Populatia Si Asezarea Umana din Comuna Buda, Judetul Buzau

Populatia si asezarea umana din comuna Buda, Judetul Buzau

Diana-Nicoleta MÎNZALĂ

Universitatea Ovidius Constanța, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole-Ecologie și protecția mediului, aleea Universității nr. 1, Campus, Corp B, Constanța, România, [anonimizat]

__________________________________________________________________________________________

Rezumat: În urma cercetărilor efectuate, se evidențiază faptul că populația comunei Buda din județul Buzău este în descreștere. Poziția și localizarea geografică a satelor care formează această comună sunt influențate în mare măsură de prezența văii Râmnicului Sărat, de artera principală de circulație dintre comunele Dumitrești și municipiul Râmnicu Sărat. Configurația geografică, bogăția solului și a subsolului, prezența cursurilor de apă, a izvoarelor, adăpostul dealurilor acoperite din belșug cu păduri, au fost suficiente condiții pentru ca zona comunei să aibă în anul 1969 efectivul de 4.275 oameni. Dar datorită faptului că majoritatea tinerilor din această comună și-au mutat reședința în mediul urban, rata natalității este în scădere, conform recensământului efectuat în anul 2011 având efectivul de 2.870 de locuitori.

Cuvinte cheie: Demografie, recensământ, județul Buzău, gospodărie, regres, migrație, natalitate, mortalitate.

__________________________________________________________________________________________

Introducere

Motivul pentru care am ales să studiez populația și așezarea umană din comuna Buda, județul Buzău, se datorează faptului că am observat o scădere a populației de-a lungul anilor, și aș vrea să cercetez cărui fapt i se datorează.

Scopul meu este de a analiza aspectele demografice ale populației, și factorii ce determină așezarea umană din comuna Buda.

Obiectivele propuse de mine, se bazează pe stabilirea diferențelor numerice de vârstă între sexe și diferențele populației între anii 1937-2011, cu ajutorul datelor din recensământele efectuate de-a lungul anilor.

Comuna Buda se numără printre cele peste 2.700 de comune ale spațiului geografic românesc și 81 ale județului Buzău, formată din satele: Alexandru Odobescu, Buda (reședința comunei), Dănulești, Mucești-Dănulești, Spidele, Toropălești, Fundu-Budei și Valea Largă, Pietroiu. (www.wikipedia.ro)

Este situată în zona de curbură a Subcarpaților, pe cursul mijlociu al râului Râmnicu Sărat, la contactul dintre Subcarpații Buzăului și cei ai Vrancei, în sudul despresiunii Dumitrești-Buda.

În acest spațiu geografic se intersectează paralela de 45°30’ latitudine nord, cu meridianul 26°57’ longitudine estică. (Google Earth).

În aceste limite, comuna Buda are forma unui triunghi echilateral, a cărei bază se află pe hotarul județului Vrancea, iar vârful pe limita de contact dintre comunele Buda, Topliceni și Pardoși.

Materiale și metode

Pentru realizarea obiectivelor propuse, am accesat site-ul www.colectaredate.insse.ro de unde am preluat datele din recensământul efectuat în anul 2002 ce se bazează pe populația pe sexe și grupe de vârstă. De asemenea, pentru aceleași date, dar pentru anul 2011, am accesat site-ul www.ecoduri.ro.

Datele privind numărul populației între anii 1937-2011 le-am putut identifica din „Hotărâre privind aprobarea Statului Comunei Buda, județul Buzău” de pe site-ul www.comunabuda.ro.

Urmărind aceste aspecte, sunt evidente modificările populației de la un an la altul. Aceasta fiind în descreștere.

Prin urmare, metoda folosită pentru cercetarea datelor demografice, a fost cea a recensământului, fiind o sursă primordială.

Operațiunea include procesul colectării, agregării, prelucrării, evaluării, diseminării și analizei informațiilor culese de pe teren. Pentru planificarea și implementarea politicilor economice și sociale de dezvoltare, pentru activități administrative sau de cercetare științifică este necesară existența unor date detaliate referitoare la mărimea, distribuția și compoziția populației. (www.recensamantromania.ro)

Metoda de înregistrare este tradițională, prin intervievarea directă a populației de către recenzori, răspunsurile fiind înscrise în chestionarele de recensământ. De asemenea, se vor înregistra toți cetățenii români cu domiciliul în țară (indiferent dacă la momentul recensământului se află în țară sau în străinătate), persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie care au domiciliul (reședința permanentă) în România sau o reședință temporară (indiferent de motivul stabilirii: refugiați, solicitanți de azil, solicitanți de cetățenie română, străini sosiți pentru afaceri sau în interes personal).

Rezultate și discuții

Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Buda prezintă 2.870 locuitori. După cum se vede și în graficul nr. 1 aceasta este în scădere față de anii anteriori, când de exemplu în anul 2002, efectivul populației era de 3.281 locuitori.

Figura nr. 1- Demografia populației între anii 1937-2011

Pentru datele găsite pe site-ul www.comunabuda.ro am ales să realizez un grafic cu coloane, deoarece din punctul meu de vedere, acesta evidențiază variațiile numerice ale populației de-a lungul anilor.

După cum putem observa, între anii 1937-1944, este o fluctuație nesemnificativă, față de diferența numerică a populației între anii 1944-1969.

În anul 1969 populația comunei atingea efectivul cel mai mare până în prezent, cel de 4.275 locuitori. Față de anul 1944, numărul populației se dublează

Datorită alipirii la comuna Buda, și a comunei Alexandru Odobescu, conform noii reforme administrative teritoriale.

Începând cu anul 1969, populația înregistrează o scădere evidentă, având loc cooperativizarea agriculturii, rămânând fără pământuri mulți locuitori, s-au îndreptat în special spre centrele industriale cum ar fi Buzău, București, Brăila.

Figura nr. 2- Populația pe vârstă și sexe între anii 2002-2011

În graficul numărul 2, am ales să reprezint diferențele numerice pe vârstă și sexe, între anii 2002-2011.

Analiza datelor înregistrate între anii respectivi, arată că suma numerică dintre populația tânără (0-14 ani) și cea bătrână (peste 60 ani) este egală ca valoare cu cea a populației adulte (între 15-59 ani). Prin urmare, mulți tineri au plecat din comună, pentru a se forma profesional sau pentru a-și întemeia o familie, iar alte persoane mai în vârstă s-au întors din orașe, lăsându-și copiii în locuințele acestora, pentru a intra în posesia pământurilor și a se ocupa de gospodării, multe dintre ele fiind abandonate în perioada colectivizării.

În urma analizării datelor în ceea ce privește structura pe vârstă și sexe între anii 2002-2011, putem efectua raportul de dependență demografică. Acesta fiind raportul dintre numărul persoanelor de vârstă “dependentă” (persoane de sub 15 ani și de peste 64 ani) și populația în vârstă de muncă (15-64 ani).

Prin urmare, în anul 2002, raportul populației “dependente” din punct de vedere economic față de populația capabila de muncă, este de 1640/1641 iar în anul 2011, raportul este de 1444/1436.

Acestea arătându-ne că în ambii ani, raportul de dependență demografică este echilibrat, fără a afecta economia comunei.

Figura nr. 3- Evidența populației între anii 1995-2007 din punct de vedere al natalității, mortalității și al căsătoriei

Pentru datele găsite în ceea ce privește evidența populației între anii 1995-2007 din punct de vedere al natalității, mortalității și al căsătoriei din cartea numită “Buda –file de monografie-“ am ales să reprezint printr-un grafic cu coloane faptul că populația este în regres observându-se pe parcursul a 12 ani, sporul natural negativ.

Din punctul meu de vedere, nu este vorba despre faptul că populația este îmbătrănită, văzând anterior în graficul numărul 2, că populația este de tip adult.

Prin urmare, consider că în mare parte sporul migratoriu are un rol principal în privința scăderii numărului populației.

Comuna Buda se confruntă cu fenomenul de migrație în masă a populației în afara granițelor țării, în interes profesional, fenomen cu care marea majoritate a spațiilor rurale din România se confruntă la ora actuală dar și a migrației interne. Populația căutând condiții cât mai optime pentru nevoile acesteia, migrează spre orașe.

Poziția geografică a celor 9 sate din comună, se datorează unui îndelung proces evolutiv, sub acțiunea factorilor naturali (râul Râmnicu Sărat, versanții estici ai dealului Țurcanului și nu numai) și a factorilor socio-istorici. Acestea au dus la individualizarea unor grupuri teritoriale cu un anumit specific impus de poziție și mărime, formând așezări fie de tip alungit, fie de tip răsfirat, caracteristic zonei Subcarpaților de curbură.

Comună tipică zonei de deal, satele acesteia au casele orientate în direcția est și sud-est, fiind separate unele de altele de grădini și curți. Sunt așezate de o parte și de alta a șoselei principale județene DJ203H ce leagă Râmnicu Sărat de comuna Dumitrești, a ulițelor mari sau a ulicioarelor care fac legătura cu diferite puncte ale satelor fără a mai ieși la drumul principal. (C. Marafet- file de monografie Buda)

Ca mărime, satele comunei Buda, se încadrează în rândul localităților cu 250-500 de oameni și peste 1.000 de case, reprezentând tipul satelor mici și mijlocii.

Concluzii

Studiindu-se populația și așezarea umană din comuna Buda, județul Buzău au fost analizate aspectele privind demografia populației între anii 1937-2011, populația pe vârstă și sexe între anii 2002-2011, evidența populației între anii 1995-2007 din punct de vedere al natalității, mortalității și al căsătoriei și poziționarea așezărilor umane.

În urma observațiilor derulate, s-au desprins următoarele concluzii:

-S-a constatat că în perioada 1995-2011, demografia a suferit o scădere continuă datorată migrației interne și externe a populației

-În urma analizării datelor în ceea ce privește structura pe vârstă și sexe între anii 2002-2011, am putut observa că raportul dintre numărul persoanelor de vârstă “dependentă” (persoane de sub 15 ani și de peste 64 ani) și populația în vârstă de muncă (15-64 ani) este egal numeric.

-Studiind evidența populației între anii 1995-2007 din punct de vedere al natalității, mortalității și al căsătoriei am costatat că până în anul 2006, rata mortalității a fost constantă, dar mult mai mare decât cea a natalității. Urmând ca în anul 2007, cei trei parametrii să fie apropiați ca valoare, unul față de celălalt.

-Cercetând preferințele locuitorilor în ceea ce privește așezarea umană, am constatat că aceștia au locuințele de o parte și de alta a șoselei județene, formând așezări de tip alungit.

Listă bibliografică de referință

[1] www.wikipedia.ro 5 martie 2015

[2] https://earth.google.com/ 5 martie 2015

[3] http://colectaredate.insse.ro/phc/aggregatedData.htm

7 martie 2015

[4]http://www.ecoduri.com/coduripostale/Buzau/Buda/1.php#populatie_stabila 12 martie 2015

[5] www.comunabuda.ro 12 martie 2015

[6]http://www.recensamantromania.ro/despre-recensamant/ 12 martie 2015

[7] CONSTANTIN MARAFET, ELENA TĂPÂRJAN, NICOLAE TĂNASE, 2007- BUDA –file de monografie-, în Editura Rafet, Râmnicu Sărat

.