Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui [614555]

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

CAPITOLUL II
MATERIAL ȘI METODE DE STUDIU

Ca material biologic s -a utilizat urin ă uman ă obținut ă de la 22 de pacienți care s -au prezentat
la consult interdisciplinar de sumar de urin ă în per ioada de decembrie 2017 – aprilie 2018 la Spitalul
Clinic Județea n de Urgență "Pius Brînzeu" Timișoara.
Urina a fost colectat ă de pacienți într-un recipient steril pentru sumar de urin ă (figura 2.1.),
după o prealabil ă toaletare cu ap ă și săpun a zonei genitale (pentru a preveni contaminarea probei, se
evită contactul z onei toaletate cu gura recipientului de recoltare, prosop, hârtie sau lenjerie intimă).
Recoltarea s -a făcut din prima urin ă de diminea ță, unde primul jet a fost urinat în toalet ă, iar
jetul mijlociu (circa 10 ml) a fost colectat în recipientul steril. Dacă acest lucru nu a fost posibil, se
acceptă un eșantion de urină după circa 4 ore de stază vezicală (lipsa micționării), dar în acest caz nu
este indicată efectuarea sedimentului urinar (rezultate incerte).

Figura 2.1. Recipient steril pentru urină
(https://www.google.ro/search?q=recipient+urina&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjpus
Oqr5vbAhUByKQKHXfvB6EQ_AUICigB&biw =1366&bih=662#imgdii=m8e9iJrqHimjjM:&imgrc=ghHdDgAq
D75RiM: )

După recoltare, probele de urină au fost trimise ambulatorului Spitalului Clinic Județean de
Urgență "Pius Brînzeu" Timișoara și apoi, î n cel mai scurt timp posibil (cel mult 2 ore), către
laborator, în vederea prelucrării.
Urina din recipientele sterile a fost transferată în eprubete sterile de 10 ml (figura 2.2.) și a
fost pr elucrată cu urmă toarele analiz oare automate:
– iChem VELOCITY – Urine Chemistry System IRIS -analizor automat de biochimie
urinară (figura 2.3.)

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

– iQ200 ELITE – Urine Microscopy System IRIS -analizor pentru examenul
microscopic de urină (figura 2.4.)

Figura 2.2. Eprubete sterile
(https://www.google.ro/search?tbm=isch&q=recipient+urina&chips=q:recipient+urina,online_chips:eprubeta+su
mar)

iChem VELOCITY – Urine Ch emistry System IRIS este analiz orul pentru determinarea
rapidă a nivelurilor de bilirubină, urobilinogen, cetonă (acid acetoacetic), acid ascorbic, glucoză,
proteină (albumină), sânge, pH, nitriți și leucocite din urină. Aceste m ăsurători calitative sau
semicantitative pot fi folosite împreun ă cu alte instrumente de diagnostic în evaluarea funcț iei
renale, urinare și metabolice.

Figura 2.3. iChem VELOCITY – Urine Chemistry System IRIS
(https://www.youtube.com/watch?v=tfoL_SOt81I)

iQ200 ELITE – Urine Microscopy System IRIS este un analiz or complet automat . iQ200
clasific ă fiecare imagine într-una din cele 12 categorii de particule: hematii, leucocite, leucocite în
placard, cilindri hialini, cilindri neclasificabili, celule epiteliale scuamoase, celule epiteliale

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

nescuamoase, bacterii, levuri, cri stale, mucus și spermă . Are și posibilitate de sub clasificare a celor
12 categorii de particule urinare .

Figura 2.4. iQ200 ELITE – Urine Microscopy System IRIS
(https://www.beckmancoulter.com/ucm /idc /groups/public/documents/webasset/glb_bci_156938.pdf )

Prelucrarea datelor s-a făcut în laboratorul de Fiz iologie animală al Facultății de Agricultură .
Au fost prelucrate rezultatele privind: examenul fizi c, examenul bioch imic și cel microscopic al
urine i.

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

CAPITOLUL III REZULTATE ȘI DISCUȚII

3.1. EXAMENUL FIZIC AL URINEI

S-au examinat 22 de probe de urină de la 9 bărbați și 13 femei privind caracteristicile fizice
ale urinei: culoare, pH, aspect și densitate (tabelul 3.1).
Tabelul 3.1.
Valorile biologice de referințăla ale parametrilor fizici ai urinii
Valori normale Culoare pH Aspect Densitate
galbenă 5-6 clar 1015 -1022

La nici un pacient bărbat (M) sau femeie (F) nu s -au înregistrat toți parametrii în limite
normale (tabelul 3.2).
Tabelul 3.2
Examenul fizic al urinei
Sex Număr Culoare pH Aspect Densitate
M 9 galbenă 7 clar 1020
ușor gal benă 5 clar 1011
galben -deschis 5 ușor tulbure 1008
galbenă 5 ușor tulbure 1017
galbenă 5,5 clar 1034
galbenă 5 ușor tulbure 1015
galben -deschis 7 ușor tulbure 1008
galbenă 5,5 ușor tulbure 1008
galben -deschis 5 ușor tulbure 1013
Valori patologice 22,22% 66,66 % 66,66%
Nr. probe 2 6 6
F 13 galbenă 5,5 ușor tulbure 1019
galbenă 6 ușor tulbure 1019
ușor galbenă 6 clar 1009
ușor galbenă 7 ușor tulbure 1010
ușor galbenă 6 clar 1009
galben -deschis 5,5 clar 1013
galben -deschis 5 clar 1016
ușor galbenă 6,5 clar 1011
galbenă 5,5 ușor tulbure 1015
galben -deschis 6,5 clar 1010
ușor galbenă 5 clar 1011
galben -alb 5,5 ușor tulbure 1027
galbenă 5,5 tulbure 1009
Valori patologice 23,08% 46,15% 61,54%
Nr. probe 3 6 8
Valori normale galben 5-6 clar 1015 -1022
minim maxim Valori în afara limitelor fiz iologice de referință

Culoarea urinei poate fi modificată în diferite situații : consumul unor alimente care conțin
coloranți naturali sau artifi ciali (consum de sfeclă roșie, afine, rubarbă, fasole boabe închisă la

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

culoare sau orice alimente cu adaos de coloranți sintetici) , afecțiuni hepatice și biliare (mai ales dacă
scaunul este deschia la culoare) , administrarea de substanțe chi mice și medicam ente (antibiotice,
laxative, antiinflamatoare sau citostatice) și afecțiuni renale (infecții ale tractului urinar, insufuciență
renală, cancer).
Este de notat că prezența sângelui în urină (hematu ria) modifică culoarea urine i; acest lucru
corespunde unei leziuni a căilor excretorii sau unei afectări parenchimatoase renale. Se consideră
astfel că, c ea mai frecventă cauză de hematurie macroscopică la un pacient cu vârsta peste 50 de ani
este cancerul vezical . Examinarea microscopică a sedime ntului urinar este măsura care se impune
imediat iar acesta va evidenția hematii în număr mare, semnificativă fiind considerată valoarea de
cel puțin 3 hematii pe câmp microscopic cu rezoluție mare (400 ×).
Culoarea urine i a variat de la galben deschis la galben la toți pacienții investigați.
pH-ul indică capacitatea tubilor renali de a menț ine echilibrul acido -bazic al plasmei și
lichidului extracelular, care se real izează prin reabsorbția sodiului și secre ția tubulară de hidrogen ș i
ioni amoniu . Importanța pH -ului urinar constă î n primul rând în determinarea existenței unei
afecț iuni acido -bazice sistemice de origine metabolică, respiratorie sau renală (apariția calculilor
renali, intoxica ții cu salicilați).
Urina alcalină (valori ale pH -ului ≥8) se întâlnește postprandial, în dieta vegetariană (în
particular citrice ș i legume), infecții ale căilor urinare (în special cu germeni producători de urează,
Proteus ș i Pseudomonas ), vărsături abu ndente (alcaloză metabolică), alcaloză respiratorie cu
hiperventilatie, etc.
Urina acidă (valori scăzute ale pH -ului) poat să apară în mediu foarte cald (urina foarte
concentrată și puternic acidă) sau în timpul somnului (acidoza resp iratorie prin reducere a
ventilației). O dietă bogată în carne și proteine poate duce la acidifierea urinei. De asemenea,
diareea, inaniția, infecțiile urinare cu E. Coli sau insuficiența renală cu uremie poate determina
apariția urinei acide .
În ceea ce privește pH -ul probelor experimentale, acesta a variat astfel: la bărbați, pH -ul a
avut valoarea 7 la două probe (22,22% din total probe) iar la femei, trei probe au avut valoare între
6,5-7 (23,08% din total probe), peste limita normală de pH (5 -6).
Modificările de aspect ale urinei au reprezentat la bărbați 66,66%, șase probe la care urina a
fost ușor tulbure; la femei, 46,15% din probele de urină (șase probe) au avut aspect ușor tulbure sau
tulbure.

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

Densitatea reprezintă capacitatea rinichilor d e a concentra urina. Densitatea urinei este
dependentă de cantitatea de fluide ingerată dar poate fi influențată și de alț i factori cum ar fi:
transpiraț ii abundente, efect ul temperaturilor scazute, agenți diuretici activi (de ex. cafeaua), astfel
că se po t întâlni variaț ii foarte mari ale densitat ii urinare (1.000 -1.040) chiar și la persoanele
sanatoase .
Densitatea urinei variază, de obicei, invers proporțional cu cantitatea de urină excretată.
Totuși există cazuri cînd această relație nu es te valabilă: diabet (volum și densitate urinară crescute),
hipertensi une (volum normal, densitate scăzută), boală renală cronică incipientă (volum crescut,
densitate scazută) . Densitatea urinei normale variază între 1015 -1022.
Experimental, la pacienții bă rbați, din șase probe pozitive (66,66%), cinci probe au avut
densitatea urinei sub limita minimă normală (1015) iar o probă, peste limita maximă normală,
(1022). Trei probe au avut densitatea urinei în limite normale.
În cazul pacienților femei, patru pro be au avut densitatea urinei în limite normale, opt probe
s-au situat sub limina minimă normală (1015) și o probă de urină s -a situat peste limita maximă
normală (1022), respectiv 61,54% din probele de urină recoltate de la femei au avut densitatea în
afara limitelor fiziologice.

Figura 3.1. Variația procentuală a parametrilor fizici ai urinei la
pacienții bărbați și femei investigați
0 10 20 30 40 50 60 70
pH Aspect 22.22 66.66
23.08 46.15 % Examenul fizic al urinei
Bărbați
Femei

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

Tabelul 3.3.
Examenul chimic al urinei
Nr. crt Vârsta Sex Glucoză Proteine Corpi
cetonici Nitriți Ac. ascobric Bilirub ina Urobilinogen
1 31 M negativ 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
2 41 F negativ 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
3 66 M 100 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
4 65 M 50 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
5 49 F negativ 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
6 50 F 50 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
7 73 M negativ 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
8 75 F 50 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
9 60 F 50 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
10 50 F negativ 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
11 46 M 200 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ 2.0 mg/dL
12 61 F negativ 100 mg /dL negativ negativ negativ negativ normal
13 53 M negativ 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
14 60 F 500 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
15 48 F 500 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
16 66 M negativ 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
17 55 F negativ 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
18 56 F 50 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
19 78 M 50 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
20 29 F 50 mg/dL 300 mg/dL negativ negativ negativ 1.0 mg/dL normal
21 58 M 200 mg/dL 100 mg/dL negativ negativ negativ negativ normal
22 75 F negativ 100 mg/dL 10 mg/dL negativ negativ negativ normal
Valori biologice de referință negativ absente negativ negativ negativ negativ normal
minim Valori în afara limitelor fiziologice de referință

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

Din totalul de 22 probe de urină s -au înregistrat modificări de pH la 22,72% din probe,
modificări de aspect la 54,54% din probe iar în ceea ce privește densitatea urinei, 63,64% din
probele de urină experimentale s -au situat în afara limitelor fiziologice.

3.2. EXAMENUL BIOCHIMIC AL URINE I

Integritatea morfologică și funcțională a nefronilor care cuprinde cele trei funcții ale
acestora, respectiv filtrarea glomerulară, reabsorbția și secreția tubulară, generează urina finală cu o
compoziție chimică specifică.
Astfel, filtrarea glomerulară reține proteinele plasmatice care vor lipsi din urina primară,
membrana d e filtrarea fiind o sită moleculară, permite permite filtrarea proteinelor atunci când este
afecatată integritatea ei. Aminoacizii care traversează bariera de filtrare se reabsorb în proporție de
99% în tubii contorți proximali, astfel că urina normală nu conține proteine. Se apreciază că în urina
normală se poate excreta o cantitate minimă de proteine de aproximativ 80 mg/24 de ore (15%
albumine), cantitate care nu poate fi detectată prin mijloace uzuale actuale. Ca urmare, proteinuria se
definește ca o ex creție de peste 0,3 g/24 de ore.
Proteinel e prezente în urina patologică pot proveni din trei surse majore : proteine plasmatice
care au s -au filtrat prin bariera de filtrare glomerulară sau au scăpat reabsorbției în tubii contorți
proximali (afectarea perm eabilității selective a barierei glomerulare în special în componen ța sa
electrică, astfel se pierd sarcinile electrice negative care resping albuminele încărcate și ele
electronegativ, în cazul nefropatiilor; se poate pierde în cazuri mult mai grave și selectivitatea de
mărime , care va determina filtrarea proteinelor cu greutate moleculară mare, în glomerulopatii
cronice ), proteine secretate normal de către celulele tubulare sau rezultate în urma lezării tubulare
sau proteiene rezultate din secreția tractu lui urinar inferior asociate cu procese inflamatorii sau
neoplazice. Oricare ar fi sursa, detectarea proteinuriei în sumarul de urină este cel mai importan t
indicator de boală renală .
Probele de urină experimentale analizate au avut un conținut de proteine de 100 mg/dL, cu o
singură excepție unde valoarea proteinei în urină a fost 300 mg/dL (tabelul 3.3). În toate cazurile
bariera de filtrare renală a fost alterată.
Glucoza se filtrea ză prin bariera de filtrare dar se reabsoarbe integral în tubii contorți
proximali când glicemia plasmatică nu depășește 100 mg/dL; peste această valoare a glucozei,

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

capacitatea de reabsorbție este depășită și glucoza va fi decelată în urina finală. Astfel de situații
sunt prezente în cazul diabetului zaharat de tip 1 și 2.
Din analiza celor 22 de probe experimentale de urină 12 probe (54,54%) au fost pozitive
pentru prezența glucozei cu valori între 50 -500 mg/dL. Cinci probe (22,73%) au provenit de la
bărbați și șapte probe (31,82%) au provenit de la femei.
Prezența corpilor cetonici în urină (acetona, acidul acetoacetic și acidul β -hidroxibutiric )
denotă o tulburare a echilibrului metabolismului glucidelor și lipidelor, când este metabolizată o
cantitat e crescută de gră simi iar aportul de carbohidrați este restricț ionat . Mai pot fi detectați în urină
în afecțiuni care determină cetogeneza hepatică: inaniț ie, anorexie, regim alimentar bogat în lipide,
proteine și sărac î n glucide, diabet zaharat (acidoză diabetică), stări dispeptice (vărsă turi, diaree
prelungite), glicozurie renală , hipertiroidis m, febră, sarcină, lactație . La persoanele non -diabetice
cetonuria poate să apară în boli acute, stres sever, efort fizic intens .
O singură probă experimentală de urină a fost pozitivă pentru prezența corpilor cetonici,
înregistrând o valoare de 10 mg/dL (4,54% din totalul probelor de urină).
Prezența nitriților în urină se asociază cu infecțiile urinare. Toate probele analizate au f ost
negative la prezența nitriților în urină.
Prezența acidului ascorbic (vitamina C) în urina finală nu este patologică, aceasta dă indicii
despre sănătatea organismului, în ansamblu. Toate probele analizate au fost negative.

Figura 3.2 . Variația p rocentuală a parametrilor biochimici ai urinei la
pacienții bărbați și femei investigați

0 20 40 60 80 100
22.73 100
4.54 31.82 100
4.54 4.54 % Examenul biochimic al urinei
Bărbați
Femei

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

Bilirubina este un pigment urinar rezultat din degradarea hemoglobinei eritrocitelor
îmbătrânite. Eliminarea ei din organismul animal are loc pe cale hepatică, prin i ntermediul sucului
biliar. Reducerea capacității hepatice de epurare determină apariția bilirubinei în urină. Detectarea
bilirubinei în urină se poate asocia cu alți parametrii pentru a sugera suferința hepatică; de ex. o
cantitate mare de bilirubină dar a bsența urobilinogenului în urină, dă indicii depre instalarea
icterului obstructiv. Din probele de urină analizate, o singură probă de urină (4,54 %) a fost pozitivă
la prezența bilirubinei, cu un conținut de 1 mg/dL.
Urobilinogenul poate fi prezent în u rina normală la concentrații de 0,2 -1 mg/dL. Concentrații
crescute de urobilinogen apar în afecțiuni hepatice. Din cele 22 de probe experimentale, o singură
probă (4,54 %) a avut un nivel patologic de urobilinogen (2 mg/dL ).

3.3. EXAMENUL MICROSCOPIC AL URINEI

Prezența hematiilor în urină se numește hematurie. Ea poate avea cauze diferite: nefrologice
sau urologice. Hematuria de cauze nefrologică este frecvent asociată cu cilindri i hematici și aproape
întotdeauna cu proteinurie semnificativă (peste 0,5 -1 g/24 ore). De cele mai multe ori sunt
incriminate glomerulonefrite acute sau cronice. Hematuria de cauze urologice este sugerată de
absența proteinuriei semnificative . Poate să apară în tumori uroteliale, tumorirenale
parenchimatoase, litiază urinarp, inf ecție urinară, tumori prostatice, etc.
Din examenul probelor de urină realizate la 9 bărbați și 13 femei, s -au constatat următoarele:
la pacienții bărbați, două probe (22,22%) au prezentat hematii relativ frecvente (5 -10) și respectiv
peste 40 hematii per câmp microscopic; la pacienții femei, au fost observate hematii în număr mare
per câmp microscopic, la trei probe din totalul celor analizate (23,08%).
Prezența leucocitelor în urină (leucocituria) sub 5 per câmp microscopic este normal ă.
Creșterea numărului leucocitelor peste această valoare sugerează o infecție a căilor urinare.
Leucocituria apare mai frecvent la femei decît la bărbați, datorită faptului că infecțiile urinare joase
sunt mai frecvente.
Din totalul celor 22 de probe ana lizate, 10 probe (45,45%) au fost pozitive la prezența
leucocitelor în urină. La pacienții bărbați au fost decelate 3 probe pozitive (33,33%) iar la pacienții
femei, au fost decelate 7 probe pozitive la prezența leucocitelor (53,85%), susținând astfel date le
actuale din literatura de specialitate.

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

Examenul bacteriologic a relevat prezența bacteriilor la 5 probe (22,73%) din totalul
probelor analizate: 3 probe au provenit de la pacienții bărbați (33,33%) iar 2 probe au provenit de la
pacienții femei (15,38% ).
Levurile, absente în urina normală, au fost prezente în patru probe (18,18%) din totalul celor
analizate, din care două la pacienții bărbați (22,22%) și două la pacienții femei (15,38%).
Lezarea epiteliului tubular, infecțioasă sau nu, determină desprin derea celulelor epiteliale și
prezența lor în urină. În sedimentul urinar normal se acceptă prezența a mai puțin de 2 celule
epiteliale per câmp microscopic; creșterea numărului lor are semnificație patologică. Experimental,
la o singură probă provenită de la pacienți femei (7,69%) au fost abundente (>15). În forme foarte
severe, epiteliul tubilor renali se desprinde sub formă de cilindrii; acestea au fost absente în toate
probele.
Mucusul a fost absent cu o singură excepție la o probă provenită de la o pac ientă femeie, la
care prezența mucusului s -a asociat cu prezența în număr mare a leucocitelor.
Celulele epiteliale plate sau scuamoase provin din uretră sau vagin și în general nu au
semnificație patologică. Prezența lor în număr mare la femei poate sugera contaminarea în cazul
infecțiilor bacteriene vaginale. Din totalul probelor examinate, 10 probe au fost pozitive (45,45%),
din care patru la bărbați (18,18%) și șase la femei (27,27%).

Figura 3.3 . Variația p rocentuală a parametrilor biochimici ai urinei la
pacienții bărbați și femei investigați

0 10 20 30 40 50 60
Hematii Leucocite Bacterii Levuri Celule
epiteliale
plate 22.22 33.33 33.33
22.22 18.18 23.08 53.85
15.38 15.38 27.27 % Examenul microscopic al urinei
Bărbați
Femei

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

Tabelul 3.4.

Examenu l microscopic al urinii (probele experimentale)
Nr.
crt. Vârsta Sex Hematii Leucocite Bacterii Levuri Celule renale Cilindrii
neclasificați Cristale
neclasificați Mucus Celule epiteliale
plate
1 31 M 1-2 (foarte rare) 11-25 (fecvente) absente absente – – – absent absente
2 41 F 3-4 (foarte rare) 5-10 (rel. frecv. ) absente absente – – absente absent absente
3 66 M 1-2 (foarte rare) 1-2 (foarte rare) absente absente – – 59/uL absent absente
4 65 M absente 11-25 (foarte frecv. ) 3-4 rare absente 2-3 rare – – absent 4-6 (relativ
frecvente)
5 49 F 11-24 (frecvente) 11-25 (frecvente) absente absente >15
(abundente) – – absent > 15
(abundente)
6 50 F absente absente absente absente – – – absent > 15
(abundente)
7 73 M 1-2 (foarte rare) 3-4 (rare) absente absente – – – absent 6-15
(frecvente)
8 75 F 1-2 (foarte rare) 11-25 (frecvente) absente absente – – absente absent >15
(abundente)
9 60 F absente 1-2 (foarte rare) absente absente – – – absen t 2-3 (rare)
10 50 F absente absente absente absente – – – absent 4-6 (rel.
frec.)
11 46 M 1-2 (foarte rare) 3-4 (rare) absente absente – – – absent 6-15
(frecvente)
12 61 F 1-2 (foarte rare) 1-2 (foarte rare) absente absente – – – absent –
13 53 M absente absente 5-6 (rel.
frecv. ) absente – – – absent –
14 60 F 1-2 (foarte rare) 5-10 (rel.frecv. ) absente absente – – – absent 6-15
(frecvente)
15 48 F 5-10 (rel. frecv. ) 5-10 (rel.frecv. ) 3-4 rare – – – – absent 4-6 (rel. frecv. )
16 66 M 5-10 (rel. fre cv.) 3-4 (rare) 1-2 (foarte rare) rare – – – absent 2-3 (rare)
17 55 F absente absente absente – – – – absent 1-2 (foarte rare)
18 56 F 1-2 (foarte rare) 1-2 (foarte rare) absente rare – – – absent absente
19 78 M >40 (masă) 5-10 (rel. frecv. ) absente rel. frecv. – – – absent 6-15 (frecvente)
20 29 F 11-25 (frecvente) >40 (masa) absente absente – – – rel. frecv. –
21 58 M 1-2 (foarte rare) 1-2 (foarte rare) absente – – – – absent 2-3 (rare)
22 75 F >40 (masă) > 40 (masă) > 30 (masă) rel. frecv. – – – absent –
Valori biologice de
referință < 5 cel. pe câmp
(ob.40X) < 5 cel.pe câmp
(ob.40X) absente absente < 2 cel pe
câmp
(ob.40X) 0-2 cilindrii
pe câmp
(ob,40X) absente absent < 3 cel. pe câmp
(ob.40X)
minim Valori în afara limitelor fiziologice de
referință

Popescu Ligia Roxana Evaluarea hemoleucogramei în stabilirea diagnosticului bolilor sângelui

CONCLUZII

 Examenul fizi c al urinei a relevat modificări de aspect la 66,66% din probele analizate,
modificări de pH la 22,72% din probe, cu valori peste limita superioară de referință.
Densitatea urinei a fost sub limita minimă de referință la 59,09% și respectiv peste limita
superioară de referință la 9,09% din probele analizate. Suprahidratarea sau deshidratarea
organismului trebuie investigate, pentru a evita alterarea interpretării.
 La examenul biochimic al urinei s -a constatat că în 54,54% din probe a fost prezentă
glucoza; aceasta are o capacitate de resorbție totală în tubii contorți proximali până la o
valoare de 180 mg/dL. Prezența glucozei în urină sugerează diabet zaharat.
o Prezența proteinelor în toate probele analizate denotă o afectare a permeabilității sau
a selectiv ității membranelor de filtrare, care confirmă insuficiența renală.
o La o singură probă a fost decelată prezența corpilor cetonici (4,54%), fapt care
segerează un dezechilibru metabolic glucido -lipidic.
o Prezența bilirubinei și a urobilinogenului denotă afecț iune hepatică asociată;
prezența acidului ascorbic în urină nu are semnificație patologică.
 Examenul microscopic al sedimentului urinar a relevat:
o Prezența hematiilor la 22,73% din probe, fără a se putea preciza sursa, adică sediul
hemoragiei: glomerul, t ub renal, vezică urinară sau uretră; proba paharelor pentru
stabilirea hematuriei poate stabili sediul sângerării;
o Prezența leucocitelor în număr mare (>5 pe câmp microscopic) denotă o infecție a
căilor urinare; experimental, 45,45% din probe au fost pozit ive;
o Levurile au fost observate în 10,18% din probe, iar bacteriile au fost observate în
22,73% din probele analizate;
o Prezența celulelor epiteliale ale căilor urinare în număr mare (>2) sau a cilindrilor
rezultați prin desprinderea epiteliului tubilor uri nari reprezintă o afecțiune gravă
renală. O singură probă (7,69% la pacient femeie) a fost pozitivă, cu peste 15 celule
epiteliale per câmp microscopic.