Por 2014 2020 Aprilie 2017 [624281]
RO 1 RO
Programul Operațional Regional
2014 – 2020
Aprilie 2017
RO 2 RO
CUPRINS
Abrevieri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 4
SECȚIUNEA 1. Strategia pentru contribuț ia programului operațional la strategia Uniunii
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii si realizarea coeziunii
economice, sociale și teritoriale ………………………….. ………………………….. ………………. 7
SECȚIUNEA 2. Axele prioritare ………………………….. ………………………….. ……………………… 45
2.A Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic ………………………….. ………….. 45
2.B Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii …… 57
2.C Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 74
2.D Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile ………………………….. ……….. 93
2.E Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și
valorificarea durabilă a patrimoniului cultu ral ………………………….. ……………………. 119
2.F Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională …… 132
2.G Axa prioritară 7: Diversific area economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 143
2.H Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale ……………………. 155
2.I Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților
defavorizate din mediul urban ………………………….. ………………………….. …………….. 173
2.J Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educa ționale ………………………….. .. 184
2.K Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților
în cadastru și cartea funciară ………………………….. ………………………….. ……………….. 201
2.L Axa prioritară 12: Asistență tehnică ………………………….. ………………………….. ……… 211
SECȚIUNEA 3. Plan de finanțare ………………………….. ………………………….. ………………….. 219
SECȚIUNEA 4. Abordare integrată a dezv oltării teritoriale ………………………….. ………….. 224
SECȚIUNEA 5. Nevoile specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie
sau ale grupurilor țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de ex cludere
socială (după caz) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 231
SECȚIUNEA 6. Nevoile specifice ale zonelor geografice care suferă de pe urma unor
handicapuri naturale sau demografice severe și permanente (după caz) …………….. 235
SECȚIUNEA 7. Autoritățile și organismele responsabile cu managementul, controlul și
auditul, precum și rolul partenerilor relevanți ………………………….. …………………….. 236
7.1 Autorități și organisme relevante ………………………….. ………………………….. …………. 236
7.2 Implicarea partenerilor relevanți ………………………….. ………………………….. ………….. 236
SECȚIUNEA 8. Coordonarea dintre fonduri, FEADR, FEPAM și alte instrumente de
finanțare naționale și ale uniunii, precum și coordonarea cu BEI ………………………. 240
SECȚIUNEA 9. Condiționalități ex -ante ………………………….. ………………………….. ………… 245
RO 3 RO SECȚIUNEA 10. Reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari ……………………….. 294
SECȚIUNEA 11. Principii orizontale ………………………….. ………………………….. …………….. 297
SECȚIUNEA 12. Elemente separate ………………………….. ………………………….. ………………. 301
RO 4 RO ABREVIERI
ADR Agenția pentru Dezvoltare Regională
ADI Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară
AM Autoritatea de Management
ANCPI Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
ANRSC Agenția Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare
AP Acord de Parteneriat
APL Autoritate Publică Locală
AP1-12 Axe prioritare
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
BI Regiunea București Il fov
BM Banca Mondială
C Regiunea Centru
CI Cercetare – Inovare
CCDR Comitetul Consultativ pentru Dezvoltare Regională
CCI Centre Comunitare Integrat e
CDI Cercetare, Dezvoltare, Inovare
CDR Consiliul de Dezvoltare Region ală
CE Comisia Europeană
CIT Centre de informare tehnologică
CLLD Dezvoltare locală plasată în responsabilitatea comunității
CNSR Cadrul Național Strategic de Referință 2007 –2013
CPEn Contract de Performanță Energetică
CTT Centre de Transfer Tehnolog ic
CSC Cadrul Strategic Comun
DPCE Documentul de Poziție al Comisiei Europene
EEV Enhanced Environmently friendly Vehicle (normă Euro între Euro V
și Euro VI)
ESCO Companii de Servicii Energetice
EUR Euro
FC Fondul de Coeziune
FEAD Fondul European p entru cele mai Defavorizate Persoane
FEADR Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională
FEI Fondul European de Investiții
FESI Fonduri Europene Structurale și de Investiții
FSE Fondul Europe an Social
GAL Grup de Acțiune Locală
GES Gaze cu Efect de Seră
GLF Grup de Lucru Funcțional
RO 5 RO IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
INS Institutul Național pentru Statistică
IT Tehnologia Informației
ITA Incubatoare Tehnologice și de Afaceri
ITI Investi ție Teritorială Integrată
ITT Inovare și transfer tehnologic
loc. locuitori
MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
MEN Ministerul Educației Naționale
MFE Ministerul Fonduri lor Europene
MMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor
Vârstnice
MMSC Ministerul Mediului și Schimbătilor Climatice
MS Ministerul Sănătății
MT Ministerul Transporturilor
NE Regiunea Nord Est
NV Regiunea Nord Vest
OCPI Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
OI Organism Intermediar
OLI Oficii de Legătură cu Industria
OMT Organizația Mondială a Turismului
ONG Organizații Non -guvernamentale
OS Obiectiv specific
OT Obiectiv Tematic
PAED Planuri de Acțiune privind Energia Durabilă
PAM Programul de Acțiune privind Mediul
PDR Planul de Dezvoltare Regională
PI Prioritate de investiție
PIB Produs Intern Brut
PNACAS Programul Național de Asistență Comunitară și Acțiuni pentru
Sănătate
PNCR Punctul Național de Co ntact pentru Romi
PND Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013
PNDR Planul Național de Dezvoltare Rurală
PNR Programul Național pentru Reformă
PMUD Plan de Mobilitate Urbană Durabilă
PO Programul Operațional
POC Programul Operațional Competitivi tate
POCU Programul Operațional Capital Uman
POIM Programul Operațional Infrastructură Mare
POR Programul Operațional Regional
PST Parcuri științifice și tehnologice
RO 6 RO RST Recomandări Specifice de Țară
SE Regiunea Sud Est
SICCF Sistemul Integrat de Ca dastru și Carte Funciară
SM State Membre
SMuntenia Regiunea Sud Muntenia
SNC Strategia Națională de Cercetare
SNCDI Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare
SNDR Strategia Națională de Dezvoltare Regională
SNIMM Strategia Națională pen tru Întreprinderile Mici și Mijlocii
SNS Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020
SV Oltenia Regiunea Sud Vest Oltenia
TEN -T Trans -European Transport Networks
TFUE Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene
TIC Tehnologia Informației și Comunicăr ii
UAT Unitate Administrativ Teritorială
UE Uniunea Europeană
UPU Unitati de Primiri Urgențe
V Regiunea Vest
VAB Valoare Adăugată Brută
WTTC World Travel and Tourism Council
YEI Youth Employment Initiative
RO 7 RO SECȚIUNEA 1. STRATEGIA PENTRU CON TRIBUȚIA PROGRAMULUI OPERAȚIONAL LA
STRATEGIA UNIUNII PENTRU O CREȘ TERE INTELIGENTĂ , DURABILĂ ȘI FAVORABI LĂ
INCLUZIUNII SI REALIZAREA COEZIU NII ECONOMICE , SOCIALE ȘI TERITORIA LE
1.1. Strategia pentru contribuția programului operațional la strategia Uniunii
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și realizarea
coeziunii economice, sociale și teritoriale
1.1.1. Descrierea programului strategiei pentru de contribuire la strategia Uniunii pentru o
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă in cluziunii și pentru realizarea coeziunii
economice, sociale și teritoriale.
RO 8 RO
POR 2014 -2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea
regională în România, completând și dezvoltând direcțiile și prioritățile de dezvoltar e
regională conținute în PND și CNSR 2007 –2013 și implementate prin POR 2007 –2013 și alte
programe naționale. Această abordare are la bază recomandările Raportului de evaluare ex –
ante POR 2007 –2013 , conform cărora pe termen lung obiectivul global al politi cii de
dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile de dezvoltare
din perioada 2007 -2013. De asemenea, concluziile Raportului Actualizarea evaluării
intermediare a POR 2007 –2013 confirmă că nevoile de dezvoltare identi ficate în perioada
anterioară de programare, nu numai că rămân actuale, dar chiar au fost amplificate de impactul
crizei economico -financiară ce a afectat profund economia și societatea românească, cu
implicații majore asupra nivelului de creștere economic ă, ocupării, mediului de afaceri,
sistemelor de sănătate și pensii, educației, turismului și, inevitabil, asupra nivelului de trai al
populației.
Viziunea strategică a POR 2014 -2020 are la bază următoarele nevoi de dezvoltare ,
identificate și prioritizate ca fiind cele mai relevante în contextul stadiului actual de dezvoltare
socio -economică a regiunilor României, precum și a principalelor direcții de acțiune strategică
menționate în documentele strategice naționale și europene relevante:
Transfer limitat a l rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare a
inovării în firme
Sprijinul pentru CD este extrem de scăzut în raport cu obiectivele pentru 2020 (3% – UE și 2%
– RO), situându -se în 2012 la 0,42% din PIB, fiind în mare măsură ineficient, cu un sistem de
cercetare și inovare fragmentat, priorități insuficient bazate pe cerere, conexiuni internaționale
slabe, absența unei mase critice privind calitatea rezultatelor cercetării, care nu se transformă
în cercetare aplicată și în aplicații inov atoare, legături slabe între educație, cercetare și mediul
de afaceri.
Pentru 2014, conform raportului „Innovation Union Scoreboard”, România este inclusă în
categoria inovatorilor modești, ultima dintre cele patru categorii ale clasamentului. România se
clasează pe ultimele poziții în ceea ce privește proporția IMM -urilor inovative care cooperează
cu altele (2.9%), numărul de aplicații pentru patente, investițiile în firme sau numărul de IMM –
uri care au introdus un produs sau un proces inovator. Conform AP , transferul tehnologic și
canalele de comercializare, au un grad scăzut de utilizare, având un impact direct asupra
limitării aplicării comerciale a activităților CI. În România, infrastructurile de inovare și
transfer tehnologic au rolul de intermediari între cererea și oferta de inovare pe piață.
La nivel național, sunt acreditate de către ANCSI 48 de infrastructuri de inovare și
transfer tehnologic, 24 fiind localizate în cele 7 regiuni mai puțin dezvoltate. Aceste
entități, conform rapoartelor de monit orizare realizate de ANCSI nu au capacitate de
a asimila informațiile complete referitoare la toate inovațiile existente în piață și nici
capacitatea de auto -susținere. Printre acestea 6 sunt PST, din care 4 în regiunile mai
puțin dezvoltate . România este deficitară în ceea ce privește infrastructura de PST
necesară pentru a face față competiției pe piata națională și internațională, în special
în sectorul inovativ și de înaltă tehnologie. Dezvoltarea PST este strâns legată de
dezvoltarea bazei de cunoașter e, oferă oportunități de perfecționare a personalului
RO 9 RO calificat, creează efecte majore asupra cererii și ofertei și în continuare stimulează
dezvoltarea tehnologică a întreprinderilor. Este necesară crearea de noi astfel de
infrastructuri de inovare și tra nsfer tehnologic, precum și dezvoltarea celor
existente, astfel încât să poată funcționa optim ca un intermediar între cererea de
inovare pe baza nevoilor identificate în piață și oferta diversificată a rezultatelor
cercetării, adaptată conform cererii. Sector al IMM -urilor insuficient dezvoltat,
cu impact negativ asupra competitivității economiilor regionale
Deși s -au făcut progrese, România prezintă serioase decalaje de competitivitate în raport cu
statele UE, la nivelul tuturor elementelor care determină competitivitatea, reflectate într -o
productivitate scăzută, fapt ce definește problema competitivității.
Competitivitatea economică are la bază determinanți la nivel macro – pe componentele de
instituții, finanțe publice, infrastructură, etc., cât și la n ivel micro – mediu de afaceri, dinamica
IMM -urilor, antreprenoriat, activitate de inovare, clusterizare, dezvoltarea rețelelor de afaceri.
Creșterea competitivității IMM -urilor devine element cheie pentru adresarea obiectivelor
Strategiei UE 2020 , având în vedere că 99% din întreprinderile din UE sunt IMM -uri.
În Romania, sectorul IMM -urilor constituie structura de bază a economiei, acestea
reprezentând 99,64% din întreprinderi. Deși IMM -urile dețin rolul de motor principal al
creșterii economice, acest sec tor se confruntă cu o serie de probleme, care generează un impact
direct asupra competitivității economice a țării. principalele puncte slabe ale sectorului IMM –
urilor sunt:
o Grad redus de cultură antreprenorială –reflectat prin densitatea relativ scăzută a
afacerilor în toate regiunile , problemă identificată în AP, SNC, SGIMM. În RO (2011)
existau 21 IMM -uri/1000 loc, valoare situată sub 50% din media UE.
o Problema masei critice a IMM -urilor este influențată, conform SNC și SGIMM, și de
reziliența noilor af aceri –2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în primul an de
viață. Dezvoltarea unui IMM în sensul trecerii dintr -o categorie de dimensiune în alta
este limitată de mai multe obstacole: acces la resurse (teren, forță de muncă, capital),
acces la finanțare redus, eficiența procesului de producție, grad de inovare, legături
eficiente cu propriile piețe.
o Structura sectorială a activității –conform AP, există un număr redus de sectoare
economice puternice. Astfel , SNC identifică sectoarele competitiv e care au demonstrat
creșteri recente și performanțe la export. Conform AP, investițiile dedicate prin FESI
creșterii durabile a competitivității naționale în perioada 2014 -2020 vor fi prioritizate
atât în SNC, cât și pe baza PDR, care pot identifica la ni vel regional/local alte sectoare
competitive.
o Scăderea, în perioada 2008 -2010, cu circa 20% a numărului de IMM -uri care exportă,
în special în UE, precum și ponderea redusă a IMM -urilor care exportă raportat la
nivelul înregistrat în UE, în special în afar a UE.
Cu toate că IMM -urile au beneficiat de sprijin prin intermediul structurilor de incubare a
afacerilor acesta a fost insuficient: deși la nivel național există mai multe astfel de structuri, în
anul 2012 erau acreditate și monitorizate doar 10 incuba toare de afaceri, din care doar 7
funcționale, sprijinind 149 IMM -uri cu 327 locuri de muncă. Conform studiilor în domeniu,
IMM -urile care au beneficiat de sprijin în cadrul incubatoarelor ar trebui să fie mult mai puțin
predispuse riscului de a eșua în pr imii ani de activitate după înființarea lor ca urmare a
RO 10 RO serviciilor numeroase pe care aceste structuri ar trebui să le asigure. Sectorul IMM poate fi
caracterizat prin orientare relativ slabă către activități productive, acces redus la capital,
tehnologie și infrastructură, aspecte care afectează negativ productivitatea economică.
Consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat în
infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice, precum și la nivelul clădirilor
rezidențiale
Sector ul clădirilor este un mare consumator de energie și contribuie major la emisiile de gaze
cu efect de seră. Din totalul clădirilor la nivel național, clădirile rezidențiale reprezintă o
majoritate semnificativă. Datele INS indică, pentru anul 2011, un număr de aproximativ 5,1
mil. de clădiri cu locuințe, corespunzător unui număr de 8,4 mil locuințe. Mediului urban (cca.
4,6 mil locuințe) îi sunt specifice locuințele multifamiliale, iar în mediul rural (3,8 mil.
locuințe) predomină locuințele individuale. Din cele 4,6 mil locuințe localizate în mediul
urban, circa 1,4 mil de apartamente sunt conectate la sistemul centralizat de furnizare a
energiei termice. Circa 40% din locuințele din mediul urban conectate la sistemul centralizat
sunt localizate în regiunea BI.
Clădirile nerezidențiale ocupă un loc important în fondul de clădiri din România privind
consumul de energie. Estimările privind stocul de clădiri publice (BERD) indică o suprafață de
aprox. 31 mil m2 la nivel național, din care 9 mil m2 în unități de sănătate, 15 mil. m2 în unități
de educație, respectiv 7 mil. m2 în clădiri administrative (primării, biblioteci, muzee etc.). În
particular, un inventar realizat de MDRAP cu privire la clădirile cu suprafețele de peste 500
m2 deținute și ocupate de admini strația publică centrală, indică un număr de 2953 de clădiri cu
o suprafață de aprox. 6,7 mil. m2.
Fondul de clădiri din România a fost construit la standarde scăzute în timpul regimului
comunist, iar renovarea acestuia a fost neglijată. Performanța energe tică a clădirilor este foarte
scăzută, astfel încât există un potențial mare de economisire a utilizării energiei.
Există un potențial mare de economisire a energiei și în sectorul iluminatului public, pe fondul
unei dezvoltări insuficiente a acestuia. În 2012, consumul de energie electrică în iluminatul
public s -a cifrat la 669 GWh, înregistrând o creștere față de 2011 cu 29 GWh (respectiv
+4,5%). Un studiu BERD estimează un număr de 4000 de ore anual de funcționare a
sistemului de iluminat public, puterea sistemului de iluminat fiind de 167 MW. La nivel
național, doar în jumătate din totalul celor 3180 localități era organizat și furnizat serviciul de
iluminat public, respectiv 255 în mediul urban și aprox. 1400 în zonele rurale. Pe regiuni de
dezvoltare, cele mai puține localități în care este organizat serviciul de iluminat se regăsesc în
regiunea BI (7), iar cele mai numeroase se înregistrează în regiunea SMuntenia (607). Gradul
de acoperire a municipalităților cu serviciul de iluminat public este relati v scăzut la nivel
national. Conform ANRSC, gradul de acoperire de servicii de iluminat în municipiile reședințe
de județ este de 93%. Acoperire de 100% se înregistrează numai în câteva orașe mari (ex.
Suceava, Ploiești, Brăila, Brașov).
Conform ANRSC, în 2 013, un număr de 82 localități beneficiază de sisteme centralizate de
producere și distribuție a energiei termice, număr aflat într -o continuă scădere. Cele mai multe
dintre ele (61 sisteme) utilizează gazul drept combustibil, iar pentru același număr de s isteme
autoritățile locale asigură subvenție. În luna decembrie 2012 existau la nivel național 2719 km
rețele de transport, respectiv 6946 km rețele de distribuție. În 2012 pierderile din rețea au fost
de 385 Gcal/Km rețea/an. Valoarea totală a pierderilor din 2012 – 3719706 Gcal reprezintă
RO 11 RO aproximativ toată cantitatea de energie termică produsă pentru populație în sisteme centralizate
în oricare trei regiuni de dezvoltare, exclusiv regiunea BI.
Nivel ridicat de emisii de gaze cu efect de seră și poluare ge nerate de
transportul rutier la nivelul zonelor urbane
Datele existente confirmă că o mare parte din poluarea de la nivelul orașelor și conținutul
crescut de CO 2 se datorează traficului motorizat în interiorul acestora, atât al autoturismelor
individuale și autovehiculelor de marfă, cât și mijloacelor de transport în comun învechite.
Congestionarea traficului reprezintă o problemă cvasi -generală în toate marile municipii ale
României. Numărul utilizatorilor în transportul public urban este în continuă scăd ere la nivelul
orașelor, concomitent cu creșterea intensivă a numărului de autovehicule personale (INS) cu
efecte asupra poluării, creșterii congestiei traficului și consumuri energetice mari, fiind notabil
că numărul de pasageri transportați de către oper atorii de transport în aceste areale urbane a
scăzut de la peste 3,5 mld. pasageri/an în 1992 la mai puțin de 2 mld. pasageri/an în 2012.
Reducerea numărului de orașe și municipii care gestionau servicii de transport public și
reducerea cantitativă și cali tativă a serviciilor oferite s -au produs în contextul dispariției multor
platforme industriale, al reducerii persoanelor angajate în industrie (în mediul urban), precum
și op ortunităților oferite de autoturismele personale. În plus, dinamica spațială conti nuă a
localităților urbane a accentuat problema traficului în orașe și folosirea intensivă a
autovehiculelor proprii în lipsa transportului public urban de calitate.
Gradul de poluare în orașe a crescut și din cauza utilizării masive a transportului auto
comercial, traficul de tranzit prin zona centrală a orașelor fiind o problemă în arealele urbane
care nu dispun de by -pass-uri sau centuri ocolitoare.
România are în cele 320 orașe și municipii un număr insuficient de spații pietonale și spații
verzi, iar u tilizarea bicicletei ca mijloc de locomoție (și nu recreațional) este încă percepută ca
fiind în stadii incipiente.
Zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător la nivelul
orașelor din România
Trecerea la sistemul economiei de piață a gener at schimbări majore la nivelul structurii și
funcționalității orașelor din România. Pe fondul reducerii activităților industriale, concomitent
cu reducerea capacității investiționale a autorităților locale, o serie de zone/terenuri din
interiorul orașelor sunt în stare de degradare și își pun amprenta asupra calității mediului și,
implicit, asupra calității vieții în orașe. Lipsa de intreținere și modernizare a diferitelor spații
din interiorul orașelor (ex. zone în care s -au desfășurat activități economice etc.) a indus
posibile probleme de mediu în orașe și au afectat într -o mare măsură comunitatea locală
caracterizată, de cele mai multe ori, prin stare de sănatate precară, șomaj în creștere și venituri
reduse.
Analiza datelor statistice la nivelul orașelo r din Romania indică o tendință de extindere
necontrolată a spațiului urban care generează o serie de aspecte negative, cum ar fi degradarea
mediului natural și consumul ireversibil de teren ceea ce necesită un proces adecvat de
gestionare a folosinței ter enurilor la nivel urban în scopul dezvoltării resurselor de teren în
mod durabil.
Astfel, investițiile privind modernizarea, reutilizarea și refuncționalizarea diferitelor zone din
RO 12 RO interiorul orașelor ocupă un loc important în strategiile privind dezvolta rea durabilă a orașelor,
contribuind la reducerea expansiunii urbane necontrolate și la o creștere urbană sustenabilă.
Resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate
Patrimoniul cultural este amenințat de efectele combinate ale schimbărilor cl imatice, ale altor
schimbări de mediu, ale intervenției umane, precum și de riscuri legate de securitate. În special
schimbările climatice pot conduce la deteriorarea ireversibilă sau la pierderea bunurilor de
patrimoniu cultural din cauza fragilității și vechimii acestora. Alte cauze care generează
disfuncții și vulnerabilități ale patrimoniului cultural sunt reprezentate de gradul de implicare
scăzut al autorităților, gestionarea defectuoasă a patrimoniului de către autorități, lipsa de
educație, nerespec tarea legislației, intervenții neavizate, lipsa fondurilor pentru sprijinirea
proprietarilor.
Strategia în domeniul Culturii și Patrimoniului Național 2014 -2020 identifică un număr de
30108 monumente istorice, dintre care 75% dintre ele sunt în pericol, ia r 35% dintre acestea au
un grad avansat de degradare. În ceea ce privește starea de conservare a monumentelor, numai
4387 monumente sunt în stare bună și foarte bună.
Starea de conservare a obiectivelor de patrimoniul cultural, devenite simboluri ale oraș elor,
este amenințată de dezastre și riscuri legate de securitate. Pentru a preveni producerea de
daune ireversibile de către aceste riscuri combinate asupra patrimoniului cultural sunt necesare
acțiuni concertate.
Gradul scăzut de accesibilitate al anumit or zone ale țării, care are drept
consecință o atractivitate scăzută și investiții extrem de reduse
Cantitatea și calitatea infrastructurii de transport, bazate pe investițiile în domeniu, precum și
gradul de acces la aceasta reflectă nivelul de civilizați e, deopotrivă cu disponibilitatea de
evoluție și creștere economică. În actualele condiții este necesar ca dezvoltarea și
modernizarea infrastructurii regionale de transport să ia în considerare dinamica redusă a
dezvoltării economice în zonele unde acest tip de infrastructură este slab dezvoltată. Siguranța
rutieră reprezintă o problemă pe drumurile județene; deși preiau mai puțin de 25% din traficul
total, pe aceste drumuri se înregistrează peste 1/3 din totalul accidentelor, iar victimele
bicicliști sunt în proporție de peste 80% în mediul rural. Este necesară creșterea gradului de
siguranță rutieră, în special prin investiții dedicate participanților nemotorizați la trafic (pietoni
și bicicliști).
Recesiunea a diminuat volumul investițiilor în infrastruc tura de transport, afectând starea
drumurilor județene. Deși în ultimii ani au fost alocate fonduri europene pentru modernizarea
rețelei de drumuri județene, aceasta rămâne slab dezvoltată și de o calitate necorespunzătoare.
Ponderea drumurilor județene ne modernizate (pietruite și de pământ) în totalul drumurilor
județene rămâne ridicată: în 2012, 25% din drumurile județene erau neasfaltate.
Competitivitatea teritoriilor care nu beneficiază de acces la o infrastructură modernizată
rămâne redusă.
Astfel, la nivelul regiunilor au fost inventariate sectoarele de drum județean care asigură
conectivitatea directă sau indirectă cu Rețeaua TEN -T, prioritizarea fiind făcută luând în calcul
și efectele socio -economice scontate prin intervențiile preconizate. Circa 14 000 km din totalul
de 23000 km drumuri județene care asigură conectivitatea au nevoie de modernizări și
reabilitări, iar proiectele prioritizate la nivel de regiune totalizează circa 3200 km. Toate
RO 13 RO proiectele prioritizate sunt corelate cu investițíile prev ăzute în MPGT și cu sectoarele deja
modernizate din rețeaua națională strategică de transport. Din totalul de peste 35000 km
drumuri județene, doar circa 9000 km se află într -o stare bună, din care aproximativ un sfert
(2200 km) au fost reabilitați și mode rnizați prin POR 2007 -2013. Lipsa accesului facil la
coridoare TEN T și implicit către orașe și municipii face ca un procent relevant din forța de
muncă disponibilă în mediul rural să nu aibă mobilitatea dorită.
Potențial turistic valoros, echilibrat distr ibuit teritorial – alternativă pentru
revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate / izolate
Turismul are o contribuție directă semnificativă la ocuparea forței de muncă, constatându -se
faptul că a creat și menținut, în 2012, cca 193000 locuri de muncă (2,3% d in numărul total de
angajați). În același timp, contribuția la crearea și menținerea de locuri de muncă, inclusiv în
sectoare conexe a fost de peste două ori mai ridicată (494000 locuri de muncă, respectiv 5,7%
din numărul total al angajaților). De asemene a, estimările WTTC, Travel&Tourism Economic
Impact 2013 , plasează România în primele 5 țări ale lumii priv ind creșterea contribuției directe
a turismului la formarea PIB (+10,6%) și pe locul 4 priv ind creșterea cheltuielilor totale
efectuate de turiștii st răini (+13,2%).
În ciuda existenței unui potențial turistic diversificat, turismul se confruntă cu un nivel redus al
investițiilor în modernizarea capacităților de primire și a bazelor de agrement, cu impact direct
asupra calității infrastructurii specific e, a duratei sejurului, stabilității forței de muncă
specializate. Infrastructura edilitară a stațiunilor este într -o stare avansată de degradare: căile
de circulație, parcările, spațiile verzi și recreative, fațadele clădirilor.
În particular, sectorul ba lnear este incorect perceput ca adresându -se exclusiv persoanelor cu
probleme de sănătate. Astfel, cele mai multe izvoare termale și minerale din România rămân
neexploatate, deși sectorul balnear este considerat unul dintre domeniile cu cel mai ridicat
potențial, atât din perspectiva exploatării resurselor, cât și a tendințelor favorizante manifestate
la nivel mondial, priv ind turismul de „wellness”.
Calitatea factorului uman prin intermediul căruia se comercializează și se consumă produsul
turistic are un rol hotărâtor în politica de dezvoltare a sectorului turism astfel încât nici o
dezvoltare turistică nu poate fi concepută fără antrenarea dezvoltării unei forțe de muncă
corespunzătoare.
PDR -urile identifică dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvo ltare pe baza potențialului
turistic existent în toate regiunile. Acest potențial justifică sprijinirea dezvoltării economice
prin turism, materializat în creșterea ocupării forței de muncă, dezvoltarea infrastructurii
stațiunilor turistice, și includerea acestora în circuitul turistic și promovarea lor în scopul
atragerii turiștilor.
Infrastructurile educaționale, de sănătate și de servicii sociale subdimensionate
împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului uman
Capitalul uman din România este afectat de existența a numeroase tipuri de grupuri
vulnerabile. Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Combaterea Sărăciei 2015 –
2020 definește grupurile vulnerabile ca fiind acelea aflate în cel mai mare risc de sărăcie și
excluziune socială, cuprinzând copii lipsiți de grija părintească, persoanele sărace (șomeri,
persoane cu venituri reduse etc.), vârstnici singuri sau aflați în situație de dependență, romi,
persoane cu dizabilități, victimele violenței în familie etc.
RO 14 RO Între 2008 -2012, propor ția copiilor săraci a fost în mod constant mai mare decât media
națională, ajungând la 34% în 2012. În plus, 50% din copiii din zonele rurale sunt săraci,
comparativ cu 17% în mediul urban. Numărul centrelor de zi care oferă servicii publice de
îngrijire d e zi pentru copii se situează, cu excepția a 4 județe (Sălaj, Mehedinți, Iași, Cluj) și a
sectorului 3 din București, sub 10/județ, ceea ce denotă o clară subdimensionare în raport cu
nevoia de servicii.
În România, cca. 1,2 mil. de persoane vârstnice (65+ ) trăiesc singure, din care 75% sunt femei.
25% din aceste a trăiesc în sărăcie și se confruntă cu provocări privind accesul la serviciile de
sănătate și sociale. În prezent, peste 20% din persoanele vârstnice au nevoie de servicii
comunitare dar numai 0,23 % beneficiază de ele și aceasta împiedică capacitatea de a preveni
instituționalizarea persoanelor în vârstă.
Două treimi din romi trăiesc în sărăcie (de 4 ori mai mult decât media națională), respectiv
84% dintre copiii romi se află în risc de sărăcie (Ba nca Mondială, 2013). Conform Strategiei
naționale de incluziune a romilo r, 49% dintre romi sunt șomeri față de media națională de
7,4%.
În 2013, numărul persoanelor cu dizabilități a fost de aproximativ 700000 persoane (din care
91, 2% adulți). Persoanele cu dizabilități se confruntă cu disparități în ceea ce privește accesul
la ocupare, doar 7,25% (18 -64 ani) fiind active pe piața forței de muncă. Centrele de zi pentru
astfel de persoane există doar în 25% din județele țării.
Se observă discrepanțe mari ur ban-rural în furnizarea serviciilor sociale, în special din cauza
acoperirii slabe – în mediul rural – cu personal calificat (asistenți/lucrători sociali) și cu
infrastructură adecvată și dotată corespunzător. Dezvoltarea infrastructurii aferente acestui
sistem de servicii, împreună cu diversificarea tipurilor de servicii este o nevoie urgentă care,
pe termen lung, va reduce în mod semnificativ presiunea exercitată asupra sistemului de
asistență socială.
România înregistrează la indicatori importanți de sănă tate diferențe semnificative în
comparație cu media UE (mortalitatea infantilă de 2,4 mai mare decât media UE, mortalitatea
maternă – risc de 5 ori mai mare în România decât media UE). Grupurile vulnerabile au valori
semnificativ mai slabe față de populaț ia majoritară (pentru femeile rome riscul de mortalitate
maternă este de 15 ori mai mare decât media națională, pentru copiii romi riscul de mortalitate
infantilă este de 4 ori mai mare).
Sistemul sanitar prezintă infrastructură și echipamente subdezvolta te/depășite, precum și
capacitate redusă de acoperire cu servicii a zonelor rurale, a celor greu accesibile și sărace,
manifestate în distribuția inegală a asistenței medicale publice. Toate acestea conturează o
capacitate redusă a sistemului medical de a răspunde nevoilor beneficiarilor.
Conform datelor Eurostat reflectate în Strategia în domeniul sănătății , în 2011, ponderea
nevoilor medicale nesatisfăcute a fost de 11,1% pentru întreaga populație din România, față de
0,4% în Norvegia sau 7% în Bulgaria. Mai mult, această pondere vizează și disparități socio –
economice semnificative. În România cele mai multe dintre serviciile de sănătate sunt
furnizate direct în spital, acest segment ajungând să aibă mai mult de 50% din alocarea publică
pentru sectorul săn ătății, în comparație cu mai puțin de 7% pentru asistența medicală primară.
Aceste distorsiuni conduc la ineficiență în utilizarea resurselor, utilizare excesivă a asistenței
RO 15 RO medicale spitalicești și sub -utilizarea îngrijirii primare/comunitare.
Infrastruc tura ambulatoriilor este deficitară și inegal distribuită: numărul ambulatoriilor de
specialitate aflate în proprietate publică a scăzut cu cca. 30% în toate regiunile, mediul urban
concentrând dispensarele medicale (92,5%), ceea ce conduce la existența u nor costuri
suplimentare inaccesibile populației din mediul rural sau a celei din zone defavorizate.
Serviciile comunitare integrate de asistență medicală și socială și medierea sanitară (pentru
grupurile vulnerabile, inclusiv roma) sunt inegal și insufici ent răspândite teritorial, numai 800
din cele peste 3000 UAT rurale/comune au acces la asistență medicală comunitară.
În cazul multora dintre spitalele județene de urgență, pe lângă uzură fizică și fragmentarea
serviciilor, se înregistrează și o acută nev oie de echipamente moderne, în special pentru
abordarea urgențelor, inclusiv pentru pacienții provenind din cadrul grupurilor vulnerabile.
Subdezvoltarea acestui sector este direct responsabilă de rata crescută a deceselor evitabile.
Unele spitale de urge nță au o mare uzura fizică și funcționează în mai multe clădiri (25 -30),
aflate la câțiva kilometri distanță, periclitând viața pacienților ce au nevoie de transport cu
ambulanța pentru transferul între secții. Această situație, coroborată cu nevoia de a a vea un
nivel terțiar de sănătate capabil să ofere servicii performante mai ales pentru cazurile de
urgență și patologiile cu un grad ridicat de mortalitate, precum și pentru a facilita accesul
grupurilor vulnerabile la acest tip de asistență, a determinat MS să identifice ca una din
prioritățile principale de investiții crearea unei rețele de 8 spitale strategice („spitale regionale
de urgență”).
În România, fenomenul sărăciei atinge cote alarmante, rata riscului de sărăcie și excluziune
socială situându -se, în 2011, la 40,3% (sărăcia relativă), clasând țara noastră pe locul al doilea
în topul SM ai căror locuitori sunt expuși riscului de sărăcie. Sărăcia este un fenomen care se
înregistrează, în proporții diferite, în aproape toate regiunile țării, inclusiv în regiunea BI.
Printr -un studiu al BM (2014) au fost identificate zone sărace urbane la nivelul întregii țări. În
plus, lipsa unor intervenții coordonate și focalizate a condus la apariția unor cartiere
defavorizate la nivelul orașelor, cu un fond constr uit în stare precară, cu infracționalitate
ridicată, cu abandon școlar etc., care accentuează fenomenul de segregare socio -spațială.
În 2010, unul din cinci tineri români era expus riscului de sărăcie (fenomen aflat în continuă
expansiune din 2001), în ti mp ce, în cazul femeilor, rata riscului de sărăcie era de 16,8%. În
cazul copiilor – una dintre cele mai vulnerabile categorii – rata sărăciei este creștere, de la
22,1% în 2001 la 26,0% în 2010, unul din patru copii aflându -se în întreținerea unei gospodă rii
ale cărei venituri sunt mai mici decât pragul sărăciei. Gradul de risc în cazul copiilor crește
atunci când aceștia trăiesc în familii numeroase sau în familii monoparentale.
Anumite minorități etnice, dintre care romii, se află într-o situație de prec aritate acută, fiind
afectați de multiple tipuri de deprivare. Raportul BM cu privire la situația romilor din România
arată că 84% din populația romă se află în risc de sărăcie, comparativ cu 22% risc de sărăcie
pentru populația majoritară; 90% din populaț ia roma se află în situația de deprivare materială
severă, comparativ cu 32% din populația majoritară; doar 30% din populația roma este
angajată oficial, față de 64% rată de ocupare a populației majoritare; numai 0,4% din populația
roma absolvă o formă de învățământ terțiar, comparativ cu 22%, rata absolvirii unei forme de
învățământ superior de către populația școlară majoritară. Deprivarea materială se întâlnește
mai ales în situații speciale, precum cea a copiilor romi din mediul rural, în cazul cărora s e
RO 16 RO apreciază că incidența sărăciei este ridicată, circa 41% trăind în sărăcie.
Accesul universal la învățământul obligatoriu reprezintă un obiectiv important pentru
României. În 2011, doar 2% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani erau înscriși l a
creșă, majoritatea covârșitoare a acestora aflându -se în grija unui părinte sau a familiei, situație
determinată de un deficit semnificativ de servicii de îngrijire de tip creșă accesibile din punct
de vedere financiar.
Participarea la învățământul preș colar în rândul copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta de
înscriere în sistemul obligatoriu de învățământ se menține semnificativ sub media UE 28 de
93,9% și mult sub nivelul de referință de 95% al Cadrului strategic – Educație și formare
profesională 20 20 (Eurostat, 2013) . În 2012, se estimează că aproximativ 220000 de copii și
tineri de vârsta obligatorie (6 -16 ani) nu frecventau nicio școală. Rata de abandon este mai
ridicată în învățământul liceal și în zonele rurale, precum și în rândul elevilor romi .
Investițiile în infrastructură și în dezvoltarea instituțională pentru educația copiilor preșcolari
sunt la un nivel foarte redus, gener ând o disponibilitate limitată, o calitate și o accesibilitate
inconsecvente în ceea ce privește învățământul timpuriu și preșcolar, cu efecte asupra înscrierii
și performanței în sistemul de învățământ obligatoriu, reprezentând, de asemenea, o barieră în
calea participării părinților pe piața muncii.
În prezent, actul educațional se desfășoară în unități din învățământul primar și gimnazial
dintre care peste 90% necesită reabilitare, mai mult de 70% fiind localizate în mediul rural. De
asemenea, grădinițele și unitățile școlare (în special școlile primare), mai ales din mediul rural,
frecventate de copii din medii sociale vulnerabile (de regulă, populația de etnie roma), au
dotări edilitare precare, neîndeplinind standardele de calitate corespunzătoare unei funcționări
normale. Totodată, transformarea grupei pregătitoare în clasa 0 și includerea acesteia în ciclul
învățămâ ntului primar a crescut cererea și concomitent suprasolicitarea infrastructurii
învățământului primar.
Restructurarea sistemului IVET, din cauza ratelor de înscriere scăzute și a infrastructurii
precare, a generat închiderea progresivă a școlilor de arte ș i meserii începând din 2009. Cele
care au rămas sunt considerate neatrăgătoare din cauza calității clădirilor, a dotărilor și a
personalului. Deși investiții majore în infrastructura educațională pentru învățământul
profesional și tehnic au fost realizate prin programele multianuale finanțate din fondurile de
preaderare (Phare TVET 2001 -2003, 2004 -2006) care au vizat 245 unități școlare, investițiile
au reprezentat mai puțin de 25% din rețeaua școlară dedicată învățământului profesional și
tehnic.
Numai 37 % dintre tinerii între 19 și 21 ani care provin din gospodării rurale sunt absolvenți de
învățământ secundar, comparativ cu 68% dintre cei care provin din mediul urban. În plus,
elevii din mediul rural care doresc să continue și să se înscrie în învățământ ul liceal sunt
adesea forțați să se mute de acasă pentru a urma cursuri într -o zonă urbană și se confruntă cu
un cost prohibitiv al traiului, cu implicații asupra participării la învățământul terțiar. În pofida
demersurilor efectuate în direcția îmbunătăți rii cadrului juridic și de politică național, sistemul
de învățământ superior și activitățile de cercetare s -au confruntat cu constrângeri legate de
finanțare care au afectat capacitatea universităților de a întreprinde procesul de reformă.
Legăturile dint re universități, institute de cercetare și sectorul economic nu sunt suficient
dezvoltate, indicând relevanța scăzută a programei din învățământul terțiar pentru nevoile
actuale și viitoare ale pieței muncii, precum și lipsa oportunităților de generare de venituri de
RO 17 RO către universități și centre de cercetare.
Gradul de învățare continuă în rândul populației de vârstă activă este redus și scade odată cu
vârsta și încadrarea în câmpul muncii; numai 1,6% din forța de muncă adultă a participat la
programe forma le de educație și formare profesională în 2011. Nivelul scăzut poate fi explicat
prin existența unor elemente de decuplare între angajatori, lucrători și furnizorii de educație și
formare. Acestea generează un sistem de învățare pe tot parcursul vieții nec orespunzător și cu
performanțe insuficiente, în care angajatorii, lucrătorii și furnizorii de educație și formare nu
interacționează în mod suficient unii cu ceilalți.
Nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea
politicilor pri vind dezvoltarea socio -economică a comunităților locale
După 1989 majoritatea proprietăților din fostele zone cooperativizate au trecut printr -un lent
proces de restituire în mare parte finalizat, ce a avut ca urmare eliberarea de titluri de
proprietate (c ca. 95% cereri soluționate), însă înregistrarea actelor de proprietate a fost
sporadică, fiind necesară o perioadă îndelungată pentru a completa înregistrarea acestora.
România se caracterizează prin existența a două sisteme de înregistrare a proprietățil or, ca
urmare a dezvoltării diferite a regiunilor istorice: înregistrarea în cărți funciare pentru cca.
50% din teritoriu (Transilvania, Banat, Nordul Moldovei) și, pentru restul, înregistrarea în
registre de transcripțiuni -inscripțiuni bazate pe actele de proprietate. În anul 1999 s -a trecut la
aplicarea unui sistem național de înregistrare a imobilelor prin cărți funciare, prevăzute de
Legea nr. 7/1996 a cadastru lui și publicit ății imobiliar e, cărțile funciare deja existente
necesitând actualizare cu măs urători cadastrale și informații ale proprietarilor actuali.
În prezent, sub 50% din proprietăți și drepturi corelative sunt înregistrate în evidențe le de
cadastru și carte f unciară ținute de ANCPI și doar 18% din proprietăți sunt verificate și
înregistrat e în sistemul de evidență electronic (eTerra). Acoperirea este redusă în special în
zonele rurale, unde doar 11 .5% din proprietăți sunt înregistrate în eTerra.
Lipsa informațiilor referitoare la proprietăți duce deseori la întârzieri în confirmarea
valabi lității terenului pentru proiecte de infrastructură, afectând pregătirea și implementarea
FESI, având un impact negativ asupra accesului la finanțare din surse comunitare și naționale
și asupra dezvoltării regionale. Pregătirea și depunerea proiectelor de investiții în vederea
obținerii finanțării de tip structural UE, consolidarea terenurilor agricole și comercializarea
produselor agricole sunt împiedicate de lipsa unor evidențe sigure cu privire la bunurile
imobile și la proprietarii acestora, fiind neces are eforturi suplimentare pentru a investiga
drepturile asupra terenului identificat pentru proiectele depuse. Costul ridicat al înregistrării și
al dezbaterii succesiunilor mențin blocajul actual pe piața terenurilor, limitează accesul la
creditarea forma lă, descurajează investițiile și limitează baza de venit a proprietății.
Reglementarea situației terenurilor este indispensabilă în eliminarea constrângerilor legate de
piața funciară, de accesul la credit, în vederea încurajării investițiilor și creșterii veniturilor.
Absența unui sistem eficient de cadastru reprezintă un obstacol semnificativ în dezvoltarea și
implementarea proiectelor de infrastructură, dezvoltarea proprietății și consolidarea terenurilor
agricole, funcționarea coerentă și transparentă a pieței funciare, dar și asupra mediului și
domeniului social.
• Intărirea capacității administrative la nivelul AMPOR, OI POR și beneficiari
RO 18 RO pentru o bună implementare a POR
Personalul AM/OI are o experiență ridicată, mulți dintre angajați lucrând în do meniul
fondurilor europene din perioada de dinaintea aderării României la UE. Aceste resurse umane
cu adevărat vitale sunt apreciate de firmele de consultanță din sectorul privat, unde, de cele
mai multe ori, se oferă salarii mai mari și condiții de muncă mult mai bune, fără a exista
presiunea și verificarea detaliată asociate poziției din cadrul AM/OI. Astfel, sistemul actual
riscă să piardă personal de bază, cu experiență în favoarea sectorului privat, șansele de reușită
pentru implementarea proiectelor î n perioada 2014 -2020 reducându -se.
În ceea ce privește sprijinul pentru beneficiari, experința 2007 -2013 demonstrează, în special
în raport cu alte programe operaționale, că există un sentiment al parteneriatului și colaborării
(între AM, OI, beneficiari ), care conduce la ideea că toate părțile implicate își doresc cu
adevărat ca programul să fie un succes. Se poate concluziona că succesul POR 2007 –2013 se
datorează în bună parte faptului că personalul din AM și OI -uri: este mai apropiat de
solicitanții ș i beneficiarii programului ; demonstrează o înțelegere superioară a ceea ce trebuie
realizat pe teren ; se bazează pe experiența persoanelor care știu să proiecteze și să
implementeze soluții optime , colaborând îndeaproape cu echipele beneficiarilor, pe care le
cunoaște și în care au încredere; își asumă o mai mare răspundere în ceea ce privește
rezultatele față de beneficiari și de public în general; și, în cele din urmă, beneficiază de
circuite de feedback mai rapide și mai eficiente din partea beneficiaril or.
Nevoile de dezvoltare identificate nu sunt specifice anumitor regiuni, ci ele se regăsesc în toate
categoriile de regiuni. Astfel, POR 2014 –2020 se adresează atât regiunilor mai slab dezvoltate
ale României (NE, SE, S Muntenia, SV Oltenia, V, NV și C), în scopul recuperării decalajelor
de dezvoltare, cât și regiunilor mai dezvoltate (BI), pentru a le valorifica potențialul
competitiv. Viziunea strategică a POR 2014 -2020 se bazează pe recunoașterea faptului că
fiecare regiune trebuie să își maximizeze po tențialul economic și social de dezvoltare astfel
încât să contribuie la creșterea economică națională. Dezvoltarea socio -economică a regiunilor
trebuie să se construiască pe experiența și cunoștințele existente la nivel local/regional, precum
și pe înțele gerea nevoilor și a priorităților locale, în funcție de potențialul și resursele proprii
fiecărei regiuni (în sensul valorificării experienței acumulate deja).
În acest context, POR 2014 –2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității
econo mice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin
sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care
să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestionez e în mod eficient
resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
POR 2014 -2020 s -a construit pe o abordare de tip bottom up, dar și top-down , în largi
parteneriate, pentru asigurarea corelării cu PDR, precum ș i cu strategiile naționale sectoriale și
documentele europene relevante. Prioritățile de dezvoltare POR 2014 -2020 au la bază nevoile
comune de dezvoltare ale regiunilor surprinse în PDR, iar direcțiile de acțiune au fost stabilite
ținând cont de priorități le de finanțare relevante ale strategiilor naționale, inclusiv PNR și AP,
cu luarea în considerare a specificităților regiunilor de dezvoltare. Totodată s -a asigurat
corelarea cu politicile europene, fiind luate în considerare Strategia Europa 2020 , RST sau
DPCE , cu respectarea obiectivelor tematice și priorităților de investiții aferente politicii de
coeziune 2014 –2020. Aceasta presupune o concentrare tematică a intervențiilor și stabilirea
unor intensități financiare diferite a obiectivelor tematice în fu ncție de categoria de regiuni.
RO 19 RO POR 2014 -2020 asigură corelarea consolidată între dezvoltarea regională, abordarea teritorială
și intervențiile specifice, prioritățile de investiții selectate și obiectivele lor specifice
concentrând investițiile propuse în scopul maximizării rezultatelor așteptate. Strategia POR s -a
construit prin promovarea unui mix adecvat de politici, adaptând o parte din intervențiile
relevante planificate la nevoile și potențialul local și regional, asigurândo abordare națională
coerent ă.
Pentru a maximiza impactul noii politici de coeziune privind realizarea priorităților europene,
CE propune consolidarea procesului de programare strategică a FESI 2014 -2020 prin
raportarea și alinierea investițiilor propuse prin cele 11 OT la obiectivel e Strategiei Europa
2020 . Această abordare impune practic ca prioritățile de finanțare POR 2014 -2020 să fie
aliniate OT specifice FESI 2014 -2020, respectiv obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind
creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziuni i.
Inovarea este esențială pentru creșterea productivității regionale, întrucât competitivitatea unei
economii depinde și de capacitatea de a stimula inovarea în domeniul produselor, serviciilor,
modelelor și proceselor sociale și comerciale. În consecință , este necesară concentrarea
intervențiilor pe eliminarea blocajelor aflate în calea inovării.
Prima axă prioritară aferentă OT 1 se va concentra pe dezvoltarea entităților de transfer
tehnologic în zonele cu concentrare economică din regiunile mai puțin d ezvoltate din
România. Aceste entități au rolul de a fi puntea de legătură dintre cercetare și mediul de
afaceri, de a dezvolta capacitățile pentru exploatarea economică rapidă a ideilor noi care
rezultă din cercetare și inovare, prin comercializarea rezul tatelor cercetării și transpunerea
acestora în produse, procese și servicii din firme.
Prin intervenția propusă se urmărește consolidarea capacităților de a favoriza excelența în
materie de CI și a evoluției tehnologice, investind în soluții inovatoare și în infrastructuri și
echipamente de transfer tehnologic. Pentru a avea un parteneriat viabil creat de infrastructurile
ITT cu furnizorii de cercetare este necesară sprijinirea cooperării între actorii din domeniul
cercetării, educației, inovării și mediulu i de afaceri, promovarea serviciilor de consultanță
pentru întreprinderi din domeniul în care se realizează transferul tehnologic, inclusiv în
domeniul serviciilor, precum și crearea unei cereri mai mari de produse și procese inovatoare.
POR va sprijini u n număr limitat de investiții: bioeconomia, tehnologia informației și a
comunicațiilor, spațiu și securitate, energie, mediu și schimbări climatice, eco -nanotehnologii
și materiale avansate, sănătate (conform domeniilor identificate, în prezent, în SNCDI) și
domenii identificate în documentele strategice regionale de specializare inteligentă, cu
respectarea unor standarde minime pentru serviciile furnizate.
Crearea și dezvoltarea unor PST capabile să concureze pe piețele naționale și internaționale
reprezin tă un factor vital pentru creșterea competitivității României în cadrul UE și va crea
premisele unei mai bune integrări a economiei naționale în cea europeană. Astfel , existenta
acestor structuri va contribui în mod esențial la creșterea atractivității Rom âniei ca locație
pentru investiții în activități economice și va fi un instrument cheie de stimulare a mediului de
afaceri.
În vederea creșterii competitivității economiilor regionale și creării de locuri de muncă este
importantă asigurarea masei critice a IMM -urilor, precum și susținerea acestora, în calitate de
motor de creștere a economiei, având în vedere faptul că numărul IMM -urilor, în special cele
inovative, este foarte mic în România comparativ cu media UE. De asemenea, deoarece
RO 20 RO reziliența pe piață a IMM -urilor este dificilă ca urmare a diferitelor bariere devine prioritară
susținerea dezvoltării firmelor atât în ceea ce privește dimensiunea, cât și activitatea.
Prin această axă prioritară aferentă OT 3 sunt vizate în special IMM -urile care dezvoltă
activități inovative (conform Manualului Oslo ). Programul va sprijini inițiativele firmelor
inovative, mai puțin cele care includ efectiv activități de cercetare, finanțate printr -un alt
program. Având în vedere necesitatea stimulării competitivității econ omice, vor fi sprijinite
IMM -urile din domeniile competitive identificate, în prezent, în SNC (turism și ecoturism,
textile și pielărie, lemn și mobilă, industrii creative, TIC, sănătate și produse farmaceutice,
energie și management de mediu, biofarmaceut ică și biotehnologii), precum și cele identificate
în cadrul PDR.
În consecință, pentru impulsionarea spiritului antreprenorial, este necesară sprijinirea directă a
IMM -urilor aflate în primii ani de activitate, precum și crearea și dezvoltarea acelor stru cturi
care sprijină IMM –urile în diversele etape de creștere, oferind IMM -urilor serviciile necesare
funcționării în parametrii optimi, cu scopul creșterii ratei de supraviețuire a IMM -urilor în
primii ani de funcționare.
Pentru asigurarea creșterii compet itivității IMM -urilor, este necesară spijinirea creării și
extinderii capacității IMM -urilor existente de a dezvolta noi produse și servicii, iar pentru
creșterea competitivității pe piață, se impune sprijinirea IMM -urilor în procesele de certificare
și promovare pentru a deveni competitive pe piețele regionale, naționale și internaționale.
Ținând cont de evaluarea de impact a finanțării microîntreprinderilor prin POR 2007 -2013 și
având în vedere necesitatea de a crește accesibilitatea la sursele de finanța re, de a economisi
timpul pentru îndeplinirea cerințelor administrative, precum și de a asigura sinergii și
complementarități între diverse instrumente de finanțare pentru IMM -uri, se va asigura un
cadru integrat și simplificat pentru obținerea de informa ții comprehensive și accesibile privind
posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere, prin mecanismul
“ghișeu unic” pentru IMM -uri.
Creșterea eficienței energetice reprezintă un obiectiv primordial al Strategiei Europa 2020 ,
precum și al PNR , respectiv Strategiei energetice a României pentru perioada 2007 -2020 .
Utilizarea eficientă a energiei reprezintă o provocare nu numai din cauza resurselor limitate și
creșterii continue a costurilor cu energia, dar și din punctul de ve dere al schimbărilor
climatice, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
În acest context, există mai mulți factori de legitimare a sprijinirii prin intermediul axei
prioritare 3 aferentă OT 4 a măsurilor de creștere a eficienței energetice a infr astructurilor
publice și clădirilor rezidențiale din România:
o potențialul de eficientizare energetică a clădirilor existente, în special a celor de tip
bloc, este semnificativ;
o creșterea eficienței energetice va contribui în mare măsură la îndeplinirea țin tei
României privind economiile de energie până în 2020, în conformitate cu Strategia
Europa 2020 ;
o măsurile de eficiență energetică contribuie la coeziunea socială prin reducerea
consumului de energie și conduce la crearea de locuri de muncă;
o implementarea măsurilor de eficiență energetică are efecte pozitive asupra sănătății
populației, prin îmbunătățirea calității aerului interior și exterior, creșterea
confortului termic și acustic, precum și asupra aspectului estetic al clădirilor.
RO 21 RO Finanțarea investiții lor în creșterea eficienței energetice la nivelul infrastructurilor publice și
sectorului rezidențial se va concentra cu prioritate în acele unități administrativ -teritoriale care
au elaborate strategii locale de reducere a emisiilor de CO 2, planuri de acț iune privind energia
durabilă, etc. Mai mult, se încurajează asigurarea unei legături cu strategiile integrate de
dezvoltare urbană pentru a asigura o intervenție integrată și mai eficientă pentru dezvoltarea
urbană. Totodată, vor fi prioritizate clădirile care au cel mai mare potențial de reducere a
consumului energetic, concomitent cu sporirea coeziunii sociale (clădiri cu funcții sociale, cum
ar fi spitalele, infrastructura educațională, etc.).
La nivel european, prin Strategia Tematică a Calității Aeru lui se atrage atenția cu privire la
impactul transportului asupra calității aerului din orașe și necesitatea schimbării
comportamentului zilnic al cetățenilor. Scopul esențial al promovării planurilor de mobilitate
urbană durabilă și implicit al dezvoltări i transportului public urban durabil și nemotorizat este
acela de a îmbunătăți condițiile de mediu și calitatea vieții în principalele aglomerări urbane
ale țării. Operatiunile vor viza crearea unui transport public mai eficient și mai rapid, cu un
consum de energie scăzut, construcția infrastructurii dedicate rețelelor de transport public și
introducerea de vehicule prietenoase mediului în transportul public. Combinarea acestor tipuri
de măsuri cu cele dedicate traficului nemotorizat (pietonal și ciclist) și cu proiectele ce vizează
reîmpădurirea urbană cu arbori selectați va asigura împărțirea echilibrată între modurile de
transport (cu o reducere a transportului auto individual) și va reduce impactul asupra mediului.
Concentrarea eforturilor pe instituire a unui sistem rapid, atractiv, accesibil, ecologic și
confortabil de transport urban va duce la reducerea blocajelor în trafic și la diminuarea
consecințelor negative ale acestora. Toate investițiile legate de transportul public urban și de
infrastructura aferentă vor fi bazate pe PMUD.
Revitalizarea urbană (axa prioritară 5), prin reconversia funcțională și sau reabilitarea
diferitelor spații publice urbane este considerată o soluția adecvată pentru îmbunătățirea
calității vieții orașelor românești, contri buind la reducerea cererii pentru folosirea de terenuri
noi și utilizarea eficientă a resurselor (OT 6).
Încurajarea reciclării terenurilor abandonate sau a altor terenuri urbane care sunt vacante sau
neutilizate corespunzător și transformarea lor zone ver zi și de agrement va contribui la
creșterea calității vieții locuitorilor și dezvoltarea socio -economică la nivel local.
Sprijinul acordat proiectelor din domeniul patrimoniului cultural trebuie perceput ca un sprijin
pentru protejarea peisajului și dezvol tarea socio -economică a regiunilor, dar și ca o modalitate
de a valorifica potențialul cultural regional. Acest lucru va contribui la creșterea atractivității
regiunilor pentru turiști, pentru investitori, dar și pentru locuitorii zonei. Din perspectiva
Strategiei Sectoriale în domeniul Culturii 2014 -2020 , patrimoniul cultural reprezintă
principala resursă culturală ce poate genera dezvoltare economică durabilă și care poate
participa activ la combaterea excluziunii sociale prin prisma valențelor sale coezi ve.
Activitățile de conservare, protecție și valorificare durabilă a patrimoniului cultural pot, mai
mult decât orice altă activitate economică, să dezvolte sinergii în strânsă interacțiune cu
mediul și societatea, deoarece dezvoltarea anumitor localități este strâns legată de mediul
natural al acestora, de caracteristicile culturale, interacțiunea socială, securitatea și bunăstarea
populației locale. Aceste caracteristici recomandă activitățile de conservare, protecție și
valorificare durabilă a patrimoniu lui cultural drept motorul principal al conservării și
dezvoltării locale, atât direct, prin sensibilizarea față de valori și prin ajutorul financiar oferit,
cât și indirect, prin dezvoltarea unor activități alternative.
RO 22 RO Îmbunătățirile în infrastructura co nectivă la nivel regional nu conduc în mod automat la o mai
intensă creștere economică, dar facilitează creșterea și dezvoltarea economică la nivel regional,
asigurând în același timp accesul la servicii din zona educației și sănătății sau la locuri de
muncă.
Totodată, condițiile minime infrastructurale reprezintă o premisă esențială pentru calitatea
vieții. Investițiile destinate infrastructurii de transport au ca scop, în primul rând, îmbunătățirea
accesibilității înspre și dinspre regiuni și creșterea mo bilității regionale, pentru a se putea
valorifica cât mai bine oportunitățile oferite de TEN -T și sporirea contribuției acestor regiuni
la creșterea comerțului intern și internațional.
Prin activitățile care se vor finanța prin intermediul axei prioritare 6 aferentă OT 7 se va avea
în vedere realizarea unor intervenții concentrate și fundamentate care să se bazeze pe
importanța accesibilității unui număr important de locuitori, pentru conectarea zonelor rurale și
urbane cu oportunitățile oferite de centrele economice importante din regiune, asigurând și
accesul spre zonele cu înalt potențial turistic, inclusiv extinderea către piețe internaționale, prin
accesul la rețelele de transport internațional. Prin investițiile cofinanțate de POR va fi acordată
o aten ție deosebită realizării conexiunilor (prin modernizare și creștere a portanței drumurilor
județene respective) rețelei de transport rutier secundar, direct sau prin intermediul rețelei de
transport principal cu rețeaua TEN -T și creșterii siguranței rutier e. Astfel, dezvoltarea
infrastructurii de transport intra -regională va contribui la combaterea marginalizării zonelor
izolate, care sunt în general zone rurale și de munte subdezvoltate din punct de vedere
economic și social, cu un deficit de infrastructur ă în toate domeniile.
Dezvoltarea turismului promovată prin axa prioritară 7 aferentă OT 8 este în deplină
concordanță cu prevederile din CSC, întrucât implementarea acestei priorități va contribui la
creșterea gradului de atractivitate a regiunilor, a cal ității vieții, la protecția și conservarea
mediului înconjurător, dar și la realizarea unui grad ridicat de coeziune socială. Strategia
Europa 2020 , precum și documente relevante elaborate anterior la nivelul CE (ex.
Comunicările Comisiei privind O nouă po litică de turism a Uniunii Europene: consolidarea
parteneriatului pentru turism în Europa -2006, Agenda pentru un turism european durabil și
competitiv -2007, Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic
pentru turismul Europ ean-2010, Declarația de la Madrid 2010 ) poziționează creșterea
competitivității turismului la nivel european drept una dintre acțiunile prioritare, care să
contribuie la crearea unui cadru propice pentru o politică industrială modernă, de susținere a
antre prenoriatului, care să sprijine economia și să promoveze competitivitatea acesteia și a
serviciilor conexe, prin valorificarea oportunităților oferite de procesul de globalizare.
Marele avantaj oferit de turism este reprezentat de faptul că, pe lângă perso nalul calificat,
poate constitui o oportunitate la absorbția semnificativă a unei forțe de muncă mai puțin
calificate. Turismul creează oportunități de creștere economică regională și locală și contribuie
la crearea de noi locuri de muncă prin valorificare a patrimoniului natural, specific regiunilor
de dezvoltare, inclusiv din zonele dezavantajate din punct de vedere economic și social. O
parte importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru
ocuparea forței de muncă fe minine.
În particular, aspectul economic al turismului balnear reiese atât din activitatea specifică de
turism, generatoare de capital, cat și la un nivel necuantificabil, ca generator de importante
economii în cadrul bugetului social, prin reducerea semni ficativă a cheltuielilor și duratei de
spitalizare. Turismul balnear este singura forma de turism care se bazează pe un potențial
permanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil, neafectat de sezonalitate.
RO 23 RO
Capitalul uman este cel mai important eleme nt pentru susținerea creșterii economice în toate
tipurile de regiuni, iar dezvoltarea acestuia poate fi susținută prin măsuri privind îmbunătățirea
infrastructurii pentru educație, sănătate și serviciile sociale.
Pentru a spori participarea socio -econo mică activă și incluziunea grupurilor vulnerabile,
strategiile sectoriale abordează complementar cauzele multidimensionale ale sărăciei și
excluziunii sociale. Prin axele prioritare 8 și 9 ale POR (OT 9) se va furniza sprijin pentru a
dezvolta și extinde i nfrastructura și serviciile sociale aferente corespunzătoare nevoilor
grupurilor vulnerabile, în scopul de a le îmbunătăți abilitățile și capacitatea de a fi participanți
activi pe piața forței de muncă și la viața socială. Centrele sociale fără componentă
rezidențială, centrele comunitare, centre de zi, etc. sunt o nevoie critică în regiunile mai puțin
dezvoltate ale României pentru a furniza modalități individualizate de asistență socială,
abordând nevoile speciale ale persoanelor vulnerabile (copii, vârs tnici, persoane cu handicap,
romii etc.).
Pentru a consolida tranziția de la instituțiile rezidențiale mari la îngrijirea comunitară și pentru
a preveni instituționalizarea se va acorda sprijin dezvolt ării infrastructurii de dez –
instituționalizare, în sp ecial pentru copii și persoanele cu dizabilități.
În paralel MS și MMFPSPV vor crea o rețea de centre comunitare integrate, reunind servicii
medicale și sociale (de exemplu, asistenți sociali, asistenți medicali comunitari, mediatori
sanitari, mediatori ș colari). Sunt necesare investiții pentru a asigura disponibilitatea și dotarea
infrastructurii și echipamentelor, în special în zonele rurale și sărace, pentru a aborda
distribuția dezechilibrată actuală a serviciilor publice de sănătate la nivel primar și /sau
comunitare, precum și capacitatea slabă de a adresa nevoile persoanelor sărace și izolate din
mediul rural.
SNS 2014 -2020 propune o transformare a sistemului de sănătate din România, prin asigurarea
unei acoperiri mai mare a nevoilor de sănătate la n ivelul de bază (îngrijire comunitară,
medicină de familie, îngrijire ambulatorie) și restructurarea rețelei de spitale, pentru a le crește
eficiența și eficacitatea. Îngrijirea ambulatorie va fi mult mai importantă în furnizarea de
servicii medicale consti tuind un filtru eficient pentru a reduce spitalizarile evitabile.
Pentru serviciile (medicale) de urgență este necesar sprijinul FESI în infrastructura și
echipamentele specifice, pentru a deservi populația la standarde moderne, asigurând un acces
crescu t la servicii medicale de urgență și tratament de calitate, în special pentru comunitățile
marginalizate și a celor cu populație roma, neasigurată.
În scopul de a eficientiza furnizarea de servicii spitalicești, se va acorda sprijin pentru
constituirea u nei rețele de spitale regionale de urgență, funcționale și integrate. Planurile
județene și regionale de servicii de sănătate vor modela implementarea optimă a serviciilor,
concepute pentru a răspunde mai bine nevoilor populației, în special în ceea ce pri vește
accesibilitatea persoanelor vulnerabile și dezavantajate.
Dată fiind complexitatea problemei sărăciei și a excluziunii, soluționarea acesteia sau
reducerea magnitudinii ei nu se pot realiza prin aplicarea de intervenții izolate care vizează
RO 24 RO doar un a spect al sărăciei, cum ar fi, de exemplu, lipsa locuirii decente.
În acest sens, finanțarea intervențiilor integrate care cuprind atât proiecte de infrastructură (de
locuire, pentru oferire de servicii integrate medicale și sociale, de desfășurare a activ ităților de
economie socială), finanțabile din POR, coroborate cu proiectele prin care se stimulează
oferirea de servicii medico -sociale, de servicii educaționale etc., finanțabile din POCU vor
duce la asigurarea unei locuiri decente pentru persoanele afla te în risc de sărăcie, dar și la
creșterea șanselor de integrare a acestora pe piața muncii. Toate aceste măsuri integrate vor
conduce la diminuarea focarelor de sărăcie și excluziune socială, contribuind la reducerea
numărului persoanelor defavorizate la nivel național și regional.
În vederea soluționării problemelor identificate în domeniul educației sunt necesare investiții
care să favorizeze crearea unui mediu adecvat pentru condiții de studiu. Investițiile promovate
prin intermediul axei prioritare 10 (OT 10) sunt cu atât mai importante cu cât RSȚ identifică
necesitatea continuării reformelor începute în domeniul educației. Se impun investiții în
construirea și modernizarea infrastructurii antepreșcolare, preșcolare și școlare în special în
zonele care înregistrează creștere demografică, rate de înscriere mici, care nu dispun de
facilități adecvate pentru îngrijire și educație a copiilor, în special a celor care provin din zone
rurale defavorizate și alți elevi dezavantajați, îndeosebi de etnie romă și e levi cu nevoi
educaționale speciale.
Pentru o mai bună corelare cu tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței muncii este
necesară continuarea măsurilor de reabilitate/ modernizare/ dotare a liceelelor tehnologice și a
școlilor profesionale. În ac elași timp, trebuie continuate investițiile la nivel universitar pentru
dezvoltarea capacităților de cercetare -inovare și consolidarea parteneriatelor cu sectorul
comercial și institutele de cercetare, în vederea unei mai bune corelări cu domeniile de
comp etitivitate economică, cu tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței muncii.
Întrucât forța de muncă bine pregătită constituie o precondiție pentru creșterea și dezvoltarea
economică, se are în vedere sprijinirea centrelor comunitare de învățare p ermanentă, de la
nivel local și regional, prin investiții în construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea,
dotarea unităților de învățământ în cadrul carora își desfășoară activitatea.
Aceste măsuri sunt necesare cu atât mai mult cu cât serviciile educaționale sunt influențate de
condițiile de învățare, respectiv de starea și calitatea infrastructurii. Experiența anterioară din
perioada 2007 –2013 a evidențiat că rata rentabilității investițiilor în educație s -a dovedit a fi
ridicată, prin rezultatel e elevilor și studenților, inclusiv în ceea ce privește creșterea participării
la procesul educațional.
Pentru implementarea eficientă a investițiilor, analizele evidențiază necesitatea dezvoltării
sistemului integrat de cadastru și carte funciară, precum și îmbunătățirea serviciilor de
înregistrare a proprietăților. Noul sistem cadastral propune standardizarea modului de
înregistrare a proprietăților prin realizarea sistemului național, unic, modern, eficient și
transparent de evidență a proprietăților ca re va contribui la susținerea și implementarea
proiectelor privind dezvoltarea socio -economică a comunităților locale/regionale. Acest
deziderat se va realiza prin implementarea Programului național de cadastru și carte funciară ,
care a fost elaborat pentr u perioada 2015 -2023 și include realizarea înregistrării sistematice a
imobilelor în 2337 de unități administrativ -teritoriale (din cele 3181 existente la nivel
național), situate în atât în zone rurale cât și urbane. Menționăm că, în 44 de UAT – uri lucrăr ile
de înregistrare sistematică începute în anii anteriori vor fi continuate cu fonduri proprii ale
RO 25 RO ANCPI și în 7 UAT – uri rurale toate proprietățile au fost deja înregistrate în urma proiectelor
de înregistrare sistematică, iar restul de 793 UAT – uri din mediu rural vor face obiectul
înregistrării sistematice finanțate din fonduri UE prin intermediul axei prioritare 11 (OT 11)
aprobate pentru exercițiul financiar 2014 -2020, obiectiv care va fi implementat până în 2023.
Înregistrarea sistematică a proprietă ților din România constituie unul dintre obiectivele
dezvoltate în Strategia națională de înregistrare sporadică și sistematică a proprietăților ,
document ce a fost elaborat de ANCPI în colaborare cu BIRD în cadrul proiectului
Proprietatea imobiliară – fundament pentru politici naționale și europene .
Promovarea unei abordări integrate, care să țină cont de nevoile și specificitățile diferitelor
teritorii, va facilita creșterea impactului și obținerea unor efecte sinergice între diferitele tipuri
de interven ții, asigurând integrarea diferitelor intervenții și măsuri la nivelul teritorial adecvat.
Abordarea privind dezvoltarea urbană durabilă
Consolidarea rețelei urbane prin promovarea unei dezvoltări policentrice și sprijinirea
specializării teritoriale co nstituie una dintre direcțiile de dezvoltare ale Strategiei naționale de
dezvoltare spațială (versiune de lucru) și parte a abordării privind dezvoltarea teritorială a
Acordului de Parteneriat 2014 -2020.
În conformitate cu AP 2014 -2020, programul va promov a o abordare integrată pentru
dezvoltarea urbană durabilă care va asigura, pe de o parte, rezolvarea unor provocări și
probleme specifice devoltării urbane, iar pe de altă parte, va contribui la consolidarea rolului
acestora de motoare ale creșterii econom ice și competitivității în regiune și/sau în teritoriul
imediat adiacent. Vor fi sprijiniți în continuare polii de creștere, reprezentând cele mai mari
motoare de creștere economică la nivel regional, dar și celelate municipii reședințele de județ
care au potențial semnificativ de creștere și impact la nivel sub -regional. În scopul
operaționalizări acestei abordări, orașele vor trebui să -și fundamenteze investițiile pe baza
unor strategii integrate de dezvoltare urbană durabilă care să se refere la provocăr ile
economice, sociale, de mediu, climatice și demografice. Mai mult, după caz, aceste strategii ar
trebui să acopere zone funcționale urbane, dincolo de granițele administrative, asigurând astfel
promovarea parteneriatului urban -rural.
Strategia prevede u n sprijin complementar și sinergic pentru promovarea dezvoltării urbane
durabile. Pe de o parte, va fi asigurat sprijin specific pentru anumite domenii -cheie în cadrul
unei axe prioritare dedicate: scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățir ea
calității aerului prin planuri de mobilitate urbană durabilă, regenerarea spațiilor publice și
reconversia terenurilor, regenerarea comunităților defavorizate și investiții pentru o mai bună
calitate a infrastructurii educaționale în sprijinul pieței fo rței de muncă. Pe de altă parte, pe
baza lecțiilor învățate din perioada de programare 2007 -2013, un mecanism de prioritizare va
fi stabilit pentru a asigura un sprijin mai bun pentru strategiile integrate de dezvoltare urbană
prin alte axe prioritare ale POR și/sau alte programe operaționale (ex. cele referitoare la
adaptarea la schimbările climatice și fenomene meteorologice extreme, gestionarea deșeurilor,
etc.).
Experiența perioadei de programare 2007 -2013 în privința dezvoltării urbane integrate
cuprin de o serie de aspecte pozitive pe care POR 2014 -2020 le va dezvolta și îmbunătăți:
recunoașterea faptului fundamental că orașele, îndeosebi cele mari, reprezintă motoare
esențiale pentru dezvoltarea economică a unei țări; selectarea unui număr limitat de o rașe
pentru a încuraja dezvoltarea acestora pe termen lung, în corelare cu principiile economice
RO 26 RO referitoare la beneficiile efectelor aglomerării și polarizarea acestora dinspre orașele centrale
înspre zonele limitrofe; condiționarea finațărilor de formare a zonelor metropolitane în jurul
orașelor (pentru polii de creștere) și pregătirea unor planuri integrate de dezvoltare.
Delta Dunării
Delta Dunării este o zonă care prezintă unele dintre cele mai scăzute densități din România, cu
servicii de bază insufic iente (educație, sănătate etc.), accesibilitate slabă, conectivitate
deficitară către piețele importante și o poziție periferică care împiedică accesul populației la
oportunități, dar cu un imens potențial turistic. Există o provocare dublă pentru dezvolta rea
durabilă a Deltei Dunării: pe de -o parte este necesară conservarea activelor sale ecologice, iar
pe de altă parte sunt necesare măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor acesteia.
Ținând cont de diversitatea nevoilor de dezvoltare și pr ovocări cu care se confruntă Delta
Dunării se impune promovarea unei abordări integrate care să permită utilizarea integrată a
fondurilor în scopul sprijinirii unei dezvoltări durabile a Deltei Dunării, fără a pune în pericol
zonele protejate sensibile.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
SUERD este importantă pentru România din perspectiva transformării regiunii Dunării într -o
regiune competitivă, dinamică și prosperă care să ofere un standard ridicat de viață
comunităților locale. POR 2014 -2020 va contribui la implementarea SUERD prin promovarea
unor investiții în conformitate cu ariile prioritare SUERD și concentrarea acestora în ariile
imediat riverane Dunării în scopul maximizării impactului.
Având în vedere provocările identificate la n ivelul resurselor umane implicate în
implementarea POR, este necesară menținerea stabilității personalului, atât prin asigurarea
unor condiții materiale (ex. dotări tehnice, etc.), financiare adecvate activității desfășurate în
cadrul AM/OI, cât și prin mă suri de instruire/ perfecționare în concordanță cu cerințele impuse
de modificări ale legislației europene/ naționale.
Totodată, luând în considerare că sprijinul direct acordat atât potențialilor beneficiari cât și
beneficiarilor, reprezintă o precondiț ie pentru implementarea în bune condiții a programului
operațional, în perioada 2014 –2020, se va avea în vedere extinderea cadrului de acordare a
sprijinului direct și indirect.
Activitățile avute în vedere prin măsurile de asistență tehnică în cadrul axei prioritare 12 vor
lua în considerare lecțiile învățate în perioada 2007 -2013, provocările noului ciclu de
programare, precum și corelarea sistemului de implementare POR cu cerințele stabilite la nivel
național în domeniul managementului fondurilor europen e structurale și de investiții în
vederea îmbunătățirii sistemului de implementare al programului.
RO 27 RO
1.1.2. O justificare pentru alegerea obiectivelor tematice, a priorităților de investiții aferente
și a alocărilor financiare, ținând seama de acordul de par teneriat, pe baza identificării
necesităților regionale și, după caz, naționale, inclusiv necesitatea de abordare a
dificultăților identificate în recomandările
specifice corespunzătoare adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul
121 al ineatul (2) din TFUE, precum și recomandările corespunzătoare ale Consiliului
adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, ținând seama de
evaluarea ex ante.
Tabelul 1: Justificare pentru selectarea obiectivelor tematice și a priorită ților de
investiții
Obiectiv tematic
selectat Prioritatea de investiții selectată Justificarea selectării
OT 1 –
consolidarea
cercetării,
dezvoltării
tehnologice și a
inovării Promovarea investițiilor în C&I,
dezvoltarea de legături și sinergii
între în treprinderi, centrele de
cercetare și dezvoltare și
învățământul superior, în special
promovarea investițiilor în
dezvoltarea de produse și de
servicii, transferul de tehnologii,
inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice,
stimularea cererii, crearea de
rețele și de grupuri și inovarea
deschisă prin specializarea
inteligentă, precum și sprijinirea
activităților de cercetare
tehnologică și aplicată, liniilor –
pilot, acțiunilor de validare
precoce a produselor,
capacităților de producție
avansate și de primă producție, în
special în domeniul tehnologiilor
generice esențiale și difuzării
tehnologiilor de uz general Entități de inovare și transfer tehnologic
au rolul de a intermedia cererea cu
oferta de cercetare și inovare, și de a le
ajust a în funcție de condițiile din piață.
Nevoia de a dezvolta, dar și de a crea
noi entități de inovare și transfer
tehnologic este subliniată ca fiind
prioritară în toate documentele
strategice relevante
Strategia Europa 2020 – creșterea
competitivității ec onomice prin
susținerea sectorului C II
RSȚ – asocieri mai strânse între
cercetare, inovare și întreprinderi, în
special prin acordarea unui statut
prioritar activităților de cercetare și
dezvoltare, inclusiv prin susținerea
procesului de transfer tehnologi c
PNR – promovarea inovării și
îmbunătățirea transferului tehnologic în
vederea stimulării capacității acestora
de a atrage IMM în procesele
tehnologice
AP – necesitatea realizării investițiilor
pentru transfer tehnologic în cadrul
nevoii privind Competiti vitatea și
Dezvoltarea Locală
SNC promovează formarea masei
critice de firme competitive
prin formarea centrelor de producție și
dezvoltare tehnologică de competență
regională și internațională
SNCD susține realizarea transferului
rapid de informații și te hnologii în
RO 28 RO economie, promovând absorbția noilor
tehnologii în sectoarele economiei
naționale
PDR -urile propun priorități sau măsuri
care vizează promovarea CI pentru
mediul de afaceri
OT 3 –
îmbunătățirea
competitivității
întreprinderilor
mici și mijloci i,
a sectorului
agricol și a
sectorului
pescuitului și
acvaculturii Promovarea spiritului
antreprenorial, în special prin
facilitarea exploatării economice
a ideilor noi și prin încurajarea
creării de noi întreprinderi,
inclusiv prin incubatoare de
afaceri
Dezvoltarea sectorului IMM -urilor
este un element critic pentru creșterea
competitivității naționale a României,
avândîn vedere că acestea reprezintă
99,6% din întreprinderi.
Strategia Europa 2020 identifică
îmbunătățirea competitivității ca
factor pent ru îndeplinirea obiectivului
de creștere sustenabilă
Una dintre RSȚ privind măsurile
economice și reformele structurale
destinate să stimuleze reluarea
creșterii economice la nivelul UE în
perioada 2013 -2014 vizează
îmbunătățirea și simplificarea
mediului de afaceri, în special prin
reducerea sarcinii administrative
pentru IMM -uri, precum și facilitarea
și diversificarea accesul IMM -urilor la
finanțare
PNR 2014 vizează promovarea
inovării și îmbunătățirea mediului de
afaceri, prin dezvoltarea
antreprenoriat ului și a serviciilor
suport (incubatoare, etc.) pentru firme
pentru a contribui la supraviețuirea
firmelor pe piață
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru IMM -uri în cadrul
nevoii privind Competitivitatea și
Dezvoltarea Locală
SNIMM ide ntifică probleme
referitoare la supraviețuirea firmelor
tinere pe piață
Cele 8 PDR 2014 -2020 propun
priorități sau măsuri dedicate
sprijinirii IMM -urilor
Sprijinirea creării și extinderea
capacităților avansate de
producție și dezvoltarea
serviciilor Una dintre Recomandările Specifice
de Țară privind măsurile economice și
reformele structurale destinate să
stimuleze reluarea creșterii economice
la nivelul UE în perioada 2013 -2014
vizează îmbunătățirea și simplificarea
mediului de afaceri, în special prin
RO 29 RO reducerea sarcinii administrative
pentru IMM -uri, precum și facilitarea
și diversificarea accesul IMM -urilor la
finanțare.
Programul Național de Reformă 2014
vizează promovarea inovării și
îmbunătățirea mediului de afaceri, în
special pentru sectoarele ind ustriale
identificate în proiectul de Strategie
Guvernamentală pentru dezvoltarea
sectorului IMM și îmbunătățirea
mediului de afaceri – Orizont 2020.
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru IMM -uri în cadrul
nevoii privind Competitivitate a și
Dezvoltarea Locală
SNC – formarea masei critice de firme
competitive prin crearea unui mediu
atractiv și transparent
Toate cele 8 PDR 2014 -2020 propun
priorități sau măsuri dedicate
sprijinirii IMM -urilor
OT 4 –
sprijinirea
tranziției către
o economi e cu
emisii scăzute
de dioxid de
carbon în toate
sectoarele Sprijinirea eficienței energetice, a
gestionării inteligente a energiei
și a utilizării energiei din surse
regenerabile în infrastructurile
publice, inclusiv în clădirile
publice, și în sectorul l ocuințelor
Sectorul clădirilor, inclusiv iluminatul
public este un mare consumator de
energie și contribuie major la emisiile
de gaze cu efect de seră, pe fondul
performanței energeticefoarte scăzută
a clădirilor și sistemelor de iluminat
public.
Clădiril e și blocurile de locuințe au
fost construite la standarde scăzute în
timpul regimului comunist, iar
renovarea fondului existent a fost
neglijată.
RSȚ menționează necesitatea
îmbunătățirii și eficientizării
politicilor pentru eficiența energetică
Ținta naț ională pentru implementarea
Strategiei Europa 2020 stabilită în
cadrul PNR, respectiv creșterea
eficienței energetice cu 19% până în
anul 2020 (circa 10 Mtep)
DPCE subliniază necesitatea
îmbunătățirea eficienței energetice în
infrastructurile publice și cl ădirilor
rezidențiale
Documentele strategice naționale
(ex..Strategia energetică a României,
Planul Național de Acțiune în
Domeniul Eficienței Energetice, etc.)
RO 30 RO recunoaște potențialul mare de
economisire a energiei în domeniul
infratructurilor publice și c lădirilor
rezidențiale
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru eficientă
energetică în cadrul nevoii privind
Resursele
Promovarea strategiilor de
reducere a emisiilor de dioxid de
carbon pentru toate tipurile de
teritoriu, în particul ar zone
urbane, inclusiv promovarea
planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor Gradul de poluare al zonelor urbane
din România rămâne ridicat, chiar
dacă anumite măsuri au început să fie
implementate în mai multe orașe și
municipii, in colaborare cu
platformele Civitas, Endurance și
Convenția Primarilor.
Scăderea emisiilor de dioxid de
carbon poate avea loc prin sporirea
atractivității și îmbunătățirea
accesibilității și a confortului de
utilizare a t ransportului public și a
mijloacelor de transport nemotorizate,
astfel încât acestea să ofere o
alternativă reală la folosirea
autoturismelor personale.
Creșterea continuă a numărului de
autovehicule pe fondul unei
infrastructuri urbane parțial dezvoltate
generează un grad sporit de poluare,
blocaje in trafic, pierderi economice,
număr sporit de accidente, probleme
de sănătate pentru cetățeni precum și
consumuri mari de carburanți din
surse neregenerabile.
Strategia Europa 2020 identifică
reducerea emi siilor de dioxid de
carbon ca factor pentru îndeplinirea
obiectivului de creștere sustenabilă
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru eficientă energetică
în cadrul nevoii privind Resursele
OT 6 –
protecția
mediului și
promovarea
utilizării
eficiente a
resurselor Conservarea, protejarea,
promovarea și dezvoltarea
patrimoniului natural și cultural Starea de conservare a obiectivelor de
patrimoniul cultural este amenințată
de intervenția umană și schimbări
climatice
Strategia Na țional ă de Dezvoltare
Regională recunoaste rolul
patrimoniului natural și cultural în
dezvoltarea regională.
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru conservarea
RO 31 RO patrimoniului în cadrul nevoii privind
Resursele
România dispune de un patrimoniu
cultural valoros și diversificat,
echilibrat distribuit la nivel național,
aflat într -o stare de degradare
accentuată, care nu permite
valorficarea optimă a acestuia.
Activitățile de conservare, protejarea
și valorificarea vor permite
consolidarea identității culturale și
utilizarea eficientă a acestor resurse.
Realizarea de acțiuni destinate
îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării
și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a
zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării
măsurilor de reducere a
zgomotului AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru îmbunătățirea
mediului urban în cadrul nevoii privind
Resursele
Strategia Națională de Dezvoltare
Regională recunoaște rolul orașel or în
dezvoltarea economică regională.
• Planurile de Dezvoltare Regională
fac referință la necesitatea creșterii
calității vieții populației și îmbunătățirea
mediului urban
• Majoritatea orașelor din România
se caracterizează prin existența unor
teren uri/suprafețe degradate, vacante sau
neutilizate , care afectează mediul urban și
se repercutează asupra calității cieții
populației și atractivității orașelor .
OT 7 –
promovarea
sistemelor de
transport
durabile și
eliminarea
blocajelor din
cadrul
infrastr ucturilor
rețelelor
majore Stimularea mobilității regionale
prin conectarea nodurilor
secundare și terțiare la
infrastructura TEN -T, inclusiv a
nodurilor multimodale Conectarea infrastructurilor
regionale, respectiv a drumurilor
judetene ce vor fi moderniz ate si
reabilitate, cu coridoarele majore de
transport TEN T va spori accesibilitatea
comunitatilor locale, in special rurale,
stimuland cresterea economica prin
dezvoltarea oportunitatilor de afaceri in
arealul mentionat si crescand gradul de
ocupare al fortei de munca disponibile in
aceste zone prin facilitarea navetei catre
aglomerarile urbane care ofera
oportunitati sporite.
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru infrastructura
secundară de transport în cadrul nevoii
privind Infrastructura
SDTR mentionează rolul
infrastructurii secundare de transport în
dezvoltarea economică regională.
Dinamica redusă a dezvoltăr ii
RO 32 RO economice în zonele în care
infrastructura de transport este deficitară
este subliniată în toate cele 8 Planuri de
Dezvoltare Regională (care vor fi
corelate cu Masterplanul de Transport) .
Gradul de siguranță rutieră este de
asemenea redus pe aceste tr asee rutiere
regionale, iar facilitățile pentru
deplasările pietonale sau velo sunt
extrem de rare.
OT 8 –
promovarea
ocupării forței
de muncă
sustenabile și
de calitate și
sprijinirea
mobilității
forței de muncă Sprijinirea unei creșteri
favorabile ocup ării forței de
muncă, prin dezvoltarea
potențialului endogen ca parte a
unei strategii teritoriale pentru
anumite zone, care să includă
reconversia regiunilor industriale
aflate în declin, precum și
sporirea accesibilității și
dezvoltarea resurselor natura le și
culturale specifice În ciuda existenței unui potențial
turistic diversificat, turismul se confruntă
cu un nivel redus / insuficient al
investițiilor în modernizarea capacităților
de primire și a bazelor de agrement, cu
impact direct asupra calității
infrastructurii specifice, a duratei
sejurului, stabilității forței de muncă
specializate
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru dezvoltare locală prin
turism în cadrul nevoii privind Oamenii
și Societatea
O caracteristică importantă a
turismului românesc o reprezintă faptul
că zonele mai slab dezvoltate din punct
de vedere economic concentrează cele
mai importante obiective și atracții
turistice. Aceste areale pot fi revitalizate
prin valorificarea potențialului lor
turistic, contribui nd totodată la
promovarea unei dezvoltări
socio‐economice sustenabile în regiunile
vizate.
Planurile de Dezvoltare
Regională, elaborate la nivelul fiecărei
regiuni de dezvoltare, au identificat
dezvoltarea turismului ca o prioritate de
dezvoltare, pe baza potențialului turistic
existent în toate regiunile. Acest potențial
justifică sprijinirea dezvoltării economice
prin turism, materializat în dezvoltarea
infrastructurii zonelor turistice,
valorificarea patrimoniului natural,
precum și includerea acestora î n circuitul
turistic și promovarea lor în scopul
atragerii turiștilor.
OT 9 –
promovarea
incluziunii Investițiile în infrastructurile
sanitare și sociale care contribuie
la dezvoltarea la nivel național, Recomandările Specifice de Țară
poziționează consolidarea asistenței
medicale primare, ca fiind una dintre
RO 33 RO sociale și
combaterea
sărăciei regional și local, r educând
inegalitățile în ceea ce privește
starea de sănătate și promovând
incluziunea socială prin
îmbunătățirea accesului la
serviciile sociale, culturale și de
recreare, precum și trecerea de la
serviciile instituționale la
serviciile prestate de
colect ivitățile locale prioritățile României.
Documentul de Poziție al
Serviciilor Comisiei prevede
îmbunătățirea capitalului uman, inclusiv
prin politi ci mai bune privind incluziunea
socială.
Strategia Europa 2020 consideră
că, în cazul României trebuie să existe
asigurarea unei interacțiuni eficiente între
sistemul de asistență socială și cel de
ocupare.
AP identifică necesitatea realizării
investiți ilor pentru infrastructura
medicală și cea socială în cadrul nevoii
Oamenii și Societatea
Toate acestea presupun ca premisă
existența unei infrastructuri, atât a unei
infrastructuri medicale de calitate cât și a
uneia de de servicii sociale, în care să
poată fi furnizate servicii de calitate,
adaptate nevoilor beneficiarilor.
Sprijinirea investițiilor în infrastructura
medicală și în cea socială, precum și a
măsurilor de dotare cu echipamente
moderne, va contribui la creșterea
accesului la servicii medi cale și sociale.
Oferirea de sprijin pentru
regenerarea fizică, economică
și socială a comunităților
defavorizate din regiunile
urbane și rurale Una dintre țintele României pentru
îndeplinirea obiectivelor Strategiei
Europa 2020, este scoaterea din săr ăcie a
unui număr de 580.000 de persoane, până
în anul 2020.
Recomandările Specifice de Țară
poziționează reducerea fenomenului
sărăciei, mai ales pentru categorii extrem
de defavorizate, precum romii și copiii,
printre obiectivele de maximă urgență pe
care România le are de atins.
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru comunitățile
marginalizate în cadrul nevoii Oamenii și
Societatea
Dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității Una dintre țintele României pentru
îndeplinirea obiectivelor Strategi ei
Europa 2020, este scoatere a din sărăcie a
unui număr de 580.000 de persoane, până
în anul 2020.
Recomandările Specifice de Țară
poziționează reducerea fenomenului
sărăciei, mai ales pentru categorii extrem
de defavoriza te, precum romii și copiii,
RO 34 RO printre obiectivele de maximă urgență pe
care România le are de atins.
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru comunitățile
marginalizate în cadrul nevoii Oamenii și
Societatea
OT 10 –
investițiile în
educa ție,
competențe și
învățare pe tot
parcursul vieții Investițiile în educație, în
formare, inclusiv în formare
profesională pentru dobândirea
de competențe și învățare pe tot
parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurilor de educație și
formare Profi lul educațional al populației este
o condiție esențială pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. Acest deziderat nu se poate
realiza însă fără o infrastructură adecvată/
corespunzătoare ciclurilor educaționale.
Documentul de Poziț ie al Serviciilor
Comisiei Europene prevede necesitatea
îmbunătățir ii accesului și a participării la
educația și formarea profesională,
precum și a calității acestora
Recomandările Specifice de Țară
identifică necesitatea continuării
reformelor începute în domeniul
Educației .
AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru infrastructura
educațională în cadrul nevoii Oamenii și
Societatea
Strategia National ă de Dezvoltare
Regională și Planurile de Dezvoltare
Regională formulează ca nevoie de
dezvoltare necesitatea realizării
investițiilor în educație și recunosc rolul
acesteia în dezvoltarea economică
OT 11 –
consolidarea
capacității
instituționale și
o administrației
publică
eficientă Consolidarea capacității
instituționale și o administrație i
publică eficientă În Documentul de Poziție al
Serviciilor Comisiei se menționează
necesitatea dezvoltării unui sistem
funcțional de cadastru care să acopere
teritoriul țării.
Recomandările Specifice de Țară
subliniează de asemenea faptul că
incertitudin ea asupra drepturil or de
proprietate reprezintă o provocare pentru
mediul de afaceri. Acest document
evidențiaz ă rolul important al
înregistrării proprietăților asupra
dezvoltării zonelor rurale și urbane . De
asemenea, se menționează faptul că
investițiile în infrastructură, acțiunile
asupra mediului, cele în materie de
locuire, precum și piața funciară sunt
afectate de lipsa informațiilor asupra
proprietăților .
RO 35 RO AP identifică necesitatea realizării
investițiilor pentru cadastru în cadrul
nevoii de adminis trare a terenurilor.
1.2. Justificarea alocării financiare
În perioada 2014 -2020, POR are alocate cca. 8,13 mld euro, din care 6,60 mld euro (inclusiv
rezerva de performanță) reprezintă sprijinul UE, prin FEDR, respectiv circa 1, 53 mld euro
contribuția n ațională (buget de stat, bugete locale).
Repartizarea fondurilor POR s-a realizat în baza nevoilor comune de dezvoltare, asigurându -se
corelarea cu strategiile regiunilor de dezvoltare, precum și cu strategiile naționale sectoriale,
ținând cont de obiecti vele Strategii Europa 2020, RST, DPCE, cu respectarea OT și PI
menționate în regulamentele politicii de coeziune 2014 –2020.
Pentru a răspunde acestor cerințe specifice, în POR sunt abordate 9 din cele 11 OT prin
stabilirea PI și a OS corespunzătoare , cu r espectarea concentrării tematice conform
Regulamentului General nr. 1303/ 2014 .
Axele prioritare și PI POR se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare, atât regiunilor
mai puțin dezvoltate (NE, SE, S Muntenia, SV Oltenia, V, NV și C), în scopul rec uperării
decalajelor de dezvoltare, cât și regiunii mai dezvoltate (BI), pentru valorificarea potențialul
competitiv.
Având în vedere cerințele referitoare la concentrarea tematică stabilite pentru FEDR, 58% din
resursele financiare alocate POR sunt desti nate OT 1, 3 și 4, accentuându -se importanța
acordată investițiilor pentru consolidarea CI, îmbunătățirea competitivității IMM -urilor ,
promovarea unei economii cu emisii scăzute de CO 2.
AP1 -promov area transferului tehnologic , corespunzătoare OT1, va benefi cia de 2, 66% din
bugetul programului, întrucât tipurile de proiecte implementate în domeniul transferului
tehnologic constau în investiții în special în servicii și crearea de baze de date, și mai puțin în
infrastructuri. Prin intermediul acestei axe prioi rtare se asigură complementaritatea cu
activitățil e de cercetare finanțate prin POC , asigurându -se condițiile necesare pentru atingerea
rezultatelor și impactului previzionat e pentru OT 1 la nivelul AP .
OT3, reprezentat prin AP 2 – îmbunătățirea competiti vității întreprinderilor mici și mijlocii, îi
sunt alocate 9,77% din fonduri, în vederea sprijini i dezvoltării IMM -urilor în toate etapele de
dezvoltare , atât prin finanțare directă, cât și prin intermediul structurilor suport de incubare.
Având în veder e că în cadrul acestei axe prioritare vor fi implementate măsuri care se supun
legislației ajutorului de stat, luându -se în considerare inclusiv utilizarea instrumentelor
financiare, efectul de multiplicare a fondurilor alocate este considerabil mai mare.
Relevanța și eficacitatea sprijinului FEDR sunt avute în vedere prin respectarea principiului
concentrării în domeniile identificate în SNC, SNCDI, SNIMM și PDR -uri și în documentele
strategice regionale de specializare inteligentă.
OT 4 îi este dedicată cea mai mare parte a resurselor financiare ale POR, respectiv 44, 86%,
prin intermediul AP 3 care va sprijini măsuri de eficiență energetică a clădirilor publice și
rezidențiale , inclusiv măsuri de iluminat public , conducând la reducerea consumului de energ ie
și a emisiilor cu efect de gaze de seră. Totodată a fost luată în considerare nevoia identificată
la nivel urban privind implementarea măsurilor necesare pentru reducerea gradului de poluare
RO 36 RO prin implementearea măsurilor de mobilitate urbană.
OT6 este abordat prin două PI, aferente AP 4 și 5, urmărindu -se creșterea calității spațiilor
publice în zonele urbane, precum și conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului
cultural, prin alocarea a 7, 59% din bugetul POR. Finanțarea patrimoniului cultur al reprezintă o
măsură importantă constitui nd o sursă unică de informații despre trecutul unei zone și
contribuind la conturarea identității locale.
O pondere importantă, 13,75% din resursele POR , este acordată OT 7, având în vedere
potențialul investiții lor în infrastructura de transport regională , creșterea gradului de mobilitate
a persoanelor și bunurilor, sporirea adaptabilității populației la nevoile pieței forței de muncă
de la nivel regional/local.
În scopul promovării ocupării forței de muncă, OT 8 îi revin 1, 53% din alocările financiare,
contribuind la crearea și ocuparea de noi locuri de muncă și la creșterea economică a unor
zone aflate în declin economic, dar care dispun de un potențial turistic valoros. Investițiile
realizate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu cele previzionate a se realiza
în axa prioritară dedicată sprijinirii mediului de afaceri, în care vor fi sprijinite inclusiv IMM –
urile care își desfășoară activitatea în domeniul turismului.
OT 9 beneficiază de 8,65% din bugetul total și este reprezentat prin AP 4 Sprijinirea
dezvoltării urbane durabile , 8 Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale și 9
Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban,
fiind dedicat, cu precădere, celor 7 regiuni mai puțin dezvoltate. Tipurile de investiții care vor
fi realizate în cadrul acestor axe prioritare vor determina crearea unor condiții decente pentru
prestarea servicilor medicale/ social e către categoriile țintă vizate, pre cum și dezvoltarea locală
a comunităților defavorizate . Investițiile finanțate prin AP 4 și 9 sunt complementare cu cele
finanțate prin POCU , asigurându -se condițiile necesare pentru obținerea rezultatelor
preconizate în cadrul AP pentru comunitățil e defavorizate.
Pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale, OT 10, au fost alocate 5, 48% din fondurile
POR, urmărindu -se creșterea gradului de participare în sistemul educațional. La stabilirea
alocării financiare au fost luate în considerare nevoile iden tificate la nivel regional corelate cu
necesitatea asigurării unor condiții decente de studiu în cadrul infrastructurii educaționale, în
vederea asigurării precondițiilor necesare pentru participarea la procesul educațional.
Prin AP 11 Extinderea geogra fică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și
cartea funciară se accentuează consolidarea capacității instituționale și o administrație publică
eficientă, repartizându -se 4,03% din bugetul programului. Un sistem eficient de cadastru est e
necesar pentru dezvoltarea și implementarea infrastructurii, dezvoltarea proprietății și
consolidarea terenurilor agricole.
1,68% din fondurile programului va fi alocat AP 11 asistență tehnică , pentru sprijinirea
implementării, managementului și evaluăr ii POR, dar și pentru activități publicita re și de
informare privind POR.
Pentru susținerea dezvoltării urbane, au fost alocate 17, 86% din fondurile FEDR în vederea
consolidării rolului și funcțiunilor teritoriale ale municipiilor reședință de județ.
Aloc area financiară POR 2014 –2020 pentru OT 7 este mai mică cu 50 mil euro față de
valoarea corespunzătoare din AP. Această sumă a fost redistribuită către OT 9, prioritatea de
investiție – Oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a comunităților
defavorizate din regiunile urbane și rurale .
În consecință, AP va fi modificat după aprobarea de CE a tuturor programelor operaționale
pentru România.
RO 37 RO Tabelul 2: Imagine de ansamblu asupra strategiei de investiții a programului operaționa l
Axa prioritară Fondul
(FEDR,
Fondul de
coeziune, FSE
sau YEI) Sprijinul
din partea
Uniunii
(mil. EUR) Proporția
sprijinului
total al
Uniunii
pentru
programul
operațional Obiectiv tematic Priorități de investiții Obiective specifice
corespunzătoare pr iorității
de investiții
Indicatori de rezultat
comuni și specifici
programului pentru
care a fost stabilit un
obiectiv
Promovarea
transferului
tehnologic FEDR 175,53 2,66% OT 1 – consolidarea
cercetării, dezvoltării
tehnologice și a
inovării Promovarea investițiilor în C&I,
dezvoltarea de legături și sinergii
între întreprinderi, centrele de
cercetare și dezvoltare și
învățământul superior, în special
promovarea investițiilor în
dezvoltarea de produse și de
servicii, transferul de tehnologii,
inovarea so cială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice,
stimularea cererii, crearea de rețele
și de grupuri și inovarea deschisă
prin specializarea inteligentă,
precum și sprijinirea activităților de
cercetare tehnologică și aplicată,
liniilor -pilot, acțiun ilor de validare
precoce a produselor, capacităților
de producție avansate și de primă
producție, în special în domeniul
tehnologiilor generice esențiale și
difuzării tehnologiilor de uz general Creșterea inovării în firme
prin susținerea entităților
de in ovare și transfer
tehnologic în domenii de
specializare inteligentă IMM -uri inovative
care colaborează cu
alții
Îmbunătățirea
competitivității FEDR
644,68 9,77% OT 3 – îmbunătățirea
competitivității Promovarea spiritului
antreprenorial, în special prin Consolidarea poziției pe
piață a IMM -urilor în Rata de
supraviețuire a
RO 38 RO întreprinderilor mici
și mijlocii întreprinderilor mic i și
mijlocii, a sectorului
agricol și a sectorului
pescuitului și
acvaculturii facilitarea exploatării economice a
ideilor noi și prin încurajarea creării
de noi întreprinderi, inclusiv prin
incubatoar e de afaceri domeniile competitive
identificate în SNC și
PDR -uri microîntreprinderilor
la 3 ani de la
înființare
Sprijinirea creării și extinderea
capacităților avansate de prod ucție
și dezvoltarea serviciilor Îmbunătățirea
competitivității
economice prin creștrea
productivității muncii în
IMM -uri competitive
identificate în SNC Productivitatea
muncii în IMM -uri
Sprijinirea tranziției
către o economie cu
emisii scăzute de
carbon FEDR
2.003,38
30,35 % OT 4 – sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de dioxid de
carbon în toate
sectoarele Sprijinirea eficienței energetice, a
gestionării inteligente a energiei și a
utilizării energiei din surse
regenerabile în inf rastructurile
publice, inclusiv în clădirile
publice, și în sectorul locuințelor Creșterea eficienței
energetice în clădirile
rezidențiale, clădirile
publice și sistemele de
iluminat public, îndeosebi
a celor care înregistrează
consumuri energetice mari Consumul de
energie finală în
clădirile publice
Consumul de
energie finală în
sectorul rezidențial
Consumul de
energie finală în
iluminatul public
RO 39 RO Promovarea strategiilor de reducere
a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în
particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile
de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor Reducerea emisiilor de
carbon în zonele urbane
bazate pe planurile de
mobilitate urbană durabilă Pasageri transportati
in transportul public
urban în România
Emisii GES
provenite din
transportul rutier
Sprijinirea
dezvoltării urbane
durabile
FEDR
1.178,83 17,86% OT 4 – sprijinirea
tranziției către o
economie cu emisii
scăzute de dioxid de
carbon în toate
sectoarele Promovarea strategiilor de reducere
a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în
particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile
de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuar ea
adaptărilor Reducerea emisiilor de
carbon în municipiile
reședință de județ prin
investiții bazate pe
planurile de mobilitate
urbană durabilă Pasageri transportati
in transportul public
urban în România
Emisii GES
provenite din
transportul rutier
OT 6 – protecția
mediului și
promovarea utilizării
eficiente a resurselor Realizarea de acțiuni destinate
îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și
decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a
zonelor de reconve rsie), reducerii
poluării aerului și promovării
măsurilor de reducere a zgomotului Reconversia și
refuncționalizarea
terenurilor și suprafețelor
degradate, vacante sau
neutilizate din municipii
resedinta de județ i Spații verzi în
orașele mici și
mijlocii ș i
municipiul București
OT 9 – promovarea
incluziunii sociale și
combaterea sărăciei Oferirea de sprijin pentru
regenerarea fizică, economică
și socială a comunităților
defavorizate din regiunile
urbane și rurale Îmbunătățirea regenerarii
fizice, econo mice și
sociale a comunităților
marginalizate în
municipiile reședință de
județ din România Populația aflată în
risc de sărăcie și
excluziune socială
din zonele
marginalizate din
municipiile reședință
RO 40 RO de județ
OT 10 – Investițiile în
educație, compet ențe
și învățare pe tot
parcursul vieții Investițiile în educație, în formare,
inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și
învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurilor de
educație și formare Creșterea calită ții
infrastructurii în vederea
asigurării accesului sporit
la educație timpurie și
sprijinirea participării
părinților pe piața forței
de muncă
Creșterea calității
infrastructurii
educaționale relevante
pentru piața forței de
muncă Rata brută de
cuprindere în creșe a
copiilor cu vârste
între 0 -3 ani în
mediul urban
Rata brută de
cuprindere în
învățământul
preșcolar în mediul
urban
Rata de cuprindere
în învățământul
profesional și tehnic
în mediul urban
Îmbunătățirea
mediului urban si
conservarea,
protecția și
valorificarea
durabilă a
patrimoniului
cultural FEDR
394,50 5,98% OT 6 – Protecția
mediului și
promovarea utilizării
eficiente a resurselor Conservarea, protejarea,
promovarea și dezvoltarea
patrimoniului natural și cultural Impulsionarea dez voltării
locale prin conservarea,
protejarea și valorificarea
patrimoniului cultural și a
identității culturale Creșterea numărului
de obiective de
patrimoniu în stare
de conservare foarte
bună și bună
Realizarea de acțiuni destinate
îmbunătățiri i mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și
decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a
zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării
măsurilor de reducere a zgomotului Reconversia și
refuncționalizarea
terenurilor și suprafețelor
degradate, vacante sau
neutilizate din orasele
mici, mijlocii si
Municipiul Bucuresti
Spații verzi în
orașele mici și
mijlocii și
municipiul București
RO 41 RO Îmbunătățirea
infrastructurii rutiere
de importanță
regională și locală FEDR
907,45
13,75% OT 7 – Promovarea
sistemelor de transport
durabile și eliminarea
blocajelor din cadrul
infrastructurilor
rețelelor majore Stimularea mobilității regionale prin
conectarea nodurilor secundare și
terțiare la infrastructura TEN -T,
inclusiv a nodurilor multimodale Cresterea gradului de
accesibilitate a zonelor
rurale si urbane situate în
proximitatea retelei TEN –
T prin modernizarea
drumurilor judetene Populația deservită
de o infrastructură
rutieră regională
modernizată care
asigură accesul l a
coridoarele TEN -T
Diversificarea
economiilor locale
prin dezvoltarea
durabilă a turismului FEDR 101,06 1,53% OT 8 – promovarea
ocupării forței de
muncă sustenabile și
de calitate și
sprijinirea mobilității
forței de muncă Sprijinirea unei creșteri favor abile
ocupării forței de muncă, prin
dezvoltarea potențialului endogen
ca parte a unei strategii teritoriale
pentru anumite zone, care să
includă reconversia regiunilor
industriale aflate în declin, precum
și sporirea accesibilității și
dezvoltarea resurse lor naturale și
culturale specifice Creșterea numărului
mediu de salariați în
stațiunile turistice Creșterea numărului
mediu de salariați în
stațiunile turistice
Dezvoltarea
infrastructurii de
sănătate și sociale FEDR 425,53 6,45% OT 9 – promovarea
incluziunii sociale și
combaterea sărăciei Investițiile în infrastructurile
sanitare și sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel național,
regional și local, reducând
inegalitățile în ceea ce privește
starea de sănătate și promovând
incluziunea socială prin
îmbunătățirea accesului la serviciile
sociale, culturale și de recreare,
precum și trecerea de la serviciile
instituționale la serviciile prestate
de colectivitățile locale Creșterea accesibilității
serviciilor de sănătate
comunitare și a celor de
nivel secundar, în special
pentru zonele sărace și
izolate
Îmbunătățirea calității și a
eficienței îngrijirii
spitalicești de urgență
Creșterea gradului de Scăderea nevoii
neacoperite de
servicii medicale
(pentru chintila
inferioară)
Rata internarilor
acute in spital din
total internari
Creșterea gradului
RO 42 RO acoperire cu servicii
sociale
de acoperire cu
servicii sociale
pentru copii (0 – 17
ani)
Creșterea gradului
de acoperire cu
servicii sociale
pentru persoane cu
dizabilități
Creșterea gradului
de acoperire cu
servicii sociale
pentru persoane cu
vârstnice
Beneficiari ai
serviciilor sociale de
tip rezidențial
acordate în instituții
de tip vechi – copii
Beneficiari ai
serviciilor sociale de
tip rezidențial
acordate în instituții
de tip vechi –
Persoane cu
dizabilități
RO 43 RO Sprijinirea
regenerării
economice și sociale
a comunităților
defavorizate din
mediul urban FEDR 95,74 1,45% OT 9 – Promovarea
incluziunii sociale și
combaterea sărăciei Dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității Reducerea numărului de
persoane aflate în risc de
sărăcie și excluziune
social ă, prin măsuri
integrate Populația aflate
aflată în risc de
sărăcie și excluziune
socială din zonele
marginalizate urbane
Îmbunătățirea
infrastructurii
educaționale FEDR
296,7 0
4,49% OT 10 – Investițiile în
educație, competențe
și învățare pe tot
parcursul vieții Investițiile în educație, în formare,
inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și
învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastruc turilor de
educație și formare Creșterea gradului de
participare la nivelul
educației timpurii și
învățământului obligatoriu
in special pentru copii cu
risc crescut de parasire
timpurie a sistemului
Creșterea gradului de
participare la
învățământ ul profesional
și tehnic și învățare pe tot
parcursul vieții
Creșterea relevanței
învățământului terțiar
universitar in relație cu Rata brută de
cuprindere în creșe a
copiilor cu vârste
între 0 -3 ani
Gradul de
cuprindere în
învățământul
preșcolar
Gradul de
cuprindere în
învățământul primar
și gimnazial
Gradul de
cuprindere în
învățământul
profesional si tehnic
Ponderea populației
cu vîrsta intre 30 -34
de ani cu nivel
RO 44 RO piața forței de muncă și
sectoarele economice
competitive terțiar de educație
Extinderea
geografică a
sistemului de
înregistrare a
proprietăților în
cadastru și cartea
funciară FEDR 265,96 4,03% OT 11 – Consolidarea
capacității
instituționale și o
administrației publică
eficientă Consolidarea capacității
instituționale și o administ rației
publică eficientă Înregistrarea tuturor
proprietăților din zonele
rurale selectate în
Sistemul Integrat de
Cadastru și Carte Funciară Număr de UAT -uri
înregistrate în
SICCF
Asistență tehnică FEDR 110,64 1,68% – N/A – – N/A – Implementareai eficient ă a
Programului Operațional
Regional
Implementarea
transparentă a
Programului Operațional
Regional Reducerea duratei
medii de contractare
Creșterea nivelului
de conștientizare a
publicului general
privind POR
Total POR FEDR 6.600 100%
45 SECȚIUNEA 2. AXELE PRIORITARE
2.A Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic
2.A.1 Axa prioritară 1
2.A.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
NA
2.A.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
2.A.4 Prioritatea de investiții 1.1
Prioritate de investiții 1.1 Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și
sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și ID-ul axei prioritare AP 1
Denumirea axei prioritare Promovarea transferului tehnologic
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare
stabilite la nivelul Uniunii N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor N/A
46 dezvoltare și învățământul superior, în special promovarea
investițiilor în dezvoltarea de produse și de servicii,
transferul de tehnolog ii, inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de
rețele și de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea
inteligentă, precum și sprijinirea activităților de cercetare
tehnologică și aplicată, liniilo r-pilot, acțiunilor de validare
precoce a produselor, capacităților de producție avansate și
de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor
generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
2.A.5 Obiective specifice corespunzătoare pr iorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 1.1
Obiectiv Specific Creșterea inovării în firme prin susținerea entităților de
inovare și transfer tehnologic în domenii de specializare
inteligentă
Rezultatele pe care statul
membru caută să le obțină
prin sprijinul din partea
Uniunii Inovarea este necesară pentru țări și regiuni pentru a deveni /
a rămâne competitive prin creșterea productivității
companiilor, accesul la piețe noi, valoare adăugată mai mare,
și în cele din urmă pentru crearea de locuri de muncă
durabile într -un context de concurență puternică la nivel
mondial.
Investițiile care se vor realiza în CI au ca scop creșterea
competitivității economice, prin intermediul transferului
tehnologic în vederea majorării ponderii IMM -urilor
inovative care colaborează cu alții . Aceasta se poate realiza
prin crearea și dezvoltarea entităților suport pentru inovare și
transfer tehnologic, publice și private, în regiunile mai puțin
dezvoltate ale României, în concordanță cu principiul
specializări i inteligente , precum și a imm -urilor care preiau
transferul tehnologic . Scopul acestor investiții va consta în
realizarea unui transfer mai intens al rezultatelor cercetării în
aplicații comerciale inovative, cu impact asupra preluării și
diseminării rezu ltatelor cercetării în piață, contribuind,
totodată, la creșterea ritmului de difuzare a progresului
tehnologic pe piață și în societate, în general, răspunzând
astfel Obiectivului Europa 2020 privind dezvoltarea unei
economii bazate pe cunoaștere și inova re.
Investițiile propuse vor urmări consolidarea specializării
rezultate la nivel local și regional, pentru a se asigura o
valorificare eficientă a avantajelor comparative, în funcție de
resursele naturale și de alți factori favorabili, de
accesibilitate r elativă la piețe și la lanțurile de aprovizionare
din Europa de Vest etc.
47 Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură Categoria
regiunii (dacă
este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă
(2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S1 IMM -uri
inovative care
colaborează cu
alții % Regiuni mai
puțin
dezvoltate 2,90
2011
6,60
Innovation
Regional
Scoreboard Anual
2.A.6 Acțiun ea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.A.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor
grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 1.1 Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii
între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul
superi or, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse
și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și
de grupuri și inovarea deschisă prin spec ializarea inteligentă, precum
și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor –
pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de
producție avansate și de primă producție, în special în domeniul
tehnologiilor ge nerice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
În România se realizează un număr ridicat de activități de cercetare, dar conexiunea dintre
educație, cercetare și mediul de afaceri rămâne slabă, ceea ce se evidențiază prin transferul
redus pe pi ață a ideilor noi. O astfel de colaborare există, în general, între instituțiile de CI și
companiile mari. Principalele aspecte care caracterizează procesul de inovare și transfer
tehnologic din România sunt:
Cooperare redusă între firme și instituții de CD
Număr mic de IMMuri inovative care participă în activități de transfer de cunoștințe
Firmele sunt mai interesate de dezvoltarea capacitatii , distribuție și asamblare decât de
activitățile de cercetare – inovare
Rată scăzută de transfer tehnologic și cult ură antreprenorială slabă.
În clasamentul internațional, conform Inobarometru 2014, România ocupă penultimul loc în
ceea ce privește transferul tehnologic și comercializarea inovării, având cel mai mic procent
de companii care au inovații și le comerciali zează la nivelul UE. Astfel, problema principală
se referă la capacitatea de a absorbi inovarea companiilor (capacitatea de rezolvare a
problemelor și de a se dezvolta cu ajutorul proceselor de inovare), respectiv, modul în care
cunoștințele sunt transfera te în industrie. Cunoștințele necesare în acest sens, sunt, în general,
oferite de mediul extern, și mai puțin din resurse interne companiei.
În ceea ce privește cererea de CI, principal ele provoc ări sunt reprez entate de necesitatea
48 creșterii gradului de i novare, capacitatea de transfer a rezultatelor cercetării pe piață și
capacitatea de absorbție a inovării în firme.
Totodată, accesarea și utilizarea cunoștințelor externe în rezolvarea problemelor de dezvoltare
prin procese inovative trebuie să se desfăș oare în paralel cu un proces de mentoring pentru
firme , care să faciliteze adaptarea ac estora la folosirea de produse, de procese și servicii noi pe
piață .
În ceea ce privește oferta de cercetare, infrastructura publică de cercetare nu este vizibilă,
accce sul la serviciile oferite este dificil, iar gradul de utilizare scăzut. Performanța scăzută a
entităților de inovare și transfer tehnologic – ITT (oferta de cercetare ) este influențată și de
structurile gazdă de C I, în mare parte populate de cadre didactic e/ profesori, cercetători, care
nu au capacitatea de a monitoriza efectele transpunerii rezultatelor cercetării în practică și de a
aborda implementarea acestor rezultate din perspectiva dezvoltării afacerilor în cadrul unui
lanț valoric.
În acest sens, es te necesară încurajarea punerii în aplicare a rezultatelor cercetării în cadrul
IMMurilor prin transfer tehnologic. Astfel, capacitatea de absorbție a inovării la nivel de firmă
se poate îmbunătăți prin sprijinirea dezvoltării/creării unor entități ITT, or ientate spre piață și
capabile să furnizeze servicii de inovare de tip broker pentru sectorul privat , garantând,
totodată, adaptar ea și implementar ea rezultatelor cercetării – inovării la nivelul firmelor pentru
a putea fi exploatate .
Entități de ITT au ro lul de a intermedia cererea cu oferta de CI, și de a le ajusta în funcție de
condițiile din piață. Nevoia de a dezvolta, dar și de a crea noi entități de ITT este subliniată ca
fiind prioritară în toate documentele strategice relevante (SNCDI, SNC, PNR și documentele
regionale elaborate până în prezent (NE, Sud, SV , C și Vest). Astfel, nevoile de dezvoltare
identificate la nivel național în ceea ce privește transferul tehnologic sunt avute în ved ere, prin
sprijinirea domeniil or de specializare inteligentă, propuse în SNCDI .
Totodată, nevoile de dezvoltare specific e regionale, sunt avute în vedere astfel: pentru
regiunile care au elaborate și validate RIS 3 vor fi sprijinite domeniile specifice identificate în
aceste documente, iar pentru celelalte regiuni r ămân valabile domeniile naționale identificate
în SNCDI cu posibilitatea de completare a acestora cu cele din viitoarele RIS 3 validate.
De asemenea, concentrarea investițiilor în vederea eficientizării intervenți ei are în vedere, în
afară de limitarea fin anțării pe domeniile de specializare inteligentă, și formarea unei mase
critice de entități de ITT pentru oferirea rezultatelor cercetării pe piață ( se are în vedere
sprijinirea unui număr limitat de astfel de entități), care să funcțion eze exclusiv pe baz a
semnalelor primite din piață, într -o distribuție teritorială echilibrată (numai la nivelul
regiunilor mai puțin dezvoltate, aflate în deficit numeric față de regiunea BI).
Se are în vedere atât creșterea numărului de entități de ITT (nevoie identificată atât la nivelul
AP, cât și în SNCDI), cât și dezvoltarea capacității acestora de a asigura o masă critică de
IMM -uri inovative, conform principiilor de specializare inteligentă. Astfel, prin valorificarea
rezultatelor cercetării, firmele vor putea pune la dispoziție produse și servicii cu o valoare
adăugată mai mare, ceea ce va conduce, în consecință la creșterea competitivității economice.
În acest sens, POR cre ează un cadru coerent care permite exploatarea sinergiilor și corelărilor
cu intervențiile prev ăzute în OT 3, având în vedere rolul esențial al CI pentru creșterea
productivității.
49 Intervențiile propuse urmăresc determinarea unor modificări majore în ceea ce privește
schimbarea structurii activită ții de CI care se bazează pe sectoare industriale tra diționale,
caracterizate prin muncă de intensitate mare, tehnologii depășite și cerere slabă pentru
rezultatele cunoașterii, asigurându -se, totodată, că fluxurile tehnologice și de cunoștințe au
impact în acele domenii ale economiei care au cel mai mare p otențial de creștere și mobilizare
a IMM inovatoare, care au motivația și capacitatea necesare pentru a intra în lanțurile
regionale de valoare adăugată.
Transferul tehnologic poate fi realizat prin intermediul centrelor de transfer tehnologic -CTT,
incuba toarelor tehnologice și de afaceri -ITA, centrelor de informare tehnologică -CIT, oficiilor
de legătură c u industria -OLI, parcurilor științifice și tehnologice -PST, etc, publice sau private.
Astfel, potențialii benficiari vor fi toate acele entități juridice care furnizează activități de
transfer tehnologic, conform legislației în vigoare (OG 57/ 2002 și HG 406/2003) , dar și
entități care își obțin acreditarea pe parcursul implementării proiectului .
ITA reprezintă o entitate din infrastructură a cărei acti vitate este orientată în principal către
facilitarea inițierii și dezvoltării de noi întreprinderi inovative bazate pe tehnologie avansată.
CTT este o entitate din infrastructură a cărei activitate constă în stimularea ITT în scopul
introducerii în circuit ul economic a rezultatelor cercetării, transformate în produse, procese și
servicii noi sau îmbunătățite. CIT reprezintă o entitate din infrastr uctură care desfășoară
activități de diseminare a informațiilor referitoare la rezultatele CI, documentare tehno logică și
instruire a agenților economici, în scopul stimulării valorificării rezultatelor, creării și
dezvoltării comportamentului inovativ al mediului socioeconomic. OLI, asimilate ca și centre
de competență, inclusiv hub -uri și centre regionale, este o entitate din infrastructură al cărei
obiect de activitate constă în stabilirea, menținerea și extinderea legăturilor dintre fur nizorii
rezultatelor CI și mediul socioeconomic/agenții economici, în scopul facilitării transferului
tehnologic. Prin OLI se are în vedere sprijinirea măsurilor de intrenaționalizare (ex. adaptarea
la modele de afaceri noi, adaptarea proceselor tehnologi ce de producție la sistemele de
certificare și standardizare specifice piețelor de export, etc .) pentru IMM -urile care activează
în domeniile de specializare inteligentă, cu aplicare în domeniile competitive. PST reprezintă
o entitate în cadrul căreia se desfășoară activități de în vățământ, de cercetare, de transfer
tehnologic al rezultatelor cercetării și valorificarea acestora pr in activități economice. În
consecință, programul își propune să sprijine aplicarea și comercializarea rezultatelor obținute
în urma activităților de CI, precum și susținerea dezvoltării de întreprinderi inovative, prin
transfer tehnologic și componenta de cercetare din cadrul PST (conform O 14/2002 ).
Prin intermediul acestei priorități de investiție vor fi sprijinite activități specifice realizării de
investiții pentru dezvoltarea entităților de ITT, implicit și a centrelor de competență, în
concordanță cu SNCDI și a documentelor regionale de specializare inteligentă , respectiv :
crearea și dezvoltarea infrastructurilor de inovare și transfer tehnologic (ITT), inclusiv
parcuri științifice și tehnologice, respectiv , construcția, modernizarea, extinderea și
dotarea cu echipamente și software necesare ;
achiziționarea de servicii de transfer tehnologic specifice ;
investiții pentru IMM -uri pentru implementarea unui rezultat al cercetării – inovării în
parteneriat / colaborare cu un ITT .
Măsurile finanțate din PO R în cadrul acestui obiectiv tematic vor fi orientate spre piață și
afaceri, având în vedere că oferta cercetării va fi modelată pe baza cererii de inovare a IMM –
urilor, care este dictată de condițiile și nevoile pieței. În acest sens, întreprinderile inov atoare
sunt întreprinderile care au lansat produse (bunuri sau servicii) noi sau semnificativ
50 îmbunătățite pe piață sau au introdus procese noi sau semnificativ îmbunătățite sau noi metode
de organizare sau de marketing. Termenul acop eră toate tipurile de inovatori: de produs, de
proces, de metode de organizare sau de metode de marketing, precum și întreprinderile cu
inovații nefinalizate sau abandonate și se referă la întreprinderile active.
Prin crearea unei infrastructuri viabile de ITT, se urmărește exp loatarea rezultatelor cercetării
și transformarea lor în produse, servicii și procese vandabile, generatoare de creștere
economică. În acest sens, parcul științic și tehnologic reprezintă cea mai complexă
infrastructură de ITT care incorporează toți piloni i PST: cercetare, serviciile specifice de
transfer tehnologic și legătura cu mediul de afaceri. Această entitate este un instrument de
dezvoltare care trebuie să se asigure că facilitățile și serviciile sunt adecvate pentru a satisface
cererea pentru cerce tarea aplicată și transfer tehnologic și să creeze un mediu în care centrele
de cercetare sunt deschise cererilor din partea companiilor cu privire la cercetare, expertize
sau transfer tehnologic.
PST sunt insuficiente atât ca număr, cât și în ceea ce pri vește lipsa echipamentelor, logisticii,
utilităților și spațiului necesar desfășurării activităților de cercetare, economice și inovative. În
același timp, o parte dintre acestea nu sunt complet operaționale și necesită asistență pentru a
îmbunătăți servic iile oferite întreprinderilor. În acest sens, se va acorda sprijin creării de noi
PST și dezvoltării acestora , avându -se în vedere atât în activități de tip hard ( ex. construirea de
noi infrastructuri, consolidări, reabilitări sau modernizări, precum și ac hiziția de echipamente),
cât și în activități de tip soft ( ex.servicii destinate întăririi culturii antreprenoriale).
Totodată, centrele de competență constituie un mijloc de a crește interacțiunea dintre
cercetarea publică, companiile private și sectorul serviciilor publice prin susținerea unor
agende de cercetare comune. Ca asocieri formale de tip public -privat, aceste centre servesc
atât interesului public, cât și celui al actorilor economici, prin programele lor de activități
comune.
Cercetarea în cadr ul platformelor de tranzacționare pentru cererea și oferta de proprietate
intelectuală , finanțate în cadrul entităților de ITT, furnizează soluții tehnologice competitive
pentru probleme specifice, educă cercetătorii, încurajează schimburile de personal, t ransferul
de cunoaștere și crearea de portofolii de proprietate intelectuală
De asemenea, se pot realiza investiții în activitățile specifice entităților de ITT, în vederea
realizării de servicii de transfer tehnologic de bază , precum și cele cu valoare a dăugată pentru
firmele beneficiare de transfer tehnologic. Printre aceste activități pot fi enumerate: studii de
investiții tehnologice; asistență și consultanță tehnică de specialitate la aplicarea /
achiziționarea de tehnologii; evaluare tehnologică și a udit tehnologic; veghe tehnologică,
informare tehnologică, asistență la retehnologizarea agenților economici; urmărirea dezvoltării
tehnologice în plan intern și internațional; transfer tehnologic si validare tehnologică;
prognoza, evaluare tehnologică; au dit tehnologic; analize statistice și indicatori ai eficienței
inovării; crearea, dezvoltarea și întreținerea de bănci de date specializate cu privire la
transferul tehnologic etc.
Entitățile ITT sprijinite trebuie să ofere servicii suport pentru firmele d eservite în vederea
identificării de oportunități de afaceri bazate pe compatibilități tehnologice, cerințe comerciale
sau cerințe de fabricație precum și a partenerilor de afaceri potriviți (agenți, distribuitori,
furnizori). Rolul acestor structuri este de a oferi clienților servicii de consultanță generală
sau/și consultanță specializată pentru identificare de noi soluții de afaceri legate de activitățile
de producție, distribuire, agenție, parteneriat, sub -contractare, transport și logistică. De
51 asemene a, aceste entități mai au și rolul de a oferi servicii de organizare evenimente
(mentoring, cooperări afaceri, networking, relaționarea clienților cu multinaționalele sau
companiile autohtone mari pentru facilitare contracte cooperare, etc), precum și acti vități de
promovare și marketing individuale sau comune ale clienților atât pentru produsele inovative
cât și pentru tehnologia proprie a unor parteneri români sau din alte state, titulari de licențe și
clienți care pot ajuta companiile în obținerea de noi produse sau tehnologii.
Prin transferul de tehnologie se realizează transmiterea de informații științifice sau tehnologice
(generale, specializate sau brevetate), transmiterea unor tehnici și a experienței industriale, a
unor echipamente noi etc. între di ferite părți implicate. Acesta implică interacțiunea dintre
ofertantul de tehnologie nouă și utilizatori – firme și are ca rezultat o inovație reală.
Aceste investiții pot fi realizate atât în mediul urban cât și rural de către entități juridic
constituit e care gestionează infrastructuri cu rol de ITT , de către PST, precum și de către
IMM -urim precum și parteneriate / colaborări între acestea .
În vederea asigurării complementarității și demarcării clare cu POC (program operațional care
mai finanțează OT 1 d in FEDR), urmăr ind sprijinirea instituțiilor care produc cercetare (oferta
de CI) în vederea diseminării rezultatelor în piață, POR răspunde nevoilor de inovare din piață
(cererea de CI), prin sprijinirea intermedierii cererii cu oferta de inovare în veder ea modelării
produsului cercetării în funcție de nevoile firmelor. Astfel, c omplementaritatea este asigurată
cu POC – AP 1, care sprijină IMM -urile care au ca domeniu de activitate cercetarea, precum și
utilizarea TIC pentru dezvoltarea afacerilor.
Activit ățile din cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare și cu POCU – AP3, care
sprijin ă creșterea numărului de angajați ce beneficiază de noi instrumente, metode, practici etc
de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în v ederea adaptării
activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform
SNC/ domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI, respectiv de a crește șansele de
reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați prin
furnizarea de măsuri de outplacement.
2.A.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 1.1 Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii
între întrep rinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul
superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse
și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice, stimularea cere rii, crearea de rețele și
de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum
și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor –
pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de
producție avan sate și de primă producție, în special în domeniul
tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele stategice relevante (St rategia Națională de Cercetare
2014 -2020 și alte strategii regionale pentru specializare inteligentă, cu Strategia
52 Națională de Competitivitate 2014 -2020, Planul Național de Acțiune aferent acestei
strategii, care reprezintă condiționalități ex -ante, p recum și cu Planurile de Dezvoltare
Regională 2014 -2020, SUERD, strategii locale, alte strategii)
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR.
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile pri vind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special
POC și POCU)
Acordarea finanțării pentru e ntitățile ITT va lua în considerare analiz a la nivel regi onal
privind evalu area cererii și ofertei de piață pentru activități propuse la finanțare și prioritizarea
acestora pe baza unui apel de intenție .
Proiectul propus va fi evaluat pe baza unui plan de afaceri care să demonstreze orientarea
către piață conform analizei de la nivel regional și sustenabilitatea investiției ;
Se va acorda prioritate proiectelor care fac parte dintr -o strategie integrată de dezvoltare
urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR – dezvoltare urbană .
Criteriile de s elecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.A.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 1.1 Promovarea investițiilor de afaceri în inovare și cercetare,
dezvoltarea legăturilor și a sinerg iilor între întreprinderi,
centre de cercetare -dezvoltare și de educație, în special
dezvoltarea produselor și serviciilor, transfer tehnologic,
inovare socială, networking, clustere
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare N/A
Nu se are în ved ere utilizarea instrumentelor financiare.
2.A.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore (după caz)
Prioritate de
investiții 1.1 Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii
între întreprinderi, centrele de cercetare și de zvoltare și învățământul
superior, în special promovarea investițiilor în dezvoltarea de produse
și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea și
aplicațiile de servicii publice, stimularea cererii, crearea de rețele și
de grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum
și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor –
pilot, acțiunilor de validare precoce a produselor, capacităților de
producție avansate și de primă producție, în speci al în domeniul
tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
53 2.A.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categor ie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea -țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența raportării
1S2 Entități de
transfer
tehnologic
sprijinite Entități FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 30 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
Anuală
CO
4 Număr de
întreprinderi care
beneficiază de
sprijin nefinanciar IMM FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 1.500 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
Anuală
CO2 Număr de
întreprinderi care
beneficiază de
grant IMM FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 270 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
Anuală
RO 54 RO 2.A.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul
Indicato rului
(Etapa cheie de
implementare,
indicatorul
financiar,
indicatorul de
realizare sau,
dacă este cazul,
indicatorul de
rezultat) ID Indicator sau
etapă cheie de
implementare Unitate de
măsură, dacă
este cazul Fond Categorie de
regiune Punctul de
referi nță pentru
2018 Obiectivul
final (2023)
Sursa datelor Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul B F T B F T
AP 1 Indicator financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certifi cată de
această
autoritate Euro FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
28.235.294 206.508.136 SMIS/ MYSMIS
AP 1 Indicator de
realizare 1S2 Entități de
transfer
tehnologic
sprijinite Entități FEDR
Regiuni mai
puțin dezvoltate
4 30 Rapoarte de
monitorizare PO R-
MYSMIS Acest i indicator i
sunt important i
întrucât vizează mai
mult de 50% din
alocarea axei
prioritare. Valoarea
acestuia este
importantă din
punct de vedere al
contribuției la
atingerea
rezultatelor
RO 55 RO AP 1 Indicator de
realizare CO3
2
Număr de
întreprinderi
care beneficiază
de grant Imm -uri
Regiuni mai
puțin dezvoltate 50 270 Rapoarte de
monitorizare POR –
MYSMIS așteptate.
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru in dicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându -se în considerare experiența similară din perioada 2007 – 2013, precum și necesit atea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de perfo rmanta și cofinanț area națională din anii 2014 –
2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 201 7 și 2018, precum și valorile
corespunzătoare pentru asistență tehnică , având în ved ere că această axă prioritară nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru
anul 2018 de 933 milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru c ategoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Tinta FEDR, la nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro
pentru categoria regiunilor mai puțin dezvolt ate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent axei prioritare a u fost selectat i indicator ii care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 1.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s -a realizat având în vedere costul de referință pentru tipuri de intervenție asemănătoare finanțate în perioada 2007 – 2013 în cadrul scheme lor de aj utor
de stat și de minimis , precum și pe baza ritmului de implementare din perioada 2007 -2013.
56 2.A.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de re giune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 1 062 175.531.915,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 1 01 175.531.915,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 1 07 175.531.915, 00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 1 07 175.531.915, 00
2.A.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrativ e a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 1
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de instruire specifică
pentru beneficiarii acestei axe prioritare, precum și pentru diseminarea informațiilor și
derularea activitaților de informare și publicitate privind POR.
57 2.B Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii
2.B.1 Axa prioritară 2
2.B.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
NA
2.B.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru reg iunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
2.B.4.1 Prioritatea de investiții 2.1
Prioritate de investiții 2.1 Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi și p rin încurajarea creării de
noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri ID-ul axei prioritare AP 2
Denumirea a xei prioritare Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare
stabilite la nivelul Uniunii N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară e ste dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor N/A
58
2.B.5.1 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 2.1
Obiectiv Specific Consolidarea poziției pe piață a IMM -urilor în domeniile
competitive identificate în SNC și PDR -uri
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Decalajele în dezvoltarea antreprenorială a diferitelor
regiuni ale țării, măsurate prin numărul IMM -urilor, în
special al microîntreprinderilor, la 1000 locuitori, s -au
adâncit în ultimii ani. În România, conform datelor
statistice disponibile (2011) existau 18,4 de
microîntreprinderi la 1.000 de locuitori, valoare situată
sub 50% din media UE.
De asemenea, Român ia se află printre ultimele state
membre în ceea ce privește rata de supraviețuire a
microîntreprinderilor după trei ani de la înființare,
respectiv 62,8% , conform Eurostat, în 2011.
În acest sens, principalul rezultat preconizat ca urmare a
sprijinirii microintreprinderilor îl constituie creșterea
masei critice a IMM -urilor.
Tabelul 3.1: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă (2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S3 Rata de
supraviețuire a
microîntreprinderi
lor la 3 ani de la
înființare % Regiuni
mai puțin
dezvoltate 62,8% 2011
72,8 % Eurostat
Anuală
2.B.6.1 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.B.6.1.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identifica rea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
59
Prioritate de
investiții 2.1 Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi
întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri
Această prioritate de investiții este dedicată microîntreprinderilor (definite pe baza
Comunicării CE 361/2003, transpusă în Legea 62/2014 privind amendarea și completarea
Legii 346/2004 privind s tabilirea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii), având în
vedere faptul că acestea reprezintă 88% din IMM -urile din România în anul 2012, și
structurilor suport de incubare a afacerilor.
Numărul mediu de microîntreprinderi la 1000 de locuitori înregistrează o valoare situată la
mai puțin de jumătate din valoarea înregistrată la nivelul UE, ceea ce înseamnă că această
prioritate de investiții vizează valorificarea potențialului antreprenorial al economiilor
regionale, în special prin sprijinirea afacerilor aflate în primii ani de activitate, acțiune care va
contribui la creșterea competitivității economiilor regionale și crearea de locuri de muncă.
Faptul că numărul microîntreprinderilor este sub -optim pentru funcționarea eficientă a
economiei, p recum și faptul că gradul de reziliența pe piață a acestor afaceri trebuie
îmbunătățit , pot fi definite ca eșec al pieței, având în vedere că operatorii economici
respectivi nu găsesc în piață sprijinul necesar din cauza unui acces dificil la finanțare și
resurse. Aceste aspecte determină efecte negative asupra competitivității naționale, pe care
POR își propune să le abordeze în cadrul acestei priorități de investiții. Un sector competitiv al
IMM -urilor, respectiv micr oîntreprinderilor, este un sector care în primul rând există și
produce efecte în piață, fiind definit atât ca număr minim de operatori economici, cât și ca
efecte ale activității desfășurate vizibile în economia națională. Din aceste motive, POR
propune ca sprijinul pe care îl are în vedere î n cadrul acestei priorități de investiții, să fie oferit
sub forma ajutorului nerambursabil.
Consolidarea sectorului microîntreprinderilor în sensul sprijinirii lor prin asigurarea unor
costuri mai mici pentru investițiile în vederea f acilitării dezvoltări i firmelor , este foarte
importantă, având în vedere că microîntreprinderile contribuie într -o proporție covârșitoare la
asigurarea masei de critice a IMM -urilor, necesară funcționării optime a economiei, și având
impact, totodată, și în ceea ce privește cr eșterea gradului de cultură antreprenorială din
România.
Având în vedere că această prioritate urmărește încurajarea sprijinului antreprenorial prin
creșterea densității IMM la 1000/loc. și a gradului de reziliență pe piață a
microîntreprinderilor, POR are în vedere susținerea microîntreprinderilor care desfășoară
activități în sectoarele economice competitiv e identificate în SNC și PDR , conform anexei 1 .
Astfel, nevoile de dezvoltare identificate la nivel național în ceea ce privește finanțarea
microîntrep rinderilor sunt avute în vedere, prin concentrarea pe domeniile competitive,
propuse în SNC, iar nevoile de dezvoltare specific regionale, sunt avute în vedere prin
concentrarea investițiilor pe domeniile competitive propuse în PDR.
Având în vedere faptu l că 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în primul an de
viață, și în vederea asigurării demarcării și complementarității cu POCU , această prioritate se
va adresa microintreprinderilor cu un istoric de funcționare de minim 1 an din mediul ur ban,
precum și incubatoarelor și acceleratoarele de afaceri (în calitate de agenți economici) , din
mediul urban și rural . De asemenea, sprijinirea sectorului microîntreprinderilor în vederea
60 consolidarii pe piață reprezintă o premisă pentru dezvoltarea fi rmei dintr -o categorie de
dimensiune în alta (ex. de la micro să devină mică sau mijlocie) sau din punct de vedere al
avansării în ciclul de viață (de la creare, la creștere și avansare spre piețe naționale sau
export/internaționalizare).
Astfel, principal ele activități sprijinite prin intermediul acestei priorități de investiție vizează:
• construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii microintreprinderilor,
inclusiv dotare cu active corporale și necorporale ;
• crearea/ modernizare / extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv
dezvoltarea serviciilor aferente.
Pentru microintreprinderi, vor fi sprijinite investițiile în active corporale, cum ar fi
achiziționarea de terenuri și spații, construcții noi necesare de sfășurării activităților specifice,
dotarea cu echipamente, etc., precum și cele în active necorporale de tipul brevete, licențe, etc.
și alte drepturi și active similare. În ceea ce privește, dotarea cu echipamente pot fi
menționate, ca exemple:
• achiziț ionarea de echipamente IT tehnică de calcul;
• achiziționarea de echipamente tehnologice mașini, utilaje și instalații de lucru –
inclusiv software -ul aferent, aparate și instalații de măsurare, control și reglare
necesare desfășurării activităților pentru care a solicitat finanțare,
• dotarea cu echipamente de birotică necesare desfășurării normale a activității.
• realizarea de site -uri pentru prezentarea activității și a produselor sau serviciilor
promovate, inclusiv instrumente de vânzare on -line, facil itarea comerțului și
inovații specifice ;
• achiziționarea de instalații/echipamente specifice în scopul obținerii unei economii
de energie, precum și sisteme care utilizează surse regenerabile/alternative de
energie pentru eficientizarea activităților pentru care a solicitat finanțare, etc;
Pentru crearea și susținerea IMM -urilor cu rată mare de succes se va utiliza un instrument util
în valorificarea potențialului antreprenorial, respectiv incubatoarele/ acceleratoarele de afaceri,
ca motoare de creșt ere a firmelor. Incubatorul de afaceri este o structură partenerială locală
sau regională, care urmărește crearea unui mediu favorabil, sustenabil, pentru întreprinderile
mici și mjlocii nou înființate și cele inovative stimulându -le potențialul de dezvolt are și de
viabilitate, ajutându -le să supraviețuiască și să crească în perioada de început, atunci când sunt
cel mai vulnerabile. Acceleratorul de afaceri reprezintă incubatorul de afaceri care asigură
accesul la fonduri, în etape, pentru rezidenți, în sco pul lansării pe piață a unui produs sau
serviciu într -o perioadă scurtă de timp. Aceste structuri sunt constituite pentru sprijinirea
firmelor nou înființate și a celor cu un istoric scurt de funcționare, pentru a furniza servicii
suport de afaceri și capi tal (de ex. consilierea managerială și cooperarea constantă a
companiilor rezidente, accesul la servicii de formare profesională pentru nevoile actuale și
viitoare ale pieței, servicii profesionale de contabilitate și juridice, cumpărare colectivă de
servi cii și produse, contacte cu Business Angels, fonduri cu capital de risc, transferul și
comercializarea de tehnologie, precum și contacte cu universități și institute de cercetare și
dezvoltare, furnizarea de ajutor în ceea ce privește contactele comerciale , naționale și
internaționale, servicii privind internaționalizarea IMM -urilor, etc) în complementaritate cu
serviciile oferite de ghișeul unic pentru IMM -uri, reprezentate de îndrumarea IMM -urilor către
diferitele programe de finanțare existente, suport î n identificarea de parteneri, orientare în
pregătirea proiectelor, etc.
Având în vedere că primii ani de activitate presupun dificultăți în integrarea si consolidarea pe
61 piață a microintreprinderilor se va sprijini crearea, modernizare și extinderea incub atoarelor și
a acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dotarea acestora cu utilități și echipamente necesare
prestării serviciilor oferite firmelor (administrare, contabilitate, marketing, mentorat, etc.).
Aceste activități vor contribui la consolidarea pozi ției pe piață a IMM -urilor, cu atât mai mult
cu cât se va lua în considerare complexitatea serviciilor și capacitatea incubatoarelor de a
furniza servicii specifice pentru IMM -uri.
De asemenea, susținerea promovării produselor și a activității pe site -urile
microîntreprinderilor, inclusiv prin susținerea unor solutii de afaceri inovatoare (cataloage
electronice, facturarea electronică, customer service, aprovizionare electronică, magazin
electronic, plată electronică, etc.) vor contribui la creșterea comer țului on – line și prin aceasta
la dezvoltarea activității microîntrepinderilor și îmbunătățirea poziției lor pe piață.
Activitățile din cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu POCU – AP3 care va
sprijini crearea de IMM -uri nonagricole din m ediul urban prin creșterea numărului de angajați
care beneficiază de noi instrumente, metode, practici etc de management al resurselor umane
și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor
economice cu potenția l competitiv identificate conform SNC/ domeniilor de specializare
inteligentă conform SNCDI, respectiv de a crește șansele de reintegrare pe piața muncii a
lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați prin furnizarea de măsuri de
outplaceme nt. De asemenea, este asigurată complementaritatea cu POC – AP 1 și AP 2 (care
va sprijini IMM -urile care au ca domeniu de activitate cercetarea, precum și utilizarea TIC
pentru dezvoltarea afacerilor din mediul urban și rural), PNDR (va sprijini IMM -urile agricole
din mediul urban și rural, precum și microîntreprinderile și întreprinderile mici non-agricole
din mediul rural). De asemenea, POAT și POCA vor sprijini dezvoltarea și promovarea
implemen tării sistemelor de ghișeu unic .
2.B.6.2 Principiile dir ectoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 2.1 Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi
întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de aface ri
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele stategice relevante (Strategia Națională de
Competitivitate 2014 -2020, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă,
Strategia Guvernamen tală pentru dezvoltarea sectorului IMM și îmbunătățirea
mediului de afaceri – Orizont 2020 , Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională
2014 -2020, precum și cu cele 8 Planuri de Dezvoltare Regională 2014 -2020, SUERD,
strategii locale, alte strategii)
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR.
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte invest iții realizate din alte surse de finanțare (POC, POCU,
PNDR, Cosme și Horizon 2020, programe gestionate de Ministerul Energiei, IMM -uri
și Mediul de Afaceri și diferite scheme de finanțare inițiate de Ministerul Finanțelor
62 Publice )
Acordarea finanțării p entru incubatoare/acceleratoare de afaceri se va realiza pe baza
unei evaluări inițiale a pieței și a domeniilor economice pentru care este propus
proiectul și a unui plan de afaceri care să demonstreze orientarea către nevoile IMM –
urilor găzduite și durab ilitatea investiției, precum și menținerea investiției după
încetarea finanțării din POR. Pentru incubatoarele/acceleratoarele existente se va
întocmi o evaluare a activit ății ș i vor fi sprijinite doar acele entit ăți care își justific ă
activitatea / prezen ța pe pia ță.
Se va acorda punctaj suplimentar incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri specializate la
nivel regional, care oferă servicii specializate IMM -urilor care activează în domeniile
competitive și/sau de specializare inteligentă.
Se va acorda punctaj suplimentar IMM -urilor care propun un proiect în baza unei Strategii de
Dezvoltare Locală selectate în cadrul OT 8 (AP 7).
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr –
o strategie integrată de de zvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană , urmărindu -se stimularea dezvoltării de parteneriate strategice cu actorii
relevanți la nivel local/ regional.
Nu se va finanța capitalul de lucru pentru proiectele dest inate microîntreprinderilor care vor
primi finanțare sub forma de grant.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.B.6.3.1 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 2.1 Promov area spiritului antreprenorial, în special prin
facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin
încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin
incubatoare de afaceri
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare N/A
Conform articolu l 37 din Regulamentul 1303/2013, utilizarea instrumentelor financiare se face
pe baza unei evaluări ex ante care evidențiază aspecte privind deficiențele pieței sau situațiile
de investiții sub nivelul optim pentru domeniile de acțiuni finanțate, precum ș i o estimare a
resurselor publice și private care pot fi atrase prin utilizarea instrumentelor financiare, inclusiv
tipurile de instrumente financiare care urmează a fi sprijinite.
In prezent este in curs de finalizare analiza ex -ante ( ex-ante assessemen t) pentru identificarea
tipurilor de instrumente financiare care ar putea fi implementate in domeniul IMM -urilor,
studiu realizat cu sprijinul FEI.
Ultima variantă a Raportul ui de evaluare ex -ante recomandă utilizarea instrumentelor
financiare pentru IMM -urile aflate în faze mai avansate de creștere, excluzând
microîntreprinderile sprijinite prin această prioritate de investiție a POR , aflate de regulă în
faze incipiente de creștere . Se va avea insa in vedere, intr -o etapa ulterioara, continuarea
analizei mediului economic local pentru a identifica modificarile ap ărute, precum si
63 posibilitatea utilizarii instrumentelor financiare in acest domeniu.
2.B.6.4.1 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 2.1 Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi
întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.B.6.5 .1 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4.1: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea -țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența raportării
CO1 Număr de
întreprinderi care
beneficiază de
sprijin IMM
– FEDR
– Regiuni
mai puțin
dezvoltate
1.115
– Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
Anual
CO2 Număr de
întreprinderi care
beneficiază de
grant IMM FEDR – Regiuni
mai puțin
dezvoltate 975 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anual
CO4 Număr de
întreprinderi care
beneficiază de
sprijin nefinanciar IMM FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 140 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anual
– CO6 Investiții private
comb inate cu
sprijinul public
pentru
întreprinderi
(grant) – Mil euro – FEDR – Regiuni
mai puțin
dezvoltate 50 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anual
2.B.4.2 Prioritatea de investiții 2.2
Prioritate de investiții 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităț ilor avansate de
producție și dezvoltarea serviciilor
64 2.B.5.2 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 2.2
Obiectiv Specific Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea
productivității muncii în IMM -uri în sectoarele competitive
identificate în SNC
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Regiunile de dezvoltare au utilizat mai eficient capitalul
uman implicat în economie, în 2009, mai ales regiunile al
căror valoare VAB s -a redus (Sud Muntenia, Sud Vest și
Centru) în comparație cu anii anteriori. Pentru regiunea
București Ilfov nu se poate vorbi de o îmbunătățire față de
anii anteriori, întrucât era singura regiune a cărei valoare a
product ivității muncii s -a redus cu 1,5%. (productivitatea
muncii în regi uniea București Ilfov era de 1,6 ori mai mar e
decât media națională, în 2012 ).
Productivitatea în industrie și servicii rămâne la 60% din
media UE, deoarece economia este predominată de IMM -uri
concentrate în domenii cu valoare adăugată mică și
specializate în activități cu utilizare intensivă de forță de
muncă. În aceste condiții, pentru a face față concurenței pe
piața europeană, România trebuie să -și majoreze această
ponderea a productivit ății muncii față de media UE.
Rezultatul preconizat ca urmare a sprijinirii IMM -urilor
constă în reducerea decalajului mare față de media
europeană a competitivității economice, prin creșterea
productivității muncii.
Astfel, productivitatea muncii va fi c alculată ca raport dintre
cifra de afaceri și numărul de salariați.
Tabelul 3.2: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
releva ntă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă (2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S4 Productivitatea
muncii în IMM –
uri RON Regiun
i mai puțin
dezvoltate 216.304 2012 316.479 INS Anuală
65 2.B.6.2 Acțiunea care urmează să fie spriji nită în cadrul priorității de investiții
2.B.6.1.2 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilo r specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și
dezvoltarea serviciilor
Această prioritate de investiție va sprijini dezvoltarea IMM -urilor cu o vechim e mai mare de 1
an pentru îmbunătățirea capacităților avansate de dezvoltare a produselor și a serviciilor, în
vederea creșterii competitivității economiilor regionale și naționale. În acest sens, se au în
vedere IMM -urile care sunt interesate de găsirea u nui model optim de creștere, atât în sensul
trecerii în altă categorie de dimensiune, cât și în sensul dezvoltării activității desfășurate, în
scopul creșterii dimensiunii pieței adresate (piața locală să devină regională, națională sau
internațională).
Sprijinirea creșterii competitivității IMM -urilor în cadrul acestei priorități de investiții va
implica măsuri care vor adresa dependența de sectoarele economice cu valoare adăugată mică,
capacitatea de a avansa în lanțul valoric, accesul la finanțare, asi stență și piețe, acces la know –
how și competențe de afaceri relevante.
În vederea menținerii și dezvoltării avantajelor competitive, principalele provocări la care
IMMurile trebuie să răspundă, se referă la: adaptare rapidă la semnalele pieței, îmbunătăți re
continuă a produselor și serviciilor livrate – prin asimilarea progresului tehnologic și inovării,
servicii incorporate în produse, diferențiere prin: competențe specifice, marketing de nișă,
costuri reduse, personal instruit pe termen lung, integrare p e verticală în lanțul valoric,etc.
Având în vedere faptul că avantajul competitiv reprezintă un cumul de factori care
condiționează competitivitatea și performanța unei companii în afaceri, POR își propune să
sprijine companiile care au potențial să -și dez volte/mențină poziția pe piață prin consolidarea
unor competențe superioare concurenței.
Astfel, se are în vedere sprijinirea companiilor care operează în domenii economice în care se
poate dezvolta și/sau menține un avantaj competitiv. În acest sens, se v or sprijini acele IMM –
uri care își desfășoară activitatea în domeniile competitiv e, identificate conform SNC , precum
și a celor care intenționează să își adapteze activitatea la aceste domenii .
IMM -urile finanțate în cadrul acestei priorități de investiții sunt capabile să acceseze și
instrumente sau produse financiare mai elaborate comparativ cu grantul, fiind sustenabile din
punct de vedere economic. Sprijinul oferit prin POR are în vedere încurajarea IMM -urilor
inovative, care își propun să exploateze po tențialul inovativ propriu sau al pieței, în
promovarea operațiunilor de afaceri.
Astfel, principalele activități sprijinite prin intermediul acestei priorități de investiții vizează:
construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servici i IMM, inclusiv
dotare cu active corporale și necorporale
activități necesare pentru parcurgerea și implementarea procesului de certificare a
produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice.
promovarea produselor și serviciilor, realizarea de sit e-uri pentru prezentarea activității
și a produselor sau serviciilor promovate, inclusiv instrumente de vânzare on -line,
facilitarea comerțului și inovații specifice ;
activități specifice procesului de internaționalizare (participarea la târguri și expoziț ii
66 internaționale, investiții în adaptarea proceselor tehnologice de producție la sistemele
de certificare și standardizare specifice piețelor de export , etc).
Prin această prioritate de investiții, se vor sprijini activitățile de construcție, modernizare sau
extindere a spațiilor de producție sau servicii, specifice IMM -urilor beneficiare, care pot
contribui la îmbunătățirea și creșterea capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor.
De asemenea, se vor sprijini și activitățile pentru dotarea c u echipamente și instalații
industriale, mașini și utilaje sau alte tipuri de dotări specifice, necesare îmbunătățirii
capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor specifice IMM -urilor beneficiare. Sunt
avute în vedere cu prec ădere activitățil e de inovare. Activitățile de inovare de produs sau
proces pot fi în conformitate cu prevederile Manualului OSLO – ”Guidelines for collecting
and interpreting innovation data” – OECD: a chiziția de cunoștințe externe IMM -urilor, inclusiv
sub forma de patente (brevete) sau invenții nepatentate, licențe, mărci, servicii IT sau alte
servicii tehnice necesare activităților de inovare de produs sau proces; achiziția de mașini,
echipamente sau alte active; activități de pregătire cum ar fi design industrial, ingine rie sau
producție de test, patentare sau licențiere. Totodată, activitățile de inovare pot include și
identificarea de noi produse sau procese prin activități de marketing, identificarea de
oportunități pentru comercializarea rezultatelor cercetărilor pro prii sau a altor entități,
achiziționarea de informații tehnice sau patente, echipamente, software, reorganizarea
sistemelor manageriale și de afaceri, etc.
Totodată, se vor sprijini activități de implementare și certificare a sistemelor de management a
calității ISO, respectiv finanțarea costurilor suportate de un IMM pentru certificarea sistemelor
de management al calității, mediului sau sănătății, simplu sau integrat, în conformitate cu unul
din standardele: SR -EN-ISO 9001:2008 (sistem de management al calității); SR -EN-ISO
14001:2005 (sistem de management de mediu); SR -EN-ISO 22000:2005 (sistem de
management al siguranței alimentelor); OHSAS 18001: 2007 (sistem de management al
sănătății și securității ocupaționale), etc. Alte activități care vor fi spr ijinite prin această
prioritate de investiții, se referă la cele privind parcurgerea procesului de certificare
națională/internațională a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice.
De asemenea, se vor sprijini activitățile de realizarea a w ebsite -ului pentru prezentarea
activității potențialului beneficiar și a produselor sau serviciilor desfășurate de acesta (inclusiv
activitățile de înregistrare a domeniului), pentru IMM -urile care nu dețin, sau pentru cele care
vor să -l upgradeze precum ș i activitățile de achiziționare de instalații și echipamente specifice
în scopul obținerii unei economii de energie sau sisteme care utilizează surse regenerabile
alternative de energie, pentru eficientizarea activităților desfășurate.
Având în vedere fap tul că, conform AP, doar 5% din IMM -uri cu 10 până la 250 de angajați
vând on -line, POR își propune să contribuie și la adresarea provocărilor și nevoilor referitoare
la e-commerce, atât prin susținerea promovării produselor și a activității pe site -urile IMM –
urilor, cât și prin susținerea unor solutii de afaceri inovatoare (introducerea de servicii TIC
într-un proces de afaceri existent, prin achiziționarea de aplicații electronice pentru cataloage
electronice, achiziții publice, e -licitație, facturarea el ectronică, customer service,
aprovizionare electronică, magazin electronic, piața unui terț, furnizor de servicii cu valoare
adăugată pentru canalele de comerț electronic, plată electronică, etc.)
Aceste tipuri de măsuri vor facilita IMM -urilor angajarea î n procesele de creștere pe piețele
regionale, naționale și internaționale, precum și în procesele de inovare, în vederea stimulării
competitivității economiilor regionale. De asemenea, deși activitățile de comerț nu sunt direct
sprijinite prin POR, rolul c omerțului ca factor care contribuie la o creștere a competitivității și
a productivității este pe deplin exploatat, având în vedere faptul că toate celelalte activități
67 eligibile vor contribui la creșterea volumului comerțului prin tranzacționarea bunurilo r și
serviciilor rezultate de pe urma investițiilor realizate cu fonduri POR. Astfel, prin finanțarea
unor activități referitoare la standarde de produs, metode de procesare, controlul proceselor,
ambalare, etichetare, depozitare, transport, urmărire și f acilitare export și import și tranzit,
POR își propune să asigure o legătură strategică mai amplă între investițiile concentrate pe
îmbunătățirea competitivității întreprinderilor și cele care permit comercializarea și
schimburile comerciale.
POR propune ș i intervenții pentru a sprijini accesul la piețele internaționale, prin măsuri de
internaționalizare care nu se limitează doar la participarea la târguri sau misiuni comerciale, ci
sunt combinate cu acțiuni legate de modelarea afacerii , precum cunoașterea piețelor unor terțe
țări, adaptarea produselor / serviciilor pentru anumite piețe, etc..
De asemenea, IMMurile și asocațiile mediului de afaceri eligibile în cadrul acestei priorități de
investiții sunt cele capabile să adreseze provocarea referitoare la performanța scăzută la export
și chiar la internaționalizare, cu asumarea faptului că internaționalizarea ca etapă de dezvoltare
în ciclul de viață al unei firme, nu are niciun dezavantaj în sine, fiind evidența de necontestat a
competitivității, doar că este limitată de lipsa unor precondiții esențiale (capital, cunoștințe de
marketing internațional, cunoașterea altor limbi străine, etc.).
Această prioritate se va adresa IMM -urilor non-agricole din mediul urban, precum și
întreprinderilor mijlocii non -agricole din mediul rural.
Activitățile din cadrul acestei priorități de investiție vor fi complementare cu POCU – AP3
care va sprijini crearea de IMM -uri nonagricole din mediul urban prin creșterea numărului de
angajați care beneficiază de noi instrumente, metode, practici etc de management al resurselor
umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica
sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC/ domeniilor de
specializare inteligentă conform SNCDI, respectiv de a crește șansele de reintegrare pe piața
muncii a lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați prin furnizarea de măsuri
de outplacement. De asemenea, este asigurată complementaritatea cu POC – AP 1 și AP 2 (va
sprijini IMM -urile care au ca domeniu de activitate cercetarea, precum și utilizarea TIC pentru
dezvoltarea afacerilor din mediul urban și rural) și PNDR (va sprijini IMM -urile agricole din
mediul urban și rural, precum și microîntreprinderile și întreprinderile mici non-agricole din
mediul rural).
2.B.6.2.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și
dezvoltarea serviciilor
Principiile directoare a vute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele stategice relevante (Strategia Națională de
Competitivitate 2014 -2020, Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
IMM și îmbunătățirea mediului de afaceri – Orizont 2020 , Strategia Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă, Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 –
2020, precum și cu cele 8 Planuri de Dezvoltare Regională 2014 -2020, SUERD,
strategii locale, alte strategii)
Contribuția operațiunii la rea lizarea obiectivelor specifice POR
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
68 Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea intervențiilor cu investiții realizate din alte axe prioritare ale POR
(in special cu OT 1, OT 8)
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare – cu alte
programe operaționale (POC, POCU, PNDR, Cosme și Horizon 2020 sau surse
bugetare naționale: programe gestionate de Ministerul Economiei, departamentul
IMM -uri și diferite scheme de finanțare inițiate de Ministerul Finanțelor)
Se va acorda punctaj suplimentar IMM -urilor care propun un proiect în baza unei Strategii de
Dezvoltare Locală selectate în cadrul OT 8 (AP 7).
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr –
o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană.
Nu se va finanța capitalul de lucru pentru pr oiectele destinate IMM -urilor care vor primi
finanțare sub forma de grant.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.B.6.3.2 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 2.2 Sprij inirea creării și extinderea capacităților avansate de
producție și dezvoltarea serviciilor
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare TBC (tipul instrumentului)
Accesul IMM -urilor la finanțare a devenit tot mai dificil, ca urmare a efectelor cri zei
economice mondiale manifestate în ultimii ani, instituțiile creditoare tradiționale impunând, în
general, condiții tot mai dificil de îndeplinit de către tot mai multe IMM -uri.
Implementarea unor instrumente financiare adecvate, pot reprezenta soluții care să faciliteze
accesul IMM -urilor la sursele de finanțare necesare pentru realizarea investițiilor care să ducă
la îmbunătățirii capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor oferite.
În perioada de programare 2014 -2020, România va furniz a asistență financiară beneficiarilor
utilizând instrumentele de implementare recomandate de Regulamentul comun 1303/2013,
(art.66), mai precis sub formă de granturi, instrumente financiare sau o combinație a acestora.
Instrumentele financiare sunt imple mentate pentru a sprijini investiții cu privire la care se
preconizează că sunt viabile din punct de vedere financiar și nu atrag finanțare suficientă din
sursele pieței. Articolul 37 din Regulamentul 1303/2013 prevede că sprijinul instrumentelor
financiar e se face pe baza unei evaluări ex ante prin care s -au stabilit probe privind
deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și
proporțiile necesităților de investiții publice, inclusiv tipurile de instrumente financiare care
urmează a fi sprijinite.
În acest sens, se analizează posibilitatea utilizării instrumentelor financiare în cadrul acestei
priorități de investiții.
În cazul utilizării instrumentelor financiare se poa te finanța capitalul de lucru.
69
2.B.6.4.2 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și
dezvoltarea serviciilor
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiț ii.
2.B.6.5.2 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4.2: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevant ă) Valoarea -țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența raportării
CO1 Număr de
întreprinderi care
beneficiază de
sprijin IMM FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 435 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
Anual
CO2 Număr de
întreprinderi care
beneficiază de
grant IMM FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 100 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anual
CO3 Număr de
întreprinderi care
beneficiază de
sprijin financiar,
altul decât grantul IMM – FEDR – Regiuni mai
puțin
dezvoltate 335 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anual
CO6 Investiții private
combinate cu
sprijinul public
pentru
întreprinderi
(grant) Mil Eur FEDR – Regiuni mai
puțin
dezvoltate 200 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anual
CO7 Investiții private
combinate cu
sprijinul public
pentru
întreprinderi
(altele dec ât
grant) Mil Eur – FEDR – Regiuni mai
puțin
dezvoltate 285 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anual
RO 70 RO 2.B.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul Indicatorului
ID Indicator sau
etapă cheie de
imple mentare Unitate de
măsură, dacă
este cazul Fond Categorie de
regiune Punctul de
referință pentru
2018 Obiectivul
final (2023) Sursa
datelor Explicarea relevanței
indicatorului, dacă
este cazul T T
AP 2
Indicator financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certificată de
această
autoritate Euro FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 141.176.471 758.448.060 SMIS/
MYSMIS
AP 2
Indicator de realizare
CO1 Număr de
întreprinderi
care benefi ciază
de sprijin IMM
FEDR
Regiuni mai
puțin dezvoltate 150 1550 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Acest indicator este
important întrucât este
utilizat pentru ambele
prioritati de interventie si
vizează mai mult de 50%
din alocarea axei
prioritare. Va loarea
acestuia este importantă
din punct de vedere al
contribuției la atingerea
rezultatelor așteptate.
RO 71 RO Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându -se în considerare experiența similară din perioada 2007 – 2013, precum și necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s -a realizat pe pri ncipiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de perfo rmanta și cofinanțarea natională din a nii 2014 –
2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 201 7 și 2018, precum și valorile
corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanț ă . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933
milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). T inta FEDR, la
nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizare a imediată pentru cadrul de performanță.
Pentru cele două priorități de intervenție se utilizează același indicator de realizare imediată. Astfel, indicatorul ” Număr de întreprinderi care beneficiază de sprijin ”
corespunde unei alocări de peste 50% din a locarea pentru AP 2.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizarea imediată
Stabilirea acestor ținte s -a realizat având în vedere costul de referință pentru intervenții similare , finanțate în perioada 2007 -2013, precum și pe ba za experienței lansării
apelurilor ș i ritmului de implementare din perioada 2007 -2013.
RO 72 RO 2.B.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6 a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 067 109.627.660,00
AP 2 001 535.053.190,00
Tabelul 7 a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 01 502.680.850,00
AP 2 03 45.000. 000,00
AP 2 04 97.000. 000,00
Tabelul 8 a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 07 644.680.850,00
Tabelul 9 a: Dimen siunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 2 03 63.829.787,00
AP 2 07 580.851.063 ,00
2.B.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehn ică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor (după caz)
RO 73 RO Axa prioritară AP 2
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru orga nizarea de sesiuni de informare și instruire
specifică pentru beneficiarii acestei axe prioritare, precum și pentru diseminarea informațiilor
și derularea activitaților de informare și publicitate privind POR.
RO 74 RO 2.C Axa prioritară 3: Sprijinirea tranzi ției către o economie cu emisii scăzute de
carbon
2.C.1 Axa prioritară 3
2.C.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acop eră mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
Orașele nu sunt doar motoare economice pentru dezvoltarea regională, ci în aceeași măsură
ele furnizează servicii de bază pentru populație în scopul asigurării unei calități adecvate a
vieții, inclusiv în ceea ce privește calitatea mediului. Orașele din România se confruntă și
trebuie să gestioneze o serie de aspecte de mediu, cum ar fi calitatea aerului, eficiență
energetică etc.
Această axă prioritară va finanța investiții în creșterea ef icienței energetice a clădirilor publice
deținute și ocupate atât de autoritățile locale, cât și de autoritățile centrale, a clădirilor
rezidențiale, a sistemelor de iluminat public , precum și investiții destinate reducerii emisiilor
de CO 2 în mediul urban , bazate pe planuri de mobilitate urbană durabilă. În conformitate cu
prevederile Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România are obligația de a
renova anual 3% din suprafețele deținute sau ocupate de autoritățile centrale. În cea mai mare
parte, clădirile deținute de autoritățile publice centrale sunt localizate în Regiunea București –
Ilfov, regiune inclusă în categoria regiunilor mai dezvoltate. În acest context, investițiile
promovate prin această axă prioritară vor contribui la îndeplinir ea țintei anuale de renovare a
României ce derivă din îndeplinirea obligațiilor naționale ale Directivei Uniunii Europene
privind eficiența energetică. ID-ul axei prioritare AP 3
Denumirea axei prioritare Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de
carbon
Întreaga axă prioritară se va impleme nta exclusiv prin instrumente financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare
stabilite la nivelul Uniunii N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare loc ală plasată sub
responsabilitatea comunității N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor N/A
RO 75 RO În același timp, orașele se caracterizează printr -o calitate precară a fondului de locuit:
vechimea clădirilor, ceea ce implică necesitatea unor lucrări de consolidare, eficiență
energetică scăzută, cu consumuri energetice nesustenabile. Totodată, iluminatul public este
insuficient dezvoltat și nesustenabil în privința consumului energetic.
De asemenea, reducerea emisiilor GES provenite din transportul rutier reprezintă o provocare
majoră pentru toate arealele urbane din România, confruntate cu o creștere a numărului de
autovehicule, în special autoturisme private, și cu o scădere semnificativă a pasager ilor
transportați în sistemul de transport public urban.
Aspectele menționate sunt relevante pentru orașele din România din toate zonele țării, fiind
intervenții care se vor implementa la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare.
2.C.3 Fondul, categ oria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie d e regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
2.C.4.1 Prioritatea de investiții 3.1
Prioritate de investiții 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a
energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în
infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în
sectorul locuințelor
RO 76 RO 2.C.5.1 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultat e
preconizate
ID OS 3.1
Obiectiv Specific Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale,
clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi
a celor care înregistrează consumuri energetice mari
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Performanța energetică a clădirilor este foarte scăzută
astfel încât nivelurile de energie consumată în clădiri
plasează sectorul printre cele mai mari sectoare
consumatoare de energie. Conform Strategiei pentru
mobilizarea investițiilor în renovarea fondul de clădiri
rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private,
existente la nivel național , consumul de energie în
sectorul clădirilor (locuințe, sectorul terțiar, inclusiv
clădiri publice) reprezin tă 45% din consumul total de
energie. În particular, se estimează că consumul mediu
total de energie în clădirile nerezidențiale în perioada
2005 -2010 se ridică la 1.508 mii tep, ceea ce reprezintă
16% din consumul de energie în clădiri.
Totodată, pentr u clădirile rezidențiale se estimează un
consum mediu total de energie în aceeași perioadă de
8.110 mii tep, ceea ce reprezintă 84% din consumul de
energie în clădiri.
România are un patrimoniu important de clădiri construite
preponderent în perioada 1960 -1990, cu grad redus de
izolare termică, consecință a faptului că, înainte de criza
energetică din 1973, nu au existat reglementări privind
protecția termică a cădirilor și a elementelor perimetrale
de închidere și care nu mai sunt adecvate scopului pentru
care au fost construite. În consecință, potențialul de
economisire în clădiri este semnificativ, situându -se în
intervalul de aproximativ 40 -50%, în cazul clădirilor
publice, prin promovarea reabilitării energetice profunde
(deep renovation), respectiv cu mai mult de 40% cu
diferențe de la o zonă climatică la alta în cadrul țării
pentru clădirile rezidențiale.
Conform datelor statistice puse la dispoziție de către INS,
în anul 2012 consumul final de energie electrică pentru
iluminat public a fost de 669 Gwh. Se estimează că
potențialul de economisire a energiei în iluminatul public
este de până la 60% .
Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării
investițiilor cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică
RO 77 RO în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de
ilumniat public îl constituie reducerea consumului de
energie în infrastructurile publice, respectiv sectorul
locuințelor.
Tabelul 3.1: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de c oeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă
(2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S5 Consumul de
energie finală în
clădirile publice Mtep Regiune mai
dezvoltată/
Regiuni mai
puțin dezvoltate 0,19 2012 0,12 INS
Anuală
1S6 Consumul de
energie finală în
sectorul rezidențial Mtep Regiune mai
dezvoltată/
Regiuni mai
puțin dezvoltate 0,96 2012 0,47 INS Anuală
1S7 Consumul de
energie finală în
iluminat ul public GWh Regiune mai
dezvoltată/
Regiuni mai
puțin dezvoltate 669 2012 446 INS Anuală
2.C.6.1. Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.C.6.1 .1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să f ie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 3.1 Sprijinirea eficienței energeti ce, a gestionării inteligente a energiei și
a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice,
inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor
Clădirile deținute de autoritățile publice centrale sau locale ocupă un loc imp ortant în totalul
fondului de clădiri existent în România în ceea ce privește consumul de energie. În același
timp, clădirile publice sunt importante din mai multe puncte de vedere: sunt clădiri în care
populația își petrece o mare parte din timp (ex. școl i, spitale, etc.), având influența asupra
calității vieții acesteia; sunt clădiri care servesc drept exemple de arhitectură pentru populație,
pot avea un rol de exemplificare și conștientizare a populației cu privire la necesitatea și
beneficiile consumulu i de energie în clădiri.
Această prioritate de investiții va sprijini măsuri de eficiență energetică a clădirilor publice
având ca scop reabilitarea energetică profundă ( deep renovation ), inclusiv izolarea termică,
RO 78 RO reabilitarea și modernizarea sistemelor d e încălzire și a rețelelor și instalațiilor, iluminat și
sistemul de management energetic al clădirii (măsuri de eficiență energetică tipice). Vor fi
eligibile pentru finanțare toate tipurile de clădiri publice deținute și ocupate de autoritățile și
instit uțiile centrale și locale cum ar fi: spitalele, clădiri de învățământ, clădiri administrative,
policlinici, penitenciare etc., inclusiv spații anexă de păstrare și stocare care au un regim de
încalzire /recire pentru funcționare. Totodată, vor fi prioritiz ate la finanțare clădirile cu funcții
sociale, cum ar fi spitalele, infrastructura educațională, etc.
Fără a enumera exhaustiv, acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție pentru
măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilo r publice se referă la:
îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie,
planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de
consolidare a clădirii;
reabilitarea și moderni zarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului
termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme
de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și
racordarea la siste mele de încălzire centralizată, după caz;
utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie
termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;
implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbun ătățirea
eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și
instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice);
înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu
eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului
(înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice – scări, subsol, lucrări de demontare a
instalați ilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.) ;
realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO 2) care
au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020 .
Beneficiarii acestor tipuri de investiții vor f i autoritățile și instituțiile publice centrale,
autoritățile și instituțiile publice locale , precum și parteneriate între acestea .
Din totalul clădirilor la nivel național, clădirile rezidențiale reprezintă o majoritate
semnificativă. Totodată, Romania deține cel mai mare număr de locuințe în blocuri de
prefabricate dintre toate țările Europei Centrale. Ultimele date statistice puse la dispoziție de
Institutul Național de Statistică indică un total de 4,6 mil. locuințe localizate în mediul urban,
din care 1,4 milioane de apartamente sunt conectate la sistemul centralizat de furnizare a
energiei termice. În ciuda unor investiții în ultimii ani în măsuri de eficiență energetică la
nivelul blocurilor de locuințe, efortul de investiții în reabilitarea termică a locuințelor rămâne
ridicat.
Fără a se limita la acestea, acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție pentru
măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor rezidențiale se referă la:
îmbunătățirea izolației termic e și hidroizolare anvelopei clădirii (pereți exteriori,
ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor
inclusiv măsuri de consolidare;
RO 79 RO reabilitarea și modernizarea instalației de distribuție a agentului termic – încălzire și
apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuințe, inclusiv montarea de
robinete cu cap termostatic, etc.
modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de
bloc/scară; achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei
din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de
căldura si/sau centrale termice pe biomasa, etc.;
înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spații le comune cu
corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice:
achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea
energiei electrice;
orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului
(înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune – scări, subsol, lucrări de
demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrari de reparații la fațade etc.) ;
realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO 2) care
au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020 .
Beneficiarii acestor tipuri de investiții vor fi autoritățile publice locale di n mediul urban în
parteneriat / ca reprezentanți ai asociațiil or de proprietari.
Iluminatul public reprezintă un alt sector important cu potențial mare pentru îmbunătățirea
eficienței energetice. În ciuda potențialului mare de economisire în acest sector, ritmul de
modernizare a infrastructurii și a serviciului de iluminat public este extrem de lent. În mediul
urban, doar în 255 de localități era organizat și furnizat serviciul de iluminat public.
Extinderea / modernizarea infrastructurii de iluminat și de servicii rămâne o prioritate pentru
multe comunități locale urbane. Fără a se limita la acestea, tipurile de activități finanțate în
cadrul acestei priorități de investiție se referă la:
înlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescență cu ilumin at prin utilizarea
unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și asigurarea
confortului corespunzător (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice –
stâlpi, rețele, etc.;
achiziționarea/instalarea de sisteme de teleg estiune a iluminatului public;
extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane;
utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.);
orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiecti velor proiectului ;
realizarea de strategii pentru eficiență energetic ă (ex. strategii de reducere a CO 2) care
au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020 .
Beneficiarii acestor tipuri de investiții vor fi autoritățile publice locale. Principalul rezulta t al
creșterii eficienței energetice în infrastructurile publice și sectorul rezidențial îl constituie
reducerea consumului de energie, contribuind astfel la reducerea emisiilor gazelor cu efect de
seră. Totodată, îmbunătățirea eficienței energetice a clă dirilor publice nu numai că reduce
consumul de energie și, ulterior, costurile cu energia pentru autorități, dar contribuie și la
RO 80 RO promovarea coeziunii sociale, la îmbunătățirea aspectului estetic al clădirilor oferind în
același timp condiții mai sănătoa se de viață pentru populație. Mai mult, reabilitare a termică a
clădirilor ar putea fi un sector care să contribuie la creșterea economic ă, care ar ajuta nu numai
industria locală de construcții, ci influențează, de asemenea, domeniile de planificare in
construcții, inovare, cercetare și dezvoltare.
2.C.6.2 .1. Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și
a utilizării energiei din surse regene rabile în infrastructurile publice,
inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor
Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
concordanța cu documentele stategice relevante (ex. strategii integrat e de dezvoltare
urbană, planuri de acțiune privind energia durabilă, strategii de reducere a emisiilor de
CO 2, PDR, SUERD, etc.);
contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR (ex. standarde minime
de reducere a consumurilor energetice d upă implementarea măsurilor de eficiență
energetică, inclusiv cerințe minime pentru reducerea emisiilor de CO 2, trecerea clădirii
într-o clasă energetică superioară, etc.);
calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii;
respectarea principiilor pr ivind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea;
complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare;
Se va acorda punctaj suplimentar în cazul promovării complementare a unor proiecte pentru
măsurile de mobilitate urbană din cadrul priorității de investiție 3.2.
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr –
o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare ur bană.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.C.6.3 .1. Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a
energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în
infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în
sectorul locuințelor
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare TBC
În principiu, se are în vedere utilizarea instrumentelor financi are pentru implementarea acestei
RO 81 RO priorități de investiție. Instrumentele financiare sunt implementate pentru a sprijini investiții
pentru care se preconizează că sunt viabile din punct de vedere financiar și nu atrag finanțare
suficientă din sursele pieței . Articolul 37 din Regulamentul 1303/2013 prevede că utilizarea
instrumentelor financiare s e face pe baza unei evaluări ex -ante care evidențiază aspecte
privind deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim pentru domeniile de
acțiuni finanțate, precum și o estimare a resurselor publice și private care pot fi atrase prin
utilizarea instrumentelor financiare, inclusiv tipurile de instrumente financiare care urmează a
fi sprijinite.
Decizia utilizării unor instrumente financiare va fi l uată după finalizarea analizei ex -ante ( ex-
ante assessement) pentru identificarea tipurilor de instrumente financiare (ex. contracte de
performanță energetică1) dedicate dezvoltării urbane, studiu realizat cu sprijinul BEI. Prin
realizarea unor astfel de c ontracte, companiile de servicii energetice (ESCO) își recuperează
investiția din economiile de energie realizate. CPEn are drept scop utilizarea optimă a
cunoștințelor, abilităților și experiența din sectorul privat, pentru implementarea în modul cel
mai eficient și eficace a măsurilor de eficiență energetică, asigurând în același timp un nivel
convenit de economii de energie.
2.C.6.4 .1. Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gesti onării inteligente a energiei și
a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice,
inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.C.6.5.1. Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4.1.: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea -țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
CO31 Numărul
gospodăriilor cu
o clasificare mai
bună a
consumului de
energie Gospodă
rii FEDR Regiune mai
dezvoltată 18.186 Rapoarte de
monitorizare
POR – MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 110.572 Rapoarte de
monitorizare
POR – MYSMIS Anuală
1 Contract de performanta energetica – acord contractual intre beneficiar si furnizorul unei m ăsuri care
are ca scop i mbunatățirea eficienț ei energetice, în care investi ția necesar ă realiz ării m ăsurii trebuie s ă
fie platit ă propor țional cu nivelul de î mbun ătățire a eficien ței energetice prev ăzut in contract;(conform
OG nr. 22/2008)
RO 82 RO CO32 Scăderea
consumului
anual de energie
primară în
clădirile publice kWh/an FEDR Regiune mai
dezvoltată 2.797.305 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 28.567.3 24 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
CO34
Scădere anuală
estimată a
gazelor cu efect
de seră Echivale
nt tone
de CO 2 FEDR Regiune mai
dezvoltată 12.843 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 215.899 Rapo arte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
1S8
Scăderea
consumului
anual de energie
primară în
iluminat public KWh/an FEDR Regiune mai
dezvoltată 501.262 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 3.214.049 Rapoarte d e
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
2.C.4.2. Prioritatea de investiții 3.2
Prioritate de investiții 3.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone
urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor
2.C.5.2. Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 3.2
Obiectiv Specific Reducerea emisiilor de ca rbon în zonele urbane bazate
pe planurile de mobilitate urbană durabilă
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Principalul rezultat preoconizat prin implementarea unor
astfel de măsuri îl reprezintă limitare a creșterii emisiilor
de gaze cu efect de seră.
In concordanță cu politicile UE de reducere a CO 2 în
toate zonele urbane contribuția așteptată la obiectivul
menționat, respectiv sprijinirea tranziției către o economie
cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele,
va fi asigurată prin scăderea emisiilor de noxe provenite
din transport, respectiv oferirea opțiunilor de transport
alternativ si descurajarea utilizarii autoturismelor
RO 83 RO personale , orașele devenind astfel spații mai bune de trăit
pentru cetățeni.
Rezultatul pozitiv va fi amplificat prin realizarea de
perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate
mare de retenție a CO 2) și de schimbarea
comportamentului legat de transport la nivelul unui
număr rezonabil de utilizatori de autot urisme personale
orașul respectiv. Prin realizarea unei infrastructuri de
transport care să faciliteze mobilitatea nemotorizată și
nepoluantă vor fi create conditiile unei reduceri
semnificative a emisiilor de CO 2.
În absența unor măsuri relevante pentru l imitarea
emisiilor GES din transportul rutier estimările MMSC
prognozează o creștere a acestora cu peste 28% în anul
2023 față de anul de referință 2012.
Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa
2020, precum și pentru a subsuma investițiil e în
transportul public urban OT 4, investiții le preconizate vor
duce la realizarea unor sisteme de transport urban durabil
prin atingerea următoarelor rezultate:
reducerea poluării aerului și a poluării fonice,
precum și a consumului de energie ;
asigurar ea accesibilității la sistemul de transport
public și privat pentru toți cetățenii;
dezvoltarea infrastructurii destinate mijloacelor
de transport non -motorizate;
creșterea atractivității și îmbunătățirea calității
mediului ș i a amenajării spațiilor urban e.
Tabelul 3.2: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă
(2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S9 Pasageri
transportati in
transportul
public urban în
România Pasageri Regiune mai
dezvoltată 0,93
miliarde 2012 1,03
miliarde INS Anuală
Regiuni mai
puțin
dezvoltate 0,97
miliarde 2012 1,11
miliarde INS Anua lă
1S10 Emisii GES
provenite din
transportul rutier Mii tone
echiv.
CO 2/an Regiune mai
dezvoltată/
Regiune slab
dezvoltată 14.211,38
2012
17.750,44
MMSC
Anuală
RO 84 RO
2.C.6.2 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.C.6.1.2 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de ben eficiari
Prioritate de
investiții 3.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor
măsuri rele vante pentru atenuarea adaptărilor
Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante (EEV), cu facilități
pentru persoanele cu mobilitate redusă și sisteme de supraveghere video (pentru creșterea
gradului de siguranță al pasagerilo r) va oferi oportunități îmbunătățite potențialilor pasageri
noi, oferind o alternativă viabilă și confortabilă utilizării autoturismelor personale. Investitiile
în material rulant, vehicule, etc. vor fi realizate în condițiile existenței unui Contract de
Servicii Publice corespunzător Regulamentului 1370/2007.
Transportul urban electric reprezintă o variantă nepoluantă și eficientă din punct de vedere al
utilizării resurselor pentru a asigura tranzitul zilnic al populației, iar îmbunătățirea
infrastructuri i va crește gradul de confort, viteza de deplasare, siguranța traficului și alte
beneficii adiacente in special asigurarea accesibilității pentru persoane cu dizabilități. Astfel,
se va asigura dezvoltarea unei structuri de transport public durabile din pu nct de vedere tehnic
și eficiente din punct de vedere financiar. Realizarea de trasee separate exclusive pentru
vehiculele de transport public, cu scopul creșterii frecvenței serviciilor atât în orele de vârf, cât
și în afara lor va reduce timpul de călăto rie al vehiculelor de transport public , precum și
reducerea nivelului și a duratei aglomerărilor/congestiilor de trafic în rețeaua principală de
transport.
Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere prietenoase cu utilizatorii de biciclete reprezintă un
obiec tiv ambițios, ținând cont de condiționalitățile impuse de situația existentă în municipii și
orașe, dar în concordanță cu orientările la nivel european, schimbarea mentalităților fiind
principala provocare pentru promovarea utilizării bicicletei ca un mijl oc de transport zilnic, nu
doar ca mijloc de recreere. Accesibilitatea urbană va pune accent pe mijloacele de transport
favorabile mediului, cu evidențierea priorității transportului public și oferirea de facilități de
opțiune pentru mijloacele alternative de transport (mersul pe jos, cu bicicleta, etc.).
O rețea integrată de alei pietonale ar trebui să acopere întregul oraș, acordându -se o atenție
deosebită traseelor de la /către: universități, școli, parcuri, locuri de interes turistic și cultural,
centre de birouri, centre comerciale, instituții publice, etc.. Realizarea sistemelor de e –
ticketing va permite facilitarea utilizării transportului public si de către persoanele cu
mobilitate redusă sau pentru grupuri țintă specifice (pensionari, elevi, stud enți, turiști) precum
și o echilibrare a veniturilor operatorilor de transport public.
Optimizarea mobilității urbane prin investiții în infrastructura de transport, bazată pe acțiunile
prioritare reieșite din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al fiecă rui oraș/municipiu va
RO 85 RO contribui la reducerea emisiilor de CO 2 prin reducerea timpilor de deplasare pentru vehicule.
De asemenea, va fi sprijinită realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă, altele decât
cele pentru polii de creștere și aglomerare a București – Ilfov, care să asigure planificarea
infrastructurii rutiere pe termen mediu (până în anul 2020), instituind o strategie coerentă
pentru gestionarea și punerea la dispoziție de drumuri și infrastructuri conforme cu politica de
mobilitate durab ilă și cererea de deplasare, în corelare cu strategiile de dezvoltare urbană,
siguranță rutieră și planurile de amenajarea teritoriului și urbanism.
Se propune și realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate mare de
retenție a CO 2) pe terenurile publice din imediata vecinătate a rețelelor de străzi sau pe
coridoarele majore de transport precum șoselele ocolitoare.
În cadrul acestei priorități de investiție vor fi avute în vedere următoarele tipuri de acțiuni
orientative pentru f inanțare:
A. Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex. achizitionarea de
material rulant electric/vehicule ecologice (EEV) inclusiv pentru proiecte de
introducere a transportului public în localități urbane; modernizarea materialului rulant
electric (tramvaie), modernizarea/ reabilitarea/ extinderea / introducerea/ reintroducerea
traseelor de transport electric public; modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente
transportului public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv constr uire depouri noi ;
realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public;
imbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și
terminale intermodale pentru mijloacele de transport in comun; realizarea / extin derea
de sisteme de e – ticketing pentru călători; construirea/ modernizarea/ reabilitarea
infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea
nivelului de siguranță și eficiență în circulație și exploatare al rețelei de transport (cu
asigurarea creării/modernizării traseelor pentru pietoni și bicicliști, acolo unde este
posibil) , etc.) ;
B. Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire
infrastructură nece sară transportului electric (inclusiv stații de alimentare a
automobilelor electrice) ; construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor
pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente ( sisteme de închiriere, sisteme de
parcaj pent ru biciclete etc); crearea / modernizarea de zone și trasee pietonale, inclusiv
măsuri de reducere a traficului auto în anumite zone , etc. );
C. Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex.
crearea/modernizarea/extinderea sisteme de management al traficului , inclusiv a
sistemului de monitorizare video, precum și a altor sisteme inteligente de transport ;
modernizarea/ reabilitarea infrastructurii r utiere fundamentate de masurile propuse de
PMUD pentru reducerea emisiilor de CO2 , realizarea sistemelor de tip park and ride;
realizarea de perdele forestiere – alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenție
a CO 2).
De asemenea, prin intermediul acestei prioritati de investitie, se va sprijini realizarea de
planuri de mobilitate urbană durabilă care generează proiecte implementate prin POR 2014 –
2020 .
Grupul țintă il reprezintă populația urbană care va beneficia de investițiile și măsurile ce v or fi
implementate.
RO 86 RO Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile publice locale din
localitățile urbane , parteneriate / colaborari dintre acestea inclusiv , după caz , cu localitățile din
zona funcțională (precum și posibil în parteneriat cu unitatea administrativ teritorială județ și
în colaborare cu operatorul de transport public) , cu excepția muncipiilor reședință de județ
eligibile în cadrul axei prioritare 4 a POR . De asemenea, APL pot realiza
parteneriate/colaborări cu ori ce alte autorități/ instituții publice care pot contribui la buna
implementare a proiectului.
2.C.6.2.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 3.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de car bon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunil or vizează:
Concordanța cu documentele stategice relevante (cu PDR – urile, strategii de dezvoltare
locală, PAED, SUERD, etc)
Operațiunile propuse sunt rezultatul măsurilor fundamentate prin PMUD
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR :
o Numarul populatiei deservita de reteaua de transport public. Este foarte
important ca impactul masurilor de modernizare și extindere a rețelei de
transport public să fie unul major, adresându -se unui grup țintă cât mai mare.
o Gradul de poluare cu CO 2/GES al orasului respectiv. Toate măsurile și acțiunile
prevăzute in cadrul acestei priorități de investiție au drept scop final reducerea
creșterii emisiilor de CO 2/GES generate în special de transportul rutier .
o Capacitatea UAT de implementare a planuril or de mobilitate urbană durabilă .
Separat de co -finanțare, UAT trebuie să dovedească capacitatea de a menține și
întreține investițiile preconizate, din punct de vedere al capacității
administrative și financiare.
o Gradul de degradare al infrastructurii ca re deserveste transportul public si al
parcului de material rulant/parc vehicule aferent. In cazurile în care
infrastructura existentă și materialul rulant/parcul de vehicule aferent sunt
invechite și degradate, siguranța pasagerilor nu este asigurată, ia r atractivitatea
transportului urban este extrem de redusă, o inversare a acestei situații fiind
dezirabilă în perspectiva atingerii obiectivrlor propuse. Acest principiu pentru
selecție va corela în foarte mare măsură nevoile identificate cu posibilele
acțiuni și investiții.
o Numarul de potentiali utilizatori al infrastructurii destinate transportului
nemotorizat si nepoluant.
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
RO 87 RO Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare
Se v a acorda prioritate la finanțare investiții lor destinate transportului public (A) și
nemotorizat/nepoluant (B). Se va acorda o prioritate deosebită pr oiectelor care prevăd
reabilitarea/ modernizarea/ extinderea liniilor de tramvai.
Se va acorda punctaj suplimentar în cazul promovării complementare a unor proiecte pentru
măsurile de eficientă energetică din cadrul priorității de investiție 3.1.
Nu vor f i finantate activitati de mentenanță/întreținere pentru infrastructura si echipamente.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului .
Din cauza caracterului special al acestei priorități de investiție, bazată pe măsuri c are vor fi
generate de o serie de documente de planificare încă nerealizate la momentul aprobării
programului, se are în vedere modificarea indicatorilor de realizare până în anul 2018 , astfel
încât să ofere o monitorizare mai exactă a proiectelor susțin ute în cadrul POR, astfel cum
rezultă din planurile de mobilitate urbană durabilă.
2.C.6.3 .2. Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 3.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de
dioxid de carbon pentru to ate tipurile de teritoriu,
în particular zone urbane, inclusiv promovarea
planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a
unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare N/A
Conform articolul 37 din Regulamentul 1303/2013 utilizarea instrumentelor financiare se face
pe baza unei evaluări ex ante care evidențiază aspecte privind deficiențele pieței sau situațiile
de investiții sub nivelul optim pentru domeniile de acțiuni finanțate, precum și o estima re a
resurselor publice și private care pot fi atrase prin utilizarea instrumentelor financiare, inclusiv
tipurile de instrumente financiare care urmează a fi sprijinite.
In prezent este in curs de finalizare analiza ex -ante ( ex-ante assessement) pentru i dentificarea
tipurilor de instrumente financiare care ar putea fi implementate in domeniul dezvoltării
urbane, studiu realizat cu sprijinul BEI.
Raportul de evaluare ex -ante nu recomanda utilizarea instrumentelor financiare in domeniul
transportului urba n in aceasta perioada .
Se va avea insa in vedere, intr -o etapa ulterioara, continuarea analizei mediului economic local
pentru a identifica modificarile aparute, precum si posibilitatea utilizarii instrumentelor
financiare in acest domeniu.
2.C.6.4.2 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
RO 88 RO investiții 3.2 pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobil itate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.C.6.5 .2 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4.2: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea –
țintă (2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
CO 15 Lungime totala a
liniilor noi sau
imbunatatite de
tramvai/și metrou km FEDR Regiune
mai
dezvoltată 10 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
1S11 Operațiuni
implementate
destinate
transportului public
și nemotorizat Operațiuni FEDR Regiune
mai
dezvoltată 3 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni
mai puțin
dezvoltate 50 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
1S12 Operațiuni
implementate
destinate reducerii
emisiilor de CO 2
(altele decat cele
pentru transport
public si
nemotorizat) Operațiuni FEDR Regiune
mai
dezvoltată 1 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni
mai puțin
dezvoltate 45 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
RO 89 RO 2.C.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul
Indicatorului
ID Indicator sau
etapă cheie de
implementare Unitate de
măsură,
dacă este
cazul Fond Categorie de
regiune Punctul de
referință pentru
2018 Obiectivul final
(2023) Sursa datelor Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul T T
AP 3
Indica tor
financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul contabil
al Autorității de
certificare,
certificată de
această autoritate Euro FEDR Regiune mai
dezvoltată
20.375.000 299.986.174 SMIS/ MYSMIS
Regiuni mai
puțin dezvoltate
170.588.236 2.074.581.227 SMIS/ MYSMIS
AP 3 Etapă cheie de
implementare
1K1 Operațiuni
contractate
destinate
transportului
public si
nemotorizat Operațiuni FEDR
Regiune mai
dezvoltată 1 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
Regiuni mai
puțin dez voltate 25 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
AP 3 Indicator de
realizare 1S11 Operațiuni
implementate
destinate
transportului
public si
nemotorizat Operațiuni FEDR
Regiune mai
dezvoltată – 3 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Acești indicatori
sunt importanți
întrucât vizează mai
mult de 50% din
alocarea axei
prioritare. Valoarea
acestora este
importantă din
punct de vedere a
contribuției la
atingerea
rezultatelor
așteptate. Regiuni mai
puțin dezvoltate – 50 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSM IS
AP 3 Indicator de
realizare CO31 Numărul
gospodăriilor cu o
clasificare mai
bună a consumului
de energie Gospodării FEDR
Regiune mai
dezvoltată 1.000
18.186 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
Regiuni mai
puțin dezvoltate 5.600 110.572 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
RO 90 RO Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându -se în considerare pe rioada de timp necesară definitivării mecanismul de implementare al acestei axe prioritare, având în
vedere noutatea abordării propuse, precum și necesit atea respectării regulii N+3 la nivel de program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s -a realizat pe principiul
atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea dezangajării automate a fondurilor (solu ție conservatoare). Au fost luate in considerare
alocarile FEDR fără rezerva de performanta și cofinanțarea națională din anii 2014 – 2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015
și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență tehnică av ând în vedere că nu face parte din cadrul de
performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933 milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907
milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puț in dezvoltate). Tinta FEDR, la nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru
categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicato rilor pentru cadrul de performanță.
Având în vedere că măsurarea indicatorului de realizare imediată se măsoară după finalizarea implementării contractelor s -a decis stabilirea unei etape cheie de implementare.
Din setul de indicatori de realizare imediat ă aferent axei prioritare a fost selectat indicator ii care corespund unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 3.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizarea imediată
Stabilirea acestor ținte s -a realizat luând în consi derare noutatea acestui domeniu pentru POR, precum și precondițiile excepționale solicitate pentru f inanțarea acestor
intervenții (î ntocmirea unei documentații specifice -PMUD).
RO 91 RO 2.C.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenț ie
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 13 40.506.819,00
AP 3 14 79.487.650,00
AP 3 32 3.000.000,00
AP 3 34 8.999.447,00
AP 3 43 71.996.682,00
AP 3 44 11.999.447,00
AP 3 83 11.999.447,00
AP 3 90 11.999.447,00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 13 398.385.164,00
AP 3 14 483.311.857,00
AP 3 32 50.000.000,00
AP 3 34 258.593.957,00
AP 3 43 308.593.957,00
AP 3 44 44.084.850,00
AP 3 83 88.169.702,00
AP 3 90 132.254.553,00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 01 229.749.411,00
AP 3 05 10.239.528,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 01 1.688.155.894,00
AP 3 05 75.238.146,00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
RO 92 RO Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 01 170.093.898,00
AP 3 02 65.844.359,00
AP 3 03 4.050.682,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 01 432.355.841,00
AP 3 02 1.291.199.682,00
AP 3 03 39.838.517,00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regi uni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 03 116.265.958,00
AP 3 07 1.647.128.082,00
2.C.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administr ative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 3
Pe lângă asistența tehnică la nivel de proiect pentru beneficiari, care este considerată cheltuială
eligibilă, se preconizează acordarea unei asistențe tehnice la nivelul schemei de finanțare cu
rolul de a îndruma și coordona beneficiarii, după caz, în gestionarea contractelor de
performanță energetică, facilitarea legăturilor cu instituțiile financiare, oferirea de informații
cu privire la cele mai bune tehnologii disponibile, etc.
În plus se preconizează folosirea asistenței tehnice pentru promovarea investițiilor în eficiență
energetică prin asigurarea publicității și vizibilității schemei de finanțare.
Utilizarea asistenței tehnice pentru sprijinirea autorităților publice locale va consta și în
furnizarea de modele și ghiduri pentru realizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și a
contractelor de servicii publice în transportul public urban de călători.
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 3 07 239.988.939,00
RO 93 RO
2.D Axa prioritară 4: Sprijinirea d ezvolt ării urbane durabile
2.D.1 Axa prioritară 4
2.D.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obie ctiv tematic sau Fond
Așa cum se menționează în AP, orașele oferă oportunități importante pentru cercetare,
dezvoltare tehnologică și inovare și sunt totodată centre ale concentrării geografice a
activităților economice și a populației. De asemenea, oraș ele întâmpină o serie de provocări,
precum lipsa locurilor de muncă, calitatea slabă a locuințelor, segregarea socio -spațială,
poluarea, degradarea spațiilor publice, etc.
De cele mai multe ori problemele cu care se confruntă orașele sunt abordate și atac ate
sectorial fără a lua în considerare interdependențele dintre acestea. Totuși, provocările urbane
– economice, sociale, demografice și de mediu – sunt strâns legate între ele, succesul în
materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermedi ul unei abordări integrate. O
dezvoltare urbană sustenabilă poate fi atinsă numai în măsura în care vor fi combinate măsuri
privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează educația, dezvoltarea
economică, incluziunea socială și protecți a mediului.
Selectarea prioritățiilor de investiții reunite în cadrul acestei axe prioritare are la bază pe
provocările -cheie identificate la nivelul polilor de creștere și a altor municipii reședință de
județ:
emisiile de gaze cu efect de seră și calitate a aerului reprezintă probleme în toate marile
municipii din România. Ponderea transportului public urban este în continuă scădere
la nivelul orașelor, concomitent cu creșterea intensivă a numărului de autovehicule
personale cu efecte asupra emisiilor de ga ze cu efect de seră, creșterii congestiei ID-ul axei prioritare AP 4
Denumirea axei prioritare Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare stabilite la nivelul Uniunii N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunități i N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor N/A
RO 94 RO traficului și consumuri energetice mari.
lipsa unor intervenții coordonate și reducerea capacității investiționale a autorităților
locale a condus la apariția unor terenuri abandonate, degradate sau neutilizate la
nivelul orașelor care se repercutează asupra calității vieții populației și atragerii
investițiilor private.
disponibilitatea și calitatea forței de muncă sunt factori critici pentru dezvoltarea și
creșterea economică a orașelor. Este necesară astfel asi gurarea alinierii calificărilor
educaționale cu nevoile pieței forței de muncă și oferirea de învățare pe tot parcursul
vieții, precum și facilitarea reîntoarcerii părinților pe piața activă a muncii prin
sprijinirea calității și accesului la serviciile de educație timpurie antepreșcolară și
preșcolară.
incluziunea socială și combaterea sărăciei, în special pentru populația de etnie roma,
reprezintă provocări importante pentru orașele mari. Prin urmare, sunt necesare măsuri
pentru a răspunde nevoilor comuni tăților defavorizate și pentru combaterea
excluziunii, ca parte a unei strategii mai ample de dezvoltare urbană.
Sprijinul în această axă prioritară va fi condiționat de existența unor strategii integrate de
dezvoltare urbană elaborate la nivelul orașului și zonei funcționale înconjurătoare, după caz.
Investițiile propuse pentru finanțare în cadrul acestei axe prioritare nu acoperă diversele nevoi
de dezoltare de la nivel local, fiind subsumate OT 4, 6, 9 și 10. Cu toate acestea, se
încurajează elaborarea unor strategii de dezvoltare urbană cu adevărat multidimensional e, care
să integreze toate aspectele relevante de dezvoltare urbană, în funcție de nevoile de dezvoltare
identificate la nivel local. Aceasta se va realiza prin mecanismul de prioritizare a p roiectelor
incluse în strategiile integrate de dezvoltare urbană și care vor fi finanțate cu prioritate în
celelate axe prioritare ale POR, precum și alte programe operaționale.
2.D.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniuni i
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiu nile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
2.D.4.1. Prioritatea de investiții 4.1.
Prioritate de investiții 4.1. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone
urbane, inc lusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea
adaptărilor
RO 95 RO
2.D.5.1 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 4.1.
Obiectiv Specific Reducere a emisiilor de carbon în municipiile reședință de
județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate
urbană durabilă
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Principalul rezultat preoconizat prin implem entarea unor
astfel de măsuri îl reprezintă limitarea creșterii emisiilor
de gaze cu efect de seră.
Contribuția așteptată la obiectivul de reducere a emisii lor
de carbon, va fi asigurată, în primul rând, prin scăderea
emisiilor de noxe provenite din transp ort, respectiv prin
oferirea opțiunilor de transport alternativ si descurajarea
utilizarii autoturismelor personale, orașele devenind astfel
spații mai bune de trăit pentru cetățeni . Rezultatul pozitiv
va fi amplificat de implementarea unor strategii dura bile
în domeniul transportului public urban și de schimbarea
comportamentului de transport pentru un număr relevant
de cetățeni din arealul urban , cu efecte imediate asupra
limitării gradului de poluare cu CO 2 datorat transportului
rutier.
Pentru a răspund e provocărilor legate de Strategia Europa
2020, precum și pentru a subsuma investițiile în
transportul public urban Obiectivului Tematic 4, la
nivelul celor 7 poli de creștere din România sunt în curs
de realizare planuri de mobilitate urbană durabilă pen tru a
limita emisiile gazelor cu efect de seră cauzate de
transportul motorizat, planuri ce vor fi susținute financiar
prin mai multe tipuri de acțiuni. Investițiile preconizate
vor viza și celelalte municipii reședință de județ, cu
excepția municipiului T ulcea (va beneficia de finanțare în
cadrul ITI Delta Dunării), care vor dispune atât de un plan
de mobilitate urbană durabilă , cât și de un contract de
servicii publice, conform prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de t ransport
(în cazul în care doresc achiziții sau modernizări ale
materialului rulant/flotei de vehicule/EEV) .
În absența unor măsuri relevante pentru limitarea
emisiilor GES din transportul rutier estimările MMSC
prognozează o creștere a acestora cu peste 2 8% în anul
2023 față de anul de referință 2012.
Investițiile preconizate vor duce la realizarea unor sisteme
de transport urban durabil prin atingerea următoarelor
RO 96 RO rezultate:
reducerea poluării aerului și a poluării fonice,
precum și a consumului de energi e;
asigurarea accesibilității la sistemul de transport
public pentru toți cetățenii;
dezvoltarea infrastructurii destinate mijloacelor
de transport non -motorizate;
creșterea atractivității și îmbunătățirea calității
mediului și a amenajării spațiilor urb ane;
Tabelul 3.2: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă (202 3) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S9 Pasageri
transportati in
transportul
public urban în
România Pasageri Regiuni mai
puțin dezvoltate 0,97
miliarde 2012 1,11
miliarde INS Anuală
1S10 Emisii GES
provenite din
transportul
rutier Mii tone
echiv.
CO2/an Regiune mai
dezvoltată/
Regiuni mai
puțin dezvoltate 14.211,38
2012
17.750,44
MMSC
Anuală
2.D.6.1 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.D.6.1.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 4.1 Promovarea strategiilor de re ducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante, cu facilități pentru
persoanele cu mobilitate redusă și sisteme de supraveghere video (pentru creșterea gradului de
siguranță al pasagerilor) va oferi oportunități îmbunătățite potențialilor pasageri noi, oferind o
alternativă viabilă și confortabilă utilizării autoturismelor personale.
Transportul urban electric reprezintă o variantă nepoluantă și eficientă din punct de vedere al
utilizării resurselor pentru a asigura tranzitul zilnic al populației, iar îmbunătățir ea
infrastructurii va crește gradul de confort, viteza de deplasare, siguranța traficului și alte
beneficii adiacente in special asigurarea accesibilității pentru persoane cu dizabilități. Astfel,
se va asigura dezvoltarea unei structuri de transport publi c durabile din punct de vedere tehnic
și eficiente din punct de vedere financiar. Se va acorda o prioritate deosebită proiectelor care
RO 97 RO prevăd reabilitarea/ modernizarea/ extinderea liniilor de tramvai.
Modernizarea parcului de material rulant existent, pri n îmbunătățirea sistemelor existente la
bordul acestora, realizarea echipamentelor pentru accesul persoanelor cu dizabilități etc va
asigura un transport civilizat și eficient din punct de vedere energetic, încurajând utilizarea
transportului public de căt re locuitorii marilor aglomerări urbane. Cele două măsuri, achiziția
și, în special, modernizarea materialului rulant vor stimula și alte municipalități în
(re)introducerea transportului public electric pe șină. O atenție deosebită se va acorda
inlocuiri/ modernizării tramvaielor învechite, zgomotoase și care oferă o accesibilitate slabă cu
material rulant modern, fără trepte (cu podea joasă) echipate cu aer condiționat și sisteme de
siguranță moderne.
Modernizarea/înlocuirea stațiilor și substațiilor de re dresare și a rețelelor electrice va contribui
la creșterea eficienței energetice.
Realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public, cu scopul
creșterii frecvenței serviciilor atât în orele de vârf, cât și în afara lor va reduce timpul de
călătorie al vehiculelor de transport public (autobuze, troleibuze, tramvaie etc.), precum și
reducerea nivelului și a duratei aglomerărilor/congestiilor de trafic în rețeaua principală de
transport.
Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere priet enoase cu utilizatorii de biciclete reprezintă un
obiectiv ambițios, ținând cont de condiționalitățile impuse de situația existentă în marile orașe,
dar în concordanță cu orientările la nivel european, pentru promovarea utilizării bicicletei ca
un mijloc d e transport zilnic, nu doar ca mijloc de recreere. Accesibilitatea urbană va pune
accent pe mijloacele de transport favorabile mediului, cu evidențierea priorității transportului
public și oferirea de facilități de opțiune pentru mijloacele alternative de transport (mersul pe
jos, cu bicicleta, etc.).
O rețea integrată de alei pietonale ar trebui să acopere întregul oraș, acordându -se o atenție
deosebită traseelor de la /către: universități, școli, parcuri, locuri de interes turistic și cultural,
centre de birouri, centre comerciale, instituții publice, etc. De asemenea, realizarea de artere
rutiere alternative subterane sau supraterane va contribui la creșterea spațiilor destinate
exclusiv pietonilor și bicicliștilor.
Centrele de trafic vor preveni acciden tele și vor asigura fluența traficului pentru zonele dense
ale polilor de creștere, sau a altor aglomerări urbane, cu zone clar definite în care vehiculele
personale să nu poată intra sau să fie restricționate puternic prin măsuri adecvate. Un rol
importan t il va avea evitarea transportului de marfă în centrul orașelor, cu excepția livrărilor
locale în afara orelor de vârf.
Realizarea sistemelor de e – ticketing va permite facilitarea utilizării transportului public si de
către persoanele cu mobilitate redu să sau pentru grupuri țintă specifice (pensionari, elevi,
studenți, turiști) precum și o creștere a veniturilor operatorilor de transport public. O atenție
deosebită se va acorda realizării și implementării sistemelor de plată pentru parcările publice
in vederea folosirii optime a spațiului public și limitării staționărilor nejustificate si
indelungate in zonele centrale.
Realizarea sistemelor de tip Park and Ride (parcări la intrarea în marile municipii care permit
parcarea autoturismului și continuare a călătoriei cu mijloacele de transport public) va avea
rolul de a facilita transferurile de la autoturismul personal la transportul public și
intermodalitatea.
De asemenea, va fi sprijinită realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă, altele decât
cele pentru polii de creștere care să asigure planificarea infrastructurii rutiere pe termen mediu
(până în anul 2020), instituind o strategie economică coerentă pentru gestionarea și punerea la
dispoziție de drumuri și infrastructuri conforme cu politica de mobilitate durabilă și cererea de
RO 98 RO deplasare, în corelare cu strategiile de dezvoltare urbană, siguranță rutieră și planurile de
amenajarea teritoriului și urbanism.
Se propune și realizarea de perdele forestiere, alineamente de arbori (cu capacitate m are de
retenție a CO 2) pe terenurile publice din imediata vecinătate a rețelelor de străzi sau pe
coridoarele majore de transport precum șoselele ocolitoare.
În cadrul acestei priorități de investiție vor fi avute în vedere următoarele tipuri de acțiuni
orientative pentru finanțare:
Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex. achizitionarea de
material rulant electric/vehicule ecologice (EEV); modernizarea/ reabilitarea/
extinderea /introducerea / reintroducerea traseelor de transport electric public;
modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie); modernizarea/
reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă,
inclusiv construire depouri noi ; realizarea de trasee separate exclusive pentru
vehiculele de transport public; imbunătățirea stațiilor de transport public existente,
inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport
in comun; realizarea / extinderea de sistem e de e – ticketing pentru călători; construirea/
modernizarea (inclusiv prin introducerea pistelor pentru biciclisti)/ reabilitarea
infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea
nivelului de siguranță și eficiență în circulație și exploatare al rețelei de transport , etc.)
Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire
infrastructură necesară transportului electric (inclusiv stații de alimentare a
automobilelor electrice); construirea/ mo dernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor
pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente ( sisteme de închiriere, sisteme de
parcaj pentru biciclete etc); crearea / modernizarea de zone și trasee pietonale, inclusiv
măsuri de reducere a tr aficului auto în anumite zone, etc. )
Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex.
crearea/modernizarea/extinderea sisteme de management al traficu lui inclusiv a
sistemului de monitorizare video, precum și a altor sisteme inteligente de transport ;
realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere – alineamente
de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO 2);
De asemenea, prin intermediul acestei priorititati de investitie, se va sprijini realizarea de
planuri de mobilitate urbană durabilă care au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.
Grupul țintă il reprezintă populația urbană care va beneficia de investițiile și măsurile ce vor fi
implementate.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile publice locale (posibil în
colaborare cu operatorul de transport public) din municipiile reședință de județ (inclusiv în
parteneriat cu localitățile din zona funcțională urbană , după caz), unitatea administrativ –
teritorială județul inclusiv cu posibilitatea parteneriatului cu unitatea administrativ teritorială
municipiul reședință de județ , cu excepția municipiului Tulcea ( care va bene ficia de finanțare
din cadrul axelor prioritare tematice din bugetul alocat în cadrul ITI Delta Dunării). De
asemenea, APL pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice
care pot contribui la buna implementare a proiectulu i.
2.D.6. 3.1 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
RO 99 RO
Prioritate de
investiții 4.1. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea plan urilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
În conformitate cu Art. 7, Regulamentul FEDR, autoritățile urbane vor fi responsabile cu
selecția operațiunilor.
În cadrul acestei priorități de investiții nu vor fi finanțate proiecte de sine -stătătoare, ci numai
în măsura în care sunt parte componentă a unei strategii integrate de dezvoltare urbană.
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Operațiunile propuse sunt rez ultatul măsurilor fundamentate prin PMUD;
Concordanța cu documentele stategice relevante ( strategii integrate de dezvoltare urbană,
cu PDR – urile, strategii municipale/ metropolitane de tip PAED )
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specific e POR
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
Din cauza caracterului special al acestei priorități de investiție, bazată pe măsuri care vor fi
generate de o serie de documente de planificare încă nerealizate la momentul aprobării
programului, se are în vedere modificarea indicatorilor de realizare până în anul 2018 , astfel
încât să ofere o monitorizare mai exactă a proiectelor susținute în cadrul POR, astfel cum
rezultă din planurile de mobilitate urbană durabilă.
2.D.6.3 .1 Utilizar ea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 4.1. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de
dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu,
în particular zone urbane, inclusiv promovarea
planurilor sustenabile de mobil itate urbană și a
unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare N/A
Conform articolul 37 din Regulamentul 1303/2013 utilizarea instrumentelor financiare se face
pe baza unei evaluări ex ante care ev idențiază aspecte privind deficiențele pieței sau situațiile
de investiții sub nivelul optim pentru domeniile de acțiuni finanțate, precum și o estimare a
resurselor publice și private care pot fi atrase prin utilizarea instrumentelor financiare, inclusiv
tipurile de instrumente financiare care urmează a fi sprijinite.
In prezent este in curs de finalizare analiza ex -ante ( ex-ante assessement) pentru identificarea
tipurilor de instrumente financiare care ar putea fi implementate in domeniul dezvoltării
RO 100 RO urbane, studiu realizat cu sprijinul BEI.
Raportul de evaluare ex -ante nu recomanda utilizarea instrumentelor financiare in domeniul
transportului urban in aceasta perioada.
Se va avea insa in vedere, intr -o etapa ulterioara, continuarea analizei mediului e conomic local
pentru a identifica modificarile aparute, precum si posibilitatea utilizarii instrumentelor
financiare in acest domeniu.
2.D.6.4. 1 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 4.1. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon
pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv
promovarea planurilor sustenabile de m obilitate urbană și a unor
măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.D.6.5 .1 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4.2: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea -țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
CO37 Populație care traiește
în zonele cu strat egii
de dezvoltare urbana
integrate persoane FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 5.143.438 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
CO15 Lungime totala a
liniilor noi sau
imbunatatite de
tramvai/și metrou km FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 50 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
1S11 Operațiuni
impleme ntate
destinate
transportului public și
nemotorizat Operațiuni
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 50 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
1S12 Operațiuni
impleme ntate
destinate reducerii
emisiilor de CO 2
(altele decat cele
pentru transport
public si nemotorizat) Operațiuni FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
20 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
Anuală
2.D.4.2. Prioritatea de investiții 4. 2.
RO 101 RO
Prioritate de investiții 4.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului
urban, revitalizării orașelor, regenerării și
decontaminării terenurilor industriale dezafectate
(inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării
aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
2.D.5.2. Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 4.2.
Obiectiv Specific Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și
suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din
muncipiile resedinta de jude t
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii După 1990, odată cu procesul de descentralizare,
concomitent cu schimbările economice majore –
reducerea sau încetarea activităților industriale,
dezvoltarea urbană a cunoscut noi forme, influențate și de
tendința de migrare a populației spre zonele rurale sau
periurbane. Majoritatea orașelor din România, au in
limitele intravilanului terenuri și suprafețe degradate
și/sau abandonate, etc. care se reflectă asupra cal ității
vieții cetățenilor și imaginii/atractivității orașului.
Reconversia și/sau reutilizarea terenurilor neutilizate și
abandonate și transformarea lor în zone de agrement și
recreere pentru populație (parcuri, grădini publice, etc.) ,
are ca scop îmbunăt ățirea condițiilor de viață ale
cetățenilor . În același timp, revitalizarea urbană
constituie un instrument pentru utilizarea rațională a
resurselor de teren, în cont extul intensificării procesului
de expansiune urbană necontrolată.
Principalul rezultat preconizat îl constituie creșterea
suprafețelor verzi la nivelul municipiilor resedinta de
judet din România, pe fondul reintegrării în circuitul
urban al spațiilor reziduale ale acestora.
Tabelul 3. 2: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii (dacă
este
relevantă) Valoarea de
referință Anul de
referință Valoare
a-țintă
(2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
RO 102 RO 1S13 Spații verzi în
munici piile
reședință de județ metri
pătrați/
locuitor Regiuni mai
puțin
dezvoltate 17,82 2011 26 INS
Anuală
2.D.6.2. Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.D.6.1.2. Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urme ază să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 4.2. Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
Cu precădere din cauza procesului de dezindustrializare, precum și a reducerii capacității
investiționale a autorităților locale la nivelul orașelor din România a rezultat apariția unor
terenuri și suprafețe degradate, abandonate și/sau neutilizate care se repercutea ză asupra
calității mediului urban și, implicit asupra calității vieții populației .
În cadrul acestei priorități de investiție, prin intermediul unei abordări integrate teritorial , sunt
vizate reconversia funcțională și/sau reutilizarea unor terenuri și s uprafețe abandonate și
neutilizate din interiorul orașelor și transformarea lor în zone de agrement și petrecere a
timpului liber pentru comunitate .
În vederea promovării revitalizării zonelor urbane , fara a fi exhaustiv e, vor fi finanțate
urmatoarele tip uri de activități asupra terenurilor supuse interventiei :
demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor;
realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; model area terenului; montarea
elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje etc.;
plantarea/gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori);
crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale pentru
sport, l ocuri de joacă pentru copii, etc.);
instalare Wi -Fi în spațiile publice;
dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, etc);
modernizarea străzilor urbane adiacente terenurile supuse intervențiilor, inclusiv
înlocuirea și/sau racordarea la utilități publi ce (străzile urbane sunt eligibile în situații
excepționale, numai în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru
facilitarea accesibilității la obiectivul de investiții).
Implementarea unor astfel de măsuri va contribui în principal la îmbună tățirea calității vieții
populației, pe fondul îmbunătățirii condițiilor de mediu, dar si a creșterii ofertei de de
agrement și recreere a populației la nivelul acestor municipii. În același timp, regenerarea
spațiilor urbane degradate și abandonate poate facilita creșterea atractivității centrelor urbane
pentru populație și agenți economici, contribuind la îmbunătățirea percepției anumitor zone,
dar și la crearea unui climat atractiv socio -economic. Beneficiarii în cadrul acestei priorități de
investiție v or fi autoritățile și instituțiile publice locale din municipiile reședință de județ
RO 103 RO (exclusiv localitățile din zona funcțională urbană), cu excepția municipiului Tulcea ( care va
beneficia de finanțare din cadrul axelor prioritare tematice din bugetul aloc at ITI Delta
Dunării). De asemenea, APL pot realiza parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/
instituții publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.
2.D.6.2.2. Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 4.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilo r de reducere a zgomotului
În conformitate cu Art. 7, Regulamentul FEDR, autoritățile urbane vor fi responsabile cu
selecția operațiunilor.
În cadrul acestei priorități de investiții nu vor fi finanțate proiecte de sine -stătătoare, ci numai
în măsura în care sunt parte componentă a unei strategii integrate de dezvoltare urbană.
Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
concordanța cu documentele stategice relevante (ex. strategii integrate de dezvoltare
urbană, PDR, etc.);
contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR;
calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii;
respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea;
complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare;
Valoarea maximă a investiției privind revitalizarea urbană este de 5 milioane euro.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.D.6.3.2. Utilizarea planific ată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 4.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului
urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării
terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reduc erii poluării aerului și promovării
măsurilor de reducere a zgomotului
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.D.6.4.2. Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 4.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
RO 104 RO poluării aerului și promovării măsuril or de reducere a zgomotului
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.D.6.5.2. Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4.2.: Indicatori de realizare comu ni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea -țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența raportării
CO38 Spații deschise
create sau
reabilitate în
zonele urbane Metri
pătrați FEDR Regiuni
mai puțin
dezvoltate
106.306 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
2.D.4.3 Prioritatea de investiții 4.3
Prioritate de investiții 4.3 Oferirea de sprijin pentru re generarea fizică, economică
și socială a comunităților defavorizate din regiunil e
urbane și rurale
2.D.5.3 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 4.3.
Obiectiv Specific Îmbunătățirea regenerarii fizice, economice și sociale a
comunităților marginalizate în municipiile reședi nță de
județ din România
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii O cartografiere extinsă a comunităților marginalizate din
orașele și municipiile României a fost realizată cu
sprijinul Băncii Mondiale în 2014 , pe baza unor criterii
măsurabile de definire diferitelor tipuri de comunități
dezavantajate: capitalul uman (cu referire la educație,
sănătate și comportament demografic), ocuparea forței de
muncă, calitatea locuirii, și etnia, ca un filtru secundar.
Zonele marginalizate sunt definite ca fiind acele
comunități care îndeplinesc cumulativ primele trei criterii.
Numărul populației în zone marginalizate la nivelul
municipiilor – reședință de județ era în 2011 de
aproximativ 83.000 de persoane . Studiul relevă , de
asemenea, faptul că 30,8% din persoanele din mediul
RO 105 RO urban care s -au identificat ca aparținând etniei roma la
Recensământul populației și locuințelor din 2011,
locuiesc în zone marginalizate. În plus, 38,9% locuiesc în
zonele defavorizate din punct de v edere al capitalului
uman.
Această prioritate de investiție are ca scop îmbunătățirea
regenerării fizice, economice și sociale a comunităților
marginalizate din municipi ile – reședință de județ din
România, contribuind astfel la promovarea coeziunii
social e prin îmbunătățirea mediului construit și prin
activități complexe care vizează ocuparea forței de
muncă, creșterea educație i, îmbunătățirea asistenț ei
medical e și a serviciilor sociale, dezvoltare comun itară și
siguranță publică.
Rezultatele vor fi atins e printr-o abordare integrată și
participativă, prin promovarea unor măsuri adaptate
cauzel or specifice care conduc la baza marginaliz ării
comunităților. Investițiile pentru regenerare urbană vor
contribui la realizarea obiectivelor multi -dimensionale de
dezvoltare urbană durabilă, astfel cum sunt definite la art.
7 din Regulamentul FEDR și reflectate în strategiile
integrate de dezvoltare urbană promovate de municipiile
– reședință de județ eligibile în cadrul acestei axe
prioritare .
Rezultatul așteptat c onstă în reducere a numărului
populației cuprinsă în zonelele marginalizate la nivelul
municipiilor – reședință de județ .
Tabelul 3.3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea
-țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența
raportării
1S14 Populația aflată în
risc de sărăcie și
excluziune socială
din zonele
marginalizate din
municip iile
reședință de județ Persoane Regiuni
mai puțin
dezvoltate
82.844 2011 80.607 INS/ Banca
Mondială La patru
ani
2.D.6.3 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.D.6..1.3 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
RO 106 RO
Prioritate de
investiții 4.3 Oferirea de sp rijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a
comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale
Această prioritate de investiții vizează , printr -o abordare complexă, rezolvarea problemelor
infrastructurale, sociale și economice concentra te în anumite zone din interiorul orașelor,
defavorizate și marginalizate, în scopul de a promova in cluziunea socială a populației
marginalizate . Măsurile vor fi promovate printr -o abordare integrată, promovând investiții în
asigurarea condițiilor de bază infrastructurale și pentru locuire (utilit ăți, accesibilitate, spații
publice etc.), dezvoltarea funcțiilor social e și comunitar e, precum și, atunci când este cazul,
combaterea segreg ării și consolidarea coeziunii sociale a populației afectate.
În plus, a cțiunile planificate în cadrul acestui obiectiv specific vor fi planificate și
implementate în mod participativ, cu implicarea părților interesate relevante (populația care
trăiește în zona de acțiune) și în parteneriat cu toate organizațiile relevante ( ex. instituții din
sectorul public, organizațiilor non -guvernamentale și alte părțile interesate private).
Intervențiile teritorializate pot include diverse activități de regenerare, în funcție de nevoile
specifice identificate la nivel local . Lista orientat ivă include:
Investiț ii în facilități destinate utilizării publice , cum ar fi: zone verzi de mici
dimensiuni , pieț e publice, scuaruri, părculețe, locuri de joacă pentru copii, precum și
facilități pentru activități sportive și recreaționale (ex. terenuri d e sport, etc) ;
Investiții în clădiri destinate utilizării publice pentru activități educative, culturale și
recreative, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază
(construcție /reabilitare/modernizare ), inclusiv dotarea acestora cu echipamente
specifice ;
Construcția /reabilitarea/modernizarea tuturor tipurilor de utilit ăți de bază la scară mică
(cum ar fi infratructura edilitară de gaze, electricitate, apă, salubritate);
Construc ția/reabilitare a/modernizare a străzilor de importanț ă secundară , inclusiv
trotuare , piste pentru bicicliști, alei pietonale , căi de acces.
Investițiile privind străzile urbane, inclusiv utilități sunt eligibile în situații excepționale,
numai în măsura în care astfel de investiții se fac în completarea proiectului/proiectelor vizând
celelalte categorii de activități eligibile.
Se încurajează ca, în funcție de nevoile locale identificate, investițiile de tip FEDR să fie
implementate în mod complementar și integrat cu activități le de tip FSE promovate prin
POCU , în special cele prevăzute în cadrul axelor priorit are 3 și 4 .
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile și instituțiile publice
locale din municipiile reședință de județ inclusiv parteneriate intre acestea (exclusiv
localitățile din zona funcțională urbană), cu excepția municipiului Tulcea.
Investițiile din cadrul acestui obiectiv specific sunt complementare intervențiilor de tip CLLD
din cadrul axei prioritare 9 a POR 2014 -2020 , dar fară a viza același teritoriu .
2.D.6.2.3 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 4.3 Oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a
comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale
RO 107 RO În conformitate cu Art. 7, Regula mentul FEDR, autoritățile urbane vor fi responsabile cu
selecția operațiunilor.
În cadrul acestei priorități de investiții nu vor fi finanțate proiecte de sine -stătătoare, ci numai
în măsura în care sunt parte componentă a unei strategii integrate de dezvo ltare urbană.
Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
Concordanța cu documentele strategice relevante (strategii integrate de dezvoltare
urbană, strategiile naționale în domeniu, precum Strategia Națio nală pentru
Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei, Strategia Guvernului
României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor 2012 -202
– condiționalități ex -ante pentru România, alte strategii relevante în domeniu,
Planurile de Dezvoltare Regională 2014 -2020,etc. )
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Principiul intervenției plasată în zona nevoii identificate („area based approach”),
pentru un impact cât mai mare asupra beneficiarilor final i
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse d e finanțare (în special cu
POCU, axele prioritar e 3 și 4 (obiectivele specifice 4.1, 4.2, 4.4) , pentru promovarea
unei abord ări integrat e).
Se va acorda prioritate intervențiilor vizând comunitățil e marginalizate în care
populația de etnie roma reprezintă mai mult de 10% din populație.
Valoarea maximă a unei investiți i individuale privind regenerarea fizică, economică și so cială
a zonelor marginalizate urbane este de 5 milioane euro.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.D.6.3.3 Utilizare a planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 4.3 Oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică,
economică și socială a comunităților defavorizate
din regiunile urbane și rurale
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.D.6.4.3 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 4.3 Oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a
comunităților defavorizate din regiunil e urbane și rurale
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
RO 108 RO
2.D.6.5.3 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4.3: Indicatori de realizare comuni și specif ici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea -țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
1S15 Populație care trăiește
în zonele cu
intervenții în
regenerare a fizică,
economică și socială a
comunităților
marginalizate din
municipii reședință de
județ Persoane FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
87.500 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
CO 38 Spații deschise create
sau reabilitate în
zonele urbane Metri
pătrați FEDR Regiuni mai
puțin
dezv oltate 30.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
CO 39 Clădiri publice sau
comerciale construite
sau renovate în zonele
urbane Metri
pătrați FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 20.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
2.D.4.3 Prioritatea de investiții 4. 4
Prioritate de investiții 4. 4 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare
profesională pentru dobândirea de competențe și învățare
pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor
de educație și formare
2.D.5.3 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 4.4
Obiectiv Specific Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării
accesului sporit la educație timpurie și sprijinirea
participării părințil or pe piața forței de muncă
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Nivelul de educație este factor -cheie al dezvoltării
naționale, deoarece determină în mare măsură activitatea
economică și productivitate a, precum și mobilitatea forței
de muncă, creând premisele, pe termen lung pentru
existența unui nivel mai ridicat de trai și de calitate a
vieții. Având în vedere tendințele demografice negative,
profilul educațional al populației este o condiție esențial ă
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
RO 109 RO incluziunii.
Acest deziderat nu se poate realiza însă fără o
infrastructură adecvată/corespunzătoare ciclurilor
educaționale. Infrastructura educațională este esențială
pentru educație, dezvoltarea ti mpurie a copiilor, pentru
construirea de abilități sociale și a capacității de integrare
socială. Analizele socio -economice evidențiază relația
cauzală între nivelul de dezvoltare a capacităților forței de
muncă și starea infrastructurii (existența spațiil or și
dotărilor adecvate) în care se desfășoară procesul
educațional.
Investițiile planificate vor contribui la consolidarea
rolului orașelor ca motoare de creștere, prin abordarea
deficiențele actuale în sistemul de învățământ și
îmbunătățirea disponibili tății, calității și relevanței
infrastructurii educaționale și al dotării. Rezultatele
așteptate vizează asigurarea accesului la educația timpurie
în vederea asigurării unor rezultate educaționale mai bune
în paralel cu promovarea participării și reintegr area
părinților pe piața muncii.
Tabelul 3.3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea
-țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența
raportării
1S16 Rata brută de
cuprindere în
creșe a copiilor cu
vârste între 0 -2
ani în mediul
urban % Regiuni
mai puțin
dezvoltate 2,67 2013 5 MECS / INS Anuală
1S17 Rata brută de
cuprindere în
învățământul
preșcolar (3-5 ani)
în mediul urban % Regiuni
mai puțin
dezvoltate 75,82 2013 90 MECS / INS Anuală
2.D.5.3 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 4. 5
Obiectiv Specific Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante
pentru piața forței de muncă
RO 110 RO Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Reședințele de județ din România reprezintă puncte
focale pentru abilitățile și cunoștințele necesare pentru
viitoarea dezvoltare socio -economică. În același timp,
provocări importante împiedică participarea studenților și
adulților în sistemele de educație și formare, precum și
corelarea cu cerințele pieței muncii și nevoile sectorului
privat.
Investițiile planificate vor contribui la consolidarea
rolului orașelor ca motoare de creștere, prin îmbunătățirea
disponibilității, calității și relevanței infrastructurii
educaționale și al dotării.
Rezultatele așteptate vizează asigurarea unui acces ma i
bun la educație și rezultate educaționale pentru studenți și
stagiari în formarea profesională, precum și pentru
activități de învățare pe tot parcursul vieții, corelat cu
promovarea participării/ reintegrării pe piața forței de
muncă.
În plus, sprijinu l FEDR va contribui la soluționarea
asimetriil or existente între disponibilitatea și oferta de
formare profesională și tehnică și învățarea pe tot
parcursul vieții, și necesitatea de a dezvolta
competitivitatea economiei românești, prin acordarea de
spriji n pentru modernizarea și echiparea facilităților
aferente, într -o abordare bazată pe cerere, în strânsă
cooperare cu sectorul privat.
Tabelul 3.3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea
-țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența
raportării
1S18 Rata de
cuprindere în
învățământul
profesional și
tehnic în mediul
urban % Regiuni
mai puțin
dezvoltate
54,35
2013
60
MECS/ INS Anuală
2.D.6.3 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
RO 111 RO 2.D.6..1.3 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile precon izate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 4. 4 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesional ă
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
Investițiile prevăzute in cadrul OS 4.4 vizează învățământul antepreșcolar și preșcolar .
În prezent, numărul locurilor în cr eșe în marile orașe este insuficient, ceea ce fie împiedică
mamele cu copii de 0 -3 ani să revină pe piața muncii, fie le obligă să apeleze la instituții
private care oferă servicii de îngrijire și educație antepreșcolară foarte costisitoare.
Uniunea Europe ană a stabilit ca țintă pentru 2020 ca cel puțin 95% din copiii având vârsta
cuprinsă între 4 ani și vârsta de debut a școlarității obligatorii să participe la educația timpurie.
În condițiile în care media europeană a participării era, în 2011, 93,2%, în România procentul
era doar de 82%, fapt datorat în mare măsură infrastructurii insuficiente, mai ales în mediul
urban. La nivelul marilor orașe, numărul locurilor în grădinițe este insuficient, iar asupra
unităților de învățământ preșcolar se exercită pres iunea enormă a părinților, în contextul în
care un mare număr de cereri sunt refuzate din lipsă de locuri. Aceasta are consecințe directe
asupra participării la educația preșcolară a copiilor de 3 și 4 ani, a căror înscriere este adeseori
refuzată, pentru a permite accesul în grădinițe al copiilor de 5 ani, în ultimul an înainte de
înscrierea la școală. În același timp, din cauza numărului insuficient de grădinițe, în marile
orașe, grupele de copii sunt supraaglomerate, având efective mai mari decât cele pr evăzute de
lege, cu efecte nedorite asupra calității serviciilor oferite, dar și asupra siguranței copiilor.
În acest sens, pentru asigurarea unei dezvoltări timpurii și îngrijiri adecvate a copiilor vor fi
avute în vedere cu prioritate investiții în unitățile de învățământ în care se oferă servicii de
educație timpurie antepreșcolară și preșcolară . În funcție de nevoile locale, se va acorda
prioritate investițiiilor în comunitățile / zonele în care rata de înscriere la grădiniță a copiilor cu
vârste cuprins e între 4 și 6 ani este sub 85% , către comunitățile / zonele care nu dispun de
facilități pentru educație și îngrijire a copiilor preșcolari pentru copiii cu vârste de 0-3 ani ,
precum și acelor unități de educație timpurie care asigură, într -o abordare incl uzivă, accesul și
participarea la educație a copiilor provenind din grupuri aflate în situație de risc, cum ar fi
copiii din familii sărace, copiii romi, copiii cu cerințe educaționale speciale .
În conformitate cu legislația națională, investițiile realiza te nu vor viza intervenții care conduc
la segregarea în școli.
Investițiile trebuie să asigure complementaritatea cu măsurile prevăzute în programele
finanțate din fondurile structurale pentru susținerea educației timpurii, mai ales pentru copiii
proveniți din grupuri dezavantajate.
Investițiile prevăzute in cadrul OS 4.5 vizează învățământul profesional și tehnic și
învățarea pe tot parcursul vieții Concomitent, trebuie avută în vedere nevoia de orientarea
educației, mai ales a celei de tip profesional și tehnic către cerințele de dezvoltare locală,
cooperarea cu antreprenori locali, facilitarea organizării de stagii de practică pentru elevi,
asigurarea școlarizării pentru specializări solicitate de angajatorii locali, acordarea de burse
pentru pregătire pr ofesională elevilor, asigurarea de stagii de inițiere pentru absolvenți.
Investițiile în învățământul profesional și tehnic (licee tehnologice , infrastructura pentru
formare profesională inițială) și oportunități de învățare pe tot parcursul vieții vor viz a
RO 112 RO asigurarea unor facilități educaționale de înaltă calitate, în concordanță cu cerințele
angajatorilor, cu tendințele evoluției economice și cu nevoile pieței muncii. Operatorii
economici sunt încuraja ți să încheie contracte de preg ătire profesional ă practică cu unit ățile de
învățământ profesional și tehnic , put ând beneficia inclusiv de facilit ți fiscale, conform
prevederilor legale. În vederea asigur ării unei cre șteri eonomice sustenabile este necesar ca
activitatea de preg ătire profesional ă practic ă să se realizeze, în condiții de calitate și
performanță tehnologică, atât în cadrul atelierelor școlare cât și la agentul economic. Se pune
accent pe investiții în infrastructura unităților de învățământ profesional și tehnic care asigură
pregătire profesional ă, în special, în domeniile de competitivitate identificate la nivel national.
De asemenea, dat fiind contextul global marcat de nevoia de specializare în domenii solicitate
de pieța forței de muncă în corelare cu tendințele de dezvoltare economică este n ecesară și
îmbunătățirea formării continue pentru adulți. În acest sens, vor fi sprijinite centrele
comunitare de învățare permanentă (localizate în licee tehnologice și infrastructura pentru
formare profesională inițială ), inclusiv centre pilot la nivel județean/regional prin investiții în
construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea unităților de învățământ în cadrul
carora își desfășoară activitatea. Prin intermediul acestor centre se va acorda sprijin în vederea
creșterii nivelului de calificare, recalificării sau a însușirii unor cunoștințe avansate, metode și
procedee moderne care s ă faciliteze integrarea social ă și profesională a persoanelor în
concordanță cu aspirațiile lor profesionale și cu necesitățile pieței muncii , în special în
sectoarele economice competitive. Se va acorda prioritate intervențiilor care se adresează
grupurilor dezavantajate, care au, în general, o rată mică de participare la educația pe tot
parcursul vieții, cum ar fi: femei, romi, persoane din mediul rural, persoane care au părăsit
timpuriu școala, persoane angajate, având peste 45 de ani și competențe profesionale reduse,
șomeri, tineri în tranziție de la școală la piața muncii. În acest sens se va acorda prioritate
construcției/ reabilitării/ modernizării/ extinderii/ echipării clădirilor școlare în care vor fi
înființate centrele comunitare pentru învățare permanentă.
Pentru atingerea obiectivelor specific e ale acestei priorități de investiție sunt avute în vedere
realizarea următoarelor tipuri de investi ții:
construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii
educaționale antepreșcolare și preșcolare (creșe și grădinițe );
construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii
educaționale pentru învățământ ul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul
vieții (licee teh nologice și școli profesionale).
Principalele tipuri de beneficiari eligibili avuți în vedere sunt unități administrativ -teritoriale –
autorități și instituții ale administrației publ ice locale -din municipiile reședință de județ
(inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după caz), precum și parteneriate intre
acestea , cu excepția municipiului Tulcea (va beneficia de finanțare din cadrul axelor prioritare
tematice din bugetu l alocat în cadrul ITI Delta Dunării).
Intervențiile finanțate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu măsurile
destinate îmbunătățirii competențelor și creșterii participării la învațare pe tot parcursu l vieții
din cadrul POCU, dar ș i cu intervențiile finanțate în mediul rural prin intermediul PNDR.
2.D.6.2.3 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
RO 113 RO
Prioritate de
investiții 4. 4 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de co mpetențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
În conformitate cu Art. 7, Regulamentul FEDR, autoritățile urbane vor fi responsabile cu
selecția operațiunilor.
În cadrul acestei priorități de inves tiții nu vor fi finanțate proiecte de sine -stătătoare, ci numai
în măsura în care sunt parte componentă a unei strategii integrate de dezvoltare urbană.
Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
Concordan ța cu documentele strategice relevante (strategii integrate de dezvoltare urbană,
Strategia Națională pentru Infrastructura de Educației, Strategia Națională privind
Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii, Strategia Națională de Competitivitate, Strategia
națională privind învățarea pe tot parcursul vieții, Strategia Națională de Competitivitate,
Strategia Națională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei,
Strategia privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității romilor, P lanurile
de Dezvoltare Regională 2014 -2020, etc.)
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR :
o corelarea operațiunilor cu tendințele demografice ale populației școlare,
precum și cu tendințele de dezvoltare economică conform strategii lor naționale
în domeniul educației
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POCU, POC,
PNDR etc.)
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.D.6.3.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 4. 4 Investițiile în educație, în formare, incl usiv în
formare profesională pentru dobândirea de
competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurilor de educație și
formare
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumente lor financiare.
2.D.6.4.3 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 4. 4 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltar ea infrastructurilor de educație și formare
RO 114 RO Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.D.6.5.3 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4.3: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea –
țintă (2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
CO35 Capacitatea
infrastructurii de
educație care
beneficiază de sprijin Persoane FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 22.750 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
1S19 Capacitatea
infrastructurii de
educație care
beneficiază de sprijin
(educație
anteprescolara ) Persoane FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
5.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
1S64 Capacitatea
infrastructurii de
educație care
beneficiază de sprijin
(educație prescolara) Persoane FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
10.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
1S20 Capacitatea
infrastructurii c are
beneficiază de sprijin
(educație pentru
învățământ profesional
și tehnic) Persoane FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 7.520 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
1S21 Capacitatea
infrastructurii care
beneficiază de sprijin
(învățare pe tot
parcurs ul vieții) Persoane FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 230 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
RO 115 RO 2.D.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul
Indicatorului
ID Indicator sau
etapă cheie de
implementare Unitate de
măsură, dacă
este cazul Fond Categorie de
regiune Punctul de
referință pentru
2018 Obiectivul final
(2023)
Sursa datelor Explicarea relevanței
indicatorului, dacă este
cazul
AP 4 Indicator
financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul contabil
al Autorității de
certificare,
certificată de
această autoritate Euro FEDR
Regiuni mai
puțin dezvoltate
105.882.353 1.386.858.575 SMIS –
MYSMIS
AP 4 Etapă cheie de
implementare
1K2 Operațiuni
contractate
destinate
transportului
public și
nemotorizat Operațiuni FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
25 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
AP 4 Indicator de
realizare 1S11 Operațiuni
implementate
destinate
transportului
public și
nemotorizat Operațiuni FEDR Regiuni ma i
puțin dezvoltate
– 50 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Acești indicatori sunt
importanți întrucât
vizează mai mult de
50% din alocarea
axei prioritare.
Valoarea acestora
este importantă din
punct de vedere al
contribuției la
atingerea rezultatelor
RO 116 RO AP 4 Etapă cheie de
implementare
1K3 Lungime totala a
liniilor noi sau
imbunatatite de
tramvai și metrou
conform
contractelor
semnate km FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
25 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS așteptate.
AP 4 Indicator de
realiza re CO15 Lungime totala a
liniilor noi sau
imbunatati te de
tramvai și metrou km FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
– 50 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță
Stabil irea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându -se în considerare experiența similară din perioada 2007 – 2013, precum și necesit atea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivel ul POR pentru anul 2018 s -a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta și cofinanțarea națională din anii 2014 –
2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 201 7 și 2018, precum și valorile
corespunzătoare pentru asistenț ă tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933
milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru ca tegoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la
nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria
regiunilor mai puțin dezvolta te).
Selectarea indicatorilor pentru cadrul de performanță.
S-a stabilit etapă cheie de implementare având în vedere că nu vor fi implementate toate proiectele din cadrul planurilor de mobilitate urbană.
Din setul de indicatori de realizare imediată afe rent axei prioritare , au fost selectați indicatorii care corespund unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 4.
RO 117 RO Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizarea imediată
Stabilirea acestor ținte s -a realizat luând în consider are noutatea acestui domeniu pentru POR, precum și precondițiile excepționale solicitate pentru finanțarea acestor
intervenții (intocmirea unei documentații specifice -PMUD).
RO 118 RO 2.D.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 4 032 12.500.000,00
AP 4 034 90.744.681, 00
AP 4 043 526.595.745, 00
AP 4 044 143.617.021, 00
AP 4 050 20.000.000,00
AP 4 052 45.000.000,00
AP 4 055 25.000.000,00
AP 4 083 110.744.681, 00
AP 4 089 106.382.979,00
AP 4 090 98.244.681,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 4 01 1.178.829.788,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 4 01 930.117.504,00
AP 4 02 196.745.155,00
AP 4 03 51.967.129,00
Tabelul 9: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 4 02 1.178.829.788,00
2.D.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
RO 119 RO Axa prioritară AP 4
Se va oferi asistență tehn ică specifică pentru elaborarea, monitorizarea și implementarea
strategiilor integrate de dezvoltare urbană, inclusiv pentru îndeplinirea obligațiilor ce derivă
din delegarea către autoritățile publice locale a atribuției privind selecția proiectelor, în
conformitate cu Art. 7, Regulamentul FEDR. Totodată se va oferi sprijin autorităților publice
urbane pentru participarea orașelor selectate la rețeaua de dezvoltare urbană, în conformitate
cu prevederile art. 9 (1), Regulamentul FEDR.
Utilizarea asistenței tehnice pentru sprijinirea autorităților publice locale va consta și în
furnizarea de modele și ghiduri pentru realizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și a
contractelor de servicii publice în transportul public urban de călători.
Totodată, se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și
instruire specifice acestei axe prioritare.
2.E Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea , protecția și
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
2.E.1 Axa prioritară 5
ID-ul axei prioritare AP 5
Denumirea axei prioritare Îmbunătățirea mediului urban și conservarea , protecția
și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusi v prin instrumente
financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare stabilite la nivelul Uniunii N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasa tă sub
responsabilitatea comunității N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor N/A
RO 120 RO 2.E.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă ma i mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
Pentru această axă vor putea aplica toate regiunile de dezvoltare din România, inclusiv
regiunea București Ilfov.
Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural reprez intă o
alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării în zonele rurale și cele sărace, a căror
economie se baza exclusiv pe activități agricole sau exploatarea resurselor naturale, furnizând
avantaje ambivalente, reprezentate de creșterea locurilor de m uncă și a veniturilor,
concomitent cu promovarea tradițiilor și patrimoniului cultural și natural , constituind o
pârghie de atenuare a dezechilibrelor intra și inter regionale . Acțiunile întreprinse până în
1990, prin care se urmărea crearea unui spațiu ur ban nou, depersonalizat, au influențat negativ
atât viața economică și socială, cât și atitudinea față de patrimoniul cultural.
Creșterea economică accentuată, înregistrată în ultima decadă, la care se adaugă măsurile de
”urbanism derogatoriu” permis prin legislația actuală pun o presiune imobiliară imensă asupra
obiectivelor de patrimoniu cultural, amenințându -le identitatea și chiar existența. România
deține un avantaj competitiv, prin densitatea crescută a obiectivelor de patrimoniu cu potențial
turistic . Pentru România, este deosebit de important ca patrimoniul cultural să fie restaurat,
protejat și conservat, dar și gestionat mai strict, în ceea ce privește condițiile de vizitare,
gradul de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, care, în prez ent, călătoresc în scopuri
turistice într -un număr tot mai mare.
Totodata, orașele din România, de la cele mai mici și până la capitala țării, București, se
confruntă cu probleme legate de degradarea spațiului construit, spații intravilane abandonate,
probleme legate de calitatea mediului, ceea ce determină o calitate a vieții sub așteptările
majorității cetățenilor.
Revitalizarea urbană, având ca scop îmbunătățirea calității mediului, dar și a condițiilor de
viață ale cetățenilor reprezintă o modalitate ef icientă prin care orașele sau anumite părți ale
acestora sunt revitalizate și reintroduse în circuitul urban.
Implementarea acestei axe prioritare în toate regiunile de dezvoltare este justificată de o
distribuție teritorială echilibrată la nivel național a resurselor de patrimoniu cultural, dar și a
zonelor intravilane adandonate. În toate cele opt regiuni, aceste resurse de patrimoniu cultural
sunt slab valorificate, indiferent de nivelul de dezvoltare ale regiunilor. Distribuția teritorială
echilibrată a obiectivelor de patrimoniu constituie o mare oportunitate, patrimoniul cultural
putând deveni un pilon de bază al strategiei de dezvoltare, dar și un instrument eficient pentru
educație, reducerea sărăciei, ocuparea forței de muncă. De asemenea, investiți ile asupra
revitalizării mediului urban vor contribui la refuncționalizare a zonelor urbane și îmbunătățirea
aspectului estetic al acestora.
2.E.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor
publice eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile N/A
RO 121 RO nordice slab populate (dacă este cazul)
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor
publice eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
2.E.4.1. Prioritatea de investiții 5.1
Prioritate de investiții 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea
patrimoniului natural și cultural
2.E.5.1. Obiective specifice corespunzătoar e priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 5.1
Obiectiv Specific Impulsionarea dezvoltării locale prin c onservarea,
protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a
identității culturale
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Obiectivele de patrimoniu cultural cunosc o stare
avansată de degradare, care nu permit o funcționalitate
optimă și includerea în circuitul economic, contribuind la
crearea unui mediu construit degradat, cu impa ct negativ
asupra calității vieții populației rezidente și a dezvoltării
economiilor locale.
Disponibilitatea limitată a fondurilor alocate pentru
asemenea intervenții este agravată de o planificare
defectuoasă a lucrărilor (șantiere sau situri abandonate pe
parcurs din cauza întreruperii finanțării, absența unor
măsuri elementare de conservare și pază etc.) .
În acest context, principalele rezultate așteptate sunt
reprezentate de creșterea gradului de conservare pentru 45
de obiective de patrimoniu. Impleme ntarea acestei
priorități de investiție va contribui la protejarea și
conservarea patrimoniului cultural, concomitent cu
creșterea calității vieții populației, conservarea identității
culturale și dezvoltarea economică locală.
De asemenea, introducerea în circuitul economic a
obiectivelor resturate va impulsiona dezvoltarea
economică locală, v alorificarea patrimoniului cultural
contribuind la crearea de locuri de muncă, în mod direct
RO 122 RO (persoanele care lucrează în instituții cu atribuții în
domeniul patrimoni ului), indirect (persoanele care
lucrează în domeniul conservării și restaurării
patrimoniului), în mod indus (ca sursă de inspirație în
industria culturală) și nu în ultimul rând în turism. Pentru
a realiza aceste aspecte, patrimoniul trebuie să fie bine
conservat, pentru a genera interes din partea categoriilor
menționate. Implementarea acestei priorități de investiție
contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicilor europene
din domeniu și este în deplină concordanță cu prevederile
Tratatului de la Li sabona, prin care sunt încurajate măsuri
de conservare și protecție a patrimoniului cultural.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă
(2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S22 Creșterea
numărului de
obiective de
patrimoniu în
stare de
conservare
foarte bună și
bună Obiective Regiune
mai
dezvoltată /
Regiuni
mai puțin
dezvoltate 4.387 2012 4.482 Ministerul
Culturii La trei
ani
2.E.6.1. Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.E.6.1 . Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvolta rea patrimoniului
natural și cultural
Pentru România, este deosebit de important ca patrimoniul cultural să fie restaurat, protejat și
conservat, dar și gestionat mai strict, în ceea ce privește condițiile de vizitare, gradul de
accesibilitate pentru pers oanele cu dizabilități, care, în prezent, călătoresc în scopuri turistice
într-un număr tot mai mare.
În contextul în care obiectivele de patrimoniu cultural sunt într -un stadiu precar de conservare
sau nu sunt introduse în circuitul turistico -economic, p rincipalele acțiuni care vor fi finanțate
trebuie să se concentreze asupra unor activități precum restaurarea, protecția și conservarea
obiectivelor de patrimoniu care să conducă spre salvarea acestora de la o dispariție iminentă și
RO 123 RO la reducerea nivelului de degradare.
Regimul de proprietate a monumentelor este foarte important din perspectiva intervenției
pentru conservare și restaurare. Dacă în cazul monumentelor cu regim de proprietate privată
situația este complicată, intervenția din partea statului fii nd limitată din perspectiva
implementării unei strategii de conservare, restaurare și punere în valoare, o parte din
monumentele cu regim de proprietate de stat (4000 monumente) ar putea deveni principalele
beneficiarele principale ale acestei axe priorita re. Luând în considerare concentrarea
teritorială a resurselor financiare și a acțiunilor,vor fi finanțate numai acele obiective de
patrimoniu pentru care impactul economic rezultat în urma implementării este clar demonstrat.
Astfel, POR va finanța restau rarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a
obiectivelor de patrimoniu Unesco, patrimoniu cultural național (indiferent de localizare,
urban sau rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban. Complementar, PNDR va
finanța obiectivele d e patrimoniu cultural local din mediul rural.
Fără a enumera exhaustiv, activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ:
Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice;
Restaurarea, protecția, conservarea și rea lizarea picturilor interioare, frescelor,
picturilor murale exterioare;
Restaurarea și remodelarea plasticii fațadelor;
Dotări interioare (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de
climatizare, siguranță la foc, antiefracție);
Dotă ri pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil;
Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv
digitizarea acestuia, în cadrul proiectului .
Vor avea prioritate la finanțare acele obiective de patr imoniu localizate în teritorii conectate la
creșterea economică, a căror restaurare va contribui în mod direct la creșterea competitivității
arealului în care sunt localizate.
Complementar cu intervențiile POC activitățile finanțate prin POR pentru conserv area,
protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural vor putea include și digitizarea
itemilor imobili.
Beneficiari pot fi autorități ale administrației publice locale și centrale, unitățile de cult, ONG –
uri și parteneriate între aceste entit ăți.
Implementarea acestor tipuri de acțiuni va contribui la conservarea, protecția și
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural bazate pe o abordare durabilă, echilibrat
distribuite între latura comercială și cea de protecție a mediului, cu benefic ii majore pentru
mediul și comunitățile locale. Prin prisma experiențelor trăite atât de către populația rezidentă,
dar și de către turiști, aceștia vor aprecia mai mult și vor alege acele destinații care acordă o
atenție deosebită mediului, angajaților d in domeniu și comunităților locale, care astfel vor
beneficia de o creștere semnificativă a calității vieții.
RO 124 RO 2.E.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului
natural și cultural
Următoarele principii orientative vor fi luate în considerare la selectarea operațiunilor:
Concordanța cu documentele strategice relevante (Strategia sectorială în domeniul Culturii
și Patrimoniului Național 2014 – 2020, cu PDR – urile, strategii locale, Strategia Națională
de Dezvoltare Durabilă, SUERD)
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
Contribuția la dezvoltarea locală, impactul economic preconizat , respectiv rolul
obiectivului de patrimo niu în dezvoltarea economică a arealului în care este localizat
Relevanța obiectivului de patrimoniu în cadrul strategie i de dezvoltare locală/regională
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvol tarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr –
o strategie integrată de dezv oltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană.
Valoarea maximă a investiției privind conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural este de 5 milioane euro . În cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista
UNESCO, valoarea maximă a investiției este de 10 milioane euro.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.E.6.3.1 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare (după caz)
Prioritate de investiț ii 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și
dezvoltarea patrimoniului natural și cultural
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.E.6.4 .1 Utilizarea planificată a proiectel or majore (după caz)
Prioritate de investiții 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea
patrimoniului natural și cultural
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
RO 125 RO
2.E.6.5 .1. Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea -țintă
(2023) Sursa datelor Frecve nța
raportării
1S23 Obiective de
patrimoniu cultural
restaurate Obiective FEDR Regiune mai
dezvoltată
4 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate
41 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
CO9 Creșterea numaru lui
preconizat de vizite
la obiectivele de
patrimoniu cultural și
natural și la atracțiile
care beneficiaz ă
de sprijin Vizite/an
FEDR Regiune mai
dezvoltată
4.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 41.000
Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
2.E.4.2 Prioritatea de investiții 5.2
Prioritate de investiții 5.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului
urban, revitalizării orașelor, regenerării și
decontaminării terenurilor industriale dez afectate
(inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării
aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
2.E.5.2 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 5.2
Obiectiv Specific Reco nversia și refuncționalizarea terenurilor și
suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din
orasele mici, mijlocii si municipiul București
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii După 1990, odată cu proc esul de descentralizare,
concomitent cu schimbările economice majore –
reducerea sau încetarea activităților industriale,
dezvoltarea urbană a cunoscut noi forme, influențate și de
tendința de migrare a populației spre zonele rurale sau
periurbane. Majori tatea orașelor din România, au in
limitele intravilanului terenuri și suprafețe degradate
RO 126 RO și/sau abandonate, etc. care se reflectă asupra calității
vieții cetățenilor și imaginii/atractivității orașului.
Reconversia și/sau reutilizarea terenurilor neutiliz ate și
abandonate și transformarea lor în zone de agrement și
recreere pentru populație (parcuri, grădini publice, etc.),
are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale
cetățenilor. În același timp, revitalizarea urbană
constituie un instrument pentru utilizarea rațională a
resurselor de teren, în contextul intensificării procesului
de expansiune urbană necontrolată.
Principalul rezultat preconizat îl constituie creșterea
suprafețelor verzi pentru satisfacerea nevoii de agrement
și recreere a populați ei urbane, dar și reducerea nivelului
de poluare, îmbunătățirea aspectului estetic al orașelor
mici, mijlocii și municipiului București.
Tabelul 3.2: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii (dacă
este
relevantă) Valoarea de
referință Anul de
referință Valoare a
-țintă
(2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S24 Spații verzi în
orașele mici și
mijlocii Metri
pătrați/
locuitor Regiune ma i
dezvoltată 10,63
2011 26
INS
Anual ă Regiuni mai
puțin
dezvoltate
16,65 26
2.E.6.2 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.E.6.5.2 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinit e și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 5.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățir ii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
Cu precădere din cauza procesului de dezindustrializare, precum și a reducerii capacității
investiționale a autorităților locale la nivelul orașelor din România a rezultat apariția unor
terenuri și suprafețe degradate, abandonate și/sau neutilizate care se repercutează asupra
RO 127 RO calității m ediului urban și, implicit asupra calității vieții populației.
În cadrul acestei priorități de investiție, prin intermediul unei abordări integrate teritorial, sunt
vizate reconversia funcțională și/sau reutilizarea unor terenuri și suprafețe abandonate ș i
neutilizate din interiorul orașelor și transformarea lor în zone de agrement și petrecere a
timpului liber pentru comunitate.
În vederea promovării revitalizării zonelor urbane, fara a fi exhaustiv e, vor fi finanțate
urmatoarele tipuri de activități asu pra terenurilor supuse interventiei:
demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor;
realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului; mont area
elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje etc.;
plantarea/gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori);
crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale pentru
sport, locuri de joacă pentru copii, etc.);
instalare Wi -Fi în spațiile publice;
dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, etc);
modernizarea străzilor urbane adiacente terenurile supuse intervențiilor, inclusiv
înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice (străzile urbane s unt eligibile în situații
excepționale, numai în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru
facilitarea accesibilității la obiectivul de investiții).
Implementarea unor astfel de măsuri va contribui în principal la îmbunătățirea calității vie ții
populației, pe fondul îmbunătățirii condițiilor de mediu, dar si a creșterii ofertei de agrement și
recreere a populației în orașele mici și mijlocii. În același timp, regenerarea spațiilor urbane
degradate și abandonate poate facilita creșterea atract ivității centrelor urbane pentru populație
și agenți economici, pe fondul reintegrării în circuitul urban al spațiilor reziduale ale acestora,
contribuind la îmbunătățirea percepției anumitor zone, dar și la crearea unui climat atractiv
socio -economic. În acest sens, se va acorda prioritate acelor orașe care înregistrează valori
reduse în ceea ce privește suprafața spațiilor verzi.
Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile și instituțiile publice
locale din mediul urban, cu excepția municipiilor reședință de județ, finanțate în cadrul axei
prioritare dedicate dezvoltării urbane.
2.E6.5.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 5.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediul ui urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
Următoarele principii orientative vor fi l uate în considerare la selectarea operațiunilor:
concordanța cu documentele strategice relevante (ex. strategii de dezvoltare locală,
PDR, SUERD, etc.);
RO 128 RO contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR;
calitatea, maturitatea și sustenabili tatea operațiunii;
respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea;
complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare;
Valoarea maximă a investiției privind revitalizarea urbană este de 5 milioane euro.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.E.6.5.2 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 5.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului
urban, r evitalizării orașelor, regenerării și decontaminării
terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de
reconversie), reducerii poluării aerului și promovării
măsurilor de reducere a zgomotului
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.E.6.5.2 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 5.2 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban,
revitalizării orașelor, regenerării și decont aminării terenurilor
industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.E.6.5.2 Indica torii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiune
Tabelul 4.3: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea -țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența raportării
CO
38 Spații deschise
create sau
reabilitate în
zonele urbane Metri pătrați FEDR Regiune
mai
dezvoltată 11.340 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni
mai puțin
dezvoltate 106.553 Rapoarte de
monitoriza re
POR -MYSMIS Anuală
RO 129 RO 2.E.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul
Indicatorului
ID Indicator sau
etapă cheie de
implementare Unitate de
măsură, dacă
este cazul Fond Categorie de
regiune Punct ul de
referință pentru
2018
Obiectivul
final (2023)
Sursa datelor Explicarea
relevanței
indicatorului, dacă
este cazul
AP 5 Indicator
financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certificată de
această
autoritate Euro FEDR Regiune mai
dezvoltată
1.250.000 40.771.278 SMIS/ MYSMIS
Regiuni mai
puțin dezvoltate
54.117.647 425.732.165 SMIS/ MYSMIS
AP 5 Etapa cheie de
implementare 1K4 Obiective de
patrimoniu
cultural
restaurate
conform
contractelor de
finanțare Obiective FEDR
Regiune mai
dezvoltată
1 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
AP 5 Indicator de
rezultat 1S23 Obiective de
patrimoniu
cultural
restaurate Obiective FEDR
Regiune mai
dezvoltată 0
4 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Acest indicator
vizează mai mult de
50% din alocarea axei
prioritare. Valoarea
acestuia este
importantă din punct
de vedere al
contribuției la
atingerea rezultatelor
așteptate. Regiuni mai
puțin dezvoltate
2
41 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
RO 130 RO Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându -se în considerare experiența similară din p erioada 2007 – 2013, precum și necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s -a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezang ajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de performanta și cofinanțarea națională din anii 2014 –
2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile
corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță. A rezultat astfel o țint ă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933
milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la
nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane eu ro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent prog ramului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 5.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s -a realizat având în vedere costul de refe rință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007 -2013, precum și pe baza e xperientei lansării
apelurilor ș i ritmului de implementare in perioada 2007 -2013.
RO 131 RO 2.E.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 089 11.340.426,00
AP 5 094 21.276.596,00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categori e de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 089 106.553.190,00
AP 5 094 255.319.149,00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 01 32.617.022,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 01 361.872.339,00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FED R
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 07 32.617.022,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
RO 132 RO Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 07 361.872.339,00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furni zare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 03 44.882.978,00
AP 5 07 316.989.361,00
2.E.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 5
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru beneficiarii acestei axe prioritare, precum și pentru diseminarea informațiilor
și derularea activitaților de informare și publicitate privind POR.
2.F Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională
2.F.1 Axa pr ioritară 6
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 5 07 32.617.022,00
ID-ul axei prioritare AP 6
Denumirea axei prioritare Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță
regională
RO 133 RO
2.F.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
Pentru această axă vor putea aplica toate regiunile de dezvoltare din România, inclusiv
regiunea București Ilfov. Deși București Ilfov – regiunea cea mai dezvoltată din România –
are o retea de drumuri județene modernizată în mare măsură, există în cont inuare coridoare
importante care necesită modernizare și noduri de conectare la autostrăzile TEN T care
traversează regiunea. Regiunea Bucuresti Ilfov produce peste 25% din PIB -ul României, si
modernizarea unor sectoare critice din infrastructura regională și conectarea suplimentară cu
rețeaua de autostrăzi și magistrale de transport va crea efecte indirecte semnificative pentru
susținerea creșterii economice.
În celelalte șapte regiuni, bugetul cheltuit pentru investiții în modernizarea rețelei de drumur i
județene este insuficient comparativ cu nevoile existente, dar efectele pozitive indirecte
(creșterea traficului pe drumurile modernizate, accesibilitate crescută a populației din zonele
respective) generate de investițiile realizate în cadrul POR 2007 -2013 reprezintă un
fundament serios pentru obiectivele propuse. Asigurarea conectivității la rețeaua majoră de
transport a României definită de MasterPlanul General de Transport pentru un număr relevant
de utilizatori justifică investițiile preconizate.
2.F.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al totalul cheltuielilor publice Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare stabilite la nivelul Uniunii N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor N/A
RO 134 RO cheltuielilor pub lice eligibile) eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
2.F.4 Prioritatea de investiții 6.1
Prioritate de investiții 6.1 Stimularea mobili tății regionale prin conectarea nodurilor
secundare și terțiare la infrastructura TEN -T, inclusiv a
nodurilor multimodale
2.F.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 6.1.
Obiectiv Specific Creste rea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si
urbane situate în proximitatea retelei TEN -T prin
modernizarea drumurilor judetene
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Luînd în considerare că infrastr uctura de transport este
insuficient modernizată și slab competitivă (cu excepția
Regiunii București Ilfov), necorespunzătoare cerințelor
pieței, (în special în ce privește capacitatea portantă și
restricțiile de greutate pe poduri), se poate concluziona că
rentabilitatea investițiilor în acest tip de rețele de
transport rutier va fi crescută. Doctrinele economice
evidențiază faptul că o infrastructură bună susține
creșterea economică, iar calitatea redusă a infrastructurii
de transport rutier a fost menț ionată ca impediment pentru
investiții în cadrul reuniunilor sectorului public cu
reprezentanții mediului privat și investițional străin.
Investițiile în infrastructura de transport vor determina
creșterea gradului de mobilitate a persoanelor și
bunurilor , se va asigura accesul mai facil și mai rapid
către furnizorii de servicii de sănătate, sociale și educative
din marile municipii a populației aflate în zonele rurale și
în orașele de dimensiuni mici, ceea ce va determina o
creștere a adaptabilității popu lației la nevoile pieței forței
de muncă de la nivel regional/local.
Contribuția la promovarea sistemelor de transport
durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore va contribui la creșterea
capacității de transport pe con exiunile la rețeaua TEN T și
reducerea timpului de deplasare, stimulând utilizarea unor
RO 135 RO rute alternative pentru vehiculele de mărfă și pasageri.
Efecte pozitive sunt estimate a fi induse in mod indirect
în dezvoltarea comerțului, inclusiv exterior și la c reșterea
competitivității teritoriilor deservite. De asemenea, se va
avea în vedere creșterea siguranței rutiere prin investiții
specifice, inclusiv prin asigurarea implementării
măsurilor aferente începând de la nivelul proiectării și
continuând cu const rucția și mentenanța infrastructurilor
ce vor fi modernizate.
Prin POR, în perioada 2014 -2020, investițiile în
dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport
regională prioritizată prin PDR -urile corelate cu Master
Planul General de Transport vor asigura la un nivel
superior mobilitatea (populației și a bunurilor), vor reduce
costurile de transport de mărfuri și călători, vor promova
accesul pe piețele regionale și vor crește siguranța
traficului. Această abordare strategică va fi implementată
la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin decizii de
prioritizare a proiectelor cu impact regional relevant. În
același timp, aceste investiții vor duce la diversificarea și
creșterea eficienței activităților economice, la
economisirea de energie, creând condiții pentru
extinderea schimburilor comerciale și implicit a
investițiilor productive. Dezvoltarea și îmbunătățirea
rețelelor secundare de transport vor facilita, de asemenea,
cooperarea inter și intra -regională și vor putea contribui
la creșterea co mpetitivității întreprinderilor și a mobilității
forței de muncă, și prin urmare la o dezvoltare mai rapidă
a României în ansamblu, dar și a fiecărei regiuni în parte.
Obiectivul vizează modernizarea infrastructurii de
transport rutier pentru conectarea la rețeaua TEN -T, in
coordonare cu planurile de dezvoltare regională , pe baza
prioritizării fundamentate pe beneficiile economico –
sociale preconizate.
În acest sens, opțiunile strategice în domeniul
infrastructurilor de transport la nivel regional vor viza
dezvoltarea unor rețele de infrastructuri fizice specializate
și eficiente, compatibile cu infrastructurile europene și
internaționale care să susțină dezvoltarea durabilă a
teritoriului național și care să asigure:
eliminarea zonelor deficitare din punct d e vedere al
volumului și al calității transportului și satisfacerea
mai bună a nevoilor de deplasare a cetățenilor și a
mărfurilor;
dezvoltarea transportului intermodal prin asigurarea
conectivității prin intermediul drumurilor județene a
zonelor cu potenț ial economic de gările feroviare și
RO 136 RO porturile dunărene și maritime determinând
îmbunătățirea comerțului și creșterea competitivității
la nivel regional;
asigurarea unei cât mai mari securități în transport, a
siguranței rutiere pentru toți participanții la trafic (în
special pentru pietoni și bicicliști) și a protecției
mediului înconjurător.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă (2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S25 Populația
deservită de o
infrastructură
secundară
modernizată
care asigură
accesul la
coridoarele
TEN -T Persoane Regiune
mai
dezvoltată 131.000 2013
149.000
INS/
ADR La trei ani
Regiuni
mai puțin
dezvoltate 4.025.000 2013 5.150.000 INS/
ADR La trei ani
2.F.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.F.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și contribuțiile
preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri
țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 6.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare
și terțiare la infrastructura TEN -T, inclusiv a nodurilor multimodale
Principala acțiune propusă se referă la investiția de bază în structura căii de rulare, având drept
scop mărirea viteze i de deplasare, creșterea portanței, îmbunătățirea sistemelor și marcajelor
de semnalizare și siguranță rutieră etc. Totodată, pentru localitățile aflate pe traseul drumului
județean, cu un trafic intens, și unde situația din teren o permite, se pot const rui variante
ocolitoare sau moderniza drumuri locale (care devin parte a traseului de drum județean prin
reclasificare) care să asigure devierea traficului în afara localităților respective, având drept
beneficii creșterea vitezei de deplasare și mărirea g radului de siguranță al tuturor
participanților la trafic.
O altă acțiune propusă o reprezintă construirea/amenajarea de piste pentru biciclete in
intravilanul localitatilor traversate de drumul judetean, construirea/amenajarea/reabilitarea
traseelor pieto nale (trotuare) in intravilanul localitatilor traversate. Pentru creșterea siguranței
deplasărilor velo și pietonale se vor realiza (acolo unde situația din teren o permite) piste
separate pentru bicicliști, precum și trotuare care să faciliteze deplasăril e pietonale în afara
RO 137 RO părții carosabile.
Operațiunile legate de lucrările de artă aflate pe traseul drumului județean au o importanță
specială, datorită riscurilor create de degradarea acestui tip de construcții, iar
reabilitarea/modernizarea lor, corobora tă cu investițiile în lucrări de apărări de maluri va
asigura o reziliență sporită în cazul inundațiilor. Astfel, se va avea în vedere construirea/
modernizarea/ reabilitarea de poduri și podețe, realizarea de apărări de maluri în zona
podurilor, moderniz area/ construirea de rigole moderne pentru scurgerea apelor meteorice
Sunt preconizate și amenajări pentru protecția mediului (inclusiv perdele forestiere cu rol de
protectie impotriva alunecarilor de teren, a inzapezirii sau a poluarii cu gaze sau fonice) pe
lungimea drumului judetean modernizat/reabilitat, și/sau operațiuni pentru stabilizarea
structurii drumului în zone supuse pericolului de alunecare. Pentru stimularea transportului
public se vor construi/moderniza sta tíile de transport public aflate pe traseul drumului
județean, iar în localitățile deservite de drumul județean se va asigura accesul facil către gările
feroviare, fluviale, aeroporturi și stațiile pentru transport public.
Tipuri de acțiuni orientative care vor fi finanțate , pentru traseele compuse din drumuri
județene care asigură conectivitatea directă /indirectă sau drumuri judetene care asigură
conectivitatea directă / indirectă :
modernizarea si reabilitarea (pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți – creșterea
vitezei, siguranței ruti ere, portanței etc.) rețelei de drumuri județene care asigura
conectivitatea, directa (drumuri județene sau trasee compuse din mai multe drumuri
județene legate direct) sau indirecta (drumuri județene /trasee legate de rețea prin
intermediul unui drum națio nal modernizat) cu reteaua TEN -T, construirea unor noi
segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres.
construcția / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum județean ce vor face
parte din drumul judetean respect iv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte
elemente pentru creșterea siguranței circulației.
construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar
pentru asigurarea conectivitatii directe la autostrazi TEN T a dr umurilor județene) și
construirea pasarelelor pietonale;
construirea/modernizarea de stații pentru transport public pe traseul drumului județean.
realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și biciclisti (trasee
pietonale și pist e pentru biciclisti unde situația din teren o permite), inclusiv
semnalistica verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică
realizarea de perdele forestiere și parapeti pentru protecție , realizarea de investiții
suplimentare pentru protecț ia drumului respectiv față de efectele generate de condiții
meteorologice extreme (provocate de schimbări climatice sau alte cauze excepționale)
– inundații, viscol etc
Grupul țintă vizat, în principal, este reprezentat de populația de la nivel național ce va fi
deservită de coridoarele de legătură cu rețeaua TEN T, precum și agenții economici din zonele
în care se vor realiza intervențiile.
Principalii beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi unitățile administrativ
teritoriale, î n calitate de administrator al infrastructurii de transport rutier de interes județean.
În funcție de competențele asupra obiectivului de investiție se pot crea parteneriate între
autorități ale administrației publice locale (UAT județe și UAT oraș/muni cipiu/comună) ,
RO 138 RO precum și parteneriate/colaborări cu orice alte autorități/ instituții publice care pot contribui la
buna implementare a proiectului .
2.F.6.2 . Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 6.1 Stimulare a mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare
și terțiare la infrastructura TEN -T, inclusiv a nodurilor multimodale
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele stategice relevan te (cu lista de proiecte strategice din PDR –
urile corelate cu MPGT , SUERD, etc )
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR :
Numarul de persoane (populatie aflată în localitățile traversate) deservit de
drumul judetean respectiv, pe ntru asigurarea conexiunii cu reteaua TEN -T.
Impactul strategic evaluat la nivelul regiunii (prioritizarea în cadrul PDR) pe
care il are /modernizarea respectivei căi de comunicații terestre, potențialul de
creștere economică previzionat în urma investiție i. Proiectele realizate în
parteneriat pe teritoriul a două sau mai multe județe, cu impact regional
semnificativ, vor fi finanțate cu prioritate.
Caracterul de unică legatură (sau cea mai economică) al comunităților aflate
de-a lungul DJ cu rețeaua TEN -T
Capacitatea financiară și administrativă de realizare și menținere a investiției
preconizate de către UAT (urile) beneficiar(e).
Calitatea drumului județean, respectiv viteza medie de deplasare și portanța
asigurată (invers proporțional: cu cât viteza d e deplasare actuală este mai mică,
si greutatea suportată mai redusă, cu atât va fi mai mult considerat prioritar
drumul respectiv)
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POIM, PNDR,
PNDL)
În cazul traseelor alcătuite din mai multe componente, procesul de selecție se va aplica
întregului pachet de proiecte (neputâ nd fi aprobate proiecte singulare din cadrul traseului).
Nu vor fi finanțate lucrări și investiții ce privesc mentenanța/ între ținerea drumurilor județene .
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
RO 139 RO
2.F.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 6.1 Stimularea mobilității regionale prin
conectarea nodurilor secundare și terțiare la
infrastructura TEN -T, inclusiv a nodurilor
multimodale
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.F.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 6.1 Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare
și terțiare la infrastruct ura TEN -T, inclusiv a nodurilor multimodale
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.F.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de real izare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate
de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea –
țintă (2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
CO14 Lungime drumuri
reconstruite /
modernizate
conectate la TEN -T
km
FEDR Regiune mai
dezvoltată 20 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 2.100 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
CO13 Lungime drumuri
nou construite
conectată la TEN -T km
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 5 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
RO 140 RO 2.F.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul
Indicatorului
ID Indicator sau
etapă cheie de
implementare Unitate de
măsură, dacă
este cazul Fond Categorie de
regiune Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul final
(2023)
Sursa
datelor Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
AP 6 Indicatorul
financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certificată de
această
autoritate Euro FEDR Regiune mai
dezvoltată 1.250.000 13.297.873 SMIS/
MYSMIS
Regiuni mai
puțin dezvoltate
289.411.765 1.055.068.837 SMIS/
MYSMIS
AP 6 Indicator de
realizare CO14 Lungime
drumuri
reconstru ite/
modernizate
conectate la
TEN -T
Km
FEDR Regiune mai
dezvoltată
3
20 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Acest indicator este
important întrucât
vizează mai mult de
50% din alocarea
axei prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă din
punct de vede re al
contribuției la
atingerea
rezultatelor
așteptate. Regiuni mai
puțin dezvoltate
110 2.100 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS
RO 141 RO Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea ți ntelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându -se în considerare experiența similară din perioada 2007 – 2013, precum și necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s -a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de perfo rmanta și cofinanțarea națională din anii 2014 –
2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 201 7 și 2018, precum și valorile
corespunzătoare pentru asistență tehni că având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 20 18 de 933
milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la
nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări d e peste 50% din alocarea pentru AP 6.
Stabilirea ți ntelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s -a realizat având în vedere costul de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007 -2013, precum și pe baza experientei lansării
apelurilor si ritmului de implementare in perioada 2007 -2013.
RO 142 RO 2.F.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 034 10.638.298,00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 030 17.936.170 ,00
AP 6 034 878.872.341,00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 01 10.638.298,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezv oltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 01 896.808.511,00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 07 10.638.298,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
RO 143 RO Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 07 896.808.511,00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 03 74.744.681,00
AP 6 07 822.063.830,00
2.F.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 6
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru beneficiarii acestei axe prioritare, precum și pentru diseminarea informațiilor
și derularea activitaților de informare și publicitate privind POR. .
2.G Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului
2.G.1 Axa prioritară 7
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvol tată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 6 07 10.638.298,00
ID-ul axei prioritare AP 7
Denumirea axei prioritare Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului
RO 144 RO
2.G.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
N/A
2.G.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie d e regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor
publice eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populat e (dacă este cazul) N/A
2.G.4 Prioritatea de investiții 7.1
Prioritate de investiții 7.1 Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de
muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a
unei strategii teritoriale pentru anumite zone, car e să
includă reconversia regiunilor industriale aflate în
declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea
resurselor naturale și culturale specifice
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare stabilite la nivelul Uniunii N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnațio nale sau ambelor N/A
RO 145 RO 2.G.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 7.1.
Obiectiv Specific Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile
turistice
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Dezvoltarea locală prin turism va contribui la creșterea
economică a un or zone aflate în declin economic, dar
care dispun de un potențial turistic valoros, ducând la
crearea și ocuparea de noi locuri de muncă într -o
economie diversificată, reducându -se gradul de
dependență față de agricultură, de ramuri economice
tradiționale sau aflate în dificultate.
De asemenea, investițiile în sectorul turismului vor avea
un rol multiplicator, susținând creșterea economică în alte
sectoare precum transporturile, construcțiile, agricultura,
artizanatul și comerțul cu amănuntul, determinând
apariția unor oportunități multiple și diverse pentru
dezvoltarea de noi afaceri mici.
O industrie a turismului eficientă poate aduce multiple
beneficii, precum crearea unei baze economice solide,
sprijinirea serviciilor publice și a infrastructurii de
transport, beneficii financiare pentru zonele rurale,
sectorul agricol, cel artizanal, protejarea patrimoniului
cultural, facilitarea schimburilor culturale, creșterea
durabilității centrelor urbane.
Infrastructura din stațiunile turistice se caracterizează
printr -un grad ridicat de degradare, ceea ce constituie un
impediment în atragerea și localizarea actorilor privați în
aceste areale.
Pentru a crește atractivitatea României în domeniul
balnear, dar și pentru a atrage o nouă clientelă, este
necesar să se t reacă de la o poziționare de tip stațiune
balneară, adesea axată pe tratarea afecțiunilor reumatice
și tratamentul pentru afecțiunile respiratorii (saline
terapeutice), la cea de stațiune complexă , axată pe
terapia împotriva îmbătrânirii, printr -o deschide re
susținută către o clientelă mai tânără, de 50 până la 65
ani, care astăzi este puțin atrasă de stațiunile balneare,
fără a neglija, însă, componenta fundamentală – apa
termală.
Un astfel de demers ar trebui să urmărească adoptarea
unei abordări inovatoa re în termeni de nevoi / servicii,
luând în considerare noile așteptări ale populației
RO 146 RO europene și nu numai, în domeniul sănătății și al
prevenției, dar, mai ales, în domeniul specializat al
terapiei împotriva îmbătrânirii, sub toate formele sale,
prin val orificarea avantajului unic al României,
reprezentat de multitudinea de izvoare minerale
terapeutice și de existența unui personal medical și
paramedical, dar și prin valorificarea unui know -how în
primirea seniorilor (majoritatea turiștilor din stațiunile
balneo -climaterice au peste 67 ani), în vederea extinderii
bazinului de recepție al clientelei (care,în prezent, este o
clientelă de proximitate sau o clientelă de week -end).
De aceea, este necesară o ameliorare a condițiilor actuale
ale sejurului și tra tamentelor, pentru a păstra clientela
tradițională, concomitent cu o diversificare a ofertei, prin
crearea de cure specializate pentru anumite segmente de
turiști.
Este de așteptat ca implementarea acestor măsuri, prin
îmbunătățirea infrastructurii zonelor turistice și a
serviciilor conexe, să determine creșterea numărului
mediu de salariați , dar și creșterea calitativă, la standarde
europene, a ansamblului condițiilor de practicare a
turismului, cu impact direct asupra creșterii cererii de
turism pentru Ro mânia, ca destinație turistică europeană,
dar și asupra creșterii calității vieții și a competitivității
regiunilor.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă
(2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S26 Numărul mediu
de salariați în
stațiunile turistice Salariați Regiuni
mai puțin
dezvoltate 490.717 2013 495.624 INS Anual
2.G.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.G.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și contribuțiile
preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri
țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
RO 147 RO
Prioritate de
investiții 7.1 Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin
dezvoltarea potențialului endogen ca parte a u nei strategii teritoriale
pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor
industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și
dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice
Turismul a dobândit un rol tot mai evident în asigurarea unei creșteri economice sustenabile,
pe fondul creșterii veniturilor obținute de populație, a duratei de timp dedicate activităților
recreative, o accesibilitate crescută la sistemele de transport și comunicații.
Valorificarea atracțiilor turist ice din diferitele zone ale țării poate contribui la creșterea
economică a unor centre urbane în declin sau zone rurale periferice, prin favorizarea apariției
și dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în
zone atractive pentru investitori. În contextul în care fluxurile de turiști se concentrează
preponderent către centrele urbane, turismul constituie un instrument eficient, prin care
avantajele obținute de către acestea pot fi redistribuite dinspre mediul urba n, către mediul
rural.
O miză importantă în dezvoltarea infrastructurii din stațiunile balneare este legată de evoluțiile
demografice, precum și de comportamentele sau așteptările turiștilor, pe care aceste evoluții le
implică. Astfel, se preconizează că, în 2020, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 ani va
fi de aproximativ 20% din totalul populației Uniunii Europene, reprezentând un potențial
enorm, în termeni de piață, necesitând, totodată o adaptare a sectorului, în contextul în care
serviciile în grijire a sănătății, solicitate de aceștia, devin tot mai căutate. Investițiile în
turismul balnear vor determina o mai bună valorificare a potențialului de care dispune
România în acest domeniu. Avantajul competitiv al sectorului balnear se referă la cali tatea
factorilor de cură, a izvoarelor minerale, precum și la gradul lor de răspândire pe teritoriul
țării, fiind cunoscut faptul că peste 1/3 din apele minerale din Europa sunt concentrate în
România, respectiv aproximativ 8000 de izvoare, fiind folosite doar 2000 .
Este de remarcat faptul că, pe fondul crizei economice caracteristice perioadei 2009 -2013,
sosirile turiștilor înregistrate în 2013 în stațiunile turistice au crescut cu peste 17% față de
2009, creșterile cele mai importante înregistrându -se în stațiunile montane (peste 49%) și cele
balneare (peste 6%). În acest context, nu este de neglijat faptul că și capacitatea de cazare
turistică a urmat aceeași tendință, în aceeași perioadă, cu aproape 19% în stațiunile turistice
(11% în stațiunile balnea re, 47% în stațiunile montane).
Infrastructura deficitară pentru agrement turistic și petrecerea timpului liber determină un
număr redus de turiști, vizitatori, care să petreacă un sejur cât mai îndelungat și care să
efectueze cheltuieli în scop turistic. O destinație turistică viabilă trebuie să dispună de o
infrastructură turistică de agrement cât mai variată care să acopere cererea de -a lungul
întregului sezon turistic, an calendaristic și toată gama de consumatori (tineri, adulți, vârstnici,
populație r urală și urbană, populație cu venituri modeste, medii și mari etc.).
Având în vedere faptul că o treime din teritoriul țării este reprezentat de zona montană,
precum și faptul că majoritatea stațiunilor turistice este localizată la munte, sunt necesare
inclusiv măsuri de dezvoltare a turismului montan, ca alternativă pentru activitățile economice
relativ limitate din zona montană.
Delta Dunării reprezintă o destinație specială, prin caracteristicile sale (zona fiind declarată
RO 148 RO patrimoniu natural universal) , fiind una dintre cele mai importante regiuni turistice din
România, prin originalitatea peisajului (relief, apă, vegetație, faună, populație multietnică,
ocupații). Valorile naturale și culturale ale Deltei Dunării constituie resursele turistice naturale
și antropice ale Deltei Dunării, resurse valorificabile prin practicarea turismului. Investițiile
realizate pe teritoriul Deltei Dunării se vor realiza prin intermediul instrumentului de investiții
integrate – ITI Delta Dunării și vor respecta prevederile legale specifice, aplicabile tuturor
investițiilor și activităților economice implementate pe teritoriul rezervației biosferei.
Vor fi finanțate acele investiții localizate în acele areale din stațiunile turistice pentru care
potențialul și impactul econo mic sunt clar demonstrate.
Principalele acțiuni care vor fi finanțate vizează (enumerarea nu are caracter exhaustiv):
Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructură rutieră, rețele de
captare și transport, parcuri balneare, modernizare și creare baze de tratament)
Crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente
Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
Dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor
turistice
Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat.
Beneficiari pot fi autorități și instituții ale administrației publice locale și parte neriate între
acestea . În vederea asigurării concentrării teritoriale, implementarea se va realiza numai în
stațiunile turistice definite conform legii HG 852 din 2008, pentru aprobarea normelor și
criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, precum și pe teritoriul Deltei Dunării.
Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr -o strategie de dezvoltare locală, elaborată de
autoritatea publică locală în parteneriat cu actorii privați, care să contribuie la valorificarea
durabilă a resurselor turistice , precum și la creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile
turistice .
Dată fiind importanța resurselor balneare, se va acorda prioritate la finanțare acelor investiții
localizate în stațiunile turistice balneare, climatice și balneo -climaterice.
Implementarea acestor tipuri de acțiuni va contribui la stimularea circulației turistice, creșterea
încasărilor obținute din turism, creșterea eficienței economice și a competitivității destinațiilor
turistice. Prin realizarea acestor activități, se doreșt e ca fiecare regiune de dezvoltare să -și
valorifice, prin practicarea unor forme de turism specifice, avantajele competitive existente la
nivel local. De asemenea, investițiile mediului privat în domeniul turismului realizate prin axa
prioritară dedicată s prijinirii mediului de afaceri vor contribui la implementarea strategiilor de
dezvoltare locală.
Având în vedere că dezvoltarea turismului a constituit un argument solid pentru valorificarea
resurselor cu potențial turistic, implementarea acestor tipuri d e acțiuni va contribui la
dezvoltarea socio -economică a stațiunilor turistice, bazată pe o abordare durabilă, echilibrat
distribuită între latura comercială și cea de protecție a mediului, cu beneficii majore pentru
mediul și comunitățile locale.
Totodată , se vor avea în vedere criterii de prioritizare a intervențiilor care contribuie la
ocuparea durabilă a forței de muncă și la dezvoltarea locală.
RO 149 RO 2.G.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 7.1 Sprijinirea un ei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin
dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale
pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor
industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și
dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele strategice relevante (Strategia Națională de Dezvoltare
Durabilă, Strategia Națională de Dezvo ltare Regională, Masterplanul pentru dezvoltarea
turismului național 2007 ‐2026, Masterplanul pentru dezvoltarea turismului balnear 2009,
Strategia națională pentru dezvoltarea ecoturismului în România 2009 , SUERD, Orientari
strategice pentru dezvoltarea du rabilă a zonei montane defavorizate, cu PDR – urile,
strategii locale, alte strategii)
Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr -o strategie de dezvoltare locală, elaborată de
autoritatea publică locală în parteneriat cu actorii privați, care să con tribuie la valorificarea
durabilă a resurselor turistice, precum și la creșterea gradului de ocupare a forței de
muncă.
Localizarea în stațiuni turistice balneare, climatice și balneo -climaterice ;
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specific e POR
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare
Valoarea maxim ă a investiției finan țat în aceast ă axă prioritar ă este de 5 milioane euro.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.G.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare (după caz)
Prioritate de investiții 7.1 Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de
muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a
unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să
includă reconversia regiunilor industriale aflate în
declin, precum și sporirea acc esibilității și dezvoltarea
resurselor naturale și culturale specifice
Utilizarea planificată a N/A
RO 150 RO instrumentelor financiare
Conform articolul 37 din Regulamentul 1303/2013 utilizarea instrumentelor financiare se face
pe baza unei evaluări ex ante care evidențiază aspecte privind deficiențele pieței sau situațiile
de investiții sub nivelul optim pentru domeniile de acțiuni finanțate, precum și o estimare a
resurselor publice și private care pot fi atrase prin utilizarea instrumentelor financiare, inclus iv
tipurile de instrumente financiare care urmează a fi sprijinite.
In prezent este in curs de finalizare analiza ex -ante ( ex-ante assessement) pentru identificarea
tipurilor de instrumente financiare care ar putea fi implementate in domeniul dezvoltării
urbane, studiu realizat cu sprijinul BEI.
Raportul de evaluare ex -ante nu recomanda utilizarea instrumentelor financiare in domeniul
turismului balnear în aceast ă perioad ă.
Se va avea insa in vedere, intr -o etapa ulterioara, continuarea analizei mediului economic local
pentru a identifica modificarile aparute, precum si posibilitatea utilizarii instrumentelor
financiare in acest domeniu.
2.G.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore (după caz)
Prioritate de investiții 7.1 Sprijinirea unei crește ri favorabile ocupării forței de muncă,
prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii
teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia
regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea
accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale
specifice
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.G.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de rea lizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea -țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența
raportării
1S27 Suprafață spații
deschise/ clădiri
create/ reabilitate în
stațiuni turistic e/ Delta
Dunării Metri
pătrați FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 10.100 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
RO 151 RO CO
9 Creșterea numarului
preconizat de vizite la
obiectivele de
patrimoniu cultural și
natural și la atracțiile
care beneficiaza de
sprijin Vizite/ an
FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 10.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
RO 152 RO 2.G.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul
Indicatorului
ID Indicator sau
etapă cheie de
imple mentare Unitate de
măsură, dacă
este cazul Fond Categorie de
regiune Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul
final (2023)
Sursa datelor Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
AP 7 Indicator financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor
eligibile din
sistemul
contabil al
Autorității de
certificare,
certificată de
această
autoritate Euro Regiuni mai
puțin dezvoltate
18.823.529 118.898.624 SMIS/ MYSMIS
AP 7 Indicatorul de
realizare 1S27 Suprafață
spații
deschise/
clădiri create/
reabil itate în
stațiuni
turistice / Delta
Dunării Metri pătrați FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 2.000 10.100 Rapoarte de
monitorizare POR –
MYSMIS Acest indicator
este important
întrucât vizează
mai mult de 50%
din alocarea axei
prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă
din punct de
vedere al
contribuției la
atingerea
rezultatelor
așteptate.
RO 153 RO Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându -se în considerare experiența similară din perioada 2007 – 2013, precum și necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s -a realizat pe principiul atingerii n ivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de perfo rmanta și cofinanțarea națională din anii 2014 –
2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 201 7 și 2018, precum și valorile
corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de perf ormanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933
milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la
nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări d e peste 50% din alocarea pentru AP 7.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realiz are imediată
Stabilirea acestor ținte s -a realizat având în vedere costul de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007 -2013, precum și pe baza experientei lansării
apelurilor si ritmului de implementare din perioada 2007 -2013.
RO 154 RO 2.G.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 7 090 10.106.383,00
AP 7 091 80.851.064,00
AP 7 092 10.106.383,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 7 01 101.063.830,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 7 07 101.063.830,00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa pr ioritară Codul Sumă (EUR)
AP 7 03 5.191.489,00
AP 7 07 95.872.341,00
2.F.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 7
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru beneficiarii acestei axe prioritare, precum și pentru diseminarea inf ormațiilor
și derularea activitaților de informare și publicitate privind POR.
RO 155 RO 2.H Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale
2.H.1 Axa prioritară 8
2.H.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
N/A
2.H.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categ orie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab p opulate (dacă este cazul) N/A
2.H.4 Prioritatea de investiții 8.1
Prioritate de investiții 8.1 Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie
la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând
inegalitățile în ceea ce p rivește starea de sănătate și promovând
incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile
sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la ID-ul axei prioritare AP 8
Denumirea axei prioritare Dezvoltarea infrastructu rii de sănătate și sociale
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente
financiare stabilite la nivelul Uniuni i N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării tran snaționale sau ambelor N/A
RO 156 RO serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile
locale
2.H.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 8.1
Obiectiv Specific Creșterea accesibilității serviciilor de sănătate , ,
comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru
zonele sărace și izolate
Rezult atele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii SNS 2014 -2020 arată nevoia creșterii accesului la
serviciile furnizate pe toate palierele sistemului medical,
în vederea reducerii inegalităților în furnizarea acestora și
în ceea ce privește starea de sănătate a diferitelor categorii
sociale. Aceasta se va realiza prin direcții de acțiune ale
POR care vizează întreaga piramidă de servicii medicale,
respectiv îngrijirea primară, incluzând asistența
comunitară (baza piramidei) (CCI), asistența
ambulatorie (nivel intermediar) și asistența de urgență
(unități de primiri urgențe și spitalele regionale de
urgență) (vârful piramidei).
Eficiența sistemului de sănătate po ate fi mult îmbunătățite
printr -o schimbare în modul de furniz are a asistenței
medicale spitalicești. În prezent, asistența medicală
spitalicească în România se bazează în principal pe
îngrijirea spitalicească acută, care este nu numai cea mai
scumpă, dar de multe ori inutilă pentru tratamentul optim
al pacienților d in spitale. O trecere de la îngrijirea
spitalicească acută la tratarea majorității pacienților în
regim ambulatoriu (îngrijire de zi în ambulatoriu,
cabinete ambulatorii, precum și centre de diagnostic si
tratament) este una dintre principalele măsuri defi nite în
Strategia națională de sănătate și este în conformitate cu
Recomandările Specifice de Țară referitoare la
constituirea unei asistențe medicale durabile și rentabile.
Astfel se va consolida baza piramidei pentru a putea
prelua o proporție din cazui stica medicală (afecțiuni de
gravitate mică etc.) sau pentru a asigura prevenția
necesară, pentru ameliorarea stării de sănătate și sporirii
incluziunii sociale a persoanelor. În special, aceste
segmente ale sistemului de sănătate (asistența
comunitară și ambulatorie) vizează accesul sporit la
RO 157 RO servicii preventive și de terapie de primă linie persoanelor
sărace și celor din zonele cu acces redus.
Acest obiectiv se va realiza atât prin corectarea politicilor
în domeniu (măsuri de reglementare), cât și prin
finanțarea intervențiilor de infrastructură și dotare a
rețelei de ambulatorii și de CCI ce vor furniza atât
servicii medicale cât și sociale, fiind o soluție flexibilă de
accesibilizare a asistenței socio -medicale primare, mai
ales pentru acele categorii de persoane sărace din mediul
rural, persoane cu acces deficitar la servicii de sănătate.
Aceste măsuri, care reclamă infrastructură și dotări
adecvate, vor contribui la sporirea accesului la servicii
medicale și la atingerea obiectivului de scădere a po nderii
nevoilor medicale nesatisfăcute ale pacienților, în special
a celor legate de consultul medical și tratament.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă (2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S28 Nevoi neacoperite
de servicii
medicale (pentru
chintila
inferioară) % Regiuni
mai puțin
dezvoltate 13,3 2012 9,3 Eurostat
Anuală
2.H.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 8.2
Obiectiv Specific Îmbunătățirea calității și a eficienței îng rijirii spitalicești
de urgență
Rezultatele pe care s tatul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Investițiile în infrastructura spitalelor vor fi aliniate la
funcțiile și rolurile jucate de către diferitele paliere ale
sistemului spitalicesc din România, pe baza revizuirii
rețelei de sp itale strategice efectuate de Ministerul
Sănătății.
Rezultatul ce trebuie atins este creșterea eficienței și
sustenabilității sistemului de sănătate prin măsuri de tipul
RO 158 RO reducerea numărului de internări la secțiile de boli acute
în spitale / sau a număru lui de paturi pentru internările
acute, după cum se arată în evaluarea BM referitoare la
revizuirea rețelei spitalelor naționale, regionale și
județene (la 4.5/ 1.000 de locuitori). De asemenea,
grupurile vulnerabile specifice de pacienti vor avea acces
la facilitățile de îngrijire îmbunătățite.
În scopul de a eficientiza furnizarea de servicii
spitalicești, se va acorda sprijin pentru constituirea unei
rețele de spitale regionale de urgență și a unei rețele fizice
și funcționale integrate de direcționare a pacienților.
Spitalele de urgență regionale vor trata cazurile cele mai
complexe într -o abordare multidisciplinară, eficient ă și
sigur ă punct de vedere clinic . Aceste entități vor asigura
un acces echitabil la servicii medicale de calitate și vor
contr ibui la îmbunătățirea rezultatelor de sănătate pentru
patologii relevante prioritare care afectează în mod
disproporționat pe cei săraci și care reprezintă una dintre
principalele cauze a morbidității și mortalității . Prin POR
se va acorda sprijin financia r pentru construirea și dotarea
a 3 spitale regionale, în regiunile NE (Iași), SV (Craiova)
și NV (Cluj -Napoca ).
În ceea ce privește unitățile de primiri urgențe ,
componentele de primi ri urgente din unitățile funcționale
regionale și din cadrul componente lor de interes strategic
a rețelelor regionale de unități spitalicești de urgen ță ,
investițiile POR în infrastructură și echipamente vor
contribui la asigur area serviciilor de asistență medicală
corespunzătoare și în timp util, în special pentru grupurile
neasigurate, marginalizate, cum ar fi romii.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coez iune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă (2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S29 Rata internarilor
acute in spital din
total internari %
Regiuni
mai p uțin
dezvoltate 40 2013 35 MS
Anuală
2.H.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
RO 159 RO
2.H.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specif ice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 8.1 Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel na țional, regional și local, reducând inegalitățile
în ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea
socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale și
de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la
serviciile prestate de colectivitățile locale
Una dintre lecțiile învățate din perioada 2007 -2013 relevă faptul că intervențiile punctuale
doar în anumite tipuri de infrastructuri de sănătate (ambulatorii, spitale) nu conduc la
asigurarea unui continuum de servicii medicale, lăsând necoperită o mare parte a nevoii de
servicii medicale, mai ales în zonele unde aceasta este pregnantă (zone sărace, rurale, zone cu
acces deficitar). Aceasta demonstrează utilitatea continuării investițiilor în acest tip de
infra structură la toate nivelurile sistemului medical și pentru perioada 2014 -2020 în vederea
asigurării unui efect sustenabil al acestor intervenții.
Luând în considerare experiența anterioară a acestui domeniu, investiíile din cadrul OS 8.1 vor
sprijini infrastructura de servicii ce deservesc comunitatea , respectiv
construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/dotarea centrelor comunitare integrate
(„community care services”), reprezentând o soluție flexibilă pentru furnizarea serviciilor de
bază atât sociale cât și medicale. Astfel, în aceste centre se vor putea acorda servicii medicale
comunitare de îngrijire de prim nivel , în zonele izolate și în cele defavorizate, cu indicatori de
morbiditate și mortalitate defavorabili.
De asemenea, concomitent cu serviciile medicale, în cadrul acestor centre se vor putea furniza
și servicii sociale de bază (identificarea cazurilor sociale, consiliere și asistare socială etc.),
asigurându -se astfel integrarea funcțională a serviciilor de sănătate și sociale pentru sporirea
eficacității intervențiilor. Prin această abordare complexă se vor soluționa aspectele privind
accesibilitatea beneficiarilor de la sate (în special a persoanelor aparținând grupurilor
vulnerabile – copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, tineri, femei, persoane roma
etc.), la serviciile sociale și medicale primare, dar și cele privind asigurarea unui standard
minim de calitate a acestor servicii (indiferent de mediul de rezidență, urban -rural).
Finanțarea intervențiil or care vizează consolidarea infrastructurii ambulatoriilor , prin
acțiuni de reabilitare/modernizare/extindere/dotare a ambulatoriilor , inclusiv a celor ce vor
rezulta din procesul de reorganizare/raționalizare a spitalelor mici, ineficient e, va
contribui, prin plusul de calitate a infrastructurii, la dezvoltarea rețelei de centre medicale
moderne, capabile să furnizeze îngrijire primară continuă, mai ales în mediul rural. Aceasta va
conduce atât la eficientizarea sistemului de sănătate, pri n reducerea internărilor evitabile, cât și
la accesibilizarea ofertei de servicii de asistență în cadrul ambulatoriului. Astfel, se vor
reduce inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate a populației, mai ales a celei din
mediul rural, din zone izolate sau defavorizate economic, prin diagnosticarea incipientă și
tratarea cu succes a unor afecțiuni mai puțin grave, ducând la scăderea ponderii persoanelor cu
nevoi medicale neacoperite.
RO 160 RO
Investițiile în re țeaua de ambulatorii și de centre comunitar e integrate vor fi prioritizate în
funcție de: nivelul de sărăcie, accesul pre -existent la servicii medicale, alți indicatori de
vulnerabilitate (rate ridicate de sărăcie, rate ridicate ale minorităților etnice, indicatori slabi de
mortalit ate și morbiditate, gen – femei etc.).
Intervențiile care sprijină asistența comunitară și cea de nivel secundar vor fi comple mentate
de acțiunile de creștere a eficienței în furnizarea asistenței de urgență, mai ales la nivelul
spitalelor regionale și a l celor județene , inclusiv prin intermediul unităților de primiri urgențe ,
componentele de primiri urgente din unitățile funcționale regionale și din cadrul
componentelor de interes strategic a rețelelor regionale de unități spitalicești de urgență .
Acea stă intervenție va consta în construcția a trei spitale regionale de urgență, în regiunile
sărace (NE – Iași și SV – Craiova ) și în cele cu un număr ridicat de persoane în risc de
sărăcie și excluziune socială (NV – Cluj-Napoca ) unde, în același timp, nu există clădiri
corespunzătoare. Aceste 3 spitale regionale de urgență vor face parte dintr -o rețea strategică
de opt spitale regionale de urgență prin care se va realiza, acoperirea, la nivel național, cu
servicii medicale complexe, integrate, de înalt nivel medical, pentru pacienții ce necesită
intervenții prompte, critice și complexe. Alegerea celor 3 spitale s -a bazat pe rațiuni de
eficientizarea actului medical.
Astfel, două dintre cele trei locații propuse pentru construcția de spitale regionale, Iași (NE) și
Cluj – Napoca (NV), prezintă cele mai elocvente situații de fragmentare a asigurării asistenței
medicale. Cinci spitale din Iași funcționează într -un număr total de 26 de clădiri separate și au
un total de cca 2.700 paturi . În ceea ce priveșt e spitalul din Craiova (SV) prezinta un risc
seismic atât de ridicat, încât lucrările de reabilitare sunt imposibil de realizat, în timp ce starea
spitalului pune pune în pericol viața pacienților .
În centrul universitar din Cluj, funcționează un număr de 5 spitale, cu o structura de 45 de
clădiri separate, care împreuna îndeplinesc functiile unui spital regional unic și care au în total
3.100 paturi.
Prin construcția celor trei spitale regionale de urgență, în sistem monobloc, se vor crea
premisele red ucerii numărului total de paturi cu cca. 2000, comparativ cu situația actuală ,
astfel crescând eficiența îngrijirii de nivel terțiar și a rețelelor de direcționare a pacienților. În
plus, construcția spitalelor din Iași și Craiova va conduce la o degreva re importantă a
spitalelor universitare de urgență din București, de un număr mare de cazuri care, în prezent,
nu pot fi tratate la nivel local și sunt transferate, implicând riscuri și costuri ridicate.
În ceea ce privește investițiile în unitățile de pr imiri urgențe , componentele de primiri urgente
din unitățile funcționale regionale și din cadrul componentelor de interes strategic a rețelelor
regionale de unități spitalicești de urgență , acestea vor contribui la asigurarea distribuției
teritoriale echilibrate a serviciilor medicale de urgență prin preluarea pacienților de la nivel
local (județean), care nu pot fi tratați în sistem ambulatoriu.
Fără a enumera ehaustiv, acțiunile sprijinite în cadrul acestei p riorități de investiție se referă
la:
construcție/ reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor comunitare integrate
reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor, inclusiv a
RO 161 RO celor provenite din reorgan izarea/raționalizarea spitalelor mici, ineficiente
reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de unități de primiri
urgențe , componentel or de primiri urgente din unitățile funcționale regionale și din
cadrul componentelor de interes strat egic a rețelelor regionale de unități spitalicești de
urgență
construcția/ dotarea spitalelor de urgență regionale.
Aceste tipuri de investiții se vor adresa autorităților și instituțiilor administrației publice locale
(UAT) , precum și partener iate între acest ea. Activitățile privind spitalele de urgență regionale
vor avea ca beneficiar Ministerul Sănătății, precum și parteneriate între acesta și autoritățile și
instituțiile publice locale.
Prin investiții în cadrul acestei priorități de investi ție se va asigura și corelarea cu investițiile
în sporirea accesibilității serviciilor sociale și de asistență medicală, sprijinirea dez –
instituționalizării din cadrul AP 4 POCU.
Investițiile PNDR în infrastructura de bază la scară mică aferente măsurii 07, vor contribui la
sporirea accesibilității serviciilor medicale pentru populația din zonele rurale, completând
investițiile în infrastructura medicală și socială propuse prin POR.
Investițiile realizate pentru acest domeniu vor fi complementare cu cele realizate prin
intervențiile din POCA, în c onsolidarea structurilor și competențelor la nivelul instituțiilor și
autorităților administrației publice centrale, inclusiv MS, coordonatorul național al politicii din
domeniul sănătății.
Cartografierea nevoilo r pentru implementarea reformei sistemului de sănătate este în curs de
desfășurare. În cazul în care cartografierea, odată finalizată, identifică nevoi de investiții
suplimentare pentru care este necesar sprijinul FEDR, autoritățile române pot solicita
modificarea programului, cu condiția asigurării contribuției FEDR pentru funcționarea
optimă a primelor două niveluri în noul sistem de referință.
Dacă aceste nevoi suplimentare vor privi un alt treilea nivel de îngrijire medicală, de exemplu
spitale județen e, sprijinul FEDR va fi luat în considerare în următoarele condiții:
aceste spitale județene sunt identificate ca parte a rețelei naționale strategice de
spitale și nevoile lor de investiții sunt reflectate în mod corespunzător în planurile
regionale și ju dețene de sănătate;
au elaborat planuri de transformare pentru redefinirea rolului spitalului în sistemul
reformat de îngrijire a sănătății și eficientizarea furnizării serviciilor, așa cum se
prevede prin sprijinul complementar de asistență tehnică a Bănc ii Mondiale;
sprijinul FEDR este complementar investițiilor Băncii Mondiale în serviciile medicale
din spitale județene selectate (de exemplu: săli de operații, unități de terapie intensivă,
incineratoare, unități de radioterapie, serviciile de urgență și imagistică medicală).
În ceea ce privește construcția și dotarea celor 3 spitale regionale de urgență valoarea
alocării financiare pentru acestea nu depășește 50% din valoarea financiară alocată
domeniului sănătății.
2.H.5 Obiective specifice corespunz ătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
RO 162 RO
ID OS 8. 3
Obiectiv Specific Creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Întrucât România ultimelo r decenii a fost afectată de
fenomene profunde, având ca efect îmbătrânirea
populației și reducerea populației active și dată fiind
participarea redusă a unor categorii de populație
(persoane cu dizabilități/persoane rome etc.) pe piața
muncii, rezultatul așteptat va viza îmbunătățirea
condițiilor infrastructurale ale serviciilor sociale, ca factor
critic pentru furnizarea adecvată a acestora și de sporire a
participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii. În
plus, mediul rural este deficitar în privinț a existenței
centrelor sociale și a personalului necesar, relevând
necesitatea finanțării intervențiilor în infrastructura
serviciilor sociale de zi.
În paralel cu creșterea calității și accesului la serviciile
sociale de zi, care au un rol important în p revenirea
instituționalizării, este foarte importantă consolidarea
procesului de tranziție de la servicii instituționalizate la
cele furnizate în cadrul comunității pentru promovarea
incluziunii sociale a persoanelor. Una dintre constatările
care fac obiec tul RST 2014 se referă la faptul că, în ceea
ce privește tranziția de la îngrijirea instituțională la
îngrijirea alternativă și îngrijirea în cadrul comunității s –
au realizat progrese limitate, mai ales în cazul anumitor
grupuri vulnerabile – copii, perso ane cu dizabilități.
Astfel, numărul de persoane cu dizabilități care sunt
îngrijite în instituții rezidențiale de mari dimensiuni este
în continuare mare, în timp ce serviciile comunitare
pentru persoanele cu dizabilități nu sunt suficient
dezvoltate. C reșterea gradului de incluziune socială a
persoanelor instituționalizate și integrarea socială a
acestora este rezultatul pe care România dorește să îl
obțină prin investițiile din diverse surse de finanțare
inclusiv, prin POR. Prin investiția în infrastruct ură
destinată serviciilor de îngrijire de zi România își propune
să asigure accesul la servicii de zi pentru până la 3% din
numărul de persoane care fac parte din grupurile
vulnerabile (copii, persoane cu dizabilități și persoane
vârstnice). În plus, inves tițiile planificate vor contribui
direct la creșterea numărului de persoane care părăsesc
centrele rezidențiale mari (copii, persoane cu dizabilități)
prin furnizarea de îngrijire alternativă de calitate și
RO 163 RO crearea premiselor pentru o viață independentă în
comunitate sau în infrastructura de tip familial.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă (2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S30 Gradul de
acoperire cu
servicii sociale
pentru copii (0 –
17 ani) % Regiuni
mai puțin
dezvoltate 0,9 2014 3 ANPDCA
Anuală
1S31 Gradul de
acoperire cu
servicii soc iale
pentru persoane
cu dizabilități % Regiuni
mai puțin
dezvoltate 0,37 2014 1,4 ANPD
Anuală
1S32 Gradul de
acoperire cu
servicii sociale
pentru persoane
cu vârstnice % Regiuni
mai puțin
dezvoltate 0,81 2014 3 MMFPSPV Anuală
1S33 Beneficiari ai
servi ciilor sociale
de tip rezidențial
acordate în
instituții de tip
vechi – copii Persoane Regiuni
mai puțin
dezvoltate 4.331
2014 1.731
MMFPSPV Anuală
1S34 Beneficiari ai
serviciilor sociale
de tip rezidențial
acordate în
instituții de tip
vechi – Persoan e
cu dizabilități Persoane Regiuni
mai puțin
dezvoltate 16.411 2014
15.111 MMFPSPV
Anuală
2.H.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.H.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și
contribuțiile preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea
principalelor grupuri țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 8.1 Investițiile în infrastructurile s anitare și sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile
în ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea
RO 164 RO socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale și
de recr eare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la
serviciile prestate de colectivitățile locale
În ceea ce privește infrastructura serviciilor sociale , perioada 2007 – 2013 a evidențiat
faptul că există o cerere mare de servicii de zi pentru a c ăror furnizare este necesară o
infrastructură corespunzătoare, mai ales în zonele defavorizate sau mai puțin dezvoltate.
În acest sens, dezvoltarea rețelei serviciilor sociale fără componentă rezidențială, de tipul
centrelor de zi, centrelor de tip „resp iro”, centrelor de consiliere, centrelor de
recuperare/reabilitare sau cantinelor sociale, prin intermediul cărora să se asigure sprijin
adecvat nevoilor diferitelor categorii vulnerabile de beneficiari (copii, adulți cu dizabilități,
vârstnici), contribui e la creșterea incluziunii sociale a acestora.
În funcție de tipul de serviciu și de specificul și de nevoile copiilor, pe lângă nevoile de bază,
serviciile de zi destinate copilului asigură un program educațional adecvat vârstei, nevoilor,
potențialului de dezvoltare și particularităților beneficiarilor, se asigură părinților consiliere și
sprijin, se dezvoltă programe specifice pentru prevenirea comportamentelor abuzive și a
violenței în familie, se asigură programe de abilitare și reabilitare.
Servicii le sociale de zi destinate adulților cu dizabilități și persoanelor vârstnice, integrate în
comunitate, oferă servicii sociale si interventii, ca de ex. activități de petrecere a timpului în
grup, masă caldă, consiliere psihologică și terapie, terapie de recuperare, îngrijire personală și
supraveghere, activități de promovare a unui stil de viață sănătos și activ și menținerea
sănătății etc., cât mai aproape de beneficiar .
Prin urmare, pentru asigurarea creșterii incluziunii sociale a tuturor categoriilor vulnerabile
este necesară investiția în infrastructura serviciilor de îngrijire de zi. De asemenea, pentru a fi
funcțională infrastructura reabilitată/modernizată are nevoie de dotări /echipamente.
O altă acțiune vizată de această prioritate de investiți i este cea de continuare, prin componenta
infrastructurală, a tranziției de la îngrijirea în instituții la îngrijirea alternativă și îngrijirea în
cadrul comunității. Aceasta va presupune investiții în case de tip familial și apartamente, în
locuințe prote jate etc. precum și în dotările aferente necesare asigurării funcționalității
acestora.
Numărul redus de beneficiari, copii sau persoane adulte cu dizabilități din casele de tip
familial și locuințele protejate va da posibilitatea personalului de a se ocu pa mai bine de
fiecare beneficiar în parte, de a exista o plasare a acestora în mijlocul comunității, ceea ce
reprezintă o etapă importantă în oferirea unui mediu familial de viață copiilor și posibilității de
a integra adulții cu dizabilități în societate .
În ceea ce privește serviciile sociale destinate grupului vulnerabil „copii” pentru procesul de
de dezinstituționalizare investițiile se vor concentra asupra închiderii centrelor de tip clasic cu
capacitate mare, a centrelor de plasament în cadrul căror a beneficiarii serviciilor de protecție
sunt copiii cu dizabilități, precum și centrelor rezidențiale de tip clasic situate în zone izolate
(care nu au acces la servicii medicale, educaționale, etc.).
De asemenea, pentru serviciile de îngrijire de zi pent ru grupului vulnerabil „copii” (centre de
zi, centre de consiliere, centre de abilitare/reabilitare, etc.) investițiile se vor concentra asupra
RO 165 RO dezvoltării de servicii de zi concomitent cu închiderea centrelor de tip clasic, dezvoltarea de
servicii în zon ele rurale, în zonele urbane marginalizate (numai în zonele în care nu se
înființează centre comunitare integrate).
Pentru serviciile sociale destinate grupului vulnerabil „persoane cu dizabilități” investițiile se
vor concentra pe închiderea instituțiilo r de tip vechi cu un număr mare de beneficiari (peste
120 de beneficiari), cu condiții improprii de viață, aflate la distanța mare de comunitate și de
serviciile de sănătate, educație și de recuperare.
Pentru serviciile sociale destinate grupului vulnera bil ”persoanele vârstnice” intrevențiile se
vor concentra asupra înființării de servicii sociale prin centrele de zi și/ sau cantine sociale
acolo unde nu există asemenea servicii sau sunt slab reprezentate, iar nevoia pentru asemenea
servicii motivată de starea de sărăcie/ excluziune socială sau altă situație de vulnerabilitate
este prezentă. De asemenea, vor avea prioritate zonele marginalizate și localitățile mici.
Implementarea tipurilor de proiecte descrise anterior va avea rezultate pozitive, atât di n
punctul de vedere al creșterii accesibilității grupurilor vulnerabile la servicii de calitate, cât și
a calității vieții persoanelor care fac parte din aceste categorii și a familiilor acestora.
Pentru a răspunde provocărilor din Strategia Europa 2020, precum și pentru a subsuma
investițiile în infrastructura serviciilor sociale, vor fi realizate investiții care țin atât de
calitatea infrastructurii, dar și de dotările aferente.
Fără a enumera exhaustiv, acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție se referă
la:
reabilitarea/ modernizarea / extinderea/dotarea infrastructurii de servicii sociale fără
componentă rezidențială (centre de zi, centre de tip „respiro”, centre de consiliere,
centre / servicii de abilitare/reabilitare, cantine s ociale etc.)
construcția/reabilitarea/ modernizarea/ dotarea de case de tip familial, apartamente,
locuințe protejate etc.
Aceste tipuri de investiții se vor adresa în special a utorităților administrației publice locale
(UAT), precum și furnizorilor de ser vicii sociale de drept public sau privat, acreditați conform
legii.
Prin această prioritate de intervenție se va asigura și corelarea cu investițiile în sporirea
accesibilității serviciilor sociale și sprijinirea dezinstituționalizării din cadrul AP 4 POCU .
Având în vedere faptul că investițiile planificate privind îmbunătățirea condițiilor de
infrastructură pentru dezinstituționalizare nu pot fi detașate de furnizarea de servicii de înaltă
calitate, sprijinul FEDR pentru tranziția de la servicii rezidenți ale la îngrijirea comunitară va fi
sinergic cu sprijinul FSE, furnizat în cadrul axei prioritare 4 POCU. Acesta din urmă se
concentrează pe consolidarea capacității furnizorilor de servicii (de exemplu, asistenți sociali,
asistenți maternali, etc.) și pe î mbunătățirea accesului la servicii sociale comunitare
diversificate, pentru a asigura sustenabilitatea procesului de dezinstituționalizare (de exemplu,
îngrijire integrată socială și medicală, trening și consiliere și orientare profesională, reinserția
în sistemul de învățământ, prestații sociale dedicate prevenirii separării copilului de familie,
reintegrarea copiilor instituționalizați în familiile lor naturale, etc.)
Investițiile PNDR în infrastructura de bază la scară mică aferente măsurii 07, vor con tribui la
sporirea accesibilității serviciilor medicale pentru populația din zonele rurale, completând
RO 166 RO investițiile în infrastructura socială propuse prin POR.
Totodată, investițiile realizate prin această prioritate de intervenție vor fi complementare cu
cele realizate prin intervențiile din POCA, pentru consolidarea structurilor și competențelor la
nivelul instituțiilor și autorităților administraț iei publice centrale și locale.
2.H.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritat e de
investiții 8.1 Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile
în ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea
socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale și
de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la
serviciile prestate de colectivitățile locale
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor pentru infrastructura de
sănătate vizează:
• Concordanța cu documentele stategice relevante ( Stategia Națíonală de Sănătate 2014 –
2020, planurile regionale și județene de servicii de sănătate etc.)
• Concordanța operațiunilor cu nevoile de infrastructură identificate prin cartog rafierea
realizată de MS, ce va fundamenta planurile regionale și județene de servicii de
sănătate
• Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
• Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
• Operațiunea respectă prin cipiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea,
• Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special cu
cele aferente AP 4 din POCU, precum si cu PNDR ,POCA etc.) – prioritizarea și
acordare a de punctaj suplimentar acelor proiecte integrate care vizează, pe lângă
măsurile din AP 8 a POR și măsuri complementare, finanțabile din AP 4 a POCU
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor privind infrastructura
socială vizează:
• Operațiunile vor fi identificate în concordanță cu prioritățile stabilite prin documentele
stategice relevante (strategiile naționale în domeniile incluziunii sociale, drepturilor
copiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, in cluziunii cetățenilor
români aparținând minorității romilor, în special cele care sunt condiționalități ex -ante
pentru perioada 2012 -2020), cu nevoile identificate prin strategiile, de la nivel local,
precum și cu Planurile de Dezvoltare ale Regiunilor, et c.
• Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR;
• Contribuția operațiunii la prevenirea instituționalizării;
• Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii;
• Operațiunile care vizează dez -instituționalizarea trebuie să fie parte a unei intervenții
integrate, în care calitatea furnizorului și serviciului social este asigurată;
• Operațiunea respectă principiile privind incluziunea socială, dezvoltarea durabilă,
transparența, egalitatea de gen și nediscriminarea
RO 167 RO • Compl ementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special cu
cele aferente AP 4 din POCU, precum si cu PNDR, etc.) – prioritizarea și acordarea de
punctaj suplimentar acelor proiecte integrate care vizează, pe lângă măsurile din
această prioritate de investiție a POR și măsuri complementare, finanțabile din AP 4 a
POCU; vor fi prioritizate (prin acordarea de puncte suplimentare) abordările integrate
FEDR -FSE dezvoltate în comunități unde populația romă reprezintă mai mult de 10%;
Pentru măsurile de dezinstitutionalizare proiectele trebuie să fie parte a unei intervenții
integrate, care acoperă o acțiune FSE complementară privind capacitatea furnizorilor de
servicii și calitatea serviciilor furnizate prin infrastructură sprijinită prin FEDR. Co -finanțarea
FEDR va fi permisă pentru beneficiarii care asigură personalul și calitatea serviciilor sociale și
medicale specifice nevoilor persoanelor dezinstituționalizate, dobândite dacă este cazul
(acestea nu există anterior depunerii proi ectului de infrastructură) printr -o susținere FSE
complementară.
Se va acorda punctaj suplimentar în procesul de selecție pentru proiectele care fac parte dintr –
o strategie integrată de dezvoltare urbană (SUD) finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR –
dezvoltare urbană.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.H.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 8.1 Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care co ntribuie
la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând
inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate și promovând
incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile
sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea d e la
serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile
locale
Utilizarea planificată a
instrumentelor financiare N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.H.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prior itate de
investiții 8.1 Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la
dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile
în ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea
socială prin îmbunătăț irea accesului la serviciile sociale, culturale și
de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la
serviciile prestate de colectivitățile locale
Se vor finanța 3 proiecte majore în cadrul acestei prioirtăți de investiție. Cele trei pro iecte
RO 168 RO majore vor viza investițiile privind construcția și dotarea spitalelor regionale de urgență din
regiunile Nord Est (Iași) , Sud Vest (Craiova) și Nord Vest (Cluj -Napoca) .
Ministerul Sănătății va pregăti, prin intermediul Acordului de Imprumut cu Banc a Mondială,
studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale. Această activitate este preconizată a se
realiza la finalul lunii noiembrie 2015.
2.H.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie
de regiun e
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea –
țintă (2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
CO 36 Populația deservită de
servicii medicale
imbunătățite Persoane FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 500.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
1S35 Beneficiari de
infrastructură medicală
construită/ reabilitată/
modernizată/ extinsă/
dotată (pentru servicii
medicale comunitare și
ambulatorii ) Persoane FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 230.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
1S36 Unități medicale
construite/ reabilitate/
modernizate/ extinse/
dotate (pentru servicii
medicale comunitare și
ambulatorii) Unități FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 280 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
1S37 i Unități de primiri
urgențe /compartimente
de primiri urgențe
(nivel terțiar ) Unități FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 35 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
1S38 Beneficiari de
infrastructură medicală
construită/
dotată(pentru servicii
medicale terțiare) Persoane FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 270.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS/
MS Anuală
1S39 Spitale regionale
construite
Unități FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 3 Rapoa rte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
1S40 Beneficiari (copii) de
infrastructură socială de
zi reabilitată/modernizată/
extinsă/ dotată Persoane FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 75.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS anuală
RO 169 RO 1S41 Beneficiari (copii) de
infrastructură de
dezinstituționalizare
construită/ reabilitată/
modernizată/extinsă/
dotată Persoane FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 750 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS anuală
1S42 Beneficiari (persoane cu
dizabilități) de
infrastructură social ă de
zi reabilitată/modernizată/
extinsă/ dotată Persoane FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 10.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS anuală
1S43 Beneficiari (persoane cu
dizabilități) de
infrastructură de dez –
instituționalizare
construită/ reabilitată/
modernizată/extinsă/
dotată Persoane FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 516 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS anuală
1S44 Beneficiari (vârstnici) de
infrastructură socială de
zi reabilitată/modernizată/
extinsă/ dotată Persoane FEDR Regiuni mai
puțin d ezvoltate 62.040 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS anuală
RO 170 RO 2.H.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul
Indicatorului
ID Indicator sau etapă
cheie de
implementare Unitate de
măsură,
dacă este
cazul Fond Categorie de
regiune Punctul de
referință pentru
2018 Obiectivul final
(2023)
Sursa datelor Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
AP 8 Indicator
financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor eligibile
din sistemul contabil
al Autori tății de
certificare, certificată
de această autoritate Euro FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 35.882.353 763.454.318 SMIS/
MYSMIS
AP 8 Indicatorul de
realizare 1S35 Beneficiari de
infrastructură
medicală reabilitată/
modernizată/ extinsă/
dotată ( pentru servicii
medicale comunitare
și ambulatorii ) Persoane FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 23.000 230.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Acești indicatori
sunt importanțit
întrucât vizează
mai mult de 50%
din alocarea axei
prioritare.
Valoarea acestor a
este importantă
din punct de
vedere al
contribuției la
atingerea
rezultatelor
așteptate. AP 8 Indicatorul de
realizare 1S40 Beneficiari (copii) de
infrastructură socială
de zi reabilitată/
modernizată/ extinsă/
dotată Persoane FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 25.000 75.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
RO 171 RO Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabi lită luându -se în considerare experiența similară din perioada 2007 – 2013, precum și necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s -a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltui eli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de perfo rmanta și cofinanțarea națională din anii 2014 –
2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile
corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfe l o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933
milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la
nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 8.
Stabilirea țintelor pentru 2023 și 2018 pentru indicatorul de r ealizare imediată
Stabilirea a cestor ținte s -a realizat având în vedere costul de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007 -2013, precum și pe baza experientei lansării
apelurilor și ritmului de implementare din perioada 2007 -2013.
RO 172 RO 2.H.8 Categoriile de interve nție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 8 053 319.148.936,00
AP 8 055 106.382.979,00
Tabe lul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 8 01 425.531.915,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 8 07 425.531.915,00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 8 03 21.276.596,00
AP 8 07 404.255.319,00
2.H.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și benefi ciarilor
Axa prioritară AP 8
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru beneficiarii acestei axe prioritare, precum și pentru diseminarea informațiilor
și derularea activitaților de inf ormare și publicitate privind POR.
RO 173 RO 2.I Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților
defavorizate din mediul urban
2.I.1 Axa prioritară 9
2.I.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categor ie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond (dacă este cazul)
Sărăcia, la nivelul României, este un fenomen care se înregistrează, în proporții diferite, în
aproape toate regiunile țării, inclusiv în regiunea București -Ilfov, catalogată drept regiune mai
dezvoltată. În aceste condiții, această axă prioritară este adecvată atât nevoilor celor 7 regiuni
mai puțin dezvoltate ale României, în rândul cărora ponderea populației din zonele
marginalizate este de 4,3% în Nord ‐Est și Centru, 4,2% în Sud ‐Est și 3,7% în Vest, în timp ce
celelalte regiuni prezintă rate egale sau mai mici decât media națională de 3,2%, cât și regiunii
București -Ilfov, care, deși este încadrată ca regiune mai dezvoltată, înregistrează un număr
important de comunități defavorizate. Acestea su nt localizate în special în Sectorul 5 din
București (1,6%), dar și în Sectoarele 4 (0,5%) și 3 (0,9%), dar și în orașe precum Măgurele
(11,55%), Buftea (12,9%) sau Chitila (13,5%).
Conform datelor statistice puse la dispoziție de către INS, în anul 2011 3,2% din populația
urbană totală se află în zone marginalizate. De asemenea, rezultatele cercetărilor din cadrul ID-ul axei prioritare AP 9
Denumirea axei prioritare Sprijinirea regenerării ec onomice și sociale a
comunităților defavorizate din mediul urban
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv
prin instrumente financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv
prin instrumente financiare stabilite la nivelul Uniunii N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin
dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunității
Această axă prioritară se va
implementa prin dezvoltare locală
plasată sub respon sabilitatea
comunității
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară
este dedicată inovării sociale sau cooperării
transnaționale sau ambelor N/A
RO 174 RO unui proiect derulat de MDRAP, cu sprijinul Băncii Mondiale, arată că zone marginalizate
sunt prezente în toate cele 41 de județe, cel mai mar e procent se aflându -se în județele Tulcea,
Hunedoara, Mureș, Botoșani, Vaslui, Vrancea , Călărași și Covasna (între 8,58 și 5,79%). În
regiunea București -Ilfov, acest procent ajunge la 47% în zona cuprinsă între Buftea și Chitila
și 12% în zona Măgurele. Tot conform aceluiași studiu, 40% din populația urbană
marginalizată o reprezintă persoane de etnie romă.
În acest sens, implementarea unei axe prioritare care sprijină scoaterea din sărăcie
comunităților urbane marginalizate atât în cele 7 regiuni mai pu țin dezvoltate, cât și în
regiunea București -Ilfov va avea ca rezultat aducerea la un standard de viață comun, minim
acceptabil din punct de vedere social, în vederea uniformizarea calității nivelului de trai al
persoanelor aflate în sărăcie de la nivelul tuturor orașelor din România.
2.I.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al
cheltuielilor publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eli gibile sau al
cheltuielilor publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
2.I.4 Prioritatea de investiții 9.1
Prioritate de inv estiții 9.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunității
2.I.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 9.1
Obiectiv Specific Reducerea numărului de persoane aflate în risc de s ărăcie
și excluziune social ă, prin măsuri integrate
RO 175 RO Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Deși divers ca tipologie (sărăcia urbană comparativ
sărăcia rurală), fenomenul sărăciei înregistrează, totuși,
anumite tr ăsături comune, cum ar fi accesul slab la
infrastructură, dezavantajare economică, marginalizare
socială și (uneori) teritorială etc. Printre principalii factori
responsabili de favorizarea/agravarea riscului de sărăcie
și excluziune socială se numără: lip sa ocupării (în special
a celei pe termen lung), nivel educațional scăzut,
afectarea capacității de muncă prin existența unui
handicap, sarcina întreținerii copiilor, lipsa posibilității de
susținere a cheltuielilor de întreținere etc. .
Mai expuse risculu i de sărăcie, sunt anumite categorii, din
care amintim în primul rând femeile, tinerii, copiii,
persoanele aparținând etniei Roma, dar și bătrânii,
persoanele cu dizabilități, etc.
Conform draftului de Strategiei Naționale pentru
Promovarea Incluziunii Soc iale și Combaterea Sărăciei
precondițiile unei abordări sistemice care să asigure
succesul reformelor instituționale presupun identificarea
adecvată a segmentului de populație aflat „în nevoie”,
ceea ce implică o evidență corectă a tipurilor de risc
social , o evidență a grupurilor care pot cădea sub
incidența acestora, identificarea corectă a grupurilor aflate
sub incidența mai multor factori de risc social s.a.m.d..
Estimările evidențiază faptul că potențialul reprezentat de
integrarea pe piața muncii a acestor persoane, ar avea
efecte economice deloc neglijabile, ceea ce face din
angajarea persoanelor de etnie romă, în special, dar și a
celor defavorizate, în general, un imperativ nu doar de
natură morală, ci și economică.
Cu toate acestea, soluționarea unilaterală a problemei
ocupării este la fel de puțin productivă ca și concentrarea
doar pe aspectul locuirii, studiile arătând că modelele de
intervenție integratã (ce au fost pilotate de organizațiile
neguvernamentale) sunt cele cu eficiență și impact
notabile. În consecință, acestea ar trebui replicate și
transferate ca politici publice, respectiv combinarea
acțiunii de construcție de locuințe sociale cu dimensiunea
de ocupare, calificare a forței de muncã din comunitate,
conexarea cu accesibilizarea s erviciilor comunitare
(sanitare, educative, culturale etc.).
Astfel, abordarea inovativă a instrumentului CLLD, ce
promovează măsuri adecvate nevoilor beneficiarilor, cu
accent pe activitățile destinate reducerii sărăciei și
RO 176 RO excluziunii sociale, prin implementarea unor planuri
(strategii) integrate ce vor cuprinde atât intervenții
infrastructurale (care să asigure locuirea, ocuparea prin
activități de economie socială, furnizarea integrată a
serviciilor minimale medicale și sociale) cât și intervenții
ce v izează diversele tipuri de servicii acordate
comunităților defavorizate va avea ca rezultat scăderea
numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și
excluziune socială, ceea ce va avea, pe termen lung, atât
un impact social, de îmbunătățire a calități i vieții
locuitorilor, cât și un impact economic, de sporire a forței
de muncă disponibile să desfășoare activități economice.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicato r Unitate de
măsură Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă
(2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S45 Populația aflată
în risc de sărăcie
și excluziune
socială din zonele
marginalizate
urbane
Persoane Regiuni mai
dezvoltate/
Regiuni slab
dezvoltate 186.635
2014
181.635
INS /
Banca
Mondială
La patru
ani
2.I.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.I.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni ca re urmează să fie sprijinite și contribuțiile
preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri
țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 9.1 Dezvoltare local ă plasată sub responsabilitatea comunității
În concordanță cu Recomandările Specifice de Țară privind reducerea sărăciei din 2014,
precum și implementarea strategiilor relevante din domeniile vizate (incluziune socială,
sănăate, educație etc.), precum și a prevederilor AP 2014 -2020, intervențiile din cadrul
acestei priorități de investiții sunt menite să contribuie la reducerea numărului persoanelor
aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate, cu
accent pe com unitățile marginalizate . Măsurile planificate vor contribui, în principal, la
îndeplinirea obiectivului -țintă asumat în cadrul PNR, acela de reducere cu 580.000 a
numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială până în 2020, precum ș i
la obiectivele asumate în domeniile ocupării forței de muncă, educației și al sănătății.
Până la momentul actual, intervențiile în tipurile de zone defavorizate au fost realizate fie de
RO 177 RO către autoritățile publice locale (APL), fie de către reprezentanți ai societății civile (ONG -uri).,
fiind intervenții punctuale și nesustenabile pe termen lung. Modalitatea de abordare eficientă a
problemei comunităților defavorizate este abordarea integrată.
De aceea, intervențiile din cadrul acestei priorități de inves tiții vor fi aplicate în mod integrat
(dezvoltarea infrastructurii susținută de măsuri de creștere a capacității umane prin dezvoltarea de
măsuri de tip FSE). Intervențiile susținute în cadrul acestei priorități vor beneficia de sprijin din
POR (Axa 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din
mediul urban) și din PO CU (AP 5 – Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității),
fiind puse în aplicare conform metodologiei stabilite la nivelul celor două progr ame operaționale
pentru această axă prioritară.
Sprijinul pentru infrastructură pentru comunitățile care utilizează instrumentul CLLD va fi acordat
din POR în cazul zonelor urbane având o populație de peste 20.000 locuitori. Grupurile – țintă
vizate în c ontextul acestui obiectiv specific vor fi, în mod similar abordării PO CU, cu prioritate:
persoane expuse riscului de sărăcie ( femeile, tinerii, persoanele din familii cu venituri reduse,
persoanele fără adăpost, persoanele vârstnice și persoanele cu dizab ilități aflate în situații de
dependență sau în risc de excluziune socială, copiii aflați în situații de risc etc.), precum și
persoanele care suferă de forme de dependență (alcool, substanțe interzise etc), victimele violenței
domestice, ale traficului de ființe umane și persoanele private de libertate și aflate în perioada de
probațiune , precum și persoanele defavorizate aparínând etniei rome.
În cadrul abordării CLLD, care va fi finanțată, atât din POR cât și din PO CU, se vor dezvolta
intervenții ce vi zează un „pachet de proiecte”, variate ca obiective de investiții și ca scop,
respectiv investiții de tip „hard” (de infrastructură) cât și investiții, complementare, de tip
„soft” (de tipul serviciilor). Investițiile de tip CLLD nu se vor limita doar la p roiecte de
infrastructură, acesta fiind un un criteriu de selecție a strategiilor de dezvoltare locală.
Fără a fi exhaustive, tipurile de acțiuni care vor fi avute în vedere pentru finanțare prin POR
vizează:
investițiile în infrastructura de locuire – construirea/reabilitare/modernizare locuințelor
sociale
investiții în infrastructura de sănătate, servicii sociale – reabilitarea/modernizarea
centrelor comunitare integrate medico -socială ;
investiții în infrastructura de educație – construire /reabilitare /modernizare de unități
de învățământ preuniversitar (creșe, grădinițe, școli primare, școli gimnaziale etc.);
investiții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate
respectiv:
o construcția/reabilitarea/modernizarea clădirilor pent ru a găzdui diferite
activități sociale, comunitare, culturale, agrement și sport etc.;
o crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (străzi
nemodernizate, inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităților publice, zone
verzi neamenajate, teren uri abandonate, zone pietonale și comerciale, etc.);
construirea/ dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor de economie
socială de inserție .
Abordarea integrată a problemelor cu care se confruntă comunitățile defavorizate va contribui
la reducerea fenomenului sărăciei și creșterea incluziunii sociale, prin reducerea inegalităților
în ceea ce privește accesul la locuire decentă, accesul la servicii medicale și sociale
RO 178 RO corespunzătoare, accesul la ocupare, nediscriminarea și tratamentul egal.
Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acțiune locală, constituite din reprezentanți ai autorității
publice locale, ai instituțiilor, ai mediului de afaceri local, ai societății civile, ai zonei urbane
marginalizate selectate pentru intervenție. Invest iții de tip infrastructural, finanțabile din POR,
în cadrul acestei axe prioritare, vor fi corelate cu investițiile „soft”, finanțabile din FSE, prin
PO CU (Axa prioritară 5) de tipul:.
activități de susținerea antreprenoriatului social în cadrul comunit ății și a creării de noi
locuri de muncă, prin acordarea de micro -granturi, etc..;
sprijinul pentru creșterea accesului și participării la educație și formare de calitate și
reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate (ex. c osturi
de transport și masă, materiale educaționale, etc.)
acordarea de stimulente financiare/ subvenții persoanelor din cadrul comunităților
marginalizate în vederea încurajării intrării sau menținerii pe piața muncii, precum și
pentru încurajarea partici pării la formarea profesională continuă sau la programe de
ucenicie și stagii;
sprijinirea dezvoltării de servicii sociale, precum si de servicii comunitare integrate
medico -sociale furnizate la nivelul comunității etc.
proiecte (inclusiv pilot) care vizea ză furnizarea de servicii într -un mod integrat la
nivelul comunității, care pot include măsuri de ocupare și formare a forței de muncă,
măsuri sociale, sănătate, educație , inclusiv alfabetizare IT în scopul e -incluziunii.
Atât în procesul de selecție, cât și de monitorizare a implementării strategiilor, vor fi implicate
autorități de management și ministerele de linie relevante, precum și Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării, Punctul Național de Contact pentru Romi, Organismul Unic pentru
FSE.
Pentru asigurarea coerenței intervențiilor POR – POCU zonele de intervenție pentru
operațiunile finanțate din POR vor fi aceleași ca cele pentru intervențiile finanțate din POCU ,
putând fi identificate în baza unui chestionar standard pentru comunitățile marginalizate
utilizat în cadrul studiului elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale privind elaborarea strategiilor
de integrare a comunităților marginalizate .
Complementar strategiilor CLLD implementate prin POR și POCU, vor fi avute în vedere
pentru comuni tățile marginalizate investițiile naționale de tip LEADER, din PNDR, precum și
cele din POC care urmăresc alfabetizarea digitală în comunitățile vulnerabile și dezvoltarea
competențelor digitale ca instrument de combatere a excluziunii prin extinderea re țelei de
Punct de Acces Public la Internet.
2.I.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 9.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
RO 179 RO Principiile directoare avute în vedere pentru selectar ea operațiunilor vizează:
Concordanța cu documentele strategice relevante (strategiile naționale în domeniu,
precum Strategia Națională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și Combaterea Sărăciei,
Strategia Guvernului României de incluziune a cetățen ilor români aparținând minorității
romilor 2012 -202 – condiționalități ex -ante pentru România, alte strategii relevante în
domeniu, planurile de dezvoltare regională 2014 -2020, )
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
Calitatea , maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Principiul dezvoltării bazate pe contribuția comunității („community driven
development”), ca modalitate optimă de identificare a nevoilor și de gestionare a
resurselor, în vederea satisfacerii a acestor nevoi .
Principiul intervenției plasată în zona nevoii identificate („area based approach”), pentru
un impact cât mai mare asupra beneficiarilor finali.
Principiul pachetului integrat de proiecte (în sensul în care nu se vor putea selecta strategii
având proie cte monofuncționale (de ex. doar proiecte de housing) sau proiecte adresate
unei singure categorii sociale, în vederea prevenirii apariției unor efecte adverse de genul
segregării și pentru obținerea unui impact real la nivelul beneficiarilor finali).
Oper ațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea .
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (în special cu
POCU pentru abordarea integrată , cu PNDR ).
Sprijinul FEDR pentru u tilități publice și infrastructură rutieră (străzi urbane) nu poate depăși
30% din valoarea totală FEDR a pachetului integrat de proiecte care răspund nevoilor
comunităților marginalizate.
Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.I.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 9.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunității
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.I.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore (după caz)
Prioritate de
investiții 9.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de inv estiții.
RO 180 RO 2.I.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria regiunii
(dacă este
relevan tă) Valoarea –
țintă (2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
1S46 Persoane care trăiesc în
zone urbane unde s -au
implementat strategii
integrate de dezvoltare
locală Persoane
FEDR
Regiuni mai
dezvoltate 20.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
Regiuni mai
puțin dezvoltate 140.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
CO38 Spații deschise create
sau reabilitate în zonele
urbane Metri
pătrați FEDR
Regiuni mai
dezvoltate 4.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
Regiuni mai
puțin dezvoltate 32.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
CO39 Clădiri publice sau
comerciale construite
sau renovate în zonele
urbane Metri
pătrați FEDR
Regiuni mai
dezvoltate 6.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
Regiuni mai
puțin dezvoltate 48.000 Rapoarte de
monitorizare
POR –
MYSMIS Anuală
RO 181 RO 2.I.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul
Indicatorului
ID Indicator sau etapă
cheie de
implementare Unitate de
măsură,
dacă este
cazul Fond Categorie de
regiune Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul final
(2023)
Sursa datelor Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
AP 9 Indicator financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor eligibile
din sistemul contabil al
Autorității de
certificare, certificată
de această autoritate Euro FEDR Regiune mai
dezvoltată 555.556 11.820.332 SMIS/
MYSMIS
Regiuni mai
puțin
dezvoltate 2.105.263 89.585.667 SMIS/
MYSMIS
AP 9
Etapa cheie de
implementare
1K5 Clădiri pu blice sau
comerciale construite
sau renovate în zonele
urbane conform
contractelor încheiate Metri pătrați FEDR
Regiune mai
dezvoltata 1.200 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS S-a ales etapă cheie
de implementare,
având în vedere
noutatea
instrumentul ui și
perioada de selecție
a strategiilor. Regiuni mai
puțin
dezvoltate 9.600 – Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
AP 9
Indicator de
realizare CO39 Clădiri publice sau
comerciale construite
sau renovate în zonele
urbane
Metri pătrați FEDR
Regiune mai
dezvoltata
– 6.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Acest indicator este
important întrucât
vizează mai mult de
50% din alocarea
axei prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă din
punct de vedere al
contribuției la
atingerea
rezultatelor
așteptate. Regiuni mai
puțin
dezvoltate – 48.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
RO 182 RO Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indicatorul financiar
Ținta interme diară pentru 2018 a fost stabilită luându -se în considerare experiența similară din perioada 2007 – 2013, precum și necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s -a realizat pe principiul atinge rii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FEDR fără rezerva de perfo rmanta și cofinanțarea națională din anii 2014 –
2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 201 7 și 2018, precum și valorile
corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933
milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la
nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
S-a ales etapă cheie de implementare având în vedere noutatea instrumentului și perioada de selecție a strategiilor. De asemenea, pentru anul 2023 din setul de indicatori de
realizare imediată aferent programului a fost selec tat un indicator care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 9. Stabilirea acestor ținte s -a realizat pe
baza numărul minim de locuitori care trebuie să facă parte din comunitatea vizată de strategiile integrate.
RO 183 RO 2.I.8 Categoriile d e intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 97 10.638.298,00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 97 85.106.383,00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa priori tară Codul Sumă (EUR)
AP 9 01 10.638.298,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 01 85.106.383,00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritori ului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 01 6.382.979,00
AP 9 02 4.255.319,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
RO 184 RO Axa pr ioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 01 51.063.830,00
AP 9 02 34.042.553,00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 06 85.106.383,00
2.I.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusi v, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 9
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru beneficiarii acestei axe prioritare, precum și pentru diseminarea informațiilor
și derularea activitaților de informare și publicitate privind POR.
2.J Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
2.J.1 Axa prioritară 10
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 9 06 10.638.298,00
ID-ul axei prioritare AP 10
Denumirea axei prioritare Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
RO 185 RO 2.J.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond (dacă este cazul)
Implementarea acestei axe prioritare în toate regiunile de dezvoltare este justificată de o
distribuție teritorială la nivel național a infrastructurii de educație. Astfel, în anul școlar
2010/2011 funcționau un număr de 7.588 unități de în vățământ. Cele mai multe unități de
învățământ preuniversitar și de învățământ superior au fost înregistrate în regiunile Nord -Est și
Sud Muntenia (1.243, respectiv 1.151 unități), la polul opus fiind regiunile Vest și Bucuresti –
Ilfov (682, respectiv 644 u nități). De asemenea, în ceea ce privește repartizarea unităților de
învățământ pe medii de rezidență în perioada 2000 -2010, se remarcă o scădere accentuată a
numărului unităților de învățământ cu personalitate juridică situate în mediul rural, cu 81% în
anul 2010 față de anul școlar 2000. Acest aspect se datorează î n special procesului de
reorganizare a si stemului educațional și de comasare a ș colilor sub tutela unei unit ăți de
învățâmâ nt mai importante.
În toate regiunile României, indiferent de nivelul d e dezvoltare a acestora, infrastructura de
educație este deficitară și necesită îmbunătățiri în vederea asigurării unităților de învățământ
necesare pentru cuprinderea copiilor/preșcolarilor/elevilor în toate nivelurile/ ciclurile
educaționale. Conform inve ntarului MEN, peste 88% din infrastructura de educație necesită
lucrări de reabilitare/ modernnizare (un procent mai ridicat înregistrându -se în mediul rural
90%) în vederea asigurării u nor condiții adecvate de studiu.
Această nevoie se remarcă și în Regiu nea București -Ilfov, pentru toate nivelurile educa ționale,
dar în specia l pentru nivelul antepreșcolar și preș colar , datorit ă unui trend ascendent al sporului
natalit ății î n perioada 2003 – 2013 , corelat cu lipsa unor investiții semnificative î n
infrastruc tura specific ă. Regiunea București -Ilfov este singura regiune în care va exista o
creștere a populației de vârstă școlară: grupa de varsta 0 -14 ani va crește cu 25 % până în 2020
față de 2010, iar grupa de vârstă 0 -3 ani va crește cu 17% până în 2020 compa rativ cu 2010.
Urmare a acestui fenomen demografic se resimte presiunea și asupra celorlate tipuri de
infrastructuri educaționale (ș coli, licee) , corelat cu nevoia permanentă de a răspunde
solicitărilor pieței forței de muncă . Totodat ă, regiunea BI deține cel mai mare centru
educațional/ universitar din România, având în vedere că o treime din instituții le de învățământ
superior sunt localizate în această regiune.
Având în vedere nevoile comune existente la nivel regional, în cadrul acestei axe prioritare vor
putea solicita finanțare toate regiunile de dezvoltare din România.
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare N/A
Întrea ga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiare
stabilite la nivelul Uniunii N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale
sau cooperării transnaționale sau ambelor N/A
RO 186 RO 2.J.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibi le sau al cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvolta te
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor publice
eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și
regiunile nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
2.J.4 Prioritatea de investiții 10.1
Prioritate de investiții 10.1 Investițiile în educație, și formare, inclusiv în formare
profesională , pentru dobândirea de competențe și
învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurilor de educație și formar e
2.J.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 10.1
Obiectiv Specific Creșterea gradului de participare la nivelul educației
timpurii și învățământului obligatoriu , în special pe ntru
copii cu ri sc crescut de pără sire timpurie a sistemului
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Nivelul de educație este factor -cheie al dezvoltării
naționale, deoarece determină în mare măsură activitatea
economică și productivitatea, precum și mobilitatea forței
de muncă, creând premisele, pe termen lung pentru
existența unui nivel mai ridicat de trai și de calitate a
vieții. Având în vedere tendințele demografice negative,
profilul educațional al populației este o co ndiție esențială
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii.
RO 187 RO Acest deziderat nu se poate realiza însă fără o
infrastructură adecvată/corespunzătoare ciclurilor
educaționale. Infrastructura educațională este esențială
pentru educație, dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru
construirea de abilități sociale și a capacității de integrare
socială.
Sprijinul POR va asigura creșterea accesului , calității și a
atractivității educației, contribuind la creșterea ratei de
participare la diferi te niveluri de educație, la reducerea
abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la o rată
mai mare de absolvire a învățământului obligatoriu și la
creșterea ratei de tranziție spre niveluri superioare de
educație.
Principalul rezultat așteptat v izează realizarea condițiilor
pentru o educație de calitate și creșterea gradului de
participare a populației în învățământul preșcolar, primar
și gimnazial.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fo ndul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă
(2023) Sursa datelor Frecvența
raportării
1S47 Rata brută de
cuprindere în
creșe a copiilor
cu vârste într e 0-2
ani % Regiune
mai
dezvoltată/
Regiuni
mai puțin
dezvoltate 2,67 2013 5 MECS / INS Anual
1S48 Gradul de
cuprindere în
învățământ ul
preșcolar (3-5
ani) % Regiune
mai
dezvoltată/
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
84,1 2013 85,9 MECS/ INS Anual
1S49 Gradul de
cuprindere în
învățământul
primar și
gimnazial % Regiune
mai
dezvoltată/
Regiuni
mai puțin
dezvoltate
92,5 2013 95 MECS/ INS Anual
RO 188 RO 2.J.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 10.2
Obiectiv Specific Creșterea gradului de participare la învățământul
profesional și tehnic și învățare pe tot parcursul vieții
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Nivelul de educație este factor -cheie al dezvoltă rii
naționale, deoarece determină în mare măsură activitatea
economică și productivitatea, precum și mobilitatea forței
de muncă, creând premisele, pe termen lung, pentru
existența unui nivel mai ridicat de trai și de calitate a
vieții. Având în vedere ten dințele demografice negative,
profilul educațional al populației este o condiție esențială
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii.
Acest deziderat nu se poate realiza însă fără o
infrastructură adecvată/corespunzătoare . Infrastru ctura
educațională este esențială pentru construirea de abilități
sociale, dezvoltarea competențelor profesionale și a
capacității de integrare socio -profesională. Analizele
socio -economice evidențiază relația cauzală între nivelul
de dezvoltare a capacită ților forței de muncă și starea
infrastructurii (existența spațiilor și dotărilor adecvate) în
care se desfășoară procesul de educație și formare
profesională.
Sprijinul POR va asigura realizarea condițiilor pentru o
pregătire profesională de calitate și r elevantă pentru
nevoile pieței muncii, adaptate nivelului de dezvoltare
tehnologică și cerințelor specifice sectoarelor economice.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indic ator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă (2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S50 Gradul de
cuprindere în
învățământul
profesional si
tehnic % Regiune mai
dezvoltată/
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
54,35
2013 60 MECS /
INS Anual
RO 189 RO 2.J.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 10.3
Obiectiv Specific Creșterea relevanței învățământul ui terțiar universitar in
relaț ie cu piața forței de muncă și sectoarele economice
competitive
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Investițiile în infrastructura învățământului terțiar
universitar va reprezenta garanția îndeplinirii o biectivelor
asumate de România privind participarea și nivelul de
calitate a pregătirii populației active cu nivel de pregătire
terțiară în concordanță cu cerințele unei economii aflate
într-un proces alert de recuperare a decalajelor de
dezvoltare față de economiile țărilor UE.
Baza materială a instituțiilor de învățământ furnizoare de
servicii de educație de nivel terțiar universitar reprezintă
o problemă importantă legată de asigurarea finanțării care
poate fi îmbunătățită prin lucrările de reabilitarea ,
modernizarea și extinderea spațiilor existente pentru a fi
aduse la standardele de calitate europene.
În plus, sprijinul FEDR va contribui la soluționarea
asimetriil or existente între curricula universitară și
necesitatea de a dezvolta competitivitate a economiei
românești, prin acordarea de sprijin pentru modernizarea
și echiparea facilităților conexe într-o abordare
diferențiată, în strânsă cooperare cu sectorul privat. În
plus, investițiile în învățământul superior vor intensifica
legătura dintre cercetare și piața forței de muncă, în
special în domeniile economice competitive și de
specializarea inteligentă , întârind rolului universităților
ca furnizor de cunoștințe, competențe și progres
tehnologic în regiuni.
Prin țintele alese se urmărește ca Ro mânia să recupereze
decalajul actual privind nivelul de participare a populației
cu nivel de pregătire terțiară universitară, iar la orizontul
de timp 2023, economia românească să fie compatibilă cu
cea din UE din punctul de vedere al pregătirii forței de
muncă de nivel terțiar universitar.
RO 190 RO Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria
regiunii (dacă
este relevantă) Valoarea
de
referință Anul d e
referință Valoarea –
țintă (2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S51 Ponderea
populației cu
vîrsta intre 30 -34
de ani cu nivel
terțiar de educație % Regiune mai
dezvoltată/
Regiuni mai
puțin
dezvoltate
22,8
2013 28,2 INS Anual
2.J.6 Acțiunea car e urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.J.6.1 Descrierea tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și contribuțiile
preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri
țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 10.1 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltare a infrastructurilor de educație și formare
Infrastructura educațională este esențială pentru dezvoltarea timpurie a copiilor, pentru
educația acestora, în vederea construirii și dezvoltării de abilități sociale și a capacității de
integrare socială.
Investițiile prevăzute in cadrul OS 10.1 vizează învățământul antepreșcolar, preșcolar ,
primar și nivelul secundar inferior.
În condițiile în care media europeană a participării la grădiniță a copiilor de cel puțin 4 ani
era, în 2011, 93,2%, în România pro centul era doar de 82%, fapt datorat în mare măsură
infrastructurii insuficiente. Legea educației naționale din 2011 a modificat structura
învățământului preuniversitar, prin introducerea educației timpurii, ca nivel distinct, format
din nivelul antepreșco lar (pentru copii de 0 -3 ani) și învățământul preșcolar (copii de 3 -6 ani).
Participarea copiilor la educația timpurie, care oferă servicii integrate de îngrijire,
supraveghere și educație timpurie copiilor de vârstă antepreșcolară și preșcolară, are efect e
directe și pe termen lung asupra dezvoltării acestora, prin sporirea șanselor de succes școlar și
crearea unei baze solide pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Beneficiile extinse ale
participării copiilor la o educație timpurie de calitate au fost recunoscute de numeroase
cercetări și documente de politici educaționale, la nivel național și european. Câteva din cele
mai importante sunt: rezultate școlare mai bune obținute de copiii care au participat la educația
timpurie, crearea unei baze solide pe ntru învățarea pe tot parcursul vieții, în special pentru
copiii provenind din grupuri dezavantajate, reducerea cheltuielilor publice pentru domeniile
social, sănătate sau chiar justiție. În același timp, accesibilitatea și calitatea serviciilor de
educați e timpurie antepreșcolară și preșcolară asigură condițiile pentru reîntoarcerea părinților
pe piața activă a muncii, având impact direct asupra continuării dezvoltării profesionale a
RO 191 RO acestora.
Așa cum se menționează în RST 2015, una dintre provocările sis temului educațional o
reprezintă disponibilitatea inegală a serviciilor de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari
și accesul limitat la acestea, care contribuie la o rata ridicată de părăsire timpurie a școlii.
Se va acorda prioritate investiții lor în comunitățile cu o rată de înscriere la grădiniță a copiilor
cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani sub 85% și către comunitățile care nu dispun de facilități
pentru educație și îngrijire a copiilor preșcolari și pentru copiii cu vârste de 0-3 ani , precum și
acelor unități de educație timpurie care asigură, într -o abordare incluzivă, accesul și
participarea la educație a copiilor provenind din grupuri aflate în situație de risc, cum ar fi
copiii din familii sărace, copiii romi, copiii c u cerințe educaționa le speciale .
Investițiile trebuie să asigure complementaritatea cu măsurile prevăzute în programele
finanțate din fondurile structurale pentru susținerea educației timpurii, mai ales pentru copiii
proveniți din grupuri dezavantajate.
Noile reglementări imp use din 2011 de Legea Educației referitoare la introducerea clasei
pregătitoare în învățământul primar , au condus la o reorganizare pe verticală a sistemului de
educație și la un număr mai mare de preșcolari și elevi. Această determină o presiune sporită
și asupra infrastructurii educaționale de la nivelul învățământului primar și secundar inferior,
mai ales în mediul urban, unde capacitatea de cuprindere a acestor unități de învățământ este
insuficientă pentru a asigura participarea tuturor copiilor la o educație de calitate.
În mediul urban, mai ales în orașele mari, spațiile școlare pentru învățământul primar și
gimnazial sunt, în general, supraîncărcate, presiunea fiind în mare măsură rezultatul
introducerii clasei pregătitoare, ca parte a învățământul ui primar. Aceasta a condus, în cazul
unor unități de învățământ, la desfășurarea activităților educaționale în spații neadecvate din
punctul de vedere al dimensiunii, iluminării etc. În alte cazuri, pentru a asigura școlarizarea
tuturor copiilor din circu mscripția școlară, școlile au fost obligate să renunțe la laboratoare,
săli de informatică, săli de bibliotecă sau spații în care se desfășurau activități extrașcolare,
ceea ce conduce în mod natural la scăderea calității educației oferite. În aceste cazur i,
investițiile trebuie să se concentreze atât spre extinderea spațiilor, astfel încât să poată fi
asigurată cuprinderea tuturor copiilor de vârstă școlară, cât și pe creșterea calității actului
educațional, prin asigurarea spațiilor și dotărilor necesare.
De asemenea, starea, locația și tipul infrastructurii educaționale au impact nu numai asupra
accesului la educație, ci și asupra calității acesteia. În acest sens asigurarea bazei materiale
minime (clădiri reabilitate/ modernizate, condiții sanitare nece sare pentru funcționare, dotarea
cu echipamente, material didactic, etc) pentru desfășurarea actului educațional sunt condiții
esențiale pentru co -interesarea elevului , pentru descurajarea absenteismului și reducerea
fenomenului de abandon/părăsire timpuri e a școlii , pentru creșterea ratei de absolvire și
tranziție spre niveluri superioare de educație.
În ceea ce privește mediul rural, demersul pentru asigurarea infrastructurii educaționale de
calitate este necesar cu atât mai mult cu cât a avut loc un pr oces de raționalizare a rețelei
școlare, prin închiderea acelor unități care nu aveau un număr suficient de elevi și preluarea
activităților de către unități de învățâmânt apropiate, în general aflate în centrele de comună,
cu asigurarea transportului ele vilor. S -a urmărit, prin concentrarea resurselor umane și
materiale, o eficientizare a cheltuielilor pentru educație, o sporire a atractivității pentru elevi și
cadre didactice și, nu în ultimul rând, creșterea calității educației oferite. Aceste ”școli de
RO 192 RO centru” au nevoie de o infrastructură performantă, în condițiile în care, pe de o parte, 70% din
școlile care necesită reabilitare se află în mediul rural și, pe de altă parte, copiii care provin din
mediul rural fac parte din grupurile dezavantajate educ ațional, în primul rând din punctul de
vedere al calității educației oferite.
Intervențiile la nivelul învățământului primar și gimnazial au ca scop asigurarea unei oferte
educaționale adecvate, accesibile și de calitate pentru toți copiii și vor avea în vedere, cu
prioritate, grupurile care se află în risc sporit de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii,
cum ar fi: copii și tineri provenind din familii cu nivel socio -economic scăzut, copii și tineri
din mediul rural, copii și tineri romi sau din alte grupuri dezavantajate sau subreprezentate.
Atât în mediul urban, cât și în cel rural, se va avea în vedere obiectivul referitor la reducerea
părăsirii timpurii a școlii, asumat de România în cadrul programului Europa 2020, și măsurile
de prevenire și corectare stabilite pentru atingerea acestuia.
Astfel, se va acorda prioritate județelor , respectiv zonelor în care rata de cuprindere și de
participare școlară este mai scăzută decât media națională , respectiv județeană și/sau în care
procentul de aban don sau părăsire timpurie a școlii este mai mare decât media națională ,
respectiv județeană , precum și unităților de învățământ cu rezultate școlare slabe. Se vor avea
în vedere cu prioritate investițiile în infrastructura educațională din învățământul prim ar și
gimnazial care vizează asigurarea facilităților necesare pentru programele de sprijin/remediere
sau de tip ”Școala după școală”, precum și programelor de tipul „A doua șansă”, contribuind
la îmbunătățirea rezultatelor școlare și la o rată de tranziți e mai mare către nivelurile
superioare de educație, în special în ceea ce privește copiii care provin din zone sau grupuri
defavorizate, îndeosebi copii/elevi de etnie romă, precum și copii/elevi cu cerințe educaționale
speciale (CES). În conformitate cu legislația națională, investițiile realizate nu vor viza
intervenții care conduc la segregare în școli .
Investițiile din cadrul OS 10.2 vizează intervenții în infrastructura educațională pentru
învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcur sul vieții. Modificările impuse
prin legea educației au determinat reducerea n umărului școlilor profesionale ș i preluarea
activit ăților de formare tehnică și profesională preponderent prin intermediul liceelor
tehnologice. Consolidarea învățământului profe sional, prin creșterea duratei de pregătire
profesională la 3 ani și accentuarea ponderii pregătirii practice, au generat transform ări în
sistemul educa țional care impune investi ții permanente în învățământul organizat în cadrul
filierei tehnologice și în învățământul profesional. î n condi țiile în care partea cea mai
important ă a activit ății școlare este reprezentat ă de practica profesional ă.
În perspectiva anului 2020, numărul absolvenților învățământului gimnazial, care constituie
bază de recrutare pent ru învățământul profesional și tehnic, va crește față de anul 2014 cu
peste 3600 de absolvenți. Este important de precizat faptul că această creștere se va realiza pe
baza creșterii numărului de absolvenți din mediul urban (creștere cu aproape 9800 de
absolvenți) în timp ce absolvenții din mediul rural vor înregistra o scădere semnificativă
(scădere cu peste 6100 absolvenți). Această situație implică reorganizarea rețelei școlare prin
concentrarea resurselor în centre de pregătire profesională viabile, orga nizate sub forma
campusurilor școlare, capabile să deservească un bazin geografic de mai mare întindere, care
să poată avea o ofertă de formare profesională cu o largă paletă de calificări și care să poată
asigura condiții de acces pentru un mare număr de elevi (cazare și masă/transport elevi).
RO 193 RO Ca urmare, investițiile în învățământul profesional și tehnic (licee tehnologice și infrastructura
pentru formarea profesională inițială ) vor viza asigurarea unor facilități educaționale de înaltă
calitate, în conc ordanță cu cerințele angajatorilor, cu tendințele evoluției economice și cu
nevoile pieței muncii , prin construcția, reabilitarea, extinderea și dotarea unităților de
învățământ .
De asemenea, dat fiind contextul global marcat de nevoia de specializare în domenii solicitate
ale pieței forței de muncă în corelare cu tendințele de dezvoltare economică este necesară
îmbunătățirea formării continue pentru adulți. În acest sens, vor fi sprijinite centrele
comunitare pentru învățare permanentă (localizate în lice e tehnologice și infrastructura pentru
formarea profesională inițială ), inclusiv centre pilot la nivel județean/regional, prin investiții în
construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea unităților de învățământ în cadrul
cărora își desfășoa ră activitatea. Prin intermediul acestor centre se va acorda sprijin in vederea
însușirii unor cunoștințe avansate, metode și procedee moderne care să faciliteze integrarea
social ă și profesională a persoanelor în concordanță cu aspirațiile lor profesiona le și cu
necesitățile pieței muncii , în special în sectoarele economice competitive .
Având în vedere contribuția importantă pe care universitățile o au în specializarea forței de
muncă, în dezvoltare economică și încurajarea activităților de cercetare – inovare, investițiile
din cadrul OS 10.3 vor sprijini dezvoltarea și modernizarea infrastructurii instituțiilor de
învățăm ânt superior (terțiar) și a resurselor relevante, ținând cont de tendințele de dezvoltare
economică în raport cu cerințele pieței și pol iticile naționale în domeniu (în special Strategia
națională pentru învățământul terțiar , SNC și SNCDI) . Investiția în infrastructura din
învățământul superior va spori capacitatea universităților de a anticipa și a răspunde cerințelor
pieței privind stand ardele și calitatea academică, de a dezvolta noi programe, beneficiind de
tehnologie modernă și echipamente pentru a oferi studenților competențe cros -disciplinare.
Investițiile se vor face cu prioritate în domenii cu potențial de creștere care contribuie la
creșterea angajabilității absolvenților învățământului superior în sectoare competitive și cu
specializări inteligente.
În acest sens, dezvoltarea capacităților de cercetare – inovare prin punerea la dispoziție a
infrastructurii necesare, respectiv dot area laboratoarelor didactice și de cercetare, poate
contribui la creșterea competitivității economice și facilitarea introducerii în economie a
produselor activităților de cercetare – inovare. Aceste investiții vor urmări infrastructura
destinată moderniz ării și internaționalizării centrelor universitare, investind în infrastructura
de cercetare și inovare și în materiale didactice, noi tehnologii și suport TIC. De asemenea,
trebuie acordată o atenție deosebită condițiilor de studiu ale studenților prin as igurarea unui
nivel adecvat de calitate a acestora, menite să îmbunătățească accesul și participarea
persoanelor dezavantajate la sistemul de învățământ superior și rezultatele acestora la acest
nivel de învățământ, îndeosebi ale studenților netradiționali , ale celor care provin din mediul
rural, dar și ale persoanelor de etnie romă și ale altor grupuri dezavantajate, precum și a
măsurilor de aliniere a învățământului superior la nevoile pieței muncii. Starea generală
precară a clădirilor, a echipamentelor și a facilităților justifică investiții în consolidarea și
modernizarea spațiilor de studiu, precum și în dotarea acestora.
Pentru atingerea obiectivului specific al acestei priorități de investiție sunt avute în vedere
realizarea următoarelor tipuri de i nvestiții:
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii pentru
educația timpurie – educaționale antepreșcolare și preșcolară (creșe și grădinițe )
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrast ructurii
RO 194 RO educaționale pentru învățământul general obligatoriu (școli I – VIII)
• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii
educaționale pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul
vieții (licee tehnologice și școli profesionale)
• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale
universitare
Principalele tipuri de beneficiari eligibili avuți în vedere sunt unități administrativ -teritoriale –
autorități și instit uții ale administrației publice locale , parteneriate între acestea, precum și
instituții de învățământ superior de stat. Municipiile reședință de județ sprijinite prin
intermediul axei prioritare dedicate dezvoltării urbane vor fi eligibile pentru acțiuni care
sprijină infrastructura pentru învățământul primar și gimnazial, precum și pentru învățământul
superior.
Interven țiile finan țate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu măsurile
destinate îmbunătățirii competențelor și creșterii par ticipării la înv ățare pe tot parcursul vieții
din cadrul POCU, dar si cu interven țiile fin anțate în mediul rural prin intermediul PNDR.
2.J.6.2 Principiile directoare pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 10.1 Investițiile în educa ție, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizea ză:
Concordanța cu documentele strategice relevante (Strategia Națională pentru Infrastructura
de Educației, Strategia Națională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii, Strategia
Națională pentru Educația Terțiară, Strategia națională privind învăț area pe tot parcursul
vieții, Strategia Națională de Competitivitate, Strategia Națională de Cercetare,
Dezvoltare, Inovare, Strategia Națională pentru Promovarea Incluziunii Sociale și
Combaterea Sărăciei, Strategia privind incluziunea cetățenilor români aparținând
minorității romilor, Planurile de Dezvoltare Regională 2014 -2020, etc)
Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR
o corelarea operațiunilor cu tendințele demografice ale populației școlare,
precum și cu tendințele de dezvolt are economică conform strategiilor naționale
în domeniul educației
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și
nediscriminarea, și prevenirea segregării
Complem entaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POCU, POC ,
PNDR, etc )
Se va acorda prioritate la finanțare (apel de proiecte dedicat) instituțiilor de învățământ
superior de stat localizate în cadrul municipiilor reședință de județ.
RO 195 RO Criteriile de selecție a operațiunilor vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului.
2.J.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiții 10.1 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în
formare profesională pentru d obândirea de
competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurilor de educație și
formare
Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.J.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 10.1 Investițiile în educație, în formare, inclusiv în formare profesională
pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare
Nu se vor finanța proiecte majore în cadrul acestei priorități de investiții.
2.J.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici program ului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea –
țintă (2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
CO35 Capacitatea infrastructurii
de educație care
beneficiază de sprijin
Persoane FEDR Regiune mai
dezvoltată
27500 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
95.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
1S52 Capacitatea infrastructurii
de educație care
beneficiază de sprijin –
anteprescolar
Persoane FEDR Regiune mai
dezvoltată
3.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
12.000 Rapoarte de
monitorizare Anuală
RO 196 RO POR -MYSMIS
1S65 Capacitatea infrastructurii
de educație care
beneficiază de sprijin –
prescolar
Persoane FEDR Regiune mai
dezvoltată
6.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 24.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
1S66 Capacitatea infrastructurii
de educație care
beneficiază de sprijin –
școlar
Persoane FEDR Regiune mai
dezvoltată
6.500 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 24.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
1S53 Capacitatea infrastructurii
de educație care
beneficiază de sprijin –
învățământ profe sional și
tehnic Persoane FEDR Regiune mai
dezvoltată
1.940 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 10.185 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
1S54 Capacitatea infrastructurii
de educație care
beneficiază d e sprijin –
învățare pe tot parcursul
vieții Persoane FEDR Regiune mai
dezvoltată
60 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 315 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
1S55 Capacitatea infrastructurii
de edu cație care
beneficiază de sprijin –
universitar Persoane FEDR Regiune mai
dezvoltată
10.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate
25.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Anuală
RO 197 RO 2.J.7 Cadrul de performan ță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul
Indicatorului
ID Indicator sau etapă
cheie de
implementare Unitate
de
măsură,
dacă este
cazul Fond Categorie de
regiune Punctul de
referință pentru
2018
Obiectivul final
(2023)
Sursa datelor Explicarea
relevanței
indicatorului, dacă
este cazul
AP 10 Indicator
financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor eligibile
din sistemul contabil al
Autorității de
certificare, certificată de
această autoritate Euro FEDR Regiune mai
dezvol tată 2.500.000 53.191.488 SMIS/
MYSMIS
Regiuni mai
puțin dezvoltate 58.823.529 298.998.751 SMIS/
MYSMIS
AP 10 Indicator de
realizare 1S66 Capacitatea
infrastructurii de
educație care
beneficiază de sprijin –
școlar Persoane FEDR Regiune mai
dezvoltată 650 6.500 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS Acești indicatori sunt
importanți întrucât
vizează mai mult de
50% din alocarea axei
prioritare. Valoarea
acestora este
importantă din punct
de vedere al
contribuției la
atingerea rezultatelor
aștepta te. Regiuni mai
puțin dezvoltate
2.400 24.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
AP 10 Indicator de
realizare 1S55 Capacitatea
infrastructurii de
educație care
beneficiază de sprijin – Persoane FEDR Regiune mai
dezvoltată
1.000 10.00 0 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
RO 198 RO universitar Regiuni mai
puțin
dezvoltate 2.500 25.000 Rapoarte de
monitorizare
POR -MYSMIS
Informații calitative suplimentare referitoare la stabilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea țintelor pentru indic atorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându -se în considerare experiența similară din perioada 2007 – 2013, precum și necesitatea respectării regulii N+3 la nivel de
program. Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s -a realizat pe principiul atingerii nivelului minim de cheltuieli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea
dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare alocarile FE DR fără rezerva de performanță și cofinanțare a națională din anii 2014 –
2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2015 și 2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 201 7 și 2018, precum și valorile
corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933
milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai p uțin dezvoltate). Tinta FEDR, la
nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indica torilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent programului a fost selectat un indicator care corespunde unei alocări d e peste 50% din alocarea pentru AP 10.
Stabilirea țintelor pentru 20 23 si 2018 pentru indicatorul de realizare imediată
Stabilirea acestor ținte s -a realizat având în vedere costul de referință pentru intervenții similare finanțate în perioada 2007 -2013, precum și pe baza experientei lansării
apelurilor si ritmului de imp lementare in perioada 2007 -2013.
RO 199 RO 2.J.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6a: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 49 12.500.000,00
AP 10 50 4.550.000,00
AP 10 51 10.000.000,00
AP 10 52 15.503.190,00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 49 62.000.000,00
AP 10 50 27.000.000,00
AP 10 51 86.000.000,00
AP 10 52 79.148.938,00
Tabelul 7a: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 01 42.553.190,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 01 254.148.938,00
Tabelul 8a: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 07 42.553.190,00
RO 200 RO
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 07 254.148.938,00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categor ie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 03 31.914.894,00
AP 10 07 222.234.044,00
2.J.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capaci tății administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și beneficiarilor
Axa prioritară AP 10
Se va utiliza asistența tehnică a POR pentru organizarea de sesiuni de informare și instruire
specifice pentru beneficiarii a cestei axe prioritare, precum și pentru diseminarea informațiilor
și derularea activitaților de informare și publicitate privind POR.
Tabelul 9a: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 10 07 42.553.190,00
RO 201 RO 2.K Axa prioritară 1 1: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a
proprietăților în cadastru și cartea fu nciară
2.K.1 Axa prioritară 11
2.K.2 Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mul t de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
N/A
2.K.3 Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau a l cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor
publice eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
2.K.4 Prioritate a de investiții 11.1
Prioritate de investiții 11.1 Consolidarea capacității instituționale și o administrației
publică eficientă ID-ul axei prioritare AP 1 1
Denumirea axei prioritare Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a
proprietăților în cadastru și cartea funciară
Întreaga axă prioritară se va implementa exclus iv prin instrumente financiare N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa exclusiv prin instrumente financiar e
stabilite la nivelul Uniunii N/A
Întreaga axă prioritară se va implementa prin dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității N/A
În ceea ce privește FSE: Întreaga axă prioritară este dedicată inovării sociale sau
cooperării transnaționale sau ambelor N/A
RO 202 RO
2.K.5 Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconizate
ID OS 11.1
Obiectiv Specific Creșterea gradului de acoperire geografică și de
înregistrare a proprietăților din zonele rurale în Sistemul
Integrat de Cadastru și Carte Funciară
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii În vederea creșterii gradului de înregistrare a
proprietăților și a drepturilor reale corelative în Sistemul
Integrat de Cadastru și Carte Funciară , până în 2020
(2023) este prevăzută implementarea lucrărilor de
înregistrare sistematică pentru aproximativ 5,756
milioane ha aferente celor 793 UAT – uri situate în zone
rurale ale României .
Ca urmare a intervenției, toate proprietățile, atât publice
cât și private din aceste zone vor fi înregistrate în cadastru
și în cartea funciară.
Ca rezultat al îndeplinirii acestui obiectiv, se vor reduce
piedicile întâmpinate în dezvol tarea acestor zone,
generate de lipsa înregistrării proprietăților, principalele
piedici fiind: (i) menținerea situației incerte a posesiei
preferată de mulți deținători de imobile, ca urmare a
costului ridicat al înregistrării proprietăților; (ii)
întârzi erile proiectelor de investiții în infrastructură și de
mediu ca urmare a dificultăților întâmpinate în
clarificarea drepturilor de proprietate și accesul dificil la
terenuri; (iii) investițiile limitate în zonele rurale din
cauza incertitudinii privind dr eptul de proprietate; (iv)
stagnarea pieței imobiliare și dificultățile în consolidarea
gospodăriilor/ terenurilor; (v) domeniul de aplicare limitat
al pieței creditului ipotecar datorat în mare parte
incapacității de utilizare a resurselor funciare ca gar anție
în accesarea creditelor instituționale care să faciliteze
activitatea economică și de afaceri; (vi) dificultățile în
stabilirea impozitelor și taxelor locale din cauza lipsei de
informații reale pentru impozitarea proprietăților
imobiliare.
Având pr oprietatea înregistrată, populația din zonele
intervenției va putea beneficia de îmbunătățirea
condițiilor economice și sociale, atât datorită securizării
statutului proprietății, cât și implicațiilor clarificării
situației terenurilor asupra bugetelor loc ale, iar
municipalitățile vor avea o situație clară a proprietăților
pe care le dețin. În plus, vor fi create condițiile optime
RO 203 RO pentru pregătirea strategiilor, planurilor și programelor în
domeniul infrastructurii, comunele din mediul rural
îndeplinind ast fel pre -condițiile pentru accesarea
programelor Uniunii Europene în domeniul dezvoltării
infrastructurii locale (dezvoltarea rețelelor de utilități
publice și a rețelelor stradale, reabilitarea clădirilor de
interes public etc.), dar și în domeniul mediulu i și cel
social. Mai mult, se vor crea premisele pentru securizarea
și eficientizarea pieței funciare, ceea ce va avea un impact
pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri.
Rezultatele intervenției conduc de asemenea, la crearea
condițiilor pentru real izarea strategiilor și programelor de
dezvoltare regională și națională, precum și la facilitarea
implementării proiectelor naționale de investiții în
infrastructură și a celor din alte domenii: agricultură,
mediu, turism și agroturism etc.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Categoria regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea –
țintă
(2023) Sursa
datelor Frec vența
raportării
1S56 UAT -uri în care
toate proprietãțile
au fost înregistrate
în SICCF % Regiuni mai putin
dezvoltate 0,24% 2013 28% ANCPI La doi
ani
2.K.6 Acțiunea care urmează să fie sprijinită în cadrul priorității de investiții
2.K.6.1 Descriere a tipului și exemple de acțiuni care urmează să fie sprijinite și contribuțiile
preconizate la obiectivele specifice, inclusiv, după caz, identificarea principalelor grupuri
țintă, a teritoriilor specifice vizate și a tipurilor de beneficiari
Prioritate de
investiții 11.1 Consolidarea capacității instituționale și o administrației publică
eficientă
Această prioritate de investiții va fi implementată prin intermediul unui proiect major ce își
propune să contribuie la creșterea economico -socială din zona r urală, să faciliteze dezvoltarea
infrastructurii și să promoveze incluziunea prin extinderea procesului de înregistrare
sistematică a proprietăților din zonele rurale ale României.
Beneficiarul acestei axe prioritare este Agenția Națională de Cadastru și P ublicitate Imobiliară
(ANCPI), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară va beneficia
RO 204 RO de dezvoltarea Sistemului Integrat de Cadastru și Cart e Funciară și de crearea unei baze de
date unitare și complete a imobilelor din zonele selectate. Beneficiarii subsidiari ai intervenției
sunt autoritățile publice locale și cetățenii din mediul rural.
Acțiunile ce urmează a fi implementate în vederea at ingerii obiectivelor proiectului major și,
implicit, a obiectivului specific al axei prioritare 11.1 sunt:
înregistrarea sistematică a proprietăților imobiliare în zonele rurale selectate, prin: (i)
efectuarea de servicii de înregistrare sistematică; și (ii) conversia în format digital a
documentelor analogice existente ;
îmbunătățirea serviciilor de inregistrare a proprietăților prin: (i) consolidarea
capacităților ANCPI și a instituțiilor subordonate: Oficiile de Cadastru și Publicitate
Imobiliară (OCPI), Centrul Național de Cartografie.
pregătirea Strategiei de management a programului și a studiilor aferente pentru: (i)
gestionarea lucrărilor de înregistrare sistematică; (ii) monitorizare și evaluare; (iii)
finalizarea studiilor;
organizarea de sesiuni de instruire pentru personalul implicat în proiect: contractori,
municipalități, OCPI.
Aceste acțiuni urmează a fi implementate în cadrul a trei componente:
Componenta 1. Integrarea datelor existente și extinderea înregistrării sistematice in
zonele rural e ale României
Incepând cu anul 2011 ANCPI a dezvoltat un proces de înregistrare sistematică eficient și
participativ în cadrul Proiectului CESAR (Completarea sprijinului financiar acordat de UE
pentru restructurarea agriculturii), care a avut ca obiect în registrarea sistematică a
proprietăților în 50 de comune. Pentru a extinde procesul de înregistrare sistematică în zonele
rurale, complementar acțiunilor programate de ANCPI prin Programul național de cadastru și
carte funciară în 2337 de UAT – uri, au fost luate în considerare extinderea înregistrării
sistematice pentru acoperirea suprafeței de aproximativ 5,756 milioane ha, reprezentând 793
UAT – uri. Această acțiune va include în principal organizarea campaniilor de conștientizare a
cetățenilor, pregătirea personalului implicat în activități, realizarea lucrărilor de cadastru
sistematic și afișarea publică a rezultatelor, soluționarea contestațiilor formulate de către
deținătorii imobilelor și se va finaliza cu deschiderea cărților funciare. În cadrul campa niilor
de conștientizare publică și în activitățile de cadastru sistematic ce se vor desfășura, vor fi
implicați reprezentanți ai comunităților de romi, atât la nivel național, prin Agenția Națională
pentru Romi, cât și local, prin birourile județene pentr u romi organizate la nivelul consiliilor
județene și experții locali pentru romi din cadrul primăriilor.
De asemenea, în cadrul acestei componente se va realiza conversia în digital documentelor
analogice care conțin informații privitoare la proprietăți : cărți funciare și documentații tehnice .
Componenta 2 – Îmbunătățirea serviciilor de înregistrare a proprietăților
Pentru a se realiza accesul la datele legale și spațiale privind proprietățile și actualizarea
acestor seturi de date a fost planificată modifi carea aplicației informatice eTerra, prin care se
asigură administrare informațiilor de cadastru și de carte funciară.
Sistemele informatice dezvoltate pentru evidența înregistrărilor în cadastru și cartea funciară
RO 205 RO sunt aliniate la cadrul de interoperabili tate național. Datele obținute ca urmare a lucrărilor de
cadastru sistematic sunt integrate în sistemul informatic de cadastru și carte funciară (eTerra),
într-un format standard, deschis, de tip XML. Informațiile pot fi exportate prin servicii WEB,
în for matul standard stabilit de Directiva INSPIRE, pe Geoportalul României
www.geoportal.ancpi.ro.
În vederea îmbunătățirii serviciilor livrate, ANCPI își propune derularea unor campanii de
informare publică și reforme noi care să îmbunătățească procesele zilni ce de înregistrare, într –
o manieră sustenabilă economic, eficientă, orientată către client și inclusivă social. De
asemenea, prin componenta 2 se vizează sprijinirea și dezvoltarea capacității instituționale a
ANCPI și OCPI prin organizarea de sesiuni de f ormare a personalului acestor structuri în
domeniile specifice de activitate (economic, juridic, achiziții publice, comunicare și relații
publice etc.).
Componenta 3 – Management, strategie și tactici
Această componentă va asigura sprijinul necesar pentru coordonarea proiectului, administrare,
achiziții, management financiar, raportare, monitorizare și evaluare. Proiectul va asigura
fonduri pentru achiziționarea echipamentelor suplimentare necesare și pentru contractarea
serviciilor de consultanță necesare.
Având în vedere complexitatea proiectului de înregistrare sistematică și resursele limitate ale
ANCPI pentru implementarea acestuia, pe lângă compartimentele de cadastru sistematic ce se
vor înființa în cadrul ANCPI și oficiile teritoriale, se va apela la o unitate de management
extern, care va furniza asistență tehnică în toate etapele și domeniile de implementare ale
proiectului, de la asistență acordată în legătură cu activitățile de implementare, la nivel central,
și local, până la monitorizare și eval uare.
În cadrul acestei componente se va realiza monitorizarea participării grupurilor vulnerabile la
procesul de înregistrare sistematică, cu accent pe soluționarea problemelor determinate de
lipsa actelor de proprietate în cadrul așezărilor informale de romi. În cadrul acestui obiectiv
vor fi invitați să participe la activități reprezentanți ai organismelor care acționează în
domeniul grupurilor dezavantajate, precum și reprezentanți ai organismelor pentru romi
(asociații, fundații, organizații neguvernam entale etc.).
Implementarea acestor trei componente va contribui la creșterea economică și socială la nivel
național, în conformitate cu politicile naționale și cele ale Uniunii Europene, prin:
Stimularea investițiilor în infrastructura de bază din zonele rurale: transport, energie,
mediu, sănătate și infrastructura socială;
Creșterea nivelului de accesare a fondurilor europene pentru comunitățile din zonele
rurale;
Promovarea angajărilor și suportul pentru mobilitatea forței de muncă din zonele
urbane în z onele rurale;
Micșorarea diferențelor între diferite zone dezvoltate din punct de vedere agricol și alte
regiuni mai puțin favorizate;
Creșterea coeziunii teritoriale, sociale și economice, promovarea dezvoltării generale
armonioase prin reducerea diferenț elor între nivelurile de dezvoltare din zonele rurale
și urbane și promovarea dezvoltării zonelor dezavantajate;
Reducerea dificultăților întâmpinate în zonele montane, slab populate, zone a căror
localizare geografică încetinește procesul de dezvoltare, p entru încurajarea unei
RO 206 RO dezvoltări sustenabile a acestora;
Promovarea incluziunii sociale și a combaterii sărăciei;
Încurajarea unei dezvoltări sustenabile a protecției mediului și a utilizării eficiente a
resurselor naturale.
2.K.6.2 Principiile directo are pentru selectarea operațiunilor
Prioritate de
investiții 11.1 Consolidarea capacității instituționale și o administrației publică
eficientă
Principii orientative pentru selectarea operațiunilor
În selectarea comunelor pentru înregistrarea sistematică vor fi luate în considerare atât
aspectele geografice și socio -economice cât și prezența minorităților etnice, în special prezența
minorității rome.
Criteriile de prioritizare și nominalizarea UAT -urilor ce vor fi incluse în proiectul de
înregistrare sist ematică vor fi aprobate de o Comisie Interministerială ce va fi alcătuită din
reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Fonduri lor
Europene (Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare) și
ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. În cadrul acestei comisii vor fi
invitați, având rol de observatori, reprezentanți ai Comisiei Europen e – Direcția Generală
Politică Regională și Urbană (DG Regio).
Principalele criterii de selecție a UAT – urilor incluse în sub -componenta privind înregistrarea
sistematică a proprietăților sunt:
(a) UAT – uri care fac obiectul dezvoltării proiectelor de inf rastructură prevăzute în Master
Planul General de Transport al României;
(b) UAT – uri care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în
cadrul altor programe;
(c) Zone cu vulnerabilități sociale particulare privind accesu l informal la proprietate. Proiectul
va acorda atenție specială nevoilor comunității rome precum și zonelor declarate defavorizate.
S-a constatat faptul că există populație romă aproape în fiecare UAT din zona rurală. Această
minoritate a trecut de -a lungu l timpului printr -un proces de stabilire a așezărilor/locuințelor,
mai ales în marginea satelor, unde populația locală a acceptat și tolerat prezența romilor.
Terenul pe care l -au ocupat este, în general, în proprietatea statului (public sau privat); romii
au construit case pe terenurile pe care le au în posesie, iar autoritățile locale au acceptat, în
general, această situație. În unele cazuri, municipalitățile au soluționat lipsa actelor de
proprietate prin aprobarea emiterii titlurilor de proprietate, pe baza legilor funciare. Totuși,
există un număr mare de așezări neoficiale în satele rurale. Înregistrarea sistematică este
soluția pentru oficializarea acestor cazuri.
2.K.6.3 Utilizarea planificată a instrumentelor financiare
Prioritate de investiți i 11.1 Consolidarea capacității instituționale și o
administrației publică eficientă
RO 207 RO Utilizarea planificată a instrumentelor
financiare N/A
Nu se are în vedere utilizarea instrumentelor financiare.
2.K.6.4 Utilizarea planificată a proiectelor majore
Prioritate de
investiții 11.1 Consolidarea capacității instituționale și o administrației publică
eficientă
Această prioritate de investiții va fi implementată prin intermediul unui proiect major.
Proiectul este elaborat să răspundă Programului Național de Cadastru și Carte Funciară
reglementat prin Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu
modificările și completările ulterioare și este inclus în Strategia Națională de Dezvoltare
Sustenabilă a României 2013 –2020 -2030. S istemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară
este, de asemenea, inclus în Programul Guvernamental pentru perioada 2013 -2016 în cadrul
capitolului Proiecte Mari de Infrastructură.
2.K.6.5 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după ca z, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare comuni și specifici programului
ID Indicator Unitate de
măsură Fond Categoria regiunii
(dacă este
relevantă) Valoarea -țintă
(2023)
Sursa datelor Frecvența
raportării
1S57 Suprafață de te ren
înregistrată în Sistemul
Integrat de Cadastru și
Carte Funciară Ha FEDR Regiuni mai
puțin dezvoltate 5.756.387 ANCPI Anuală
RO 208 RO 2.K.7 Cadrul de performanță
Tabelul 5: Cadrul de performanță al axei prioritare
Axa
prioritară Tipul
Indicatorului
ID Indicator sau etapă
cheie de
implementare Unitate
de
măsură,
dacă este
cazul Fond Categorie de
regiune Punctul de
referință pentru
2018 Obiectivul
final (2023) Sursa datelor Explicarea
relevanței
indicatorului,
dacă este cazul
AP 11 Indicator financiar 1F Suma totală a
cheltuielilor eligibile din
sistemul contabil al
Autorității de certificare,
certificată de această
autoritate Euro FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 1.176.471 312.891.115 SMIS/ MYSMIS
AP 11 Etapa cheie de
implementare 1K6 Suprafață de t eren pentru
înregistrare în SICCF
conform contractelor de
achiziție încheiate
Ha FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 2.395.470 – Rapoarte de
monitorizare POR –
MYSMIS Fiind un proiect
major, a fost
necesară stabilirea
unei etape cheie de
implementare.
AP 1 1 Indicator de
realizare 1S57 Suprafață de teren
înregistrată în
Sistemul Integrat de
Cadastru și Carte
Funciară Ha FEDR Regiuni mai
puțin
dezvoltate 0 5.756.387 Rapoarte de
monitorizare POR –
MYSMIS Acest indicator este
important întrucât
vizează mai mult d e
50% din alocarea
axei prioritare.
Valoarea acestuia
este importantă din
punct de vedere al
contribuției la
atingerea
rezultatelor
așteptate.
RO 209 RO Informații calitative suplimentare referitoare la stab ilirea cadrului de performanță (opțional)
Stabilirea ți ntelor pentru indicatorul financiar
Ținta intermediară pentru 2018 a fost stabilită luându -se în considerare faptul că este un proiect major . Stabilirea țintei la nivelul POR pentru anul 2018 s-a realizat pe principiul
atingerii nivelului minim de cheltui eli impus de regula N+3, necesar pentru evitarea dezangajării automate a fondurilor (soluție conservatoare). Au fost luate in considerare
alocrile FEDR fără rezerva de performanta și cofinanțarea națională din anii 2014 – 2015 din care s -au scazut sumele reprezentând prefinantarea initială din anii 2014, 2014 și
2016 și prefinanțarile anuale din anii 2016, 2017 și 2018, precum și valorile corespunzătoare pentru asistență tehnică având în vedere că nu face parte din cadrul de
performanță . A rezultat astfel o țintă la nivel de program, pentru anul 2018 de 933 milioane Euro (din care 26 milioane euro pentru categoria de regiune mai dezvoltată și 907
milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate). Tinta FEDR, la nivel de program, pentru anul 2018 este de 757 milioane Euro (din care 21 milioane euro pentru
categoria de regiune mai dezvoltată și 737 milioane Euro pentru categoria regiunilor mai puțin dezvoltate).
Selectarea indicatorilor de realizarea imediată pentru cadrul de performanță.
Din setul de indicatori de realizare imediată aferent axei prioritare a fost selectat indicator ul care corespunde unei alocări de peste 50% din alocarea pentru AP 11.
Stabilirea țintelor pentru 2023 si 2018 pentru indicatorul de realizarea imediată
Stabilire a acestor ținte s -a realizat pe baza metodologiei utilizată în cadrul Proiectului CESAR (Completarea sprijinului financiar acordat de UE pentru restructurarea
agriculturii), proiect dezvoltat de ANCPI, în scopul înregistrării sistematice a proprietăților în 50 de comune .
RO 210 RO 2.K.8 Categoriile de intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 11 96 265.957.447,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 11 01 265.957.447,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie d e regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 11 03 265.957.447,00
Tabelul 9b: Dimensiunea 4 – Mecanismele teritoriale de furnizare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (E UR)
AP 11 07 265.957.447,00
2.K.9 Rezumat al utilizării planificate pentru asistența tehnică, inclusiv, dacă este
necesar, acțiunile de consolidare a capacității administrative a autorităților implicate în
managementul și controlul programelor și benef iciarilor
Axa prioritară AP 12
Finanțarea sprijinului necesar pentru coordonarea proiectului, administrare, management
financiar, raportare, monitorizare și evaluare va fi asigurată din bugetul proiectului. De
asemenea, în cadrul acestui proiect major vor fi realizate activitățile de informare și instruire
specifice.
RO 211 RO 2.L Axa prioritară 12: Asistență tehnică
2.L.1 . Axa prioritară 12
2.L.2 . Justificarea stabilirii unei axe pr ioritare care acoperă mai mult de o categorie
de regiune, obiectiv tematic sau Fond
Pentru a asigura condițiile necesare pentru implementarea Programului Operațional Regional
în vederea utilizării eficiente a fondurilor alocate acestui program, este nece sar ca Autoritatea
de Management și Organismele Intermediare să fie sprijinite prin intermediul asistenței
tehnice.
Asistența tehnică se acordă conform prevederilor art. 52 al Regulamentului General privind
Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul S ocial European și Fondul de Coeziune,
referitor la asistența tehnică acordată Statelor Membre: “Fondurile ESI pot să sprijine acțiuni
de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborare în rețea,
soluționare a reclamațiilo r, control și audit, acțiuni pentru reducerea sarcinii administrative
pentru beneficiari.”
Sistemul de implementare al Programului Operațional Regional este format din autoritatea de
management constituită la nivel național în cadrul Ministerului Dezvoltăr ii Regionale și
Administrației Publice și organismele intermediare constituite la nivelul celor 8 regiuni de
dezvoltare ale României în cadrul celor opt Agenții pentru Dezvoltare Regională. Delegarea
atribuțiilor pentru organismele intermediare va fi real izată prin intermediul acordurilor de
delegare a atribuțiilor ce vor fi încheiate pe toată durata programului de către Autoritatea de
Management a POR cu fiecare Agenție de Dezvoltare Regională. Acordurile de delegare vor
include condiții referitoare la st ructura organizațională a organismelor intermediare și
separarea funcțiilor, păstrarea unui nivel corespunzător al personalului calificat, mentenanța
rețelelor informatice, etc.
Având în vedere ca POR se adresează atât regiunilor mai dezvoltate, cât și re giunilor mai
puțin dezvoltate, această axă prioritară va fi aplicabilă și Regiunii București Ilfov.
Aceasta abordare este cu atat mai importanta cu cat este necesara cresterea gradului de
imbunatatire a organizatiilor implicate in implementarea POR.
Toto dată, având în vedere ca Programul Operațional Inițiativa pentru IMM -uri pentru
România va fi gestionat prin intermediul personalului AMPOR, prin intermediul acestei axe
prioritare vor fi realizate și activitățile corespunzătoare acestui program.
ID-ul axei prioritare AP 12
Denumirea axei prioritare Asistență tehnică
RO 212 RO 2.L.3. Fondul, categoria de regiune și baza de calcul pentru sprijinul Uniunii
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor
publice eligib ile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin
dezvoltate
Baza de calcul (totalul cheltuielilor eligibile sau al cheltuielilor
publice eligibile) totalul cheltuielilor
publice eligibile
Categorie de regiune pentru regiunile ultraperiferice și regiunile
nordice slab populate (dacă este cazul) N/A
2.L.4 . Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate
preconiz ate
ID OS 12.1
Obiectiv Specific Implementarea eficientă a Programului Operațional
Regional
Rezultatele pe care statul membru
caută să le obțină prin sprijinul
din partea Uniunii Având în vedere multitudinea tipurilor de activități care
vor fi impleme ntate prin POR 2014 – 2020, precum și
valoarea fondurilor alocate programului, utilizarea
asistenței tehnice va contribui la:
Imbunătățirea sistemului de implementare a
programului astfel incât instituțiile implicate
(autoritatea de management, organisme
intermediare) să poată realiza cu eficiență și
eficacitate funcțiile îndeplinite (programare,
contractare, monitorizare, plăți, etc)
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea
-țintă
(2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S58 Reducerea duratei
medii de
contractare Luni 15 2015 12 AMPOR Anual
RO 213 RO 2.L.4. Obiective specifice corespunzătoare priorității d e investiții și rezultate preconizate
ID OS 12.2
Obiectiv Specific Implementarea transparentă a Programului
Operațional Regional
Rezultatele pe care statul
membru caută să le obțină prin
sprijinul din partea Uniunii Având în vedere multitudinea tipuri lor de activități
care vor fi implementate prin POR 2014 – 2020,
precum și valoarea fondurilor alocate programului,
utilizarea asistenței tehnice va contribui la:
Acordarea de sprijin specific pentru
informarea și comunicarea către potențialii
beneficiari, beneficiarii de finanțare POR, cât
și către publicul larg, în condiții de
transparență și tratament egal.
Tabelul 3: Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific (pentru
FEDR și Fondul de coeziune)
ID Indicator Unitate
de
măsură Valoarea
de
referință Anul de
referință Valoarea
-țintă
(2023) Sursa
datelor Frecvența
raportării
1S59 Creșterea nivelului
de conștientizare a
publicului general
privind POR % 46 2013 60 AMPOR la doi ani
2.L.5 . Acțiunea care urmează să fie sprijinită î n cadrul priorității de investiții
2.L.6.1 . Descrierea activităților și contribuțiile preconizate la obiectivele specifice
Prioritate de
investiții 12.1 Asistență tehnică
Sprijinul furnizat prin asistență tehnică are în vedere, ca principiu, susținere a unor “costuri ale
calității”, plecând de la premisa, confirmată de experiențele anterioare, că lipsa calității în
implementare are costuri mult mai mari. Astfel, se urmărește atingerea unui standard
recunoscut de management al calității, în întregul sist em de implementare a POR. În acest
sens, monitorizarea perfomanței în realizarea activităților specifice implementării POR va
adresa necesitatea de diminuare a erorilor în procesele specifice, în vederea creșterii eficienței
RO 214 RO și eficacității în implementar e.
Așa cum reiese atât din experiența anterioară, cât și din studiile și evaluările realizate,
disponibilitatea resurselor necesare sprijinirii funcționării sistemului de implementare POR în
perioada de programare 2007 -2013 s -a dovedit a fi de o deosebită importanță. În acest sens,
este necesară sprijinirea activităților specifice implementării POR (pregătirea, selecția,
evaluarea, verificării cheltuielilor, auditul și monitorizarea proiectelor finanțate, etc).
În ceea ce privește acoperirea costurilor ad ministrative și de funcționare a instituțiilor
implicate în sistemul de implementare al POR 2014 -2020, finanțarea Organismelor
Intermediare se va realiza prin intermediul unor contracte de finanțare multianuale, care vor
include detalieri ale atribuțiilor, precum și indicatori realiști pentru măsurarea performanței
organismelor intermediare în realizarea activităților ce derivă din atribuțiile delegate.
Acordul de delegare a atribuțiilor va avea în vedere dezvoltarea și îmbunătățirea relațiilor
funcțional e între AM POR și OI POR, pe baza concluziilor ce provin atât din experiența
anterioară cât și din evaluările ce au vizat subiectul și, de asemenea, va substanția
instrumentele de coordonare interinstituțională, cu o mai clară delimitare a atribuțiilor și
obligațiilor specifice.
De asemenea, finanțarea activităților aferente atribuțiilor AM POR, se va realiza în cadrul
unor decizii de finanțare globale, multianuale.
În vederea implementarii eficiente a programului se vor finanța următoarele tipuri de ac tivități
orientative:
sprijinirea Autorității de Management POR și a Organismelor Intermediare (inclusiv
costuri administrative, respectiv de personal) pentru implementarea diferitelor etape ale
POR, inclusiv identificarea și dezvoltarea proiectelor, înt ocmirea de documentații tehnico –
economice pentru proiecte, pregătirea, selecția, monitorizarea, evaluarea, controlul și
audit;
sprijinirea Autorității de Management POIIMM (inclusiv costuri administrative, respectiv
de personal) pentru implementarea diferi telor etape ale acestui program;
achiziția și instalarea echipamentelor IT și birotice, achiziția și dezvoltarea programelor
informatice necesare pentru managementul și implementarea POR și POIIMM ;
achiziția de bunuri și servicii necesare desfășurării acti vităților specifice implementării
POR în cadrul AM POR/ OI POR
sprijinirea organizatorică și logistică a Comitetului de Monitorizare a POR și a altor
comitete/ grupuri de lucru implicate în implementarea POR , precum și a reuniunilor
corespunzătoare POIIMM ;
sprijinirea activităților structurii coordonatorilor de poli urbani in vederea furnizarii de
sprijin autoritatilor urbane (ex. sprijin dedicat pentru furnizarea de linii directoare, ghiduri
și bune practici de dezvoltare urbană durabilă integrată, etc) ;
activități specifice de evaluare a POR, inclusiv, a documentelor de programare (strategia
de asistență tehnică, strategia de comunicare, etc.)
elaborarea de studii specifice POR;
sprijinirea activităților Autorității de Management și a Organismelor Inter mediare
(inclusiv costuri de personal) necesare pentru Programul Operațional Regional 2007 –
2013;
instruiri (conferințe, mese rotunde, seminarii, ateliere etc.) specifice domeniilor finantate
RO 215 RO in cadrul programului în scopul îmbunatațirii cunoștințelor , a competențelor beneficiarilor
și a potențialilor beneficiari în ceea ce privește POR;
instruirea personalului AM POR – OIPOR, precum și a AMPOIIMM ;
sprijinirea pregătirii POR pentru următoarea perioadă de programare (studii, analize,
pregătirea de proiecte, etc);
Totodat ă, în vederea întăririi capacității administrative, prin intermediul acestei axe se vor
finanța activități de instruire, pentru îmbunătățirea calificării personalului din cadrul AMPOR ,
AMPOIIMM și Organismelor Intermediare POR , precum și cu rsuri de instruire pentru
beneficiari/potențiali beneficiari.
S-a remarcat că sprijinul direct acordat atât potențialilor beneficiari cât și beneficiarilor,
reprezintă o precondiție pentru implementarea în bune condiții a programului operațional.
Pentru a ceste motive, se va avea în vedere extinderea cadrului de acordare a sprijinului direct.
În acest cadru extins, Organismele Intermediare în special își vor asuma un rol proactiv, prin
diverse forme de asistență, de la asigurarea unor platforme de distribuț ie a bunelor practici și a
lecțiilor învățate, până la sprijin pentru întocmirea documentațiilor standard. De asemenea,
coordonatorii de poli vor avea atribuții extinse în vederea funizării de sprijin autorităților
urbane care vor implementa activități cor espunzătoare axei de dezvoltare urbană integrată.
De asemenea, în același scop, se va acorda o atenție extinsă instruirii, având în vedere că s -a
remarcat o îmbunătățire a capacității de implementare atât la nivelul organismelor implicate în
implementarea POR, cât și la nivelul beneficiarilor, după furnizarea de instruiri specializate
către aceștia.
Totodată se vor realiza acțiuni de informare și comunicare destinate potențialilor beneficiari,
partenerilor socio -economici, organizațiilor non -guvernamentale , grupurilor -țintă din alte state
membre și publicului larg privind oportunitățile de finanțare oferite de POR. În ceea ce
privește informarea și comunicarea, evaluările anterioare, realizate pentru POR 2007 -2013,
indică o percepție și o notorietate pozi tivă a Programului, precum și premisele pentru
îmbunătățirea acestor atribute, printr -o rafinare suplimentară a mesajelor și a instrumentelor de
transmitere a acestora către categoriile de public -țintă. Activitățile specifice comunicării
instituționale, me nită să confere vizibilitatea necesară intervențiilor realizate prin POR, vor fi
mai precis orientate, în vederea obținerii unui impact corespunzător și a unei cât mai mari
valori adăugate, cu costuri cât mai reduse. In acest sens, vor fi organizate, atat la nivelul AM,
cat si la nivelul OI, diferite tipuri de evenimente, precum: conferinte anuale cu paticiparea
actorilor implicati in implementarea programului, sesiuni de instruire a potențialilor
beneficiari cât și beneficiarilor privind implementarea pro iectelor, sesiuni de comunicare si
informare, vizite la proiecte, etc.
Acordarea de sprijin specific pentru informarea și comunicare către potențiali ii beneficiari,
beneficiari i de finanțare POR , cât și publicului larg se va realiza prin intermediul urma toarelor
tipuri de activitati orientative:
sprijinirea activităților de informare și comunicare specifice POR (realizarea și distribuirea
materialelor informative și publicitare, organizarea de evenimente de informare și
promovare, campanii mass -media, etc );
sprijinirea activităților de lansare a POR aferent următoarei perioade de programare.
Totodată, vor fi realizate activități de informare și comunicare specifice POIIMM (realizarea
și distribuirea materialelor informative și publicitare, organizarea de evenimente de informare
și promovare, etc); .
RO 216 RO
De asemenea, vor fi avute in vedere sustinerea implementarii masurilor anti – frauda, in
concordanta cu cerintele specifice fondurilor ESI.
Activitățile sprijinite prin intermediul acestei axe prioritare vor contribui la implementarea
eficientă a POR, pe de o parte prin formarea unui personal specializat și asigurarea stabilității
acestuia și pe de altă parte prin sprijinirea beneficiarilor în a înțelege și respecta cerințele
programului.
Activitatile de ins truire specifice POR vor fi realizate conform planului de instruire al AM si
OI in functie de nevoile identificate, in corelare cu masurile generale sprijinite prin
intermediul POAT. De asemenea, activitatile de comunicare si informare vor fi realizate
conform planului de comunicare AM – OI, inclusiv prin implicarea comunicatorilor de la
nivel regional.
De asemenea, activitatile preconizate a se realiza prin intermediul acestei axe prioritare vor fi
corelate cu masurile specifice din cadrul Programului Op erational Asistenta Tehnica, in
special in ceea ce priveste instruire a, sprijinul acordat beneficiarilor , precum si activitatile de
comunicare si informare.
Corelarea și coordonarea activităților de asistență tehnică se realizează în cadrul Comitetului
de Coordonare al Asistenței Tehnice, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene.
2.L.6.2 Indicatorii de realizare pe prioritate de investiție și, după caz, pe categorie de
regiune
Tabelul 4: Indicatori de realizare
ID Indicator Unitate de
măsură Valoa rea-
țintă (2023) Sursa datelor
1S60 Studi i, analize, rapoarte, strategii Număr 24 Rapoarte de
monitorizare POR –
MYSMIS
1S61 Evenimente de informare și
comunicare evenimente 1.200 Rapoarte de
monitorizare POR –
MYSMIS
1S62 Participanți la cursurile de preg ătire
(personal OI/AM, beneficiari și
potențiali beneficiari) persoane 6.000 Rapoarte de
monitorizare POR –
MYSMIS
1S63 Personal din sistemul FESI, ale căror
salarii sunt co -finanțate din POR –
echivalent normă întreagă anual persoane 1.200 Rapoarte de
monitorizare POR –
MYSMIS
2.L.8 . Categoriile de intervenție
Tabelele 6 -9: Categoriile de intervenție
RO 217 RO
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiune mai dezvoltată
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 121 4.460.936,00
AP 12 122 318.638,00
AP 12 123 1.593.192,00
Tabelul 6b: Dimensiunea 1 – Domeniul de intervenție
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 121 72.985.872,00
AP 12 122 5.213.277,00
AP 12 123 26.066.382,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 01 6.372.766,00
Tabelul 7b: Dimensiunea 2 – Forma de finanțare
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 01 104.265.531,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (E UR)
AP 12 07 6.372.766,00
Tabelul 8b: Dimensiunea 3 – Tipul teritoriului
Fond FEDR
Categorie de regiune Regiuni mai puțin dezvoltate
Axa prioritară Codul Sumă (EUR)
AP 12 07 104.265.531,00
RO 218 RO
RO 219 RO SECȚIUNEA 3. PLAN DE FINANȚARE
[Referință: articolul 9 6 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
3.1 Alocare financiară din fiecare fond și sumele aferente rezervei de performanță
Tabelul 1 6
Fond Categorie
de regiune 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total
Alocare
principală2 Rezerva de
performanță Alocare
principală Rezerva de
performanță Alocare
principală Rezerva de
performanță Alocare
principală Rezerva de
performanță Alocare
principală Rezerva de
performanță Alocare
principală Rezerva de
performanță Alocare
principală Rezerva de
performanță Alocare
principală Rezerva de
performanță
FEDR În regiunile
mai puțin
dezvoltate 0,00 0,00 1.504.826.903,00 99.547.169,00 756.072.670,00 49.999.579,00 882.632.168,00 58.369.042,00 886.812.897,00 58.645.516,00 904.048.325,00 59.753.322,00 934.673.338,00 61.810.558,00 5.869.066.301,00 388.125.186,00
În regiunile
mai
dezvoltate 0,00 0,00 62.488.079,00 4.280.893,00 33.055.572,00 2.264.550,00 50.067.710,00 3.430.006,00 56.334.276,00 3.859.312,00 61.432.177,00 4.208 .556,00 57.451.530,00 3.935.852,00 320.829.344,00 21.979.169,00
Total 0,00 0,00 1.567.314.982,00 103.828.062,00 789.128.242,00 52.264.129,00 932.699.878,00 61.799.048,00 943.147.173,00 62.504.828,00 965.480.502,00 63.961.878,00 992.124.868,00 65.746.410, 00 6.189.895.645,00 410.104.355,00
2 Alocarea totală (sprijinul din partea Uniunii) mai puțin alocarea pentru rezerva de performanță.
RO 220 RO 3.2 Alocare financiară totală pentru fiecare fond și cofinanțare națională (EUR)
1. Tabelul prezintă planul financiar pe axă prioritară.
2. În cazul în care axa prioritară se referă la mai mult de un fond, datele pr ivind sprijinul de la Uniune și cofinanțarea națională sunt defalcate pe
fiecare fond cu o rată separată de cofinanțare în cadrul axei prioritare aferente fiecărui fond.
3. În cazul în care axa prioritară acoperă mai mult de o categorie de regiune, sprijin ul Uniunii și cofinanțarea națională sunt defalcate pe categorie de
regiune cu o rată separată de cofinanțare în cadrul axei prioritare aferente fiecărei categorii de regiune.
4. Contribuția BEI este prezentată la nivel de axă prioritară.
Tabelul 1 7 a: Plan de finanțare
Axa prioritară Fond Categorie de
regiune Baza de calcul
pentru sprijinul
din partea
Uniunii
(Costul total
eligibil sau
costul public
eligibil) Sprijinul din
partea
Uniunii Contrapart
idă
națională Defalcarea indicativă a
contrapartidei naț ionale Finanțare totală Rata de
cofinanțare Pentru
informare
Contribuțiile
BEI Alocarea principală
(finanțarea totală cu
excepția rezervei de
performanță) Rezerva de performanță Suma
rezervei
de
perform
anță ca
proporți
e din
sprijinul
total din
partea
Uniun ii
Finanțarea
publică
națională Finanțarea
privată
națională (1) Sprijinu
l din
partea
Uniunii Contrapartidă
națională Sprijinul
din
partea
Uniunii Contrapartidă
națională3
(a) (b) = (c)
+ (d)) (c) (d) (e) = (a) + (b) (f) = (a)/(e) (2) (g) (h)=(a)
-(j) (i) = (b) –
(k) (j) (k)= (b) *
((j)/(a)) (l)
=(j)/(a)
*100
3 Contrapartida națională este împărțită pro rata între alocarea principală și rezerva de performanță.
RO 221 RO Axa
prioritară 1 FEDR
Axa
prioritară 2 FSE
Axa
prioritară 3 YEI4 nu se aplică nu se
aplică nu se aplică nu se
aplică
Axa
prioritară 4 FSE
YEI5 nu se aplică nu se
aplică nu se aplică nu se
aplică
Axa
prioritară 5 Fondul
de
Coeziune nu se aplică
Total FEDR Mai puțin
dezvoltate Egal cu
totalul (1)
din tabelul
17
Total FEDR În tra nziție Egal cu
totalul (2)
din tabelul
17
Total FEDR Mai
dezvoltate Egal cu
totalul (3)
din tabelul
17
Total FEDR Alocarea
specială
pentru
regiunile cele
mai Egal cu
totalul (11)
din tab elul
17
4 Această axă prioritară include alocarea specifică pentru YEI și sprijinul FSE aferent.
5 Această parte a axei prioritare include alocarea specifică pentru YEI și sprijinul FSE aferent.
RO 222 RO îndepărtate
sau cele
nordice slab
populate
Total general Egal cu
totalul (12)
din tabelul
17
(1) A se completa doar când axele prioritare sunt exprimate în costuri totale.
(2) Această rată poate fi rotunjită la cea mai apropiată valoare întreagă din tabel. Rata e xactă utilizată pentru rambursări este raportul (f).
RO 223 RO Tabelul 18c: Defalcarea planului de finanțare în funcție de axă prioritară, fond, categorie de regiuni și obiective tematice
[Referință: articolul 96 alineatul (2) primul paragraf litera (d) punctul (i i) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
Axa prioritară Fond6 Categorie de regiune Obiectiv tematic Sprijinul din
partea Uniunii Contrapartidă
națională Finanțare
totală
Sprijinirea dezvoltării urbane
durabile FEDR Regiuni mai puțin
dezvoltate OT 4 – sprijinirea tranziției către o economie cu
emisii reduse de dioxid de carbon în toate
sectoarele 957.446.809,00 168.961.202,00 1.126.408.011,00
Regiuni mai puțin
dezvoltate OT 6 – conservarea și protecția mediului și
promovarea utilizării eficiente a resur selor 106.382.979,00 18.773.467,00 125.156.446,00
Regiuni mai puțin
dezvoltate OT 9 – promovarea incluziunii sociale și
combaterea sărăciei 50.000.000,00 8.823.530,00 58.823.530
Regiuni mai puțin
dezvoltate OT 10 – Investițiile în educație, competenț e și
învățare pe tot parcursul vieții
65.000.000,00
11.470,588.00
76.470.588,00
Total
1.178.829.788,00
208.028.787,00
1.386.858.575,00
6 În scopul prezentului tabel, YEI (alocarea specifică și sprijinul FSE aferent) este considerată fond.
RO 224 RO SECȚIUNEA 4. ABORDARE INTEGRATĂ A DEZVOLTĂRII TERITORI ALE
În scopul îmbunătățiriii creșterii economice și p rosperității pe termen lung a României este
important ca fiecare regiune să își folosească la maxim potențialul său economic și social.
Strategia POR se concentrează pe necesitatea îmbunătățirii performanței ecomonice și sociale
a fiecărei regiuni, prin co ntracararea factorilor și elementelor care împiedică performanța
economică și promovarea oportunităților de dezvoltare în fiecare regiune.
Orașele, mai ales cele mari, sunt, în esență, motoare ale economiei regiunilor în care sunt
situate. Dezvoltarea regi onală și urbanizarea sunt strâns interconectate, regiunile mai
dezvoltate înregistrează de obicei un grad de urbanizare mai ridicat sau adăpostesc în
interiorul lor un oraș mare care impulsionează dezvoltarea.
Municipiul București îndeplinește rolul princi pal în structura urbană națională, caracterizându –
se printr -o accesibilitate net superioară față de celelate orașe, la nivel național și internațional,
precum și prin dominarea activităților economice și administrative. Rețeaua de orașe
secundare este dist ribuită echilibrat la nivelul regiunilor de dezvoltare, cele 7 centre regionale
(polii de creștere) având dimensiuni relativ apropiate, dar cu diferențe în funcțiile economice
îndeplinite.
Celelate orașe medii și mari, în special municipiile reședință de j udeț – adevărați poli de
dezvoltare urbană, constituie un potențial important pentru dezvoltarea așezărilor și zonelor
aflate în proximitate. Acestea dețin o poziție strategică în raport cu axele de dezvoltare
regionale și locale și o infrastructură econom ică și socială relativ dezvoltată care le permit să
polarizeaze funcții teritoriale, act ivități, populație, instituții etc.
Orașele mijlocii și mici joacă au funcțiuni esențiale în dezvoltarea zonei adiacente rurale prin
efecte de difuzare a dezvoltării c ătre zonele înconjurătoare, punând la dispoziție servicii
urbane spațiului rural adiacent.
Pentru a a contribui la o dezvoltare policentrică la nivel național se va promova susținerea
dezvoltării centrelor urbane majore și a zonelor funcționale urbane și c onsolidarea zonelor
puternic urbanizate, concomitent cu asigurarea unor servicii optime de bază care să
deservească orașele mijlocii și mici.
În acest context, orașele, în funcție de dimensiune, atractivitatea economică și de dotările cu
infrastructur i urbane au caracteristici, provocări și necesități diferite. Este nevoie astfel de o
tratare diferențiată a acestora și stabilirea priorităților în acord cu necesitățile și p otențialul
local de dezvoltare.
O importanță regională aparte o constituie regiun ea Dunării, inclusiv Delta Dunării. Prin
dezvoltarea regiunii Dunării se creează premisele consolidării poziției României ca poartă
către Marea Neagră și facilitează dezvoltarea relațiilor economice și creează noi oportunități
de investiții în regiune.
Zona Deltei Dunării este un teritoriu unic, cu caracteristici foarte specifice, care necesită o
abordare integrată: resurse de mediu de importanță globală, populația izolată și marginalizată,
specializare economică și vulnerabilitate, și un acces limitat la servicii. O dublă provocare
pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării o constituie conservarea peisajelor sale ecologice
și îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii săi.
RO 225 RO
4.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
Instrum entele de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității joacă un rol
important în reducerea disparităților teritoriale în zonele urbane și rurale, prin încurajarea
implicării active a comunităților locale, atât pentru elaborarea strategiilor, cât și pe parcursul
procesului de implementare a acestora, conform nevoilor identificate.
Instrumentul CLLD va fi utilizat pentru implementarea intervențiilor care vizează promovarea
incluziunii sociale și combaterea sărăciei în comunitățile dezavantajate , cu accent asupra celor
cu populație majoritară de etnie romă. Dată fiind complexitatea nevoilor cu care se confruntă
comunitățile afectate, în contextul unui acces limitat la servicii sociale, de sănătate și de
educație de calitate și participării reduse pe piața muncii, este necesară o abordare integrată
pentru asigurarea eficacității și sustenabilității intervențiilor implementate.
În acest sens, POCU (prin Axa Prioritară 5 – Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea
Comunității) și POR (prin Axa Prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a
comunităților defavorizate din mediul urban) vor pune la dispoziție alocările financiare
necesare implementării strategiilor integrate de dezvoltare locală pentru orașe cu o populație
de peste 20 000 de locuitori.
Zonele vizate de un parteneriat local (grup de acțiune locală) trebuie să fie coerente din punct
de vedere economic, social și fizic. Teritoriul poate varia, ca formă și delimitare, de la o
singură zonă marginalizată într -un oraș (d e exemplu – zonă de tip ghetou cu blocuri) la mai
multe zone de acest tip. Decizia referitoare la delimitarea exactă a zonelor locale aparține
grupurilor de acțiune locală, asigurându -se astfel respectarea condițiilor locale și a scopurilor
strategiei loca le.
POCU prin acțiunile de investiție specifice Axei Prioritare CLLD (îmbunătățirea accesului și
participării în sistemul de învățământ, creșterea calității în sistemul de educație, alături de
creșterea participării pe piața muncii și îmbunătățirea compet ențelor profesioniștilor în
domeniul serviciilor sociale și de sănătate etc.), se va constitui ca principal fond pentru
susținerea activităților premergătoare realizării strategiei de dezvoltare a comunității și pentru
asigurarea implementării și sustenabi lității măsurilor propuse. POR va susține prin Axa
Prioritară CLLD finanțările necesare infrastructurii relevante (infrastructura socială, de
sănătate și educațională, investiții care vizează îmbunătățirea condițiilor de locuit pentru
comunitățile defavori zate, locuințe sociale etc.) pentru implementarea în bune condiții a
măsurilor POCU. De asemenea, vor fi avute în vedere pentru comunitățile marginalizate,
complementar strategiilor CLLD dezvoltate, investițiile naționale din POC care urmăresc
alfabetizar ea digitală în comunitățile vulnerabile și dezvoltarea competențelor digitale ca
instrument de combatere a excluziunii prin extinderea rețelei de Pun ct de Acces Public la
Internet.
Utilizarea instrumentului CLLD va presupune parcurgerea a trei etape începâ nd cu elaborarea
strategiei și constituirii Grupului de Acțiune Locală, selectarea strategiilor de către un comitet
de selecție comun format din reprezentanți cu experiență relevantă în integrarea comunităților
defavorizate și transmiterea spre finanțare a unui pachet integrat de proiecte. Mai multe detalii
despre condițiile de utilizare a mecanismului CLLD se găsesc la Anexa .
Coordonarea mecanismului CLLD va fi asigurată prin Grupul Funcțional de Lucru stabilit la
nivelul Ministerului Fondurilor Europene, format din reprezentanți ai autorităților de
management, Punctul Național de Contact pentru Romi, Organismul Unic pentru FSE, GAL,
RO 226 RO ADR.
Agențiile de Dezvoltare Regională vor putea participa în calitate de observator la procesul de
pregătire și implementar e al strategiilor CLLD.
Atribuțiile acestui grup vor consta în monitorizarea implementării mecanismului CLLD prin
prisma strategiilor dezvoltate de către comunități, elaborarea de propuneri pentru soluționarea
problemelor semnalate în implementarea operaț iunilor și propunerea de criterii de prioritizare a
operațiunilor relevante pentru comunitate finanțate din diverse Programe Operaționale.
4.2 Acțiuni integrate pentru dezvoltare urbană durabilă
Existența unor strategii integrate de dezvoltare urbană care să aibă în vedere rezolvarea
problemelor economice, de mediu, climatice și sociale din orașe, constituie precondiția pentru
accesul la finanț are în axa prioritară pentru dezvoltare urbană durabilă .
Sprijinrea dezvoltării urbane durabile prevăzută la art. 7 din Reg. FEDR va fi pusă în aplicare
prin intermediul axei prioritare 4 care combină prioritățile de investiții aferente OT 4, 6, 9, 10.
Având în vedere că OT-urile selectate pentru axa de dezvoltare urbană nu acoperă toate
domenii esențiale pentru promovarea unei dezvoltări urbană durabile comprehensive,
proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare urbană vor fi finanțate cu
prioritate în celelate axe prioritare ale POR sau alte programe operaționale. Aceasta se va
realiza prin mecanismul de corelare a investițiilor prevăzut în AP.
Principiile de selectare a zonelor urbane pentru promovarea și implementarea acțiunilor
integrate de dezvoltare urbană durabilă iau în considerare:
contribuția orașelor la dezvoltarea socio -economic ă a regiunilor;
promovarea unei abordări integrate a dezvoltării locale (strategii integrate și
interconectate, mobilizarea parteneriatelor locale, combinarea resurselor din toate
sursele de finanțare, impactul socio -economic local, în special având în ve dere zonele
învecinate și urbanizarea etc.);
capacitatea administrativă a autorităților locale de a implementa strategii integrate de
dezvoltare urbană.
Investițiile privind dezvoltarea urbană durabilă vor fi limitate și concentrate în municipiile
reșed ință de județ (inclusiv localitățile din zona funcțională urbană, după caz), definite ca poli
de creștere (7) și poli de dezvoltare urbană (32). Alocări finaciare predeterminate vor fi puse la
dispoziția municipiiilor eligibile, în funcție de rolul și impa ctul acestora asupra dezvoltării
regionale și locale .
În acest context, fiecare municipiu reședință de județ (inclusiv localitățile din zona funcțională
urbană, după caz) va beneficia de alocări orientative predeterminate, dar cu termen limită
pentru impl ementarea proiectelor. O parte a alocării financiare a axei prioritare privind
dezvoltarea urbană, va fi alocată în funcție de anumite criterii de performanță (ex. contractarea
conform calendarului de implementare a sumelor alocate, progresul înregistrat î n
implementarea strategiei integrate de dezvoltare urbană durabilă, etc.) autorităților locale, care
au implementat/contractat cu succes proiectele de dezvoltare locală.
Mecanismul de alocare a fondurilor este necesar, pe de o parte, pentru a oferi o bază stabilă și
RO 227 RO previzibilă pentru încurajarea planificării și pentru a asigura caracterul integrat al investițiilor ,
iar pe de altă parte, pentru a evita performanțele relativ scăzute a abordării dezvoltării urbane
în perioada de programare 2007 -2013, generate de motivația scăzută, întârzieri semnificative
în pregătirea planurilor de dezvoltare urbană și în implementarea proiectelor aferente , precum
și lipsa de integrare reală a investițiilor.
Municipiile București, inclusiv sectoarele componente, și Tulcea (in clus în teritoriul acoperit
de ITI Delta Dunării) nu vor beneficia de finanțare în cad rul acestei axei prioritare. Acestea
pot beneficia de aceleași tipuri de finanțări în cadrul axelor prioritare tematice.
În conformitate cu prevederile art . 7 din Reg . FEDR autoritățile urbane vor fi responsabile cu
selecția proiectelor.
Tabelul 20: Acțiuni integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă – volume
indicative ale sprijinului FEDR și FSE
Fond Sprijinul FEDR și FSE (cu titlu indicativ)
(EUR) Proporția totală a cotelor
alocărilor totale ale Fondului
pentru program
Total FEDR 1.178.829.788,00 17,86%
Total FSE – –
TOTAL FEDR+FSE 1.178.829.788,00 17,86%
4.3 Investiția teritorială integrată (ITI) (după caz)
Instrumentul ITI va fi utilizat, prin contribuția tutur or Programelor FESI 2014 -2020, într -un
areal format din 38 de unități administrativ teritoriale din cadrul Rezervației Biosfera Delta
Dunării, Județul Tulcea și nordul Județului Constanța. Autoritățile centrale și locale elaborează
cu sprijinul B M Strategi a durabilă integrată pentru Delta Dunării 2030, document ce
fundamentează obiectivele strategice de dezvoltare pe termen lung ale acestei arii teritoriale și
definește un plan de acțiune ce va conține idei de proiecte finanțabile din diverse surse inclusiv
din programele FESI prin instrumentul ITI. Aceasta urmează să fie finalizată în prima jumătate
a anului 2015.
Delta Dunării este o zonă care prezintă unele dintre cele mai scăzute densitățăți din România,
cu servicii de bază insuficiente, accesibilitate slabă, conectivitate deficitară către piețele
importante și o poziție periferică care împiedică accesul populației oamenilor la oportunități.
Există o dublă provocare pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării: pe de -o parte este
necesară este conserva rea activelor sale eco logice, iar pe de altă parte îmbunătățirea calității
vieții pentru locuitorii acesteia.
Delta Dunării este, prin natura ei, o zonă izolată, inaccesibilă , cu un declin în rândul
populației. În general, sistemul de transport este într -o stare precară, cu limitări atât în privința
accesibilității interne cât și pentru conectivitatea cu restul regiunii și al țării. Având în vedere
importanța sa recunoscută la nivel global și faptul că este un sit de patrimoniu mondial natural
conform UNE SCO, regiunea Delta Dunării este una din cele mai importante zone naturale din
Europa, care atrage vizitatori români și străini . Caracterul izolat și densitatea redusă, o
RO 228 RO constrângere pentru dezvoltarea altor sectoare, este un atu pentru turismul bazat pe natură.
Serviciile de sănătate și educație sunt, de asemenea, limitate de inaccesibilitate și scăderea
populației.
Îmbunătățirea eficienței energetice a sectorului clădiri și în domeniul transportului va prezenta
o oportunitate bună pentru reducerea de GES și îmbunătățirea eficienței economice.
Activitatea economică și antreprenoriatul sunt slab dezvoltate având un gard de competitivitate
scăzută. În principal sunt importante pentru economia locală turismul și ecoturismul, industria
de construcții, al imentară (pește, carne, produse de panificație și lactate), pescuitul.
Intervențiile finanțate din POR vor fi completate de celelalte programe operaționale
participante, precum POC, POCU, POIM, PNDR, POPAM care vor trata intersectorial nevoile
de dezvolt are locală ale teritoriul ITI Delta Dunării.
Conform protocolului semnat de MFE, MDRAP, MADR, și ADI ITI DD, cele patru entități
impart responsabilități comune privind implementarea SIDD, după cum urmează:
MDRAP reprezintă autoritatea națională responsa bilă de formularea și monitorizarea
procesului de implementarea SIDD, fiind și AM pentru POR, POCA și pentru
Programele Europene de Cooperare Teritorială;
MFE este coordonatorul național al FESI 2014 -2020, precum și AM pentru POCU,
POC, POIM și POAT;
MADR este autoritatea națională responsabilă de coordonarea procesului de
implementare a PAC și a PCP, precum și AM pentru PNDR și POPAM.
ADI ITI DD va coordona implementarea Planului de Acțiune a SIDD, indeplinind un
rol central in cadrul ITI, prin susținerea beneficiarilor locali (autorități locale,
instituțiile private și publice, membri și non -membri) pentru a dezvolta proiecte,
conform Planului de Acțiune aprobat și prin avizarea proiectelor pregătite de către
beneficiari din punctul de vedere al relevanței cu obiectivele SIDD, asigurand totodată
și un canal de comunicare intre AM și beneficiari cu privire la posibilele probleme cu
care aceștia se confruntă.
Coordonarea finanțărilor acordate din FESI 2014 -2020 va fi realizată, la nivel operațional, în
cadru l Grupului de Lucru Funcțional ITI Delta Dunării (GLF ITI), grup care va reuni
reprezentanti ai AM, ADI – ITI DD, alti parteneri relevanți pentru atingerea obiectivelor
SIDD.
După finalizarea SIDD și a planului de acțiune, prin GFL, se va stabili necesaru l de finanțare
din Axele Prioritare alocate ITI DD. De asemenea, se va realiza o revizuire anuală a alocărilor
pentru ITI DD din cadrul Axelor Prioritare in funcție de gradul de utilizare al acestor sume.
RO 229 RO Tabelul 21: Alocare financiară indicativă pent ru ITI, altele decât cele menționate
la punctul 4.2 (valoarea totală)
Axa prioritară Fond Alocarea financiară
indicativă (sprijinul din
partea Uniunii) (EUR)
2. Sprijinirea competitivității mediului de afaceri FEDR 63.829.787
3. Sprijinirea tranziției c ătre o economie cu emisii scăzute
de carbon FEDR 116.265.95 8
5. Conservarea patrimoniului cultural FEDR 44.882.97 8
6. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță
regională și locală FEDR 74.744.681
7. Diversificarea economiilor locale prin dez voltarea
durabilă a turismului FEDR 5.191.489
8. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale FEDR 21.276.596
10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale FEDR 31.914.894
Total 358.106.383
4.4 Acordurile privind acțiunile interregionale și tr ansnaționale, din cadrul
programului operațional, încheiate cu beneficiarii din cel puțin un stat
membru (după caz)
[Referință: articolul 96 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
Acțiuni interregionale și transnaționale cu benefici arii, în cel puțin un alt stat membru , ar putea
fi susținute la inițiativa autorității de management și sub rezerva aprobării de către Comitetul de
Monitorizare.
4.5 Contribuția intervențiilor planificate în cadrul programului la strategii
macroregionale și la strategiile aferente bazinelor maritime, în funcție de nevoile
zonei vizate de program definite de statul membru
Contribuția POR la implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
SUERD a devenit un instrument deosebit de import ant pentru consolidarea caracterului
complementar și a sinergiilor dintre programele și politicile Regiunii. Din această perspectivă,
SUERD reprezintă un punct de plecare pentru viitoare cooperări, într -un context mai amplu,
care vor fi benefice pentru înt reaga regiune. Abordarea SUERD cu o privire de ansamblu a
dezvoltării regionale va contribui la întărirea legăturilor existente (printre altele, cu regiunea
Mării Baltice și a regiunii Adriatică -Ionică) cu legăturile strategice ale regiunii extinse a Mării
Negre.
Oportunitățile de dezvoltare sunt date, în primul rând, de posibilitatea de a fi susținute investiții
RO 230 RO care să aducă creștere economică, prin valorificarea potențialului turistic, creșterea coeziunii
sociale și crearea de noi locuri de muncă. Proie ctele care sunt și vor fi elaborate și implementate
prin intermediul Strategiei vor contribui la asigurarea dezvoltării durabile și vor fi realizate cu
scopul menținerii echilibrului între creșterea economică și protecția mediului, inclusiv a bio –
diversită ții.
Principala provocare pentru România este reprezentată de transformarea regiunii Dunării într -o
regiune competitivă, dinamică și prosperă precum și ridicarea standardului de viață al
comunităților locale. Multe dintre județele riverane Dunăriisunt printre cele mai slab dezvoltate
din punct de vedere economic din cadrul U E și, de aceea, implicarea autorităților locale ar putea
contribui la creșterea competitivității și la revitalizarea socio -economică a localităților cu
potențial de creștere.
Principal ele tipuri de investiții preconizate a fi implementate prin POR 2014 -2020 și relevante
pentru SUERD vizează dezvoltarea următoarelor domenii: eficiență energetică, re vitalizare
urbană, mobilitate urbană, patrimoniu cultural, infrastructura rutieră de dru muri județene,
turism.
Ariile prioritare SUERD la care vor contribui investițiile POR sunt următoarele:
1b – îmbunătățirea mobilității și a multimodalității – legaturi rutiere, feroviare și aeriene
(sprijinită prin axa prioritară 6 POR – drumuri județen e)
2 – încurajarea energiilor durabile (sprijinită prin axa prioritară 3 POR – economie cu
emisii reduse de carbon)
3 – promovarea culturii și a turismului, a contactelor directe între oameni (sprijinită prin
axele prioritare 5 și 7 POR – patrimoniul cult ural, respectiv diversificarea economiilor
locale)
În vederea obținerii impactului preconizat, pentru implementarea SUERD se vor aloca fonduri
dedicate în cadrul axelor prioritare (AP 3, 5, 6 și 7) care contribuie la atingerea obiectivelor
SUERD.
Astfel , în vederea obținerii unui impact semnificativ în zona imediat riverană Dunării investițiile
infrastructurale POR pentru sprijinirea obiectivelor SUE RD se vor concentra în cele 12 județe
riverane Dunării (Caraș Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, G iurgiu, Călărași, Ialomița,
Brăila, Galați, Tulcea, Constanța).
Proiectele trebuie să respecte criteriile stabilite în cadrul axelor corespunzătoare POR, precum și
criterii suplimentare privind modul în care proiectele contribuie la atingerea obiectivelor
SUERD. Criteriile de selecție suplimentare (grila de evaluare) vor avea în vedere evaluarea
relevanței și impactului proiectelor propuse pentru SUERD.
RO 231 RO SECȚIUNEA 5. NEVOILE SPECIFICE ALE ZONELOR GEOGRAFICE C EL MAI GRAV
AFECTATE DE SĂRĂCIE SAU ALE GRU PURILOR ȚINTĂ SUPUSE CELUI MAI RIDICAT RI SC
DE DISCRIMINARE SAU DE EXCLUDERE SOCIALĂ (DUPĂ CAZ )
[Referință: articolul 96 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
5.1 Zonele geografice cele mai afectate de sărăcie/grupurile -țintă cu ce l mai mare risc
de discriminare sau excluziune socială
Identificarea zonelor geografice cu grupuri afectate de sărăcie a fost realizată pe baza
unui proiect de asistență furnizată de către Banca Mondială, în perioada 2012 -20147.
Astfel, conform studiului a mintit, zone geografice afectate de sărăcie se întâlnesc, în
proporții diferite, la nivelul tuturor regiunilor României inclusiv în regiunea București –
Ilfov, catalogată drept regiune mai dezvoltată. Conform datelor existente, rezultate în
urma unui sondaj privind zonele urbane marginalizate la nivelul orașelor și municipiilor
din România, există un număr de 843 de zone urbane marginalizate. Tipologia acestor
zone urbane marginalizate cuprinde zonele de tip mahala, zonele aflate în centrul istoric
al orașul ui s.a.
Mai precis, zonele marginalizate cuprind 4 subtipuri, respectiv zone de „ghetou”, zone
de mahala cu case și/sau adăposturi improvizate, locuințe sociale modernizate și clădiri
de locuințe sociale în centrul istoric al orașului.
Zonele de „ghetou” sunt, de regulă, zone de locuințe de proastă calitate construite înainte
de 1990, astfel de zone putându -se afla într -un cartier mai mare de blocuri sau la periferia
orașelor, în zone industriale dezafectate. Numărul total al zonelor de tip ghetou cu
blocu ri, de la nivel urban, este de aproximativ 260, conform estimărilor autorităților
publice locale (primării). De regulă, ghetourile sunt zone mici spre medii (150 -500
locuitori) concentrate într -unul sau două blocuri aflate într -o stare avansată de degradar e.
În București, aceste ghetouri pot fi mai mari și mai populate (sectorul 5 –zona denumită
RFG: Rahova – Ferentari – Giurgiului). De regulă, apartamentele din blocurile acestor
ghetouri includ o singură cameră, de 9 -15 m2, suprapopulată cu persoane (de regulă,
acolo locuiesc familii numeroase, cu mulți copii). Utilitățile, precum cele sanitare, sunt
fie suprautilizate (băie comună pentru un etaj), uzate moral și fizic (canalizarea, apa
curentă etc.) sau lipsesc, locuitorii fiind deconectați de la acest ea din cauza datoriilor. În
aceste zone se înregistrează și o pondere însemnată a populației Roma, în medie, 1 din 2
locuitori ai acestor zone fiind de etnie romă.
Zone de mahala cu case și/sau adăposturi improvizate cumulează multe dintre trăsăturile
zonelor de ghetou. Zonele de mahala cuprind case plasate haotic, una lângă alta, fără
spațiu între ele, de regulă, fiind amplasate fie lângă linii de tren dezafectate, fie lângă
cursuri de apă. Aceasta determină apariția pericolului inundațiilor sau al incend iilor, din
cauza proastei calități a materialelor de construcție și a vecinătății lor. Problemele
locuitorilor vizează lipsa actelor de identitate, lipsa actelor de proprietate (asupra
terenurilor, a caselor), sărăcia extremă ca și condițiile mizerabile d e locuire. Numărul
mediul de locuitori al acestui tip de zone este de aproximativ 400 de locuitori, putându -se
7 Studiul BM, ”Elaborarea strategiilor de integrare pentru zone sărace și comunități defavorizate”, 2014.
RO 232 RO ajunge la un maximum de 9000 de locuitori, în anumite cazuri. Ponderea populației
Roma în astfel de zone este, în medie, de 82%, iar numărul medi u de locuințe în astfel de
zone este de 83.
În locuințele sociale modernizate plata utilităților reprezintă o provocare continuă pentru
locuitorii săraci, dublata de teama constantă de a fi evacuați (în cazul locuințelor
amplasate în orașe) sau de dificu ltatea legată de prosta accesibilitate (în cazul locuințelor
localizate în afara orașului, mai aproape de un sat decât de orașul în care locuitorii s -au
născut și au crescut). Din raportările primăriilor, au fost identificate, la nivelul tuturor
orașelor ț ării, un număr de 114 astfel de zone, cu un număr mediu de locuitori /zonă de
194 (putându -se ajunge însă și la un număr de 800 de locuitori/zonă) din care ponderea
populației roma este de aproximativ 50%.
Există de asemenea și clădirile de locuințe social e situate în centrul istoric al orașului –
prin „centru istoric” înțelegându -se o zonă centrală de locuințe individuale, aflate într -o
stare avansată de degradare, și utilizate, actualmente, ca locuințe sociale. Astfel de zone
există, de exemplu, în Brăil a și în București (sector 5 – zona Uranus). Cu excepția
poziționării centrale, în cadrul orașului, condițiile de viață ale comunităților ce locuiesc
în aceste zone se aseamănă, într -o mare măsură, cu cele din zonele de mahala. Se
remarcă ponderea ridicată , de aproximativ 81%, a populației Roma în astfel de zone.
Grupurile -țintă cu cel mai mare risc de sărăcie și excluziune socială sunt, după cum s -a
arătat, persoanele aparținând etniei Roma, ponderea acestora, în zonele defavorizate,
variind de la 46% (în zone de tip ghetou cu blocuri) la 85% (în zone de mahala cu
adăposturi improvizate). În afara populației de etnie romă, alte grupuri țintă vulnerabile
respectiv, femeile (rata riscului de sărăcie, în 2011, era de 16,8% ), copiii (în cazul lor,
rata risculu i de sărăcie, se situa în 2010 la 26,0%), tinerii (în România, în anul 2010, unul
din cinci tineri8 era expus riscului de sărăcie, fenomen aflat în continuă expansiune din
2001), persoanele cu dizabilități , persoanele vârstnice se numără, și ele, printre
grupurile –țintă risc ridicat de sărăcie.
5.2 Strategie care să răspundă nevoilor specifice ale zonelor geografice cele mai
afectate de sărăcie/ ale grupurilor -țintă cu cel mai mare risc de discriminare
sau excluziune socială și, dacă este relevant, contr ibuția la abordarea
integrată stabilită în Acordul de parteneriat
De cele mai multe ori , intervențiile pentru regenerarea zone lor defavorizate au fost
realizate , fie de către autoritățile publice locale (APL), fie de către reprezentanți ai
societății civi le (ONG -uri). Și într -o situație, și în cealaltă, ele au fost, cu rare excepții,
intervenții punctuale. Astfel, în timp ce intervenția APL -urilor, de mai mare amploare, a
vizat aspecte de infrastructură, de genul construcției de locuințe sociale, renovări lor de
locuințe sociale, reparării utilităților, creare de spații de joacă pentru copii etc.,
intervențiile ONG -urilor, de mai mică amploare, au vizat aspecte legate de ocuparea
forței de muncă (inclusiv formare), inițiativele de economie socială și proiec tele
socioculturale .
8 persoane în vârstă de până la 16 -24 ani
RO 233 RO Și într -un caz, și în celălalt, a lipsit abordarea integrată și multisectorială care să rezolve
problem ele complexe și interd ependente cu care se confruntă comunitățile din zonele
marginalizate . În acest context, pentru a răspunde ne voilor specifice ale zonelor
geografice celor mai afectate de sărăcie , se propune finanțarea printr -o abordare integrată,
multi -sectorială și concentrată teritorial a investițiilor pentru sprijinirea incluziunii sociale
a comunităților marginalizate din me diul urban.
Obiectiv ul îl constituie sprijinirea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în rândul
comunităților marginalizate din mediul urban, în scopul evitării creșterii disparităților și
combaterea excluziunii unor părți ale populației, în special populația de etnie roma.
Astfel, se propun măsuri care să contracareze analfabetismul și nivelul scăzut de educație
al adulților, lipsa locurilor de muncă în sectorul formal, neparticiparea școlară și riscul
mare de abandon școlar în rândul copiilor și t inerilor , accesul redus la servicii medicale,
accesul redus al copiilor din comunitate la protecție socială și servicii sociale, lipsa
actelor de identitate, nivel ridicat de infracționalitate în zonă, lipsa de coeziune la nivelul
comunității etc.
Atinger ea acestor obiective se va realiza prin proiecte integrate, cuprinse în strategii de
dezvoltare locală, care vor cuprinde atât investițiile în infrastructură, cât și investițiile în
furnizarea diferitelor tipuri de servicii.
Investițiile „hard”, respectiv cele în infrastructură vor fi finanțate din POR (FEDR) și vor
viza: locuințe sociale, întreprinderi de economie socială, centre comunitare integrate
medico -sociale, unități de învățământ preuniversitar. Aceste intervenții vor contribui la
asigurarea locui rii decente, la ameliorarea stării de sănătate, reducerea gradului de
părăsire timpurie a școlii, concomitent cu creșterea gradului de participare la educație,
precum și la creșterea gradului de ocupare a populației defavorizate (prin crearea
premiselor ce țin de infrastructura specifică).
Investițiile de tip „soft”, privind diferitele tipuri de servicii vor fi finanțate din PO CU
(FSE) și vor viza: susținerea antreprenoriatului social, sprijinirea creșterii accesului și
participării la educație și formare , încurajarea intrării/ menținerii pe piața muncii,
sprijinirea dezvoltării de servicii sociale/ comunitare integrate medico -sociale, etc. Aceste
intervenții , complementare celor de tip „hard”, vor contribui la ameliorarea stării de
sănătate a populației, la dezvoltarea comunitară, la integrarea socio -profesională și
culturală a comunităților marginalizate.
Sprijinirea incluziunii sociale a comunităților marginalizate din mediul urban se va
realiza printr -o aboradare tradițională, de tip top-down, cu impli carea comunităților și a
partenerilor relevanți, precum și printr -o abordare bottom -up, prin transferarea
responsabilității la nivelul comunității, implementate prin intermediul instrumentului
CLLD.
Atât în procesul de selecție, cât și de monitorizare a i mplementării strategiilor de
dezvoltare locală, implementate prin intermediul CLLD , vor fi implicate Consiliul
Național pentru Combaterea Discriminării, Punctul Național de Contact pentru Romi,
Organismul Unic pentru FSE.
Realizarea abordării integrate se va urmări atât în ceea ce privește implementarea axei
RO 234 RO prioritare 9 (între investițiile FEDR și FSE), cât și în ceea ce privește celelalte axe
prioritare (mai ales cele dedicate obiectivului tematic al incluziunii sociale, dar nu numai)
și axa 9 (la nivelul programului).
Rezultatul general obținut în urma dezvoltării și implementării proiectelor integrate
finanțate FEDR și FSE va fi reducerea numărului de zone și comunități marginalizate,
contribuind astfel, într -o anumită măsură, la îndeplinirea angajamen tului României în
ceea ce privește unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020, referitor la incluziunea
socială a persoanelor defavorizate și scoaterea lor din sărăcie.
Tabelul 22: Acțiuni pentru abordarea nevoilor specifice ale zonelor geografice
cele mai afectate de sărăcie/ale grupurilor -țintă cu cel mai mare risc de
discriminare sau excluziune socială
Grup
țintă/zonă
geografică Tipurile principale de acțiuni planificate
care fac parte din abordarea integrată Axa
prioritară Fond Categorie
de
regiune Prioritate
de
investiții
Comunități
marginalizate
din mediul
urban investiții în facilități destinate utilizării
publice, cum ar fi: zone verzi de mici
dimensiuni, piețe publice, scuaruri,
părculețe, locuri de joacă pentru copii,
precum și facilități pentru activități
sportive și recreaționale (ex. terenuri de
sport, etc);
investiții în clădiri destinate utilizării
publice pentru activități educative,
culturale și recreative, cu scopul de a
crea, îmbunătăți sau extinde serviciile
publice de bază
(cons trucție/reabilitare/modernizare),
inclusiv dotarea acestora cu echipamente
specifice;
construcția/reabilitarea/modernizarea
tuturor tipurilor de utilități de bază la
scară mică (cum ar fi infratructura
edilitară de gaze, electricitate, apă,
salubritate);
construcția/reabilitarea/modernizarea
străzilor de importanță secundară,
inclusiv trotuare, piste pentru bicicliști,
alei pietonale, căi de acces. AP 4 FEDR Regiuni
mai puțin
dezvoltate PI 4.3
Comunități
marginalizate
din mediul
urban investițiile în i nfrastructura de locuire
– construirea/reabilitare/modernizare
locuințelor sociale
investiții în infrastructura de sănătate,
educație și servicii sociale –
construirea/reabilitarea/modernizare
centrelor integrate de intervenție
medico -socială, precum și
reabilitare/modernizare de unități de
învățământ preuniversitar
investițiile în infrastructura de
întreprinderilor de economie socială
de inserție –
construirea/reabilitare/modernizare de AP 9 FEDR. Regiuni
mai puțin
dezvoltate PI 9.1.
RO 235 RO clădiri în care se vor desfășura
activități de economie socială de
inserție;
infrastructura de sport, agrement și
activități cultural -comunitare,
infrastructurile aferente spațiilor
publice urbane modernizate
Comunități
marginalizate
din mediul
urban investițiile în inf rastructura de locuire
– construirea/reabilitare/ modernizare
locuințelor sociale
investiții în infrastructura de sănătate,
educație și servicii sociale –
construirea/reabilitarea/modernizare
centrelor integrate de intervenție
medico -socială, precum și
reabilitare/modernizare de unități de
învățământ preuniversitar
investițiile în infrastructura de
întreprinderilor de economie socială
de inserție – construirea/ reabilitare/
modernizare de clădiri în care se vor
desfășura activități de economie
socială de inserție;
infrastructura de sport, agrement și
activități cultural -comunitare,
infrastructurile aferente spațiilor
publice urbane modernizate AP 9 FEDR Regiune
mai
dezvoltată PI 9.1.
SECȚIUNEA 6. NEVOILE SPECIFICE ALE ZONELO R GEOGRAFICE CARE SU FERĂ
DE PE URMA UNOR HANDICA PURI NATURALE SAU DE MOGRAFICE SEVERE ȘI
PERMANENTE (DUPĂ CAZ )
N/A
RO 236 RO SECȚIUNEA 7. AUTORITĂȚILE ȘI ORGAN ISMELE RESPONSABILE CU
MANAGEMENTUL , CONTROLUL ȘI AUDITUL , PRECUM ȘI ROLUL PART ENERILOR
RELEVANȚI
7.1 Autorități și organisme re levante
Tabelul 23: Autorități și organisme relevante
Autoritate/organism Denumirea autorității/organismului și a
direcției sau unității Directorul
autorității/organismului
(funcția sau postul)
Autoritate de Management Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice
Autoritate de Certificare, unde se
aplică Autoritatea de Certificare și Plată
Autoritatea de Audit Curtea de Conturi – Autoritatea de Audit
Organismul unde se vor face plățile
de către Comisie Autoritatea de Certificare și Plată
7.2 Implicarea partenerilor relevanți
7.2.1 Acțiunile întreprinse cu scopul de a implica partenerii relevanți în pregătirea
programului operațional și rolul acestora în implementarea, monitorizarea și
evaluarea programului
Elaborarea Programu lui Operațional Regional a fost coordonată de Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice, cu respectarea și aplicarea principiului
parteneriatului, principiu -cheie al gestionarii fondurilor Uniunii Europene, care a
presupus o cooperare strâ nsa cu o serie de autoritațile publice precum și cu alte parți
interesate.
În procesul de elaborare a Programului Operațional Regional, s -au avut în vedere
principiile Codului de Conduita European, respectiv:
asigurarea transparenței procesului de selecta re a partenerilor (autoritați regionale,
autoritați locale și alte autoritați publice, a partenerilor sociali și economici și a
organismelor care reprezinta societatea civila)
furnizarea de informații adecvate și acordarea de timp suficient în procesul de
consultare a partenerilor;
garantarea implicarii efective a partenerilor în procesul de pregatire.
Procesul partenerial pentru elaborarea POR s -a desfășurat atât la nivel național, cu
participarea actorilor regionali, cât și la nivel regional, cu particip area reprezentanților
RO 237 RO nivelului național. Procesul consultativ a început în anul 200412 și va continua până la
aprobarea Programului Operațional Regional de către Comisia Europeană.
Direcția Generală Programe Europene, respectiv Direcția AMPOR, Serviciul
Planificare , responsabilă cu elaborarea Programului Operațional Regional (POR) 2014 –
2020 a inițiat un proces de consultare a partenerilor regionali, în principal ai Agențiilor
pentru Dezvoltare Regională (ADR -uri), ai ministerelor de linie, ai partenerilor din
mediul economic, academic și social (vezi capitolul 12.3) pentru elaborarea analizei
socio -economice, analizei SWOT și dezbaterea axelor prioritare ale Programului
Operațional Regional.
În acest sens, în conformitate cu Memorandumul „ Aprobarea acțiun ilor și documentelor
privind pregătirea accesării și implementării fondurilor europene în perioada 2014 –
2020” , aprobat de Guvern în data de 13 iunie 2012, pentru domeniul dezvoltării regionale
s-a constituit Comitetul Consultativ pentru Dezvoltare Regional ă (CCDR ) coordonat în
parteneriat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul
Fondurilor Europene (MFE).
Prin acest memorandum, MFE a elaborat un set de orientări metodologice privind
stabilirea liniilor directoare pentru procesul de programare a fondurilor europene
nerambursabile astfel încât să se asigure o coordonare coerentă și unitară a procesului de
elaborare a documentelor de programare pentru perioada 2014 -2020. De asemenea,
memorandumul stabilește principalele elem ente privind organizarea și funcționarea
cadrului partenerial, astfel încât să se realizeze formalizarea cadrului instituțional care să
corespundă abordărilor comunitare.
Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Regională este alcătuit din reprezentanți a i
autorităților și instituțiilor administrației publice centrale, ai organismelor regionale, ai
autorităților administrației publice locale, organizații din mediul economic, social,
academic și societatea civilă.
Pentru asigurarea unui cadru transparent d e colaborare instituțională, MDRAP -AMPOR a
organizat procesul de selecție a organizațiilor din mediul economic, social, academic și
societatea civilă pentru CCDR 2014 – 2020. Anunțul privind modul de selecție a
organizațiilor din mediul economic, social, a cademic și societatea civilă pentru CCDR
2014 – 2020 a fost postat pe site -ul www.inforegio.ro și pe site -ul www.mdrap.ro .
În ședințele CCDR s -au prezentat și dezbatut context ul general de implementare a
intervențiilor finanțate prin politica de coeziune pentru perioada de programare 2014 –
2020, analizele socio -economice pentru identificarea nevoilor de dezvoltare la nivel
regional, dar și prioritățile de dezvoltare stabilite pe ntru a răspunde nevoilor identificate.
Subsecvent Comitetului Consultativ pentru Dezvoltare Regională (CCDR) au fost create
5 grupuri de lucru (infrastructură de transport, socială, de sănătate și educațională,
eficiență energetică, comunități defavorizat e, dezvoltare urbană, mediul de afaceri).
În cadrul reuniunilor grupurilor de lucru s -au dezbătut analizele socio -economice, s -au
identificat și supus spre analiză prioritățile de dezvoltare, tipurile de activități și
beneficiari eligibili. Membrii grupur ilor de lucru au formulat puncte de vedere, observații
și comentarii care au contribuit la elaborarea Programului Operațional Regional. Astfel,
în urma dezbaterilor din grupurile de lucru s -a obținut acordul partenerilor în definirea
RO 238 RO principalelor priorită ți de finanțare, precum și în selectarea indicatorilor de monitorizare.
La nivel regional, parteneriatul este asigurat de Comitetele Regionale pentru
elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională (CRP -uri), structuri parteneriale care
reunesc reprezentanț i ai instituțiilor și organismelor relevante la nivel local și regional:
ADR –uri, Prefecturi, Consilii Județene, servicii deconcentrate ale instituțiilor publice
centrale, instituții de învățământ superior și institute de cercetări, precum și parteneri
economici și sociali. Parteneriatul regional se află în coordonarea Agențiilor de
Dezvoltare Regională.
Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională (CRP) sunt
organisme consultative, care funcționează prin organizarea unor grup uri de lucru tematice
și județene, corespunzătoare problemelor analizate, precum și prin întâlniri în plen, cu
asigurarea reprezentării echilibrate a instituțiilor centrale și regionale, precum și a
partenerilor economici și sociali. CRP -urile reprezintă c adrul larg partenerial al CDR –
urilor, având rolul de a aviza și de a formula recomandări și propuneri privind conținutul
PDR -urilor, precum și de a le aproba.
Structurile parteneriale create la nivel regional au asigurat elaborarea în parteneriat a
Planu rilor de Dezvoltare Regională (PDR), conținând analizele socio -economice și
strategiile de dezvoltare ale regiunilor, care fundamentează analizele socio -economice și
Strategia Națională de Dezvoltare Regională, precum și Programul Operațional Regional.
Variantele Programului Operațional Regional 2014 -2020 au fost publicate pe site -ul
www.inforegio.ro pentru consultare și dezbatere publică. În urma consultării publice toate
părțile interesate au prezentat propunerile și observațiile la adresa de contact uni c
programareregională@mdrap.ro. De asemenea, programul a fost diseminat în cadrul
reuniunilor pentru prezentarea și dezbaterea programelor operaționale de către Ministerul
Fondurilor Europene. Comentariile, observațiile și propunerile s -au înregistrat și în urma
analizei interne, au fost integrate în versiunii revizuite ale documentului.
Cele mai importante opinii exprimate de participanți în cadrul întâlnirilor parteneriale:
continuarea implementării tipurilor de intervenții finanțate în perioada 2007 –
2013;
nevoia de a reabilita și de a echipa nu numai unitățile sanitare de importanță
națională, dar și pe cele de la nivel local, care au o situație precară;
extinderea spitalelor existente, dotarea cu echipamente medicale specifice
conform noilor tehnolo gii, în special pentru situații de urgență;
reabilitarea/ modernizarea infrastructurii sociale, inclusiv a acelei cu componentă
rezidențială, precum și susținerea măsurilor de dezinstituționalizare;
corelarea proiectelor propuse cu strategiile naționale;
necesitatea de a avea o axă prioritară pentru dezvoltarea turismului, întrucât toate
regiunile României au potențial turistic, care poate fi valorificat, nu numai prin
conservarea patrimoniului cultural, natural și istoric, dar și prin măsuri care să
suțin ă dezvoltarea locală;
necesitatea de a sprijinii orașele mici pentru îmbunătățirea infrastructurii urbane și
a serviciilor, și ca urmare, întărirea funcțiilor urbane;
RO 239 RO dezvoltarea urbană ar trebui să se bazeze pe o abordare integrată și realizarea
planuril or de dezvoltare, în concordanță cu reglementările legislației în vigoare;
prioritizarea nevoilor pentru rezolvarea celor stringente;
proiectele trebuie să fie dezvoltate în largi parteneriate;
necesitatea continuării activităților de diseminare și infor mare privind procesul de
implementare.
Partenerii vor juca un rol important în pregătirea, implementarea, monitorizarea și
evaluarea programului operațional, inclusiv prin participarea la comitetul de
monitorizare. La selectarea membrilor comitetului de m onitorizare vor fi luați în
considerare partenerii relevanți care au fost implicați în elaborarea Programului
Operațional Regional, în special cei reprezentând parteneri socio -economici. Membrii
comitetului de monitorizare vor fi reprezentanții autoritățil or de management pentru
programele operaționale, ai autorităților de la nivel regional/ local, precum și parteneri
socio -economici relevanți de la nivel regional. Totodată, la reuniunile Comitetului de
Monitorizare vor participa reprezentanți ai Organismel or Intermediare pentru Programul
Operațional Regional, ai ministerelor care coordonează politici în domenii finanțabile
prin Programul Operațional Regional 2014 -2020, precum și ai organizațiilor, instituțiilor
care pot sprijini implementarea Programului Op erațional Regional 2014 -2020 (ex.
Agenția Națională pentru Rromi, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,
Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din
România, Asociația Orașelor din România, Asociația Comune lor din România, etc).
De asemenea, în scopul implicării partenerilor relevanți, pe parcursul procesului de
implementare a programelor 2014 -2020, va fi elaborat un „cod de conduită” care va
prelua la nivel național principiile stabilite prin „Codul Europea n de conduită privind
organizarea parteneriatului” (Reg. UE nr.240/2014) . Se va urmări stabilirea unor
proceduri transparente pentru identificarea partenerilor relevanți, proceduri interne de
consultare bazate pe bune practici, categoriile de informații ce trebuie oferite în diferite
etape ale implementării, etc. Pentru a putea deveni un instrument eficient, ghidul va fi
elaborat în paralel cu operaționalizarea mecanismului de coordonare instituțional
structurat pe trei nivele: (i) Comitetul de Coordonare pentru Managementul Acordului de
Parteneriat (CCMAP), (ii) cinci sub -comitete tematice și (iii) patru grupuri de lucru
funcționale sub responsabilitatea și coordonarea MFE (conform Acordului de Parteneriat
– cap. 2.1) și va fi finalizat la până la sfârșit ul lunii mai 2015.
În noiembrie 2014 au fost demarate demersurile în vederea constituirii cadrului de
coordonare a implementării Fondurilor Europene Structurale și de Investiții. Astfel, în
vederea selectării membrilor Comitetului de Coordonare pentru Mana gementul Acordului
de Parteneriat 2014 -2020 (primul nivel de coordonare), Ministerul Fondurilor Europene a
adresat invitația către reprezentanții societății civile la nivel național, regional sau local
de a-și exprima interesul privind participarea la aces t Comitet. Au fost primite peste 120
de expresii interes în selecția cărora s -a avut în vedere reprezentarea echilibrată a
domeniilor relevante pentru implementarea FESI, precum și expertiza și experiența,
organizațiile selectate urmând să fie implicate a ctiv și constructiv în coordonarea
strategică. Totodată, ministerele de linie responsabile de politici publice în diferite
domenii vizate spre finanțare prin FESI și -au desemnat reprezentanți în CCMAP, care
cuprinde în total 60 de membrii dintre care 40% s unt reprezentanță ai societății civile.
RO 240 RO SECȚIUNEA 8. COORDONAREA DINTRE FO NDURI , FEADR, FEPAM ȘI ALTE
INSTRUMENTE DE FINAN ȚARE NAȚIONALE ȘI AL E UNIUNII , PRECUM ȘI COORDONARE A
CU BEI
[Referință: articolul 96 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
Mecanismelor de asigurare a coordonării între Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) și alte
instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale și cu Banca Europea nă de Investiții
(BEI), ținând seama de dispozițiile relevante stabilite în cadrul strategic comun.
Mecanismul de coordonare structurat pe trei niveluri (strategic, interinstituțional
tematic, oper ațional), stabilit la nivelul A P (cap. 2.1) va asigura coe rența intervențiilor,
urmărind complementari tățile și sinergiile reliefate î n fazele de programare.
La nivel operațional, în cadrul GLF pentru abordări noi se vor constitui colective
formate din reprezentanți ai AM, OI și, după caz, ai PNCR, organismului u nic pentru
FSE, ministerelor responsabile de politicile publice relevante, ADR -urilor. Pentru ariile
care necesită o abordare integrată a intervențiilor vor fi stabilite principii de
implementare adecvate (coordonarea lansării apelurilor de proiecte, punct aje
suplimentare, criterii de selecție care să garanteze abordarea integrată, selecție
comună) . Aceste principii vor fi formalizate în cadrul unor protocoale de coordonare
asumate de AM implicate. Identificarea acțiunilor care necesită o abordare integrată și
semnarea protocoalelor de colaborare vor fi coordonate de MFE.
Acesta va fi cazul abordărilor integrate de tip CLLD și non -CLLD. Un exemplu de
abordare integrată non -CLLD, este finanțarea (prin POR) infrastructurii medicale, prin
care se vizează o cal itate sporită a infrastructurii în paralel cu finanțarea măsurilor de tip
„soft” (prin POCU) în domeniul serviciilor medicale, prin care se urmărește creșt erea
calității acestor servicii. Aceste măsuri vor fi întregite de cele finanțate din POC vizând
tele-medicina și e -health. În mod similar, se vor derula și proiectele vizând
infrastructura de servicii sociale și de educație (POR), complementate de cele privind
îmbunătățirea serviciilor sociale acompaniate și de măsurile de creștere a participării la
educ ație (POCU), precum și de investițiile naționale din POC în PAPI. Aceste
intervenții, finanțate din POR și POCU, vor fi complementate de PNDR.
În ceea ce privește intervențiile de tip CLLD, coordonarea intervențiilor pentru zona
urbană peste 20.000 locuit ori, între intervențiile FSE și FEDR se va asigura prin
pachetul de proiecte integrate propus de GAL, ulterior selectării strategiilor de
dezvoltare a comunității, ce va fi evaluat în cadrul unor comitete comune de selecție
formate din reprezentanți ai AM POCU, POR și POC, ai organismului unic FSE și ai
PNCR. Acest mecanism va asigura, de asemenea, conformitatea proiectelor propuse cu
măsurile și acțiunile specificate în strategie.
În ceea ce privește intervențiile privind incluziunea socială, în special a celor aparținând
etniei Roma, atât organismul unic pentru FSE, cât și PNCR vor fi implicate pe tot
parcursul procesului de implementare, inclusiv din faza proiectării apelurilor de
proiecte, pentru intervențiile finanțate prin POR și PNDR. Organismul unic pentru FSE
este organism intermediar pentru POCU constituit la nivelul MMFPSPV , iar PNCR va
funcționa în cadrul MFE, atribuțiile sale fiind detaliate în conținutul revizuit al
RO 241 RO Strategiei Naționale pentru Romi.
Pentru proiectele integrate care nu au anvergu ră națională și care nu fac parte dintr -o
strategie teritorială integrată CLLD/LEADER, se are în vedere posibilitatea ca AM ale
PO vizate să poată face o analiză preliminară a modului în care intervențiile propuse
susțin obiectivele specifice ale programel or și, prin abordarea integrată, consolidează
impactul social/economic al investiției FESI.
Arhitectura sistemului MySMIS va permite AM potențial implicate în finanțarea unui
proiect integrat, pe perioada selecției, o analiză preliminară a acestor proiecte nu numai
din punct de vedere al eligibilității ci și a justificării solide a opțiunii de finanțare din
mai multe surse.
OT 1 – Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării. Prin AP1 –
Promovarea transferului tehnologic , POR va finanța a ctivități dedicate entităților de
inovare și transfer tehnologic. Sprijinul se adresează în special structurilor care au
capacitatea de a sprijini firmele, în special IMM -urile din zonele/sectoarele cu potențial
de creștere economică, prin concentrarea pe specializare inteligentă și atingerea masei
critice a IMM -urilor inovative. Aceste activități sunt complementare activităților
finanțate din POR în principal cu intervențiile adresate antreprenoriatului și modelelor
de afaceri conform AP 2 POR prin care su nt susținute IMM -urile, în special cele
inovative.
Complementaritatea și demarcarea între POR și POC constă în faptul că POC urmărește
sprijinirea instituțiilor care produc cercetare (oferta de CDI) în vederea diseminării
rezultatelor în piață, în timp ce POR se adresează nevoilor de inovare din piață (cererea
de CDI), prin faptul că sprijină intermedierea cererii cu oferta de inovare în vederea
modelării produsului cercetării în funcție de nevoile firmelor.
Investițiile finanțate din POR șunt complementar e celor finanțate din POCU – AP 6,
întrucât acestea vizează dezvoltarea parteneriatelor între universități, mediul academic și
de cercetare și companii, în copul facilitării inserției pe piața muncii a viitorilor
absolvenții de învățământ terțiar universit ar și non universitar.
Prin intermediul intervențiilor POR se asigură complementarea intervențiilor cu cele
susținute prin Horizon 2020 care vizează dezvoltarea cererii, îndeosebi în ceea ce
privește achiziționarea publică a inovațiilor înainte de comercia lizare și prima
achiziționare comercială a inovațiilor, precum și cu programul COSME care susține
consolidarea competitivității și sustenabilității întreprinderilor europene prin atragerea
de soluții inovative prin transfer tehnologic .
OT 3 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului
agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii. POR prevede în cadrul AP 2, măsuri
suport pentru sprijinirea competitivității IMM -urilor, complementare cu acțiunile
PNDR care va spriji ni dezvoltarea întreprinderilor agricole din mediul urban și rural și
a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici non -agricole din mediul rural, POCU –
AP 3 , care va sprijini crearea de întreprinderi și susținerea acestora în primul an de
viață, POC – AP 1 și 2, care va sprijini IMM -urile care au ca domeniu de activitate
cercetarea, precum și utilizarea TIC pentru dezvoltarea afacerilor, POP care finanțează
investiții productive în acvacultură și activități productive în unitățile de acvacultură,
precu m și investiții în prelucrarea produselor obținute din pescuit și acvacultură,
Horizon 2020 care sustine activ IMM -urile, oferind sprijin financiar direct pentru a
sprjini indirect capacitatea lor de inovare și COSME care susține încurajarea culturii
RO 242 RO antre prenoriale și promovarea înființării și dezvoltării IMM -urilor.
OT 4 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon
în toate sectoarele. POR finanțează în cadrul AP 3 investiții în creșterea eficienței
energetice a clădiril or publice, rezidențiale și iluminat public, care, corelate cu
investițiile în sistemele centralizate de alimentare cu energie termică promovate prin
POIM, vor contribui la eficientizarea consumului de energie la nivel local. Va fi
acordată prioritate la f inanțare investițiilor POR localizate în orașele pentru care se vor
realiza investiții în modernizarea rețelei de transport și distribuție a agentului termic.
Investițiile AP 3 vor fi complementare cu cele privind dezvoltarea competențelor
sectoriale (POCU ), inovații în eficiență energetică sau difuzia de noi tehnologii în IMM –
uri.
OT 6 – Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor. În cadrul
AP 5 POR se va asigura complementaritatea cu PNDR. Astfel, în timp ce POR va
finanța măsur i care vizează patrimonial UNESCO, patrimonial cultural național (urban,
rural) și patrimoniul local din mediul urban, PNDR va finanța investiții privind
păstrarea, conservarea și renovarea patrimoniului cultural local din mediul rural,
inclusiv așezăminte monahale, indiferent dacă acestea se află înscrise pe Lista
Monumentelor Istorice. Complementar cu POC, intervențiile prin POR vor finanța
pentru acest domeniu inclusiv digitizarea itemilor imobili.
Intervențiile din POR privind regenerarea și revitaliza rea urbană sunt complementare cu
acțiunile din POIM privind investițiile pentru reducerea suprafețelor poluate istoric,
precum și cu cele finanțate prin POC, privind inovarea legată de arhitectura si designul
spațiilor urbane revitalizate.
OT 7 – Promovare a sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din
cadrul infrastructurilor rețelelor majore. POR finanțează prin intermediul AP 6
investiții în infrastructura secundară de transport, complementa r investițiilor finanțate
POIM , care sprijină in vestiții în coridoarele majore de transport TEN T. precum și
investițiilor finațate prin PNDR, care sprijină investiții în rețeaua de drumuri de interes
local.
OT 8 – Promovarea ocupării forței de muncă sustenabile și de calitate și sprijinirea
mobilități i forței de muncă. AP 7 POR va finanța investiții – parte dintr -o strategie de
dezvoltare locală, care să contribuie la valorificarea durabilă a resurselor turistice,
precum și la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. PNDR va finanța proiecte
de investiții private ale microîntreprinderilor și întreprinderilor mici care vizează
infrastructura agro -turistică de cazare, servicii de agrement și alimentație publică în
spațiul rural. Prin POP vor fi sprijinite investiții pentru diversificarea activităț ilor de
pescuit în ape interioare prin alte activități din afara pescuitului (inclusiv turism). În
ambele cazuri, complementaritatea va fi realizată pe tip de beneficiar: autoritate publică
locală în cazul POR, alte entități pentru PNDR. Turismul reprezint a unul dintre
sectoarele economice abordate prin investițiile realizate prin PO CU in vederea cresterii
adaptabilitatii forței de muncă.
OT 9 – Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei. AP 8 POR va fi
complementară cu AP 9 POR prin sinergia intervențiilor în infrastructura de sănătate și
cea de servicii sociale cu cele sprijinite prin CLLD; cu intervențiil e POCA privind
consolidarea structurilor și competențelor la nivelul instituțiilor și autorităților
administrației publice centrale, inclu siv MS. Investițiile PNDR în infrastructura de bază
la scară mică aferente măsurii 07, vor contribui la sporirea accesibilității serviciilor
RO 243 RO medicale pentru populația din zonele rurale, completând investițiile în infrastructura
medicală și socială propuse prin POR. Prin AP 8 POR se va asigura și corelarea cu
investițiile în sporirea accesibilității serviciilor sociale și de asistență medicală,
sprijinirea dez -instituționalizării din cadrul AP 4 POCU.
AP 9 POR se va corela cu AP 8 a POR, prin complementari tatea intervențiilor în
infrastructura de sănătate și cea de servicii sociale cu cele sprijinite prin intermediul
CLLD, cu AP 5 POCU care sprijină dezvoltarea serviciilor sociale și serviciilor
comunitare integrate medicale și sociale, cu cele ale PNDR (Măsura 19), precum și cu
asistența non -financiară furnizată prin FEAD. Intervențiile integrate finanțate din AP 9
POR vor fi complementare cu acțiunile programelor naționale de investiții din
domeniile sănătății și al asistenței sociale, precum și cu cele de dicate incluziunii
romilor. Astfel, MS derulează PNACAS, care, prin activitățile propuse (formarea de
asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari comunitari romi) complementează,
prin partea de servicii asigurate, investițiile în infrastructură der ulate prin POR. AP 8 și
9 POR se va corela și cu POC în ceea ce privește domeniile e -health și e –inclusion.
Investițiile privind regenerarea fizică, economică și socială promovate prin intermediul
AP 4, PI 4.3 vor fi implementate în mod complementar și integrat cu activitățile de tip
FSE promovate prin PO CU, în special cele prevăzute în cadrul AP 3 și 4.
OT 10 – Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții.
Investițiile din AP 10 POR vor fi complementare cu investițiile fina nțate prin PNDR
care vizează investiții pentru creșe și grădinițe care nu fac parte dintr -o școală, din
mediul rural și, de asemenea, pentru instituțiile de învățământ secundar superior (licee
tehnologice și școli profesionale) cu profil agricol din mediul rural . Prin mecanismul de
coordonare se va asigura corelarea intervențiilor AP 10 POR cu cele finanțate prin
POCU și POC.
OT 11 – Consolidarea capacității instituționale și o administrației publică eficientă.
Prin finanțarea sistemului de cadastru în me diul rural, se va asigura o utilizare sinergică
a fondurilor FEDR cu FEADR, în măsura în care prin investițiile din POR se vor
clarifica probleme legate de identificarea și parcelarea terenurilor din mediul rural și se
va facilita accesul la finanțare a po tențialilor beneficiari din mediul rural prin PNDR.
POR finanțează, de asemenea, investiții care contribuie la implementarea
complementară a unor strategii și instrumente de dezvoltare teritoriale, respectiv ITI,
dezvoltare urbană, SUERD și CLLD.
Coordon area finanțării investițiilor din Delta Dunării prin intermediul ITI se va face la
nivelul AP, fiind stabilit un comitet de coordonare ITI la nivelul MFE care cuprinde
reprezentanți ai tuturor AM care vor finanța prin PO relevante proiectele din cadrul
SIDD.
Având în vedere domeniile de finanțare relevante pentru autoritățile locale din mediul
urban în cadrul POR, proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare
urbană vor fi finanțate cu prioritate în celelalte axe prioritare ale POR, prec um și în
celelalte PO relevante, prin acordarea unui punctaj suplimentar.
Coordonarea orizontală între programele operaționale și SUERD se va realiza la nivelul
grupului de lucru funcțional – coeziune teritorială și de cooperare teritorială europeană.
Investițiile în cadrul POR se concentrează în special asupra unor măsuri concrete de
investiții, în sinergie cu proiectele de conștienizarea și educație în domeniul
managementului eficient al resurselor naturale și al schimbărilor climatice propuse spre
RO 244 RO finanț are prin LIFE.
RO 245 RO SECȚIUNEA 9. CONDIȚIONALITĂȚI EX -ANTE
[Referință: articolul 96 alineatul (6) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
9.1 Condiționalități ex -ante
Informații referitoare la evaluarea aplicabilității și îndeplinirii condiționali tăților ex -ante
(opțional).
Condiționalitățile ex -ante reprezintă o parte importantă a pregătirilor pentru perioada de
programare 2014 -2020. România a demarat procesul de identificare a condiționalităților
ex-ante aplicabile începând cu luna noiembrie 2012 și a realizat o primă analiză a
gradului de îndeplinire al acestora, conform criteriilor definite.
Pentru condiționalitățile ex -ante neîndeplinite, în perioada februarie -martie 2013
Guvernul României a adoptat în o serie de planuri de acțiune pentru stabi lirea măsurilor
necesare, autorităților responsabile și calendarului pentru realizarea măsurilor necesare
până cel târziu la data de 31 decembrie 2016. Aceste planuri au fost actualizat în luna
februarie 2014, pe baza Ghidului Comisiei Europene privind con diționalitățile ex -ante.
Acțiunile/activitățile finanțate în cadrul axei prioritare 8 – Dezvoltarea infrastructurii de
sănătate și sociale vor fi demarate doar după finalizarea cartografierii măsurilor necesare
pentru stimular ea eficienței în sectorul sănă tății, prin aplicarea de modele de prestare a
serviciilor și infrastructură și obținerea acordului serviciilor Comisiei privind
îndeplinirea condiționalității ex -ante aplicabile . În momentul stabilirii unui acord între
cele două părți privind îndeplinirea condiționalităților ex -ante, nu va fi necesară
modificarea programului operațional.
De asemenea, pentru criteriul 4 din cadrul conditionalității ex -ante 1.1 privind
activitățile de cercetare și inovare, operaționalizarea Mecanismului de orientare
strateg ică bazat pe descoperire antreprenorială include o serie de acțiuni care să
asigurare un proces continuu de identificare a oportunităților emergente de piață cu
avantaj competitiv pentru România sau regiunile sale. Elaborarea RIS -urilor regionale,
precum ș i dezvoltarea unor mecanisme de descoperire antreprenorială pot aduce
elemente noi . Astfel, foile de parcurs pentru domeniile de specializare inteligentă vor fi
actualizate pentru a lua în considerare dimensiunea regională. Odată ce foile de parcurs
vor f i astfel actualizate, va fi permis sprijinul FEDR pentru actiunile prevazute în AP 1,
privind noile elementele. Ulterior, aceste actualizări vor fi reflectate în SNCDI, cu
ocazia următoarei revizuiri a acesteia.
Aceste mecanisme care implică actori antrepr enoriali de la nivel central și regional vor
identifica și susține:
– Domeniile/subdomeniile, sectoarele/subsectoarele economice reprezentative
pentru regiune ;
– Modele de dezvoltare a unui mediu antreprenorial la nivel regional bazat pe
specificul și nivelul de dezvoltare regională/zonală;
Clusterele, centrele de transfer, alte entități de transfer tehnologic, întreprinderi care pot
deveni actori antreprenoriali cu șanse în cunoașterea/dezvoltarea antreprenorială.
Tabelul 24: Condiționalitățile ex -ante ap licabile și evaluarea îndeplinirii acestora
RO 246 RO Tabelul 24
Condiționalitate
ex-ante Axele prioritare la
care se aplică
condiționalitatea Condiționalitat
ea ex -ante
îndeplinită
(da/nu/parțial) Criteriile Criteriile
îndeplinit
e (da/nu) Referință
Explicații
1.1. Cercetare și
inovare: Existența
unei strategii
naționale sau
regionale de
specializare
inteligentă, în
conformitate cu
programul național
de reformă, care să
echilibreze
cheltuielile private
cu cercetarea și
inovarea și care să
fie conformă cu
caracte risticile
sistemelor naționale
sau regionale
eficiente în
domeniul cercetării
și al inovării. Axa prioritară 1:
Promovarea
transferului
tehnologic parțial 1. Implementarea unei
strategii naționale sau
regionale de specializare
inteligentă care: Da
http://www.research.edu.ro/ro/a
rticol/3343/strategia -nationala -de-
cercetare -si-inovare -2014 -2020 SNCDI este cadrul de politică publică național ă
care include și orientările de specializare
inteligentă.
SNCDI a fost aprobat prin HG nr. 929/2014.
2. se bazează pe o analiză de
identificare a punctelor forte
și a punctelor slabe (analiză
de tip SWOT) sau pe o
analiză similară, cu scopul de
a-și concentra resursele
asupra unui număr limitat de
priorități în materie de
cercetare și inovare Da
http://www.research.edu.ro/ro/a
rticol/ 3343/strategia -nationala -de-
cercetare -si-inovare -2014 -2020 Cap.1 (previzualizare metodologică) a SNCDI
conține o descriere a metodologiei folosite pentru
prioritizarea și concentrarea resurselor. Strategia
definește un mixt de politici concentrate pe un
număr limitat de priorități selectate prin metode de
previziune moderne pornind de la o analiza a
potențialului de dezvoltare bazat pe cercetare –
inovare (http://www.poscce.edu.ro/uploads/pro
gramare -2014 -2020/final -report -12-aprilie.pdf) și
având în vedere alte strategii relevante, în particular
cu Orizont 2020, SNC și SNS.
3. prezintă măsurile necesare
pentru a stimula investițiile
private în activitățile de CDT Da
http://www.research.ro/ro/artico
l/3343/strategia -nationala -de-
cercetare -si-inovare -2014 -202 Capitolul 4 al SNCDI descrie măsurile pentru
stimularea investițiilor private CDI: 4.1 "Crearea
unui mediu stimulativ pentru sectorul pri vat" și 4.2
"Sprijin pentru procesul de specializare
inteligenta".
Unele măsuri vor putea fi implementate și prin:
POC, POR, POCU, PNCDI III. Pentru a sprijini
activitatea de CDI sunt propuse măsuri fiscale și
instrumente financiare (seed capital, venture capital
and growth, microcredite etc.)
Cu toate acestea, sunt necesare măsuri pentru
sporirea eficienței și creșterea procesului de
descoperire antreprenorială și integrarea
sistemului CD I din economia națională.
RO 247 RO 4. conține un mecanism de
monitoriz are Nu
http://www.research.ro/ro/artico
l/3343/strategia -nationala -de-
cercetare -si-inovare -2014 -2020 SNCDI conține un mecanism de monitorizar e și
evaluare stabilit pe baza de indicatori și obiective.
Capitolul 5 "ținte" prezintă indicatori cu obiective
si capitolul 6 "guvernare" prezintă structura de
guvernare si un mecanism de monitorizare, precum
si o descriere modulului de reactive la consta tările
monitorizării.
Cu toate acestea, sunt necesare măsuri pentru
sporirea eficienței și creșterea procesului de
descoperire antreprenorială și integrarea
sistemului CD I din economia națională .
5. A fost adoptat un cadru
care evidențiază resursel e
bugetare disponibile pentru
cercetare și inovare. Da
http://www.research.ro/ro/artic
ol/3343/strategia -nationala -de-
cercetare -si-inovare -2014-2020 Cadrul multianual pentru resursele bugetare
disponibile pentru cercetare și inovare este parte
din SNCDI.
3.1. Au fost
efectuate acțiuni
specifice pentru a
sprijini promovarea
spiritului
antreprenorial luând
în considerare Actul
privind micile
întreprinderi (Small
Business Act –
SBA). Axa prioritară 2:
Îmbunătățirea
competitivității
întreprinderilor mici
și mijlocii Da 1. Acțiunile specifice sunt: —
s-au adoptat măsuri pentru a
reduce timpul și costurile
necesare pentru a crea o
întreprindere, avâ nd în vedere
obiectivele SBA; Da https://portal.onrc.ro
http://www.imm.gov.ro/59/Activitat
i-si-acte-legislative
Un portal dedicat pentru serv icii on -line pentru
mediul de afaceri a fost implementat de catre Oficiul
Național al Registrului Comerțului și Ministerul
Finanțelor Publice. Măsura ajută antreprenorii să
reducă timpul de inițiere a unei afaceri la 3 zile și să
reducă implicit costurile. Oficiul Național al
Registrului Comerțului obține elctronic de la
Ministerul Finanțelor Publice certificatul de atestare a
documentelor pentru întreprindere în cadrul perioadei
de înregistrare de 3 zile.
Reducrea timpului de înființare a unei noi
întrepri nderi la 3 zile și stabilirea unui cost mediu de
100 Euro s -a relizat din 2012 (HG nr. 902/2012
privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru
operatiunile efectuate de Oficiul National al
Registrului Comertului si oficiile registrului
comertului de pe lang a tribunale a fost publicata in
MO nr. 667, din 24 septembrie 2012).
RO 248 RO 2. s-au adoptat măsuri pentru
a reduce timpul necesar
pentru a obține licențele și
autorizațiile pentru a iniția și
desfășura activitatea specifică
a unei întreprinderi, având în
vede re obiectivele SBA; Da Conform inventarului realizat de
MEIMMMA. Ministerul Energiei, IMM -urilor și Mediului de
Afaceri a procedat la inventarierea licențelor și
autorizațiilor necesare pentru a se iniția și desfășura
activitatea specifică a unei întreprin deri. Durata
necesară obținerii fiecărui document se încadrează în
perioada maximă de 3 luni prevăzută de SBA.
3. s-a adoptat un mecanism de
monitorizare a implementării
măsurilor din SBA care au
fost aplicate și de evaluare a
impactului pe care legi slația îl
are asupra IMM -urilor. Da http://www.imm.gov.ro/46/Legislati
e-IMM
http://imm.gov.ro/93/Testul -IMM Legea 346/2004 (cu modificările și completările
ulterioare) – art.25(4) – stabileste un un Comitet
Consultativ pentru Dezvoltarea sectorului IMM, î n
care sunt incluși reprezentanți ai Camerelor de comerț
și industrie, IMM -urilor, organizațiilor non –
guvernamentale, autorutăți specializate din
administrația publică centrală, precum și autorități
locale. Art.9 stabilește de asemenea un Grup pentru
evalu area impactului economic al actelor normative
asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
Legea 346/2004 (modificată și completată prin Legea
62/2014) art9. stabilește un Grup de Lucru prin care
este introdusă evaluarea impactul inițiativelor
legislative asu pra întreprinderilor mici și mijlocii. De
asemenea, art91 stabilește obligația de a introduce și
utiliza”Testul IMM” pentru a evalua impactul
inițiativelor legislative asupra mediului de afaceri,
conform principiilor “o singură dată” (Only once),
„Gândiți mai întâi la scară mică” (think small first)
”numărul constant” (one in/one out).
4.1. Pentru
construcția sau
renovarea clădirilor,
s-au derulat acțiuni
de promovare a
eficienței în
utilizarea energiei
de către utilizatorul
final și investiții
eficiente din punctul
de vedere al
costurilor în
eficiența energetică. Axa prioritară 3:
Sprijinirea tranziției
către o economie cu
emisii scăzute de
carbon
Axa prioritară 4:
Sprijinirea
dezvoltării urbane
durabile da Acțiunile constau în:
1. măsurile de asigurare a
existenței unor cerințe
minime privind performanța
energetică a clădirilor
consecvente cu articolul 3,
articolul 4 și articolul 5 din
Directiva 2010/31/UE a
Parlamentului European și a
Consiliului (1); Da Legea nr.159/2013 pentru
modificarea și comple tarea Legii nr.
372/2005 care transpune Directiva
UE/31/2010 a fost publicată în
Monitorul Oficial nr.283 din 20 mai
2013
http://www.mdrt.ro/userfiles/lege_
modificare_372_2005.pdf
Legislația națională care transpune condițiile
referitoare la performanța energetică a clădirilor este
următoarea:
– Ordinul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor
și Turismului nr.157/2007 pentru aprobarea
reglementărilor tehnice “Metodologie de calcul a
performanței energetice a clădirilor ”;
– Ordin al Ministerului Dezvoltării Regionale și
Locuințelor nr.1071/2009 privind modificarea și
completarea ordinului Ministerului Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului nr.157/2007 pentru
aprobarea reglementărilor tehnice “Metodologie de
calcul a performanței energetice a clădirilor ”;
RO 249 RO – Ordin al Ministerului Dezvoltării Regionale și
Turismului nr.1217/2010 în completarea anexei nr.4
“Partea IV – Breviar de calcul al performanței
energetice a clădiri lor și apartamentelor, indicativ Mc
001/4 -2009” la Ordinul Ministerului Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului nr.157/2007 pentru
aprobarea reglementărilor tehnice "Metodologia de
calcul al performanței energetice a clădirilor".
2. măsurile nece sare pentru
instituirea unui sistem de
certificare a performanței
energetice a clădirilor în
conformitate cu articolul 11
din Directiva 2010/31/UE;
Da Ordin al Ministerului
transporturilor, construcțiilor și
turismului nr.157/2007 pentru
aprobarea regle mentărilor tehnice
"Metodologia de calcul al
performanței energetice a clădirilor"
cu modificările și completările
ulterioare:
– Partea III – Certificatul de audit și
de performanță a clădirii –
Capitolul III 2.3, anexa 7 și 8 –
Informații privind certifi carea
clădirilor
3. măsuri de asigurare a unei
planificări strategice privind
eficiența energetică în
conformitate cu articolul 3 din
Directiva 2012/27/UE a
Parlamentului European și a
Consiliului ( 2 ); Da Pentru clădiri rezidențiale:
– OUG 18/2009, aprobată cu
modificări prin Legea nr.
158/20011, cu modificările și
completările ulterioare
– OUG 69/2010, aprobat ă cu
modificări prin Legea nr.76/2011
4. măsuri în conformitate cu
articolul 13 din Directiva
2006/32/CE a Parlamentului
European și a C onsiliului (3)
privind eficiența energetică la
utilizatorii finali și serviciile
energetice pentru a asigura
instalarea de contoare
individuale la clien ții finali, în
măsura în care este posibil din
punct de vedere tehnic, Da HG 22/2008 privind eficiența
energetică și promovarea
utilizatorilor finali de energie
regenerabilă (art.9)
HG nr.1007/2004 pentru aprobarea
furnizării energiei electrice
consumatori lor (art.85 și 128) După cum se menționează deja prin Legea energiei
nr.13/2007 pentru fiecare punct de consum de energie
electrică trebuie să fie montat ulterior contoare de
energie individuale. Aceiași situație se aplică și pieței
gazelor naturale unde a prox. 6% din astfel de metri se
află în clădiri cu grupuri de apartamente. ( pe o scară
sau pentru întregul bloc). Pentru energia termică
acestea contoare sunt instalate în perimetrul clădirii.
Sunt preconizate proiecte de contorizare inteligente.
RO 250 RO rezonabil din punct de vedere
financiar și proporțional în
raport cu potențialele
economii de energie.
9.1- Existența și
implementarea unui
cadru strategic de
politică națională
pentru reducerea
sărăciei care vizează
incluziunea activă a
persoanelor excluse
de pe piața muncii
în lumina
Orientărilor privind
ocuparea forței de
muncă. Axa prioritară 8:
Dezvoltarea
infrastructurii de
sănătate și sociale
Axa prioritară 9:
Sprijinirea
regenerării
economice și
sociale a
comunităților
defavorizate din
mediul urban Partial 1. Existența unui cadru
strategic de politică națională
pentru reducerea sărăciei, care
vizează in cluziunea activă și
care: Nu Elaborarea Strategiei naționale privind incluziunea
socială și reducerea sărăciei 2014 -2020 este o măsură
suplimentară asumată de Guvernul român pentru
promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei
și îmbunătățirea polit icilor existente, urmărind
reducerea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau
excluziune socială cu 580.000 persoane până în 2020.
Varianta finală a strategiei și a planului de acțiune, au
fost postate in consultare publica pe site -ul
www.mmuncii.ro in luna decembrie 2014.
În data de 27.03.2015 a avut loc dezbaterea publica a
Proiectului de HG privind aprobarea Strategiei si
planului de actiune aferent (minuta se poate gasi pe
site-ul www.mmuncii.ro )
În prezent, proiectul de HG se află pe circuitul de
avizare interministeriala, urmând a fi aprobat în
Guvern până la mijlocul lunii iunie 2015.
2. constituie o bază
justificativă suficientă pentru
elaborarea unor politici de
reduce re a sărăciei și de
monitorizare a evoluțiilor; Nu Lg 416/2001 venitul minim garantat
Lg 116/2002 prevenirea și
combaterea marginalizării sociale
Lg 76/2002 sistemul asigurărilor
pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă
OUG 70/2011 măsurile d e protecție
socială în perioada sezonului rece
Lg 277/2010 alocația pentru
susținerea familiei
Lg 61/2003 alocația de stat pentru
copii Draftul de strategie cuprinde analize cantitative și
calitative care vizează
1Documentare
2Cercetări calitative -Studii de caz -interviuri,focus –
grupuri
3Cercetări cantitative – Baze de date
(medici,farmaciști, AMC/ MS,servicii pentru
vârstnic i și persoane cu dizabilități,protecția
copilului), recensăminte (locuirea,asistenți sociali din
SPAS), chestionare (nevoi/servicii de educație),
comunitățile sursă pentru sistemul de protecție a
copilului
4Analize date: sărăcie/ deprivare materială /grupu ri
RO 251 RO OUG 111/2010 concediul și
indemnizația lunară pentru creșterea
copiilor
Lg 272/2004 protectia si
promovarea drepturilo r copilului vulnerabile, evoluția sărăciei, segmentare NEETD/
grup țintă, profilare grupuri vulnerabile (mame
minore, copii cu părinți plecați în străinătate,
persoane cu dizabilități, bătrâni singuri),
recensăminte (copii ce nu merg la școală, persoane
fără adăpos t), identificare sate sărace, comunități
rurale marginalizate și suprapunere cu comunități
romi
Alte analize: rolului ANOFM, facilități pentru
persoane cu dizabilități, programe privind nutriția în
școli și testarea mijloacelor, fonduri europene/ urban
mic
3. conține măsuri de sprijinire
a atingerii țintei privind
sărăcia și excluziunea socială
la nivel național (definită în
Programul Național de
Reformă), care include
promovarea locurilor de
muncă durabile și de calitate
pentru persoanele cele mai
expuse riscului de excluziune
socială, inclusiv pentru
persoanele din comunitățile
marginalizate; Nu Strategia include măsuri de sprijinire a realizării țintei
naționale pentru sărăcie și excluziune (astfel cum sunt
definite în PNR) și acopera următoarele se cțiuni:
– Politicile de ocupare a forței de muncă și privind
piața muncii (inclusiv măsurile care favorizează
sectorul economiei sociale)
– Protecția socială (prestații de asistență socială,
servicii sociale, pensii)
– Protecția gospodăriilor sărace față de creșterea
tarifelor la energie
– Educație, sănătate și condițiile de locuire
– Sărăcia din mediul rural, și
– Dimensiuni regionale ale sărăciei și incluziunea
socială
Strategia este orizontală, intersectand diverse strategii
sectoriale, și reprezintă una dintre strategiile cheie
pentru atingerea obiec tivelor Strategiei Europa 2020.
4. implică părțile interesate
relevante în combaterea
sărăciei; da Elaborarea analizelor socio –
economice respectiv Incluziunea
socială și Antreprenoriatul social și
economia socială, documente care În procesul de elaborare a Strategiei au fost implicați
și consultați actorii relevanți.
Actele legislative în domeniul incluziunii sociale și
combaterii sărăciei ce sunt elaborate de către
RO 252 RO au stat la baza acestei strategii, au
fost realizate prin implicarea
reprezentanților societății civile,
ONG -uri (aproximativ 140 de
entități relevante în domeniu
incluziunii sociale).
Experții BM au organizat reuniuni
temati ce pe domenii de interes cu
acele entități/ persoane identificate
ca având competențe în domeniul
incluziunii sociale și al combaterii
sărăciei. MMFPSPV sunt prezentate pentru consultare publică
(această prevedere este stipulată de lege).
Proiectul de HG privind aprobarea strategiei si a
planului aferent a fost postat pe site -ul MMFPSPV in
vederea consultarii si au fost organizate si dezbateri
publice cu toti factorii interesati.
Analiza socio -economică în ceea ce privește
incluziunea socială și economia socială a fost
elaborată cu contributia a peste 100 de actori
relevanți, respectiv 40 actori relevanți.
5. în funcție de nevoile
identificate, include măsuri
pentru trecerea de la îngrijirea
instituțională la cea bazată pe
comunitate. da http://www.mmuncii.ro/j33/index.p
hp/ro/transparenta/proiecte –
indezbatere/3172 -2014 -02-03-
proiecthgstrategiecopii
http://www.mmuncii.ro/j33/index.p
hp/ro/transparenta/proiecte -in-
dezbatere/3191 -2014 -02-12-
strategie -dppd -Măsurile sunt incluse în proiectul Strategiei
Naționale pentru protecția și promovarea dreptului
copiilor 2014 -2020
-Măsu rile sunt incluse în proiectul Strategiei
naționale privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilități 2014 – 2020.
6. La cerere și dacă este
justificat, părțile interesate
relevante vor primi asistență
pentru prezentarea de proiecte
și pentru implementarea și
gestionarea proiectelor
selectate. da http://www.fonduri –
ue.ro/posdru/images/downdocs/pos
_dru11.pdf Prin POSDRU 2007 -2013 axa 7 a fost furnizat sprijin
pentru b eneficiari.
În cadrul Axei prioritare de AT – PO Capital Uman
2014 -2020 sunt incluse măsuri prin care se va acorda
sprijin solicitanților mici pentru pregătirea de
propuneri de proiecte, dar, de asemenea, în cursul
implementării. În plus, aceste intervenț ii care
urmează a fi implementate în cadrul schemei global
grants, administratorul global grant -ului va oferi
sprijin beneficiarilor mici.
9.2-Existența unui
cadru strategic de
politică națională Axa prioritar ă 8:
Dezvoltarea
infrastructurii de Da 1.Existența unei strategii de
incluziune a romilor care: Da http://www.anr.gov.ro/do cs/Site201
4/Strategie/Strategie_final_18 -11-Strategia de incluziune a cetățenilor români
aparținând minorității rome pentru perioada 2015 –
2020” a fost adoptată prin hotărare de Guvern,in data
RO 253 RO privind incluziunea
persoanelor de etnie
Roma sănătate și sociale
Axa prioritară 9:
Sprijinirea
regenerării
economice și
sociale a
comunităților
defavorizate din
mediul urban
2014.pdf de 14 ianuarie 2015
2. stabilește obiective
naționa le realizabile pentru
integrarea romilor și
reducerea decalajului față de
restul populației. Aceste ținte
ar trebui să vizeze cele 4
obiective ale UE de integrare
a populației de etnie Roma,
referitoare la educație,
ocuparea unui loc de muncă,
servicii med icale și locuințe. Da http://www.anr.gov.ro/docs/Site201
4/Strategie/Strategie_final_18 -11-
2014.pdf
pag 18 -26 Strategia conține direcțiile de acțiune care vizează
îndeplinirea celor 4 obiective ale UE de integrare a
populației de etnie Roma, referitoare l a educație,
ocuparea unui loc de muncă, servicii medicale și
locuințe.
Strategia de incluziune a cetățenilor români
aparținând minorității rome pentru perioada 2015 –
2020” a fost adoptată prin hotărare de Guvern,in data
de 14 ianuarie 2015
3. identific ă, acolo unde este
cazul, microregiunile
defavorizate sau cartierele
segregate în care comunitățile
trăiesc în condițiile cele mai
precare, folosind indicatori
socioeconomici și teritoriali
deja existenți (și anume
nivelul educațional foarte
scăzut, șomaju l pe termen
lung etc.); Da http://www.anr.gov.ro/docs/Site201
4/Strategie/Strategie_final_18 -11-
2014.pdf
Anexa 2 – Pag 47 -58 Forma include rezultate preluate din două studii:
1.”Studiu privind consultarea și diagnosticul
politicilor de susținere privind in tegrarea romilor în
România”
2. “Elaborarea strategiilor de integrare pentru zonele
sărace și comunitățile dezavantajate” (cercetare a
Băncii Mondiale/MDRAP)
4. include metode puternice
de monitorizare pentru a
evalua impactul acțiunilor de
integrare a romilor, precum și
un mecanism de revizuire
pentru a permite adaptarea
strategiei; Da http://www.anr.gov.ro/docs/Site201
4/Strategie/Strategie_final_18 -11-
2014.pdf
Pag 45 -46 Strategia include un mecanism solid de monitorizare
si metoda de revizuire care permite revizuirea
acesteia pe baza rezultatelor monitorizării.
5. este concepută,
implementată și monitorizată
în strânsă cooperare și în
cadrul unui dialog permanent
cu organizațiile societății
civile romă, cu autoritățile
regionale și locale; Da
http://www.anr.gov.ro/docs/Site201
4/Strategie/Strategie_final_18 -11-
2014.pdf
pag 42 Strategia asigură implicarea societății civile și a
autorităților locale și regionale (grupuri de lucru
comune, grupuri de inițiativă locale, grupuri de lucru
locale, depar tamente județene pentru populația de
etnie Roma) în implementarea și monitorizarea
strategiei
Strategia de incluziune a cetățenilor români
aparținând minorității rome pentru perioada 2015 –
RO 254 RO 2020” a fost adoptată prin hotărare de Guvern,in data
de 14 ianuar ie 2015.
6. La cerere și dacă este
justificat, părțile interesate
relevante vor primi asistență
pentru prezentarea de proiecte
și implementarea și
gestionarea proiectelor
selectate. Da http://www.fonduri –
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597
fd-62/2014 –
2020/po/VO.POAT.2014 -2020.pdf
http:/ /www.fonduri –
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597
fd-62/2014 –
2020/po/VO.POCU.2014 -2020.pdf Agenția Națională pentru Romi/Secretariatul General
al Guvernului vor beneficia de asistență tehnică prin
POAT 2014 -2020 și POCU 2014 -2020 în vederea
susținerii benef iciarilor/autorităților publice locale ce
inițiază proiecte în domeniile acoperite de Strategie.
9.3- Existența unui
cadru strategic de
politică națională
sau regională pentru
sănătate în limitele
articolului 168 din
TFUE, care asigură
sustenabilitate din
punct de vedere
economic Axa prioritară 8:
Dezvoltarea
infrastructurii de
sănătate și sociale
Axa prioritară 9:
Sprijinirea
regenerării
economice și
sociale a
comunităților
defavorizate din
mediul urban
Parțial 1. Existența unui
cadru strategic de poli tică
națională sau regională pentru
sănătate care conține: Da http://ms.gov.ro/?pag=13
Strategia a fost aprobată prin HG 1028/2014 în
ședința de Guvern din data de 18 noiembrie 2014,
publicata în MO nr. 861 ș i 861 bis din 8 decembrie
2014.
2. Măsuri coordonate
pentru îmbunătățirea
accesului la servicii de
sănătate; Da http://ms.gov.ro/?pag=13
Strategia conține măsuri privind accesul, care se
referă la:
– Organizarea îngr ijirii (ore de deschidere (inclusiv
accesul 24 ore din 24), schimburile de personal
medical, gestionarea listelor de așteptare,
îngrijirea primară, cote GP de pacienți,
asigurarea funcției de gatekeeping , alegerea
furnizorilor , îngrijirea pacienților aca să sau în
sistem);
– Accesul teritorial (disponibilitatea și locația
serviciilor și a personalului);
– Accesul fizic (accesul pentru persoanele cu
dizabilități);
– Asigurarea, accesibilitatea și măsurile de
combatere a factorilor socio -economici care
afectează a ccesul;
– Inițiative extinse pentru grupurile greu accesibile,
marginale sau vulnerabile;
RO 255 RO – Măsuri pentru îmbunătățirea accesului la eSănătate
și telemedicină;
– Accesul la produsele farmaceutice și la alte
produse medicale;
sau alte măsuri menite să îmbunătățea scă accesul la
serviciile de sănătate.
3. Măsuri de stimulare
a eficienței în sectorul
sănătății, prin aplicarea de
modele de prestare a
serviciilor și infrastructură; Nu http://ms.gov.ro/?pag=13
Strategia conț ine măsuri privind:
– Modele de furnizare de servicii
– Infrastructură, inclusiv cartografierea
nevoilor de infrastructură (ex. Concentarea serviciilor
specializate, disponibilitatea și accesibilitatea tuturor
serviciilor).;
– alte măsuri pentru stimulare a eficienței în
sectorul de sănătate.
Detalierea cartării serviciilor de sănătate și elaborarea
de recomandări în vederea optimizării fluxurilor de
pacienți, a investițiilor în infrastructura fizică și în
echipamente pentru asigurarea acoperirii eficiente a
serviciilor de sănătate la nivel național se va realiza
in cadrul unui proiect finantat prin POAT –
“Pregătirea implementării și definirea cadrului de
monitorizare și evaluare a Strategiei Naționale de
Sănătate”, implementat in perioada 6 octombrie 201 4
– 6 decembrie 2015.
4. Un sistem de
monitorizare și revizuire Nu http://ms.gov.ro/?pag=13
Referitor la monitorizarea și revizuirea sistemului,
strategia conține un plan pentru revizuire și
monitorizare (anex a nr. 2). Acesta va fi dezvoltat/
operaționalizat printr -un proiect finanțat în cadrul PO
AT.
5. Un stat membru sau
o regiune a adoptat un cadru
care specifică resursele
bugetare disponibile
estimative și o concentrare
eficientă din punctul de
vedere a l costurilor resurselor
asupra nevoilor stabilite ca
priorități pentru sănătate Da http://ms.gov.ro/?pag=13
În ceea ce privește cadrul care specifică resursele
bugetare disponibile estimative și o concentrare
eficientă din punctul de vedere al costurilor resurselor
asupra nevoilor stabilite ca priorități pentru sănătate,
principalele priorități de investiții din FESI sunt
prezentate în implementarea planului din Strategie.
Criteriile de selecție pentru investiții c are vor fi
finanțate din FESI 2014 -2020, precum și lista cu
investițiile prioritare de la nivel național, sunt
RO 256 RO prezentate în capitolul Sănătate din cadrul Acordului
de Parteneriat.
10.1Abandonul
școlar timpuriu:
Existența unui cadru
strategic de politică
pentru a reduce
abandonul școlar
timpuriu (AST) în
limitele articolului
165 din TFUE. Axa prioritară 10:
Îmbunătățirea
infrastructurii
educaționale
Partial 1. Existența unui sistem
pentru colectarea și analizarea
datelor și informațiilor
privind AST la ni velurile
relevante care: Da Proiectul de “Cadru Strategic de
Reducere a Părăsirii Timpurii a
Școlii”, pag.11, pct. 1.1, 1.2;
pag.80 -83; anexa 4; anexa 5;
Sistemul de colectare a datelor
(SIIIR) este dezvoltat in proiectul
finanțat în cadrul PO DCA si
integreaza Baza de date națională
pentru Educație.
Date informative publice, extrase în
timp real din SIIIR, pot fi
vizualizate accesând adresa:
https://www.siiir.edu.ro/carto/
(există în dreapta posibilitatea de a
alege limba de afiș are
română/engleză). Sistemul SIIIR este în plin proces de populare a bazei
de date cu informații, cu termen finele anului, prin
urmare informațiile afișate pot fi incomplete.
2. constituie o bază
justificativă suficientă pentru
elaborarea unor politici
specifice și monitorizarea
evoluțiilor. da Idem, mai sus.
3. Se instituie un cadru
strategic de politică privind
AST care:
Nu “Cadrul Strategic de Reducere a
Părăsirii Timpurii a Școlii” este în
etapa de consultare publica la
nivelul Ministerului Educatiei
Nationale. (a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/article
s/c402/ ).
Dupa etapa de consultare publica
vor fi parcurse etapele adoptarii
cadrul ui strategic conform
reglementarilor in vigoare; Proiectul de cadru strategic s -a realizat in
conformitate cu prevederile Legii educației naționale
(Legea nr. 1/2011, modificată prin Ordonanța
Guvernului nr. 177/2013).
In cadrul perioadei de elaborare a C adrului strategic
de Reducere a Părăsirii Timpurii a Școlii s -a derulat o
etapa de consultare cu actori relevanti din sectorul
educational finalizata cu un Raport de consultare
publica eliberat MEN de expertii Bancii Mondiale in
data de 14.03.2014.
RO 257 RO 4. se bazează pe dovezi; Nu Proiectul documentului “Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Școlii”, anexe, pag.113 -116; draftul final de cadru strategic contine referinte la costuri de derulare a proiectelor implementate in cadrul POSDRU 20 07-2013.
(a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/articl
es/c402/ ).
La pag.113 -116 din draftul final de cadru strategic
identificam elemente consistente de cadru legislativ
national in vigoare in Romania pentru domeniul
invatamantului preuniversitar (inclusiv in legatura cu
reducerea parasirii timpurii a scolii) din care reiese
faptul ca se furnizeaza dovezi suficiente pentru
fundamentarea politicilor si cadrului strategic
sectorial pe o legislatie relevanta si aplicabila.
5. acoperă sectoarele
educaționale relevante,
inclusiv dezvoltarea copiilor
cu vârste fragede și vizează în
special grupurile vulnerabile
care sunt cel mai expuse
riscului de AST, inclusiv
persoanele din comunit ățile
marginalizate, și conține
măsuri de prevenire,
intervenție și compensare; da Lg 263/2007 creșe
Lg 448/2006 drepturile persoanelor
cu dizabilități
www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/l
egislatie/protectie -sociala/123 –
legislatie -persoane -cu-handicap
HG1252/2012 metodologia
organizării și funcționării creșelor
Ordin 5160 si 5333/ 2005
implementarea ADS
Anexa1/ Anexa2
Ordin 5248/2011 apl icararea ADS
Ordin 5574 serviciile de sprijin
educational pt copiii, elevii și tinerii
cu cerințe educaționale speciale
../../../../../AppData/L ocal/
Microsoft/Windows/Temp
orary%20Internet%20Files
/Content.Outlook/AppData
/Local/Microsoft/Windows
/Temporary%20Internet%
20Files/Content.Outlook/A
ppData/Local/Microsoft/A
ppData/Local/Microsoft/W Listarea unei parti din legislatia aplicabila pentru
pct.5 sustine argumentul explicitat mai sus.
RO 258 RO indows/AppData/Local/Mi
crosoft/Windows/radul.MI
E/AppData/Local /Microso
ft/Windows/Temporary%2
0Internet%20Files/radul.M
IE/AppData/Local/Micros
oft/Windows/sandui.MIE/
AppData/Local/Microsoft/
Windows/Temporary%20I
nternet%20Files/Content.O
utlook/AppData/radul.MIE
/AppData/Local/Microsoft/
radul.MIE/AppData/Local/
Microsoft/ra dul.MIE/App
Data/Local/Microsoft/Win
dows/radul.MIE/AppData/
Local/Microsoft/crangasue
.MIE/AppData/Local/Micr
osoft/Windows/Temporary
%20Internet%20Files/Cont
ent.Outlook/AppData/Loca
l/Microsoft/radul.MIE/App
Data/Local/Microsoft/Win
dows/radul.MIE/AppData/
Local/M icrosoft/radul.MIE
/AppData/Local/Microsoft/
Windows/AppData/Users/
madalina.iliuta.INTRANE
T/AppData/Local/Microso
ft/Windows/Temporary%2
RO 259 RO 0Internet%20Files/Content
.Outlook/C3W2Z6L3/ww
w.cjrae –
ilfov.ro/index.php?option=
com_content&view=categ
ory&layout=blog&id=53&
Itemid=224
6. implică toate sectoarele de
politică și părțile interesate
relevante pentru combaterea
AST. Nu Proiectul documentului
“Cadrul Strategic de
Reducere a Părăsirii Timpurii a
Școlii”, pag.7, pct 8, pag.33 -36;
pag.84 -86, anexe, pag.113 -116 etc.
(a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/articl
es/c402/ ).
10.2- Învățămân tul
superior: Existența
unui cadru strategic
de politică națională
sau regională pentru
creșterea nivelului
de instruire până la
forme de
învățământ superior,
sporirea calității și
eficienței în limitele
articolului 165 din
TFUE. Axa prioritară 10:
Îmbunăt ățirea
infrastructurii
educaționale
Parțial 1. Existența unui cadru
strategic de politică națională
sau regională pentru
învățământul superior care
include următoarele elemente: Nu “Cadrul Strate gic pentru Creșterea
partici pării, calității și eficie nței
învățămâ ntului terțiar din
România” este în etapa de
consultare publica la nivelul
Ministerului Educatiei Nationale. (a
se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/article
s/c402/ ).
Dupa etapa de consultare publica
vor fi parcurse etapele adoptarii
cadrului strategic conf orm
reglementarilor in vigoare. Proiectul de cadru strategic s -a realizat in
conformitate cu prevederile Legii educației naționale
(Legea nr. 1/2011, modificată prin Or donanța
Guvernului nr. 177/2013).
In cadrul perioadei de elaborare a Cadrului strategic
s-a derulat o etapa de consultare cu actori relevanti
din sectorul invatamantului tertiar finalizata cu un
Raport de consultare eliberat MEN de expertii Bancii
Mondiale in data de 24.06.2014.
2. atunci când este necesar,
măsuri de creștere a
participării și a nivelului de
instruire care: Nu Versi unea finală a Cadrului
Strate gic pentru Creșterea
partici pării, calității și eficie nței
învățămâ ntului terțiar din
RO 260 RO România, 15 iunie 2014,
Pag. 9 Obiective ale Strate giei
Europa 2020 – situația actuală.
– Ordin de ministru MECTS nr.
3781/2010 care aproba
regulam. privind organizarea si
functionarea Agentiei de credite
si burse pentru studenti
3. cresc participarea la
învățământul superior în
rândul persoanelor cu venituri
mici și al altor grupuri slab
reprezentate, acordând o
atenție deosebită grupurilor
defavorizate, inclusiv
persoanelor din comunități
marginalizate; Nu Versi unea finală a Cadrului
Strate gic pentru Creșter ea
partici pării, calității și eficie nței
învățămâ ntului terțiar din
România (pag.. 69 (secți unea 5),
pag. 97 (anexa 3), pag. 110 (anexa
7) etc.
Ordin de ministru MECTS nr.
3781/2010 care aproba regulam.
privind organizarea si functionarea
Agentiei de cred ite si burse pentru
studenti.
4. reduc ratele de abandon/
sporesc ratele de absolvire; Nu Versi unea finală a Cadrului
Strate gic pentru creșterea
partici pării, calității și eficie nței
învățămâ ntului terțiar din
România, 15 iunie 2014, Pag. 9 ,
27, 31, 39. La pag. 69-70 sunt
preze ntate date statistice.
Ordin de ministru MECTS nr.
3781/2010 care aproba regulam.
privind organizarea si
functionarea Agentiei de cr edite si
burse pentru studenti.
5. măsuri care încurajează
conținutul inovator și c rearea da Versi unea finală a Cadrului
RO 261 RO de programe; Strate gic pentru Creșterea
partici pării, calității și eficie nței
învățămâ ntului terțiar din
România, (Inovatie: Pag. 19, 41,
43, 48, p ag. 97 (Anexa 3).
– HG nr.580/2014 privind
aprobarea Nomenclatorului
dom eniilor si
specializarilor/programelor de
studii universitare si a
structurilor institutiilor de
invatamant superior pentru
anul universiatr 2014 -2015 In completarea draftului final de cadru strategic
identificam elemente consistente de cadru legislativ
national in vigoare in Romania pentru domeniul
invatamantului tertiar universitar din care reiese
faptul ca se furnizeaza dovezi suficiente pentru
fundamentarea politicilor si cadrului strategic
sectorial pe o legislatie relevanta si aplicabila anual
institutiilor de invatamant superior.
6. măsuri de creștere a
capacității de inserție
profesională și a spiritului
antreprenorial care: Nu Versi unea finală a Cadrului
Strate gic pentru Creșterea
partici pării, calității și eficie nței
învățămâ ntului terțiar din
România, pag. 43, 48.
– Legea privind practica elevilor și
studenților nr. 258/2007, cu
modificarile ulterioare.
7. încurajează dezvoltarea
„competențelor transversale”,
inclusiv spiritul
antreprenorial, în programele
relevante de învățământ
super ior; Nu Cadrul Strate gic pentru Creșterea
partici pării, calității și eficie nței
învățămâ ntului terțiar din
România (pa g. 39, 45, 48, Anexa
7 etc. )
Metodologia -cadru privind
organizarea și funcționarea
învățământului terțiar
nonuniversitar, organiz at la nivelul
colegiilor din cadrul instituțiilor de
învățământ superior acreditate, în
anul școlar 2014 -2015, aprobată
prin Ordinul nr. 4542/2014 și
publicat în Monitorul Oficial, Partea
In completarea draftului final d e cadru strategic
identificam elemente de cadru legislativ national in
vigoare in Romania pentru domeniul invatamantului
tertiar nonuniversitar din care reiese faptul ca se
sustine dezvoltarea „competențelor transversale”,
inclusiv spiritul antreprenoria l, prin programele
relevante de învățământ tertiar nonuniversitar.
RO 262 RO I, nr. 663 din 09.09.2014
8. reduc diferențele dintre
bărbați și femei în ceea ce
privește opțiunile de
învățământ și profesionale. Nu Versi unea finală a Cadrului
Strate gic pentru Creșterea
partici pării, calităț ii și eficie nței
învățămâ ntului terțiar din
România (pag. 36, 39, Anexa 3,
Anexa 7 etc.)
Legea nr. 48/2002 privind
prevenirea și sanționarea tuturor
formelor de discriminare ,
http://www.anr.gov.ro/h tml/Legisl
atie.html
10.3- Învățarea pe
tot parcursul vieții:
Existența unui cadru
strategic de politică
națională și/sau
regională pentru
învățarea pe tot
parcursul vieții în
limitele articolului
165 din TFUE. Axa prioritară 10:
Îmbunătățirea
infrast ructurii
educaționale
Parțial 1. Existența unui cadru
strategic de politică națională
sau regională pentru învățarea
pe tot parcursul vieții care
conține măsuri: Nu “Proiectul Strate giei pentru
Învățarea pe tot parcursul vieții”
este în etapa de consulta re publica
la nivelul Ministerului Educatiei
Nationale. (a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/artic
les/c402/ ).
Dupa etapa de consultare publica
vor fi parcurse etapele adopta rii
cadrului strategic conf orm
reglementarilor in vigoare.
Proiectul de cadru strategic s -a realizat in
conformitate cu prevederile Legii educației naționale
(Legea nr. 1/2011, modificată prin Ordonanța
Guvernului nr. 177/2013)
In cadrul perioadei de elab orare a Cadrului strategic
s-a derulat o etapa de consultare cu actori relevanti
din sectorul educational finalizata cu un Raport de
consultare publica eliberat MEN de expertii Bancii
Mondiale in data de 31.05.2014.
2. de sprijinire a serviciilor de
dezvoltare și conectare pentru
ÎPV, inclusiv de
implementare a acestor
servicii și de îmbunătățire a
competențelor (validare,
consiliere, educație și
formare), precum și obținerea
implicării părților interesate
relevante și încheierea de Nu Proiectul Strate giei pentru
Învățarea pe tot parcursul
vieții, pag.6, pct. 8; pag.23 –
24; pag. 40, pct. 127-131; pag.
42, p ct. 133,134,135,136 -138;
pag.37.
Lg 335/2013 efectuarea stagiului
pentru absolvenții de învățământ
superior
In completarea draftului final de cadru strategi c
identificam elemente consistente de cadru
legislativ national in vigoare in Romania pentru
domeniul invatarii pe tot parcursul vietii din care
reiese faptul ca se furnizeaza dovezi suficiente
pentru fundamentarea politicilor si cadrului
strategic secto rial pe o legislatie relevanta si
aplicabila institutiilor care ofera servicii de formare
initiala si continua.
RO 263 RO parteneriate cu aces tea; Lg voluntariatulu i 195/2001
Metodologia de organizare și
funcționare a Centrelor Comunitare
de Învățare Permanentă (2011)
Metodologia privind serviciile de
consiliere și orientare a carierei pe
tot parcursul vieții (2012). O listare consistenta a cadrului legislativ, in
vigoare, pentru domeniul invatarii pe tot parcursul
vietii din Romania este disponibila la pag.8 3-85 din
draftul final de cadru strategic disponibil la link:
http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/
3. pentru îmbunătățirea
competențelor diverselor
grupuri țintă în care acestea
sunt identificate ca priorități
în cadrele strategice de
politică na țională sau
regională (de exemplu, ale
tinerilor care urmează cursuri
de formare profesională, ale
adulților, ale părinților care
reintră pe piața muncii, ale
lucrătorilor subcalificați și în
vârstă, ale migranților și ale
altor grupuri dezavantajate, în
special ale persoanelor cu
handicap); Nu Proiectul Strate giei pentru
Învățarea pe tot parcursul vieții,
pag 15-17; pag.45 -47; pag.67
(anexa 4); pag.45.
4. măsuri pentru a spori
accesul la ÎPV inclusiv prin
eforturi de implementare
eficace a instrumen telor care
favorizează transparența (de
exemplu, Cadrul european al
calificărilor, Cadrul național
al calificărilor, Sistemul
european de credite pentru
educație și formare
profesională, Cadrul european
de referință pentru asigurarea
calității în educația și da Proiectul Strate giei pentru
Învățarea pe tot parcursul vieții,
pag. 30 (pct.94) pag.38-41.
– Hotărârea Guvernului privind
aprobarea Cadrului național al
calificărilor (918/2013);
– Metodologia de utilizare a
instrumentelor Europas s și
Youthpass (2012)
Exista, in prezent Cadrul national al calificarilor
elaborat in conformitate cu EQF, Cadrul national
de referinta pentru asigurarea calitatii în educatia si
formarea profesionala, elaborat in conformitate cu
EQAVET, precum si conditi ile pentru
implementarea ECVET si un cadru metodologic de
recunoastere a rezultatelor invatarii in contexte
non-formale si informale, etc.)
RO 264 RO formarea profesională);
5. măsuri de sporire a
relevanței educației și
formării pentru piața muncii
și de adaptare a acestora la
necesit ățile grupurilor țintă
identificate (de exemplu,
tineri care urmează cursuri de
formare profesională, adulți,
părinți care reintră pe piața
muncii, lucrători subcalificați
și în vârstă, migranți și alte
grupuri dezavantajate, în
special persoane cu
handica p). Nu Proiectul Strate giei pentru
Învățarea pe tot parcursul vieții,
pag. 11 -16;
– Legea privind formarea
profesională a adulților
(Ordonanța de Guvern nr.
129/2000, modificată prin Legea
nr. 167/2013)
– Legea privind ucenicia la locul
de muncă (Legea nr. 279 /2005,
modificată prin Legea nr.
179/2013);
10.4- Existența unui
cadru strategic de
politică națională
sau regională pentru
creșterea calității și
eficienței sistemelor
de educație și
formare
profesională (EFP),
în limitele
articolului 165 din
TFUE. Axa prioritară 10:
Îmbunătățirea
infrastructurii
educaționale
Parțial 1. Existența unui cadru
strategic de politică națională
sau regională pentru creșterea
calității și eficienței
sistemelor de educație
profesională, în limitele
articolului 165 din TFUE,
care include măsuri pentru
următoarele elemente: Nu Proiectul Strategiei Educației și
Formării profesionale din România
pentru perioada 2014 – 2020
Proiectul Strate giei pentru
Învățarea pe tot parcursul vieții, 29
mai 2014, p ag. 5
2. îmbunătățirea rel evanței pe
piața muncii a sistemelor de
EFP, în strânsă colaborare cu
părțile interesante relevante,
inclusiv prin mecanisme de
anticipare a competențelor,
adaptarea programelor de
învățământ și consolidarea
dispozițiilor privind formarea
la locul de muncă , în
diversele sale forme; da Proiectul Strategiei Educației și
Formării profesionale din România
pentru perioada 2014 –2020, pg28 –
30/34 –35
Proiectul Strate giei pentru
Învățarea pe tot parcursul vieții,
29 mai 2014, Pg 15-16, pg 41 (art
130)
Raportul națion al asupra
implementării Cadrului strategic de
cooperare europeană în domeniul Exista, in prezent, instrumente de planificare
strategica a ofertei de educatie si formare
profesionala, respectiv Planuri Regionale si Planuri
Locale de Actiune pentru VET: PRAI/PLAI; de
asemenea – un studiu previzional privind nevoi le
de formare profesionala
RO 265 RO educației și formării
Strategia națională de stimulare a
participării la formarea continuă a
angajaților axată pe categorii
dezavantajate
Analiza de nevoi privind educația și
formarea profesională
3. creșterea calității și a
atractivității EFP, inclusiv
prin elaborarea unei abordări
naționale pentru asigurarea
calității EFP (de exemplu în
conformitate cu Cadrul
european de referință pentru
asigurarea calității în educa ția
și formarea profesională) și de
utilizare a instrumentelor de
asigurare a transparenței și de
recunoaștere, cum ar fi
Sistemul european de credite
pentru educație și formare
profesională (ECVET). da Proiectul Strategiei Educației și
Formării profesiona le din România
pentru perioada 2014 – 2020,
pp.30 – 34
Proiectul Strate giei pentru
Învățarea pe tot parcursul vieții
pg 18, 40
Metodologia de utilizare a
instrumentelor Europass și
Youthpass
Cadrul Național de Asigurare a
Calității în Învățământul
Profesional și Tehnic
Grupul Național pentru Asigurarea
Calității – Punct Național de
Referință al Rețelei EQAVET
Strategie de implementare EQARF
Manualul de scriere a unităților de
competență , OMEN 3974/2005
Este în curs de aprobare Metodologia de re vizuire
a standardelor de pregătire profesională, care
include, între elementele de actualitate
introducerea creditelor ECVET.
De asemenea condițiile necesare implementării
ECVET sunt create:
Calificări dezvoltate în termeni de
rezultate ale învățării;
Instrumente de recunoaștere reciprocă a
rezultatelor învățării dobândite pe parcursul
mobilităților;
Informarea și formarea stakeholderilor de
către echipa națională ECVET
11.1 – Existența
unui cadru strategic
de politică pentru
consolidarea
eficienței
administrative a
statelor membre, Axa prioritară 11:
Extinderea
geografică a
sistemului de
înregistrare a
proprietăților în Parțial
1 – Existența sau procesul de
implementare a unui ca dru
strategic de politică pentru
consolidarea eficienței
administrative a autorităților
publice ale statului membru și
a competențelor acestora în Da http://www.mdrt .ro/userfiles/strateg
ie_adm_publica.pdf Strategia pentru consolidarea administrație publice
2014 -2020 a fost aprobată prin HG nr. 909/2014,
publicată în MO nr. 834bis)
RO 266 RO inclusiv reforma
administrației
publice. cadastru și cartea
funciară
următoarele aspecte:
2 – o analiză și o planificare
strategică a acțiunilor de
reformă juridică,
organi zațională și/sau
procedurală; Da http://www.mdrt.ro/userfiles/strateg
ie_adm_publica.pdf Analiza acțiunilor de reformă – realizată (analiza
socio -economică, analiza cauzelor structurale, alte
documente).
Planificarea strategică a acțiunilor de reformă –
realizată prin aprobarea Strategiei pentru consolidarea
administrație publice 2014 -2020 (HG 909/2014,
publicată în MO nr. 834 bis).
3 – dezvoltarea unor sisteme
de management al calit ății; Nu Se va realiza prin implementarea unor măsuri din
cadrul Strategiei pentru Consolidarea Administrației
Publice 2014 -2020, respectiv primele două măsuri ale
direcției de acțiune II.6.2 Creșterea gradului de
utilizare a sistemelor și instrumentelor de
management al calității în administrația publică.
Termen final: aprilie 2015
4 – acțiuni integrate de
simplificare și raționalizare a
procedurilor administrative; Nu Pentru mediul de afaceri se va realiza prin
continuarea implementării planurilor d e simplificare
elaborate, includerea metodologiei standard de
măsurare a costurilor administrative în instrumentele
de motivare și fundamentare a politicilor publice și
reglementărilor și elaborarea și implementarea
Strategiei privind mai buna reglementare . Termen
final: septembrie 2015 Pentru cetățeni – se va realiza
prin implementarea direcțiilor de acțiune III.1.1. și
III.1.2 din cadrul obiectivului specific III.1.
Reducerea birocrației pentru cetățeni al Strategiei
pentru consolidarea administrației pub lice 2014 -2020.
Termen final: iulie 2015
5 – elaborarea și
implementarea unor strategii
și politici privind resursele
umane care să acopere
principalele decalaje
identificate în acest domeniu; Nu Se realizează prin elaborarea:
– Strategiei pentru con solidarea administrației
publice 2014 -2020 – realizat: octombrie 2014; –
Strategiei de dezvoltare a funcției publice pentru
perioada 2014 -2020 și implementarea unor
instrumente informatice pilot pentru gestionarea RU –
termen final: semestrul I 2015
6 – dezvoltarea de competențe
la toate nivelurile ierarhiei
profesionale din cadrul
autorităților publice; Nu Se realizează prin elaborarea:
– Strategiei pentru consolidarea administrației
publice 2014 -2020 – realizat: octombrie 2014 –
Strategiei privind fo rmarea profesională 2014 -2020 –
RO 267 RO termen final: decembrie 2015
7 – dezvoltarea de proceduri și
instrumente de monitorizare
și evaluare. Nu Strategia pentru consolidarea administrație publice
2014 -2020, aprobată prin HG 909/2014, publicată în
MO nr. nr. 834bis, prevede cadrul instituțional pentru
monitorizare și evaluare. Metodologia de
monitorizare și evaluare a Strategiei urmează să fie
elaborată și aprobată de către CNCISCAP ,
http:/ /www.mdrt.ro/userfiles/strategie_adm_publica.p
df
RO 268 RO
Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
Tabelul 24
CONDIȚIONALITĂȚI EX -ANTE GENERALE APLICABILE ȘI EVALUAREA ÎNDEPLINIRII ACESTORA
G 1. Antidiscriminare –
Existența capacității administrative
pentru implementarea și aplicarea
legislației și politicii
antidiscriminare a Uniunii în
dom eniul fondurilor ESI Da 1. Măsuri, în conformitate cu cadrul
instituțional și legislativ al statelor
membre, de implicare a organismelor
responsabile pentru promovarea unui
tratament egal al tuturor persoanelor
pe tot parcursul pregătirii și
implementării programelor, inclusiv
asigurarea îndrumării privind egalitatea
în activitățile legate de fondurile ESI; Da www.cncd.org.ro/legislatie/
În comitetele de monitorizare pentru PO 2014 –
2020 este implicat și CNCD.
De asemenea, s -a elaborat un proiect al
documentului -cadru pentru consultarea și,
respectiv, implicarea organismelor
responsabile de antidiscriminare și un proiect
de protocol între CNCD și AM -uri, documentul
aflându -se în proces de consultare.
În conformitate cu art 2 alin f din HG
1194/2001, Consiliul National pentru
Combaterea Discriminarii are atrubutii privind
urmarirea aplicarii si respectarii, de catre
autoritatile publice, persoanele juridice si
persoanele fizice, a dispozitiilor normative ce
privesc prevenirea, sanctionarea si eliminarea
tuturor formelor de discriminare.
2. Măsuri de formare în domeniul
legislației și politicii Uniunii privind
antidiscriminarea a personalului din
cadrul autorităților implicate în
gestionarea și contro lul fondurilor ESI. Da http://www.cncd.org.ro/noutati/Co
municate -de-presa/Lansarea –
proiectului -Formare -in-domeniul –
antidiscriminarii -egalitatii -de-gen-si-
al-drepturilor -persoanelor -cu-
dizabilitati -212/
http://www.fonduri –
ue.ro/res/filepicker_users/cd25 a597fSe implementează Contractul de finanțare nr.
1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul
„Formare în domeniul antidiscriminării,
egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu
dizabilități” , adresat angajaților din Autoritățile
de Management, Organismele Intermediare,
Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare
și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene”
Rezultate așteptate. Cursurile vor fi continue
RO 269 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
d-
62/Informative/anunturi/06.08.2014
/Anunt.MFE.06.08.2014.pdf până la finalul anului 2015. Până în prezent s –
au făcut cursuri pentru modulul 1
antidiscriminare, fiind instruițe 346 persoane
din totalul de 602. În luna februarie 2015 vor
demara modulul 2 și 3 al proiectului care
vizează instruiri privind egalitatea de șanse
între femei și bărbați și dr epturile persoanelor
cu dizabilități.
G 2. Egalitate de șanse între femei
și bărbați – Existența capacității
administrative pentru
implementarea și aplicarea
legislației și politicii Uniunii în
materie de egalitate de șanse între
femei și bărbați în domen iul
fondurilor ESI Da 1. Măsuri, în conformitate cu cadrul
instituțional și legislativ al statelor
membre, de implicare a organismelor
responsabile pentru egalitatea de
șanse între femei și bărbați pe tot
parcursul pregătirii și implementării
programelor, in clusiv asigurarea
îndrumării privind egalitatea de șanse
între femei și bărbați în activitățile
legate de fondurile ESI; Da www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2
014-domenii/egalitate -de-sanse –
intre -femei -si-barbati/1849 -legislatia –
in-domeniul -egalitatii -de-sanse -intre –
femei -si-barbati
www.fonduri –
ue.ro/poscce/fonduri_structurale/cm
onitorizare/HG_CM_POS_CCE_Nr_12
27_2007_230109.PDF
www.fonduri –
ue.ro/posdru/images/doc/rof_cm_m
odificat_dupa_consultare_final.pdf
www.mdrl.ro/_documente/POR/hota
rari/Componenta%20CM%20POR%2
0-%20anexa%201%20regulament.pdf
www.poat.ro/upload/poat_docs/reg
ulam ent%20cm%20poat.pdf Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și
Persoanelor Vârstnice este membru în
Comitetele de monitorizare ale programelor
operaționale 2007 -2013. Conform art 4, lit c,
punctul 3 din HG 344/2014 privind organizarea
și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice ,
acesta are atributii privind elaborarea și
aplicarea politicilor și planuri lor naționale de
acțiune ale Guvernului în domeniul egalității de
șanse între femei și bărbați.
În comitetele de monitorizare pentru PO 2014 –
2020 este implicat și CNCD.
De asemenea, s -a elaborat un proiect al
documentului -cadru pentru consultarea și,
respectiv, implicarea organismelor
responsabile de antidiscriminare și un proiect
de protocol între CNCD și AM -uri, documentul
aflându -se în proces de consultare.
RO 270 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
2. Măsuri de formare în domeniul
legislației și politicii Uniunii privind
egalitatea de șanse între femei și
bărbați, precum și cu privire la
abordarea integratoare a egalității
de șanse între femei și bărbați,
pentru personalul din cadrul
autorităților implicate în gestionarea
și controlul fondurilor ESI. da
http://www.cncd.org.ro/noutati/ Co
municate -de-presa/Lansarea –
proiectului -Formare -in-domeniul –
antidiscriminarii -egalitatii -de-gen-si-
al-drepturilor -persoanelor -cu-
dizabilitati -212/
http://www.fonduri –
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597f
d-
62/Informative/anunturi/06.08.2014
/Anunt.MFE.06.0 8.2014.pdf Se implementează Contractul de finanțare nr.
1.3.174 din 14.05.2014 pentru proiectul
„Formare în domeniul antidiscriminării,
egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu
dizabilități”, adresat angajaților din Autoritățile
de Management, Or ganismele Intermediare,
Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare
și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene”
Rezultate așteptate. Cursurile vor fi continue
până la finalul anului 2015. Până în prezent s –
au făcut cursuri pentru modului 1
antidiscrim inare, fiind instruițe 346 persoane.
În luna februarie 2015 vor demera modulul 2 și
3 al proiectului care vizează instruiri privind
egalitateai de șanse între femei și bărbați și
drepturile persoanelor cu dizabilități.
G 3. Dizabilități – Existența
capac ității administrative pentru
implementarea și aplicarea
Convenției Națiunilor Unite privind
drepturile persoanelor cu
dizabilități (UNCRPD) în domeniul
fondurilor ESI, conform Deciziei
2010/48/CE a Consiliului Da
1. Măsuri, în conformitate cu cadrul
instit uțional și legislativ al statelor
membre, pentru consultarea și
implicarea organismelor ce răspund
de protecția drepturilor persoanelor
cu dizabilități sau a organizațiilor
reprezentative ale persoanelor cu
dizabilități, ca și a altor actori
relevanți, pe tot parcursul pregătirii
și implementării programelor; Da http://www.cncd.org.ro/legislatie/
http://www.mmuncii.ro/j33/index.p
hp/ro/legislatie/protectie –
sociala/112:legislatie -combaterea –
discriminarii/
www.fonduri –
ue.ro/poscce/fonduri_structurale/cm
onitorizare/HG_CM_POS_CCE_Nr_12
27_2007_230109.PDF
www.fonduri –
ue.ro/posdru/images/doc/rof_cm_m
odificat_dupa_consultare_final.pdf
www.mdrl.ro/_documente/POR/hota
rari/Componenta%20CM%20POR%2MMFPSPV este membru în Comitetele de
monitorizare ale programelor operaționale
2007 -2013.
Conform art.4 litera i) pct 1 din HG 344/2014,
MMFPSPV elaborează, coordonează și
monitorizează imp lementarea strategiei
naționale în domeniul handicapului și a
planului național de acțiune.
În comitete de monitorizare pentru PO 2014 –
2020, alături de aceste organisme sunt
implicate și CNCD si Direcția Protecția
Persoanelor cu Dizabilități din MMFPSPV .
De asemenea, s -a elaborat un proiect al
documentului -cadru pentru consultarea și,
RO 271 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
0-%20anexa%201%20regula ment.pdf
www.poat.ro/upload/poat_docs/reg
ulament%20cm%20poat.pdf
respectiv, implicarea organismelor
responsabile de antidiscriminare și un proiect
de protocol între MMFPSPV, CNCD și AM -uri,
documentul aflându -se în proces de
consultare.
În conformitate cu art 2 alin f din HG
1194/2001, CNCD are atributii privind
urmarirea aplicarii si respectarii, de catre
autoritatile publice, persoanele juridice si
persoanele fizice, a dispozitiilor normative ce
privesc prevenirea, sanctionarea si elimin area
tuturor formelor de discriminare.
2. Măsuri de formare a personalului
autorităților implicate în gestionarea
și controlul fondurilor ESI în
domeniul legislației aplicabile și al
politicii la nivelul Uniunii și la nivel
național referitoare la dizabil itate,
inclusiv prin accesibilitatea și
aplicarea practică a UNCRPD așa cum
se reflectă în legislația Uniunii și în
cea națională, după caz; Da http://www.cncd.org.ro/noutati/Co
municate -de-presa/Lansarea –
proiectului -Formare -in-domeniul –
antidiscriminarii -egalitatii -de-gen-si-
al-drepturilor -persoanelor -cu-
dizabilitati -212/
http://www.fonduri –
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597f
d-
62/Informative/anunturi/06.08.2014
/Anunt.MFE.06.08.2014.pdf Se implementează Contractul de finanțare nr.
1.3.174 din 14.05.2014 pe ntru proiectul
„Formare în domeniul antidiscriminării,
egalității de gen și al drepturilor persoanelor cu
dizabilități”, adresat angajaților din Autoritățile
de Management, Organismele Intermediare,
Autoritatea de Audit, Autoritatea de Certificare
și Plăți și Ministerul Fondurilor Europene”
Rezultate așteptate. Cursurile vor fi continue
până la finalul anului 2015. Până în prezent s –
au făcut cursuri pe antidiscriminare, fiind
instruițe 346 persoane. În luna februarie 2015
vor demera modulul 2 și 3 al proiec tului care
vizează instruiri privind egalitateai de șanse
între femei și bărbați și drepturile persoanelor
cu dizabilități.
RO 272 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
3. Măsuri pentru a asigura
monitorizarea aplicării articolului 9
din UNCRPD în legătură cu fondurile
ESI pe tot parcursul pregătir ii și
implementării programelor. Da http://www.mmuncii.ro/j33/index.p
hp/ro/2014 -domenii/protectie –
sociala/ppd/renph
http://www.prestatiisociale.ro/index.
php/w elcome/page/inspectie –
sociala/49/
http://www.fonduri –
ue.ro/documente –
programare/documente -cadru -de-
implementare
Conform art2 Legea 221/2010 de ratificare a
CDPD, MMFPSPV prin DPPD, este autoritate de
coordonare pentru implementarea Convenției.
Aplicarea a rt9 UNCRPD este realizată prin
Legea 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu
dizabilități,
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție
Socială are reprezentare teritoriala si atributii
de inspecție privind sistemul național de
asistență socială și participă la monitorizarea
implementarii art9 din UNCRPD pe parcursul
pregătirii și implementării programelor.
Legislația românească garantează drepturi
egale pentru cetățeni în scopul participării fără
discriminare la viața economic ă și socială,
inclusiv în procesul de
evaluare/selecție/implementare a proiectelor
finanțate în cadrul PO.
DCI 2007 -2013 conțin măsuri pentru asigurarea
accesibilității persoanelor cu dizabilități.
Acestea se vor regăsi și în ghidurile aferente
perioadei 2014 -2020.
G 4. Achiziții publice
Existența unor măsuri pentru
aplicarea efectivă a legislației
Uniunii privind achizițiile publice în
domeniul fondurilor ESI. Nu 1. Măsuri pentru aplicarea efectivă,
prin mecanisme corespunzătoare, a
normelor Uniunii privi nd achizițiile
publice; Nu Cadrul legislativ național privind achizițiile
publice este armonizat cu acquis -ul comunitar
(OUG nr. 34/2006, HG nr. 925/2006, legislație
de nivel terțiar).
Prevederile legislative au fost detaliate în
protocoale între AM -uri, ANRMAP și UCVAP,
pentru a defini mecanismul de cooperare și
RO 273 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
feedback, momentul și amploarea verificărilor
făcute de fiecare instituție și termenele limită
procedurale.
Prin memorandum guvernamental a fost
instituit mecanismul pentru identificarea ex –
ante a conflictului de interese care prevede
acordarea către ANI a tuturor competențelor
necesare verificării conflictului de interese la
procedurile de atribuire a contractelor
de achiziții publice.
Prin memorandum au fost stabilite liste de
verificare care a sigură identificarea neregulilor
la nivel orizontal. OUG 66/2011 stabilește
corecțiile ce trebuie aplicate în caz de nereguli.
2. Măsuri care asigură proceduri
transparente de atribuire a
contractelor; Nu OUG 34/2006 care reglementează domeniul
achiz ițiilor publice stabilește principiile care
stau la baza atribuiri contractelor de achiziții
publice: nediscriminarea, tratamentul egal;
recunoașterea reciprocă; transparența,
proporționalitatea; eficiența utilizării fondurilor
publice și asumarea răspunde rii.
Verificările ex -ante realizate de
ANRMAP/UCVAP asigură îndrumare pentru
autoritățile contractante.
Redactarea documentelor de licitație și
evaluarea de oferte se face de către
sutoritatea contractantă cu respectarea
legislației terțiare, evit ându-se apari ția
RO 274 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
situațiilor identificate de către Comisia
Europeană/AA.
SEAP este actualizat constant conform
modificărilor legislative și este gestionat de
MSI, acesta conținând toate invitațiile pentru
depunerea de oferte cu o valoare estimată mai
mică decât pr agul specificat în directivele UE
Pentru achizițiile directe cu o valoare mai mare
de 5000 € sunt trimise notificari în sistem de
catre autoritatile contractante
www.e -licitatie.ro
3. Măsuri de formare a personal ului și
diseminare de informații destinate
personalului implicat în
implementarea fondurilor ESI; Nu S-au organizat sesiuni de formare pentru
personalul implicat în aplicarea legislației UE
privind achizițiile publice la toate nivelurile
relevante (AM -uri, OI-uri, AC, AA și beneficiari).
Proiectul „Sprijin pentru personalul implicat în
gestionarea instrumentelor structurale pentru
a optimiza sistemul de achiziții publice” asigură
diseminarea și schimbul de informații privind
domeniul achizițiilor publice si organizarea de
grupuri de lucru comune (ANRMAP, UCVAP,
MFE, ACP, AA și AM -uri).
Proiectul „Instruire aplicată pentru continuarea
întăririi capacității instituționale a
administrației publice din România pentru o
gestionare eficientă a fondurilor struct urale, va
furniza programe de formare în gestionarea
instrumentelor structurale și a achizițiilor
publice pentru toate organismele implicate în
aplicarea normelor privind achizițiile publice în
RO 275 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
domeniul fondurilor ESI.
SEAP oferă informații pentru tot pers onalul
care aplică normele UE privind achizițiile
publice.
4. Măsuri de asigurare a capacității
administrative pentru
implementarea și aplicarea normelor
Uniunii privind achizițiile publice. Nu Autoritatea Națională pentru Reglementarea și
Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP)
are un rol fundamental în elaborarea,
promovarea și aplicarea politicii de achiziții
publice.
Ministerul Fondurilor Europene a elaborat un
Ghid privind principalele riscuri în domeniul
achizițiilor publice. Ghidul se bazează pe
recomandările Comisiei Europene emise în
urma misiunilor de audit. Acest ghid ajută
beneficiarii să evite greșelile în acest domeniu.
În prezent este în vigoare o documentație
standardizată pentru proiectele de
infrastructură (sectorul mediului și al
transportului), folosită de către Autoritățile
Contractante.
http://www.anrmap.ro/documente
G 5. Ajutoare de stat – existența
unor măsuri de aplicare eficace a
normelor Uniunii privind ajutoarele
de stat în dom eniul fondurilor ESI.
Parțial 1. Măsuri pentru aplicarea eficace a
normelor Uniunii privind ajutoarele
de stat; Nu
2. Măsuri de formare și diseminare a
informațiilor pentru personalul
implicat în punerea în aplicare a
fondurilor ESI;
Da www.renascc.eu
www.ajutordestat.ro
www.ajutordestat.eu
Incepand cu 1 ianuarie 2007 legislatia
ajutorului de stat este direct aplicabila in
Romania. La nivel national Consiliul
Concurentei (CC), institutie independenta,
indeplineste rolul de punct de contact in
domeni ul ajutorului de stat intre autoritatile
RO 276 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
romane si Comisia Europeana (OUG nr.
77/2014 privind procedurile naționale în
domeniul ajutorului de stat, precum și pentru
modificarea și completarea Legii concurenței
nr. 21/1996).
De asemenea, experți în domeniul ajutorului
de stat din cadrul CC sunt implicati in grupul de
lucru pentru elaborarea PO, oferind expertilor
din cadrul AM asistenta de specialitatea in
identificarea elementelor de ajutor de stat
specifice programului, incadrarea acestora pe
regulamentele de ajutor de stat aplicabile,
precum si in elaborarea propriu -zisa a
schemelor de ajutor de stat. Personalul dinn
cadrul sistemului de gestionare FESI a
beneficiat de cursuri de formare profesională
pe ajutor de stat.
3. Măsuri de asigurare a capacității
administrative pentru punerea în
aplicare și implementarea normelor
Uniunii privind ajutoarele de stat. Da www.renascc.eu
www.ajutordestat.ro
www.ajutordestat.eu
CC este organismul central care asigura la nivel
national respectarea regulilor ajutorulu i de stat
potrivit OUG nr. 77/2014 privind procedurile
naționale în domeniul ajutorului de stat,
precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996. Totodata, CC
ofera asistenta din punct de vedere legal si
practic privind aplicabili tatea legislatiei
ajutorului de stat in programele operationale.
CC are capacitatea administrativa necesara
indeplinirii obligatiilor sale legate ajutoarele de
stat acordate la nivel national (atat din fonduri
europene,cat si din fonduri dela bugetul de
RO 277 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
stat).
6. Legislația de mediu referitoare la
evaluarea impactului asupra
mediului (EIM) și la evaluarea
strategică de mediu (ESM) –
existența unor măsuri pentru
aplicarea eficace a legislației de
mediu a Uniunii referitoare la
evaluarea impactului asupra
mediului și a evaluării strategice de
mediu Parțial 1. Măsuri pentru aplicarea
eficace a Directivei 2011/92/UE a
Parlamentului European și a Consiliului
(pentru evaluarea impactului asupra
mediului) și a Directivei 2001/42/CE a
Parlamentului European și a C onsiliului
(pentru evaluarea strategică de mediu);
Da Directivele EIM/ESM sunt
EIM – prin HG nr. 445/2009
http://www.mmediu.ro /protectia_mediul
ui/legislatie_orizontala/legislatia_specific
a/HG445_13_iulie2009_EIA.pdf
ESM – prin HG nr. 1076/2004
http://www.mmediu.ro /protectia_mediul
ui/legislatie_orizontala/legislatia_specific
a/HG -SEA-ROMANA.pdf
Instituțional procedura EIM/ESM este
pusă în aplicare unitar, de fiecare agenție
județeană pentru protecția mediului, de
ANPM și MMSC, conform OM
nr. 135/2010 și prin HG nr. 1000/2012.
Există mecanisme pentru asigurarea calității
informațiilor folosite în procesul EIM (HG nr.
445/2009) și ghiduri metodologice aplicabile
etapelor procedurii -cadru EIA (Ordinul nr.
863/2002).
Se aplică măsuri juridice privind experții
acreditați /calificați care elaborează
documentația EIM -MO nr. 1026/2009:
Publicul are oportunitatea de a participa la
procedurile de decizie în materie de mediu (art
15 și 16 -HG nr. 445/2009,OM nr. 135/2010,
art.28 -33-HG 1076/2004, Ghidul privind
consultarea public ului în cadrul procedurilor
EIM și ESM).
Accesul la justiție al publicului se face pe baza
art 24 și 25 din HG nr. 445/2009 și Legea nr
86/2000 de ratificare a Convenției Aarhus.
Există procedura de evaluare a impactului
asupra mediului în context transfro ntieră și de
participare a publicului la luarea deciziei în
cazul proiectelor cu impact transfrontieră
(ordinul 864/2002).
2. Măsuri de formare și de
difuzare a informațiilor pentru
personalul implicat în punerea în
aplicare a Directivei EIM și a Directiv ei
ESM; Nu În 2007, 2008, 2010 autoritățile de mediu au
beneficiat de formare privind aplicarea:
dispozițiilor EIM și ESM; orientărilor referitoare
la planurile energetice, industriale, spațiale și
de transport; a ghidurilor specifice fiecărui
sector cu privire la ape, ape reziduale, deșeuri,
RO 278 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
încălzire și transport; a cerințelor în sensul
anexei 21 la Regulamentul nr. 1083/2006.
România aplică un sistem de difuzare și schimb
de informații pentru personalul implicat în
punerea în aplicare a Directivei EIM și a
Directivei ESM. Pe site -urile MECC și ANPA au
fost publicate informații cu privire la punerea
în aplicare a Directivei EIM și a Directivei ESM.
În perioada 2014 -2020, formarea autorităților
de mediu se va desfășura pe baza strategiei și
planului pentr u formarea personalului implicat
în punerea în aplicare a EIM și ESM la toate
nivelurile relevante. Formarea se va desfășura
în două etape: 2014 -2016 și 2017 -2020,
folosind fonduri din perioadele de programare
2007 -2013 și 2014 -2020.
3. Măsuri de garan tare a unei
capacități administrative suficiente. Da Ghiduri:
EIM pentru tipuri de proiecte de
infrastructură
http://www.anpm.ro/ghiduri_eia
ESM pentru anumite planificări
sectoriale
http://www.anpm.ro/articole/avizul_
de_mediu
evaluarea efectelor planurilor sau
proiectelor asupra ariilor protejate
http://www.mmediu.ro/protectia_m
ediului/legislatie_orizontala/legislatia
_specifica/Evaluarea -adecvata.pdf La nivelul APM -urilor și ANPM sunt structuri cu
funcții și personal specializat privind EIA/SEA.
Procedura EIM/ESM este aplicată consecvent
la nivelul autorităților în conformitate cu
competențele instituite în OM nr. 135/2010 și
HG nr. 1000/2012.
Legislația specifică include elemente care
contribuie la asigurarea informațiilor folosite în
procedurile EIM și ESM, astfel:
– HG nr. 445/2009 stabile ște
procedura pentru evaluarea impactului asupra
mediului desfășurată de autoritățile centrale
sau locale pentru protecția mediului, cu
RO 279 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
aplicarea procedurii de evaluare de
mediu pentru planuri și programe
http://www.mmediu.ro/legislatie/act
e_normative/legislatie_orizontala/04
sea.pdf
participarea autorităților publice sau locale,
– OM nr. 1026/2009 stabilește
procedura prin care sunt înregistrați, în
Registrul național, experții care elaborează
rapoartele EIM, ESM și EM;
– Ordinul ministrului apelor și
protecției mediului nr. 863/2002 privind
aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii -cadru de evaluarea a
impactului asupra mediulu i.
7. Sisteme statistice și indicatori
de rezultat
Existența unei baze statistice,
necesară pentru realizarea
evaluărilor de stabilire a eficacității
și impactului programelor.
Existența unui sistem de indicatori
de rezultat, necesar pentru
selectarea acț iunilor care
contribuie cel mai eficace la
obținerea rezultatelor dorite,
pentru monitorizarea progreselor
înregistrate și pentru evaluarea
impactului. Parțial 1. Existența unor măsuri privind
– colectarea și agregarea rapidă a
datelor statistice, cu următoar ele
elemente: identificarea surselor și
mecanismelor de asigurare a validării
statistice. Nu http://www.fonduri –
ue.ro/propunerea -oficiala -a-
acordului -de-parten eriat -2014 -2020
Raport de evaluare a sistemelor
electronice (se poate face disponibil
la cerere)
Front -office:
https://www.mysmis.ro/
Documentația tehnică aferentă
SMIS/MYSMIS: Proceduri de
realizare a copiilor de siguranta
ale bazei de date SMIS,
Procedu ri de recuperare a
sistemului informatic SMIS (de
furnizat la cerere)
http://www.dataprotection.ro/?page
=legislatie_primara Capitolul 4.1 al Acordului de Parteneriat
furnizează informații privind sistemele
electronice existenteși acțiunile planificate
pent ru a permite gradual schimbul de
informații între beneficiari și autoritățile
responsabile de managementul și controlul
fondurilor. Astfel, aranjamentele de colectare,
stocare, prevenire acoruperii/pierderii și
protecție a datelor, precum și locația de
păstrare a acestora sunt deja realizate, fiind
necesare doar ajustări la cerințele adiționale
ale Regulamentului delegat (UE) nr. 480/2014.
În POR sunt stabilite sursa datelor și frecvența
raportării pentru fiecare indicator de realizare
și de rezultat.
Pentr u îndeplinirea în totalitate a criteriului
este necesară stabilirea organismelor
responsabile pentru colectarea datelor de la
sursa de date, a resurselor umane aferente, a
RO 280 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
termenelor de colectare a datelor, a
conținutului datelor și a modalităților de
proc esare a acestora.
2. Existența unor măsuri privind
colectarea și agregarea rapidă a datelor
statistice, cu următoarele elemente:
măsuri de publicare și de
disponibilitate publică a datelor
agregate. Nu http://www.inforegio.ro/ro/raportari.h
tml
Rapoartele anuale de implementare aferente
POR 2007 -2013 sunt disponibile publicului pe
website -ul oficial al programului
(www.inforegio.ro ) si al MDRAP
(www.mdrap.ro)
Este necesară stabilirea măsurilor pentru
publicarea datelor agregate.
3 – Un sistem eficient de indicatori de
rezultat care să includă: selectarea
indicatorilor de rezultat pentru fiecare
program care să ofere informații cu
privire la motivele pentru care au fost
selectate acțiunile politice finanțate
prin program . Da POR 2014 -2020
Raportul de evaluare ex -ante
transmis prin SFC 2014 ca anexă la
POR În POR au fost stabiliți indicatori de rezultat
relevanți, care au fost analizați în raportul de
evalua re ex -ante prin prisma subcriteriilor
menționate măsurii în care indicatorii de
rezultat acoperă obiectivele specifice, precum
și a clarității și relevanței indicatorilor de
rezultat .
4 – Un sistem eficient de indicatori de
rezultat care să includă: stabilirea de
ținte pentru acești indicatori. Nu POR 2014 -2020
Raportul de evaluare ex -ante
transmis prin SFC 2014 ca anexă la
POR În POR au fost stabilite ținte pentru indicatorii
de rezultat care au fost analizați în raportul de
evaluare ex -ante prin pr isma subcriteriilor
menționate privind relevanța, claritatea și
plauzabilitatea indicatorilor .
De asemenea, este necesară finalizarea
procedurilor prin care se asigură că datele se
colectează și agregă în timp util, astfel încât să
servească necesităților de raportare.
RO 281 RO Condiționalitate ex -ante aplicabilă la
nivel național
Axele
prioritar
e la care
se aplică
cond. Condițio
nalitate
ex-ante
aplicabilă
îndeplini
tă:
Da/Nu/P
arțial Criterii Criterii
îndeplinite
Da/Nu Referin ță (dacă s -au îndeplinit criteriile)
(trimitere la strategiile, actele legislative
sau alte documente relevante, inclusiv
trimiteri la secțiuni, articole sau alineate
relevante, însoțite de un hyperlink sau
alte metode de accesare a textului
integral) Expl icație
5 – Un sistem eficient de indicatori de
rezultat care să includă: robustețea și
validarea statistică, claritatea
interpretării normative, capacitatea de
reacție la politică, colectarea în timp
util a datelor. Nu POR 2014 -2020
Raportul d e evaluare ex -ante
transmis prin SFC 2014 ca anexă la
POR. În POR au fost stabiliți indicatori de rezultat
care au fost analizați în raportul de evaluare
ex-ante prin prisma subcriteriilor menționate
privind robustețea, validarea statistică,
claritatea int erpretării normative și
senzitivitatea la intervențiile propuse.
De asemenea, este necesară finalizarea
procedurilor prin care se asigură că datele se
colectează și agregă în timp util, astfel încât să
servească necesităților de raportare.
6 – Procedur i pentru a se asigura că
toate operațiunile finanțate prin
program adoptă un sistem eficace de
indicatori. Nu Este necesară finalizarea procedurilor prin care
se asigură că datele aferente proiectelor se
colectează și agregă în timp util pentru a servi
necesităților de raportare.
De asemenea, este necesară elaborarea
planului de evaluare a POR care să identifice
nevoile adiționale de date. Odată identificată
această nevoie, vor fi stabilite procedurile/
aranjamentele de colectare sau accesare a
acestora.
RO 282 RO 9.2 Descrierea acțiunilor pentru îndeplinirea condiționalităților ex -ante, organisme responsabile și calendar
Tabelul 25: Acțiunile pentru îndeplinirea condiționalităților ex -ante generale aplicabile
Condiționalități ex –
ante
general aplicabile Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
1.1. Cercetare și
inovare: Existența unei
strategii naționale sau
regionale de
specializare inteligentă,
în conformitate cu
programul național de
reformă, care să
echilibreze cheltuielile
private cu cercetarea și
inovarea și care să fie
conformă cu
caracteristicile
sistemelor naționale sau
regionale eficiente în
domeniul cercetării și al
inovării. 4. conține un mecanism de
monitorizare Mecanism pentru a sigurarea participării active a părților interesate la procesul continuu
de identificare a oportunităților emergente de piață, care ar putea construi un avantaj
competitiv pentru România sau regiunile sale, prin întâlnirea punctelor forte în domeniul
cerce tării cu nevoile mediului de afaceri;
Adoptarea mecanismului de monitorizare detaliat, inclusiv indicatori selectați și structură
de guvernare 30.09.2015 Ministrul Educației și
Cercetării Științifice
(MECS)
Pentru a îmbunătăți eficiența procesului de descoperire antreprenorial și creșterea
gradului de integrare a sistemului de CDI în economia națională, următoarele măsuri vor
fi puse în aplicare:
1. Mecanismul de orientare strategică propus de SNCDI este operațional și este format
din:
– organism dese mnat (de exemplu, CNPSTI) responsabil cu coordonarea și facilitarea
dezvoltării și punerii în aplicare a RIS3 în țară și în regiuni, asigurând participarea activă
a părților interesate: afaceri, cercetare, societatea civilă, administrația;
– cadru sistemat ic de colectare de date (observator economic, registru central de bune
practici, instrumente analitice calitative și cantitative), pentru integrare și
analiză, pentru a ajuta la adoptarea unor decizii mai bine fundamentate; acesta descrie și
modul în care rezultatele monitorizării vor fi luate în considerare (de exemplu, metoda de
evaluare de parcurs);
30.09.2015 (MECS)
2. Consiliul Național pentru Competitivitate (sau similar) este constituit și devine
operațional, în calitate de organism interministe rial de coordonare a politicilor publice
pentru a promova competitivitatea economică 30.06.2015 (MECS)
3. Dezvoltarea de foi de parcurs actualizate pentru domeniile de specializare inteligenta,
ca urmare a contribuției mecanismului de orientare strategi că 30.06.2016 (MECS)
4. Consiliul Național pentru Competitivitate (sau similar) întocmește primul raport de
monitorizare, inclusiv concluzii și recomandări, orientări strategice și operaționale pe
termen mediu și lung 30.06.2016 (MECS)
RO 283 RO Condiționalități ex –
ante
general aplicabile Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
T0 9.1. Existenț a și
implementarea unui
cadru strategic de
politică națională
pentru reducerea
sărăciei care vizează
incluziunea activă a
persoanelor excluse de
pe piața muncii în
lumina Orientărilor
privind ocuparea forței
de muncă. 1. Existența unui cadru strategic
de p olitică națională pentru
reducerea sărăciei, care vizează
incluziunea activă și care: Elaborarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2014 –
2020 este o măsură suplimentară asumată de Guvernul român pentru îmbunătățirea
politicilor existente, cu scopul de a reduce numărul de persoane aflate în risc de sărăcie
în România.
Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2014 – 2020 va fi
elaborată cu asistență tehnică (Banca Mondială). 30.06.2015 Ministeru l Muncii,
Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor
Vârstnice
2. constituie o bază justificativă
suficientă pentru elaborarea
unor politici de reducere a
sărăciei și de monitorizare a
evoluțiilor; Elaborarea este o măsură suplimentară asumată de Guvern ul român pentru îmbunătățirea
politicilor existente, cu scopul de a reduce numărul de persoane aflate în risc de sărăcie
în România.
Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2014 – 2020 va fi
elaborată cu asistență tehnică (Ban ca Mondială).
Strategia va avea un plan de acțiune operațional cuprinzător, inclusiv un mecanism de
monitorizare, cu indicatori. 30.06.2015 Ministerul Muncii,
Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor
Vârstnice
3. conține măsuri de sprijinire a
atinge rii țintei privind sărăcia și
excluziunea socială la nivel
național (definită în Programul
Național de Reformă), care
include promovarea locurilor de
muncă durabile și de calitate
pentru persoanele cele mai
expuse riscului de excluziune
socială, inclusiv p entru
persoanele din comunitățile
marginalizate; Strategia Națională privind promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei 2014 –
2020 va include măsuri de sprijinire a realizării țintei naționale pentru sărăcie și
excluziune (astfel cum sunt definit e în PNR) și va acoperi următoarele secțiuni:
– Politicile de ocupare a forței de muncă și privind piața muncii (inclusiv măsurile care
favorizează sectorul economiei sociale)
– Protecția socială (prestații de asistență socială, servicii sociale, pensii)
– Protecția gospodăriilor sărace față de creșterea tarifelor la energie
– Educație, sănătate și condițiile de locuire
– Sărăcia din mediul rural, și
– Dimensiuni regionale ale sărăciei și incluziunea socială
Strategia Națională privind promovarea incluz iunii sociale și combaterea sărăciei este o
strategie orizontală, ce intersectează diverse strategii sectoriale, și reprezintă una dintre
strategiile cheie pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. 30.06.2015 Ministerul Muncii,
Familiei, Protec ției
Sociale și Persoanelor
Vârstnice
RO 284 RO Condiționalități ex –
ante
general aplicabile Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
9.3. Existența unui
cadru strategic de
politică națională sau
regională pentru
sănătate în limitele
articolului 168 din
TFUE, care asigură
sustenabilitate din
punct de vedere
economic – detaliile
planului de acțiune s unt
prezentate in anexa. 3. Măsuri de stimulare a
eficienței în sectorul sănătății,
prin aplicarea de modele de
prestare a serviciilor și
infrastructură; Strategia conține măsuri privind modele de furnizare de servicii, infrastructura inclusiv
cartografier ea nevoilor de infrastructură si alte măsuri pentru stimularea eficienței în
sectorul de sănătate.
Prin proiectul „Pregătirea implementării și definirea cadrului de monitorizare și evaluare
a Strategiei Naționale de Sănătate”, finantat prin POAT vor fi re alizatate 2 studii si
analize necesare prioritizarii infrastructurii de sanatate, astfel:
1. Planurile regionale de servicii – definirea a 8 planuri regionale de servicii de
sănătate – septembrie 2015 – are ca scop planificarea serviciilor de sănătate la n ivel
regional prin analiza stării de sănătate a populației, analiza utilizării serviciilor existente
și modelarea de servicii noi menite să răspundă mai bine nevoilor populației de la nivel
județean;
2. Cartografierea infrastructurii de sanatate – evaluare a accesibilității geografice a
serviciilor de sănătate, inclusiv prin soluții GIS – septembrie 2015. Studiul are ca scop
cartarea serviciilor de sănătate și elaborarea recomandărilor pentru optimizarea fluxurilor
de pacienți, a investițiilor în infrastructu ra fizică și în echipamente pentru asigurarea
acoperirii eficiente a serviciilor de sănătate la nivel național. 31.12.2015 Ministerul Sanatatii
4. Un sistem de monitorizare și
revizuire Referitor la monitorizarea și revizuirea sistemului, strategia conț ine un plan pentru
revizuire și monitorizare (anexa nr. 2). Acesta va fi dezvoltat/ operationalizat prin
proiectul „Pregătirea implementării și definirea cadrului de monitorizare și evaluare a
Strategiei Naționale de Sănătate”, finantat prin POAT.
31.12.2015
Ministerul Sanatatii
10.1. Abandonul școlar
timpuriu: Existența
unui cadru strategic de
politică pentru a reduce
abandonul școlar
timpuriu (AST) în
limitele articolului 165
din TFUE. 3. Se instituie un cadru strategic
de politică priv ind AST care:
Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Școlii este în etapa de consultare
publică pe site -ul Ministerului Educatiei Nationale. A se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
Dupa etapa de consultare publica vo r fi parcurse etapele adoptarii cadrului strategic
conform reglementarilor in vigoare.) 30.06 .2015
(MECS)
4. se bazează pe dovezi; Cadrul Strategic de Reducere a Părăsirii Timpurii a Școlii va include:
– o analiză bazată pe date și informații actuale, inclusiv la nivelele teritoriale relevante;
– factorii naționali care declanșeaza AST și datele statistice la nivelurile teritoriale 30.06 .2015
(MECS)
RO 285 RO Condiționalități ex –
ante
general aplicabile Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
relevante;
6. implică toate sectoarele de
politică și părțile interesate
relevante pentru combaterea
AST. Strategia va cuprinde:
– Un capitol dedicat în ceea ce privește cadrul partenerial și consultarea cu principalele
părți interesate
– O abordare integrată, coordonată la nivel national între diferitele politici sectoriale /
inițiative existente care v izează copiii și tinerii. 30.06 .2015
(MECS)
10.2. Învățământul
terțiar: Existența unui
cadru strategic de
politică națională sau
regională pentru
creșterea nivelului de
instruire până la forme
de învățământ terțiar,
sporirea calității și
eficienței în li mitele
articolului 165 din
TFUE. 1. Existența unui cadru strategic
de politică națională sau
regională pentru învățământul
terțiar care include următoarele
elemente: Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului ter țiar
din România este în etapa de consultare publica pe site -ul Ministerului Educatiei
Nationale. (a se vedea la link: http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii cadrului strategic
confo rm reglementarilor in vigoare 30.06 .2015
(MECS)
2. atunci când este necesar,
măsuri de creștere a participării
și a nivelului de instruire care: Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar
din România va include măsuri pentru creșterea participării și realizare a obiectivelor. 30.06 .2015
(MECS)
3. cresc participarea la
învățământul superior în rândul
persoanelor cu venituri mici și
al altor grupuri slab
reprezentate, acordând o atenție
deosebită grup urilor
defavorizate, inclusiv
persoanelor din comunități
marginalizate; Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar
din România va include măsuri pentru a adresa slaba reprezentare în funcție de tipul /
profilul populației din comunitățile marginalizate.
30.06 .2015
(MECS)
4. reduc ratele de abandon/
sporesc ratele de absolvire; Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficienței învățământului terțiar
din România va include o analiză a cauzelor abandonului/nefinalizării educației de nivel
superior 30.06 .2015
(MECS)
6. măsuri de creștere a
capacității de inserție
profesională și a spiritului Cadrul Strategic pentru Creșterea participării, calității și eficiențe i învățământului terțiar
din România, pe baza programelor educaționale dezvoltate în perioada 2007 -2013, va 30.06 .2015 (MECS)
RO 286 RO Condiționalități ex –
ante
general aplicabile Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
antreprenorial care: include măsuri pentru creșterea capacității de angajare și a spiritului antreprenorial.
7. încurajează dezvoltarea
„competențel or transversale”,
inclusiv spiritul antreprenorial,
în programele relevante de
învățământ superior; Pe baza evaluării gradului în care programele de învățământ superior îi ajuta pe studenți
să dezvolte abilitățile “transversale” relevante necesare obțineri i unui loc de muncă,
strategia va include măsuri de încurajare a instituțiilor de învățământ superior pentru a
promova dezvoltarea abilităților transversale și antreprenoriale prin intermediul
programelor lor. 30.06 .2015
(MECS)
8. reduc diferențele dint re
bărbați și femei în ceea ce
privește opțiunile de învățământ
și profesionale. Pe baza unei analize în vederea evaluării echilibrului de gen în învățământul superior,
strategia va include măsuri pentru a aborda problemele identificate în ceea ce privește
dezechilibrele de gen. 30.06 .2015
(MECS)
10.3. Învățarea pe tot
parcursul vieții:
Existența unui cadru
strategic de politică
națională și/sau
regională pentru
învățarea pe tot
parcursul vieții în
limitele articolului 165
din TFUE. 1. Existența unui cadr u strategic
de politică națională sau
regională pentru învățarea pe tot
parcursul vieții care conține
măsuri: Strategia Națională privind învățarea pe tot parcursul vieții este în etapa de consultare
publica pe site -ul Ministerului Educatiei Nationale. (a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii cadrului strategic
conform reglementarilor in vigoare. 30.06 .2015
(MECS)
2. de sprijinire a serviciilor de
dezvoltare și c onectare pentru
ÎPV, inclusiv de implementare a
acestor servicii și de
îmbunătățire a competențelor
(validare, consiliere, educație și
formare), precum și obținerea
implicării părților interesate
relevante și încheierea de
parteneriate cu acestea; Strategi a Națională privind învățarea pe tot parcursul vieții va include:
– O descriere a modului în care metodele de învățare pe tot parcursul vieții vor fi
integrate / aplicabile la nivel national.
– Un capitol dedicat în ceea ce privește cadrul partenerial și consultarea cu principalele
părți interesate. 30.06 .2015
(MECS)
3. pentru îmbunătățirea
competențelor diverselor
grupuri țintă în care acestea sunt
identificate ca priorități în
cadrele strategice de politică
națională sau regională (de
exemplu, ale tin erilor care Strat egia Națională privind învățarea pe tot parcursul vieții, pe baza unei analize a
datelor statistice relevante cu privire la grupurile țintă identificate ca fiind prioritare și o
prioritizare a lor, va include măsuri pentru dezvoltarea competențelor în core lație cu
intervențiile adecvate învățării pe tot parcursul vieții.
Măsurile vor fi corelate cu diferite strategii în domeniul ocupării forței de muncă,
educație și formării profesionale. 30.06 .2015
(MECS)
RO 287 RO Condiționalități ex –
ante
general aplicabile Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
urmează cursuri de formare
profesională, ale adulților, ale
părinților care reintră pe piața
muncii, ale lucrătorilor
subcalificați și în vârstă, ale
migranților și ale altor grupuri
dezavantajate, în special ale
persoanelor cu handicap);
5. măsuri de sporire a relevanței
educației și formării pentru
piața muncii și de adaptare a
acestora la necesitățile
grupurilor țintă identificate (de
exemplu, tineri care urmează
cursuri de formare profesională,
adulți, părinți care reintră pe
piața muncii, lucrători
subcalificați și în vârstă,
migr anți și alte grupuri
dezavantajate, în special
persoane cu handicap). Strategia Națională privind învățarea pe tot parcursul vieții va include măsuri adaptate
integrate pentru a asigura coordonarea nevoilor de pe piața forței de muncă și sistemele
de educa ție și formare.
30.06 .2015
(MECS)
10.4. Existența unui
cadru strategic de
politică națională sau
regională pentru
creșterea calității și
eficienței sistemelor de
educație și formare
profesională (VET), în
limitele articolului 165
din TFUE. 1. Existența unui cadru strategic
de politică națională sau
regională pentru creșterea
calității și eficienței sistemelor
de educație profesională, în
limitele articolului 165 din
TFUE, care include măsuri
pentru următoarele elemente: Cadrul național strategic de polit ică pentru creșterea calității și eficienței sistemelor de
educație și formare profesională vor fi elaborate în cadrul Strategiei Naționale privind
învățarea pe tot parcursul Vieții. Aceasta este în etapa de consultare publica la nivelul
Ministerului Educ atiei Nationale. (a se vedea la link:
http://www.edu.ro/index.php/articles/c402/).
Dupa etapa de consultare publica vor fi parcurse etapele adoptarii cadrului strategic
conform reglementarilor in vigoare.
30.06 .2015
(MECS)
11.1 – Existența unui
cadru st rategic de
politică pentru
consolidarea eficienței 3 – dezvoltarea unor sisteme de
management al calității; Există o evaluare a nevoilor părților interesate, inclusiv a cetățenilor, mediul de afaceri și
alte părți interesate (parteneri sociali, ONG -uri), precum și obiectivele de a îmbunătăți
furnizarea acestora prin SMC (principalele decalaje, principalele nevoi, principalele
obiective și modele utilizate. 31.05.2015 MDRAP
RO 288 RO Condiționalități ex –
ante
general aplicabile Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
administrative a statelor
membre, inclusiv
reforma administrației
publice. Exist ă un set de acțiuni care se referă la stabilirea sau utilizarea SMC deja stabilite într –
un mod durabil. 30.06.2015 MDRAP
4 – acțiuni integrate de
simplificare și raționalizare a
procedurilor administrative; Pentru mediul de afaceri*: 1. Act normativ pent ru integrare metodologie de măsurare
costuri administrative în instrument de fundamentare și motivare politici publice și acte
normative –februarie 2015 2. Dezvoltare trei analize de impact pilot în MADR, MDRAP
și MMFPSPV – iunie 2015 3. Definitivare și gen eralizare metodologie pentru toate
ministerele -septembrie 2015 4. Adoptarea Strategie privind o mai buna reglementare
2014 -2020 -realizat, decembrie 2014. Pentru cetățeni: 1. Analiză nevoi și obiective –
martie 2015 2. Plan de acțiune integrat -iulie 2015 3. M ecanism monitorizare sarcini
administrative și de revizuire periodică și completare plan de acțiune -iulie 2015
Îndeplinirea criteriului se va realiza prin obiectivul specific III1 Reducerea birocrației
pentru cetățeni din SCAP, direcțiile de acțiune III1.1 și III1.2. *Nota: POCA va susține
intervenții în domeniul simplificării administrative și raționalizării după finalizarea
acțiunii 1, si după ce serviciile Comisiei își exprimă acordul cu privire la evaluarea
României ca respectiva acțiune a fost îndeplin ită. 31.09.2015 CPM – responsabil
MDRAP – responsabil
CNCISCAP –
înființat prin HG
909/2014 – are rol de
coordonare
5 – elaborarea și implementarea
unor strategii și politici privind
resursele umane care să acopere
principalele decalaje
identificate în a cest domeniu; 1. Proiect de strategie de dezvoltare a funcției publice pentru perioada 2014 -2020 –
semestrul I 2015*
2. Implementare sistem analitic pilot de dezvoltare a carierei în funcția publică – realizat
trimestrul II 2014. 3. Implementare sistem de arhivare electronic pentru ANFP** –
trimestrul IV 2015 4. Elaborare sistem semnătură electronică pentru 1.930 de autorități și
instituții publice** – trimestrul IV 2015 . Demararea susținerii intervențiilor prin
program va fi condiționată de dezvoltarea pl anului de acțiune Notă:* POCA va susține
intervenții în domeniul funcției publice după finalizarea acțiunii 1, și după ce serviciile
Comisiei își exprimă acordul cu privire la evaluarea României ca respectiva acțiune a
fost îndeplinită.
Notă:**Se va realiz a printr -un proiect care se află în curs de implementare, finanțat din
PODCA 2007 – 2013, cod SMIS 36675. 31.12.2015 CPM – responsabil
MDRAP –
responsabil
Agenția Națională a
Funcționarilor Publici
(ANFP) – responsabil
CNCISCAP –
înființat prin HG
909/201 4 – are rol de
coordonare
6 – dezvoltarea de competențe la
toate nivelurile ierarhiei
profesionale din cadrul
autorităților publice; Elaborarea proiectului de Strategie privind formarea profesională 2014 -2020.
POCA va susține intervenții de formare în do meniul resurselor umane după finalizarea
acțiunii, și după ce serviciile Comisiei își exprimă acordul cu privire la evaluarea 31.12.2015 CPM – responsabil
MDRAP – responsabil
RO 289 RO Condiționalități ex –
ante
general aplicabile Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
României ca respectiva acțiune a fost îndeplinită. ANFP – responsabil
CNCISCAP –
înființat prin HG
909/2014 – are rol de
coordonare
7 – dezvoltarea de proceduri și
instrumente de monitorizare și
evaluare. Cadrul instituțional pentru monitorizare și evaluare este stabilit prin Strategia pentru
Consolidarea Administrație Publice 2014 -2020, aprobată prin HG 909/2014, publicat în
MO nr. 834bis).
Metodologia de monitorizare și evaluare a Strategiei urmează să fie elaborată și aprobată
de către CNCISCAP – trimestrul I 2015
31.03.2015 CPM – responsabil
MDRAP – responsabil
RO 290 RO Tabelul 26: Acțiunile pentru îndeplinirea condiționalităților ex -ante tematice aplicabile
Condiționalități ex -ante
general aplicabile, de
care sunt responsabile
organismele naționale Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
G 4. Achiziții publice 1. Măsuri pentru aplicarea efectivă,
prin mecanisme corespunzătoare,
a normelor Uniunii privind
achizițiile publice;
Romania a adoptat Strategia privind achizitiile publice. Pilonul I al Strategiei:
Calitat ea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opțiunilor de transpunere a noilor
directive în legislația națională. Pilonul 5 al Strategiei – Funcțiile de monitorizare
și supervizare ale sistemului de achiziții publice din România in vederea sporirii
competit iei pe piata achizitiilor publice 31.12.2016
ANAP AADR
2.Măsuri care asigură proceduri
transparente de atribuire a
contractelor;
Pilonul 3 al Strategiei – Regularitatea și calitatea procesului de achiziții publice.
31.12.2016 SGG, MFP,
CNADNR, ANAR,
ANAP, ANI, Curtea
de Conturi
RO 291 RO Condiționalități ex -ante
general aplicabile, de
care sunt responsabile
organismele naționale Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
3.Măsuri de formare a personalului și
diseminare de informații destinate
personalului implicat în
implementarea fondurilor ESI;
Pilonul 4 al Strategiei – Capacitatea autorităților contractante, cu accent pe
profesionalizare și aspecte de integritate. 30.12.2015 ME MFP, MDRAP,
ANAP, ministerele
de linie
4. Măsuri de asigurare a capacității
administrative pentru
implementarea și aplicarea
normelor Uniunii privind achizițiile
publice. Pilonul 2 al Strategiei Coerența generală și eficiența cadrului institutional 30.12.2016
ANAP, MFP, CNSC,
CSM
G 5. Ajutoare de stat – existența
unor măsuri de aplicare eficace
a normelor Uniunii privind
ajutoarele de stat în domeniul
fondurilor ESI.
1. Măsuri pentru aplicarea eficace a
normelor Un iunii privind
ajutoarele de stat;
Elaborarea unei baze de date care permite verificarea ex ante a eligibilității
beneficiarilor pentru acordarea ajutoarelor de stat/ajutoarelor de minimis,
constând în:
– Încheiere Protocol de cooperare între Consiliul Conc urenței, Ministerul
Fondurilor Europene și Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru crearea,
utilizarea și dezvoltarea/modificarea ulterioară a bazei de date (inclusiv
modificarea legislației naționale privind ajutorul de stat).
– Procedura de achiziție de echipament și licențe informatice
– Achiziționarea echipamentului.
– Încărcarea datelor din SMIS ca parte a etapei de testare
– Actualizarea bazei de date în timp real (inclusiv importul de date din SMIS în
timp real).
– Modificarea legislației naționale privi nd ajutorul de stat pentru a introduce
obligația ca inițiatorii/concedenții ajutorului de stat să folosească baza de
date. 31.12.2015
Consiliul
Concurenței
G 6. Legislația de mediu
referitoare la evaluarea
impactului asupra mediului
(EIM) și la evaluarea strategică 2. Măsuri de formare și de
diseminare a informațiilor pentru
personalul implicat în punerea în
aplicare a Directivei EIM și a
Directivei ESM Pentru perioada 2014 -2020 formarea autorităților competente și implicate în
punerea în aplicare a Directivelor EIM/ESM la toate nivelurile relevante va fi
realizată pe baza strategiei și planului elaborat prin asistența JASPERS. 30.11.2016 Ministrul Mediulu i,
Apelor și Pădurilor
RO 292 RO Condiționalități ex -ante
general aplicabile, de
care sunt responsabile
organismele naționale Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
de mediu (ESM ) – detaliile
planului de acțiune sunt
prezentate in anexa. Strategia și planul cuprind 2 cicluri:
– Primul ci clu (2014 – 2016) va fi organizat în două etape:
o formare EIM: 15 sesiuni, 3 zile pentru fiecare sesiune;
o formare ESM: 15 sesiuni, 3 zile pentru fiecare sesiune.
– Punerea în aplicare a celei de -a doua etape din primul ciclu.
Identificarea necesității existenței unor noi ghiduri și instrumente metodologice
similare, pentru proiectele care nu sunt acoperite prin ghidurile JASPERS. Termen identificare noi
ghiduri: 20.04.2015
Termen elaborare ghiduri
și difuzare/ instruire:
30.11.2016 Ministrul Mediului,
Apelor și Pădurilor
G 7. Sisteme statistice și
indicatori de rezultat
Existența unei baze statistice,
necesară pentru realizarea
evaluărilor de stabilire a
eficacității și impactului
programelor. Existenț a unui
sistem de indicatori de rezultat,
necesar pentru selectarea
acțiunilor care contribuie cel
mai eficace la obținerea
rezultatelor dorite, pentru 1 – Existența unor măsuri
privind colectarea și agregarea
rapidă a datelor statistice, cu
următoarele elemente:
identificarea surselor și
mecanismelor de asigurare a
validării statistice. 1.Elaborarea și aprobarea procedurilor de monitorizare (incusiv indicatorii
financiari și fizici ai PO R), care vor conține informații privind organismele
responsabile pentru colectarea datelor (inclusiv microdate), resursele umane
dedicate, termenele de colectare a datelor, conținutul datelor și modalitățile de
procesare a acestora.
2. Adaptarea SMIS/MySMI S la cerințele Regulamentului Delegat (UE) nr.
480/2014. 30.07.2015 MDRAP/AM POR
2 – Existența unor măsuri
privind colectarea și agregarea
rapidă a datelor statistice, cu
următoarele elemente: măsuri de
publicare și de disponibilitate
publică a datelor a gregate. Elaborarea și aprobarea în CM a Strategiei de Comunicare, care va include
măsurile pentru publicarea și punerea la dispoziția publicului a datelor
agregate. 30.07.2015 MDRAP/AM POR
RO 293 RO Condiționalități ex -ante
general aplicabile, de
care sunt responsabile
organismele naționale Criterii neîndeplinite Acțiuni de întreprins Termen limită
(data) Organismele
responsabile
de îndeplinire
monitorizarea progreselor
înregistrate și pentru evaluarea
impactului. 4 – Un sistem eficient de indicatori de
rezultat care să includă stabilirea de
ținte pentru acești indicatori. Identificarea valorilor de bază lipsă, pe bază de dovezi, în special prin sondaje
externalizate. 30.06.2015 MFE
5 – Un sistem eficient de indicatori de
rezultat care să includă: robustețea și
validarea stati stică, claritatea
interpretării normative, capacitatea
de reacție la politică, colectarea în
timp util a datelor. Elaborarea și aprobarea procedurilor de monitorizare (inclusiv privind
indicatorii financiari și fizici ai POR), care vor conține informații p rivind
organismele responsabile pentru colectarea datelor (inclusiv microdate),
resursele umane dedicate, termenele de colectare a datelor, conținutul datelor
și modalitățile de procesare a acestora. 30.07.2015 MDRAP/AM POR
6 – Proceduri pentru a se asig ura
că toate operațiunile finanțate
prin program adoptă un sistem
eficace de indicatori. 1. Elaborarea și aprobarea procedurilor de monitorizare (inclusiv privind
indicatorii financiari și fizici ai POR), care vor conține informații privind
organismele res ponsabile pentru colectarea datelor, resursele umane dedicate,
termenele de colectare a datelor, conținutul datelor și modalitățile de
procesare a acestora.
2. Elaborarea și aprobarea în CM a Planului de Evaluare a Programului care va
identifica datele nec esare evaluărilor și realizarea ulterioară a aranjamentelor
de colectare sau accesare a datelor necesare evaluărilor de impact, altele decât
cele furnizate de sistemul de monitorizare. 30.07.2015 MDRAP/AM POR
RO 294 RO SECȚIUNEA 10. REDUCEREA SARCINII AD MINISTR ATIVE PENTRU BENEFIC IARI
Rezumat al evaluării sarcinii administrative a beneficiarilor și, dacă este cazul, acțiunile
planificate însoțite de un grafic indicativ de reducere a sarcinii administrative.
Începând cu 2013, la nivelul AM au fost adoptate măsu ri pentru reducerea costurilor
administrative care au avut impact inclusiv asupra creșterii absorbției fondurilor
structurale:
stabilirea unui interval de 20 de zile pentru procesarea cererilor de plată;
instituirea unui mecanism de decontare a cererilor de plată, care permite
îmbunătățirea fluxului financiar la nivelul beneficiarilor;
utilizarea unei procedurii simplificate pentru atribuirea contractelor de
furnizare bunuri, servicii sau lucrări, la nivelul beneficiarilor privați.
elaborarea unui ghid pri vind principalele riscuri identificate în achizițiile
publice.
Prin POAT 2007 -2013 a fost finanțat studiul ”Evaluarea sarcinilor administrative
asupra beneficiarilor Fondurilor Structurale si de Investiții ”, care a analizat sarcinile
administrative, dator ate obligațiilor de informare care decurg din aplicarea legislației
europene la nivel național, precum și a activităților administrative care sunt necesare
pentru a respecta aceste obligații. Pe această bază au fost calculate costurile
administrative supor tate de beneficiarii privați, utilizându -se o variantă simplificată a
Modelul ui Costului Standard. Principalul scop a fost acela de a evalua costul
obligațiilor de informare, atât cantitativ, prin cuantificarea financiară a activităților
administrative cât și calitativ, prin identificarea celor mai iritante obligații de
informare pentru beneficiari și identificarea de soluții practice de reducere a
sarcinilor administrative.
Ca urmare a analizei recomandărilor formulate prin proiectul de evaluare, au fost
stabilite o serie de masuri (grupate pe etapele de derulare a unui proiect) care, prin
implementarea lor, pot contribui la reducerea efectivă a sarcinilor administrative
asupra beneficiarilor:
A. Cerere de finanțare
Reducerea numărului de documente solici tate în etapa depunerii cerererii de
finanțare, prin:
– solicitarea unei declarații pe propia răspundere pentru unele documente,
care vor fi aduse numai în faza de contractare
– realizarea de protocoale cu autoritățile publice pentru interconectarea
bazelor de date
– introducerea, acolo unde este posibil, a unei etape de pre -calificare
(depunerea ideii de proiect), permițându -se astfel o selecție bazată pe
criteriile strategice de eligibilitate și chiar de capacitate de implementare.
Publicarea până la sfârșitu l fiecărui an a calendarului cererilor de proiecte
RO 295 RO planificate pentru anul următor și actualizări trimestriale ale acestui calendar.
Realizarea unui „online tracking system’’pentru verificarea stadiului aplicației
și încărcarea documentelor solicitate în clarificări.
Înființarea unui ”birou unic” care să furnizeze potențialilor beneficiari
informații legate de fezabilitatea proiectului, de eligibilitate, și concordanță cu
obiectivele programului.
B. Implementare
Organizarea de sesiuni de formare post -contra ctare cu beneficiarii privind
proceduri aplicabile, achiziții publice, management de proiect, cerințe
specifice de raportare, vizite de monitorizare, evaluări și post -implementare,
Elaborarea unei liste de cheltuieli neeligibile.
C. Cererea de plată
Cu toate că introducerea cererii de plată ca modalitate de rambursare rapidă a
cheltuielilor a fost una dintre cele mai apreciate metode de simplificare, vor fi
implementate măsuri suplimentare care să contribuie la îmbunătățiea mecanismului:
Renunțare la duplicar ea documentelor solicitate în cererea de plată și în
cererea de rambursare,
Posibilitatea efectuării de plăți în valută la nivelul Trezoreriei.
D. Achiziții publice
Procedura simplificată pentru atribuirea contractelor de furnizare bunuri, servicii sau
lucrări a fost identificată ca o metodă de simplificare deosebit de utilă, dar care
trebuie îmbunătățită prin:
adăugarea de noi opțiuni, cum ar fi publicarea unui singur anunț cu mai
multe loturi și atribuirea individuală ulterioară,
posibilitatea de a se pă stra documentele atașate,
posibilitatea de introducere de erate.
E. Rapoarte de progres
Simplificarea formularului care trebuie să conțină doar informații legate strict
de perioada de raportare.
F. Rambursarea cheltuielilor
Reducerea numărului de documente sol icitate cum ar fi cele care există deja în
dosarul de licitație sau cele care au fost depuse la o cerere anterioară,
Aplicarea cheltuielilor indirecte ca metodă de simplificare a costurilor, unde
poate fi aplicată.
G. Auditare si control
Integrarea progresivă a gestionării bazate pe riscuri, cu concentrarea
verificărilor și a auditului în zonele în care riscul este evaluat drept cel mai
ridicat din punct de vedere al aspectelor tehnice ale proiectelor, al importanței
financiare a proiectelor, al capacității/is toricului beneficiarului,
Elaborarea unui manual de audit și control, care să fie cunoscut beneficiarilor
fondurilor europene,
RO 296 RO Eficientzarea vizitelor de monitorizare, maxim 3 vizite, efectuate simultan
pentru monitorizare tehnică și financiară.
La nivel ul fiecărui PO, etapa punerii în aplicare a acțiunilor de simplificare va fi
monitorizată de Comitetul de Monitorizare . Evaluarea impactului punerii în aplicare
a acțiunilor de simplificare va fi prevăzută în planul de evaluare. În vederea
continuării proc esului de simplificare, AM va colecta opiniile și propunerile
beneficiarilor, o dată la doi ani, prin intermediul unor chestionare și interviuri.
Una din recomandările studiului, legată de înființarea unui sistem de informare
”ghișeu unic ” este deja în cu rs de implementare, creându-se un cadru integrat și
simplificat pentru obținerea de informații comprehensive și accesibile privind
posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere.
Ghișeul unic se va implementa prin Reteua de inf ormare formata din 41 de puncte de
informare (la nivelul fiecărui județ), gestionate de MFE. Această Rețea va constitui
un suport important pentru diseminarea informatiilor în rândul publicului larg și a
segmentelor de public țintă, la nivel național. Vor fi oferite IMM -urilor informații
comprehensive și accesibile privind posibilitațile de finanțare din FESI și alte
fonduri, precum și consiliere în acest sens. Autoritațile competente vor putea primi
feedback din partea beneficiarilor vis -a-vis de cadrul ad ministrativ și procedural de
accesare a finanțărilor, contribuind la îmbunatățirea performanței acestora (detalii in
Anexă).
Dupa semnarea contractelor de finanțare, informațiile și asistența pentru beneficiarii
PO finanțate din FESI va fi acordată de AM/ OI tot cu ajutorul rețelei de informare.
Portalul MySMIS (e -coeziune), elaborat recent, are ca scop facilitarea schimbului de
informații electronice în relația cu beneficiari. MySMIS integrează toate elementele
de reglementare principale ale e -coeziunii ( conform cu Actul de punere în aplicare a
normelor privind schimbul electronic de informații cu beneficiarii) referitoare la
„caracteristicile tehnice pentru funcționarea sistemelor informatice și pentru
reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari" , „principiul de codare unică",
„interoperabilitatea" și „toate schimburile de informații".
RO 297 RO SECȚIUNEA 11. PRINCIPII ORIZONTALE
[Referință: Articolul 96 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
11.1 Dezvoltarea durabilă
Descrierea acțiunii specifice pentru luarea în considerare a cerințelor de protecție a
mediului, eficienței resurselor, diminuarea și adaptarea la schimbările climatice,
rezistența la dezastre, prevenirea și gestionarea riscului în selectarea operațiilor.
Programul Operațion al Regional va contribui la susținerea și promovarea
progreselor economice și sociale durabile la nivelul regiunilor din România,
acțiunile prevăzute a fi implementate în perioada 2014 -2020 având o contribuț ie
semnificativă la dezvoltarea durabilă a regiun ilor. Dezvoltarea infrastructurii de
transport va contribui la optimizarea / fluidizarea traficului, drumurile de ocolire
reducând nivelul poluării, mai ales din interiorul orașelor. De asemenea, vor fi protejate
habitatele diferitelor specii avi -faunistic e, mai ales în cazul în care artera de transport
reabilitată traversează sau se află în apropierea unei arii naturale protejate.
În același spirit, promovarea unor alternative de transport la autoturismele individuale
și prin modernizarea parcului de vehic ule destinat transportului public va conduce la
reducerea emisiilor de carbon în aglomerările urbane. Pentru a răspunde provocărilor
legate de Strategia 2020, precum și pentru a subsuma investițiile în transportul public
urban vor fi realizate planuri de m obilitate urbană durabilă pentru a limita emisiile
gazelor cu efect de seră datorate transportului motorizat.
Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va fi
asigurată, în primul rând, prin oferirea opțiunilor de transpo rt alternativ, faptul că
orașele vor deveni spații mai bune de trăit pentru cetățeni, scăderea emisiilor de noxe
având un rol important în protejarea sănătății locuitorilor și în promovarea unui viitor
mai durabil pentru toți. Rezultatul pozitiv va fi ampl ificat de implementarea unor
strategii durabile în domeniul transportului public și de schimbare a mentalității la
nivelul unui număr relevant de utilizatori de autoturisme în arealul urban.
În vederea îmbunătățirii calității mediului în zonele urbane, acț iunile din cadrul axe
dezvoltare urbană vor contribui la revitalizarea orașelor, la regenerarea spațiilor urbane
degradate și abandonate prin crearea condițiilor necesare pentru o dezvoltare durabilă
urbană.
Un element important al dezvoltării durabile îl reprezintă asigurarea eficienței
energetice și utilizarea durabilă a energiei. Promovarea investițiilor în acest domeniu cu
scopul de a îmbunătăți eficiența energetică în clădirile rezidențiale și sistemele de
iluminat public în orașe va avea ca rezultat r educerea consumului de energie primară la
nivelul clădirilor rezidențiale și a sistemelor de iluminat public, concomitent cu
reducerea gazelor cu efect de seră.
De asemenea, acțiunile prevăzute a fi implementate p entru conservarea, protecția,
promovarea ș i dezvoltarea patrimoniului natural și cultural se vor concentra asupra
conservării resurselor turistice naționale, al unui mediu curat, răspunzând astfel
principiilor dezvoltării durabile. În acest sens, dezvoltarea durabilă a turismului trebuie
RO 298 RO să se re alizeze în concordanță cu planurile de amenajare a teritoriului, care precizează
nivelul de protecție în care se înscrie obiectivul care trebuie reabilitat.
De asemenea, vor fi luate măsuri de reducere a efectelor investițiilor realizate prin POR
asupra m ediului, în conformitate cu recomandările din Evaluarea Strategică de Mediu,
realizată prin evaluarea ex -ante a programului. În acest sens, în cadrul procesului de
selecție, toate proiectele vor fi evaluate din perspectiva protecției mediului pentru a
determina dacă impactul acțiunii este limitat sau nesemnificativ.
11.2 Egalitatea de șanse și nediscriminarea
Descriere a acțiunii specifice de promovare a egalității de șanse și prevenire a
discriminării de gen, pe criterii de origine rasială sau etnică, r eligie sau credință,
handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii, proiectării și implementării
programului operațional și, în special, în legătură cu accesul la finanțare, luând în
considerare nevoile diferitelor grupuri -țintă expuse riscul ui acestor tipuri de discriminare
și, mai ales, cerințele pentru asigurarea accesibilității pentru persoanele cu handicap.
Egalitatea de șanse are la bază asigurarea participării depline a fiecărei persoane la
viața economică și socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă,
dizabilități sau orientare sexuală.
Conform Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 301/2014 egalitatea de șanse
constituie unul dintre principiile de intervenție ale Fondurilor Europene Structurale și
de Investiții, care trebuie respectat pe tot parcursul implementării acestor fondurilor, atât
în faza de programare cât și în faza de implementare a programelor operaționale.
Pentru promovarea egalității de gen în cadrul POR s -a vizat o abordare orizontală prin
care s -a avut în vedere integrarea sistematică a acestui principiu în toate fazele POR ,
respectiv cea de programare , implementare, monitorizare, raportare și evaluare la toate
nivelurile de guvernanță și management, precum și pentru toți actorii implicați. Astfel,
în procesul de elaborare a POR s -a avut în vedere implicarea autorităților cu
responsabilități în domeniul egalității de gen (precum Direcția pentru ocupare și
egalitate de șanse din cadrul MMFPSPV, Agenția Națională pentru Romi, divers e
ONG -uri reprezentative pentru comunitatea roma etc.) și care reprezintă interesele
grupurilor țintă vizate. Un rol important în acest sens l -a avut procesul de consultare
publică,ce a oferit oferind posibilitatea diverșilor stakeholderi interesați să se implice în
dezvoltarea POR, fapt care a condus la rafinarea intervențiilor în scopul maximizării
impactului lor.
În cadrul Program ului Operațional Regional 2014 -2020 accesul la educație este apreciat
ca fiind unul din domeniile prioritare de intervenție pentru promovarea unei societăți
axate pe respectarea drepturilor omului și susținerea diversității. Dincolo de intervențiile
legislative punctuale, combaterea discriminării de gen este condiționată de existența
unui sistem educativ favorabil egalității de șanse și dezvoltării personale prin
îmbunătățirea condițiilor infrastructurii educaționale pentru asigurarea premiselor
materiale necesare unui proces educațional la nivel european și creșterea participării
populației școlare și a adulților la procesul ed ucațional.
RO 299 RO De asemenea, investițiile realizate prin POR 2014 – 2020 în infrastructura de sănătate și
socială vor contribui la creșterea calității serviciilor , la reducerea inegalităților în ceea
ce privește starea de sănătate oferite la nivel național pri n eficientizarea serviciilor
integrate sanitare și sociale. Totodată Programul Operațional Regional are în vedere prin
sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul
urban asigurarea accesului nediscriminatoriu la serv iciile de asistență socială, pentru toți
cetățenii, acordând o atenție specială grupurilor sociale defavorizate (populația de etnie
romă, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice fără sprijin, copii din familii
dezorganizate, persoane – victime ale vio lenței domestice, etc.). Se urmărește astfel
incluziunea socială a acestora și sporirea gradului lor de independență. Mai mult, acest
domeniu de intervenție prevede crearea facilităților de acces precum și dotări cu
echipamente specifice destinate persoane lor cu dizabilități.
De altfel, importanța accesibilității la nivel european a fost recunoscută și cu prilejul
stabilirii liniilor directoare pentru finanțarea proiectelor europene în exercițiu financiar
2014 – 2020, Comisia Europeană stabilind că accesib ilitatea va fi o condiționalitate
generală care va trebui îndeplinită de toate statele membre prin instituționalizarea unor
mecanisme pentru a asigura monitorizarea implementării articolului 9 (Accesibilitate) al
Convenției Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități în pregătirea
și implementarea programelor operaționale.
În POR 2014 -2020 se vor finanța investiții în infrastructura socială, care să contribuie la
promovarea incluziunii sociale. O atenție specială se va acorda persoanelor aparținând
minorității rome, pentru a le ajuta să se integreze pe piața muncii și a le asigura condiții
optime de locuire. Se vor finanța investiții în blocurile de locuințe în care se
concentrează populație cu venituri reduse și categorii de familii mar ginalizate și
vulnerabile, care vor contribui la promovarea incluziunii sociale.
De asemenea, proiectele finanțate în cadrul îmbunătățirii infrastructurii rutiere de
importanță regională și locală vor contribui la scoaterea din izolare a unor comunități, la
creșterea gradului de mobilitate a populației zonei, și implicit la integrarea activă pe
piața muncii, îndeosebi a grupurilor sociale dezavantajate și marginalizate.
Principiul egalității de șanse este un criteriu de selecție a proiectelor, iar potenț ialii
beneficiari de asistență financiară prin POR au obligația să demonstreze că proiectele
propuse nu contravin acestui principiu.
11.3 Egalitatea de gen
Descrierea contribuției programului operațional la promovarea egalității de gen și, dacă
este caz ul, aranjamentele prin care se asigură integrarea acestei perspective la nivelul
programului operațional și al operațiunilor.
Egalitatea de gen este drept fundamental, o valoare a Uniunii Europene și o condiție
necesară în vederea atingerii obiectivelor U E de creștere, ocupare a forței de muncă și
coeziune socială. Una dintre principalele provocări este reprezentată de creșterea
gradului de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, de îmbunătățirea situației
femeilor pe piața muncii și de eliminarea di ferențelor dintre genuri. În mod evident,
RO 300 RO egalitatea de șanse, în general, și cea de șanse și tratament între femei și bărbați în mod
particular, reprezintă un proces social complex, determinat în timp și condiționat nu
numai de factori obiectivi (economic i cei importanți), dar și de factori socio -culturali,
subiectivi, dintre care tradițiile, obiceiurile și stereotipurile de gen.
Promovarea perspectivei de gen în politicile din țara noastră se menține ca fiind o
constantă la nivel național și, în acest se ns, direcția de specialitate din Ministerul
Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a elaborat și va
implementa cea de -a treia Strategie națională în domeniul egalității de șanse și de
tratament între femei și bărbați și Planul genera l de acțiuni pentru implementarea
Strategiei, pentru o perioadă de 4 ani, respectiv 2014 -2017.
În ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați, POR va avea în vedere, pe
baza indicatorilor de gen și în conformitate cu Strategia națională în domeniul egalității
de șanse între femei și bărbați :
Asigurarea participării echilibrate a femeilor și bărbaților pe piața muncii
Asigurarea egalității de șanse în educație și formare profesională
Încurajarea femeilor antreprenori
Reconcilierea vieții p rofesionale cu viața de familie
În domeniul dezvoltării regionale va fi acordată atenție egalității de gen în special prin
încurajarea participării femeilor la activități socio -economice și de crearea de noi locuri
de muncă prin sprijinirea firmelor și c reearea sau reabilitarea infrastructurii și serviciilor
care contribuie la reconcilierea între familie și viața profesională și de asemenea prin
asigurarea accesului egal la noile tehnologii ajutând grupurile sociale defavorizate să
participe la o societat e bazată pe cunoaștere.
RO 301 RO SECȚIUNEA 12. ELEMENTE SEPARATE
12.1 Proiecte majore care vor fi implementate pe parcursul perioadei de programare
Tabelul 27: Lista proiectelor majore
Proiect Notificarea/data de
depunere planificată
(an, trimestru) Data plani ficată
pentru
începerea
implementării
(an, trimestru) Data planificată
a finalizării
(an, trimestru) Axe
prioritare/Priorități
de investiții
Extinderea geografică a
sistemului de
înregistrare a
proprietăților în cadastru
și cartea funciară, în
zonele r urale din
România 2015 -Trimestrul IV 2016 – trimestrul
II 2023 – trimestrul
IV Extinderea geografică
a sistemului de
înregistrare a
proprietăților în
cadastru și cartea
funciară, în zonele
rurale din România
Construcția și dotarea
spitalului de urgență
regională în Regiunea
Nord Vest 2016 – Trimestrul II 2016 –
Trimestrul IV 2023 – trimestrul
IV Axa prioritară 8:
Dezvoltarea
infrastructurii de
sănătate și sociale/ PI –
Investițiile în
infrastructurile sanitare
și sociale care
contribuie la
dezvoltarea l a nivel
național, regional și
local, reducând
inegalitățile în ceea ce
privește starea de
sănătate și promovând
incluziunea socială
prin îmbunătățirea
accesului la serviciile
sociale, culturale și de
recreare, precum și
trecerea de la serviciile
instituți onale la
serviciile prestate de
colectivitățile locale Construcția și dotarea
spitalului de urgență
regională în Regiunea
Nord Est 2016 – Trimestrul II 2016 –
Trimestrul IV 2023 – trimestrul
IV
Construcția și dotarea
spitalului de urgență
regională în Regiunea
Sud Vest Oltenia 2016 – Trimestrul II 2016 –
Trimestrul IV 2023 – trimestrul
IV
12.3 Parteneri relevanți implicați în pregătirea programului
1. Ministerul Fondurilor Europene
2. Ministerul Afacerilor Interne
3. Ministerul Muncii, Familiei și Protecți ei Sociale și Persoanelor Vârstnice
4. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
5. Ministerul Transporturilor
6. Ministerul Economiei
RO 302 RO 7. Ministerul Educației Naționale
8. Ministerul Culturii
9. Ministerul Sănătății
10. Ministerul pentru Societatea Informațională
11. Ministeru l Justiției
12. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
13. Agenția Națională pentru Romi
14. Consiliul Economic și Social
15. Uniunea Națională a Consiliilor Județene
16. Asociația Municipiilor din România
17. Asociația Orașelor din România
18. Asociația Comunelor din România
19. Ferderația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România
20. Federația Autorităților Locale din România
21. Agenția de Dezvoltare Regională Nord -Est
22. Agenția de Dezvoltare Regională Sud -Muntenia
23. Agenția de Dezvoltare Regională Sud -Est
24. Agenția de Dezvol tare Regională BI
25. Agenția de Dezvoltare Regională Vest
26. Agenția de Dezvoltare Regională SV Oltenia
27. Agenția de Dezvoltare Regională NV
28. Agenția de Dezvoltare Regională Centru
29. Consiliul de Dezvoltare Regională NE
30. Consiliul de Dezvoltare Regională SE
31. Consiliul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia
32. Consiliul de Dezvoltare Regională SV Oltenia
33. Consiliul de Dezvoltare Regională Vest
34. Consiliul de Dezvoltare Regională de Dezvoltare Regională NV
35. Consiliul de Dezvoltare Regională Centru
36. Consiliul de Dezvoltare Regională BI
37. Patriarhia Română
38. Asociația Profesională Drumuri și Poduri
39. Fondul Român de Dezvoltare Socială
40. Institutul Național de Statistică
41. Consiliul Concure nței
42. Comisia Națională de Prognoză
43. ROMACT – Programul European pentru Integrarea Romilor
44. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii
45. ANCS – Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică
46. Oficiul Național al Registrului Comerțului
47. Camera de Comerț și Industrie a României
48. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Timiș
49. Camera de Comerț și Industrie Ilfov
50. Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București
RO 303 RO 51. Consiliul de Coordonare Națională a Pactelor Regionale pentru Ocuparea și Incluziunea
Socială – Asociația ,,Pactul Regional pentru Ocuparea și Incluziune Socială București -Ilfov”
52. Fundați a SOROS România
53. Asociația Națională a Stațiunilor Turistice din România
54. Centrul de Geografie Regională -Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj Napoca
55. Centrul de Studii Europene -Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
56. ACRAFE -Asociația Consultanților din România pe ntru Accesarea Fondurilor Europene
57. AMCOR -Asociația Consultanților în Management din România
58. Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat
59. BPIE -Institutul European în Performanța Energetică a Clădirilor
60. Asociația Producătorilor de Materiale de Construcții din R omânia
61. Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții
62. Consiliul Român pentru Clădiri Verzi
63. Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri
64. Autoritatea Națională de Reglementare Energie
65. Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice
66. Institutul de Politici Publice
67. UNICEF
68. Fundația pentru o Societate Deschisă
69. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
70. Banca Europeană de Investiții
71. Banca Mondială
72. Administrația Națională a Penitenciarelor
73. Hope and Homes for Children Romania
74. Asociația Română p entru Iluminat
75. Deloitte
76. Ernst&Young
77. GIZ-Societatea Germană pentru Cooperarea Internațională
78. GEA -Strategy &Consulting S.A
79. Primaria Municipiului Bucuresti
80. Asociația Română de Biomasă și Biogaz
81. Mitropolia Moldovei și Bucovinei
82. Asociația Română a Băncilor
83. Institutul de Studii și Proiectări Energetice
84. Autoritățile Publice Locale
85. Agentia ”ÎMPREUNĂ” pentru Dezvoltare Comunitară
86. Romani Criss
87. CNCD – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
88. ADIS – Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune Socială
89. Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – SASTIPEN
RO 304 RO ANEXE (încărcate în sistemul electronic de schimb de informații sub formă de fișiere
separate):
Proiect de raport privind evaluarea ex ante cu rezumat (obligatoriu)
[Referință: Articolul 55 alineatul (2) d in Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]
Documentația referitoare la evaluarea aplicabilității și îndeplinirii condiționalităților
ex-ante (după caz).
Aviz al organismelor naționale de promovare a egalității privind secțiunile 11.2 și
11.3 (după caz) (Referință : Articolul 96 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr.
1303/2013]
Rezumat al cetățenilor, cu privire la programul operațional (după caz).
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Por 2014 2020 Aprilie 2017 [624281] (ID: 624281)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.