Posibilele Indicatii ale Brexitului Asupra Uniunii Europene

=== cb7f3f99b62ddc4acdc3da8a5592c9f98af568eb_129055_1 ===

POSIBILELE INDICAȚII ALE BREXITULUI ASUPRA UNIUNII EUROPENE

23 iunie 2016 se înscrie în istoria actuală a zonei euro drept un moment de răscruce, Brexitul imprimând fluctuații deosebite și la nivelul relațiilor internaționale, prin prima forței economice pe care o reprezintă Regatul Unit al Marii Britanii (U.K.) la nivel global. Desfășurat ca urmare a numeroaselor „jocuri de culise” ce au avut loc în interiorul cunoscutului Partid Conservator din U.K., referendumul ce a vizat fie menținerea Marii Britanii în interiorul Uniunii Europene fie părăsirea acesteia, a reușit să dea peste cap nu doar întreg spațiu european, ci și scena politică globală. Brexitul a venit pe fondul în care, de-a lungul timpului, Regatul Unit al Marii Britanii s-a bucurat de numeroase beneficii ca membru al spațiului european comun (fie ele de natură economică, sau de natură politică, statutul său fiind unul privilegiat în comparație cu restul statelor membre ale U.E. (amintind în acest context nu doar refuzul U.K. de a face parte din celebra zonă euro, ci și refuzul includerii în Spațiul Schengen, spațiul circulației fără frontiere din zona europeană comună). Tot în acest context se înscrie și decizia Regatului Unit al Marii Britanii din anul 2000 privind exceptarea punerii în aplicare a Cartei Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale, ceea ce a determinat ca la nivelul tuturor instanțelor din U.K. cadrul european juridic în domeniu să nu se constituie într-un sistem de referință. Nu în ultimul rând, se impune a se menționa faptul că U.K. s-a bucurat de-a lungul anilor și de un statut special și în raport cu valoarea contribuțiilor aferente bugetului comunitar, mai precis în calitatea sa de membru în cadrul Uniunii Europene, Regatul Unit al Marii Britanii având contribuții variabile la bugetul acestuia, dar primind diverse fonduri din partea comunității europene în vederea realizării/implementării diverselor programe dedicate dezvoltării economice, tot mai numeroaselor programe sociale, ca și pentru creșterea gradului competitivității, cu aplicarea unor reduceri semnificative la contribuțiile anuale datorate bugetului comunitar. Înaintea Brexitului, capitala Regatului Unit al Marii Britanii era percepută de către marea majoritate a specialiștilor ca fiind un principal pol economic în cadrul întregii zone europene, motiv pentru care consecințele pe termen mediu și lung ale acestuia vor fi numeroase, nu doar la nivelul U.K., ci și la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene și nu numai.

Procesul diverselor negocieri dedicate retragerii din spațiul comun european al Regatului Unit al Marii Britanii este unul de durată, ulterior Brexitului urmând să se realizeze o noua redefinire și repoziționare a raporturilor economice ale U.K. cu restul statelor din zona continentului european. Regatul Unit continuă să se supună, pentru câteva luni, diverselor reglementări, ca și legislației existente la nivelul U.E., el continuând să facă parte din cadrul Pieței unice europene. Acesta este motivul pentru care diversele consecințe de natură economică, ce se pot reflecta pe termen lung, ca de altfel și tendințele de influență ale Brexitului, vor începe să se definească la modul concret abia din a doua jumătate a acestui an, ulterior definirii și manifestării noilor coordonate economice determinate de acest eveniment deosebit.

Pe termen scurt însă, ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană reușește să determine o anumită contractare economică la nivelul tuturor părților implicate, Standard & Poor’s estimând încă de acum doi ani că, după Brexit, PIB-ul Regatului Unit al Marii Britanii va înregistra în următorul an o reducere aproximativă de 1,2%, reducerea continuând să se manifeste și pe parcursul acestui an. De altfel, la scurt timp din momentul anunțării rezultatului referendumului ce a fost organizat în U.K., lira sterlină a înregistrat o depreciere majoră, mai precis valoarea acesteia s-a diminuat cu aproape 1.5 $. În plus, după anunțarea rezultatelor finale ale Brexitului, la nivelul marii majorități a piețelor financiare s-a remarcat prăbușirea monedei naționale a U.K., lira sterlină înregistrând o pierdere aproximativă de 10% și atingând un minim de doar 1.32 $ .

Mai mult, ulterior comunicării rezultatelor oficiale ale Brexitului, Standard & Poor’s a luat decizia retrogradării cu o treaptă a ratingului specific datoriei Uniunii Europene pe termen lung, respectiv de la valoarea AA+ la valoarea AA, principala justificare a acestei decizii constând în creșterea gradului de incertitudine dedicat blocului economic al U.E. Iar unii oficiali ai Fondului Monetar Internațional au atras atenția asupra faptului că, urmare a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, se poate constata apariția diverselor disfuncționalități la nivelul pieței mondiale.

În ceea ce privesc viitoarele relații pe care Uniunea Economică le poate dezvolta, în absența prezenței din spațiul său a U.K., acestea pot să fie influențate și de legăturile cu statul canadian, urmărindu-se o menținere a tarifelor ce sunt aplicate unor produse, ca și menținerea cotelor în cazul unor produse agricole ale acestuia, fără a se percepe diverse contribuții financiare în cadrul bugetului Uniunii Europene, sens în care se are în vedere realizarea unei relații asemănătoare celei cu Norvegia, ceea ce ar putea determina nu doar menținerea accesului la Piața unică, ci și controalele vamale, ca și menținerea liberei circulații la nivelul Uniunii Europene.

Nu trebuie omise nici eventualele repercusiuni la nivel politic, apreciindu-se că cel mai mare pericol îl constituie eventualitatea ca Brexitul să se constituie într-un adevărat fenomen al contagiunii la nivelul continentului european, mai ales în contextul accentuării deosebite a euroscepticismului. Se remarcă faptul că euroscepticismul, pe fondul căruia s-a manifestat Brexitul, a fost accentuat în mod considerabil și de diversele consecințe manifestate pe termen scurt și mediu de recenta criză economică și financiară, ca și modul în care marile state ale Uniunii Europene au înțeles să gestioneze, în ultimii trei ani, tot mai acuta criză a refugiaților, ce se manifestă, din păcate, la nivelul continentului european.

Ulterior ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, autoritățile acesteia susțin că vor continua să sprijine agenda comercială a spațiului comun din care au făcut parte vreme de mai multe decenii, în paralel urmărindu-se o creștere rapidă a schimburilor comerciale ale Regatului Unit cu diverse state ale lumii și abordarea dinamică a celor mai importante piețe de export de la nivel internațional. Chiar dacă se apreciază că U.E. va continua să rămână pentru Marea Britanie un partener comercial deosebit de important, în contextul Brexitului, Regatul Unit intenționează să acorde o atenție deosebită diverselor piețe din zona non-europeană.

De asemenea, în urma Brexitului, se vor sesiza și diverse efecte la nivelul P.E.S.C. (Politica Externă și de Securitate Comună), știut fiind faptul că Marea Britanie se constituie într-o importantă putere militară la nivelul întregului continent european, poziția sa strategică fiind una deosebită. Și în ciuda faptului că Uniunea Europeană nu a reușit încă să dezvolte armata europeană comună, obiectiv avut în vedere încă din momentul înființării P.E.S.C., retragerea Marii Britanii din spațiul comun se va reflecta în mod direct și asupra domeniului securității și apărării. În plus, în opinia unor specialiști, ieșirea Marii Britanii din spațiul Uniunii Europene va afecta și P.S.A.C. (Politica de Securitate și Apărare Comună), care ar putea să își diminueze obiectivele strategice, ceea ce ar putea determina, în timp, o reducere majoră a diverselor capabilități militare, în paralel și cu diminuarea respectivei perspective strategice.