Pornind de la premisele ca a ccesul la educația de calitate in România este un lux, sistemul de [610682]

Introducere
Pornind de la premisele ca a ccesul la educația de calitate in România este un lux, sistemul de
învățământ român esc este în continuă schimbare , se sesizeaza urmatoarele p robleme: lipsa
unui curriculum care să țină cont de nevoile acuale de învă țare ale copiilor, demotivarea
personalului din sistemul de învățământ, lipsa unei infr astructuri educaționale moderne.

O posibila solutie pentru modernizarea si eficientizarea sistemului eductional romanesc ar fi
sa ne inspiram din modelele educaționale internaționale de succes. Educația europeană oferă
ca model sistemul finlandez, rezultatele la testele internationale fiind cu adevarat remarcabile.

Ingredientele succesului educațional în Finlanda sunt: activități practice si recreere in aer
liber, tem e si teste puține, profesori dedicați. De asemenea, copiii se duc la școala cea mai
apropiată, nu la una „bună". Accentul e pus pe obținerea unor elevi buni „în medie" și pe
evitarea rebuturilor școlare. Părinții știu că indiferent de scoala unde va merge copilul , el va
beneficia de educație calitativa .

Modelul educațional european și e -learningul în România

Conform [NET01], i n anul 2007 s -a elaborat primul raport pro fesionist, bazat pe date și
informații ri guros analiza te, cu privire la problemele cu care se confruntă sistemul educațional
românesc – România Educației, România Cer cetării. Diagnoza realizată a scos în evi dență
faptul că menținerea actualului sistem de învățământ din România pune în pericol
competitivit atea și pros peritatea țării. Acest sistem are patru mari pro bleme: este ineficient,
nerelevant, ine chitabil și de slabă calitate.

1. Inefieciența sistemului este relevată de re zultatele elevilor români la testele in ter-
naționale PISA, PIRLS și TIMSS. Astfel, în cepând cu anul 2000, când România a par ticipat
la prima testare PISA, și până în pre zent, în mod constant, țara noastră s -a aflat pe ultimele
locuri din Europa în ceea ce privește capacitatea elevilor de 15 ani de a înțelege textele pe
care le citesc.

2. Sistemul educațional românesc este nerelevant în raport cu eco nomia și societatea
viitorului. Mai bine de 20% dintre elevi părăsesc timpuriu școala, față de 15% la nivel
european. România es te țara cu una dintre cele mai mici par ticipări a adulților la programe de
învățare pe tot parcursul vieții.

3. Sistemul educațional românesc este pro fund inechitabil. Copiii născuți în mediul ru ral sunt
condamnați la sărăcie și ne fericire. Numai 25% dintre elevii din mediul rural ajung să termine
liceul, iar 80% dintre copiii neșcolarizați sunt rromi. Diferențele dintre rezultatele elevilor din
mediul rural și urban sunt de 15 –20 puncte procentuale la toate eva luările la care aceștia
participă.

4. La toate acestea se adaugă slaba calita te a infrastructurii și resurselor din sistem. Școlile au
aceeași arhitectură, mobilier și dotări ca în anii ’70 -’80, ceea ce le face lip site de atractivitate
pentru copii și de motivante pentru cadrele didactice. Avem școli în mediul rural fără apă
curentă, cu încălzire deficitară pe timpul iernii și cu toalete sub nivelul minim al civilizației
europene.

Testele internaționale, dar și evaluarea na țională de la sfârșitul clasei a VIII -a și exa menul de
bacalaureat ne arată ca aproape jumătate dintre elevii români sunt anal fabeți funcțional, adică
competențele lor de literație sunt extrem de scăzute. Acești co pii nu înțeleg textul lecturat, nu
fac co nexiuni cu ceea ce, eventual, știau dinainte, nu pot formula un punct de vedere și nu
sunt în star e să-l exprime, în scris sau oral. [NET01]

Dacă co relăm acest raport cu documentele europene di n domeniul educației, putem afirma că
situația este chiar una dramatică. Obiectivele UE pe termen lung, privind pregătirea
absolvenților nece sari pentru piaț a muncii, sunt neîndeplinite. Se naș te întrebar ea de ce copiii
din Romania , au rezultate slabe la testele inte rnaționale si nationale. Ei nu pot deveni
profesioniști intr-un anumit domeniu , dacă nu vor să învețe matem atica, fizica, chimia etc, dar
doresc să promoveze bac -ul și sa urmeze o facultate. La polul opus, r ezultatele foarte bune ale
elevil or finlandezi la testele PISA, unde Finlanda a ocupat primul loc în Europa , au ridicat o
serie de intrebari privind modul de formare al tinerilor . Si astfel experienta educationala din
Finlanda , a ajuns sa fie un exemplu pentru îmbunătățirea sistemului educațional in multe din
tarile europene, inclusiv in România.

Învățământul finlandez pleacă de la un crez simplu: toți copiii sunt îndreptățiți la o educație
egală, nu trebuie lăsați pe dinafară fiindcă au avut un start mai nefericit în viață și nu trebuie
etichetați. Sistemul educational din Finlanda este unul lipsit de taxa de scolarizare astfel incat
toti tinerii si adultii sa poata avea acces la cunoastere s i nu se bazeaza pe diferentierea
participantilor la educatie. [NET03]

Conform [NTE07], g radarea pe cla se de varste nu difera semnificativ de sistemul educational
romanesc. Pana la 7 ani copii merg la clasele de prescolari, apoi stau obligatoriu in scoala
elementara pana la 16 ani. Educația obligatorie nu se încheie cu un examen, ci doar un
certificat este dovada îndeplinirii cerințelor din programa analitică. De la 16 ani, tinerii pot
alege un program academic sau unul vocational care dureaza 3 ani de zile. Primul și singurul
examen național pe care îl susțin elevii are loc la absolvirea liceului , iar rezultatele obținute
servesc la admiterea în facultăți. De la 19 ani pot merge la facultate, urmand apoi nivelul de
master si doctorat.

De la nastere, ingrijirea sau cresterea copilul ui este vazut a ca o cooperare intre parinti si
societate pentru a pregati copii fizic( mese regulate, pastrarea curateniei) precum si psihic
(comunicare, constiinta sociala, empatia) inainte de a incepe educatia formala la 7 ani. Pana la
varsta aceasta, ei invata prin joc si socializare . Finlanda a dispus de acces gratuit in crese
pentru copii cu varste cuprinse intre 8 luni si 5 ani inca din 1990 si de un an de gradinita tot
gratuit de la 6 la 7 ani inca din 1996. Cresa include centre pentru ingrijirea cop iilor precum si
locuri de joaca municipale cu supervizare adulta unde parintii pot petrece timp cu copii lor.
Municipiul respectiv ofera mamelor un concediu postnatal de 3 ani pentru a -i oferi copilului
educatie la domiciliu, iar un ingrijitor poate face v izite periodice pentru a se asigura ca mediul
este propice. [NET07]

Conform [NET04] si [NET07], s coala in Finlanda reprezinta un program de 9 ani obligatorii
in care nu exista programe pentru copii mai dotati si mai putini dotati. Se asteapta ca elevii
mai capabili sa -i ajute pe ce i mai lenti sa prinda din urma. Sistemul finlandez susține foarte
mult acei elevi care au dificultăți de învățare, dar acordă mai multă atenție, de asemenea,
elevilor care sunt foarte talentați.
Clasele sunt mici, de cel mult 20 de elevi. Elevii petrec intre 20 pana la 30 ore pe saptamana
la scoala. Sistemul finlandez încearcă să îmbine materiile teoretice cu deprinderile practice și
aptitudinile artistice . Elevii studiază mai intai câteva materii de bază – matematica, limba
mate rnă, biologie și geografie, studii despre mediu și natură, studii despre etică și religie, artă,
sport și activități practice. Până în ultimii ani, în programul săptămânal apar câteva materii noi
– 2 limbi străine (suedeza si engleza) , chimie, fizică, educ ație despre sănătate, istorie și studii
sociale, economie și subiecte opționale. [NET06]
Educația școlară se bazează pe dezvoltarea gândirii și a expresiei, nu pe acumularea masivă de
informație. Pentru a favoriza gândirea creativă și independentă, multe d in temele pentru acasă
au formă de proiect; elevul nu rezolvă numai probleme după o rețetă, ci încearcă să descopere
utilitatea soluțiilor în diferite aspecte practice. [NET03]
Contrar evaluarii in sistemul romanesc, sistemul de notare este bazat pe esanti onare, testele nu
ii ierarhize aza deloc pe copii, nu există liste publice cu note primite la evaluări naționale, cu
admiși și respinși, nu există eticheta elevului picat, copilul de nota 2 și cel de nota 10 și nu
există ș coli slabe și școli bune . [NET04]

Conform [NET05] si [NET06], scolile finlandeze asigura ingrijirea sanatatii la scoala si un
pranz gratuit care acopera o treime din rata alimentara zilnica pana la absolvirea liceului . De
asemenea, ei pri mesc gratuit materiale scolare până la vârsta de 16 ani și subvenții pentru cei
care nu pot suporta costul manualelor după această vârstă , nu există uniforme, iar
echipamentele sportive nu sunt obligatorii, un simplu tricou și o pereche de pantaloni comozi
sunt suficienți.

De asemenea, orientarea profesio nală a viitorului licean sau student este urmărită permanent
de profesor, alocându -i-se o oră pe săptămână . Elevul află ce fel de licee există, care -i
diferența între filiera teoretică și cea tehnologică, ce perspective are la fiecare. Se consideră
importa nt ca la această vîrstă, cca 14, 15 ani, elevul să fie informat de meseriile cele mai
solicitate (electrician, instalator etc), câți oameni lucrează într -o meserie în întreaga țară, care
sunt domeniile cele mai căutate la momentul respectiv etc. [NET03]

O alta caracteristica o reprezintă absența spiritului competițional. Contrar sistemul de
invatamant romanesc, in școlil e finlandeze, copiii, părinții și profesorii nu se află într -o goană
nebună după competiții școlare, premii, titulaturi și merite. Descop erirea propriului talent, a
ceea ce de fapt ne face diferiți unii de alții, cunoașterea propriei persoane, a abilităților
necesare reușitei, sprijinirea celuilalt constituie rolul profesorului. [NET05]

Un alt avantaj al sistemului educational finlandez es te faptul ca incă din anii ’70, Ministerul
Educației a fost condus numai de tehnocrați și niciun ministru nu avea voie să schimbe ce a
făcut predecesorul său, ci doar să completeze. Sistemul educațional este descentralizat,
neexistând nici măcar inspectori școlari. Totodata, toate cadrele didactice din Finlanda trebuie
să aibă o diplomă de masterat, aceasta fiind pe deplin subvenționată. În societatea finlandeză,
profesorii sunt foarte respectați, având același statut ca medicii și avocații. Profesorii petr ec
doar 4 ore pe zi în sala de clasă, în restul timpului punând accent pe descoperirea din timp a
problemelor copiilor. Copiii ce întâmpină probleme în înțelegerea materiilor primesc educație
specială . Școlile au alocat un profesor pentru educație specială ce ajută copiii să -și identifice
nevoile și să le asigure ajutorul necesar într -o sală de clasă separată, fiindu -le elaborat un plan
individual de studiu. Luând aceste măsuri, sistemul finlandez vrea să garanteze echitatea,
calitatea și faptul că niciun e lev nu va rămâne în urmă. [NET04]
Rezultatul a fost că acum, în Finlanda, 99% din copii își finalizează studiile obligatorii, 86%
dintre tineri își finalizează studiile secundare superioare (clasele a XI -a și a XII -a, ultimii doi
ani de liceu, care la noi nu sunt obligatorii) până la vârsta de 25 de ani, iar 40% dintre tineri
finalizează studiile superioare până la vârsta de 30 de ani. [NET03]
Din perspectiva finlandeza, Romania ar putea începe prin creșterea atractivității meseriei de
profesor, nu doar pri n mărirea salariilor, dar și prin acordarea unei mai mari independențe de
decizie în clasă. Se impun investiții mari în școlile de la țară, inclusiv prin măsuri de atragere,
stimulare, pentru stabilizarea pe post a profesorilor buni. Activitatea de orienta re profesională
ar trebui să fie prezentă săptămânal în programul elevilor, și nu doar în clasele terminale;
elevii ar afla date concrete și precise despre meseriile căutate, despre evoluția pieței muncii.
De asemenea, o alta prioritate ar trebui sa fie refacerea prestigiului învățământului
profesional, în special al filierelor te hnologice (școlile de meserii), in care sa nu se studieze
multa teorie, in schimb sa se coopereze intens cu industria. Totodata, am putea să le asigurăm
elevilor români la școală o masă caldă gratuită pe zi.

Concluzie
In concluzie, Finlanda are unul dintre cele mai bune sisteme școlare din lume, experienta
educationala fiind un model de implementat si in sistemul de invatamant romanesc.
Finlandezii au reușit să aibă rezultate remar cabile, nu numai la testele de evaluare PISA, ci în
toate privințele sistemului educațional: de la grădiniță la universitate, Fin landa ocupand
primul loc în ceea ce priveste sistemul educational la nivel european .

Preluarea unor modele și exemple de bună practică din educatie de la nivel european și mul ti-
plicarea lor în sistemul educațional ro mânesc poate contribui la creșterea calității pro cesului
de predare -învățare -evaluare și la îm bunătățirea rezultatelor elevilor.