Poluarea Atmosferica Si Posibile Efecte Asupra Sanatatii

CUPRINS

I. INTRODUCERE …………………………….……….………. 1

II. PARTEA GENERALĂ ………………………………….…… 2

1.0. Poluarea atmosferică iritantă – surse, exemple, efecte

asupra sănătății ………………………………………………… 2

2.0. Metode de cunoaștere a efectelor poluării atmosferice

iritante asupra sănătății ……………………………………… 12

3.0. Vârsta școlară – vârsta optimă pentru studiul efectelor

poluării atmosferice iritante asupra sănătății ………………… 16

III. PARTEA SPECIALĂ ……………………………………… 17

1.0. Poluarea atmosferică produsă de platforma chimică

Borzești în perioade anterioare anului 1990 ………………… 17

2.0. Rezultatele studiului epidemiologic transversal

efectuat pe școlari de 10-14 ani din comuna

Ștefan cel Mare din județul Bacău ………………………….. 20

2.1. Metodologia de studiu ………………………………….. 20

2.2. Structura loturilor de școlari investigați ………………… 21

2.3. Morbiditatea respiratorie a școlarilor din

cele două loturi …………………………………………. 24

2.4. Analiza epidemiologică a rezultatelor –

tehnici de epidemiologie analitică ……………………… 36

IV. CONCLUZII …………………………………………………. 37

V. BIBLIOGRAFIE …………………………………………….. 39

BIBLIOGRAFIE

Alexa Lucia – Poluanți chimici industriali – căi și mecanisme în riscul pentru sănătatea expușilor; în volumul „Poluarea atmosferică și sănătatea școlarilor“,1993 (p.16-26).

Anderson S. – Scientific Trends in Risk Assessment Research. Toxicology and Industrial Health, 1989, p. 777-790.

Amstrong B.K. and all. – Principles of Exposure Measurement in Epidemiology Monography in Epidemiology and Biostatistics, vol. 21, Oxford Univ. Press, 1992.

Andre E. – Tabagisme passif et environnement, Pol. atm., nr. 129, 1991.

Babadjanov A.S. – Cercetarea sistematică a stării de sănatate a populației infantile ce trăiește în condițiile orașelor industrializate, Ghig. i. sanit., 11, 1989.

Badura B and all. – Health Promotion Research Towards a new Social Epidemiology, WHO, Euro Series 37, 1991.

Benko V. – Exposure assessment in Environmental Epidemiology and Causality; Inter. Symposiun on Environ. Epidem, Smolenici, Slovacia, 1977, p.17.

Bignon J. – Effet sur la santé respiratoire de l’homme du dioxyde d’azote, de l’ozone et autres oxydants de l’atmosphère, Pol. atm., 128, 1990.

Boussin G., s.c. – Pollution atmosphèrique et pathologie respiratoire aique de 1000 enfants a Toulouse., Pol. atm., 124, 1989.

Cardasenko M. ș.c. – Dezvoltarea fizică – indice de sănătate a copiilor și adolescenților. La santé publique 3, 1989.

Colley J.R.T., ș.c. – Chronic Respiratory Desease in Children in Relation to Air Pollution, Euro, Rap. and Studes, 28, 1980.

Cucu M., Mihu C. – Evaluarea riscului pentru sănătate rezultat din poluarea mediului. Avantaje și limite; Ses. șt. ASM, Iași, 1990.

Cucu M. – Poluarea mediului și sănătatea în România, Mediul înconjurător, vol. III, nr. 1, 1992.

Duda R. – Educația ecologică, un nou domeniu al educației pentru sănătate a populației. Consf. de spec. Bacău, 1984. p. 490.

Duda R. – Sănătate publică și management, Ed. Moldotip, Iași, 1996.

Donati J., ș.c. – Exposition à la pollution par automobile en milieu urban, Pol. atm., 121, 1989.

Enăchescu D. – Sănătate publică și management sanitar, Ed. All, București, 1995.

Enghert N. – Air quality and respiratory deseases in children Berlin (West), Report I, 1990.

Festy P. – L’evaluation de l’exposition humaine aux pollutants chimique, une etape essentille mais difficile pour l’estimation et la gestion du risque sanitaire. Pol. atm., 129, 1991, p.41-50.

Freour P., ș.c. – Est-il possible de faire la part du tabagisme dans l’action de la pollution aerienne de l’appareil respiratoire,Pol. atm., 120, 1998.

Freudenthal P.C. – Risque de l’exposition courte durée au SO2 pour des asthmatique, Japca 6, 1989.

Gurzău Eug. – Relația dintre poluanții atmosferici iritanți și patologia respiratorie cronică la copii. Teză de doctorat, UMF București, 1994.

Hamadulina M. – Sănătatea copiilor de vârstă mică în orașe industrializate, Ghig.i.sanit. 1, 1989.

Ichim I. – Evaluarea poluării atmosferice în teritoriul Moldovei, Jurnal de Medicină Preventivă 1, 1992.

Ivan Aurel – Medicina omului sănătos, Ed. Med., 1993.

Kondakis X.G., ș.c. – Les enquetes épidémiologiques des effets de la pollution atmosphérique sur la santé: discussion à propos d’un cas, Pol. atm. 133, 1992.

Lemeshow S., ș.c. – Echantillonage par lots pour l’assurence qualité. Rap. trim. sta. san. mond. OMS, 44, nr.3, 1991.

Magnin R. ș.c. – Pollution atmosphèrique et affections respiratories. Une synthèse quantitative de la litterature Rèunion du Commité Scientifique de l’APAA, 1989.

Mancaș Gabriela – Cercetarea unor mecanisme metabolice de apărare antioxidantă în expunerea la noxe din mediul ambiant; Teză de doctorat, UMF Iași, 1994.

Mănescu S.(red) – Tratat de igienă, vol. I-II, Ed. Med., 1984.

Maslov N.I. – Modificări sanguine la copii în condiții de poluare atmosferică îndelungată; Ghig.i.sanit., 1, 1982.

Mărcuța P. – Modernizarea sistemului de supraveghere a calității unor componente de mediu, lux sau necesitate obiectivă? Mediul înconjurător, nr.2, 1992.

Mureșan P. – Manual de metode matematice în analiza stării de sănătate, Ed. Med. București, 1989.

Noy D. – Evaluation de l’exposition individuelle de dioxyde d’azote dans les études epidemiologiques; Atm. Environm., 24, nr.12, 1990, p.2909-2909.

Panstenbach D.J. – Methodes actuelle pour l’evalluation des risques; Energica Santé, vol.2, nr.1, 1991.

Pearce N. – Analytical implications of Epidemiological Concept of Interaction, Internat. Journal of Epidem., vol. 18, nr.4, 1989.

Rabinowitz J. – Pollution et santé, Med et Hyg. 49, 1991.

Rugină V. – Medicină socială, UMF Iași, 1986.

Rugină V., Onete Rodica – Probleme ale reprezentativității eșantionului din anchetele medicale de prevalență, Ses. șt. IISP Iași, 1982.

Russel M. – Risk Communication: Informing Public Opinion, EPA, Journal 13, 1987.

Sandman P. – Risk Communication: Facing Public Ontrage, EPA Journal, 13, 1987.

Scholten H.J. ș.c. – Les avantages de l’utilisation des systemes d’information gèographique en santé publique et en hygiène de l’environnment, Rap. trim. stat. san. mond., OMS, 44, nr.3, 1991.

Sexton K. – Assessment oh Human Exposure to Air Pollution: Methods, Measurement and models, Eds. Nat. Acad.. Press Washington, 1988.

Vartolomei Clemența, Onete Rodica, ș.c. – Ancheta de discomfort – metodă auculară de studiu a influienței aerului asupra populației, Ses. șt. ASM, București, 1988.

Vasilov Marieta – Poluarea atmosferică iritantă și morbiditatea copiilor de vârstă școlară. Studii epidemiologice în județele Moldovei, Teză de doctorat, UMF București, 1993.

Vasilov Marieta – Bolile respiratorii la copil – problemă de sănătate publică cu etiologie și implicații multiple. Referat general Rev. de Ig. și Săn. Publ. vol.XLV, nr.1, 1995.

Vasilov Marieta, ș.c. – Excess of respiratory morbidity caused by the irritant atmospheric pollution, Jurnal de Medicină Preventivă, vol.2, nr.3-4, 1994.

Vasilov Marieta – Prevalența unor simptome respiratorii la copii 7-11 ani. Sinteză pe Moldova, 1996.

Vasilov Marieta – Sănătatea copiilor – indicator al sănătății colectivităților. Monografie pe Moldova, CMSSC Iași, 1997.

Zamfir Gh. – Implicații ecologice ale chimizării mediului. Zilele Acad. Ieșene, 1991.

Weselowki J. – Human Exposure tu Pollutants in Poland, Journal of Exposure Analysis and. Environ. Epidem., 2, 1992, p. 323-329.

Xxx – Problèmes de santé majeurs dans le monde, Pol. atm. 128, 1990.

Xxx – Europena Charter on Environmental and health, Archives of Environm. Health, 45, nr.4, 1990, p. 199-201.

Xxx – Notre planete, notre santé, Santé et environm. Geneve, 1992.

Xxx – Planul național de acțiune pentru mediu și sănătate – M.S. și M.M. România, 1997.