Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului [619365]

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
1
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
1. Stadiul actual al cercetărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
2. Cadrul conceptual și metodologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
2.1. Termini și semnificații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
2.2. Principii, metode și mijloace aplicate studiului ………………………….. ………………………….. …………. 7
3. Analiza diagnostic a arealului studiat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….8
3.1. Resursele turistice naturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
3.1.1. Așezarea geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 8
3.1.2. Aspecte generale privind evoluția paleogeografică ………………………….. ……………………… 12
3.1.3. Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 13
3.1.4. Clima și hi drografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19
3.1.5. Vegetația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
3.1.6. Fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 26
3.1.7. Rezervații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 28
3.2. Resurse turistice antropice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 29
3.2.1. Edificii religioase ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 29
3.2.2. Edificii culturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 33
3.2.3. Monumente, statui, plăci comemorative ………………………….. ………………………….. …………. 33
3.2.4. Resurse turistice etno -folclorice ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
3.2.5. Activități umane cu funcție turistică: hramuri, festivaluri artistice etc. ……………………….. 36
3.3. Populația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 38
3.3.1. Evoluția numerică a populației ………………………….. ………………………….. …………………….. 39
3.3.2. Structura populației pe sexe ………………………….. ………………………….. …………………………. 40
3.3.3. Structura populației pe grupe de vârstă ………………………….. ………………………….. …………. 40
3.4. Infrastructura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 42
3.4.1. Bazele de cazare și alimentație publică ………………………….. ………………………….. …………. 43
3.4.2. Căile și mijloacele de transport turistic ………………………….. ………………………….. …………. 44
3.4.3. Dotări pentru agrement și cură ………………………….. ………………………….. …………………….. 47
3.4.4. Dotările auxiliare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 47
4. Propuneri de dezvoltare a turismului în Situl Natura 2000 ROSCI0200 Platoul Vașcău ……………… 48
4.1. Propuneri de amenajare a infrastructurii turistice ………………………….. ………………………….. ……. 49
4.2. Propuneri de amen ajare a unor trasee turistice ………………………….. ………………………….. ……….. 49
4.3. Propunere de amenajare a unui parc de joacă ………………………….. ………………………….. ………… 50
4.4. Propuneri de amenajare a unui parc de aventură ………………………….. ………………………….. …….. 51

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
2
4.5. Propuneri de amenajare a peșterilor ………………………….. ………………………….. ……………………… 51
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 52
Referințe bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 54

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
3

Introducere

Realizarea lucrării de licență cu titlul „Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților
din arealul sitului ROSCI0200 Platoul Vașcău” , a reprezentat pentru mine șansa să cunosc
îndeaproape ce înseamnă o arie naturală protejat ă, ce rol are a ceasta pentru turismul românesc și
de ce este o arie natural ă protejată. Totodată am avut posibilitatea să descopăr diferite obiective
turistice atât nat urale cât și antropice care reprezintă pentru arealul studiat, un punct forte în
dezvoltarea și practicarea turismului.
Prezenț a ariei natural e protejate, face ca dezvoltarea turismului pe teritoriul comunelor care
se suprapun sitului, să fie un avantaj pe ntru aceasta. În platoul Vașcău și în regiunea limitrofă,
turismul este foarte slab dezvoltat, însă acest sit dispune de multe obiective turistice attractive
care așteaptă să fie valorificate și prezentate potențialilor turiști. O dată cu practicarea turis mlui
la scară largă în această regiune, durabilitatea în timp a obiectivelor turistice și a ariei natural va
crește și o dată cu aceasta și nivelul de trai al locuitorilor.
Aceast ă lucrare cuprinde patru capitole în care sunt prezentate toate informațiile și datele
adunate în urma cercetării bibliografice și a ieșirii pe teren , acestea find structurate astfel: Stadiul
actual al cercetărilor, Cadrul conceptual și metodologic, Analiza arealului studiat, Propuneri de
dezvoltare a turismului în Situl Natura 2000 ROSCI0200 Platoul Vașcău.
În capitolul I, „Cadrul conceptual și metodologic” sunt urmărite aspecte teoretice legate de
prezentarea termenilor și noțiunilor de bază, a principiilor și metodelor folosite pentru realizarea
acestui studiu.
În capitolul al II -lea, „Analiza diagnostic a arealului studiat” se regăsesc patru subcapitole
care urmăresc identificarea obiectivelor turistice natural și antropice, o analiză a populației n
funcție de diferite criteria și identificarea infrastructurii sitului.
Primul subcapitol, intitulat „Resurse turistice naturale ” are în componență toate obiectivele
naturale aflate pe teritoriul arealului și în comunele aparținătoare acestuia, precum și informații
despre așezarea geografică a sitului. Aceste elemente având un rol important în practicarea
turismului.
Subcapitolul al II -lea, „Resurse turistice antropice ” cuprinde totalitatea obiectivelor de
natură antropică, construite de om de pe teritoriul sitului și din regiunea limitrofă: edificii
istorice, edificii religioase, edificii culturale dar și resurse turistice etno -folclorice.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
4
„Populația” reprezintă și ea un factor important care condiționează practicarea turismului,
aici fiind analizate date privind ev oluția numerică a populației, structura populației pe grupe de
vârstă și pe sexe.
Ultimul subcapitol „Infrastructura turistică” presupune identificarea principalelor căi și
mijloace de acces din areal, bazele de cazare și alimentație publică existente și d otările de cură și
agreement și cele auxiliare de care dispune arealul și zona limitrofă.
Capitolul IV, intitulat „Propuneri de dezvoltare a turismului în Situl Natura 2000
ROSCI0200 Platoul Vașcău ”, presupune prezentarea unor propuneri la nivelul s itului și al
comunelor componene , prin care accesul la practicarea turismului și la promovarea acestuia va fi
mai ușor de realizat:
➢ Reabilitarea infrastructurii la nivelul întregului teritoriu al UAT -urilor și al sitului.
➢ Elaborarea unor trasee turistice prin car e se va putea vizita diferite obiective turistice.
➢ Elaborarea unui plan de amenajare a unui parc de joacă pentru copii.
➢ Amenajarea unui parc de aventură pentru iubitorii de adrenalină.
➢ Amenajarea peșterilor din arealul studiat.

1. Stadiul actual al cercetărilor

Rețeaua de situri Natura 2000 a devenit din ce în ce mai cunoscută pe teritoriul țării
noastre odată cu aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, astfel în legislația României odată
cu acest an apare Ordonanța de Urgență nr.57 din 20 Iunie 2007 cu privire la regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice (Website 1).
În ceea ce privește studiile efctuate, există foarte puține care vizează strict Situl Natura
2000 Platou Vașcău, însă este amintit în mai multe lucrări precum Planul de Management al
Sitului Natura 2000 Codru Moma.
Singura lucrare care vizează strict acest areal este „Planul de management al Sitului
Natura 2000 Platoul Vașcău ”, acesta reprezentând un proiect cofinanțat din Fondul European
de Dezvoltare Regională, beneficiar fiind Universitatea Babeș -Bolyai din Cluj -Napoca.
La nivel mai larg se remarcă și alte lucrări științifice care tratează arealul în cauză și aici
putem aminti: „Observații geografice în zona Beiuș ”, Indrieș A.C. și Indrieș A.I. în anul 2017,
Editura Primus, Oradea; Ignatie Berindei în colaborare cu Grigor Pop publica în anul 1972
„Județul Bihor ” în editura Academiei Republicii Socialiste România din București, iar în anul

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
5
2006 Grigor Pop publica „Carpații și Subcarpații României ” în Presa Universitară Clujeană din
Cluj-Napoca.
Cea mai semnificativă lucrare care vizează relieful prezent în arealul de studiu este
„Relieful carstic” scrisă de Marcian Bleahu, apărută în anul 1982, Editura Albatros din
București .
Pentru redarea metodelor și principiilor aplicate studiului s -a folosit cartea „Geografie
regională -evoluție, concept, metodologie”, scrisă de Pompei Cocean , publicată în 2002 de
editura Presa Universitară Clujeană din Cluj -Napoca.
Alte surse bibliografice aplicate studiului sunt: Baias Ștefan, „Identificarea, evaluarea și
valorificarea patrimoniului c ultural de lemn din județul Bihor” , teză de doctorat elaborată la
Universitatea din Oradea, pentru identificarea bisericilor de lemn din areal; Comitetul de cultură
și educație socialistă al județului Bihor, „ Repertoriul monumentelor naturii, arheologice,
istorice, etnografice, de arhitectură ți artă din Județul Bihor” , 1974, Oradea ; Cocean Pompei în
2007, „Geografia Turismului”, ediția a II -a, Cluj -Napoca; Cocean Pompei în colaborare cu
Ștefan Deszi „ Prospectare și geoinformare turistică ”, anu l 2001, editura Presa Unuversitară
Clujeană din Cluj -Napoca.

2. Cadrul conceptual și metodologic

2.1. Termini și semnificații
Fenomenul turistic include: “…totalitatea motivațiilor și activităților cu caracter
recreativ și recuperator desfășurate într -un teritor iu dat, într -un moment determinat.” Astfel
toată activitatea turistică se rezumă la fluxul de persoane înspre obiectivele cu potențial turistic
ridicat, unde elementele de infrastructură sunt valorificate și produsul turistic este consumat
(Cocean, 2007).
Platourile carstice sunt suprafețe continue de calcar ce acoperă teritorii relativ mari în
care apar, în limitele unei enerrgii de relief scăzute, carstoplene, văi de doline, pante cu doline ,
văi oarbe și văi în fund de sac, câmpuri de lapiezuri, p olii și alte tipuri de bazine închise. Dacă
platoul este suspendat față de zonele limitrofe, văile transversal e ce ajung la nivelul morf ologic
de bază separă un platou de altul similar. De pildă, platoul Padiș este separat de platoul Ocoale –
Scărișoara prin adânca tăietură a văii Gârda. Exemplul cel mai frumos se află în masivul Grand
Causse, unde văile Tarn, Jonte și Dourbie separă platouri de mari dimensiuni denumite cause:

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
6
Causse de Sauveterre, Causse Mejan, Causse Noir și Causse de Larzac. Platourile pot fi
suspendate deasupra regiunilor înconjurătoare (de pildă, platoul Vașcău, platoul carstic al Pădurii
Craiului) sau pot fi situate la același nivel cu zonele limitrofe. Din punct de vedere structural,
platourile carstice pot fi primare, adică suprafața l or este dată de însăși roca ( deci grefate pe o
structură tabulară ), sau secundare, când orizontalitatea reliefului lor este dată de o netezire, prin
eroziune sau coroziune.
Amenajarea turistică reprezintă acțiunea de punere în valoare. estetică și economic ă, a
unui obiectiv, complex atractiv sau zonă turistică. Ea asigură prin edificarea unei anumite părți a
infrastructurii, formarea produsului turistic, respective conturarea integrală a ofertei turistice,
adică a elementului cheie în exploatarea resurselor atractive ale unui teritoriu. Noțiunea de
amenajare nu vizează procesul de edificare a întregii infrastructuri necesare actului recreativ, ci
numai lucrările impuse la integrarea fondului turistic în circuitele existente (amenajarea
interioară a unei peșt eri, realizarea unor dotări indispensabile circulației în interiorul zonelor
turistice etc.) (Cocean, 2007)
„Ecoturismul este o forma de turism cu impact scăzut asupra mediului, bazat pe
aprecierea acestuia și unde se depune un efort conștient în vederea reinvestirii unei părți adecvate
din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazează. Este o formă de turism durabil și
care asigură beneficii populației locale ". (Rio Bravo Conservation &Management Area ,1998)
Rețeaua Natura 2000 este o r ețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un
eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost
constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe
terme n lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio -economice .
Realizarea Rețelei Natura 2000 se fundamentează pe două directive ale Uniunii
Europene: Directiva Habitate și Directiva Păsări, ce reglementează modul de selectare și
desemnare a siturilor și protecția acestora, iar Statele Membre au dreptul de a reglementa
modalitățile de realizare practică și de implementare a prevederilor din Directive, l a nivel
național.
Natura 2000 este o rețea ecologică constituită din situri Natura 2000 de două tipuri: Arii
Speciale de Conservare (SAC /SCI – Special Areas of Conservation) constituite conform
Directivei Habitate și Arii de Protecție Specială Avifaunistic ă (SPA – Special Protection Areas),
constituite conform Directivei Păsări. (Website 1)
Rețeaua de situri Natura 2000 nu reprezintă arii stric t protejate, în care activitatea omului
să fie interzisă, ba chiar din potrivă, pe teritoriul majorității siturilor activităț ile umane
gospodărești continuă datorită tehnicilor tradiționale gospodărești care au contribuit la

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
7
durabilitatea pădurilor , fânețel or și pășunilor, păstrându -se astfel habitatele și speciile de pe
teritoriul siturilor.
Categorii de arii naturale protejate conform art. 5 din OUG 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice:
De interes național : rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii,
rezervații naturale, parcur i naturale;
De interes internațional : situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri,
zone umede de importanță internațională, rezervații ale biosferei;
De interes comunitar sau situri "Natura 2000" : situri de importanță comunitară, arii
speciale de conservare, arii de protecție specială avifaunistică;
De interes județean sau local : stabilite numai pe domeniul public/privat al unităților
administrativ -teritoriale, după caz.
În 1978 IUCN -ul a publicat raportul CNPPA "Categorii, Obiective și Criterii pentru
Ariile Protejate", raport elaborat de Comitetul CNPPA asupra Criteriilor și Nomenclaturii
prezidat de Domnul Dr. Kenton Miller. Acest raport a propus următoarele 10 categorii:
o Rezervație Științifică/Rezervație Naturală Strictă
o Parc Național
o Monument Natural
o Rezervație de Conservare a Naturii/ Rezervație Naturală Gospodarită
o Peisaj Protejat
o Rezervație de Resurse
o Arie Naturala Biotică/Rezervație Antropologică
o Arie Gestionată pentru Utilizări Multiple/Arie cu Resurse Gospodărite
o Rezervație a Bi osferei
o Sit al Patrimoniului Mondial Natural Acest sistem de categorisire a fost utilizat pe
scară largă. (Website 2)

2.2. Principii, metode și mijloace aplicate studiului
Pentru realizarea lucrăr ii de licență și luând în considerare arealul asupra cărui s -a făcut
cercetarea și prospectarea turistică, s -au folosit principiile, metodele și mijloacele de cercetare
geografică. Acestea reprezintă legi fundamentale c are pot fi aplicate la scară foa rte largă și cu
ajutorul cărora se poate r ealiza orice proces de cercetare.
Principiul spațialității se axează pe observarea și descrierea informațiilor adunate. În
acest fel, s -a analizat și identificat potențialul turistic natural și antropic de pe teritoriul Sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău și din arealele UAT – urilor limitrofe de pe teritoriul județului Bihor ,

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
8
identificând și descriind resursele turistice de proveniență natural ă și antropică cu ajutorul
metodelor de cercetare geografică.
Principiul cauzalită ții se referă la identificarea și analiza speciilor floristice și faunistice
care se regăsesc pe teritoriul arealului studiat, acest principiu având un rol impor tant în analiza
potențialului t uristic natural. Totodată, presupune și căutarea constant ă a leg ăturilor de
cauzalitate dintre subsistemele care intră î n structura amenajării turistice ș i dintre acestea și
exterior.
Principiul integrării presupune amenajarea unor trasee turistice cu ajutorul cărora
potențialii turiști vor putea observa flora și fauna specific e arealului și integrarea resurselor
turistice atât natural e cât și antropice într -un circuit t uristic complex.
Conform acestui principiu, intens vehiculat și în alte științe cu care turismul are strânse
relații ce cooperere și interrelaționare, toate obiectele, procesele și faptele turistice nu pot exista
de sine stătător, izolate fără conexiuni reciproce, la nivel spațial și funcțional. (Cocean, Deszi,
2001)
În ceea ce privește mijloacele și metodele utilizate în vederea realiz ării acestei lucrări
menționez, în primul rând, metoda documentării bibliografice și cartografice asupra arealu lui de
studiu , urmând ca cea de -a doua metodă să fie cea a ieșirii pe teren și a observației directe a
arealului, în urma cărora s-au comparat și analizat informaț iile adunate. În final, s -a folosit
metoda analitică , aici prelucrându -se informațiile colectate anterior din sursele bilbiografice și
de la fața locului, urmând ca apoi să se întocmească hărțile cu ajutorul programului G.I.S.
(Sisteme Informționale Geografice) care reprezintă așezarea sitului, resursele tu ristice naturale și
antropice. Totodată, au fost întocmite și grafice privind evoluția numerică a populației, structura
acesteia pe categorii de vârstă si structura pe sexe. (Cocean, 2002)

3. Analiza diagnostic a arealului studiat

3.1. Resursele turistic e natura le

3.1.1. Așezarea ge ografică
Situl Natura 2000 ROSCI0200 Platoul Vașcău – 46°25’50’’ lat. N; 22°26’49’’ long. E,
ocupă o suprafață de 4.98 3. Platoul Vașcău este intercalat la contactul dintre Muntii Codru –
Moma cu Depresiunea Beiușului, fiind situat în partea sudică a județului Bihor. Cele 3 unități
administrativ -teritoriale – UAT – pe suprafața cărora este situat situl sunt: Vașcău, Cărpinet,
Criștiorul de Jos.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
9
Accesul în sit se poate face pe drumul județean DJ 764 E dinspre localitatea Vașcău, pe
drumul comunal DC262 plecând din localitatea Criștiorul de Jos și pe drumul DC 244 . (Plan de
management a sitului ROSCI0200 – Platoul Vașcău)
Limitele sitului însumează 74,821 km lungime. Pornind de pe flancul estic al dealului
Cornet, limitele sunt trasate spre sud până la liziera pădurii din apropierea localității Criștiorul de
Jos; de aici se continuă în lungul drumului ce unește cariera de a rgile și pietrișuri de localitatea
Criștiorul de Jos. Din acest punct, limita este trasată spre vest, paralel cu pârâul Criștiorel și
drumul D C262 până la Mănăstirea Izbuc . De la mănăstire limita se continuă spre vest pe valea
Preoteasa până la obârșia ei. În acest punct limita este trasată spre nord pe liziera pădurii până în
platoul cu doline din vestul dealului Ursului. De aici limita ocolește pe la nord acest deal, spre
est pe aliniamentul drumului DC244. Limita este trasată pe la sud de localitățile Câ mp-Moți și
Câmp, urmând apoi un traseu spre sud pe valea Seacă ce unește localitățile Câmp cu Izbuc. Spre
sud limita ocolește localitățile Izbuc și Călugări, urcând apoi spre nord pe versantul stâng al
pârâului Izbuc până la drumul DJ 764E. Urmărește drumu l până la cariera de calcar de unde se
continuă pe valea Criștiorel până pe flancul nordic al dealului Cornet . (Plan de management a
sitului ROSCI0200 – Platoul Vașcău)
ROSCI0200 – Platoul Vașcău este declarat sit Natura 2000 deoarece pe suprafața lui
există specii și habitate de interes comunitar prioritar citate în OUG 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, completată
și modificată prin Legea nr. 49/2011, respectiv prin OUG 31/2 014.
Situl este inclus în Anexa nr. 1 – Lista siturilor de importanță comunitară – la Ordinul nr.
776/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei
ecologice europene Natura 2000 în România.
Acest ordin este ab rogat prin Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România, în care ROSCI0200 – Platoul Vașcău este citat în Anexel e 1-
6 ale acestui ordin. Ordinul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecolog 1ice europene Natura 2000
în România a fost modificat și completat prin Ordinul 23 87/2011 situl ROSCI0200 – Platoul
Vașcău regăsindu -se în Anexa 1 – Lista siturilor de importanță comunitară – a ordinului
menționat.
Situl a fost desemnat pentru conservarea a trei tipuri de habitate și șapte specii de faună
de importanță comunitară:
– 8310 – Peșteri în care accesul publicului este interzis

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
10
– 9150 – Păduri medio -europene de fag din Cephalanthero -Fagion
– 91V0 – Păduri dacice de fag – Symphyto -Fagion
– Rhinolophus hipposideros – Liliacul mic cu nas potcoavă
– Rhinolophus ferrumequinum – Liliac ul mare cu nas potcoavă
– Miniopterus schreibersii – Liliac cu aripi lungi
– Myotis myotis – Liliac comun
– Triturus cristatus – Tritonul cu creastă
– Triturus vulgaris ampelensis – Triton comun transilvănean
– Bombina variegate – Buhai de baltă cu burta galben ă.

Privit în ansamblul său, situl se suprapune peste un relief de podiș calcaros a cărui
altitudine scade treptat dinspre vest (unde altitudinile sunt cele mai mari – altitudinea maximă în
Dealul Ursului – 885,6 m) în partea estică altitudinile fiind mai coborâte (325 -500 m). Cea mai
mare suprafață a sitului se încadrează tr eptei altitudinale 500 -800 m.
Extensiunea pe suprafețe mari a calcarelor, pe seama cărora s -a creat un carst evoluat
care include atât forme de suprafață – doline , văi seci etc., cât și de adâncime – peșteri etc. În
acest context morfo -litologic, curgerea apei în suprafață este dezorganizată, rețeaua hidrografică
incluzând atât cursuri de apă temporare, cât și permanente. Alături de acestea sunt de asemenea
prezent e lacuri temporare și/sau permanente. O mare parte din apa provenită din precipitații se
infiltrează și urmează trasee de -a lungul unor presupuse cursuri subterane. Cursurile de apă
permanente sunt prezente mai ales în afara arealului cu calcare. Pârâul Bo ului cu afluentul Pârâul
Țarinii drenează partea central -sudică a sitului. Partea estică este drenată de pârâul Criștorel,
afluent de stânga a Crișului Negru.
Relieful carstic de tip dolină permite acumularea apei în regim periodic, facilitând
dezvoltare a populațiilor de amfibieni.
Activitățile socio -economice întâlnite în cadrul sitului sunt exploatarea forestieră,
pășunatul și creșterea animalelor și pe areale restrânse, exploatarea rocilor în cariere . (Plan de
management a sitului ROSCI0200 – Plato ul Vașcău)

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
11

Fig.1. Localizarea arealului studiat în cadrul județului Bihor

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
12

Fig.2. Localizarea sitului pe teritoriul UAT -urilor

3.1.2. Aspecte generale privind evoluția paleogeografică
Platoul Vașcău este considerat a fi unul dintre cele mai reprezentative areale carstice din
România, atât din punct de vedere al caracteristicilor geologice, cât și al morfologiei dezvoltate
pe depozite de calcar.
Literatura de specialitate prezintă trei etape majore în evoluția paleogeografică a regiunii
căreia îi aparține și Platoul Vașcău: etapa de carstificare din Triasicul superior – apar primele
formațiuni carbonatice structurate sub forma calcarelor cristaline; etapa de carstificare din
Cretacicul i nferior – calcarele Jurasice devin suportul litologic al genezei morfologiei de carst –
dolinelor, lapiezuri, avene, peșteri etc.; etapa de carstificare Neozoică – are loc conturarea liniilor
majore ale morfologiei actuale prin declanșarea modelarii subaer iană cu schițarea elementelor
exo- și endocarstice.
Platoul Vașcău este rezultatul mișcărilor orogenezei alpine, secondate de o îndelungată
evoluție subaeriană. La sfârșitul ciclului geotectonic hercinic – aparținător etapei evolutive
prealpine – arealul s tudiat – încadrat din punct de vedere geologic și morfologic Munților Moma –
aparținea unui domeniu rigid, format în principal din șisturi cristaline. Odată cu începutul
ciclului geotectonic alpin, cea mai mare parte a acestui spațiu a fost acoperită de o mare cu

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
13
caracter epicontinental. Ca urmare a unui climat cald și arid din perioada Triasicului – Mezozoic
inferior – în cadrul acestei mări au luat naștere formațiunile petrografice carbonatice – pachete
groase de calcare.
Un aspect interesant prezentat de literatura geologică constă în faptul că în Triasicul
inferior în partea de sud -vest a Platoului Vașcău s -au depus în special depozite siltitice și
dolomite șistoase – Arealul Dealul Ogoarelor – Ponoarele. Evoluția tectonică a arealului s -a
caracteriza t, în continuare, prin importante evenimente de instabilitate. Astfel, pe întregul areal al
Platoului Vașcău s -au format serii de strate înclinate, disecate de falii oblice sau de flexuri – un
areal reprezentativ se găsește la est de Valea Seacă.
După restabilirea echilibrului tectonic de la sfârșitul Cretacicului arealul Platoului Vașcău
a fost din nou acoperit de ape, acesta devenind bazin de acumulare. Depozitele formate în noile
condiții alcătuiesc, în structura actuală, învelișul postparoxisma l conservat în ariile depresionare.
În cadrul campaniilor de teren am observat aceste depozite în cadrul Depresiunii Beiuș, situate în
partea de est a arealului. Geneza și evoluția carstului din cadrul Platoului Vașcău este rezultatul
interrelației dintre o serie de factori favorizanți precum: formațiuni carbonatice vechi – triasice, o
tectonică structurată pe etape și o evoluție complexă paleogeografică. (Plan de management a
sitului ROSCI0200 – Platoul Vașcă u)

3.1.3. Relieful
Munții Codru Moma constituie cea d e-a doua culme a Munților Crișurilor, fiind orientați
nord-vest sud -est și sunt situați între Crișul Negru (nord) și Crișul Alb (sud), la est fiind separați
de Munții Bihorului prin înșuarea largă Hălmagiu -Criștioru de Jos, care reprezintă un vechi golf
miocen între depresiunile Beiuș -Hălmagiu. Geologic, Munții Codru Moma prezintă o varietate
destul de accentuată: șisturi cristaline și intruziuni granitice; sedimentar Permian, acesta din
urmă fiind constituit din roci detritice de culoare roșie; dolomite, c alcare, gresii și marne
mezozoice; vulcanite neogene (andezite, aglomerate vulcanice), toate aceste formațiuni fiind
evident reflectate în relief.
În relief s -au impus, destul de pregnant, rocile carstificabile, respective calcarele, care au
generat un car st dintre cele mai interesante, unde apare întregul complex de forme exocarstice și
endocarstice. Orografia din această categorie are cea mai largă dezvoltare în platourile calcaroase
Vașcău (cu unul dintre cele mai deosebite carsturi din România) și Dumbr ăvița de Codru, în
primul fiind situat cunoscutul izbuc intermitet de la Călugări.
Munții Codru -Moma au fost încadrați de mulți specialiști într -o categorie a munților cu
potențial turistic redus, dar care datorită dezvoltării lor pe roci calcaroase au per mis formarea a

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
14
numeroase peșteri, ape subterane, doline sau izbucuri ceea ce favorizează dezvoltarea turismului
în zonă.
Circulația maselor de aer vestice și sud -vestice determină specificitatea corespunzătoare
în climă, înregistrându -se medii anuale de ap roape 9˚C la partea inferioară a masivului și în jur
de 6˚ C în zonele înalte; în ianuarie valorile fiind de -3,5… -6˚, iar în iulie de 15 -19˚C. Poziția în
fața maselor de aer vestice și sud -vestice conduce la înregistrarea unor valori ridicate de
precipita ții, încadrate între 800 -1200 mm/an (970mm/an la Moneasa și 755 mm/am la Vașcău).
Mozaicarea destul de accentuată a litologiei a determinat formarea unor resurse ale
subsolului, între acestea înscriindu -se: mineralizațiile de fier și mangan (Moneasa și Căl ugări),
prelucrate încă din Evul Mediu la Vașcău; calcare marmoreene (albe, negre, roșii) la Vașcău,
Câmp, Ponoarele, Moneasa; argilele pentru olărit (Criștioru de Jos) etc.
Umanizarea este mai accentuată în platourile Vașcău și Dumbrăvița de Codru, unde s -au
dezvoltat unele așezări mici, în cadrul primului populația fiind specializată în producerea varului
în sistem local. (Grigor P. Pop, 2006)
Munții Moma constituie partea de sud -est a masivului, lor revenindu -le circa o treime din
suprafața totală. Elementul dominant de relief îl formează Platoul Vașcău, vast podiș calcaros ce
se întinde la o altitudine de 600 -700 m și care prezintă poate cel mai extraordinar relief carstic
din țară datorită numărului impresionant de doline și bazine închise. Dolinele se aliniază de cele
mai multe ori constituind „văi de doline”, uluce longitudinale; de departe par a fi văi dar care au
fundul ciuruit de pîlnii circulare, ceea ce face imposibila curgerea unei ape prin ele. Multe doline
adăpostesc ochiuri de apa , mici tauri pitorești, formate datorită impermeabilizării versanților cu
argila de decalcifiere, de un colorit roșu -violet. Spre vest și sud platoul prezintă o salbă de
depresiuni închise, fără cursu ri de apă, ale căror versanți su nt sculptați de zeci și sute de doline.
Marginea platoului este constituită din roci impermeabile ce formează o cunună mai ridicată.
Vîrful Momuța, de 930 m, este cel mai înalt și el a conferit numele întregului grup. Mai la
exterior relieful dezvoltat pe roci impermeabile paleoz oice ia aspectul normal, cu văi mărginite
de creste rotunjite. Spre nord platoul este mărginit de un abrupt ce cade spre valea Briheni, iar
spre est de altul, mai domol, ce cade spre Depresiunea Beiuș . (Plan de management Natura 2000
Codru Moma) .
Bazinetu l depresionar Câmp -Moți – acest bazinet este situat în cadrul Platoului Vașcău,
la cca 600 m altitudine, mărginit de culmi î nalte de cca 70 0 m. Culmile din jur sunt fie mă guri,
fie dealu ri care au doline de diferite mă rimi. Localitate a de aici a fost menți onată î n anul 1956.
Bazinetul depresionar Criștioru de Jos – se află în sudul depresiunii Beiușului, pe valea
Criștiorul, fiind străbătută de șoseaua E79 (DN76). Î n general, bazinetul depresionar este stră juit

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
15
de curba hipsografică de 400 m. Î n baz inet se află localitatea Criș tioru de Jos care a fost
menționată d ocumentar î n 1588.
Bazinetul depresionar Vărzari – aici se află localitățile Vărzarii de Sus și Vărzarii de Jos.
Alcătuirea litologico -geologică este comună cu aceea a î ntregi i depresiuni (Beiușului), deci
neozoică .
Culoarul depresionar Câmp – Izbuc – Călu gări – acest culoar se extinde în cadrul
Platoului Vașcău, de -a lungul văii Ț arina , la sub 500 m altitudine, deci în sudul depresiunii
Beiuș . Culoarul are cca 7 km lungime ș i aproape 2 km lățimea maximă . Interesant este cazul de
dispariție în subteran a râ ului Țarina și reapariția la suprafață după cca 2 km lungime. Culoarul
este mă rgini t de dealuri calcaroase ce depășesc 500 -600 m înălțime. În culoar se găsesc
localitățile Câmp (atestat în 1600), Izbuc (1588) ș i Ponoarele ( cunos cut anterior sub denumirea
de Călugă ri).(A. C. Indries, A. A. Indries, 2017).
Platoul Vașcău reprezintă o unitate componentă a Munților Moma, localizată în partea de
sud-est a arealului montan. Individualizarea Platoului Vașcău de blocul central al Bihorului se
realizează prin curmătura Criștiorului. Liniile de fractură marginale conferă Platoulu i Vașcău un
pronunțat caracter de horst, acesta fiind bine delimitat prin aliniamentele depresionare marginale
cu abrupturi de 200 -300 m. Originalitatea morfologică și peisagistică a Platoului Vașcău este
conferită de varietatea și frecvența mare a formelo r exocarstice și endocarstice grefate pe o
litologie alcătuită din depozite calcaroare a căror grosime maximă depășește 2.500 m.
Interfluviile și versanții arealului de studiu înregistrează aspecte diferite ca urmare a
constituției litologice și în speci al a structurii interne a rocii și a gradul de rezistență al acesteia la
acțiunea proceselor de modelare. Totodată, condițiile tectonice și climatice de modelare au avut
un rol esențial în configurarea versanților și interfluviilor din arealul studiat. Mor fologia
caracteristică a Platoului Vașc ău este reprezentată de sectoare carstice suspendate acoperite de
depozite eluviale, separate prin unități carstice subtopografice de tip dolină.
În partea de vest și sud -vest a arealului între șirurile de doline sun t dispuse culmi
calcaroase ce depășesc 800 m înălțime – Dl. Ursului – 885 m, Vf. Iezerului – 871 m, Vf. Cristesei
– 861 m, Dl. Păltineasa 815m etc. La vest și sud, platoul prezintă o salbă de depresiuni închise,
fără cursuri de apă, ale căror versanți sun t sculptați de dol ine. Spre estul platoului altitudinile
scad ușor, ajungând în partea centrală să se situeze între 500 -700 m – Vf. Sarsauru, Dl.
Leurdeasa, Dâmbu Radulu i etc. Spre nord, platoul prezintă un abrupt spre valea Briheni, iar altul
spre Depre siunea Beiușului.
Aspectul accidentat al platoului se datorează multitudinii dolinelor, microfaliilor – care
au favorizat complexitatea rețelei de drenaj subteran și a martorilor de eroziune. Distribuția
spațială a formelor, dimensiunea și frecvența acest ora este o consecință directă a modului în care

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
16
tectonica a imprimat și favorizat apariția lor. Morfologia exocarstică din cadrul sitului este
reprezentată de: doline – peste 800 de doline de diferite dimensiuni, uvale – slab reprezentate,
majoritatea fi ind doline alungite, sorburi – circa 62 ponoare active, văi de doline și martori de
eroziune carstică . O mare parte a dolinelor adăpostesc ochiuri de apă, numite tăuri , formate ca
urmare a impermeabilizării fundurilor acestora cu argilă de decalcifiere de o nuanță roșu -violet.
Endocarstul arealului este reprezenat de avene – denumite de localnici “coșuri”.
Pe suprafața arealu lui există 12 avene – cu diametru redus al intrărilor în subteran și
peșteri de dimensi uni reduse. Morfologia arealului este rezultatul conlucrării și intercondiționării
dintre factorii naturali și elementele induse antropic. Cele două categorii importante de factori se
materializează în teritoriu printr -o serie de procese și forme induse ce își pun amprenta în mod
definit oriu asupra morfologiei generale și particulare a acestui areal.
În cadrul sitului, substratul geologic participă în mod direct – prin structură, tectonică și
petrografie – la designul general al reliefului și indirect, prin favorizarea sau inhibarea unor
procese și mecanisme. Astfel, scurgerea de suprafață și cea subterană este condiționată direct de
geologie, exocarstul si endocarstul fiind un răspu ns la acest factor de control.
Dolinele – reprezintă formele exocarstice elementare cu cea mai mare răspândi te din
cadrul platoului. Dolinele sunt rezultatul dizolvării treptate a calcarului în condițiile existenței
unei fisurări profunde a pachetelor de roci și a unor sorburi ce determină pătrunderea apelor de
suprafață în subteran. În aceste condiții genetice au luat naștere cele trei tipuri clasice de doline:
de dizolvare, de subsidență și de prăbușire.
Din punct de vedere al formei conturului dolinelor din cadrul sitului se observă o aliniere
a acestora pe forme cvazi eliptice sau cvazi circulare. Analiza d olinelor din punct de vedere al
morfologiei generale a cuvetei acestora reliefează următoarele forme: conice, în cupă și
cilindrice. Dolinele conice apar sub formă de pâlnii, în cadrul lor adâncimea fiind mai mare decât
diametrul. Acest tip de doline prezi ntă un sorb în partea lor centrală, prin care se scurge apa
meteorică ce este captată de această formă microdepresionară. În geneza acestor doline,
depozitele sedimentare acumulate în interiorul lor au un rol important, acestea cedează umiditate
pe întreag a suprafață astfel determinând o mărire treptată în toate direcțiile nu doar în adâncime.
Dolinele cilindrice au adâncimea mai mare decât diametrul, astfel în acest caz versanții sunt mai
abrupți. Folosind clasif icarea morfologică a dolinelor (Bleahu, 19 82), în cadrul Platoului
Vașcău am identificat 682 de doline conice – 83,5% – și 134 de doline cilindrice.
Din punct de vedere al poziționării, la dolinele din cadrul Platoului Vașcău se observă
faptul că acestea urmează în mod fidel configurația rețelei de fracturi și fis uri tectonice care
afectează platoul. Distribuția acestora este sub formă de tablă de șah, principalele fracturi și
fisuri fiind dispuse pe direcție nord -est – sud-vest și nord -vest – sud-est. Apariția aliniamentelor

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
17
de doline atât individual, cât și sub forma văilor de doline suprapuse aliniamentelor de fracturare
tectonică, a individualizat o serie de martori de eroziune de formă conică, materializați în
teritoriu sub forma unor măguri de tip „cornete”: Dl. Ursului – 885,6 m, Vf. Cristesei – 861 m,
Dl. Runcu – cu vârfurile de 663 m și 698 m, Vf. Iezerului – 871 m, Vf. Iliei – 764 m, Dl. Merișor
– 772,9 m, Vf. Leurdeasa – 636 m, Dl. Păltineasa – 815 m, Vf. Ponoarele – 553,8 m etc.
Cele mai impresionante doline sub asp ect morfologic sunt cele de la Câmp Moți, Valea
Țarinii și Valea Ponor. Prin dimensiuni și prin densitatea lor, dolinele creează un peisaj tipic,
care, în profil transversal, apare asemănător unei linii sinusoidale cu amplitudini diferite.
Dolinele se alin iază de cele mai multe ori constituind "văi de doline", chiar uluce longitudinale.
În teren acestea au forme clare de vale însă albia acestora, secționată de pâlnii circulare, face
imposibilă curgerea unei ape prin ele.
Uvalele și văile dolinare – Platoul Vașcău prezintă la limita sa vestică un șir de uvale,
dispuse pe direcția NV -SE, ce se întind pe o lungime de 8 -10 km.
Trebuie menț ionat faptul că acestea pot fi considerate și văi dolinare sau înșiruiri de
doline. Fie că sunt de disoluție sau complexe, d olinele reprezintă niște forme carstice
extraordinare. Ele se grupează în câmpuri sau văi de doline, fiind răspândite pe întreaga
suprafață a platoului carstic Vașcău. Variate ca mărime, formă și grad de acoperire cu pădure,
văile dolinare se numesc: Ponoa rele – sub Vârful Iliei, Pociovaliște, Barișca, Boitoș, Arinda,
Sfăraș -Bănișoara -Recea. Cele mai extinse sunt Arinda – prin acesta trece drumul Dezna – Câmp
Moți – Câmp – Vașcău și Sfăraș -Bănișoara -Recea.
Lapiezurile sunt forme de suprafață ce iau naștere prin coroziune pe rocile carstificabile,
fie la suprafața lor, fie sub cuvertură pedologică (sol). Din acest punct de vedere se identifică 3
categorii de lapiezuri:
– libere – formate pe roca nudă, expusă direct apei;
– semi -îngropate – născute sub pet ice izolate de sol ce acoperă sporadic calcarul;
– îngropate – formate sub un înveliș continuu de sol.
Lapiezurile sunt fie șanțuri alungite, separate de creste mai mult sau mai puțin late, fie
excavații scurte, uneori chiar echilaterale. Acestea se pot deos ebi atât sub forme individuale cât
și sub formă de grupări ce formează câmpuri de lapiezuri.
În Platoul Vașcău, sunt întâlnite lapiezurile rotunjite care reprezintă acele tipuri care au
stat un timp sub o pătură de sol (ori s -au format chiar sub ea) și ale căror margini au fost din
această cauză rotunjite de coroziune. În general solul, îmbrăcând complet calcarele, le dizolvă
muchiile, rotunjindu -le, fapt pentru care formele de acest fel sunt un indiciu sigur al unei
acoperiri îndelungate. Ele sunt vizibile după ce solul a fost îndepărtat. (Bleahu, 1982)

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
18

Fig.3. Câmp cu lapiezuri

Platoul Vașcău dispune de o mulțime de peșteri în cadrul cărora accesul este interzis sau
inaccesibil . Acestea sunt foarte puțin cunoscute în rândul turiștilor, de existența lor știind doar
localnicii din jur.
Peștera Câmpeneasa – reprezintă cel mai dezvoltat fenomen carstic din Platoul Vașcău.
Este localizată în partea de vest a platoului, în cadrul baz inului hidrograf ic al Văii Ponoare.
Avenul Iliei – este localizat pe versantul stâng al Văii Ponoare, perpe ndicular deasupra
peșterii Cămpeneasa , la o altitudine relativă de circa 90 de metri faț ă de aceasta.
Avenul din Vârful Pîrlitu – este situat în ex tremi tatea vestică a sitului , pe versantul sud –
estic al Dealului Pîrlitu – 757 m -. Din punct de vedere hidrologic versantul pe care se află
localizat avenul se include zonei endoreice reprezentată de uvala Ponorosu.
Avenul Dîmbul Boianului – se găsește pe versantul sud -vestic al dealului cu același nume,
deal care în chide spre N și NE uvala Ponoroș u.
Avenul Coșul Dracului – situat pe versantul sud -vestic al Dealului Păltineasa, în apropiere
de extremitatea sud -estică a uvalei Ponoroș u.
Avenul Hîrtopul lui Topor – se află pe versantul sudic al dealului Vârfu Iezerului – 871 m
– situat în p artea vestică a platoului.
Peștera Hîrtopul de sub Piatră – este localizată în extremitatea nord -estică a arealului de
studiu , la o distanță aproximativă de 550 metri față de satul Câmp, în partea de sud -vest a
acestuia .

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
19
Peștera Toplița – localizată în parte a de sud -vest a sitului , în partea superioară a bazinului
hidrografic al văii Căsoaia, afluent de stânga al Pârâului Criștiorel.
Relieful antropic – în ceea ce privește relieful antropic au fost identificate suprafețe
acoperite de agroterase, acestea întâlnindu -se predominant în jurul localităților. Majoritatea
acestor terenuri au fost inițial ocupate de o vegetație forestieră, după defrișare însă suprafe țele au
fost terasate, modificându -se astfel categ oria de folosință a terenului.
Defrișările din cadrul platoului c arstic Vașcău se datorează în principal ocupației
localnicilor. Arderea calcarului în cuptoarele de var reprezintă un proces ce necesită cant ității
semnificative de masă lemnoasă. În teren am identificat 18 vărării active și abandonate. În
cadrul prezentului studiu au fost identificate și cariere de calcar, gresii și nisipuri. Cea mai
semnificativă din punct de vedere al mărimii este cariera d e gresii din nord -estul localității Izbuc,
ea fiind activă și în prezent. (Planul de management al sitului ROSCI0200 -Platoul Vascau)

3.1.4. Clima și hidrografie
Relieful contribuie în mod decisiv la distribuția teritorială a temperaturii aerului prin
caracteristicile proprii: altitudine, masivitate, formă – convexă, concavă, orientare în raport cu
punctele cardinale și cu circulația. Practic, toți parametri climatici își modifică valorile în funcție
de altitudine.
Munții Codru -Moma și implicit și plato ul Vașcău form ează în fața transportului vestic de
aer oceanic, un baraj ce determină ascensiunea maselor de aer umed și formarea norilor. Acestea
au ca efect precipitațiile numeroase și torențiale, ajungând și la 4,6 mm pe minut. Toate aceste
caracteristi ci climatice fac verile umede și calde, iar iernile blânde. Cu creșterea altitudinii
influența atmosferei libere devine tot mai semnificativă și se simte și în cadrul variației vitezei
vântului, valorile medii anuale crescând de la mai puțin de 3 m/s în zo nele joase adăpostite la
aproximativ 6 m/s în zonele mai înalte.
Culmile se găsesc , în general , deasupra nivelului norilor stratiformi astfel crește insolația
în acest areal – durata de strălucire a soarelui depășește 1600 ore anual. În văile și depresiuni le
intramontane, durata insolației se reduce mult datorită obstacolelor care limitează orizontul și
persistenței ceții și nebulozității stratiforme ca urmare a apariției inversiunilor termice.
Regimul tempera turilor – arealul studiat face parte din etaju l munților scunzi și îi este
specific în general un climat moderat. Temperatura medie anuală este pozitivă având valori
cuprinse între 8șC – la marginea regiunii montane – și 4șC – în sectoarele cele mai înalte.
Temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse -2ș și -4șC, iar ale lunii iulie între 14ș și
18șC.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
20
Cantitățile de precipitații atmosferice variază între 700 și 800 mm în nord – nord-est, iar
în sectorul central al regiunii ajung la 1000 mm. În ianuarie cantitățile nu depășesc în general 40 –
60 mm, iar în iulie 100 -120 mm.
Numărul mediu de zile de ninsoare variază între 20 la periferia muntelui și 60 -70 în zona
înaltă, frecvența mare a zilelor cu ninsoare fiind în intervalul noiembrie -februarie. Prima
ninsoare este în strânsă legătură cu apari ția valorilor scăzute de temperatura – sub 4șC – de la
sfârșitul toamnei – începutul iernii. Pentru arealul studiat data medie anuală a primei zile cu
ninsoare se regăsește între data de 10 -15 noiembrie, iar în ceea ce privește ultima ninsoare
aceasta se înregistrează în intervalul de 10 -20 aprilie. Anual în medie se înregistrează între 25 și
30 de zile cu ninsoare în arealele mai joase și ajungând până la 40 de zile la altitudinile maxime.
Intervalul cu strat de zăpadă prezintă variații însemnate de la un an la altul, ca și valori medii
putem semnala ca și data medie de apariție a stratului de zăpadă pentru zonele mai joase 10 -20
noiembrie, iar pe culmi 20 -31 octombrie. Data medie de dispariție a ultimului strat de zăpadă se
încadrează în intervalul de 31 martie – 10 aprilie. În cadrul arealului grosimea maximă a stratului
de zăpadă măsurată a atins valorile de 75 -100 cm.
Numărul mediu anual de zile cu ceață se situează între 40 și 50 de zile pe an. Cea mai
ridicată frecvență a ceții din cursul anului se întâlnește în anotimpul rece, iar cea mai scăzută în
lunile de vară – iunie -august. (Planul de management al sitului ROSCI0200 -Platoul Vascau)
Potrivit Administrației Bazinale de Apă Crișuri, p latoul Vașcău este alcătuit din roci dure
și semidure, slab permeabile, ceea ce face ca infiltrația să fie redusă, iar apele din precipitații să
se scurgă cu ușurință pe versanți, contribuind la alimentarea râurilor, însă în cadrul arealului
carstul schimbă tipul și caracteristicile scurgerii.
Platoul Vașcău are pu ține ape permanente, toata pierzîndu -se în ponoare. Numărul mare
de pierderi subterane a cursurilor de suprafațăprin ponoare – sorburi – nu a permis organizarea
unor artere hidrografice permanente, puține fiind cazurile în care în cadrul Platoului Vașcău s e
întâlnesc cursuri permanente bine individualizate. Ele se găsesc pe margine: în nord valea
Cohuri -Ponor, în partea central -sudică, trei văi scurte, cu ape ce izvorăsc din rocile impermeabile
ale bordurii paleozoice și care se pierd la contactul cu dolomi tele (Ponorașul, Recea și Ponorul,
ultima cu un impresionant ponor), iar mai la sud, singura vale de importanță, ca lungime și debit,
Țarina. Aceasta are la început un cu rs orientat SV -NE, apoi S -N și ea folosește pe ultima
porțiune o depresiune largă, Țar ina, sculptată cîndva de apa, dat acum seacă în cea mai mare
parte deoarece apa dispare lateral într -o imensa gură de peșteră, Peștera Câ mpeneas a. (Planul de
management al sitului ROSCI0200 -Platoul Vascau)

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
21
Izbucurile apar în zonele carstice sub forma unor izvoare cu un debit mare. Cu o mare
forță atractivă sunt înzestrate izbucurile arteziene și cele intermitente cum este izbucul de la
Călugări care are dublă intermitență. (Bleahu, 1982).
La margine a de est a platoului carstic Vașcă u, la aproximativ 12 km de orașul Vașcău ,
țâșnește Izbucul intermit ent de la Că lugari ( aflat la o altitudine de 398 m) din incinta mănăstirii
Izbuc.
Este un izvor ca rstic cu debit mare, izbucnind în raport cu pluviozităț ile, la diverse
interval de timp . Izbuc ul a fost renumit prin faptul că avea dublă funcționalitate, în sensul că se
scurgea timp de 2 -3 minute după fiecare 10 minute de aș teptare, apoi treceau 40 de minute de
așteptare câ nd izbucul era inactiv , iar se scur gea 2 -3 minute și procesul reî ncepea. Acest dublu
sifonaj avea loc până prin anii 1980, fenomenul fiind descries de geograful clujean I. Maxim
(1941). El considera că î n interi orul blocului calcaros erau două cavități legate prin canale,
cavităț i care se u mpleau în perioada ploioasă (pe vreme de secetă, izbucul era inactiv). Cavităț ile
erau inegale, prima fiind cam d e două ori mai mică decât cealaltă. Cavitățile erau legate între ele
de canale î nguste de tip sifonaj. Prin anii 1980, una dintre cele două cav ități, mai probabil cea
mică, s -a “scurtcircuitat”, adică s -a fisurat, astfel că perioadele de erupție a apei s -au redus ș i s-
au ega lizat la 20 minute, durata erupției fiind tot de 2 -3 minute (dar numai î n timpuri ploioase) (
V. Buz, 1980).
În prezent, activitatea are loc dar numai î n timpuri deosebit de ploioase, altfel, apa se
scurge la baza izbucului, formând, astfel, un mic pârâ u, afluent al râului Tăcăș ele (Bazinul Criș ul
Alb). Astfel, un fenomen celeb ru a devenit aproape obiș nuit, i ar pent ru această minune a naturii
aici s -a înființat o mănă stire. ( A. C. Indries, A. A. Indries, 2017).

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
22

Fig.4. Izbucul intermitent de la mănăstirea Izbuc

În platoul Vașcău, sunt numeroase ochiurile de apă din doline, numite tăuri, cele mai
însemnate fiind: Lacul antropic de la Marmură, Tăul lui Barna, Tăul Iezer și Lacul Ursului, Tăul
Lupului, Tăul Dâmbu Șoimului, Lacul Ponor de la Câmp -Moți, Tăul de la Colești, Tăul Țapului
și nu, în ultimul rând Tăul lui Ghib.
Tăul lui Ghib este un lac dol inar, situat la 3 km de satul Cărpinet , lângă drumul forestier
ce leagă satul Izbuc de Valea Ponor. Nu se cunosc cu exactitate originile denumirii ,,Tăul lui
Ghib” , dar se presupune că lacul se afla în proprietatea unui anume Ghib, denumirea păstrându –
se din străbuni. Acesta reprezintă o raritate în peisajul calcars din țară, foarte pitoresc prin
coloritul roșu aprins al argilei, ce tapisează dilona în contrast puternic cu albul calcarului ce
mijește dedesubt și cu verdee intens al vegetației de baltă. S -a format datorită impermeabilității
versanților cu argile de calcifiere și are o lungime de aproximativ 60 de metri si o lățime de 20
metri.
Lacul este alimentat în permanență atât de izvorașe ce se formează în urma ploilor pe
dolinele din vecinătate, cât și de pe ape subterane.
Loc de relaxare pentru localnici, Tăul lui Ghib este, de asemenea, și locul preferat al
păstorilor, care îl consider o adevărată oază, un punct de odihnă și revigorare. În trecut, Tăul a
jucat un rol important pentru așezările înve cinate, fiind o sursă sigură de apă pentru gătit , adăpat
anumalele și spălat. În present, mai sunt localnici ai cătunelor din apropierea lacului, care vin cu
măgarii și iau apa necesară gospodăriilor. Tăul lui Ghib este un loc preferat și de cei care iubes c

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
23
pescuitul, apele acestuia fiind pline de carași și pile. Acest lac se încadrează intr -un peisaj unic,
cu o cromatică deosebită datorită dolinelor cu argilă roșie, calcarelor albe și verdelui ierbii.
Aici turiștii au ocazia să regăsească simplitatea și liniștea vieții din așezările
transilvănene, unde oamenii își duc tihniți traiul, după aceleași obiceiuri arhaice, într -o strânsă
comuniune cu natura. (Primăria comunei Cărpinet)

Fig.5. Tăul lui Ghib

Bazinul hidrografic C riștiorel este un râ u afluent al Crișului Negru amonte de Cărpinet.
Râul are l ungimea de 15,26 km iar suprafața bazinului să u atinge valoarea de 30 kmp (29,98
kmp).
Râul Crișul Negru reprezintă râul cel mai important atât din punct de vedere al mărimii
bazinului său de recepție, cât și din punct de vedere al faptului că acesta este cuprins, aproape în
totalitate, în limitele județului.
După ce izvorește din masivul Biharea, râul străbate până la frontieră depresiunea
Beiușului, o zonă de defileu, depresiunea Holodului și câmpia Tisei. De la izvoare și până la
Săliște de Vașcău, răul curge de la este la vest, printr -o vale îngustă, în formă de V, cu albia
minoră redusă. Panta accentuată de scurgere, precum și numeroasele repezișu ri imprimă râului
un caracter tipic de munte. De la Săliște de Vașcău și până la Uliacu de Beiuș, crișul Negru
străbate, de la sud -est la nord -vest, pe la poalele munților Codrului, depresiunea asimetrică a
Beiușului, în cadrul căreia prezintă sectoare de curs leneș și meandrat, întrerupte de repezișuri
condiționate de aluviunile depuse în colector de către afluenții de dreapta. Își recapătă vigoarea
între Uliacu de Beiuș și Șoimi, de -a lungul defileului sculptat în calcarele mezozoice ale
Codrului , unde pa nta de scurgere are o valoare mai mare.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
24
După ce râul a stăbătut defileul, albia sa majoră se lărgește în depresiunea Holodului până
la 4-5 km, de unde străbate Câmpia Tisei, la început pe o direcție sud -vestică până la Tămașda și
apoi nord-vestică până la frontiera de stat.
Crișul Negru este alimentat de un bazin colector cu o suprafață de circa 4.450 kmp. El are
un vădit aspect asimetric, condiționat de afluenții ce coboară din munții Bihorului și din Pădurea
Craiului, cu mult mai vigu roși decât cei ce -și adună apele din munții Codru Moma.
Din munții Bihorului, colectorul primește apele crișul ui Băiței, a crișul ui Pietros și valea
Nimăieștilor. Datorită mărimii bazinelor colectoare, a pantei accentuate de scurgere din
sectoarele lor sup erioare, a gradului mare de acoperire cu vegetație, a substratului petrografic
impermeabil si, mai ales, datorită cantității însemnate de precipitații care cad (media anuală între
800 mm, în depresiunea Beiușului, și 1.400 mm, în munți), aportul de ape în crișul Negru este
deosebit de însemnat.
Din munții Pădurea Craiului, crișul Negru primește ca afluenți văile Roșia și Holodul, dar
și valea Râpa și Valea Gurbediului.
Din partea stângă , crișul Negru primește o serie de afluenți din munții Codru Moma.
Zona carstică Vașcău prezintă un aport însemnat de ape reprezentat de valea Brihenilor și
izvorul Boiu, acesta din urmă colectându -și apele din pârâul Ponor. Tot ca afluenți de stânga sunt
și valea Tărcăița și valea Finișului. (Berindei, 1972)

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
25

Fig.6. Râul Crișul Negru, între satele Poiana și Săliște de Vașcău

3.1.5. Vegetația
În cadrul sitului Natura 2000 Platoul Vașcău se regăsesc trei tipuri de ecosisteme:
– ecosistem forestier
– ecosistem de tufărișuri
– ecosistem de pajiști.
Ecosistemul forestier este foarte bine reprezentat ca supra față fiind format din toate
habitatele de pădure existente aici. Din punct de vedere al importanței sale, ecosistemul forestier
îndeplinește funcții de bază ale mediului biotic. De exemplu, acesta reglează circuitul apei în
natură , protejează solurile contra eroziunilor de versant, oferă mediul de viață p entru speciile de
animale etc.
Principalele caracteris tici ale ecosistemului forestier în cadrul sitului sunt reprezentat e de
păduri nemorale, în care domină fagul – Fagus sylvatica , carpenul – Carpinus betulus , cireșul –
Prunus avium , gorunul – Quercus petraea etc .
Dintre speciile de arbori secundari – care nu formează decât rar păduri compacte, putem
enum era mesteacănul – Betula pend ula, arțarul – Acer platanoides , paltinul de munte – Acer
pseudoplatanus , frasinul – Fraxinus excelsior , jugastrul – Acer campestre . Dintre speciile de

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
26
arbușt i care se pot întâlni frecvent în cadrul ecos istemului forestier c u funcții foarte importante,
cum ar fi participarea la structuri cât mai diversificate ale pădurilor, creare a
etajelor/stratelor/sinuziilor, se p ot întâlni socul – Sambucus nigra , alunul – Corylus avellana ,
cornul – Cornus mas .
Ecosistemul de pajiște este întins l a nivelul sitului , reprezentând un ansamblu vegetal
important din punct de vedere naturalistic, dar și socio -economic.
De cele mai multe ori , comunitățile de pajiști sunt dominate de specii i erboase.
Ecosistemul de pajiște este important pentru regiune deoarece of eră diverse servicii
ecosistemice, ca de exemplu furaje pentru animelele domestice – oi sau vite. Prezența lor s -a
observat în multe zone din cadrul sitului, locuitorii din regiune menținând aceste pajiști în folosul
propriu de -a lungul unor perioade extin se de timp.
Ecosistemul de tufărișuri este format de obicei din arbuști, care sunt amplasați în pâlcuri,
când reușesc să formeze un mediu propriu, sau să edifice. Speciile care formează acest tip de
ecosistem sunt diverse.
Acest ecosistem are rolul de a menține compactă liziera pădurilor, a oferi protecție
solurilor și adăpost animalelor. Din punct de vedere al structurii și compoziției în specii,
tufărișurile pot fi foarte diversificate, întâlnindu -se un ansamblu de specii de pajiști și de pădure.
În general abundă însă speciile de ecoton, de tranziție între cele două tipuri de ecosisteme majore
enumerate anterior. Tufări șurile sunt mai expuse acțiunilor externe, precum pășunatului sau
incendierilor. Importanța păstrării lor rezidă în protecția pe care o oferă .
Habitatele de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0200 Platoul
Vașcău sunt:
➢ 9150 – Păduri medio -europene de fag din Cephalanthero -Fagion
➢ 91V0 – Păduri dacice de fag – Symphyto -Fagion
➢ 8310 – Peșteri în care accesul publicului este interzis (Planul de management al
sitului ROSCI0200 -Platoul Vascau)

3.1.6. Fauna
Dintre toate componentele mediului natural, fauna este elemental cel mai mobil, fapt ce
se răsfrânge asupra modului de integrare în grupa atracțiilor turistice și a exploatării propriu -zise.
Ea se avidențiază prin diversitatea sa structurală.
Implicarea faunei în turism este mult mai pregnantă și mai directă în cazul anumitor
forme d e practicare ale acestuia. Se are în vedere vânătoarea și pescuitul. (Cocean, 2007)
Fauna cavernicolă foarte specializată, cu un înalt grad de endemicitate și care cuprinde
forme relicte subterane de faună, înrudite cu cele de la suprafață unde acestea au un grad mare de

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
27
diversificare. Acest tip de habitat este caracterizat de prezența unor specii de nevertebrate înalt
specializate și cu un grad mare de endemicitate – uneori fiind prezente numai într -o singură
peșteră , care trăiesc exclusiv în mediul subteran, acvatic sau terestru, anoftalme sau
microftalme, depigmentate, cu un grad mic de reproductivitate, cu un metabolism încetinit și fără
a prezenta ritmului nictemeral – ritm zi -noapte. Aceste specii – troglobionte/stigobionte – sunt de
multe ori rare, foarte vulnerabile influențelor exterioare fiind de cele mai multe ori fosile vii.
În peșterile din areal se pot întâlni diferite specii de lilieci, precum: liliac mare și mic cu
potcoavă, liliac comun mare, liliac cu aripi lungi etc.
Animalele care populează situl sunt cele comune pentru zonele de pădure cu altitudini medii,
dintre mamiferele mari putem menționa căpriorul, cerbul carpatin, vulpea, mistrețul, pisica
sălbatică, viezurele, jderul.
O alt ă specie de mamifer rar întâlnită în sit este pisica sălbatică, iar în ceea ce pr ivște
fauna acvatică aceasta este reprezentată de diferite specii de amfibieni, precum buhai de baltă cu
burta galbenă etc.

Fig.7. Liliac cu aripi lungi
Sursa: website 8 Fig.8. Liliac comun
Sursa: website 9

Fig.9. Pisică sălbatică
Sursa: website 10 Fig.10. Buhai de baltă cu burta galbenă
Sursa: website 11

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
28
3.1.7. Rezervații
Peștera Câmpeneasa – numele peșterii provine de la cel al depresiunii Țarina, unde este
situată, care are aspectul unei caste câmpii și este loc de pășunat pentru animalele oamenilor din
zonă. Peștera se remarcă datorită mărimii sale și a formațiunilor calcaroase care se fo rmează în
galeriile subterane. Cavitatea este săpată în calcar și are o lungime de 1314 metri. intrarea în
peștera se realizează prin intermediul unui portal înalt de 20 metri și lat de circa 10 metri. În
grotă se varsă apele adunate pe toată valea Pampăru lui, cădere care formează o cascadă de 45
metri înălțime, considerată cea mai mare din România. Peștera este străbătută de un râu
subteran,care reapare la suprafață după 2 km, sub forma unui izbuc numit Izvorul Boiului.
Peștera reprezintă un aven cu două s ăli: prima sală este înaltă și are o lungime de 20 metri
unde pot fi admirate stalactite formate ăn decursul a mii de ani, dar și câteva draperii
spectaculoase, alcătuite din formațiuni calcaroase, iar a doua sală are aspectul unui tunel,
străbătut de râul subteran care se termină cu un lac de suprafață. Datorită frumuseții sale, peștera
a intrat în atenția specialiștilor încă de la sfârșitul secolului al XIX -lea. În anul 1863, A. Schmidl
a făcut o primă descriere a portalului peșterii, înalt de peste 20 me tri, iar un veac mai târziu, în
anul 1968, a fost efectuată prima expediție de către speologii I. Viehmann, T. Rusu, M. Șerban,
M. Alb. Accesul în peșteră este liber, dar cei care doresc să o viziteze au nevoie de echipament
specializat și de sfatul unui s peolog experimentat.
Peștera Câmpeneasa este un obiectiv turistic remarcabil care atrage anual sute de turiști,
care apreciază frumusețea peisajelor și unicitatea fenomenelor întâlnite aici.

Fig.11. Cascada peșterii Câmpeneasa Fig.12. Intrarea în peștera Câmpeneasa

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
29

Fig.13. Harta resurselor turistice natural

3.2. Resurse turistice antropic e

3.2.1. Edificii religioase
Mănăstirea Izbuc – este situată la poalele munților Codru Moma, la aproximativ 100 km
de Oradea, pe drumul național 76, spre Deva, într -un cadru feeric, de munte, încărcat de
pioșenie. Aici își duc viața 20 de călugări și călugărițe. Actuala mănăstire a fost construită în an ii
1928 -1930.
În anul 1924, savantul Simion Mehe dinți, împreună cu un grup de studenți și cercetători
de la Univers itatea București, în peregrinările lor științifice prin munții Apuseni, au ajuns și în
căldarea carstică de la Izbuc, în care misticul izvor de la Călugări își destăinuia faimoasa apariție.
Conștient de valoarea sacră, unică, a acestor locuri, i -a propus Episcopului Român Ciorogariu
(primu l episcop ortodox al Oradiei după 1918) întemeierea unei mănăstiri în acest colț de țară.
Ideea a fost îmbrățișată cu entuziasm de către episcop , care a hotărât co nstruirea la Izbuc a
mănăstirii dar a cărei construcții a durat ceva vreme.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
30
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului construită în 1696, a fost adusă din curtea
tribunalului din Beiuș, în anul 1954. Este construită în formă de navă pe fundație din bolovani de
piatră. Are altar, naos și pronaos. Intrarea din pronaos în naos se face prin trei deschideri lăsate
de cei doi stâlpi marginali și alți doi centrali din lemn. Are o turlă de formă piramidală pe
pronaos. Altarul este luminat de o ferestră la răsărit, iar naosul și pronaosul (fiecare) de câte o
ferea stră pe peretele de sud și câte două p e cel din nord. Toate ferestrele sunt simple, de formă
aproape pătrată și au câte 4 geamuri. Intrarea în biserică se face printr -o ușă din lemn, sculptată
în exterior. Pardoseala este din scândură, iar acoperișul cu o streașină prelungită este din șindrilă .
Pereții, ca și bolta, sunt tencuiți. există un plan ca în bisericuță să fie amenajat un muzeu în care
exponatele să fie obiecte de artă veche bisericească.

Fig.14. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului

Numele de Izbuc vine de la izvorul care se află lângă mănăstire și care izbucnește la
anumite intervale – izbuc intermitent . Datorită acestui izvor, călugării s -au strâns și au viețuit în
acest loc. Documentele mărturisesc că încă din secolul XI -XII au existat călugări care au viețuit
în acest loc. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, copie a icoanei de la muntele Athos ,
atrage mii de pelerine. Această icoană și -a găsit locul la Izbuc de când mănăstirea s -a reactivat în

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
31
anul 1928. „Ea este aducătoare de multă pace și foarte mulți credincioși se roagă înaintea ei. Cei
care nu au copii, Maica Domnului le dăruiește.” – mărturisea recent Arhimandritul Mihail Tărău
– starețul mănăstirii Izbuc.
Mănăstirea Izbuc cuprinde trei biserici, două case, un grajd și o clădire unde pelerinii
doritori se pot caza gratuit , însă cu o singură condiție: să participle la sfintele slujbe alătur i de
călugări. (Primăria comunei Cărpinet)

Fig.15. Biserica nouă a mănăstirii Izbuc

Clopotnița din lemn este situată pe deal, la 40 m în fața bisericii noi.
În spatle altaru lui de vară este cimitirul unde este înmormântat și starețul Simion
Dragnea. La 50 de m mai în deal de paraclis es te construită din 1987 o clădire etajată, cu un
frumos cerdac la etajul I , care acum servește credincioșilor și pelerinilor veniți la mănăstire.
Mai jos de stăreție mai este o clădire pentru trapeză și bucătări e. Toată curtea are iarbă și
alei pavate. În fața clădirii este o plantație de pomi cu peluză de iarbă.
Troița de la Cărpinet ridicată în nord -vestul localității, pe partea dreaptă a șoselei
Vașcău -Cărpinet, în memoria soldaților români din divizionul 9 ( al Diviziei 3 Munte) căzuți aici
la 21 septembrie 1944, în urma atacului aviației inamice.
Clopotnița de lemn din Vașcău – are forma unui turn înalt de circa 7,50 m cu un plan
pătrat având latura de 2,68 m. Între bârnele verticale de la colțuri au fost fix ate alte bârne sub

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
32
forma unor contrafișe în X. Baza svoniței, pe înălțimea de 3 m, este căptușită cu șindrilă de brad,
iar partea superioară cu palimar de scânduri așezate pe verticală. Acoperisșul, de forma
piramidală are învelitoare de șindrilă. Construc ția are un clopot. Felul în care a fost construită
clopotnița îi oferă unicitate în arhitectura populară din Bihor.
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil de la Colești – reprezintă un monument
istoric de interes local, regăsindu -se pe lista monumen telor istorice sub denumire de BH -II-m-B-
01137.
Aceasta datează din secolul al XVIII -lea și a fost construită din bârne tencuite cu ceamur .
Spațiul pronaosului a fost adăugat ulterior, acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu tablă și a fost
modificată fo rma turnului, cu globuri și bulbi în stil baroc. (Website 1 5)

Fig.16. Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil

Biserica romano -catolică din Vașcă u a fost construită în 1744 din cărămidă, pe fundație
de piatră. Planul cuprinde o navă dreptunghiulară, o absidă semicirculară cu un turn alipit
corpului bisericii. De -a lungul peretelui de sud al navei s -a construit un pridv or îngust și scund.
În interior s -a ridicat o tribună susținută de doi stâlpi masivi. Nava este acoperită cu boltă
semicilindrică realizată printr -o succesiune de arce de cerc. Pridvorul este tăvănit. De remarcat
altarul confecționat î n stil baroc din marm ură de Vașcă u, făcut de Szaniszlo Ferenc în anul 1862.
(Repertoriul monumentelor din județul Bihor)

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
33

Fig.17. Biserica romano -catolică din Vașcău

3.2.2. Edificii cultural e
Muzeul Nicolae Bocu – inaugurat la 9 mai 1980, muzeul Nicolae Bocu a căpătat contur și
s-a dezvoltat din dorința profesorului Nicolae Bocu din orașul Beiuș, colecție muzeală pentru
care acesta a pus multă pasiune. Împreună cu elevii școlilor din zonă, profesorul a căutat să
adune obiecte etnografice cu valoare istorică, care să poată fi expuse ulterior. Alături de vechi
obiecte de uz casnic, costume populare, vase de lut, cărți vechi, documente istorice, elemente de
numismatică, 33resent exponate se numără și obiecte din colecția 33resent 33 a profesorului
Nicolae Bocu. În cele din urmă, profesorul Nicolae Bocu a reușit să recupereze o parte a
trecutului și obiceiurilor acestei zone, pe care să le facă cunoscute și generațiilor viitoare.
(Repertoriul monumentelor din județul Bihor)

3.2.3. Monumente, statui, plăci comemorative
Obelisc Vașcău este un monument ridicat în parcul orașului, la 23 august 1949. Corpul,
în formă de trunchi de piramidă, cu înălțimea de aproximativ 3,5 m a fost executat din piatră de

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
34
calcar ecarisată. Spre baza stâlpu lui este săpată următoarea inscripție: “Acest monument s -a
ridicat în amintirea ostașilor sovietici și români, căzuți pentru eliberarea țării noastre de sub jugul
fascismului, deschizându -se drumul spre construirea socialismului”. Desupra monumentului, pe
două trepte sunt fixate însemnele: secerea și ciocanul și steaua cu cinci brațe .(Repertoriul
monumentelor din județul Bihor).

Fig.18. Obelisc Vașcău

3.2.4. Resurse turistice etno -folclorice
Vărărit – în Cărpinet există cea mai pură carieră de calcar din Europa și reprezintă unul
dintre puținele locuri în care localnicii încă mai fac var în varnițe tradiționale. Există și o legendă
a varului din această zonă bihoreană. Se spune că varul a fost descoperit de un cioban, care a
gătit, timp de mai multe zile, pe niște pietre de calcar. Pietrele s -au topit, apoi a început să plouă,
iar piatra arsă a devenit var.
Vărarii din satele de pe cursul superior al Crișului Negru au fost deseori pomeniți în
documentele feudale, mai ales cei din Cărpinet și Ponoarele (Călugări). La 1733 se precizează că
în apropierea acestor așezări există piatră bună din care se arde varul („…pro exurendo calce

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
35
lapides habet…”), iar la 1778 se pomenea despre extragerea calcarului, pentru arderea varului la
Vașcău.
Mențiuni despre cunoașterea tainelor acestui meșteșug și practicarea sa de către locuitorii
din zonă, apar și mai târziu. La 1838 se face referire la iobagul Hoza Flora din Cărpinet, care era
plătit cu o „cablă” (80 kg) de grâu și 6 „creițari” pentru fiecare cablă de var arsă, acesta fiind
recunoscut ca vărar domenial în localitatea Fânațe.
Și astăzi, cuptoarele se ridică în panta dealului pentru ca bolovanii să poată fi clădiți și
transportați mai ușor. Varnițele au formă cilindrică sau troconică, cu pereți din chirpici, cărămidă
sau piatră. Acestea sunt cuptoare fie de suprafață, fie săpate în panta dealului. Bulgarii de calcar
se clădesc în cuptor după reguli foarte precise, încât focul să nu fie înăbușit, iar curenții de aer să
circule liber. În partea de jos, la „talpa cuptorului”, se pun bolovani mai mari, iar în partea de sus
bolovani mai mici. Când cuptorul este umplut, „gura ” acestuia se umple cu „sfâc”, în care se face
găuri (lilieci) pe unde se supraveghează procesul arderii. „Liliecii” se închid progresiv în timpul
arderii. Focul arde 5 -6 zile, apoi cuptorul este lăsat să se răcească vreme de o zi și o noapte, după
care bu lgării de var sunt scoși afară.
În prezent, varnițe active se găsesc atât la Călugări, cât și la Izbuc. Un număr de 10 vărari
duc mai departe această tradiție. (Primăria comunei Cărpinet)

Fig.19. Cuptor pentru ars varul

Olăritul este unul din meșteșugurile tradiționale ale țării noastre, care se bucură și astăzi
de prețuire, în mentalitatea populară, simpla modelare a lutului fiind asociată cu însăși creația

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
36
divină: “Domnul Dumnezeu a plămădit pe om din țărâna pământului și a suflat în nările lui
suflare de viață și s-a făcut omul ființă vie”(Geneza 2:7) .
Olăritul se mai practică în județul Bihor doar în zona Vadu Crișului (ceramica albă) și în
satul Leheceni (ceramica roșie).
Ceramica roșie (cărămizie) este o ceramică de origine r omană. Cele mai importante
centre de olărit erau la Săliște de Vașcău, Criștiorul de Jos, Cărpinet, Leheceni, Lelești, dar în
prezent, acest meșteșug se mai practică doar în satul Leheceni. Satul Leheceni din comuna
Cărpinet este situat la 94 km sud -est de Oradea și este cunoscut ca un centru de ceramică roșie,
unde și în zilele noastre se confecționează o mare diversitate de piese tradiționale, dintre care se
remarcă blidele de Leheceni, bogat și rafinat decorate.
Ceramica de Leheceni are o vechime de pes te 500 de ani și este în principal ceramic
utilitară care era folosită în gospodărie pentru gătit și păstrarea anumitor produse (oale pentru
sarmale, farfurii, ulcioare pentru apă, oale de lapte, strecurătoare, vase pentru ulei, cratițe). În
anul 1803, în Leheceni erau 60 de cuptoare de ars ceramica. În jurul anului 1900, geograful
austriac Adolf Schmidt, scria următoarele: “În Leheceni și Săliște fiecare a doua casă are cuptor
de ars oale.
Conform unui studiu din anul 1952, în satul Cărpinet, erau 30 de o lari, pe când în
Leheceni erau doar 25 de familii care nu practicau olăritul. Deoarece activitatea de olărit nu era
una permanentă, meșterii au păstrat vechile tehnici și tehnologii de confecționare a vaselor
ceramice în cadrul unui procedeu complex, care necesită respectarea unor etape bine stabilite.
În atelierele olarilor se pot urmări fazele de lucru ale meșteșugului, modul în care aceștia
preiau, păstrează și îmbogățesc tradiția locală. Măiestria talentaților meșteri olari de aici trezește
o justificat ă admirație. (Website 5)

3.2.5. Activități umane cu funcție turistică : hramuri, festivaluri artistice etc.
Hramul Mănăstirii este „Adormirea Maicii Domnului” și „Izvorul Tămăduirii”, primul
fiind sărbătorit de Sfânta Maria Mare în ziua de 15 august când atrage un mare număr de
credincioși atât localnici câ t și din alte părți ale țării, iar cel de -al doilea hram (hramul vechi al
mănăstirii) este sărbătorit în fiecare an în prima vineri după Sfintel e Paști
Încă din cele mai vechi timpuri credincioșii fac pelerinaj la Mănăstirea Izbuc, atrași de
miracolul Izvorului Tămăduirii, ale cărui ape nu curg continuu, ci izbucnesc periodic din pământ.
Bătrânii călugări spun că apa izvorului a vindecat mulți bo lnavi declarați de medici incurabili.
(Primăria comunei Cărpinet)
Serbarea câmpenească „La Izvorul lui Horea” are loc în fiecare an în ultima duminică a
lunii iulie , desfășurându -se la hotarul dintre Săliște de Vașcău și Poiana, acolo nde se află si

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
37
Troița lui Horea sculptată de Vasile Holhoș. Evenimentul începe cu o slujbă religioasă urmată de
depuneri de jerbe și coronae de flori, după care se continuă cu programul artistic prezentat de
ansamblurile locale și de soliști renumiți în zonă. (Website 5)

Fig.20. Troița lui Horea

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
38

Fig.21. Harta resurselor turistice a ntropice

3.3. Populația
Conform DEX, populația reprezintă totalitatea locuitorilor unei țări, ai unei regiuni, ai unui
oraș.
Potri vit datelor statistice colectate de pe site -ul Institutului Național de Statistică și Statistică
Economică, www.insse.ro , la 1 Ianuarie 2019, populația UAT -urilor a căror suprafață se
suprapune peste arealul de studiu este de 6466 locuitori , aflându -se în creștere față de aceiași
perioadă a anului 2018 când populația era în număr de 6563.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
39
3.3.1. Evoluția numerică a populației

Fig.22. Evoluția numeric ă a populației comunelor între anii 1992 -2019, la 1 ianuarie
Sursa: www.insse.ro

Analizând graficul de mai sus, se poate observa că începând cu anul 1992 până î n
prezent , populația din toate cele trei comune aparținătoar e platoului Vașcău a fost în tr-o continuă
scădere.
Valorile negative ale populației sunt date în cea mai mare p arte de instabilitatea
economic ă a fiecărei zone, de îmbătrânirea populației care atrage totodată și sporul natural
negativ, migrația externă și emigrările. Procesul de scădere a populației reprezintă o ameninț are
pentru turism deoarece num ărul populației ocupate în domeniul turistic va fi mai mic . (Baias,
2013)
Unitatea administrativ teritorială Vașcău, împreună cu satele componente ale acesteia
indică valorile cele mai ridicate ale populației, cea mai mare înregistrându -se în anul 1992 (3361
locuitori) urmând să scadă în fiecare an, iar în prezent înregistrând u n număr al populației de
2306 de locuitori.
Cea mai slab populată unitate administrative teritorială este reprezentată de comuna
Criștioru de Jos care în a nul 1992 însuma un număr de 2045 locuitori, iar în prez ent aceștia
ajungând la doar 1268 locuitori.
05001000150020002500300035004000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Vașcău Cărpinet Criștioru de Jos

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
40
3.3.2. Structura populației pe sexe

Fig.23. Structura populației pe sexe

În ceea ce privește structura populației pe sexe, din graficul de mai sus se po ate observa
că în cele trei comune aparținătoare arealului de studiu, populația f eminină este cea care
predomină.

3.3.3. Structura populației pe grupe de vârstă

0200400600800100012001400
Vașcău Cărpinet Criștioru de JosMasculin
Feminin
120 90 60 30 0 30 60 90 120Sub 55-910-1415-1920-2425-2930-3435-3940-4445-4950-5455-5960-6465-6970-7475-7980-8485+
Feminin Masculin

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
41
Fig.24. Structura populației pe grupe de vârstă la nivelul comunei Cărpinet , în anul 2018 (Sursă date:
www.insse.ro)
Analizând graficul d e mai sus, se poate obser va faptul că populația feminin ă cuprinsă
între 55 -65 de ani este într -un număr mai mare decât populaț ia masculină de aceeași vârstă.
Populația masculină domină în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 1 -45 de ani, umând ca
numărul aestora să scadă treptat.

Fig.25. Structura populației pe grupe de vârstă la nivelul UAT -ului Vașcău , în anul 2018 (Su rsă date:
www.insse.ro)

În ceea ce privește structura populației pe vârste din unitatea administrativ -teritorială
Vașcău, din figura se poate observa că aceasta este în creștere până la vârsta de 45 de ani după
care s-a produs un declin la persoanele de 45 -50 de ani, urmând ca nu mărul populației să crească
din nou până la 60 de ani și dupa aceasta să scadă din nou.
Aici se poate observa un număr mai mare al întregii populații față de celelalte două
unități administrative teritoriale, unde numărul lor este mai mic. 120 90 60 30 0 30 60 90 120Sub 55-910-1415-1920-2425-2930-3435-3940-4445-4950-5455-5960-6465-6970-7475-7980-8485+
Feminin Masculin

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
42

Fig.26. Struct ura populației pe grupe de vârstă la nivelul comunei C riștioru de Jos , în anul 2018
(Sursă date: www.insse.ro)

În unitatea administrativ teritorială Criștioru de Jos, populația atât masculină cât și
feminină este cel mai slab reprezentată. Motivul pentru care se petrece acest lucru ar putea fi
migrarea populației din cauza zonei slab industrializate și a traiului dificil.

3.4. Infrastructura
Infrastructura turistică reprezintă totalitatea bunurilor și mijloacelor cu ajutorul cărora
resursele atractive natural e și antropice pot fi exploatate din punct de vedere turistic. În
majori tatea cazurilor elementele sale component nu au fost create pentru a satisface nevoi
recreative sau curative , dar și -au câștigat acest atribut pe parcursul dezvoltării ramurii turistice
specific regiunii respective.
Infrastructura este asimilată bazei tehnico -materiale, ea fiind inclusă în oferta turistică.
Funcția sa promordială este satisfacerea cererii prin dotări și servicii specifice. Există relații de
strânsă depe ndență între mărimea cererii turistice și gradul de dezvoltare al infrastructurii, fiecare
dintre acești parametri stimulând afirmarea celuilalt.
Infrastructura turistică include:
– Bazele de cazare și alimentașie publică; 120 90 60 30 0 30 60 90 120Sub 55-910-1415-1920-2425-2930-3435-3940-4445-4950-5455-5960-6465-6970-7475-7980-8485+
Feminin Masculin

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
43
– Căile și mijloacele de transport t uristic;
– Dotările pentru agreement și cură ;
– Dotările auxiliare.
Toate aceste elemente sunt într -o strânsă legătu ră cu mărimea cererii turistice. O dată cu
creșterea acesteia, se dezvoltă și infrastructura aferentă (Cocean, 2007)

3.4.1. Bazele de cazare și alimentație public ă
Alcătuiesc împreună cu resursele atractive și căile de transport, vectorii fundamental ice
defines turismul ca activitate umană. Expresia economic propriu -zisă a actului turitic primește
contur numai odată cu existența și funcționarea acestor structuri.
Bazele de cazare și alimentație publică sunt în strânsă legătură cu resursele turistice, ele
apărând ca o rezultantă strict a cererii și sunt foarte sensibile la urcarea sau scăderea acesteia.
În această categorie pot fi incluse toate fe rmele de cazare: heteluri, moteluri, vile, hanuri,
cabane, bungalouri, campinguri, căsuțe, pensiuni și tabere. (Cocean, 2007)
Structurile de cazare de pe suprafața arealului de studiu și de pe suprafața comunelor
aparținătoare sunt într -un număr foarte mic , acest ea fiind reprezentat e doar de o singură unitate
de cazare.
Casa Izbuc este singura unitate de cazare din acest areal și este situată în satul Izbuc
(Strada Principală, nr. 98) . Aceasta a fost deschisă publicului în acest an fiind dotată cu 10
camere de câte 2, 3 și 4 locuri de cazare, oferind turiști lor posibilitatea de cazare pentru vacanțe
sau perioa de de scurtă durată. (Website 17 )

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
44

Fig.27. Casa Izbuc

Fig.28. Camera de cazare Fig.29. Camera de cazare

3.4.2. Căile și mijloacele de transport turistic
Constituie pentru turism ceea ce reprezintă sistemul circular pentru organismul viu: o
rețea densă de linii și noduri de -a lungul căreia are loc un ansambu de distribuții și redistribuții a
fluxului și produsului turistic. Căile și mijloacele de transport asigură efectuarea călătoriei fără
de care turismul ca fenomen este de neconceput.
Principalele căi și mijloace de transport implicate în turism sunt cele rutiere, feroviare,
aeriene , navale și mijloacele de transport speciale. (Cocean, 2007)
Pentru arealul studiat am identificat următoarele căi și mijloace de transport posibile:

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
45
Transportul rutier – este principala cale de acces din regiune prin intermediul căreia se
face legătura între toate satele componente ale are alului.
• Drumuri europene
Arealul studiat este traversat de către drumul european E79, care pornește din Miskolc
(Ungaria), face legătura între orașele Oradea și Beiuș (64 km) și trece pe teritoriul limitrof sitului
prin orașul Vașcău și prin satele Cărpinet și Criștioru de Jos, pentru a se finaliza în orașul
Salonic din Grecia (Website 14)

Fig.30. Drumul European E79
• Drumuri naționale – arealul este străbătut de DN76 care leagă Oradea de Deva
trecănd prin orașul Vașcău (unitate administrativ teritorială a sitului).(Website 15)
• Drumuri județene – în această categorie intră drumurile care fac legătura între
comunele care se suprapu n sitului Natura 2000 Platoul Vașcău , și care asigură accesul spre
marea maj oritate a obiectivelor de proveniență antropică și naturală din arealul studiat .
• Drumuri comunale – asigură legătura între reședința de comună cu satele
component, între reședința de comună cu satele component sau între sate. Acestea pot fi asfaltate
sau pietruite iar unele drumuri din area l au ne voie de reabilitare deoarece e află într -o stare de
degradare și constituie un obstacol în calea practicării turismului în areal. (Website 16)

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
46

Fig.31. DC246 Călugări -Mănăstirea Izbuc Fig.32. DC244 Vașcău

Transportul feroviar – este foate slab dezvoltat pe teritoriul arealului, acesta întâlnindu –
se doar în Vașcău unde există o gară și care face parte din Magistrala Oradea Est -Rogoz -Holod –
Vașcău fiind o cale ferată secundară, cu o lungime totală de 105 kilometri și care traversează
regiunea Crișana de -a lungul Crișului Negru. (Website 18)

Fig.33. Halta Vașcău

Transportul aerian este deservit de Aeroportul Oradea, aflat la aproximativ 100 de
kilometri de arealul studiat, astfel turiștii st răini sosiți în Oradea pot să-și continue drumul cu
mașina sau cu trenul spre sit.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
47

3.4.3. Dotări pentru agrement și cur ă
Îmbracă forme și funcții dintre cele mai complexe. Se asociază frecvent bazelor de
cazare, dar pot constitui și entități distinct în cadrul stațiunilor turistice. Prin intermediul lor,
agrementul tinde să se realizeze rapid și polivalent, iar cura devine mai eficientă. Funcționarea
acestor dotări are, uneori, ca suport elemente de ordin natural existente în zona receptoare de
turiști, dar în numeroase cazuri sunt create și susținute printr -o implementare din afară .
Dintre dotările necesare a grementului, cele mai importante sunt: terenurile pentru
practicarea diferitelor sporturi în aer li ber, pârtiile de schi și săniuș, parcuri de distracții etc. O
gamă și mai variată prezintă instalațiile și mijloacele de tratament și cură ce deserves procedurile
balneoterapiei, electroterapiei, hidroterapiei, kinetoterapiei. (Cocean, 2007)
În cadrul ar ealului studiat, dotările de agrement sunt destul de slab reprezentate, fiecare
sat având câte un teren de fotbal, excepție face orașul Vașcău care dispune de o sală de sport, un
mini parc de joacă pentru copii, și un parc de recreere dotat cu bănci.

Fig.34. Parc de receere Fig.35. Sala de sport Vașcău

3.4.4. Dotările auxiliare
Reprezintă totalitatea mijloacelor și instituțiilor economice, sociale sau cultural la care
turistul apelează în perioada călătoriei ți sejurului său. Fac parte din această categorie magazinele
comerciale de diverse tipuri, poșta și telecomunicațiile, bănc ile, instituțiile de asistență social,
cele administrative, culturale. (Cocean, 2007)

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
48

Fig.36. Poșta Vașcău Fig.37. Magazin alimentar Leheceni

4. Propuneri de dezvoltare a turismului în Situl Natura 2000 ROSCI0200
Platoul Vașcău
Platoul Vașcău este o zonă mai puțin cunoscută pe plan turist ic, dar care dispune de
resurse turistice cu grad mare de atractivitate, care însă nu sunt puse în valoare. Pentru ca acestea
să fie valorificate este necesară o alianță între comunitățile locale, agențiile de turism și
administrațiile și asociațiile de mediu.
Dintre elementele care determină dezvoltarea turismului în arealul de studio, fac parte:
➢ Obiectivele turistice naturale și antropice;
➢ Flora și fauna existentă;
➢ Tradițiile și obiceiurile specifice zonei.
Așadar, principalele posibilități de dezvoltare, practicare și promovare a turismului în
Situl Natura 2000 Platoul Vașcău sunt următoarele:
– Amenaj area infrastructurii turistice.
– Elaborarea unor trasee turistice prin care se va putea vizita diferite obiective turistice.
– Elaborarea unui plan de amenajare a unui parc de joacă pentru copii.
– Amenajarea unui parc de aventură pentru iubitorii de adrenalină.
– Amenajarea peșterilor.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
49
4.1. Propune ri de amenajare a infrastructurii turistice
Reabilitarea infrastructurii reprezintă cel mai important obiectiv pe care autoritățile locale
ar trebui să îl realizeze deoarece aceasta reprezintă principala cale de acces înspre obiectivele
turistice din areal. Căile de acces sunt într -o stare de degradare și pot reprezenta un pericol
pentru potențialii turiști. Prin această analiză a arealului, se propune reabi litarea, în special, a
căilor de acces care duc direct înspre obiectivele turistice natural la care accesul este dificil fără
amenajarea corespuzătoare a acestora. Reabilitarea constă în reasfaltarea tuturor căilor de acces
din teritoriu și asfaltarea celo r peitruite, pentru practicarea în condiții mai bune a turismului.
În ceea ce privește bazele de cazare, se propune și în rândul acestora o dezvoltare
deoarece numărul lor este foarte mic (o singură unitate de cazare la nivelul întregului areal
studiat). Construirea unor pensiuni sau pensiunui agroturistice este necesară pentru ca turismul în
acest areal să se poată practica.
O dată cu creșterea numărului unităților de cazare și a reabilitării căilor de acces, cererea
turistică va crește.
De asemenea, est e necesară construirea unei tabere pentru elevi și studenți , unde aceștia
pot afla despre importanța conservării naturii, practicarea unui turism responsabil, fauna și flora
prezentă în areal, tradițiile și obiceiurile locului.
Se propune ca în fiecare sat să se construiască cel puțin două pensiuni și o pensiune
agroturistică, iar casele vechi ale satelor să fie amenajate pentru potențialii turiști, arătându -le
acestora arhitectura specifică zonei, obiceiuri și meștesuguri strămoșești, precum și portul
speci fic care diferă de la un sat la altul.

4.2. Propuneri de amenajare a unor trasee turistice
Pentru cunoașterea obiectivelor turistice existente în arealul de studiu este nevoie de
construirea unor trasee turistice care pot fi atât pedestre cât și cicloturistice . Nu se va opta pentru
traseele rutiere deoarece acestea vor avea un impact negativ asupra naturii și implicit a sitului.
Cu ajutorul acestor trasee turistice, potențialii turiști vor putea ajunge mai ușor la obiectivele pe
care le vor vizit a.
Traseele pedestre – prin intermediul acestora, turiștii vor putea observa îndeaproape
plantele și animalele endemice specifice zone i și peisajele pe care situl și regi unea limitrofă le
oferă turi știlor.
Aceste trasee se vor putea desfășura pe durata unei singure zile sau pentru mai multe zile,
cu posibilitatea campării turiștilor în zone special amenajate pentru instalarea corturilor.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
50
Traseele pedestre se vor dezvolta pe mai multe direcții : prima variant ă va fi reprezentată
de traseele pedestre cu scopul descoperirii tradițiilor și obiceiurilor specifice arealului . Prin
intermediul acestui traseu, turiștii pot intra în contact direct cu locuitorii satelor, vor putea afla
cultura și istoria locului și vor putea gusta preparate locale trad iționale pregătite chiar de
localnici.
O a doua variantă de traseu pedestru va fi îndreptată spre traseele de drumeție care se vor
realiza prin interiorul sitului , aici turiștii putând admira frumusețile naturii, vor putea observa
flora specific și se v or putea bucura de liniștea oferită de natură, sta nd departe de stresul cotidian.
Traseele cicloturistice vor fi pe aceeași direcție cu traseele pedestre , dar și prin pădure
unde accesul este ușor de realizat (aici turiștii putând admira flora și fauna dar și unele puncte de
belvedere). Pentru parcurgerea acestor trasee este nevoie ca în fiecare sat limitrof sitului să existe
un punct de inchiriere a bicicletelor, de aici turiștii putând lua și harta cu respectivele trasee.
În cadrul acestor trasee, vor fi amenajate din loc în loc zone de odihnă și relaxare, dotate
cu băncuțe și o terasă acoperită în caz de vreme nefavorabilă.

4.3. Propunere de amenajare a unui parc de joacă
Această propunere constă în amenajarea unui parc de joacă pentru copii ce va cuprinde
tobogane și leagăne destinate celor mici și câteva balansoare și băncuțe pentru cei mai in vârstă
care doresc să își petreacă timpul asemenea loc.
Parcul va f amenajat în central orașului Vașcău. Aici se vor putea bucura de el atât copii
care locuiesc în oraș cât și copii din satele învecinate sau chiar potențialii turiștii.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
51
Fig.38. Amenajarea parcului de joacă

4.4. Propuneri de amenajare a unui parc de aventură
Se propune amenajarea unui parc de aventură pentru iubitorii de adrenalină și nu num ai.
Acest parc va fi amplasat în pădurea din satul Câmp și Orasul Vașcău deoarece accesul este
foarte ușor de realizat și pădurea reprezintă un loc foarte bun amenajării și practicării turismului
de aventură in această zonă.
Parcul va fi dotat cu diferite elemente necesare parcului și cu tot echipamentul de care
este nevoie pentru siguranța practicanților.
Parcul va cuprinde mai multe trasee de cățărat de la cel mai ușor nivel până la cel mai
dificil, diferite jocuri interactive pentru copii și va dispune ș i de instructor specializați în
domeniu.
Prin construirea acestui parc, zona va fi vizitată mai des, iar asta duce la curiozitatea de a
cunoaște și alte aspecte legate de acest loc. Totodată, va contribui și la creșterea economic ă.
4.5. Propuneri de amenajare a peșterilor
Amenajarea unor peșteri cu grad ridicat de atractivitate va crește potențialul turistic al
platoului Vașcău dar și a zonei limitrofe acestuia. Turiștii vor putea vizita cu ușurință aceste
peșteri care ascund în interiorul lor o faună și o floră specifică peșterilor.
Astfel, turiștii vor putea practica atât turismul recreativ, speologic (practicat de
cercetătorii specializați în domeniu) sau științific (care seamănă cu cel speologic).
Se propune ca acestea să fie dotate cu elemente de siguranță pentru a nu pune în pericol
viața turiștilor, dcaă este necesar se vor amplasa și elemente de iluminat si totodată vor fi
construite și poteci pentru traversarea peșterii cu ușurință și într -un mod sigur.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
52
Concluzii

Lucrarea „ Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunităților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău ” este un studiu complex care a abordat din punct de vedere
geographic și turistic, Situl Platoul Vașcău de pe teritoriul județului Bihor și UAT -urile a căror
teritorii intră în componența acestuia.
Arealul de studiu reprezintă o zonă cu un potențial turistic ridicat dar care nu este
valorificat la standarde mari, de aceea este nevoie de implicarea autorităților locale pentru ca
acesta să devină în t imp o zonă de interes național sau chiar internațional.
Lucrarea este structurată pe patru capitole după cum urmează: „Stadiul actual al
cercetărilor”, „Cadrul conceptual și metodologic”, „Analiza diagnostic a arealului studiat”,
„Propuneri de dezvoltare a turismului în Situl Natura 2000 ROSCI0200 Platoul Vașcău ”,
fiecare dintre acestea având în subordine între doua și șa pte subcapitole în care sunt reprezentate
date prinvind așezarea geografică a arealului, evoluția paleo geografică, resurse le turistice
naturale și antropice, infrastructura, populația, iar în ultima parte fiind descrise câteva propuneri
de amenajare turist ică a arealului pentru dezvoltarea acestuia din punct de vedere turistic.
Primul capitol cuprinde date privind istoricul cercetărilor efectuate până în prezent care
au avut ca obiect de studiu arealul Platoul Vașcău și a zonei limitrofe de pe teritoriul ju dețului
Bihor. Astfel, în cadrul acestui prim capitol au fost prezentate lucrările care au tratat acest
subiect, autorii și anul apariției fiecărei lucrări.
În al doilea capitol, au fost definiți termenii principali folosiți în realizarea lucrării, cum
ar fi: fenomen turistic, platou carstic, ecoturism, amenajare turistică, Situl Natura 2000, arii
protejate. Totodată, sunt menționate și metodele și principiile aplicate studiului.
În cadrul celui de -al treilea capitol, sunt analizate și studiate pe larg resu rsele turistice de
naturale și antropice, date statistice despre populație și infrastructura turistică a arealului.
Ultimul capitol, cuprinde propuneri de amenajare turistică a infrastructurii turistice, a
unor trasee turistice pentru potențialii turiști, amenajarea unui parc de joacă pentru copii și
amenajarea unui parc de aventură pentru iubitorii de adrenalină, precum și o pripunere de
amenajare a peșterilor pentru ca acestea să fie accesibile în rândul turiștilor. Toate aceste
propuneri de amenajări sun t cu scopul dezvoltării comunităților din arealul sitului.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
53
Contribuția personală la rea lizarea lucrării de față constă în: culegerea datelor priv ind
Situl ROSCI0200 Platoul Vașcău și aria limitrofă acestuia, identificarea în teren a elementelor,
cartograf ierea componentelor pe hărți tematice, realizarea unor propuneri în vederea dezvoltării
ecoturismului în arealul stud iat și realizarea unor grafice cu date obținute din surse statistice.

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
54
Referințe bibliografice

1. Baias, Ș., (2013), Identificarea, evaluarea și valorificarea patrimoniului cultural de lemn
din județul Bihor, teză de doctorat elaborată la Universitatea din Oradea, Oradea.
2. Berindei, I. O., Pop, Gr. P., (1972), Județul Bihor, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, București.
3. Bleahu , M., (1982), Relieful carstic, Editura Albatros , Bucureș ti.
4. Grigor, P. Pop, (2006), Carpații și Subcarpații României, Presa Universitară Clujeană,
Cluj Napoca.
5. Cocean, P., (2002), Geografie r egională – evolu tie, concept, metodologie, Editura Presa
Universitară Clujeană , Cluj Napoca.
6. Cocean, P., (2007), Geografia turismului, Ediția a II -a, Cluj -Napoca.
7. Comitetul de cultură și educație socialist al județului Bihor, (1974), Repertoriul
monunentelor naturii , argeologice, isto rice, etnografice, de arhitectură și artă din județul
Bihor, Oradea.
8. Cocean P., (1984) Potențialul economic al carstului din Munții Apuseni, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, București.
9. Indrieș, A.C., Indrieș A.A., (2017), Observatii geogr afice în zona Beiuș, Editura Primus,
Oradea.
10. Cocean P., Deszi Ș., (2001), Prospectare și geoinformare turistică, Editura Universitară
Clujeană, Cluj -Napoca.
11. Anca C. Pop, (2014) Modele de amenajare turistică pentru practicarea activităților
recreative și sportive în cadrul Munților Apuseni, Editura Universității din Oradea.

*** Planul de management a l sitului natura 2000 ROSCI0200 – Platoul Vașcău
*** Planul de management al sitului natura 2000 ROSCI0042 – Codru Moma .

Site-uri web :
1. https://natura2000.ro/ce -este-reteaua -natura -2000/
2. http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian -biodiversity/despre -arii-protejate/definitii -si-
clasificari -ale-ariilor -protejate/istoricul -aparitiei -categoriilor -iucn
3. http://www.primaria -carpinet.ro/tur_ghib.html
4. http://www.menestrel.ro/?q=node/376
5. http://primariacristiorudejos.ro/sarbatori_locale
http://www.turismvascau.ro/ro/obiective -turistice/platoul -carstic -vascau -calugari

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
55
6. https://basilica.ro/peste -15-000-de-pelerini -la-hramul -manastirii -izbuc -jud-bihor/
7. https://www.primaria -vascau.ro/
8. https://www.google.com/s earch?q=liliacul+cu+aripi+lungi&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwjriOjt7vTiAhUxlYsKHdTICmEQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657
#imgrc=zTgJi1IJISK2mM:
9. https://www.google.com/search?biw=1366&bih=608&tbm=isch&sa=1&ei=NM8JXemiF
eOtgwf 9wKCQDg&q=liliacul+comun&oq=liliacul+comun&gs_l=img.3…46898.49573..
49831…0.0..0.354.2077.0j9j2j1……0….1..gws -wiz-
img…….0i30j0i8i30j0i24j0i5i30.rKX1UWhgRmY#imgrc=eAjsQddI7qespM:
10. https://www.google.com/search?biw=13 66&bih=608&tbm=isch&sa=1&ei=NM8JXemiF
eOtgwf9wKCQDg&q=pisica+salbatica&oq=pisica+sal&gs_l=img.3.0.0l4j0i30l6.166641
.170007..171370…1.0..0.238.1763.0j8j3……0….1..gws -wiz-
img…….0i67j0i24.Cf3RTaKBQfg#imgrc=gPF3ggfQZ82WbM:
11. https://www.google.com/search?biw=1366&bih=608&tbm=isch&sa=1&ei=sdEJXfv0Do
eBjLsP9q –
6gA8&q=buhai+de+balta+cu+burta+galbena&oq=buhai+de&gs_l=img.3.3.0j0i30l5j0i24
.44867.46131..48551…0.0..0.408.1494.0j6j1j0j1. …..0….1..gws -wiz-
img…….0i67j0i5i30.nmF4kHHEZuc#imgrc=zAQInmW5jU4tbM:
12. https://www.worldometers.info/world -population/romania -population/
13. http://www.insse.ro/cms/
14. http://www.recensamantromania.ro/rezultate -2/
15. https://ro.wikipedia.org /wiki/Biserica_de_lemn_din_Cole%C8%99ti,_Bihor
16. https://patrimoniu.ro/images/lmi -2015/LMI -BH.pdf
17. https://www.facebook.com/pg/CASA -IZBUC –
583739802143807/about/?ref=page_internal
18. https://ro.wikip edia.org/wiki/Drumul_european_E79
19. https://www.welcometoromania.ro/Romania/Romania_Harta_Drumuri_r.htm
20. https://legeaz.net/og -43-1997 -regimul -drumurilor/art -8-clasificarea -si-incadrarea –
drumurilor -dispozitii -generale
21. https://harta -romania.net/judetul -bihor/harta -osm
22. https://ro.wik ipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Oradea_Est%E2%80%93Rogoz%E2
%80%93Holod%E2%80%93Va%C8%99c%C4%83u

Popa Simona Denisa – Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău
56

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A
LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării „Turismul, o posibilitate de dezvoltare a comunit ăților din arealul sitului
ROSCI0200 Platoul Vașcău .”
Autorul lucrării Popa Simona -Denisa .
Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de
finalizare a studiilor organiz at de către Facultatea Geografie, Turism și Soprt din cadrul
Universității din Oradea, sesiunea iunie 2019 a anului universitar 2018 -2019 .
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP) Popa Simona -Denisa cu CNP -ul
2970818151150 , declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără
nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz
publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse
folosite fără respectarea legii române și a conv ențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Oradea,
Data 21.06.2019 Semnătura