POLUAREA SOLULUI, SUBSOLULUI SI ACVIFERULUI,POLUAREA SOLULUI, SUBSOLULUI SI ACVIFERULUI, [600901]

POLUAREA SOLULUI, SUBSOLULUI SI ACVIFERULUI,POLUAREA SOLULUI, SUBSOLULUI SI ACVIFERULUI,
DATORATA EXTRACTIEI SI TRAN SPORTULUI TITEIULUI SI DATORATA EXTRACTIEI SI TRAN SPORTULUI TITEIULUI SI
PRODUSELOR PETROLIEREPRODUSELOR PETROLIERE
Prof. dr. Prof. dr. inging. . ION ONUTUION ONUTU –UPG PLOIESTIUPG PLOIESTI

CUPRINSCUPRINS
1.FLUXUL TEHNOLOGIC SPECIFIC SCHELELOR DE EXTRACTIE
2.SURSELE DE POLUARE IN SCHELELE DE PETROL
3.CAUZELE POLUARII
4.POLUANTI SPECIFICI SI COMPLEMENTARI
5.POLUAREA CU PETROL SI APA SARATA A SOLURILOR SI ACVIFERULUI
DATORITA ACTIVITATII DE EXTRACTIE
5.1.POLUAREA CU PETROL
5.1.1. POLUAREA SOLULUI CU PETROL5.1.2. POLUAREA SUBSOLULUI SI ACVIFERULUI CU
PETROL
5.2. POLUAREA CU APA SARATA
5.3. POLUAREA MIXTA
6. POLUAREA DATORATA TRANSPORTULUI PRIN CONDUCTE A
TITEIULUI SI FRACTIUNILOR SALE
7. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

În România, impactul semnificativ al industriei de petrol cu mediul
are vechimea industriei extractive, atestat ă de peste 150 ani, și a
industriei de prelucrare de peste 145 de ani ; când a intrat în
funcțiune rafin ăria Cîmpina, în anul 1985, pictorul N. Grigorescu a
exclamat: “… și mi-au întunecat cerul!”.
Statistic, poluarea, infest ările cu produse petroliere sunt datorate:
•diversității activităților umane, circa 65%;
•industriei de prelucrare – distribu ție, circa 25%;
•șantierelor de petrol (exploat ărilor), circa 10%.
•Suprafata de terenuri agricole poluate cu titei si apa
sarata era de cca 50 000 ha (raport MAPM 2000).

1. FLUXUL TEHNOLOGIC SPECIF IC SCHELELOR DE EXTRACTIE 1. FLUXUL TEHNOLOGIC SPECIF IC SCHELELOR DE EXTRACTIE
Fluxul tehnologic general specific activitatii de extractie si separare titei –
gaze cuprinde urmatoarele etape importante:
•amestecul de hidrocarburi sub forma lichida si gazoasa insotit de apa de
zacamant si impuritati mecanice este extras prin intremediul sondelor
•fluidele extrase (titei,apa de zacamant care poate fi emulsionata sau libera,
gaze) sunt transportate prin conducte catre parcurile de separare-colectare
•separarea fazei lichide (titei-impurit ati-apa de zacamant) de faza gazoasa
se realizeaza in separatoarele parcurilor din schele
•titeiul in amestec cu apa de zacamint dupa separarea gazelor este stocat
provizoriu in rezervoarele parcului in vederea evacuarii acestuia catre
statiile de tratare si depozitare
•gazele bogate sunt dirijate catre instalatia de degazolinare
•gazele sarace sunt dirijate catre consumul intern al schelei sau statiile de
distributie gaz metan
•in cadrul rezervoarelor de tratare titeiul este tratat termo-chimic
•apa de zacamnat este colectata si reinjectata prin sondele de injectie.
In figura 1 este prezentat fluxul tehnologic specific activitatii de exploatare si
separare atiteiului in schela.

2. SURSELE DE POLUARE SPECIFICE SCHELELOR DE 2. SURSELE DE POLUARE SPECIFICE SCHELELOR DE
EXTRACTIE TITEI EXTRACTIE TITEI sisiGAZEGAZE
•Obiectivele industriale in care se desfasoara aceste activ itati sunt: sonde de titei si gaze,
parcuri separatoare, statii de compresoare, baterii de cazane, depozite, instalatii de colectare
ape uzate, statii de epurare, statii de inje ctie,conducte de transport, bataluri de slam
•Sursele de poluare pentru factorii de mediu sunt utilajele in care se desfasoara activitatile de
baza din cadrul schelelor: extracti e, colectare, separare, tratar e, depozitare, transport cat si
utilajele in care se desfasoara activitatile conexe: producere, distributie abur, tratare ape uzate,
injectie apa, depozitare slam
•Utilajele care pot reprezenta, in functiune, si su rsele specifice de poluare pentru factorul de
mediu sol/subsol si acvifer sunt:
– sonde-tevi de extractie, turle, careu sonde- parcuri separatoare-claviaturi sonde, separatoare, rezervoare, pompe
– statii de compresoare-instalatii de racire, turn racire, pompe
– baterii cazane-statii de dedurizare, rezervoare
– depozite de rezervoare-bazine decantaore, rezervoare petrol
– instalatii colectare ape uzate-rete a de canalizare, bazine decantoare, habe
– statii de epurare-separatoare de ulei- conducte de transport-conducte de amestec,de injectie- batalurile de slam-celule de slam,diguri de retentie,santuri de garda,conducte de sifonare
In Figura 2 sunt prezentate sursele, c auzele si agentii poluantii pentru fiecare obiectiv
industrial.

SURSELE SI CAUZELE POLUARII SPECIFICE SURSELE SI CAUZELE POLUARII SPECIFICE
SCHELELOR DE EXTRACTIE TITEI SI GAZESCHELELOR DE EXTRACTIE TITEI SI GAZE

3. CAUZELE POLUARII3. CAUZELE POLUARII
Cauzele potentiale de poluare a factorilo r fizici de mediu (apa si solul)
datorita sondelor sunt:
•Infiltrarea si migrarea in acvife r a produselor petroliere scurse din
careul sondelor
•Efectuarea diferitelor operatii tehnol ogice in afara careului sondei
•Lipsa pantelor de scurgere de >1% ce ar permite apelor pluviale sa
se scurga catre haba metalica
•Starea necorespunzatoare a beciurilor sondei-beciuri pline cu titei si
depasirea capacitatii de imagazinare
•Lipsa sau deterioarea sistemului de retinere a eventualelor scurgeri
accidentale

CauzeleCauzele poluariipoluarii in in cazulcazul rezervoarelorrezervoarelor de de stocarestocare titeititeisuntsunt::
•Claviaturi tehnologice exploatate necorespunzator
•Neetansietati la pompe
•Conducte uzate
•Rezervoare fisurate
•Inexistenta retelei de canalizare
•Digurile deteriorate de la rezervoare deteriorate
Cauzele poluarii in cazul punctelor de colectare reziduuri
•Slamul provenit de la curatirea decantoarelor, cuvelor, retelei de
canalizare, in lipsa unui spatiu de depozitare corespunzatoramenajat este raspandit de obicei pe digurile din parcuri.
•Efectele datorate surselor difuze de poluare sunt amplificate in urma
ploilor care provoaca scurgerea apelor pluviale pe versantiibazinelor hidrografice. Odata cu apa pluviala sunt spalate si
antrenate titeiul, apa tehnologica si d iverse reziduuri scurse in mod
accidental sau controlat.
In tabelul 1 sunt prezentate prin cipalele cauze de poluare specifice
activitatii de extractie ca si masurile necesare reducerii poluarii.

4. POLUANTI SPECIFICI4. POLUANTI SPECIFICI
SI COMPLEMENTARISI COMPLEMENTARI
4.1. POLUANTI SPECIFICI
Poluantii specifici activitatilor de forare, exploatare si separare titei gaze, pentru
sol, subsol si acvfifer pot fi:
•Titeiul -care produce poluarea chimica a solului prin modificari radicale ale
proprietatilor solului. Titeiul formeaza o pelicula impermeabila la nivelul solului impiedicand schimbul de gaze intre sol si aer
•Apa de zacamant
. Prezenta sarurilor in sol poate produce in functie de
intensitatea poluarii modificari in ceea ce priveste reactia, gradul de saturatie, suma bazelor humusul si di minueaza sau distruge microfauna din
sol.
•Detritusul
are actiune daunatoare asupra culturilor datorita continutului de
metale toxice: Cr, Ba, Cd.
•Noroiul de foraj -are o actiune daunatoare asupra culturilor datorita
continutului de metale grele, aditivi, saruri, soda caustica.
•In figura 3 sunt prezentati principalii poluanti caracteristici activitatilor de
extractie

FLUIDE VEHICULATE,MATERIALE AUXILIARE,PRODUSE FINITE SI FLUIDE VEHICULATE,MATERIALE AUXILIARE,PRODUSE FINITE SI
REZIDUALEREZIDUALE

4. 2. POLUANTI COMPLEMENTARI4. 2. POLUANTI COMPLEMENTARI
Agenții poluanti complementari cuprind complexul de: materii, materiale,
produse, substan țe, componen ți etc. care în stare fizic ă naturală nu sunt
considera ți poluan ți, dar, în anumite condi ții de impact, devin d ăunători, cât și
categoriile de produse care, în stare fizic ă, sunt toxice, iar prin utilizarea în
procesul tehnologic devin inofensive prin dilu ție, dispersie, neutralizare etc.
Din categoria agentilor poluanti complementari fac parte:
•anumite tipuri de fl uide de foraj (s ărate, negre etc.);
•materiale în suspensie și materiale organice;
•acizi;
•aditivi și coagulan ți;
•bioacizi;
•dispersan ți;
•agenți pentru deparafinare;
•chimicale;
•materiale slab radioactive;
•gaze de ardere din motoare termice și din sistemele de înc ălzire s.a. .
Aceste categorii de agen ți de poluare pot afecta me diul numai local datorit ă:
unor accidente, gre șelilor de operare, neglijen țelor, nerespectarea NTS ș.a.
Toți agenții de poluare pot fi cuantificati, masurati.

5. POLUAREA CU TITEI SI APA SARATA A SOLURILOR SI 5. POLUAREA CU TITEI SI APA SARATA A SOLURILOR SI
ACVFIFERULUI IN ROMANIAACVFIFERULUI IN ROMANIA
Activitatea de exploatare a petrolul ui, separarea amestecului trifazic,
asociate cu activitatea de depozit are (stocare), distributie si
transport este insotita de efecte daunatoare (poluari semnificative)
ale solului, subsolului si acviferului.
Din “ screening” –urile de mediu efectuat e s-a observat ca in zonele de
extractie si depozitare titei sau in lungul conductelor de transport
poluarea solului este complexa deoarece concomitent cu poluarea
cu petrol are loc si o poluare cu ape uzate, sarate capabile sa
provoace o salinizare puternica a solurilor.
In cadrul perimetrelor de exploata re poluarea chimica a solului si
acviferului se poate clasifica in :
•poluarea cu petrol
•poluare cu apa sarata
•poluare mixta.

5.1. POLUAREA SOLULUI CU TITEI5.1. POLUAREA SOLULUI CU TITEI
5.1.1. POLUAREA SOLULUI CU TITEI. ETAPE
•Pe parcursul activitatii de extrac tie, separare si transport titei si
apa sarata pot apare pierderi de fluide care pot ajunge pe
terenurile agricole si in cursurile de apa.
•Solurile poluate cu titei prezinta la suprafata o pojghita de titei
densa, compacta care impiedica pr ocesele de infiltrare a apei in
sol, de schimb reversibil de substante gazoase (oxigen) intre sol si atmosfera, impiedicand schimbul de aer si apa intre sol si
atmosfera .
•Dupa deversare la contactul petrolului cu solul se produc
modificari ale propietatilor fizice, chimice si biologice avand loc
urmatoarele fenomene:
•Volatilizarea compusilor usori
In primele ore dupa deversare are loc evaporarea celor mai volatile
hidrocarburi
•Stratificarea pe profilul solului
Componentii mai polari in special asfaltenele raman la suprafata
solului, formand o pe licula compacta care impiedica schimbul gazos
cu atmosfera si care nu per mite circulatia normala a apei
•Migrarea pe profilul solului
Circulatia petrolului pe profilul solului, adancimea la care ajunge
depinde de intensitatea poluarii, textura si densitatea aparenta aacestuia.

POLUARI ASCENDENTE/DESCENDENTE/SUPRAPUSEPOLUARI ASCENDENTE/DESCENDENTE/SUPRAPUSE

5.1.2. POLUAREA CU TITEI A S UBSOLULUI SI PANZEI FREATICE 5.1.2. POLUAREA CU TITEI A S UBSOLULUI SI PANZEI FREATICE
•Poluarea cu titei a subsolului si panzei freatice din zona unor obiective
petroliere (conducte, depozite, schele de extractie) se datoreaza scurgerilor
de petrol din conducte, bataluri rezervoare
•Poluarea petroliera a acviferului cuprinde mai multe faze care pot fi grupate
in doua etape majore:
•Etapa migrarii poluantului incepand de la sursa-are ca efect o poluare
prin cantonarea acestuia in zona capilara (situata deasupra panzei freatice)
sub forma unui strat rezidual “plutitor”
•Etapa transferului de hidrocarburi solubile din petrolul rezidual in apa
subterana avand ca efect o poluare chimica, cresterea continutului de
substante oraganice, poluarea afectata si prin efectele biodegradarii
poluantului inmagazinat in solul vegetal sau subsolul acoperitor al
acviferului freatic .
•Aceste etape care stau la baza mecanismelor de poluare a acviferului
cuprind 4 faze importante:
–migratia fazei poluante
–schimbul intre produsul petrolier si apa subterana,
–antrenarea si dispersia urmelor de hidrocarburi in apa subterana
–evolutia in timp a transferului poluant petrolier- apa

MIGRAREA FAZEI POLUANTEMIGRAREA FAZEI POLUANTE
• De la sursa poluantul se infiltreaz a in sol mai intai pe verticala sub
efectul gravitatiei si uneori sub actiunea apelor meteorice .
• Modul de migratie pe verticala prin straturile nesaturate din subsol
pana la oglinda panzei freatice depinde de omogenitatea litologica si porozitatea acestora :
-prin straturile cu compozitie gran ulometrica fina poluantul migreaza
spre nivelul apei freatice in directii neprevizibile
-prin straturile de tip grosier ( ni sip, pietris, bolovanis) poluantul
migreaza in forma de para
• Daca cantitatea de poluant depas este capacitatea de retentie
(inmagazinare) a domeniului de in filtratie titeiul atinge dupa un
interval de timp mai lung sau mai scurt zona capilara a acviferului si se opreste dupa o saturatie reziduala imprastiindu-se deasupra
oglinzii freatice sub forma lenticulara.
• In unele cazuri cand poluantul este in cantitate mare el patrunde
in apa subterana sub forma de punga, masele de petrol libere
migrand cu scurgerea apei subter ane pe aceesi directie dar cu o
viteza de avansare mult mai mare

SCHIMBUL INTRE PRODUSUL PETROLIER SI APA SUBTERANA SCHIMBUL INTRE PRODUSUL PETROLIER SI APA SUBTERANA
•La contactul apei freatice cu petrolul infi ltrat are loc , in timp, un transfer de
hidrocarburi solubile din produsele petrolie re reziduale in apa, coeficientul de schimb
creascand odata cu viteza de circulatie a apei
•Masa de poluant este sus pusa permanent unei “spalari” se lective si progresive,
diminuarea selectiva a fazei titei in cursul tim pului (date fiind diferenta de solubilitate
a diferitelor hidrocarburi) c onstituie cauza esentiala a modificarii compozitiei chimice
a apei contaminate.
ANTRENAREA SI DISPERSIA SUBTERANA DE HIDROCARBURI
•Aceasta etapa a mecanismului de poluare a apei freatice consta in antrenarea
substantelor de tip hidrocar buri dizolvate in acvifer care constituie contaminarea
chimica cea mai importanta
• Avand in vedere natura poluantului –titei – in majoritatea poluarilor datorate
industriei extractive de titei si gaze caracter isticile fizice si chimice ale apei freatice
contaminate nu sunt in general modificate pe verticala sub lim ita de contact apa-
poluant cu exceptia unui mi ros specific de petrol.

5.1.2.4. EVOLUTIA IN TIMP A TRANSFERULUI 5.1.2.4. EVOLUTIA IN TIMP A TRANSFERULUI
POLUANT APAPOLUANT APA
•Mecanismul evolutiv al contaminarii freaticului cuprinde actiunile de
evaporare, adsorbitie si degradare ce apar atat la produsul
petrolier din subteran cat si asupr a hidrocarburilor dizolvate in apa
Parametrii care afecteaza vite za de evaporare sunt: presiunea de
vapori a acontaminantului; c oncentratia contaminantului;
solubilitatea contaminantului in apa, temperatura etc.
•Viteza de degradare a poluantului petrolier in conditii aerobe
depinde in special de o serie de parametrii ai solurilor din zonele
afectate:
•pH,
•umiditate,
•temperatura sol.

5.2. POLUAREA SOLULUI CU APA SARATA5.2. POLUAREA SOLULUI CU APA SARATA
•In industria extractiva de petrol impreuna cu titeiul se extrag si mari cantitati de apa sarata
(apa de zacamant), continutul de NaCl fiind uneori mare (peste 1 188 mg/l)
• Desi circulatia in interiorul schelelor se face in sistem inchis exista scapari de apa sarata in
special in zona retelelor de conduc te care transporta aceasta apa de la parcuri catre statiile
de epurare, ulterior catre statiile de inject ie –spargeri de conducte datorita coroziunii.
•Poluarea, continutul de saruri solubile variz a functie de cantitatea de apa deversata si de
timpul de contact al acesteia cu solul .
•Apa sarata se infiltreza cu viteze di ferite in functie de textura solului .
•Odata cu impactul apei sarate cu faza solida a solului au loc mecanisme de schimb cationic
sau adsorbtie prin care elementele chimice din apa salina sunt adsorbite in complexul
coloidal al solului.
•Solurile care au suferit o poluare cu apa de zacamant dupa producerea mecanismelor de
schimb si uscare a terenului prezinta la supr afata o pojghita de saruri solubile de culoare
cenusiu galbuie.
•Adancimea de acumulare maxima a sarurilor so lubile este variabila fiind determinata de
diferite cauze:
– Intervalul de timp scurs de la data poluarii care influenteza migrarea si acumularea
sarurilor in sol
– Permeabilittea diferitelor orizonturi de sol– Concentratia variata in saruri solubile a apei– Regimul pluvial din zona

SARATURAREA SOLURILORSARATURAREA SOLURILOR
•Este un proces de acumulare de saruri solubile, în special de sodiu
•Datorat unor cauze naturale si/sau antropice
•Cauze antropice:
•suprapasunatul;
•irigarea cu ape salinizate si inundatii cu regim hidrosalin ireversibil;
•cresterea nivelului apelor freatice in sol;
•evaporarea apei vara, crescand concentratia de saruri in sol;
•activitatea de extractie a petrolului brut, insotit si de apa sarata.
•In Romania cca 500 000 ha sunt saraturate, deci nefertile
•Procesul de saraturare, din nefericire, continua!

5.3. POLUAREA MIXTA5.3. POLUAREA MIXTA –CU PETROL SI APA SARATACU PETROL SI APA SARATA
Poluarea mixta-cu petrol si apa sarata este cu
mult mai grava, efectele cumulate fiind cu mult mai greu de inlaturat.
• Este foarte intalnita in schelele de extractie
datorita faptului ca cele doua faze pot forma
emulsii datorita amestecarii intense a titeiului cu
apa sarata in cursul extractiei.
•Terenurile care prezinta o poluarea mixta in
general au un continut total de hidrocarburi petroliere (THP) si de Na schimbabil, aceste terenuri fiind putrenic poluate. In asemenea
situatie solul devine practic neproductiv.
•In general, din totalul suprafeteleor poluate in
cadrul activitatilor de extractie titei poluarea mixta este majoritara.

6. POLUAREA DATORITA TRAN SPORTULUI TITEIULUI SI 6. POLUAREA DATORITA TRAN SPORTULUI TITEIULUI SI
PRODUSELOR PETROLIERE PRIN CONDUCTEPRODUSELOR PETROLIERE PRIN CONDUCTE
•Transportul titeiului si produ selor petroliere prin conducte este un proces tehnologic care
se realizeaza in sistem inchis; in conditii normale de function are, transportul se realizeza
fara emisii in mediu.
•Poluarea mediului datorita activi tatii de transport apare in situ atii cu totul accidentale de
avarie la conducte (atacuri/efractii, deformari, coroziune)
•Cauzele principale care produc avarii sunt:
–Spargerile accidenta le provocate de coroziunea conductelor
–Atacul conductelor (ef ractie) in vederea sustrager ii de produse petroliere.
–Fenomene de sufoziune.
A. Fenomenul de coroziune
Coroziunea este un fenomen frecvent ce apa re in sistemele de transport produse
petroliere. Datorita solului in care su nt ingropate conductele, coroziunea acestora
este un proces de natura electrochimi ca, umiditatea din sol avand rolul de
electrolit. In general tr onsoanele mai vechi au o probabilitate mai mare de spargere
datorita coroziunii. Sunt situatii in care ar e loc si o coroziune mic robiologica datorita
activitatii nor microor ganisme care traiesc in sol. A ceste locuri pot fi recunoscute
dupa culoarea mai inchisa a solului datorit a sulfurii de fier,precum si dupa mirosul
de hidrogen sulfurat la dezgroparea conductei .

B. Efractia conductelor
Infractiunile de spargere si furt de produse petroliere asupra conductelor
magistrale de transport produc mari pierderi banesti prin: necesitatea
opririi pomparii, contravaloarea serviciilor prestate de diverse firme pentrustoparea poluarii, amenzi, reconstructie ecologica etc.
•In functie de marimea avariei, cantitatea de poluant scurs si timpul scurs de
la spargerea conductei si pana la interventiile de stopare si blocare poluant, poluarea poate fi foarte intensa, polu are semnificaticva cat si o poluarea de
adancime
•Cursurile de apa de suprafata care sunt supratraversate de conductele
magistrale trebuie sa fie monitorizate prin debitele emisarului in zona km traversat, adancimi de afuiere pe baza NAE ( nivel ape extraordinare), si safunctioneze robinetele de sectionare care vor fi manevrate in caz de necesitate
•Subtraversarile fluviilor trebuie sa fie foarte atent monitorizate datorita
efectului deosebit de grav care poate avea loc in cazul spargerii de conducte
•Ex.:Intreaga zona a subtraversarii Fluviu lui Dunare sa fie intr-o stricta
supraveghere privind starea tehnica a conductelor-izolatie exterioara,
grosime de perete

C. Fenomenele de sufoziune
Exista zone care prezinta asemenea fenom ene care au drept consecinta formarea in
masa loessurilor a unor caverne ca urmare a indepartarii si antrenarii selective sub
actiunea apei a componenetelor granulometrice dizolvate ale rocii. Alt factor favorizant este prezenta unor surse de apa care se infiltreaza cu usurinta in loess.
Se formeaza caverne sub stratul de sol, care pot fi prericuloase prin scufundare sub
propria greutate a solului sau prin incarc are ocazionala circulatie, precipitatii
abundente.Trebuie monitorizate si realizate harti pe care sa se traseze zonele in care
exista aceste fenomene si traseul conductelor din acea zona.
Poluanti
Poluantii potentiali in cazul transportului de pr oduse petroliere pot fi : titeiul, condensul,
gazolina, etanul lichid, slamul de la rezerv oare,produsul de degodevilare. Acesti poluanti pot
avea caracter corosiv, inflamabil si chirar exploziv.
Tintele (receptorii) sunt : terenul agricol, acviferul, cursurile de apa de suprafata
Vectorii (caile de transport) ale poluantilor sunt apa subterana si solul prin contact direct.

MasuriMasuri de de reducerereducere a a poluariipoluarii datoratdatorat transportuluitransportului prinprin
conducteconducte
•Efectuarea de inspectii interioare cu ajutorul godevilului inteligent pentru verificarea
grosimii de perete
•Toate Regionalele au regulamente si masuri ref eritoare la : peridiocitatea efectuarii
controlului conductelor, a RK-urilor,,controlu l statiilor de pompare, masuri in cazul in
care apar defectiuni, masuri si materiale de depoluare, mod de actionare in caz de avarie. Toate aceste masuri contribuie l a prevenirea si reducerea poluarii. Aceste
regulamente trebuie sa fie respectate, in acest mod contribuind la prevenirea poluarii
solului, subsolului si acviferului
•In prezent in cadrul sistemului de transport titei si derivate ale acestuia (gazolina,
etan lichid si condens) exista un sistem SCAD A-sistem de supraveghere, control si
achizitie date – pentru urmarirea intregi i retele de conducte din tara dintr-un
dispecerat central situat la Ploiesti. Este un sistem prin care se urmaresc toti
parametrii si care este dotat cu un sistem Leak Detection prin care se poate detecta
zona in care a avut loc avaria si cantitat ea de poluant, sesizate de la un anumit
procent (cantitate de poluant)
•Acizitionarea unor dispozitive mobile de trat are a slamului recuperat din rezervoarele
de depozitare titei, tinand cont ca slamul recuperat din rezervoare nu este neutralizat

7.CONCLUZII PRIVIND POLUAREA CU PETROL SI APA 7.CONCLUZII PRIVIND POLUAREA CU PETROL SI APA
SARATA A SOLULUI DIN ZONA SCHELELOR DE SARATA A SOLULUI DIN ZONA SCHELELOR DE
EXTRACTIEEXTRACTIE
1.Poluarea chimica din perimetrele de exploat are poate fi: poluare cu titei, poluare cu
apa sarata si/sau poluare mixta.
2.Mecanismele care stau la baza poluarii cu petrol a solului si acviferului sunt:
migrarea fazei poluante, schimbul intre pr odus petrolier si apa, antrenarea si
dispersia urmelor de hidrocarburi in apa, evolutia in timp a transferului poluant –
apa
3.Dupa directia de patrundere a poluantul ui in sol poluarea poate fi ascendenta,
descendenta si amphipoluare (suprapusa)
4.Adancimea de patrundere a poluantilor in sol depinde de structura litologica a
solului, tipul poluant, cantitatea de poluant
5. Romania poluarea cu apa sarata fara pr ezenta titeiului ocupa o suprafata foarte
mica Chiar daca vizual ar fi o poluarea doa r cu apa sarata analizele de laborator
certifica o poluare mixta
6. Poluarea cu apa sarata este mai frecventa in jurul conductelo r de transport apa
sarata
7. Din totalul suprafetelor poluate prin activitatea de extractie o suprafata mult mai
mare revine schelelor petroliere si mult mai mica celor gazeifere
8 Poluarea mixta ocupa suprafata cea mai mare , fiind urmata de poluarea cu titei si
apoi de cea cu apa sarata.
9. Din punct de vedere al intensitatii poluar ii pentru suprafetele poluate cu titei in
general intensitatea poluarii este puternica si moderata.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE
1.Ionescu, C., Ciuparu, D., Dumitrascu, Gh., Poluare si protectia mediului in petrol si
petrochimie , Editura Briliant, 1999.
2. Eve Riser – Roberts, Remediation of petroleum contam ined soils: biological, physical
and chemical processes , Lewis Publishers, Washinghton DC, 1998.
3. Arnold, K., Stweart, M., Surface production operations , Gulf publishing Company,
1986.
4. Popa, I., Colectarea, tratarea și transportul petrolului și produselor petroliere din
schelele de produc ție, Editura Tehnic ăși Pedagogic ă, București, 1985.
5. Bulău, I., Colectarea și depozitarea țițeiuluiși gazelor, Institutul de Petrol și Gaze,
Ploiești, 1978.
6. Drăgotescu, N., Ghiliceanu, M., On iceanu, V., Vasi lache, N., Transportul pe conducte
al țițeiului, gazelor și produselor petroliere , Editura Tehnic ă, București, 1961.
7. Ioachim, G., Popa, Gh., Extracția petrolului și gazelor , Editura Tehnic ă, București,
1979.
8. Metsch, M., Dr ăgulescu, R., Extracțiași transportul Ti țeiuluiși gazelor , Editura
Didacticăși Pedagogic ă, București, 1980.
9. Popescu M., Fluide de foraj si cimenturi de sonda, Editura Universitatii din Ploiesti,
2004, Ploiesti Popescu M., Fluide de foraj si cimenturi de sonda, Editura
Universitatii din Ploi esti, 2004, Ploiesti.
10. Onutu, I., Stanica, D.E., Protectia mediului , Editura Universitatii din Ploiesti, 2003.