a tratamentelor termice pentru roțile dințate

Roțile dințate se pot executa dintr-o gamă foarte largă de materiale. Alegerea materialelor în mod cât mai rațional cere cunoașterea sarcinilor ce urmează a fi transmise prin dantură , durata totală de funcționare a angrenajului , caracteristicile de rezistență a materialelor.

Materialele utilizate pentru execuția roților dințate sunt: oțel , fontă , materiale neferoase , materiale nemetalice.

Din grupa oțelurilor se folosesc : oțel carbon de calitate , oțel aliat , oțel turnat iar pentru roți dințate puțin solicitate oțel carbon obișnuit.

Materialele metalice de tipul oțelurilor și fontelor se supun tratamentelor termice în scopul măririi cifrelor de rezistență precum și pentru a îmbunătății comportarea flancurilor dinților la diverse forme de uzură. Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie să fie mai mare decât duritatea roților conduse pentru a prevenii pericolul gripării angrenajului și pentru a asigura pinionului o durată de funcționare apropiată de cea a roții cu care angrenează.

În cazul de față s-a ales pentru pinion un oțel OLC 45 la care se recomandă un tratament termic de îmbunătățire până la 30-35 HRC și calit superficial la 50-55 HRC.

Pentru roata dințată s-a ales marca de oțel OLC 40 cu călire superficiala la 50-55 HRC și imbunatatite la 30-35 HRC.

în functie de viteza periferica mijlocie obtinuta (v=8-12m/s.), deci materialul este mediu solicitat(presiuni specifice mari;soc).

Alegerea distanței dintre axe

Cunoscând puterea motorului P și raportul de transmisie a reductorului iTr se poate alege distanța dintre axe din tabelul 2.8(ATLAS),din STAS 6055-68.

A =125 mm

Calculul geometric al roților dințate

Numărul de dinți la pinion Z1 =25

Numărul de dinți la roata dințată Z2 =100

Distanța dintre axe A= 120 mm

Modulul în plan normal calculat m=2 mm

Modulul STAS m n =2 mm

Unghiul profilului în plan frontal alfa t =20 grade

Distanța dintre axe recalculată A =125 mm

Unghiul de angrenare alfa w =20 grade

Suma coeficienților de deplasare x 1 + x 2 =0

Coeficientul de deplasare : x 1 = 0 , x 2 =0

Diametrul de divizare d 1 =50 mm d 2 =200 mm

Diametrul de rostogolire d w 1 =50 mm d w 2 =200 mm

Diametrul de bază d b 1 =46,99 mm d b 2 =157,95 mm

Diametrul de fund d f 1 =45 mm d f 2 =195 mm

Diametrul de cap d a 1 =54 mm d a 2 =204 mm

Înălțimea dintelui h = 4,5 mm

Lățimea roților dințate b 1 = 380 mm b 2 = 375 mm

Gradul de acoperire epsalfa =1,73

Calculul forțelor din angrenaj

-forțe tangențiale

–

–

– forțe radiale

Fr= Ft x tgw

forțe axiale

forțe normale

3.Proiectarea arborilor

Pentru predimensionarea arborilor se utilizează relația generală din rezistența materialelor, folosind momentul de răsucire.

at=

unde at=150-300 [daN/cm2]= 1,5-3 [daN\mm2]

deci:

d1= d1=14,56 mm pentru arborele 1

d2= d2=22,91 mm pentru arborele 2

Alegerea și calculul rulmenților

Rulmentii sunt alcâtuiti din mai multe elemente:

inel interior și cel exterior care formeaza calea de rulare

corpurile de rostogolire sub forma de bile sau role

colivia pentru pastrarea distantei intre corpurile de rostogolire

diferite elemente pentru ansamblare și etansare

În construcția reductoarelor sunt foarte răspândite lagărele cu rulmenți . Rulmenții fiind tipizați alegerea lor se face după standarde și câtaloagele fabricilor producătoare pe baza diametrului fusului arborelui pe care se montează , a sarcinilor pe lagăr și a duratei de exploatare.

Df- diametrul de fus

Df= d+(4…8mm)

d1= 14,56 mm df1= d1+8= 22,56mm

d2= 22,91mm df2= d2+8= 30,91mm

Între capacitatea dinamică sau cifra de încărcare a rulmentului C , sarcina dinamică echivalentă P și durabilitatea nominală L10 a rulmentului există relația:

unde: p=3 la rulmenții cu bile

P =V*X*F r + Y*Fa (V=1 , X și Y coeficienți ce depind de raportul Fa /Fr și de tipul rulmenților dați în tabelele 5.2……5.6 din ATLAS REDUCTOARE CU ROȚI DINȚATE.

Dimensiunile de baza ale rulmentului sunt:

d – diametrul nominal corespunzator diametrului nominal al fusului.

D – diametrul exterior al inelului exterior corespunzator diametrului interior al corpului al lagarului

B – inaltimea rulmentului

În acest caz s-au ales rulmenți radiali cu bile pe un rând cu cale de rulare adâncă(extras STAS 3041-1…-68):

– pentru arborele pinion –6004-Z cu dimensiunile:

d=21 [mm]

D=42 [mm]

B=12 [mm]

r=1 [mm]

-pentru arborele de reductor –6006-Z cu dimensiunile:

d=32 [mm]

D=55 [mm]

B=13 [mm]

r=1,5 [mm]

Alegerea și calculul penelor.

Penele fiind standardizate , dimensiunile b și h se aleg din STAS 10004 – 81 în funcție de diametrul arborelui iar lungimea necesară se calculează cu relațiile :

Dacă este dată lățimea butucului B sau porțiunea de arbore se alege din STAS o lungime

l= B – ( 5….10 ) [mm]. Dacă lungimea de pană rezultată din calcul este mai mare ca B se vor monta două pene.

Pentru arborele pinion d=22,56 mm deci rezultă b=10,5 mm , h=7 mm , t1=3 mm ,t2=1,3 mm.

Cunoscându-se lățimea butucului B=12 mm din STAS 1005-71 se alege lungimea standard l=5 mm

Pentru arborele de reductor d=30,91 mm deci rezultă b=14,8 mm , h=10,4 mm , t1=4,5 mm ,t2=2,9 mm.

Cunoscându-se lățimea butucului B=13 mm din STAS 1005-71 se alege lungimea standard l=6 mm. Deoarece lungimea standard a penei este mai mare decât lățimea butucului se alege varianta cu două pene , în acest caz lungimea fiecărei pene fiind l =15 mm .

Dimensionarea constructivă a carcasei.

Carcasele reductoarelor se execută de obicei prin turnare din fontă( Fc200 , Fc250 ) , turnarea din oțel se utilizează mai puțin iar construcția sudată se folosește numai la serii de câteva bucăți. Carcasele din oțeluri turnate se utilizează în cazul unor solicitări puternice.

Formele constructive ale carcaselor de reductoare depind de schema cinematică a transmisiei, de gabarite, tehnologie și considerente estetice.

Partea grafică:

1. Desen de ansamblu al ansamblului mecanic.

2. Desen de execuție pentru o roată de curea.

3. Desen de execuție pentru o roată dințată.

4. Desen de execuție pentru un arbore pinion.

1.4 Fundamentarea deciziei de a investi în modernizare și retehnologizare

Un moment important în cadrul procesului de modernizare șiretehnologizare îl reprezintă fundamentarea deciziei optime de achiziționare a noilor tehnologii, superioare din punct de vedere al parametrilor tehnico-economici, vechilor tehnologii pe care astfel le înlocuiesc.

Din acest punct de vedere noile utilaje ce urmează a fi achiziționate, trebuie să îndeplinească câteva condiții importante:

Să permită minimizarea consumurilor energetice șide materii prime;

Să conducă la îmbunătățirea structurii producției șisă permită realizarea unei înalte fiabilități, mentenabilități și disponibilități;

Să asigure realizarea unei înalte producțivități;

Să conducă la reducerea costurilor totale;

Să asigure o înaltă calitate produselor finite;

Achiziționarea noilor tehnologii trebuie să se bazeze pe studii și analize aprofundate, studiindu-se posibilitățile procurării acestora de pe piața internă șieternă prin transfer de tehnologie sau alte forme de cooperare economică internațională. Studiile de fundamentare a noilor achiziții se vor baza pe informații de marketing, vizând piața, noile tehnologii cu precădere, asupra urmpătoarelor aspecte:

Structura utilajelor existente pe piața internă șiexternă;

Prețul utilajelor;

Consumurile specifice de materii prime, materiale, combustibili și energie;

Durata normată de funcționare a utilajelor;

Structura cheltuielilor fixe șivariabile pe care le împiedică;

Service-ul asigurat de furnizor;

Nivelul performanțelor tehnico-economice și de producțivitate;

Posibilitățile șicondițiile intrării într-o formă de cooperare economică cu un furnizor extern;

Posibilitățile realizate unui transfer internațional de tehnologie;

Alte aspecte care pot contribui la o fundamentare justă a deciziei de alocare;

Indicâtorii pentru determinarea eficienței investițiilor destinate retehnologizării și modernizării sunt următorii:

Economia de fonduri bănești destinate investițiilor:

I=I0-I1,

unde: I-economia de fonduri bănești

I0,I1- investiția de bază, respectiv noua.

Economiile își au originea, fie în costul mai redus al noului utilaj sau al noului lanț tehnologic, fie în reducerea numărului de operații privind construcția sau montajul, ceea ce conduce la reducerea costurilor față de variantă anterioară.

Economia cu cheltuielile anuale de întreținere și funcționare:

C=C0-C1

unde: C-economia cu cheltuielile anuale de întreținere și funcționare

C0,C1- cheltuielile cu întreținerea șifuncționarea

Se pot înrgistra următoarele situații:

a) Dacă I0<I1 efort investițional mai redus, dar nu se modifică cheltuielile

C0=C1 întreținere și funcționare

b) Dacă I0>I1 efort investițional mai ridicât, dar se înregistrează

C0<C1 economii la cheltuielile întreținere șifuncționare, decizia de cumpărare luându-se numai dacă se respectă condiția:

unde: En =coeficientul normat de eficiență pentru modernizare și retehnologizare

unde: PhmI = profitul obținut după modernizare și retehnologizare în varianta „i”

Ph0 = profitul obținut înainte de modernizare șiretehnologizare;

Imi = investiția aferentă modernizării și retehnologizării la 1 leu investit.

c) Dacă I0=I1 Deși efortul investițional este egal, la fel și cheltuielile cu întreținerea șifuncționarea, producția obținută este mai mare, decizia de cumpărare se ia dacă se respectă următoarea condiție:

C0=C1

Q1>Q0

unde: Q0,1=producția valorică obținută înainte/după modernizare și retehnologizare

Sn=investiția specifică normată;

d) Dacă I1=I0 Dacă prețul de vânzare după modernizare și retehnologizare

C0=C1 este mai mare datorită calității superioare a produselor obținute,

Q1=Q0 decizia de cumpărare presupune respectarea următoarei condiții:

PV1>PV0

{(Q1-C1)-(Q0-C0)}/(I1-I0) max

La evaluarea eficienței deciziei de achiziție trebuie avute în vedere șiurmătoarele criterii:

1. Consumurile energetice, la noile utilaje, trebuie să fie mai mici, adică să respecte relația:

(E1N1+e1q1)< (E0N0+e0q0)

unde: E1, E0 =consumurile specifice la utilajele de tip nou/vechi;

N1, N0 =numărul de uitlaje de tip nou/vechi;

e1, e0 =consumul de energie la beneficiarii produselor ce se vor fabrica cu utilajele noi/vechi

q1, q0 =volumul producției, în unități fizice, după/înainte de modernizare șiretehnologizare

2. Reducerea consumului de materie prima

(Mi0qj0-Mi1qj1)>IEn

unde: Mi0, Mi1=consumul specific din materia primă „i” necesară pentru producerea unei unități din produsul „j”, cu un utilaj vechi/nou;

qj0, qj1 =producția fizică realizată cu un utilaj vechi/nou;

I = investiția suplimentară

En = ceoficientul normat de eficiență

O dată cu stabilirea necesității și oportunității realizării unei viitoare investiții, un rol important îl are alegerea amplasamentului obiectivului de investiții care are implicații economice, sociale, ecologice, etc. Amplasamanetul optim creează o premisă a apropierii eficienței investiției de nivelul ei maxim, privită din punct de vedere al agentului economic.

Stabilirea amplasamentului optim impune analiza unui complex de factori și criterii care influențează eficiența viitorului obiectiv economic. Aceste criterii se împart în: criterii economice, funcțional-tehnologice, sociale, strategice, la care se adaugă factorii naturali.

a) Criterii economice-potrivit acestor criterii, un obiectiv este amplasat avantajos dacă se obțin rezultatele scontate cu cele mai mici cheltuieli de muncă (cheltuieli de investiții, de producție, de transport); asigură utilizarea deplină a resureselor materiale, financiare, umane; asigură dezvoltarea armonioasă, echilibrată a zonei, a țării, concomitent cu atragerea investitorilor spre acele activități care permit obținerea de profit maxim.

La nivel microeconomic, se va urmări reducerea efortului total, cu investiția și cu producția, în condițiile realizării unor anumite rezultate economice. Pentru aceasta se va acționa în următoarele direcții:

Apropierea viitorului obiectiv de rezervele de materii prime, materiale, combustibil. Acest deziderat se impune în special pentru unitățile economice mari consumatoare de materii prime șicare necesită cheltuieli de transport ridicâte.

Atragerea în circuitul economic a resurselor locale, utilizarea rațională a forței de muncă, fructificând surplusul de forță de muncă existent în zonă, ceea ce conduce la posibilități mai ușoare de recrutare.

Apropierea de consumatorii de produse finite realizate de viitorul obiectiv. Acest criteriu este impus în mod deosebit de produsele cu grad mare de perisabilitate, cum sunt cele din industria alimantară, dar și pentru cele care necesită condiții speciale de ambalare șimanipulare, care duc la suplimentarea cheltuielilor de transport.

Existența unor platforme industriale care ar permite folosirea în comun a unor utilități, cum ar fi: surse și rețele de alimentare cu apă, surse și rețele de energie electrică șitermică, stații și linii de cale ferată, rețele de evacuare a apelor uzate, etc.

Criterii sociale-aceste criterii au o importanță deosebită la nivelul economiei naționale și ele se referă la: mobilizarea surselor șiresurselor naturale locale, armonizarea nivelurilor și proporțiilor în profil teritorial a potențialului producțiv, combaterea poluării mediului ambiant, orientarea amplasamentului spre terenuri degradate, improprii agriculturii, ridicarea nivelului tehnic șicultural, de venit și de confort al populației.

Criterii funcțional-tehnologice – aceste criterii rezultă din amplasarea obiectivelor în așa fel încât să ducă la încadrarea lor în anumite zone industriale, care să le ușureze cooperarea cu unitățile din zona respectivă. În ceea ce privește aprovizionarea în comun cu unele materii prime, în special când această aprovizionare se face de la distanțe mai mari;cooperarea în realizarea reciprocă a unor anumite părți componente ale produselor ce fac obiectul producției pentru untățile cooperante; efectuarea în comun a unor investiții care să asigure combaterea poluării zonei respective; participarea în comun la rezolvarea unor probleme referitoare la deșeuri șireziduri privind depozitarea acestora, eventuala prelucrare în continuare.

Criterii restrictiv-strategice – aceste criterii se referă la existența condițiilor de dezvoltare în perspectivă a activității respective; existența unor utilități și căi de comunicație favorabile amplasării; restiricții impuse de zone ce au caracter turistic, de recreere sau de tratament medical; restricții impuse de apărarea națională sau de existența unor acorduri internaționale; evitarea marilor aglomerări industriale, etc.

Factori naturali – la alegerea amplasamentului de investiții trebuie să se aibă în vedere șio serie de de aspecte impuse de condițiile naturale, cum ar fi: asigurarea protecției mediului înconjurător, asigurarea debitelor de apă necesare desfășurării proceselor de producție; condițiilor de climă, etc.

1.5 Căi de realizare a restructurării tehnologice

În economia contemporană, problema modernizării firmelor constituie o problemă majoră. Fără tehnologii de mare importanță o firmă riscă să nu reziste în fața acelor unități economice concurente care s-au preocupat continuu de inovarea producției șia producției și a proceselor de producție.

Introducerea progresului tehnic reprezintă pentru agenții economici o necesitate, singura lor șansă de realizare a unei activități rentabile, deci de supraviețuire în afaceri. În prezent pe plan mondial peste 65% din cifra de afaceri a unităților economice este realizată pe baza unor produse existente în fabricație de mai puțin de 10 ani și35% pe baza produselor cu o vehime sub 5 ani. În unele industrii aceste procente se apropie de 90%.

Este necesară o planificare a introducerii progresului tehnic pentru ca acesta presupune: stabilirea priorităților, identificarea domeniilor în care trebuie să se realizeze stimularea progresului tehnic, domenii compatibile cu posibilităților de susținere a eforturilor mari pe care le presupune realizarea cercetării, dezvoltarea șiasimilarea tehnologiilor noi. Progresul tehnic este un mecanism în lupta cu sărăcia resurselor naturale.

Gradul înalt de dezvoltare atins de economiile naționale și deeconomia mondială, permite ca fiecare problemă tehnologică să-și găsească „n” soluții de rezolvare, în care diferă ponderea diferitelor elemente, cum ar fi: tipurile de utilaje, prețurile de achiziție, cheltuielile de întreținere și reparație a utilajelor, etc.

a) Restructurarea tehnologică prin cercetare proprie

Progresul tehnico-științific, creativitatea în general, e principalul factor de modificare a calității procesului de producție, a desfășurării acestuia, cu implicații multiple și profunde asupra rezultatelor activității economice.

Noile tehnologii, ca rezultat direct al cercetării țtiințifice șiprogresului tehnic, include atât perfecționările tehnice ale mijloacelor de producție, apariția de noi produse, cât șiridicarea calității bunurilor economice rezultate, modificările în structura producției, perfecționarea organizării producției, implementarea unor metode șizehnici moderne de management, îmbunătățirea utilizării factorilor de producție și, în general, orice alte mijloace de creștere a producțivității și eficienței activității economice.

În cadrul întreprinderii, în departamentul de cercetare-dezvoltare are loc procesul de inovare a produsului sau a procesului. Etapele ciclului inovativ sunt următoarele:

Punerea problemei.

Definirea datelor.

Analiză, cauze, efecte.

Enunțarea problemei.

Generarea ideii creative.

Filtrarea ideii (folosind criterii de evaluare precum: tehnice șitehnologice, financiare, economice, comerciale)

Plan de implementare.

Inovare

În dezvoltarea ciclului inovativ se folosesc metode precum: Brainstorming, Sinectica, Analiza morfologică, Cutia de idei, etc.

Inovarea poate avea următoarele forme:

Crearea unui produs nou.

Introducerea unei noi metode de fabricație.

Apelarea la o nouă metodă primă.

Introducerea pe o piață nouă.

O nouă formă de organizare a firmei.

Crearea unei noi imagini.

Inovarea tehnologică poate fi:

Inovarea de produs are loc datorită:

Schimbării de concepție;

Realizării produselor utilizând alte materiale sau componente, cu următoarele efecte: ieftinirea produselor, creșterea performanțelor produsului, obținerea unor noi funcții al produsului, un design nou, etc.

Inovarea de proces vizează principalele aspecte ale întreprinderii, căreia îi îmbunătățește astfel performanțele, înregistrarea unor costuri mai reduse sau cu aceleași costuri se obțin performanțe mai ridicâte.

Inovarea de produs presupune, întotdeauna, și o modificare a proceului de producție, deci inovare de proces.

b) Restructurarea tehnologică prin transfer de tehnologie

În procesul de retructurare tehnologică, atât la nivel micro cât șimacroeconomic, un rol important îl poate juca transferul de tehnologie șicelelalte forme de colaborare șicooperare economică internațională.

În ceea ce privește România, restructurarea tehnologică reprezintă un element esențial al depășirii actualei situații de criză. În acest sens, atragerea capitalului străin, sub toate formele sale, dar mai ales sub forma transferului internațional de tehnologie, trebuie să devină o prioritate națională. De altfel, Legea nr. 35/1991, privind regimul investițiilor străine în România, se asigură garanții și facilități investitorilor străini, precum și folosirea integrală și nelimitată a rezultatelor.

Modernizarea șiretehnologizarea realizate prin transfer internațional de tehnologie, poate avea următoarele forme:

Exportul de bunuri și servicii;

Înființarea șidezvoltarea în aceste țări a unor filiale ale firmelor „mamă”, de unde rezultă: costuri de transport (a materiilor prime sau a produselor finite) mai mici, facilități de producție, costuri de aprovizionare mai mici, etc.

Vânzarea licenței prin contract de licență:

Crearea de „joint venture” – o afacere patronată în comun de firma care oferă tehnologia șide cea din țara gazdă, care primește tehnologia;

Emigrația inginerilor șia specialiștilor.

Modalitățile de transfer de tehnologie sunt:

Transfer vertical-informația este transferată între compartimentul de cercetare-dezvoltare șiproducție;

Transfer orizontal-tehnologia utilizată într-un anumit spațiu, organizație, este transferată în alt spațiu, organizație.

În Legea 35/1991 se precizează că aportul investitorilor străini poate fi:

Capital în valută liber convertibilă;

Mașini, utilaje, echipamente, INSTALAȚII, mijloace de transport, etc.

Servicii de consulting-engeneering, alte servicii, brevete, licențe, mărci de fabrică, de comerț sau de serviciu, drepturi de autor, etc.

În vederea atragerii de investitori străini în România, acestora li se acordă unele garanții și facilități precum scutirea de la plată impozitului pe profit, scutirea totașă sau parțială de la plată altor impozite șitaxe, naționalizarea, expropierea sau alte măsuri similare, se fac numai în caz de interes public șidoar cu plată unor despăgubiri corespunzătoare valorii investiției.

Contractul de transfer de tehnologie, trebuie să asigure posibilitatea cooperării în continuare între părți, prin intermediul unor contracte de service sau de consultanță, îndeosebi în primele luni de funcționare a obiectivului.

Principalele activități pe care șe presupun relațiile de continuitate, se referă la:

Întreținerea mașinilor, utilajelor, echipamentelor șiINSTALAȚIIlor;

Asigurarea asistenței de urgență, în situația căderii sau defectării unor linii de producție;

Asistență în distribuția și comercializarea produselor;

Modernizări ale producției în scopul îmbunătățirii performnațelor, echipamentelor sau metodelor de fabricație.

Nu puține sunt situațiile când acordurile sau contractele de transfer de tehnologie (în special transferul internațional) au ca rezultat final crearea unopr societăți mixte de producție șicomercializare.

Capitolul 4: RECOMANDĂRI STRETEGICO-TACTICE PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITĂȚII COMPANIEI

Figura nr.4.1 – Recomandări strategico – tactice

4.1 În managementul general

Structurarea întreprinderii pe centre de profil

Această măsură implică o reproiectare a managementului firmei, ceea ce presupune:

Reproiectarea sistemului metodologic;

Reproiectarea sistemului decizional;

Reproiectarea sistemului informațional

Reproiectarea sistemului organizațional.

4.1.1 Reproiectarea sistemului metodologic

În cazul reproiectării sistemului metodologic se impune apelarea la sistemele de management: managementul prin obiective șimanagementul prin bugete și în cadrul acestora la mai multe metode șitehnici manageriale precum: delegarea, diagnosticarea, tabloul de bord, etc,Practic utilizarea managementului prin obiective reclamă managementul prin bugete, datorită instrumentului economic specific la care se apelează, respectiv bugetul.

Argumente în favoarea implementării și utilizării managementului prin obiective la

SC CFR SIRV BRAȘOV SA sunt:

asigură îmbinarea armonioasă a obiectivelor, rezultatelor și ecompenselor/sancțiunilor, trinon a cărui regăsire în practica managerială a unei firme generează caracteristici de ordine, disciplină șirigurozitate, pe ansamblu și la nivelul fiecărei componente procesuale și structurale.

are o pronunțată dimensiune economică axată pe o putere descentralizată economic, facilitată și operaționalizată de bugetele întocmite la nivel de firmă șisubdiviziune a acesteia, cu statut de centru de gestiune;

permire o veritabilă descentralizare “de jos în sus” prin asumarea de atribuții, responsabilități și competențe de către principalele subdiviziuni organizatorice ale firmei;

are o complexă dimensiune motivațională asigurând promovarea și utilizarea unor sisteme flexibile de cointeresare materială, în care gardul de realizare a obiectivelor șigradul de implicare la realizarea acestora constituie principalul element de condiționare a cuantumului recompenselor și/sau sancțiunilor.

Managementul prin obiective poate fi implementat în două modalități principale:

managementul prin obiective axat pe echipa-sistem în care defalcarea sistemului de obiective se oprește la obiectivele specifice, în a căror realizare sunt implicâte atribuțiile ce revin unor compartimente;

managementul prin obiective axat pe individ – caracterizat prin “coborârea” obiectivelor până la nivelul posturilor, deci includerea în sistemul de obiective a obiectivelor fundamentale, derivate, specifice șiindividuale.

Un loc aparte în operaționalizarea managementului prin obiective îl ocupă managementul prin bugete, sistem ce contribuie la o puternică descentralizare managerială și economică în interiorul unității, la o comensurare valorică a obiectivelor, cheltuielilor șiveniturilor și rezultatelor firmei șicomponentelor sale, abordate ca centre de profit.

Schema bugetului general al firmei este următoarea :

Tabelul 4.1

Schema bugetului la nivelul centrului de gestiune poate fi următoarea:

Tabelul 4.2

La încheierea perioadei de gestiune pentru care au fost elaborate bugetele, la nivelul firmei și centrului de gestiune, este necesară comensurarea rezultatelor șicompararea acestora cu nivelul previzionat al obiectivelor, depistarea cauzelor care au generat disfuncționalități ori abateri pozitive și pe această bază are loc adoptarea conduitei motivaționale corespunzătoare.

Delimitarea centrelor de gestiune la nivelul întreprinderii se va realiza după criterii structural – organizatorice astfel:

Centre de gestiune din sfera producției – unde se derulează procesele generatoare de bunuri economice, de exemplu: CG 1 – Atelier “Termoplaste”;

CG 2 – Atelier “Turnătorie”

CG 3 – Atelier “Galvanizare”;

Centre de gestiune auxiliare – ce asigură prestarea de servicii pentru centrele de gestiune din sfera producției, de exemplu: CG 4 – Atelierul “Mecano-energetic”;

CG 5 – Atelierul “ reparații matrițe”;

Centre de gestiune din sfera activităților administrativ – funcționale;

Figura 4.2, Corelația dintre centrele de gestiune

4.1.2 Reproiectarea sistemului decizional

Reproiectarea sistemului metodologic prin promovarea și utilizarea managementului prin obiective șia managementului prin bugete conduc la modificări substanțiale în sistemul decizional. În principal aceste modificări sunt:

modificări în tipologia deciziilor adoptate, generate de descentralizarea managementului

– o reconsiderare a deciziei strategice, o creștere a ponderii deciziilor de risc și incertitudine;

asigurarea unor condiții superioare pentru fundamentarea științifică adecvată, o “împuternicire” corespunzătoare, o adoptare și implicare în timp util și integrarea deciziilor adoptate în ansamblul deciziilor microeconomice.

Este necesară o delimitare a competențelor decizionale acordate, o amplificare a autorității manageriale din etajele mediu șiinferioare ale managementului șio proliferare a managementului participativ.

4.1.3 Reproiectarea sistemului informațional

Principalele perfecționări informaționale necesare sunt:

Raționalizarea documentelor informaționale pentru evitarea unor suprapuneri de informații și informarea constantă a utilizărilor acestora;

Informaționalizarea proceselor de muncă și, în principal, a celor de management, ca premisă a îmbunătățirii calității deciziilor ce urmează a fi adoptate și a creșterii gradului de fundamentare a acțiunilor solicitate de aplicarea deciziilor;

Realizarea unui sistem informațional integrat cu banca centrală de date computerizată.

Configurația de ansamblu a sistemului informațional poate fi următoarea:

Figura nr. 4.3 – Configurația de ansamblu a sistemului informațional

Pentru aceste perfecționări este necesară dezvoltarea bazei materiale prin achiziționarea calculatoarelor implicâte în tratarea informațiilor. În mod firesc, fiecare subdiviziune organizatorică trebuie să dispună de calculatoare, prin intermediul cărora să se asigure un management în timp real.

Sunt necesare 3 calculatoare performante, ceea ce ar contribui la reducerea personalului cu 18 salariați, adică un calculator duce la o economie de 6 salariați.

4.1.4 Remodelarea sistemului organizatoric

Soluții de remodelare organizatorică pot fi:

delimitarea și dimensionarea componentelor procesuale, gruparea acetora în componente structural-organizatorice adecvate și corelarea lor cu principalele câtegorii de obiective. Această măsură presupune elaborarea documentelor organizatorice (Regulamentul de organizare și funcționare, Organigrama, fișele de post) în conformitate cu noua structură organizatorică.

Redimensionarea personalului ca urmare a introducerii tehnicii de calcul, a mașinilor automatizate șia echipamentelor de zrmărire și control a principalelor activități.

Înființarea unor compartimente, concomitent cu îmbunătățirea apreciabilă a structurii personalului de specialitate.

Eficiența structurării întreprinderii pe cantre de gestiune poate fi cuantificabilă cât șinecuantificabilă.

Eficiența cuantificabilă se concretizează în economii de:

suporți informaționali;

timp de ore de muncă, respectiv personal;

salarii și cheltuieli aferente salariilor.

În acest caz:

Indicele producțivității muncii este:

Unde: IWm=indicele producțivității muncii;

W1,0=producțivitatea muncii în anul curent/precedent

IWm=(169.5072/122.8313)*100=1.38%

Sporul de producțivitate a muncii:

Wm= 169.5072-122.8313=46.6 mii lei/s

Economii relative de personal, realiyate prin creșterea producțivității muncii:

unde: N=economii relative de personal;

=producția din anul curent/precedent;

N=319- 263 =56 salariați

Economii salariale directe și indirecte vor fi:

S=N*Sm*Nh

unde: S=economii salariale directe;

Sm=salariu mediu orar;

Nh=numărul de ore anual;

S=56*12.256*1880=12.903.6 mii lei

CAS=S*0.25=32257.9 mii lei

FS=S*0.05=6451.58 mii lei

Eficiența necuantificabilă se concretizează în:

Promovarea unui management performant;

Crește calitatea fundamentării deciziilor;

Permite adoptarea deciziilor șiaplicarea soluțiilor în timp util;

O bună informare la nivelul întreprinderii, ceea ce asigură transparența în luarea deciziilor șipromovează un management participativ;

Elaborarea documentelor organizat în conformitate cu managementul științific.

Deci prin structurarea întreprinderii pe centre de profit se vor înregistra un spor de producțivitate a muncii cu 46.6 ron /pers. Ceea ce va duce la o economie de personal de 36 salariați și deci o economie cu manopera de 167.7 ron.

4.2 Propuneri de redresare financiară și restructurare a societății

1. Achitarea facturilor restante șia penalitatilor de câtre SNTFC CFR CALA TORI, pentru deblocarea conturilor CFR SCRL pentru desfasurarea activitatii în conditii normale ;

Intocmirea de câtre SNTFC CFR călătoria unei strategii clare de transport feroviar public de călători, stabilirea parcului de exploatare pentru fiecare Regionala TFC, a punctelor de lucru șia sectiilor de reparații care mai sint necesare efectuarii de prestatii pentru SNTFC CFR CALATORI;

Conform Raportului nr 51/1/84/2002 al SNTFC CFR călătoriSA de preluare a activitatii de mentenanta preventiva șicorectiva a intregului parc de exploatare a materialului rulant motor a SNTFC CFR călători,de câtre CFR SCRL Brașov S.A, s-a dispus șifacturarea tuturor prestatiilor efectuate intr-un mod detaliat, motiv pentru care propunem:

refacerea normelor de timp pentru fiecare tip de revizie planificâta, reparatie planificâta șireparatie accidentala, pe tipuri de vehicule feroviare, tinind cont de vechimea parcului care în medie are 34 ani de exploatare, uzura morala, șistabilirea de preturi ferme pentru fiecare tip de revizie/reparatie;

incheierea de contracte, de tip "FULL SERVICE" care sa aiba documentat intr-un mod obiectiv urmatoarele:

stabilirea de preturi pentru fiecare tip de revizie planificâta șireparatie planificâta, pe tipuri de vehicule feroviare;

stabilirea de preturi pentru fiecare tip de reparatie accidentala , pe variante de reparatie șipe tipuri de ansamble șisubansamble ;

stabilirea de preturi pentru activitatea de permanenta șicontinuitate (tura 12/24) pentru fiecare sectie de reparatie sau punct de lucru deoarece la aceasta data este greu de regasit în prestatie efectuata în ore meserias la nivel de societate;

stabilirea de preturi pentru activitatea personalului de manevra, acari, manevranti placa rotativa, mecanic sef, probe șianalize laboranti chimici, masuratori bandaje, operatori CUS, echilibrare sarcina pe osie, reprofilari osie, rebandajari osie, vopsire vehicule feroviare etc …

stabilirea unui profit minim pentru prestatiile efectuate de CFR SCRL Brașov care sa permita lichiditati banesti pentru pregatirea profesionala, dezvoltarea șitehnologizarea activitatii de a presta șialte tipuri de prestatii mai complexe, modernizarea activitatii de revizii/ reparații vehiculelor feroviare etc …

Emiterea de comenzi pentru reparații șimodernizari vehicule feroviare motoare, cu asigurarea pieselor șimaterialelor sau a fondurilor banesti pentru achizitia lor, cu prioritate de câtre SNTFC CFR călătoriSA, câtre CFR SCRL Brașov (filiala a SNTFC), care poate efectua prestatii cu un pret mai mic decit alti reparatori de material rulant privati, cu preturi negociate șicu profit mult mai mic. Mentionam ca CFR SCRL Brașov prin sectiile de reparații sau prin sectia cu activitate industriala are capabilitatea șidisponibilitatea prin spatiile de lucru, de-a efectua urmatoarele tipuri de prestatii: rebandajari osii, transformari osii monobloc în roti cu bandaje, reparații motoare de tractiune, reparații boghiuri, reparații transmisii hidraulice,reductoareinversoare,turbosuflante, reparații masini electrice, reparații compresoare de aer, motoare Diesel,aparataj din instalația de aer și frână a materialului rulant, efectuarea probe lor de ulei, reparații pantografe, reparații planificâte de tip RR/RG cu implementare ICOL sau RR/RG la locomotive modernizate în numar de 3 locomotive/luna;

Dotarea CFR SCRL Brașov, prin SNTFC, cu 0 presa de roti cu forta de 4000 kN, în valoare de aprox 320.000 euro, care conform memoriului prezentat ar urma sa fie amortizata în 2 ani. Lucrarile efectuate cu aceasta presa ar duce la reparații cu un pret mai mic pentru SNTFC CFR călătoriSA, iar materialul rulant ar urma sa aiba timpi de imobilizare în reparatie mult mai mici.

Dotarea CFR SCRL Brașov, prin SNTFC, cu 0 cabina de vopsit vehicule feroviare la un pret de aprox 360.000 euro care ar urma sa fie amortizata în 6 ani la 0 capacitate de 2 vehicule vopsite/luna șiar aduce venituri șide la alte companii sau operatori feroviari.

Continuarea atragerii de noi beneficiari ai serviciilor de revizii și reparații material rulant motor, prestate de CFR SCRL Brașov, avind ca obiectiv marirea veniturilor, aceaste prestatii fiind în fapt 0 eficientizare a activitatii CFR SCRL Brașov.

La aceasta data CFR SCRL Brașov are contracte de reviziil reparații cu 20 din cei 28 operatori feroviari nationali de stat sau privati, detinatori de vehicule feroviare, are gremente/Omologari tehnice pentru toate tipurile de vehicule feroviare motoare care opereaza pe teritoriul national. CFR SCRL Brașov are exclusivitate șieste singura societate din Romania, de reparații de material rulant, agreata în ceea ce priveste revizia/reparatia locomotivelor de ultima generatie SIEMENS de tip EUROSPRINTER ES64F4, cu Agrement tehnic feroviar emis de AFER , are contacte de colaborare cu RAIL CARGO AUSTRIA la nivel de scrisoare de intentie pentru revizia/reparatia locomotivelor de tip TAURUS în anul 2011 șinu în ultimul rind are semnata o scrisoare de intentie de colaborare cu firma MRCE DISPOLOK Gmbh șidiscutii foarte avansate pentru intocmirea unui contract de revizii/ reparații la un numar de 10 locomotive tip ES64F4 (in prima etapa) care urmeaza sa opereze sau sa tranziteze pe teritoriul tarii .MRCE (Mitsui Rail Capital Europe) DISPOLOK Gmbh este 0 societate germana cu capital japonez care opereaza feroviar la nivel mondial prin inchirierea de locomotive de ultima generatie,in Europa avind puncte de lucru la aceasta data doar în Munchen șiAmsterdam.

CFR SCRL Brașov a fost aleasa cu caracter de exclusivitate exprimat în scrisoarea de intentie, de MRCE DISPOLOK Gmbh dupa 0 analiza a pietei reparatorilor de material rulant șila recomandarea SIEMENS, ca un nou punct de revizii/ reparații pentru flota lor de vehicule feroviare ce urmeaza a opera sau tranzita teritoriul national, colaborare ce va aduce venituri importante pentru CFR SCRL Brașov.

Concluzii

Încă de la înființarea societații CFR SCRL Brașov, s-a urmărit modularizarea activitațiilor în sistemul feroviar național, de eficientizare cu un randament sporit, mod de organizare a activității în care, în decurs de 9 ani, aceasta societate și-a câștigat un renume în rândul reparatorilor de material rulant prin calitate și fiabilitate a reparațiilor atât la nivel national cât și la nivel internațional.

Situația finaciară dificilă din acest moment se datoreaza societății "mamă" SNTFC CFR

CĂLĂTORI SA, aționar unic al CFR SCRL Brașov, și care datorită subfinanțării de la bugetul de stat a avut de ales în a risca blocarea activitații prin blocarea conturilor prin acumularea de datorii la bugetul statului sau să nu plăteasca facturi emise de către CFR SCRL Brașov , înca din luna septembrie 2009 și să-i asigure funcționarea printr-un mecanism finaciar minimal de plată doar a salariilor angajatiilor, însa estimam ca acest mecanism este functional doar pina în luna octombrie 2011.

Propunerea vehiculată de asimilare prin absorbție de către SNTFC CFR călători SA a CFR SCRL Brașov nu ar rezolva problema finaciară a CFR SCRL Brașov, mai mult ar face sa blocheze întreaga activitate de transport feroviar public de călătoria SNTFC CFR călătoriSA prin asumarea datoriilor enorme la bugetul statului, sa nu mai aibe o conducere și coordonare unitara a activitțtii de mentenanta corectiva șipreventiva ca în prezent, sa-si mareasca numarul de angajati cu cel putin 16%, situatie cu care organismele europene nu ar fi de acord în conditiile în care SNTFC CFR călătoriSA este 0 societate monitorizata de FMI șiUE.

Deasemenea ar fi necesare o serie de modificari la nivel legislativ, cum ar fi anularea sau modificarea HG863/2001, dar care ar fi în contradictie cu celelalte masuri legislative, romanesti și europene, de interoperabilitate cu viteza convenționala la nivel european, respectiv prin separarea subsistemelor a sistemului feroviar național.

Consider ca luarea în considerare și analiza detaliata a propunerilor menționate ar face ca CFR SCRL Brașov să devină o societate profitabilă și avantajoasă în calitate de filială a SNTFC CFR călători SA , care până în anul 2011 s-a încadrat într-un buget de venituri și cheltuieli cu un exercițiu echilibrat , chiar înregistrind în fiecare an de la înfiintare PROFIT.

Bibliografie

Romanu Ion: „Investiții, eficiență și creștere economică”, Editura Tribuna Economică, București, 1999

Inventică și economie, nr. 5-6/mai –iunie 1999

Chirica Lefter: „Managementul transferului internațional de tehnologie”, Editura ALL, București, 1997

Drăgănescu Mihai: „A doua revoluție industrială. Micorelectronica, informatica-factori determinanți”, Editura Tehnică, București, 1980

Porter Michael: „Avantajul concurențial”, Editura Teora, București, 2001

Călin Cameli, Botez Ligia: „Creativitate și inovare tehnologică”, Editura ASE București 2000

Mosse Piere: „Le chois des investissments. Critheres et methodes”, Paris, Dunod, 1964

Williams Frederick, Gibson David: „Technology Transfer: a Comunicâtion Perspective”. London, 1990

Inventică și economie, nr.5-6/ mai-iunie 1999

Niculescu Nicolae, Buda Steluța:”Progres tehnic. Management modern. Eficiența economică”, Editura Economică, București, 2000

Webgrafie:

www.sirv.ro

www.uvaiud.ro

www.totalfirme.ro

Anexe

Anexa nr. 1

corelațiile între restructurarea tehnologică și

celelalte căi DE restructurare ale unei intreprinderi industriale

Anexa nr.2

Anexanr.3 Cont profit și pierdere

Anexa nr.4 – Organigrama S.C. «  CFR-SIRV BRAȘOV »

Anexa nr.5 – Date informative

Bibliografie

Romanu Ion: „Investiții, eficiență și creștere economică”, Editura Tribuna Economică, București, 1999

Inventică și economie, nr. 5-6/mai –iunie 1999

Chirica Lefter: „Managementul transferului internațional de tehnologie”, Editura ALL, București, 1997

Drăgănescu Mihai: „A doua revoluție industrială. Micorelectronica, informatica-factori determinanți”, Editura Tehnică, București, 1980

Porter Michael: „Avantajul concurențial”, Editura Teora, București, 2001

Călin Cameli, Botez Ligia: „Creativitate și inovare tehnologică”, Editura ASE București 2000

Mosse Piere: „Le chois des investissments. Critheres et methodes”, Paris, Dunod, 1964

Williams Frederick, Gibson David: „Technology Transfer: a Comunicâtion Perspective”. London, 1990

Inventică și economie, nr.5-6/ mai-iunie 1999

Niculescu Nicolae, Buda Steluța:”Progres tehnic. Management modern. Eficiența economică”, Editura Economică, București, 2000

Webgrafie:

www.sirv.ro

www.uvaiud.ro