Popa (bargaoanu) Domnina Evaluare 1 Mtcp [613494]

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
EVALUARE CONTINUĂ 1
METODOLOGIA CERCET ĂRII ÎN SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE

POPA (BÂRG ĂOANU) DOMNINA, ANUL I, GRUPA 3, ID
Denumirea temei de cercetare: Teama de îmbolnăvire cu COVID19 în rândul oamenilor, în
funcție de mediul în care locuiesc: urban sau rural.

Una dintre provocările din întreaga lume în anul 2020 în gestionarea bolilor infecțioase este
tratarea noului coronavirus 2019 (COVID -19). Cele m ai frecvente simptome ale acestei boli
includ pe parcursul unui interval de 2 -14 zile: febră, oboseală, tușe uscată, mialgie și dispnee
etc.
Incepând cu 1 martie 2020, rata mortalității a fost de 3,6% în China și 1,5% în restul lumii, iar
din data de 16 m artie 2020 s -au înregistrat cazuri confirmate de îmbolnăvire cu acest virus în
135 de țări / teritorii, conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății 2020. Dat
fiind gradul extrem de ridicat de infectare și o mortalitate relativ ridicată, o amenii au început în
mod natural să se îngrijoreze. Astfel, teama de a intra în contact cu persoane care sunt posibil
infectate cu COVID -19 a început să crească. Din păcate, frica poate amplifica efectele bolii în
sine. Apariția COVID -19 și natura sa pande mică a exacerbat temerile la nivel mondial,
conducând, în unele situații, la cazuri de stigmatizare a persoanelor infectate. De asemenea frica
de îmbolnăvire cu acest virus a determinat stări de anxietate (înțelegând prin aceasta ’’stare
afectivă generaliz ată, difuză, caracterizată prin trăiri – de tulburare, de insecuritate și teamă –
pe care subiectul nu le poate explica și relaționa obiectual’’) în rândul multor subiecți, ducând
în cazul unora la gesturi necugetate d e team a că sunt infectați, descoperindu -se ulterior că
aceștia nu contractasera virusul .
De menționat că tratamentul actual cu COVID -19 la nivel mondial s -a concentrat în principal
pe controlul infecției, obținerea unui vaccin eficient și creșterea ratei de vindecare în urma
administrării trata mentului. Din păcate aspectul psihosocial al bolii nu a fost încă luat în
considerare. Țările din întreag a lume lucre aza la reducerea ratei de transmisie, în condițiile în

care în prezent ne confruntăm cu al doilea val al pandemiei dar, pentru a atinge obi ectivul
holistic de a ajunge să trăim într -o societate fără teamă de COVID -19, ar trebui să se lucreze
și la modul de gestionare a temerilor individuale ale oamenilor față de infectarea cu acest virus.
Unul dintre motivele pentru care tratamentul actual î mpotriva COVID -19 acordă mai pu țină
atenție fricii de COVID -19 este lipsa unui instrument psihometric adecvat. Prin urmare,
dezvoltarea unui instrument de măsurare a fricii unui individ de infectarea cu COVID -19 este
atât oportună, cât și importantă. Cu in formațiile privind modul în care o persoană se teme de
COVID -19 se pot proiecta programe adecvate pentru gestionarea acestei temeri.
De asemenea se susține că, fără a cunoaște nivelul de frică cu privire la riscul de infectare cu
COVID -19, în rândul diferi telor grupuri în funcție de variabilele socio -demografice specifice
(de exemplu, sex, vârstă, educație, mediul în care trăiesc, etnie, religie etc.) și/sau factori
psihologici diferiți (de exemplu, tip de personalitate) este dificil de știut dacă sunt nece sare
programe de educație și prevenire și dacă sunt necesare ce grupuri ar trebui să vizeze și unde.
Culegerea și prelucrarea unor astfel de date ar putea fi utilizate pentru a elabora programe
specifice de educație și / sau de prevenire a imbo lnavirii, ca re ar putea ajuta la depășirea fricii
de infectarea cu COVID -19, determinând oamenii să adopte comportamente de prevenție
(purtatul măștii atât în spațiile deschise cât și în cele închise, purtarea mănușilor, distanțare
socială, spălatul frecvent pe mâini etc).
S-a observat că oamenii dezvoltă mai mult comportamentul de prevenție atunci când percep o
amenințare c a fiind severă, iar o emoție cum este fric a/team a, atunci când acționează ca motiv
va declanșa o acțiune concretă, specifică a subiectului în raport cu situația -stimul dată.
În cazul COVID -19, modul în care este percepută amenințarea ar putea acționa ca un factor
motivațional în dezvoltarea unui comportament permanent care sa facilite ze prevenția.
Prin urmare dezvoltarea unor scale de măsurare a fricii de îmbolnăvirea cu COVID -19 au fost
realizate de la începutul pandemiei, urmând a fi dezvoltate și altele care să ofere date, poate mai
detaliate. Astfel se consideră că sunt necesare cercetări suplimentare referitoare la natura și
amploarea fric ii de imboln ăvirea cu COVID 19, în cât mai multe locuri/zone geo grafice și la
momente de timp diferite.

Obiective: În acest studiu ne propunem:
1. să stabilim dacă există o legătură între mediul în care locuiesc oamenii (urban sau rural)
și teama de îmb olnăvirea cu COVID19;
2. care este procentul celor cărora le este teamă de îmbolnăvirea cu COVID19, în funcție
de mediul în care locuiesc (urban sau rural).

Bibliografie:
GOLU, Mihai (2007). Fundamentele psihologiei. București: Editura Funda ției Rom ânia de
Maine, p. 642, p.661 .
International Journal of Mental Health and Addiction; The Fear of COVID -19 Scale:
Development and Initial Validation , 2020 ; Gasit la adresa : https://doi.org/10.1007/s11469 -020-
00270 -8;

International Journal of Mental Health and Addiction; COVID -19 Fear in Eastern Europe:
Validation of the Fear of COVID -19 Scale , 2020 ; Gasit la adresa :
https://doi.org/10.1007/s11469 -020-00283 ;

PAKPOUR, A.H. and GRIFFITHS, M.D. , 2020. The fear of COVID -19 and its role in
preventive behaviors; Journal of Concurrent Disorders ; Gasit la adresa:
http://irep.ntu.ac.uk/id/eprint/39561/