Poluarea mediului din Valea Jiului [627330]

Poluarea mediului din Valea Jiului

Activitățil e umane care sunt desfasurate într-o anumită zonă produc un
anumit impact ecologic, prin ace sta înțelegând u-se efectul direct sau indirect
asupra factorilor de mediu și asupra ecosistemelor. Acest efect se manifestă prin
schimb ări ce duc la afectarea sănătății omului, a integrității mediului, respectiv
a florei, faunei, solului, aerului, apei, climatului și peisajului .
1.
POLUAREA SOLULUI
De regulă, solurile din perimetrul municipiului Petroșani sunt favorabile
vege tației forestiere, cu condiția ca următoarele condiții să fie a sigurate : apă,
aerație, afânare și preocuparea pentru acoperirea solurilor cu vegetație forestieră
.Caracteristicile principale ale acestor tipuri de sol sunt:
– pH în general acid, cu valori cuprinse între 4 și 5,5;
– conținut de humus, scăzut spre mediu;
– productivitate mijlocie, ce oferă condiții bune de vegetație
pentru făgete premontane, făgete amestecate cu rășinoaseși molidișuri.
Activitățile desfășurate la nivelul municipiului Petroșani acționează
nega tiv asupra solului, poluându -l.
Principalele surse de poluare sau degradare a solului sunt
constituite din:
– ocuparea și impermeabiliza rea solului cu clădiri, incinte,
drumuri de acces;
– deșeuri (industriale, toxice, periculoase, menajere);
– deformațiile terenului din cauza exploatărilor subterane;

– emisiile de gaze și pulberi;

– degradarea peisajului etc.

1.2. Degradarea solului din cauza exploatărilor subterane
Degradarea solului, datorată exploatărilor subterane,poate apărea în
perimetrul exploatărilor miniere amplasate pe teritoriul municipiului Petroșani.
Deformare a suprafeței depinde de mai mulți factori, dintre care cei mai
importanți ar fi:
– proprietățile fizico -mecanice ale rocilor, în special tăria
rocilor;
– adâncimea lucrărilor miniere;
– metoda de exploatare;
– grosimea și exploatarea stratului;
– dimensiun ile spațiului exploatat;
– unghiurile de înclinare ale stratelor;
– factorul timp.
Ca efecte principale ce pot apărea în urma scufundării terenurilor se
menționează:
– acumulări de ape pluviale, atunci când stratul vegetal se impermeabilizează și
nu mai pe rmite pătrunderea apei în sol;
– apariția unor forme de relief accidentat, cu crăpături și denivelări;
– imposibilitatea amplasării construcțiilor;
– imposibilitatea cultivării terenurilor de acest gen precum și a utilizării în orice
fel a acestora;
– afânarea rocilor din ac operișul lucrărilor miniere, ce poate conduce la
infiltrarea apelor de suprafață precum și la deșertizarea terenului.

1.3.
Emisiile de gaze și pulberi
În Valea Jiului, polua rea atmo sferei din cauza faptului că produsele solide și
gazoase sunt evacuate în aer pe coșurile de fum ale unităților care produc agent
termic, a centralelor termice care funcționează în incintele unităților miniere și a
altor întreprinderi, a focurilor izbucnite pe halde, a transportului auto etc. are
efecte negative și asupra solului.
Ploile acide conduc la fenomene de acidifiere a solului din cauza
produselor gazoase ev acuate în atmosferă în contact cu apa.
Se poate spune că Jiul de Est, principalul curs de apă al orașului Petroșani,
intră în categoria orașelor poluat e atât din cauza gospodăriilor țărănești din
amonte cât și din cauza trecerii prin zona cu activitate industrială a localităților

Lonea și Petrila, pe teritoriul cărora există exploatări miniere (E.M.Lonea și
E.M.Petrila) și o uzină de preparare a cărbunelui (la Petrila).
Așadar , principalele surse de poluare a apelor de pe teritoriul orașului
Petroșani ar fi date de:
– apele uzate evacuate din subteran;
– apele reziduale impurificate chimic – evacuate în urma proceselor tehnologice
de la uzinele S.C.UPSRUEEM S.A. și S.C.UMIROM S .A., care sunt de tipul:
ape reziduale cromice, ape reziduale acido -alcaline, ape reziduale cianurice,
care însă nu sunt evacuate ca atare în emisar, ci numai după o epurare
prealabilă, iar o parte sunt recirculate prin instalații;
– apele reziduale evacua te de la spital;
– apele reziduale evacuate de service -uri și stații PECO, cu conținut de uleiuri și
grăsimi;
– apele reziduale menajere.
Analizele efectuate asupra apelor râului Jiu la trecerea prin zona cu
activitate industrială îl situează pe acesta în domeniul „apelor de categoria III“.
Punctul maxim de poluare a Jiului este în apropierea orașului Petroșani, și
anume, la confluența celor două mari râuri care traversează depresiunea Văii
Jiului: Jiul de Est și Jiul de Vest. Jiul de Est este deosebit de p oluat din cauza
cantit ăților mari de suspensii solide, conform analizelor efectuate.
Suspensiile argilo -cărbunoase deversate de industria minieră în Jiu
conferă apei o culoare cafenie, dezagr eabilă. Jiul este scos din circuitul turistic,
datorită dispariției faunei și florei specifice râurilor de munte cu toate că
brăzdează un excepțional defileu, apa lui fiind improprie folosințelor agricole și
industriale în aval.
Reducerea poluării surselor de apă poate fi realizată pe mai multe căi, din
care amintim:
– introducerea pe scară largă a unor tehnologii nepoluante în procesele
industriale;
– reducerea cantităților de ape uzate evacuate în râuri, prin introducerea practicii
recirculăr ii apei;
– recuperarea materialelor utile din apele uzate, având astfel avantajul asigurării
unei adevărate surse de materii prime;
– îmbunătățirea randamentului de epurare, prin perfecționarea tehnologiilor,
instalațiilor și exploatării acestora.

Protecți a calității apelor este o acțiune cu caracter permanent, în care
fiecare membru al societății trebuie să -și aducă contribuția, acțiunile de
sensibilizare a opiniei publice prin toate mijloacele având o importanță
deosebită.
Există pericolul ca oxigenarea naturală să devină insuficientă pentru
asigurarea realizării autoepurării datorită creșterii accentuate a gradului de
poluare a apelor naturale, ca urmare a deversării unor ape u zate, insuficient
epurate,

1.2. Eva luarea poluării apelor

Din analiza apelor reziduale rezult ate de la exploatările miniere, efectuată
în cadrul La boratorului Dănuțoni (RAAVJ) și de către Agenția Teritorială de
Prote cție a Mediului Deva pe râul Jiul de Est în zona Live zeni, deci în urma
deversărilor apelor reziduale de către prin cipalele surse de pe teritoriul orașului
Petroșani, r ezultă:
– consumul biochimic de oxig en este ridicat (peste limitele admise), din cauza
concentrațiilor mari de subst anțe organice din apele evacuate;
– amoniacul din apele uzate depășește limita maximă admisă din norme;
– municipiul Petroșani nu poluează din punct de vedere chimic apa râului Jiul
de Est;
– apa Jiului este în princip al încărcată cu suspensii, ceea ce îi modifică atât
turbiditatea (împi edicând pătrunderea radiațiilor solare) cât și proprietățile
organoleptice.

2.
AERUL
Aerul at mosferic este unu l dintre factorii de mediu greu de controlat,
deoarece poluanții , odată ajunși în atmosferă, se dispersează rapid și nu mai pot
fi practic captați pentru a f i epurați – tratați.
Aflat în strânsă interdep endență cu celelalte componente ale mediului – apă,
sol–, participă î mpreună cu acestea la ciclurile substanțelor în natură, cicluri al
căror echilibru este asigurat de procese ca fotosinteza sau descompunerea
substanțelor organice.
2.1. Surse de poluare a aerului

La nivelul municipiului P etroșani, principalele surse de poluare a
atmosferei cu substanțe chimice gazoase și solide în suspensie sunt constituite
de: centralele termice; transportul auto; stațiile de ventilatoare de la unitățile
miniere; procesele tehnologice (vopsi toriile, turnătoriile, sudura etc.).
Arderea combustibililor fosili în surse staționare și mobile reprezintă
principala acti vitate umană – ca răspândire și intensitate – răspunzătoare de
încărcarea atmosferei cu un complex de poluanți gazoși și solizi, de natură
anorganică și organică. În cadrul acestu i complex se remarcă, în primul rând,
gazele acide: bioxidul și trioxidul de sulf, oxizii de azot, monoxidul și bioxidul
de carbon.
Alături de acestea apar pulb erile (cenușă și/sau funingine) și unii compuși
organici volati li (hidrocarburi – în principal metan, aldehide, acizi organici). De
remarcat că cenușa rezultată din arderea cărbunelui conține o serie de metale cu
acțiune toxică: Cd; Pb; Mn; Hg; Ni; V precum și urme de elemente radioactive.
Poluanții rezultați din ardere a combustibililor solizi conduc nu numai la
deteriorarea calității atmosferei, ci și a celorlalți factori de mediu, afectând
astfel, direct sau indirect, omul.
Efectele asupra organis melor umane și animale apar fie prin acțiunea
directă a noxelor care pătrund în sistemul respirator, fie indirect, prin hrană și
apă, ca urmare a modificării parametrilor naturali ai solului , apei și vegetați ei,
precum și prin prezența ploilor acide.

3.
INFLUENȚA POLUĂRII ASUPRA FLOREI ȘI FAUNEI
Ca urmare a formei de relie f depresionare, care înlesnește stagnarea maselor
de aer poluat , a regimului pluvial acti v tot timpul anului, a regimului eolian
direcționat din zone cu i ndustrii poluante, fără dotări pentru protecția mediului,
și a obiectivelor industriale exis tente în zonă efectele poluării asupra florei și
faunei din Val ea Jiului se manifestă printr -o serie de aspecte:
– decolorarea frunzișului și pierderea parțială sau integrală a aparatului foliar,
ceea ce duce la debilitate fiziologică, favorizând și atacul unor dăunători biotici;
– scădere a procentajului de arbori nevătămați față de anul 1990, deci o dinamică
negat ivă care, pe termen lung, poate afecta întregul ecosistem din Valea Jiului;
– dinamica fenomenel or de defoliere este un fenomen deosebit de grav, având
drept consecință directă pieirea indivizilor;

– efectivele de vânat existent e se situează sub cele normale, mediul în care
trăiesc fiind dereglat, iar una d intre cauze este și poluarea mediului; singura
specie care se situează peste nivelul normal sunt mistreții, specie caracterizată
de o mare rezistență și adaptabilitate și care este și foarte prolifică;
– se estimează că și populația salmonicolă se situează cu mult sub potențialul
real; afir mația este bazată pe experiența pescarilor amatori, neexistând evaluări
cantitative în acest sens.

4.Efectul poluanților atmosferici asupra organismului uman

Poluarea atmosferică est e cea care are, poate, cele mai mari repercusiuni
asupra sănăt ății. Poluanții atmosferici pot fi clasificați, din punct de vedere al
acțiunii lor asupra organismului, în agenți: iritanți, fibrozanți, asfixianț i,
alergeni,
toxici specifici, cancerigeni.
În zonă, un veritabil polua nt este și funinginea rezultată în special în
perioada rece a anului, î n urma funcționării centralelor pe cărbune. Disconfortul
creat ar putea fi definit ca o adevărată „psihoză“ a „granulelor negre“, a „zăpezii
negre“.
Incidența îmbolnăvirilor p rin diverse boli ale aparatului respirator în
rândul populați ei din Valea Jiului se situează frecvent pes te valorile medii
înregistrate pe plan național, iar principalele victime sunt copiii , care au
sistemele de aspirare ale organismului insuficient dezv oltate. Unele boli
respi ratorii acute ale copiilor se croniciz ează, putând duce la instalarea unor
modificări patologice cu urmări grave. Efect indirect al prezenței poluanților
atmosferici asupra colectivității infantile din Valea Jiului este rahitismul, boa lă
caracterizată prin tulburări ale metabolismului fosfoc alcic, prin deficit de
vitamina D2, una dintre fazele metabolism ului normal a l acestei vitamine având
loc sub influența radiațiilor solare la nivelul pielii. Particulele în suspensie din
atmosfera Văii Jiului formează nuclee de condensare, favorizând apa riția
precipitațiilor și formarea ceții, factori meteorologici care scad numărul de zile
senine și, implicit, regimul r adiațiilor solare care, oricum, în zonă este redus.
În condițiile existente în V alea Jiului din punct de vedere al concentrațiilor și
duratei îndelung ate la care aceștia acționează, agenții poluanți contribuie la
agravarea bolilor respiratorii acute și favorizează apariția un ui număr crescut de

îmbolnăviri prin bronși tă cronică, em fizem pulmonar și astm bronșic. O cale de
reducere a poluăr ii atmosferei în Valea Jiului a fost introducerea termoficării ,
ceea ce a dus la dezafectarea multor microcentrale termi ce, cantitatea mare de
poluanți concentrându -se astfel în ju rul U.E. Paroșeni, unde, pentru reducerea
nivelului de poluare, s -au introdus electrofiltrele .

5. CONCLUZII

Rezultatele analizelor/cercetărilor efec tuate de INSEMEX Petroșani,
RAAVJ Petroșani, A genția Teritorială de Protecție a Mediului Deva, Ocolul
Silvic, au ar ătat că poluanții se încadrează în limitele admise de st andarde în
vigoare, cu excepția suspensiilor minerale rezultate î n principal din activitățile
de prespălare -spălare, care, da torită domeniului granulometric extrem de fin și
compoziției mineralogice argilo -cărbunoase conferă apei Jiului o nuanță
cafenie -neagră (care absoarbe în totalitate rad iațiile solare) și, î n consecință,
fenomenul natural de fotosinteză este oprit cu desăvârșire. Ca urmare a dispari –
ției totale sau parțiale a florei și faunei acvatice, râul Jiu este scos din fondul
piscicol și turistic montan.
Principalii poluanți gazoș i ai atmosferei sunt rezultatul arderii
combustibililor fo sili: SO2, NOx, SO3, CO, CO2, în surse staționare sau
mobile.
Gradul de poluare al atmos ferei cu gaze și pulberi diferă în funcție de
anotimp, fiind ma i mare iarna, când func ționează și încălzirea pe cărbune.
Pentru aprecierea impactu lui global al activității umane asupra mediului
municipiulu i Petroșani, s -a aplicat metoda Rojanschi de evaluare, rez ultând un
indice de polua re globală cuprins între 2 și 3, care corespunde unui mediu supus
activității umane provocând disconfort formelor de viață.