Portofoliu la disciplina: [607246]

Portofoliu la disciplina:
MANAGEMENT PUBLIC;
DEONTOLOGIA FUNCTIONARULUI PUBLIC

Coordonator științific: Masteran d U.C.B. Pitesti:
Lect. univ. dr. Popescu Alina Ureche Silvia Florina
Grupa : 311

Anul I – 2019 – 2020

Analiza Codului de etica si d eontologie a l politistului

Ideea codurilor deontologice este foarte raspa ndita in Occident. Aproape fiecare profesie
are propriul sau cod , exista chiar si o moda printre corporatii si companii , aceea de a -si scrie
propriul cod de tica si deontologie profesionala si de a -l face public. Primul cod de etica a fost
adoptat in 1847 de catre Asociatia Medicala din SUA pana in secolul XX, c and a ajuns sa fie
un indiciu al profesionalismului.1
Odata cu elaborarea codului de etica si deontologie al politistului s-a contribuit la
rezolvarea unor probleme de natura etico -morala ale activitati i acestuia . Polițistul este
funct ionarul public civil cu statut special, care exercita atribu tiile stabilite de lege pentru
Poliția Romana și celelalte structuri din cadrul Ministerul ui Administratiei s i Internelor2.
In scopul prevenirii atitudinii neadecvate a colaboratorilor politiei fata de reprezentantii
societatii, reformarea activitatii politiei in conformitate cu standartele europene in sfera
drepturilor omului s -a adoptat Hotarirea de Guvern, nr. 991 din 25/08/2005 prin care a fost
aprobat Codul de etica si deontologie al politistului, publicat Monitorul Oficial Partea I nr.
813 din 07/09/2005.
Codul deontologic al politistului sporeste simtul simtul apartenentei la un grup ce
impartaseste aceleasi valori si are aceeasi misiune, in societate.

De ce a fost nevoie de un cod de etica al politistului ?
 pentru a defini comportamen tul acceptabil sau acceptat in societate
 pentru a promova standarde de excelenta ale politistului
 pentru a stabili cadrul responsabilitatilor, al comportamentului profesionist

Ce promoveaza codul de etica ?
 standarde inalte si consecvente de conduita
 colegialitatea si lucrul in echipa
 rezolvarea problemelor in mod deschis si in baza unor valori precum: adevarul,
dreptatea, responsabilitate a, grija fata de beneficiari, imaginea buna in societate,
increderea corporativa, respectul fata de cei din jur, toleranta fata de opinia
altora.

1 Codurile de etica in servicii si promovarea concurentei loiale, nr 23 din februarie 2008, pag. 37
https://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Article_318.pdf
2 ARTICOLUL 21, al Hotararii nr. 991 din 25/08/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 813 din
07/09/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului – Statutul și drepturile polițiștilor,
punctul 1

Ce previne codul de conduita ?

 inselatoria si frauda in atingerea scopurilor
 manipularea oamenilor
 comportamentul partinitor
 discriminarea in baza nationalitatii, sexului, statutului sau religiei
 pasivitatea, reactionarea la probleme in locul rezolvarii lor
 beneficiul propriu, folosirea resurselor institutiei in scopul propriu

Principiile care guverneaza conduita profesionala a politistului sunt urmatoarele:

a) legalitatea – in exercitarea atributiil or sale politistul este obligat sa respecte legea,
precum si drepturile si libertatile constitutionale ale persoanelor;
b) egalitatea, impartialitatea si nediscriminarea – in indeplinirea atributiilor profesionale
politistul aplica tratamente egale tuturor persoanelor, luand aceleasi masuri pentru situatii
similare de incalcare a normelor protejate de lege, fara a fi infl uentat de considerente etnice, de
nationalitate, rasa, religie, opinie politica sau de orice alta opinie, varsta, sex, orientare sexuala,
avere, origine nationala ;
c) transparenta – consta in deschiderea pe care politistul trebuie sa o manifeste f ata de
societate in limitele stabilite de lege;
d) capacitatea si datoria de exprimare – reprezinta posibilitatea politistului de a analiza
situatiile profesionale pe care le intalneste si de a -si exprima punctul de vedere, potrivit
pregatirii si experientei sale, pentru a imbunatati calitatea si eficac itatea serviciului de politie cu
privire la acestea;
e) disponibilitatea – presupune interventia politistului in orice situatie in care ia cunostinta
despre atingerea adusa vreuneia dintre valorile aparate de lege, indiferent de momentul
constata rii acesteia, capacitatea de a asculta si de a rezolva problemele celor aflati in dificultate
ori de a indruma catre alte autoritati cazurile care se situeaza in afara competentei ori atributiilor
sale;
f) prioritatea interesului public – se manifes ta prin aceea ca pentru indeplinirea atributiilor
functionale politistul acorda prioritate realizarii serviciului in folosul comunitatii;
g) profesionalismul – presupune aplicarea corecta si responsabila a cunostintelor teoretice si
a deprinderilor practice pentru exercitarea atributiilor de serviciu;
h) confidentialitatea – determina obligatia politistului de a garanta securitatea datelor si
informatiilor obtinute in exercitarea autoritatii conferite de lege;
i) respectul – se manifes ta prin consideratia pe care politistul o acorda persoanelor, colegilor,
superiorilor, subordonatilor, drepturilor si libertatilor acestora, institutiilor, legilor, valorilor

sociale, normelor etice si deontologice;
j) integritatea morala – presup une adoptarea unui comportament conform normelor etice
acceptate si practicate in societate;
k) independenta operationala – consta in indeplinirea atributiilor si misiunilor potrivit
competentelor stabilite pentru nivelul ierarhic pe care il ocupa in cadrul politiei, fara imixtiunea
ilegala a altor politisti, persoane sau autoritati;
l) loialitatea – se exprima prin atasamentul fata de institutie si valorile promovate de aceasta,
adeziunea constienta manifestata de catre politist, din proprie initiativa, fata de obiectivele
institutiei, respectul fata de ierarhia institutiei, onestitate in relatiile interpersonale, respectul fata
de adevar si dreptate, constiinciozitate in indeplinirea atributiilor, respectarea angajamentelor
asumate, asigurar ea confidentialitatii informatiilor obtinute in procesul muncii.3

Prevederile cod ului de etica si deontologie al politistului au fost elaborate în
considerarea principiilor enunțate în Recomandarea REC (2001) 10 privind Codul european
de etică al poliției4.
Una dintre valorile fundamentale in cultura si deontologia politi ei este „integri tatea”.
Acest principiu se bucura de o atentie deosebita atat din part ea cetatenilor cat si a autoritati lor,
constituind o masura a succesului si bunei functionari a serviciului politi ei. In fapt, se considera
ca orice incalcare a acestei norme, orice comportament al politistilor care trece dincolo de
granitele legilor (pe care de fapt trebuie sa le apli ce si sa le apere), aduce atin gere credibilitatii
politiei, atât i n plan intern, cât si in cel extern. Increderea cetatenilor si a autoritatilor in politie
este afectata de devi erile comportamentale ale membrilor politiei, iar aceasta incredere variaza
in functie de credibilitatea asupra fiecarei subdiviziuni a MAI5 in parte, in ansamblul sau.
Din pun ct de vedere moral, politistul are obligatia sa adopte un comportament bazat pe
respect, buna credinta, corectitudine si amabilitate, de a nu aduce atingere onoarei, reputatiei si
demnitatii persoanelor din cadrul subdiviziunii in care isi desfasoara activitatea prin
intrebuintarea unor expresii jignitoare. In activitatea sa, colaboratorul de politie trebuie sa adopte
o atitudine impartiala si justificata pen tru rezolvarea clara si eficienta a problemelor cetatenilor,
cu respectarea principiului egalita tii acestora in fata legii si a autoritatii. In acest scop, politistul
trebuie sa promoveze situatii similare de incalcare a norme lor protejate de lege, fara a fi influentat
de considerente etnice, de nationalitate, rasa, religie, opinie politica sau de orice alta opinie virsta,
sex, orientare sexuala, avere, origine nationala, sociala sau decurgind din alta situatie.

3 Codul de etica si deontologie al politist ului – site-ul Ministerului Afacerilor Interne
http://depabd.mai.gov.ro/cod_etica_si_deontologie.html
4 ARTICOLUL 2 al Codului de etică și deontologie al polițistului | Hotărâre 991/2005 – Domeniul de aplicare
5 Ministerul Afacerilor Interne

Formele răspunderii juridice
Art. 109.
(1) Încălcarea de către polițist, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu sau a normelor de etică și
deontologie profesională angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă,
contravențională sau penală, după caz.
(2) Este absolvit de orice răspundere polițistul care, prin exercitarea atribuțiilor de serviciu, în
limitele legii și cu res pectarea procedurilor de intervenție aprobate potrivit competențelor, a
cauzat suferințe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora ori
bunurilor persoanelor juridice de drept public sau privat.

Abateri disciplinare
Art. 110.
– (1) Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât,
potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte săvârșite de polițist, comise
cu vinovăție:
a) neexecutarea atribuțiilor de serviciu ori a dispozițiilor legale ale șefilor ierarhici, executarea
acestora cu încălcarea legii ori darea sau executarea unor dispoziții nelegale;
b) neglijența manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la
șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege;
c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluționării lucrărilor ;
d) absența nemotivată de la serviciu;
e) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
f) încălcarea normelor privind confidențialit atea activității desfășurate;
g) încălcarea normelor de etică și deontologie ale polițistului;
h) nerespectarea prevederilor prezentei legi referitoare la obligații, interdicții, restrângerea
exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale;
i) nerespe ctarea prevederilor jurământului de credință;
j) imixtiunea ilegală în activitatea altui polițist;
k) intervenția pentru influențarea soluționării unor cereri ilegale ori împiedicarea soluționării
unor cereri legale privind satisfacerea intereselor oricăre i persoane.

Sancțiunile disciplinare
Art. 111.
(1) Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate polițistului sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcția îndeplinită cu 5 -20% pe o perioadă de 1 -3 luni;
c) amânarea avansării în grade profesionale, pe o perioadă de la 1 la 2 ani;
d) amânarea promovării în funcții superioare, pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
e) retrogradarea din funcție cel mult până la nivelul de bază al gradului profesional deținut;
f) destituirea din poliție.

Cercetarea prealabilă
Art. 112.
(1) Stabilirea și aplicarea sancțiunilor disciplinare se face, numai după efectuarea cercetării
prealabile.
(2) Cercetarea prealabilă se realizează numai de ofițeri de poliție cu studii juridice:
a) desemnați de șeful unității din care face parte polițistul cercetat,
b) din cadrul structurilor cu competențe de control, desemnați de șefii ierarhici ai șefului unității
din care face parte polițistul cercetat6.
Drepturile omului sunt consfintite si garantate de Constitutie, protejate de lege,
reglementate in codul de etica si deontologie al politistului, iar respectarea valorilor si
principiilor enuntate reprezinta o indatorire de onoare pentru fiecare dintre po litisti, care nu au
voie sa incalce, sub nici o forma, exact aceleasi drepturi pe care ei sunt chemati sa le mentina.
Intreaga activitate a politiei se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si
in sprijinul institutiilor statului, exclu siv pe baza si in executarea legii.

In indeplinirea misiunilor ce ii revin, politia coopereaza cu institutiile statului, asociatiile
si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si juridice pentru a limpezi
lucrurile ce sunt specificate in cod si necesita a fi respectate.
Evolutia sistemului de ordine publica in Romania si procesul de aliniere la standardele
acceptate la nivel european au condus in prezent la conturarea unei institutii de politie in
serviciul cetateanului, in sp iritul democratiei, politistul având un rol primordial in apararea
vietii, integritatii corporale si libertatii persoanelor, proprietatii private si publice, a celorlalte
drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii asa cum e si specificat si in codul
de etica si deontologie al politistului.

6 Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului
https://www.juridice.ro/wp -content/uploads/2011/09/Lege -Statut -politist_02092011.pdf

Prin apararea drepturilor cetateanului se intelege nu numai protejarea acestuia
impotriva criminalitatii ci si apararea si respectarea, in deplina concordanta cu standardele
europene, a drepturilor celor care comit fapte antisociale.
Astfel, au fost luate masuri in vederea pregatirii personalului din cadrul politiei in
spiritul respectarii drepturilor persoanelor c ercetate, retinute sau arestate.

Concluzie

Rolul politi stului , in cadrul societati i democratice prin prisma cod ului deontologic, este
esential in contextul in care se urmareste afirmarea cu tarie a principiului suprematiei legii,
realizarea protectiei drepturilor omului si respectiv garantarea exercitarii acestora de ca tre
oricare cetatean. Prin urmare, consider ca politistul realizeaza o protectie reala a drepturilor
omului (protejeaza viata, sanatatea, proprietatea persoanelor etc.), dar, in acelasi timp, prin
natura atributiilor se poate face responsabil si de violare a drepturilor omului, printr -o
recurgere excesiva la forta ori prin unele practici discriminatorii.

Bibliografie :

1. Hotarare a nr. 991 din 25 august 2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie
al polițistului. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 813 din 07/09/2005;
2. Codul de etica si deontologie al politistului;
3. Codurile de etica in servicii si promovarea concurentei loiale, nr 23 din februarie 2008;
4. Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițis tului;