Popa Lavinia. Licență Buna2 [619730]

1
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚ E AGRICOLE INDUSTRIE
ALIMENTARĂ ȘI PROTEC ȚIA MEDIULUI

Specializarea: Inginerie și Protecția Mediului în Agricultură

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT: [anonimizat]. univ. dr. ing. Horia BARBU Andreea Lavinia POPA

SIBIU 2017

2
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚ E AGRICOLE INDUSTRIE
ALIMENTARĂ ȘI PROTEC ȚIA MEDIULUI

Specializarea: Inginerie și Protecția Mediului în Agricultură

Studiu

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT: [anonimizat]. univ. dr. ing. Horia BARBU Andreea Lavinia Popa

SIBIU 2017

3

4
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
1. Orașul Sebeș ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 7
1.1. Așezare geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
1.2. Relief ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 8
1.3. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 8
1.4. Economie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
1.5. Populație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
2. S.C. KRONOSPAN S.A ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
2.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
2.2. Localizarea geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 10
2.3. Identificarea instalațiilor care ar putea prezenta un pericol de accident major ………….. 13
3. Secția chimică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 14
3.1. Produ cerea de formaldehidă ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
3.1.1. Formarea amestecului de reacție ………………………….. ………………………….. …………. 15
3.1.2. Reacția și producția de abur ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
3.1.3. Absorbția formaldehidei în coloana de absorbție ………………………….. ………………. 15
3.1.4. Epurarea catalitică a gazelor ………………………….. ………………………….. ………………. 16
3.1.5. Depozitarea soluției de formaldehidă ………………………….. ………………………….. ….. 16
3.2. Producerea de rășini lichide ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
3.2.1. Flux tehnologic (Raport de securitate pentru obiectivul S.C. Kronospan S.A.) ….. 19
3.2.2. Dotări tehnologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
3.3. Producerea de rășini pulbere ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
3.3.1. Flux tehnologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 19
3.3.2. Dotări tehnologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
4. Producerea de plăci MDF (Raport de securitate pentru obiectivul S.C. Kronospan S.A.) …. 21
4.1. Flux tehnologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21
4.1.1. Depozitarea materiei prime ………………………….. ………………………….. ………………… 21
4.1.2. Tocarea materialului lemnos ………………………….. ………………………….. ………………. 21
4.1.3. Defibrarea materialului lemnos ………………………….. ………………………….. …………… 22

5
5. Instalații de evacuare, reținere și dispersie în mediu a emisiilor rezultate în urma procesului
de producție a plăcilor MDF. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
6. Pericole reprezentate de poluarea aerului în general și cu formaldehidă în special ………….. 26
6.1. Poluarea aerului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 26
6.2. Principalii poluanți atmosferici ………………………….. ………………………….. …………………. 26
6.3. Pericolele reprezentate de poluarea cu aldehida formică ………………………….. …………… 27
6.3.1. Informații privind proprietățile fizice și chimice de bază ( Raport de securitate
chimică pentru formaldehida/2010) ………………………….. ………………………….. ………………….. 28
6.3.2. Informații toxicologice ………………………….. ………………………….. ………………………. 28
7. Monitorizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 31
7.1. Cadrul legal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 31
7.2. Stații de măsurare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 31
7.3. Amplasament stații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 32
7.4. Stația AB -2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 33
7.4.1. Prelevarea probei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 35
7.4.2. Pregătirea probei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 37
7.4.3. Analiza probei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 37
7.4.4. Transmitere rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………… 43
8. Rezultate obținute ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 44
Conc luzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 48
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 49

6
Introducere
De-a lungul timpului, activitatea antropică tot mai mare caracteristică nevoilor omului
pentru bunăstrare și confort au avut repercursiuni asupra calităților componentelor mediului,
alterându -le. Nevoia continuă a oamenilor de a evolua din punct de vedere tehnologic a condus la
destabilizarea componentelor care susțin însăși viața celor care atentează la puritatea lor. Cu
timpul, omul a realizat că acțiunile sa le au ca efecte secundare poluarea apelor, a solului, dar mai
ales a aerului. Astfel că, în momentul în care a conștientizat efectele dăunătoare ale ativităților
lui, omul a începu sădezvolte tehnologii care să îi asigure un grad de confort ridicat, dar ca re să
nu aducă nici un prejudiciu mediului înconjurător.
Prezenta lucrare abordează o temă de actualitate, punând în evidență faptul că, omul își
poate fabrica obiecte care să îi asigure un grad de confort ridicat, aplicând totodată măsuri care
să împied ice imisia în aerul atmosferic a diferiților compuși poluanți. Motivul alegerii acestei
teme este reprezentat de ideea că un anumit produs finit alacestei tehnologii este prezent peste
tot în viața noastră și fiecare ar trebui să știe dacă prin obținere a lui s -a adus sau nu un prejudiciu
asupra mediului și implicit asupra omului. Această lucrare își dorește, ca la finele ei, orice cititor
să conștientizeze că aplicarea unor măsuri pentru protecția mediului și respectarea unor norme,
nu împiedică cu nimic fabricarea unor plăci din așchii lemnoase atât de prezente în viața de zi cu
zi. Originalitatea temei este poate dată de sensibilitatea subiectului, sensibilitate datorată
necunoștiinței în cauză a fenomenelor implicate, a măsurilor aplicate, dar și a r ezultatelor.
Principalele obiective ce urmează a fi urmărite pe parcursul lucrării sunt reprezentate de
detalierea fluxului tehnologic care folosește un compus catalogat drept poluant, posibilele riscuri
ale contactului cu acesta, dar și rezultatele obțin ute în urma analizelor efectuate.
Lucrarea este structurată în 8 capitole. Capitolul 1 prezintă descrierea zonei, în timp ce
Capitolul 2 prezintă descrierea agentului economic. Capitolele 3, 4 și respectiv 5 sunt rezervate
prezentării fluxurilor tehnologice și instalațiilor pentru controlul poluanților. Capitolul 6 prezintă
eventualele riscuri ale unui contact cu compusul în cauză. Capitolul 7 descrie metoda și analiza
probelor, iar Capitolul 8 prezintă rezultatele obținute.

7
1. Orașul Sebeș
Acope rișuri uriașe cu țiglă veche, stră duțe înguste, porți masive și flori la geamuri.
Acestea sunt doar câteva cuvinte care descriu frumusețea orașului Sebeș. Precum multe alte
orașe medievale din Transilvania, Sebeșul pare că s -ar fi oprit la marginea dintre două lumi. Una
a prezentului , exemplificată prin întinderea de blocuri, hale industriale și fabrici, și una a
vremurilor de mult apuse de care ne aducem aminte pășind pe străduțe înguste care ne duc până
în inima cetății. Sebeșul reprezintă o moștenire de l a traco -daci, moștenire care a fost păstrată
până în ziua de azi. ( Florian -Rareș Tileagă, Ghid turistic județul Alba, ediția I,)
1.1.Așezare geografică
Situat în sud -vestul Transilvaniei, pe cursul Râului Sebeș, orașul cu același nume se află
la o altitudine de 250 metrii și la o distanță de aproximativ 15 kilometri de Municipiul Alba Iulia,
reședință de județ. Coordonatele geografice care localizează cu exactitate orașul Sebeș sunt :
45°57’36” latitudine nordic ă și 23°34’12” longitudine estică .( Strategia de dezvoltare locală
durabilă a Municipiului Sebeș, Județul Alba)

Figura 1 : Municipiul Sebeș – imagine din satelit ( Google Earth )

8
Orașul Sebeș, municipiu începând cu anul 2000, se află la răscrucea mai multor drumuri
importante din punct de vedere național , facilitându -i astfel accesul la alte așezări importante. O
creionare a drumurilor este prezentată în Figura 2.
1.2.Relief
Din punct de vedere al reliefului, orașul Sebeș se află așe zat pe o suprafață netedă, situat
fiind la limita dintre Podișul Secașelor la est și culuarul Mureșului la vest . Aflându -se sub
influența munților, orașul Sebeș se învecinează cu Munții Sureanu. Impunător se înalță în p artea
de nord un monument unic în România și anume „Râpa Roșie ”. Monument modelat de agenți
naturali într -un sol bogat în componente roșiatice, în marmură pestriță și albă. (Buză, Mircea și
Hozoc, Ionel, Valea Sebeșului, București, editura Sport -turism, 19 85)
1.3.Clima
Datorită poziției sale geografice, orașul Sebeș este încadrat într -o zonă cu un climat
continental moderat. Conform Administrației Naționale de Meteorologie, temperatura medie
anuală este de 9,3°C, cu un regim al precipitațiilor de 568 mm/an. („www.meteoromania.ro
/anm2/?s=temperaturi+medii+anuale+sebes ”)
1.4.Economie
Mediu propice pentru orice investiție, fie ea autohtonă sau străină, au transformat orașul
Sebeș într -o puternică forță economică, rata șomajului pe raza localității fiind sub 3%. Sebe șul
Figura 2 : Municipiul Sebeș – drumuri de acces ( Google maps )

9
dictează bunăstarea economică a județului Alba, investițiile facute de companii precum
„Daimler”, „Holzindustrie” sau „Kronospan” totalizând peste un miliard de euro . („Ziarul
Financiar/ 14.01.2014 ” )
1.5.Populație
Ultimul recensământ confirmă prezența unui număr de 27019 locuitori în orașul Sebeș ,
densitatea acestora pe cei 115,54 km ² ai orașului fiind de aproximativ 240 loc/ km². Componența
etnică a orașul ui este prezentată în Figura 3 .

Figura 3 . Împărțirea et nică a populației orașului Sebeș (original)
Corpul unui oraș este reprezentat de clădiri, monumente, străzi și râuri care îl strabat
dintr -un colț în celălalt, tot ce se înalță spre cer. Spiri tul unui oraș este reprezentat de locuitorii
săi, iar diversitat ea lor aduce culoare.

Români
83%Romi
4% Necunoscut
12%Altă etnie
1%Împărțirea etnică a populației orașului Sebeș

10
2. S.C. KRONOSPAN S.A
2.1.Scurt istoric
Începând cu anul 1960, la periferia orașului Sebeș, în partea de nord -vest și-a început
activitatea o fabrică de mobilier și plăci PFL, cunoscută sub numele de „Combinatul de
prelucrare a lemnului ”. În anul 1995, din combinat se desprinde secția de PFL, numindu -se
ulterior „S.C. MDF Sebeș S.A. ”. Activitatea acesteia reducându -se, este cumpărată în anul 1997
de către firma „FRATI ” din Italia. Astfel a luat naștere la 13 noiembrie 1997 „S.C. MDF Sebeș
Frați S.A. ”, o societate mixtă, având ca obiect principal de activ itate fabricarea elementelor
componente pentru mobilier. În anul 2004, conform hotărârii de încheiere numărul 4353, „S.C.
MDF Sebeș Frați S.A. ” se va numi „ S.C. KRONOSPAN SEBEȘ S.A.”. Se poate menționa în
data de 13 noiembrie 1997, a început construirea a ceea ce astăzi reprezintă ce a mai mare fabrică
de produse laminate, de rășini, adezivi și plăci folosite în industria mobilei care există în
Romania. ( Formular de soli citare a înnoirii autorizației integrate de mediu 20 16). (Raport de
amplasament/ septembrie 2016)
2.2.Localizarea geogra fică
Operatorul „ S.C. KRONOSPAN S.A.” cu sediul și locația desfășurării activității în
municipiul Sebeș, strada Mihail Kogălniceanu, numărul 59, își desfășoară activitatea pe
platforma industrială situată în nord -vestul localității. Conform PUG -ului existent,
amplasamentul face parte din UTR 4, zonă funcțională a construcțiilor industriale, funcțiunile
complementare admise ale zonei fiind instituțiile și serviciile publice, spațiile verzi amenajate,
accese pietonale și carosabile. ( Raport de amplasament/ septembrie 2016)
Coordonatele geografice ale amplasamentului KRONOSPAN SEBEȘ sunt reprezentate
în Tabelul 1
Tabel 1
PUNCT Coordonate STEREO 70
X Y
1 388322625 497556577
2 388334096 497964259
3 387655734 498643235
4 387637495 498633925
5 387708167 497485294

11
6 388019331 497466433
7 388022596 497594040
Terenul pe care este a mplasata instalația aparținătoare a societății KRONOCHEM
SEBEȘ S.R.L. are suprafața de 1,440 m², amplasat fiind în interiorul amplasamentului
KRONOSPAN SEBEȘ și are o formă dreptunghiulară cu laturile de 39 m și respectiv 37 m, în
Tabelul 2 fiind prezentate coordonatele STEREO ale celor 4 colțuri.
Tabelul 2
Coordonatele STEREO 70
X Y
388245,322 497746,367
388206,396 497747,781
388207,701 497784,728
388246,626 497783,314

Figura 4. Amplasament Kronospan ( http://atlas.anpm.ro/atlas# )

12

Conform Autorizației Integrate de Mediu NR. AB1 /09.01.2017 , vecinătățile de interes
ale amplasamentului, așa cum sunt ele stipulate în autorizație sunt :
– În direcția sud, se află societatea „S.C. MOBIS S.A în prezent aceasta fiind dezafectată , la
aproximativ 500 de metri pe partea de vest a străzii Mihail Kogalniceanu se află un amplasament
de locuințe; se specifică faptul că cea mai apropiată zonă de locuit compactă se află în partea de
sud-est la aproximativ 70 de metri de limita amplasamentului și aproximativ 160 de metri de
rezervoarele care prezintă risc și anume cel de metanol și cel de formaldehidă;
– la aproximativ 130 de metri de zona amplasamentului se află 2 zone industriale aparținând „S.C.
VOLTRANS S.A. ” și „S.C. ALPIN 57 LUX S.R.L. ” situată la o distanță de 48 de metri de
limita esticăa amplasamentului; de asemenea, se specifică prezența la apro ximativ 150 de metri
și a unei zone cu locuințe ;
– pe direcția Vest se află la limita incintei strada Industriilor, iar pe partea opusă a străzii la o
distanță de aproximativ 50 de metri se află operatorul economic „S.C. HOLZINDUSTRIE
SCHWEIGHOFER S.R.L. ”;
– pe direcția Nord, la circa 270 de metri se află amplasamentul de construcți aparținând „SC Trans
Ivinis ”, iar de la aproximativ 700 de metri se găsește zona de locuințe a localității Lancrăm
unde există obiectivul protejat „Mormântul poetului Lucian Blaga ”;
– pe direcția Nord -Est laaproximativ 3,5 kilometri se află rezervația naturală geologică „Râpa
Roșie ”
– pe direcția Sud -Vest, la aproximativ 5 kilometri începe limita Munților Sebeș ;
Situată integral pe teritoriul orașului Sebeș, în partea de nord -vest a orașului, platforma
pe care își desfășoară activitatea agentul economic este delimitată după cum urmează :
– în partea de nord se regăsește platforma betonată utilizată pentru depozitarea materialului lemnos
și drum pentru circulația autovehiculelor, existând și un cântar auto care deservește această
platformă).
– Vest: platforma industrială „S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. ” (depozit de lemne și instalațiile
de producție PAL și MDF).
– Sud: platforma industrială „S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. ” (centrala termică și atelier ul
mecanic, turnurile de răcire, rezervoarele de formaldehidă și cele de metanol, iar la sud -est se
află actuala instalație de formaldehidă).

13
– Est: platforma industrială „S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. ” (instalația de producere a rășinilor
lichide, depozitul de uree și instalația de producere a rașinilor sub formă de pulbere).
Accesul pe platforma industrială se face din Drumul Național 1, respectându -se normele
de circulație în vigoare, prin porțile din partea de est a obiectivului, accesul pe calea ferată fiin d
disponibil de asemenea.
Operatorul „S.C. KRONOSPAN S.A.”, conform autorizației NR. AB1 /09.01.2017 ,
declară ocuparea unei suprafețe totale de aproximativ 577,988 m2, reprezentând suprafața
construită de 144 ,266 km2, drumuri și platforme betonate de 357 ,412 m2 și o suprafață libera de
76,307 m2. Activitățile desfă șurate conform codurilor CAEN din Certificatul de înregistrare sunt
reprezentate de „ Fabricarea de furnire și a panourilor din lemn”, „Fabricarea altor produse
chimice organice, de bază” , „Colectarea deșeurilor nepericuloase”, „Recuperarea materialelor
reciclabile sortate”, „Tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase” și „Furnizarea de abur și
aer condiționat”. (Autorizație Integrată de Mediu NR. AB1 /09.01.2017 )
2.3.Identificarea instalațiilor care ar putea prezenta un pericol de accident major
Conform pct. 13, articolul 3 din Legii nr. 59/2016, prin instalație se înțelege „ o unitate
tehnică din cadrul unui amplasament, aflată la nivelul sau sub nivelul solului, în care sunt
produse, utilizate, manipulate ori depozitate substanțe periculoase; aceasta cuprinde totalitatea
echipamentelor, structurilor, sistemelor de conducte, utilajelor, instrumentelor, căilor ferate
proprii de garare, docurilor, cheiurilor de descărcare care deser vesc instalația, pontoanelor,
depozitelor sau altor structuri similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea
instalației respective”.
Pentru părților din amplasament care sunt relevante pentru securitate, conform Raportului
de securi tate, s -a utilizat metodologia prezentată în Twinning Project RO/2002/IB/EN/02
„Implementation of the VOC’ s LCP and Seveso II Directives , Ghid referitor la realizarea ș i
evaluarea rapoartelor de securitate ”. Această metodologie utilizează criteriul canti tății de
substanță periculoasă, dar se menționează și necesitatea luării în considerare și a caracteristicilor
substanțelor care pot provoca un accident și modul ăn care acestea sunt utilizate și depozitate.
Principalele i nstalații din cadrul platformei „ S.C. KRONOSPAN S.A.” care prezintă
interes în urma metodologiei mai sus menționate sunt :
– Instalația de producere a formaldehidei de 40.000 t/an, inclusiv rezervoarele de depozitare pentru
metanol și formaldehidă;

14
– Instalația de producție a rășinilor melamino – și ureo -formaldehidice lichide de 198.000t/an;
– Instalația de producere a rășinilor ureo -formaldehidice pulbere de 7.500 t/an;
– Instalația de fabricare a plăcilor PAL cu o capacitate de 880.000 t/an;
– Instalația de fabricare a plăcilor MDF cu o capa citate de 7007.000 t.an;
– Linia de înnobilare plăci cu o producție de aproximativ 1. 592.000 t/an ; (Raport de securitate
pentru obiectivul S.C. Kronospan S.A.)
3. Secția chimică
Fluxul tehnologic din secția chimică este descris în Tabelul 3.
Tabelul 3 Descrierea fluxului tehnologic
Proces Descrierea procesului Capacitate maximă
Producere de formaldehidă – oxidare catalitică a metanolului
– obținere de soluție de formaldehidă
în apă
40.000 t/an la o
concentrație de 100%
Producere de rășini lichide și
siropuri pentru producerea
ulterioară a rășinilor pulbere Policondensarea formaldehidei cu:
– uree (rășini ureo -formaldehidice)
– melamină (rășini melamino –
formaldehidice)
– uree + melamină = reșini
melamino -ureo-formaldehidice
195.000 t/an
Producere de rășini sub formă
de pulbere Atomizarea siropurilor
formaldehidice cu eliminarea
excesului de apă 4.0 an
3.1.Producerea de formaldehidă
Dotările tehnologice necesare pentru acest proces sunt reprezentate de :
– Instalația de evaporare a metanolului
– Schimbător de caldură pentru preîncălzirea aerului de amestec
– Instalația de amestec aer – metanol
– 5 reacto are ( coș dispersie – C6, inox, î n aer liber, având 0,9 metri diametru și o înălțime de 32
metri

15
– Separator apă -vapori pentru reglarea temperaturii în reactor
– Coloan a de absorbție pentru formaldehidă (Raport de securitate pentru obiectivul S.C.
Kronospan S.A.)
Fabricarea soluției de formaldehidă în instalația existentă
Acțiunea care stă la baza obținerii formaldehidei constă în trecerea unei combinații bine
stabilită format ă din metanol și aer peste un catalizator încălzit staționar la o presiune
aproximativ egala cu cea atmosferică, urmând apoi să se efectueze spălarea gazelor obținute cu
apă pentru a forma soluția d e formaldehidă. (Raport de securitate pentru obiectivul S.C.
Kronospan S.A.)
3.1.1. Formarea amestecului de reacție
Către evaporator, metanolul este direcționat din rezervoarele existente prin conductele
aferente. Acesta este complet vaporizat și supraîncălzit . Supraîncălzit , metanolul este amestecat
cu o combin ație formată din gazele sărace î n oxigen care ies din vârful coloanei de absorbție și
aer pro aspăt luat direct din atmosferă, acest proces având loc în schimbătorul de gaze. Acestea
fiind spuse, metanolul în fază gazoasă în combinație cu aerul cald care are un conținut de oxigen
de 10 -11%, formează amestecul de reacție. (Raport de securitate pentru obiectivul S.C.
Kronospan S.A.)
3.1.2. Reacția și producția de abur
După încălzire, curentul de gaze intră în reactoare. În momentul în care acesta trece prin
tuburile de reacție, dar și în prezența catalizatorului fero -molibdenic, are loc formarea de
formaldehidă, apă și cantități mici de produse secundare.
CH₃OH + ½O₂ → CH₂ + H₂O + 28 Kcal
Reacția fiind una puternic exotermă, căldura degajată de aceasta este preluată cu ajutorul
sării topite. Prin cedarea căldurii stocate apei demineralizate din serpentine, are loc producerea
unui curent de abur, care este ulterior distribuit în reț eaua de consumatori. Produsul de reacție
este trimis schimbătoarelor de gaz -gaz unde se recuperează căldura. Astfel, gazul răcit urmează
să intre în partea de jos a coloanei de absorbție. (Raport de securitate pentru obiectivul S.C.
Kronospan S.A.)
3.1.3. Absorbția formaldehidei în coloana de absorbție
Împărțită în secțiuni și umplută cu inele, această coloană permite o eficiență ridicată a
contactului dintre amestecul de gaz și lichidul recirculat pentru absorbție. Pentru a recupera o

16
cantitate cât mai ma re de formaldehidă gazoasă și pentru a obține concentrația necesară, se
recurge la reglarea temperaturii lichidului recirculat. Amestecul de formaldehidă este recirculat
cu ajutorul unor pompe până la schimbătoarele de căldură cu plăci. La vârful coloanei se
realiz ează alimentarea cu apă de absorbție. Produsul rezultat la baza coloanei, o soluție apoasă de
formaldehidă cu o concentrație de 50% este pompat spre rezervoarele de depozitare, dar nu
înainte de a trece prin rezervoarele de producție și omogenizar e și a fi prelevate probe pentru
analize . (AUTORIZAȚIE NR. 200/18.12.2013 PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE
SERĂ PENTRU PERIOADA 2013 -2020)
3.1.4. Epurarea catalitică a gazelor
Gazul evacuat prin partea superioară a coloanei este compus dintr -un flux care e ste
trimis spre o purificare catalitică pentru a putea fi ulterior degajat în atmosferă și cursul principal
care este recirculat și adăugat în aerul atmosferic filtrat. Amestecul care prezintă un conținut
scăzut de oxigen își reîncepe ciclul din nou, fiind aspirat de ventilatoare.
3.1.5. Depozitarea soluției de formaldehidă
Pentru omogenizare și păstrarea a temperaturii optime a produsului, rezervoarele de
stocare a formaldehidei sunt prevăzute cu agitatoare și serpentine. Soluția de formaldehidă cu o
concentrație cuprinsă între 48% și 50% și cu un conținut maxim de metanol de 1%, trebuie
menținută la o te mperatură de aproximativ 52°C. O temperatură mai joasă ar provoca o
polimerizare parțială a formaldehidei, în timp ce temperaturile mai mari ar condu ce la creșterea
acidității.
Sistemul DCS (distributed control system) este cel care conduce procesul tehnologic, un
sistem complex de automatizare cu calculator de proces. Reprezentarea on -line și grafică pe
spațiile de lucru a unor parametri precum tempe ratura, presiunea, debitul și gazele evacuate,
oferă operatorului pe lângă posibilitatea de a monitoriza procesul, să intervină rapid spre
corectarea anumitor parametri. Cei mai importanți parametri cu sisteme de alarma care au rolul
de a opri imediat inst alația în cazul atingerii unui nivel critic. De asemenea există și o cale
manuală care oferă operatorului posibilitatea de a opri imediat instalația . (RAPORT DE
SECURITATE pentru obiectivul S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. )

17
Intrări (materii prime/utilități) Proces și produs Rezultate
(produs/emisii/deșeuri)
Secția chimică

Metanol (CH ₃OH) 47.000 t/an
Aer 38.4000 t/an
Energie termică
Alimentare cu metanol și
evoaporare Amestec de metanol -aer

Amestec metanol/aer
Catalizator fero -molibdenic/5 t
în instalație

Apă 1.042.000 m³/an
Amestec de vapori de
formaldehidă, apă, produși
secundari

Reacția de producere a
formaldehidei (CH ₂O) în
reactoare

Absorbția formaldehidei în
coloana de absorbție, filtrare și
depozitare formaldehidă
Ameste c de vapori de
formaldehidă, apă, produși
secundari
Energie termică spre reactoare

Soluție de formaldehidă •40.000
t/an CH ₂O (100%)
•80.000 t/an (50%)
Emisii: formaldehidă, metanol,
dimitileter, CO, Nox, spre
epurator catalitic 1/3 și 2/3
reintrodus în instalație

3.2. Producerea de rășini lichide
Fabricarea de rășini lichide se face în instalația amplasată în hala special amenajată
pentru fabricile de adezivi. Fazele de producere pentru rășinile ureo-formaldehidice și a celor
melamino/formaldehidice lichide sunt prezentate în Figura 6.

Figura 5. Flux tehnologic

18

Uree/ Melamină Soluție formaldehidă Sodă

Neutralizare
Dozaj
Amestec
Încălzire
Policondensare
Blocaj reacție
Distilare
FiltrareAcid formic
Recuperare
condens
Recuperare
condens Abur
Abur
Sodă
Abur Recuperarare
distilat și
condens
Pompare Stocare
Figura 6. Flux tehnologic

19
3.2.1. Flux tehnologic (Raport de securitate pentru obiectivul S.C. Kronospan S.A.)
– în prezența catalizatorilor (acizi și baze) se realzează în autoclave policondensarea dintre
formaldehidă și uree /melamină
– apa în ex ces este extrasa și introdusă în coloana de absorbtie, realizându -se astfel distilarea în vid
– răcirea finală până la 35°C
3.2.2. Dotări tehnologice
– autoclave de policondensare
– instalația de încălzire și recuperare condens
– instalația de răcire
– instalația pentru extagerea apei
– pompe pentru extragerea produsului după răcire
– buncăr uree
– rezervoare de stoc și preparare a soluției de sodă caustică
– rezervoare de stoc și de preparare a soluției de acid formic
– instalația de distilare în vid
– pompe volumetrice pentru estragere produsului la finalul procesului
3.3.Producerea de rășini pulbere
3.3.1. Flux tehnologic
Siropul rezultat în urma procesului tehnologic de producere a rășinilor lichide este
introdus printr -un atomizor centrifugal în camera de uscare. Siropul, în prezența aerului cald, se
transformă în pulbere. Această pulbere urmează a fi transportata ulterior printr -un proces
pneumatic spre două separatoare ciclon. În continuare, aceasta este transportată spre un al treilea
separator care ajută la obținerea produsului util, care ulterior este depozitat în silozuri și apoi
trimis spre ambalare.Pentru obținerea unor anumite sortimente, rășina sub formă de pulbere este
amestecată în pre alabil într -un uscător cu fă ină, proces ontrolat și condus de un calculator, dar
supravegheat de un operator. Trebuie menționat ca aerul rezultat din cele doua separatoare
ciclon, înainte de a fi eliberat în atmosferă, este filtrat într -un filtru cu saci. (Raport de securitate
pentru obiectivul S.C. Kronospan S.A.)
3.3.2. Dotări tehnologice
– atomizor centrifugal
– generator de aer cald

20
– uscător de faină utilizat pentru producerea diferitelor sortimente de rășini pulbere
– instalație de preîncălzire a aerului
– instalație de evacuare din atomizor a p ulberilor
– filtru ciclon pentru depoluarea aerului care rezulta din cele doua separatoare
Figura 7 . Flux tehnologic
Intrări (materii
prime/utilități) Proces și produs Rezultate
(produs/emisii/deșeuri)

Soluție formaldehidă – 80000
t/an (50%) Uree: 78400 t/an
Melamină: 1500 t/an
Acid formic 20%: 36 t/an
Sodă caustică 30%: 264 t/an
Uran: 150 t/an
Hexamină: 50 t/an
Alte materii prime: borax, acid
acetic 50%, trietilamină,
metabisulfit de sodiu
Utilități: energie termică Producție rășini lichide
-policonde nsarea dintre
formaldehidă și
uree/melamina în autoclave

Rășini lichide cu conținut
ridicat de apă

Rășini lichide cu conținut
ridicat de apă

Producție rășini lichide
-distilare în vid
Rășini lichide și sub formă de
pulbere
Emisii : vapori de apă,
formaldehidă, metanol
Deșeuri :rășini solidificate

Siropuri rășini lichide: 9074
t/an, clorură de amoniu: 35,3
t/an, făină de grâu: 87 t/an,
ipsos/gips: 10 t/an, amidon

Producție rășini pulbere
– uscare în atomizor
centrifugal și separare în
cicloane, spre depozitare siloz

Rășini pulbere
Emisii: formaldehidă,
metanol, pulberi, VOC, TOC
Epurare în filtru cu saci

21
Amidor D500: 10 t/an,clorură
de sodiu: 4,7 t/an, uree fină:
23,7 t/an – amestec cu diferiți compuși
pentru diferite sortimente
Deșeuri: rășini pulbere rebut

4. Producerea de plăci MDF (Raport de securitate pentru obiectivul S.C. Kronospan S.A.)
Mediun Density Fibreboard, se realizează prin compactearea constituenților lemnului, în
baza u nei tehnologii complexe care cu pinde :
– Depozitarea și mărunțirea lemnului ;
– Desfacerea în fibre a așchiilor de lemn ;
– Amestecul cu substanțe de în cleiere și cu substanțe care micșorează capacitatea de
umezire a lemnului (hidrofugare) ;
– Uscarea amestecului ;
– Formarea și presarea ;
– Șlefuirea și ambal area plăcilor obținute ;
În format 5x12x25 mm, așchiile tocate de lemn sunt transformate într -o masă fibroasă.
Urmează apoi adăugarea unor substanțe adezive care conduc la formarea unui covor cu o serie de
caracteristici uniforme. În final, această aglomer are uniformă este supusă unui proces de presare
la cald, obținându -se plăcile MDF. ( AUTORIZAȚIE NR. 200/18.12.2013 PRIVIND EMISIILE
DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PENTRU PERIOADA 2013 -2020 )
4.1.Flux tehnologic
4.1.1. Depozitarea materiei prime
Pentru asigurarea unui flux continuu de lucru, se realizează o depozitare a
sortimentelor de lemn destinate fabricării plăcilor MDF. Aprovizionarea cu materie primă
se realizează fie cu mijloace auto aparținând diverșilor furnizori, fie cu ajutorul
vagoanelor CFR. Odată cu recep ția mărfii se realizează și cântărirea acestei a, dar și
determinare umidității materialului lemnos cu ajutorul unei etuve. (FORMULARUL DE
SOLICITARE A INNOIRII AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU )
4.1.2. Tocarea materialului lemnos
Dimensiunile standard pentru așchiile rezultate în urma procesului de tocare sunt de 5 x
15 x 25 mm. În cazul în care ace stea nu corespund, sunt dirijate pentru a ajunge la dimensiunile
amintite către un contracuți t superior. Urmează apoi ca ace stea să fie stocate sub formă de siloz.

22
4.1.3. Defibrarea materialului lemnos
În vederea executării acestui proces, se realizează următoarele operațiuni conform
AUTORIZAȚIE NR. 200/18.12.2013 PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ
PENTRU PERIOADA 2013 -2020 .
– Alimentarea continuă cu așchii se realizează cu ajutorul unor împingătoare hidraulice
poziționate la baza fiecărui siloz ;
– Plastifierea așchiilor de lemn care este un proces necesar pentru defib rarea acestora și se
realizează cu ajutorul unui preîncălzitor. La o temperatură de aproximativ 1 50°C, așchiile sunt
supuse și unui proces chimic. Pentru a asigura o plastifiere mai rapidă și mai întensă, acestea se
tratează chimic cu abur și biosulfit. Evacuarea din preîncălzitor se realizează cu ajutorului unu i
melc de descărcare, cu o turaț ie varia bilă, injectându -se de asemenea și parafină. Așchiile sunt
preluate ulterior pentru a fi transportate în camera de măcinare a defibratorului de un melc cu o
turație constantă;
– Pe fiecare disc al defibratorului sunt montați câte 18 bucăți segmenți care ajut ă la
desfacerea în fibre, introducându -se de asemenea abur în cameră până la o temperatură de 140 –
175°C și o presiune de 7 -10,5 bari ;
– Cele do ua amestecătoare, unul pentru ur ee și celălalt pentru apă, realizează combinarea
chimicalelor necesare procesului d e încleiere;
– Uscarea fibrelor cu chimicare se realizează prin contactul direct a acestora cu aerul cald,
printr -o instalație complexă de uscare;
– Presarea covorului de fibre se re alizează respectând urmatoarele etape tehnologice:
formarea covorului de fibre, presarea acestora la rece, tivirea longitudinală, transferul și presarea
acestora la cald, dimensionarea, răcirea și stivuirea;
– În cele din urmă, se realizează șlefuirea plăcilor de MDF și înnobilarea acestora prin
acoperirea lor cu folie decorativă ;
Figura 8 . Flux tehnologic
Intrări (materii
prime /utilități) Proces și produs Rezultate
(produs /emisii/deșeuri)

Lemn rotund, tocătură, deșeuri
MDF: 511000 t/an
Pregătire așchii:
– depozitare;
Așchii
Emisii în aer

23
– decojire;
– tocare;
– stocare așchii.
De la tocare: spre ciclofiltre
Deșeuri: scoarță, resturi
lemnoase, praf de la
filtre

Așchii
Abur
Rășini ureice
Parafină
Uree
Bisulfit de amoniu soluție
Apă
Aer cald din centrala
termică MDF, cu
funcționare pe praf de
lemn, deșeuri grosiere
lemn și gaze Defibrare -uscare:
– stocare tocătură;
– plastifiere așchii;
– injectare chimicale;
– defibrare;
– uscare fibre în uscător.
Fibre încleiate
Emisii în aer
Emisiile de la uscător merg
spre instalațiile de depoluare:
4 cicloane
Deșeuri: praf lemn, așchii de
la sortare și filtre, cenușa de
la centrala termică

Fibră lemn
Căldura dată de presa cu ulei
diatermic

Formare covor -presare
-stocare fibre
-formare covor fibre
-presare covor
-presare la cald
-formatizare plăci presate
MDF
Plăci brute
Emisii în aer
Instalații de depoluare: de la
presare – ciclon umed
aspirație, de la formare covor
fibre –filtre, de la formatizare –
filtru, ciclofiltru
Deșeuri: praf lemn, margini
plăci

Plăci brute, hârtie abrazivă,
ambalaje
Pregătire plăci – expediție:
-stivuire
-aclimatizare
Plăci șlefuite, dimensionate,
ambalate: 440000 mc/an plăci
finite

24
-calibrare
-șlefuire
-lustruire
-ambalare
-formate speciale
-expediție Emisii în aer
Instalații de depoluare: filtre la
șlefuire și calibrare, filtru la
siloz stocare praf
Deșeuri: praf lemn, deșeuri
plăci, ambalaje, hârtie
abrazivă

Plăci finite: 266000 mc plăci
înnobilate
Hârtie impregnată
Innobilare
-acoperirea cu folie decorativă

Plăci înnobilate – 266000 mc
plăci înnobilate
Emisii în aer
Instalații de depoluare: filtre la
înnobilare
Deșeuri: deșeuri plăci, deșeuri
hârtie impregnare

5. Instalații de evacuare, reținere și dispersie în mediu a emisiilor rezultate în urma
procesului de producție a plăcilor MDF.
În Tabelul 4 urmează a fi prezentate echipamentele pe care agentul economic le are
instalate pentru a fi utilizate în depoluare, dar și punctele de emisie unde acestea sunt plasate.
Tabelul 4. Instalații de evacuare
Faza de proces Punctul de emisie Poluant Echipament de
depoluare
Pregătire așchii -tocare
fibre Evacuare ciclofiltru
H=42 m
D=0,5×0,6 m
Debit 15000 Nmc/h
T(°C)=25 Pulberi, posibiș
formaldehida, metanol Instalație filtru ciclon,
145 saci, suprafață
filtranta 168 m²
Uscare fibre Evacuări 4 cicloane Pulberi, formaldehida, 4 cicloane

25
H=50 m
D=2,3 m
Debit 850.000 Nmc/h
T(°C)=65 metanol, Nox, CO,
CO₂, SO ₂
Formatizare plăci Evacuare ciclofiltre
H= 22 m
D= 1,30 m
Debit 54.000 Nmc/h
T(°C)=25 Pulberi, formaldehida,
metanol Instalație filtru ciclon,
160 saci, suprafață
filtranta 613 m²
Șlefuire și calibrare
plăci Evacuare ciclofiltre
H= 22 m
D= 2,0×2 m
Debit 2×141.000
Nmc/h
T(°C)= 25 Pulberi, formaldehida,
metanol Instalație filtru ciclon,
160 saci, suprafață
filtranta 613 m²
Evacuare noxe
alimentare și evacuare
presă pl ăci MDF Coș evacuare
H=24 m
D= 3 m
Debit 60.000 Nmc/h
T(°C)=35 Pulberi, formaldehida,
metanol, Nox, CO,
CO₂, SO ₂ Scruber cu apă. Apa
este reciclată
Încălzire ulei
diatermic prin
combustia gazului Coș evacuare gaze
arse
H=37 m
D= 1,36m
Debit 100.000 Nmc/h
T(°C)= 125 Nox, CO, CO ₂, SO ₂,
pulberi Coș dispersie gaze de
ardere fără instalație
de filtrare

Centrală termică gaz
metan CO, CO ₂, SO ₂, pulberi

Regimul de funcționare al instalațiilor este permanent, 365 zile / an, 24 ore/ zi,
executându -se o revizie generală 15 zile / an.

26

6. Pericole reprezentate de poluarea aerului în general și cu formaldehidă în special
6.1.Poluarea aerului
Mediul, cu toate componentele sale, este considerat a fi suportul și originea vieții pe
Pământ. În activităț ile legate de asigurarea hranei și a confortului, omul a condus la o alterare a
calității mediului înconjurator prin emisiile nocive evacuate în aer, aerul reprezentând poate cea
mai importantă componentă a mediului. Efectele poluării atmosferice au fost l uate în considerare
și de “Organizația Mondială a Sănătății” care a decis că este mai mult decât necesar tratarea
mediului ca o resursă. (Gugleșan, Ioan, Gugleșan, Natalia,Muntean, Ioan, Pocan, Ioan,
Tehnologii pentru protecția mediului, Ed. Ecou Transilva n, Cluj -Napoca, 2012)
O poluare a aer ului din cauze naturale a existat încă de la începuturile existenței
suprafeței terestre. Sursele naturale care cauzează o dereglare a compoziției atmosferei sunt
reprezentate de plante, radioactivitatea naturală terestra sau cosmică, dar și de incendiile
provocate în mod natural, sau de descompunerea firească a materiilor orga nice. Diversitatea
agenților poluanți proveniți din natură este foarte mare, dar aceștia au o rata de metabolizare
foarte mare, neprovocând dereglări majore în stratul atmosferic, ajungând să reprezinte un
pericol pentru sănătate doar în cazuri foarte rare . (Barbu C.H., C. Moise, BP Pavel, Surse și
agenți de poluare, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2008)
Dezvoltarea economică a reprezentat mereu o preocupare a oamenilor, necesară f iind
pentru progresul și bunăst area acestora. Dar cu toate acestea, poluarea este un factor care
însoțește procesul dezvoltării. Deși, global vorbind, admisia în atmosferă a substanțelor provenite
din activități antropogene este mai mică decât cea de la sursele naturale, ace stea au un impact
mult mai mare asupra calității aerului orașelor și zonelor învecinate, conducând la mari poluări
locale.
6.2. Principalii poluanți atmosferici proveniți din activități u mane care reprezintă un
pericol pentru sănătatea populației sunt reprezen tați de:
– Dioxidul de carbon (CO ₂) care deși nu este o substanță tox ică, prezența lui în atmosferă
în cantități mari conduce la apariția efectului de seră care implică o creștere a temperaturii la
nivel global și implicit o schimbare a clime i, afectând astfel gradul de con fort al populației, dar și
celelalte activități eco nomice; (Barbu C.H., Ecotoxicologie , Ed. Alma Mater, Sibiu, 2008)

27
– Monoxidul de carbon CO provenit exclusiv din creșterea traficului rutier, aflat în
cantități mari în atmosferă este resimțit de populație. Acțiunea acestuia în cazuri extreme constă
în blo carea hemoglobinei prin formarea de carboxihemoglobină (CO -Hem) împiedicându -se
astfel transportul de oxigen catre celule. Efectele resimțite de populație în cazul expunerii acestui
gaz, dar nu în concentrații atât de mari, sunt reprezentate de afecțiuni cardiovasculare,
neurocomportamentale, dar pot apărea și efecte perinatale ; (Barbu C.H., Ecotoxicologie , Ed.
Alma Mater, S ibiu, 2008)
– Oxizii și acizii sulfului reprezintă și ei compuși care au un efect semnificativ asupra
compoziției atmosferei. Dioxidul de sulf (SO ₂) se apreciază a fi compusul cu cel mai dăunător
efect asupra ființelor umane, precizându -se ca la concentrații mai mare de 5 ppm, acesta produce
afecțiuni respirațorii extrem de grave. În concentrații mai mici, acesta poate conduce la apariția
de anemii, tuberculoză, sau poate provoca o sensibilitate a corpului la alți agenți patogeni.
(Barbu C.H., Ecotoxicologie , Ed. Alma Mater, Sibiu, 2008)
– Oxizii de azot reprezintă în concentrații foarte scazute componenți ai aerului, dar în
momentul în care concentrația acestora este mai mare de 10 ppm, prezenta acestuia provoacă
populației iritații și deteriorări grave ale al veolelor pulmonare ; (Barbu C.H., Ecotoxicologie , Ed.
Alma Mater, Sibiu, 2008)
Agenții poluanți detaliați mai sus reprezintă factori perturbatori ai compoziției
atmosferei, factori de care ne lovim zi de zi, acumulandu -i în cantități mai mici sau mai mari în
corp, depinde de zona unde ne aflăm. Activitățile omului, chiar și prin simp la lui existență și
efectuarea unor activități zilnice conduc la poluare. În momentul în care într -o zonă specifică
sunt întreprinse activități industriale care utilizează în procesul tehnologic substanțe de risc
major, gradul de poluare este semnificativ mai mare, iar efectele acesteia sunt resimțite de
populație atât prin sesizarea scăderii calitații aerului, ci și prin creșterea numărului de
îmbolnăviri. În subcapitolul următor, atenția va fi acordată unui compus utilizat în procesul de
fabricare al plăc ilor MDF în cadrul „S.C. KRONOSPAN S.A.”
6.3.Pericolele reprezentate de poluarea cu aldehida formică
Aldehida formică (CH ₂O) reprezintă o substanță incoloră, inflamabilă și cu un miros
înțepător, substanță care este utilizată pentru fabricarea adezivilor folo siți în obținerea plăcilor
MDF. În comunicatul de presă numărul 153 din 15 iunie 2004, „Organizația Mondială a
Sănătății” precizează că formaldehida este cancerigenă pentru om, clasând -o în grupa 1 a

28
Agenților cancerigeni, cumențiunea că până în 2004 acest compus a fost catalogat drept “posibil
cancerigenă”. Ulterior, în urma studiilor efectuate s -a ajuns la concluzia rectificării acestui fapt.
În cele ce urmează, vă vor fi prezentate data specifice ale substanței, dar și efectele
acesteia.
6.3.1. Informații priv ind proprietățile fizice și chimice de bază (Raport de securitate
chimică pentru formaldehida/2010)

Aspect: lichid limpede, incolor
Miros: înțepător, sufocant
pH (la 20°C) 3,0÷4,0
Punct de fierbere 96÷99 °C
Punct de topire -16°C
Greutate specifică a vaporilor 1,075 g/cm³
Densitate la 18°C 1,13-1,15 g/cm³
Solubilitate în apă completă
Solubilitate în solvenți organici solubilă
Punct de aprindere 79,4-58°C
Inflamabilitate nu este inflamabil
Proprietăți explozive nu este exploziv
Temperatură de autoaprind ere 430 °C (substanță pură)
Stabilitate și reactivitate (Raport de securitate chimică pentru formaldehida/2010)
Reactivitate Corozivă pentru oțel carbon
Stabilitate chimică Stabil în condiții normale de presiune
Posibilitate de reacții periculoase Reacții cu solvenți pe bază de alcool și amine
Condiții de evitat Surse de aprindere și căldură
Materiale incompatibile Nu se depozitează în recipiente din fier sau
aliaje de cu pru nichel și zinc
Produși de descompunere periculoși Bioxid de carbon, oxid d e carbon
6.3.2. Informații toxicologice
În urma comunicatului de presă dat de către “Organizația Mondială a Sănătății”, au fost
întocmite fișe detaliate în ceea ce privește efectele pe care acest compus îl are asupra sănătății

29
oamenilor. În ceea ce urmează, în Tabelul 5 vor fi prezentate informați ile toxic ologice ale
compusului.
Tabelul 5 . Informații toxicologice
1) Toxicitate acută Formaldehidă
Toxicitate acută orală – poate provoca arsuri gastro -intestinale,
arsuri ale tubului digestiv însoțite de dureri
abdominale, nazale, vomă și diaree
Toxicitate acuta prin inhalare – provoacă greață, dureri de cap
– poate provoca inflamarea gâtului, tuse,
stări de sufocare
Toxicitate acută dermică – iritarea locala a pielii
2) Lezarea gravă/ iritarea ochilor – în urma expunerii apar simptome de
iritare a ochilor, creșterea frecvenței de clipire,
înroșire a conjunctivitei, lacrimare
3) Iritarea aparatului respirator – peste limita de 2 ppm apare iritarea
nasului și a aparatului respirator
4) Sensibilizarea căilor respriratorii sau a
pielii – induce dermatită și poate provoca
apariția urticariei
– nu există dovezi în ceea ce privește
declanșarea unor alergii
5) Mutage nitatea celulelor germinative – nu există dovezi clare
6) Cancerigenitatea – desemnat de “Organizația Mondială a
Sănătății” drept cancerigen
7) STOT – expunere unică – iritarea ochilor prin expunerea la gaze
de formaldehidă
8) STOT – expunere repetată – iritarea ochilor prin expunerea la gaze
de formaldehidă

Pentru evitarea unei contaminări sau a unor accidente, personalu l care lucrează în cadrul
secției de producere a formaldehidei a primit instructaj special, împreună cu echipamente
necesare protecției . Echipamentul de protecție a persona lului este detaliat în Tabelul 6 .

30
Tabelul 6 . Echipamente de protecție

Protecția respirației – Mască de protecție a respirației și a
feței cu cartuș filtrant pentru formaldehidă și
gaze/ vapori organici

Protecția mâinilor – Mănuși de protecție din butil –
cauciuc.Pentru protecția mâinilor se utilizează
crema nut

Protecția ochilor
– Ochel ari de protecție

Protecția pielii
– Echipament de protecție, îmbrăcăminte
antistatică din fire naturale

Protecția picioarelor
– Pantofi cu protecție antiscânteie sau
cizme de cauciuc
Operatorul economic „S.C. KRONOSPAN S.A.”, asa cum se stipulează și în Autorizația
integrata de mediu, are obligația de a efectua o automonitorizare. Această automonitorizare are
următoarele componente :
• Monitorizarea emisiilor și calității factorilor de me diu
• Monitorizarea tehnologică/ monitorizarea variabilelor de proces
• Monitorizarea post -închidere
Admisia în atmosferă prin coșurile de evacuare a diverșilor poluanți, inclusiv a unei
cantități de formaldehidă, a ridicat încă de la înființarea fabricii nenumărate semne de întrebare.
Chiar dacă poluanții emiși în atmosferă suferă un proces de dispersie influențat de înălțimea
coșului de evac uare și diametrul acestuia, tem peratura, viteza gazelor la ieșire, dar și proprietățile
fizico -chimice, datorită ris cului posibil generat de compusul formic, se execută o monitorizare
zilnică din partea organelor abili tate. În partea a doua a prezentei lucrări se va detalia procesul
prin care laboratoarele din cadrul Agenției de Mediu Alba Iulia efectuează monitorizarea emisiei
de aldehidă formică în localitatea Sebeș.

31
7. Monitorizare
7.1.Cadrul legal
Crearea cadrului legal în cee a ce privește reglementare măsurilor destinate exclusiv
menținerii dar și îmbunătățirii calității aerului este întocmită de Legea 104/2011 care transpune
Directiva 2008/50/CE din data de 21 mai 2008 a „Parlamentului European și a Consiliului”.
Această leg e, în textul ei, are stipulate măsuri aplicate la nivel național care stabilesc obiective
privind calitatea aerului. De asemenea, legea prevede sprijinirea procesului de combatere a
efectelor poluării prin acordarea de informații necesare, dar impune și mă suri de monitorizare
aplicate pe termen lung . Prin această lege, se garantează publicarea rezultatelor măsurătorilor
efectuate, asigurându -se menținerea calității aerului înconjurător sau îmbunătățirea acesteia acolo
unde este cazul. Trebuie specificat c ă actul normativ încurajează cooperarea dintre statele
membre pentru asigurarea unei calități crescute a aerului pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În
conformitate cu prevederile acestei legi, monitorizarea calității aerului înconjurător revine
autorit ăților pentru protecția mediului.
Legislația naționala, în conformitate cu reglementările europene în ceea ce privește
protecția mediului, stabilește punctele de monitorizare, poluanții monitorizați, metodele utilizate
pentru măsurarea acestora, dar și v alorile maxime admise și pragurile de alertă.
7.2.Stații de măsurare
În prezent, calitatea aerului înconjurător este monitorizată cu ajutorul „Rețelei Naționale
de Monitorizare a Calității Aerului” ( RNMCA) . Prin această rețea se efectuează măsurători
pentru următorii poluanți :
– Dioxid de sulf (SO ₂);
– Oxizi de azot (Nox);
– Monoxid de cardon (CO);
– Ozon (O ₃);
– Particule în suspensie (PM10);
– Benzen (C 6H6);
– Orice alt tip de poluant care prezint ă interes pentru un anumit areal ;
Datele furnizate de către o anumită stație sunt reprezentat ive pentru un anumit areal, în
funcție de tipul stației. Aria de reprezentativitate se definește ca fiind aria în care concentrația

32

măsurată de stație nu diferă de concentrația măsurată în laborator, datele fiind corelate și cu
activitatea meteorologică din zonă.
În județul Alba, trei stații de monitorizare a calității aerului se află sub utilizarea
„Agenției pentru Protecția Mediului Alba ”. În Figura 9 se prezintă amplasarea stațiilor de
monitorizare din județul Alba.

7.3.Amplasament stații
AB-1: Alba Iulia, Strada Lalelelor nr. 7B
AB-2: Sebeș, Strada Mihail Kogălniceanu ( Școala Generală nr. 4)
AB-3: Zlatna, Strada Tudor Vladimirescu nr. 14 ( Grup Școlar Industrial Avram Iancu)
Pentru tema lucrării, interesul major este reprezentat de Stația AB -2, stație de tip
industrial. Figura 9 . Amplasarea stațiilor de monitorizare a calității aerului ( http://www.calitateaer.ro ) AB3
AB1
AB2

33
7.4.Stația AB -2
Stație de tip industrial, amplasată pe raza localități i Sebeș, evaluează influența
activităților indusr iale în ceea ce privește calitatea aerului înconjurător. Coordonatele geografice
de localizare a stație i sunt 45°67’59” latitu dine nordică și 23°33’35” longit udine estică. Figura 10
și Figura 11 prezintă exteriorul și interiorul Stației automate AB -2.
Figura 10 . Interiorul stației AB -2 ( fotografie originală )

34

Aria de reprezentativitate este de 1 kilometru, iar poluanții monitorizați sunt:
– Dioxid de sulf (SO ₂);
– Oxizi de azot (Nox);
– Monoxid de carb on (CO);
– Ozon (O ₃);
– Particule în suspensie (PM10 și PM 2,5);
– Compuși organici volatili;
– Parametrii meteorologici
Împreună cu acești indicatori mai este urmărită și concentrația de for maldehidă, aceasta
fiind un poluat specific orașului Sebeș, dat fiind activitatea industrială din zonă. Funcțională din
2008, frecvența de prelevare a probelor de formaldehidă este de 7 zile din 7.

Figura 11 . Exteriorul sta ției AB -2 ( fotografie originală )

35
7.4.1. Prelevarea probe i
Prelevarea probelor se face zilnic la ora 08 :30. De menționat este faptul că proba
corespunde zilei anterioare, durata de prelevare a acestei probe fiind de 24 de ore. Figura 12
prezintă stativul care susține vasele de absorbție, iar în Figura 13 este ilustrat programul
prestabilit de operator, program după care lucrează pompa. Conținutul vasului de adsorbție în
care a fost barbotată pr oba de aer în apă distilată a fost transferat în recipient de plastic special
etichetat cu numărul probei, r ecipient prezentat în Figura 14 . De asemenea, am notat debitul cu
care a fost prelevată proba de aer . În vasul de adsorbție am pus 40 ml apă distilată pentru a
pregăti prelevarea următoarei probe (Figura 15) . Am efectuat aceast ă prelevare după indicații
bine stabilite conform STAS 10351 -75.

Figura 12 . Vase de absorbție ( fotografie originală )

36

Figura 14 . Măsurare 40 ml ( fotografie originală ) Figura 13 . Program funcționare pompă prelevare probă de aer. ( fotografie originală )
Figura 15 . Vas prelevare probă ( fotografie originală )

37
7.4.2. Pregătirea probe i
Proba este adusă în cadrul laboratorului pentru analiza calitații mediului a Agenției
pentru Protecția Mediului Alba. Am golit c onținutul vasului de prelevare într-un cilindru gradat
și am notat volumul cu m se poate observa în Figura 16 . Volumul de probă poate de fluctueze de
la o zi la alta, fiind influențat și de condițiile meteorologice.

7.4.3. Analiza probei
Analiza probei pentru determinarea aldehidei formice se realizează conform STAS
11332 -79. Textul complet al S TAS -ului se regăsește în Anexa 1 .
Reactivi necesari pentru această analiză sunt acidul sulfuric cu o concentrație de 98% și
un reactiv de culoare, mai exact acid cromotropic (sare de sodiu) .
Am luat în lucru 4 ml probă, măsurați cu ajutorul unui cilindru gradat. Într -un pahar
Erlenmeyer am adăugat cei 4 ml de probă împreuna cu 0,2 grame acid cromotropic (dizolvat în
10 ml apă distilată) , ( Figura 17 ). În picături am adăugat 6 ml acid sulfuric. Figura 18 surprinde
reacția în momentul adăugării acidului sulfuric. În paral el am pregătit și o probă martor. Î n caz ul
Figura 16 . Măsurare volum ( fotografie original ă )

38
acesteia am luat în lucru 6 ml apă distilată ( Figura 19 ). Timpul de așteptare pentru ca reacția să
aibă loc este de o oră.

Figura 17 . Acid cromotropic dizolvat ( fotografie originală )

Figura 19 . Anali za probei ( Fotografie originală )

39

Figura 18 . Reacția cu acidul sulfuric ( fotografie originală )

40
Principiul acestei metode de analiză se bazează pe reacția dintre aldehida formică și
acidul cromotropic în prezența acidului sulfuric. Se formează un com plex roșu -violaceu, asemeni
în Figura 20 , intensitatea nu anței fiind direct proporțională cu concentrația de formaldehidă din
probă.

Figura 20 . Soluț ie etalon ( f otografie originală )

41
Pentru a exemplifica nuanța apărută în momentul în care în probă se gasește aldehida
formi că, am recurs la prepararea unei soluții etalon conform STAS -ului 11332 -79 după cum
urmează.
Soluția etalon A : se diluează 2,5 cm3 soluție 40% formaldehidă la 1000 cm3, cu apă. Se
omogenizează, apoi se stabilește iodometric concentrația soluției în formaldehidă astfel:
– Într-un vas de titrare se introduc 20 cm3 soluție etalon A, se adauga 10 cm3 soluție 2 n
hidroxid de sodiu, apoi 25 cm3 soluție 0,1 n de iod.
– Se astupă vasul de titrare , se agită ușor și se lasă la întuneric 10 minute. Se adaugă 15 cm3
acid clorhidric 2n și se titreazăcu soluție 0,1 n de tiosulfat de sodiu până la galben -pai. Se adaugă
3 cm3 soluție 1% amidon și se titrează până la decolorare.
Concentrația se calculează astfel:

Formaldehida =1,501 (𝑉𝑓−𝑉1𝑓1)
𝑉0 𝑚𝑔
cm3

Unde :
V- volumul soluției 0,1 n de iod introdus în soluție, în cm3,
V1- volumul soluției 0,1 n de tiosulfat de sodiu, folosit la titrare, în cm3,
f- factorul soluției de iod,
f1- factorul soluției de tiosulfat de sodiu,
1,501 – cantitatea de formaldehidă, în mg, oxi dată de 1 cm3 soluție 0,1 n de iod,
V0- volumul soluției etalon A luată în lucru, în cm3 (20 cm3).
Soluția etalon B: din soluția etalon A se ia cotă parte care să conțină 1000 μg
formaldehida, se introduce într -un balon cotat de 100 cm3 și se diluează cu apă până la semn. 1
cm3 soluție etalon B con ține 10 μg formaldehidă.
După expirarea timpului, am analizat probele în spectofotometru de absorbție moleculară
( Figura 21-22) , la o lungime de undă de 580 nm.

42

Figura 21. Introducere probe în cuvele spect rofotometrului ( fotografie originală )

Figura 22. Spect rofotometru ( fotografie originală )

43
7.4.4. Transmitere rezultate
Rezultatele se notează în registru și sunt transmise mai departe unui operator care le
validează . Datele sunt transmise către panoul pentru informarea publicului situat în orașul Sebeș.
De asemenea, zilnic sunt întocmite buletine de calitate a aerului ( Figura 23) și publicate pe site –
ul oficial al Agenției . Circuitul datelor până la publ ic este prez entat în Figura 24.

Figura 23. Buletin de analize ( http://www.anpm.ro/documents/12671/33448000/apm_ab -bca-1_06_2017.pdf/7cb8d8af -403f-
4ed7 -8514 -c658d046c864 )

Figura 24. Circuitul datelor ( http://www.calitateaer.ro )

44
8. Rezultate obținute
Anali zele au fost efectuate pe parcursul a 5 luni, începând cu 1 ianuarie 2017 și până în
data de 31 mai 2017 , în fiecare 1 și 15 a lunii . Datele obținute în urma celor 10 analize efectuate
sunt în concordanță cu datele obținute în urma analizei în paralel a unui angajat al Agenției.
Valorile obținute sunt prezentate în Tabelul 7.
Ziua/luna Ianuarie Februarie Martie Aprielie Mai
1 0.000 mg/m3 0,007 mg/m3 0,000 mg/m3 0,002 mg/m3 0,003 mg/m3
15 0.000 mg/m3 0,002 mg/m3 0,005 mg/m3 0,000 mg/m3 0,003 mg/m3

În Tabelul 8 regăsim valorile obținute în urma analizei zilnice a concentrației de
formaldehidă, date centralizate din buletinele de informare prezente pe site -ul Agenției.
Tabelul 8 . Rezultate determinărilor zilnice ale concentrației de formaldehidă ( m g/m3)
Ziua IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI
1 0.000 0.007 0.000 0.002 0.003
2 0.000 0.007 0.000 0.000 0.000
3 0.000 0.007 0.003 0.000 0.004
4 0.000 0.006 0.004 0.002 0.000
6 0.000 0.005 0.002 0.000 0.000
7 0.000 0.003 0.000 0.000 0.000
8 0.000 0.002 0.004 0.001 0.000
9 0.000 0.003 0.002 0.002 0.001
10 0.000 0.002 0.002 0.003 0.000
11 0.000 0.004 0.002 0.003 0.000
12 0.000 0.006 0.001 0.001 0.003
13 0.000 0.004 0.004 0.002 0.007
14 0.000 0.007 0.003 0.001 0.002
15 0.000 0.002 0.005 0.000 0.002
16 0.000 0.006 0.002 0.000 0.002
17 0.000 0.002 0.001 0.000 0.002
18 0.000 0.002 0.002 0.000 0.001
19 0.000 0.003 0.000 0.004 0.001
20 0.000 0.005 0.000 0.002 0.006
21 0.000 0.000 0.007 0.000 0.000
22 0.000 0.001 0.003 0.001 0.010
23 0.000 0.002 0.003 0.000 0.000
24 0.000 0.002 0.004 0.000 0.000
25 0.000 0.000 0.002 0.000 0.005

45
26 0.000 0.000 0.008 0.003 0.004
27 0.003 0.003 0.005 0.008 0.000
28 0.001 0.006 0.004 0.002 0.000
29 0.000 0.004 0.002 0.002 0.000
30 0.007
0.003 0.000 0.002
31 0.004
0.001
0.000

Pentru a putea face o mai bună observare asupra variațiilor concentrației de formaldehidă
determinată în urma analizelor probelor de la stația AB -2, în cele ce vor urma, vor fi prezentate
figuri ( Figura 25 -29) întocmite pe baza valorilor publicate în buletinele de informare a
publicului.

Figura 25. Rezultate

0.0000.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.008
1234678910111213141516171819202122232425262728293031mg/m3
ZiuaConcentrați e aldehidă formică luna ianuarie

46

Figura 26. Rezultate luna februarie

Figura 27. Rezultate luna martie
0.0000.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.008
12345678910111213141516171819202122232425262728mg/m3
ZiuaConcentrație luna februarie
0.0000.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.009
12345678910111213141516171819202122232425262728293031mg/m3
ZiuaConcentrație luna martie

47

Figura 28. Rezultate luna aprilie

Figura 29. Rezultate luna aprilie
0.0000.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.009
123456789101112131415161718192021222324252627282930mg/m3
ZiuaConcentrație luna aprilie
0.0000.0020.0040.0060.0080.0100.012
12345678910111213141516171819202122232425262728293031mg/m3
ZiuaConcentrație luna mai

48
Concluzii
În urma analizelor pe care le -am efectuat în cadrul laboratorului Agenției pentru Protecția
Mediului Alba concluziile care derivă din datele obținute sunt:
– Cantitatea de formaldehidă care ajunge în aerul atmosferic este infimă, neafectând astfel
sănătatea populației;
– Concentrația compusului regasit în aerul atmosferic se încadrează în limitele date de către
normele legale;
– Monitorizarea și respectarea normelor de protecție a mediului se realizează cu strictețe,
împiedicând astfel o deversare accidentală a compusului toxic în mediu;

49
Bibliografie
Ardelean, Aurel, Ardelean, Dorina, Branic, Alina, Lupea, Alfa, Funadamente de chimia
mediului, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2008
Barbu C.H., C. Moise, BP Pavel, Surse și agenți de poluare, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2008
Barbu C.H., Ecotoxicologie , Ed. Alma Mater, Sibiu, 2008
Buză, Mircea și Hozoc, Ionel, Valea Sebeșului, București, editura Sport -turism, 1985
Duțu, Mircea, Ecologie – Filozofia naturală a vieții, Ed. Economică, 2008
Environmental policy in the European Community, ediția 4, 1990
Gugleșan, Ioan, Gugleșan, Natalia,Muntean, Ioan, Pocan, Ioan, Tehnologii pentru protecția
mediului, Ed. Ecou Transilvan, Cluj -Napoca, 2012
Hațegan, Ovidiu, Cofaru, Cristina, Cut inici, Diana, Ghid turistic județul Alba, etiția 1, 2016
Miclea, Ion, Sebeș, 1985
Rojanschi, Vladimir, Diaconu, Gheorghița, Toderoiu, Filon, Economia și protecția mediului,
Editor Tribuna Economică, București, 1997
Autozizație integrată de mediu nr. SB 67/ 2007 revizuită la data de 01.03.2010
Fișa cu date de securitate conform (CE) 1907/2006, Articolul 31
FORMULARUL DE SOLICITARE A INNOIRII AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
AUTORIZAȚIE NR. 200/18.12.2013 PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ
PENTRU PERIOADA 2013 -2020
RAPORT DE SECURITATE pentru obiectivul S.C. KRONOSPAN SEBES S.A., august 2016
STUDIU PRIVIND ANALIZA SI EVALUAREA DISPERSIEI EMISIILOR DE POLUANTI
IN AER S.C. KRONOSPAN SEBES S.A., septembrie 2016