Poluarea aerului în municipiul Slobozia [615009]

Student: [anonimizat], grupa 315
Poluarea aerului în municipiul Slobozia

Introducere
În prezent, orice activitate are un impact pozitiv sau negativ asupra mediului în funcție de
frecvența cu care se produce. Desigur, în antichitate, când oamenii abia descoperiseră focul se
ocupau de agricultură și de creșterea/vânarea animal elor. Locuințele în care se adăposteau erau
construite din lemn, sau erau săpate în pământ, sau erau reprezentate de peșteri. În această
perioadă, omul nu avea un impact negativ asupra mediului. Ceea ce consuma sau degrada, se
regenera foarte rapid. Populația la aceea vreme, era sub 200 de milioane de locuitori.
Timpul a trecut, au apărut alte idei de tr ansformare a resurselor naturale pentru creearea
confortului uman. Factorul declanșator a fost motorul cu aburi ce a luat amploare în 1850, atunci
fiind momentul declanșării revoluției industriale. Un motor cu aburi oferea foarte multe
oportunități pentru oameni și scutea din munca lor zilnică monotonă, dar pentru funcționarea
acestuia e nevoie de cărbune. Această revoluție industrială s -a accentuat în continuu. De la
începutul secolului XX se produc automobile cu motor termic, astfel că pe lângă exploatare a și
arderea cărbunelui, s -a recurs și la combustibilii fosili precum gaze naturale și petrol. Utilajele și
mașinăriile au preluat din muncile fizice grele ale oamenilor. În privința p opulației, în 1912 s -a
înregistrat primul miliard iar în prezent sunt în jur de 7, 5 miliarde de ani. Deci, în intervalul de
100 de ani, cei 6 miliarde de oameni, a trebuit să fie suportați de planetă și de asemenea, să se
bucure și ei de binefacerile tehnologiei. Acum sunt foarte multe maș inării și echipamente ce
folosesc diferite tipuri de combustibili ce degajă în atmosferă substanțe poluante sau chiar dacă ele
nu sunt poluante, în procesul lor de fabricare sigur s -a produs poluarea. Astfel, în prezent ne
cofruntăm cu incapacitatea planet ei de a se regenera fiindcă populația globului și confortul
osmrnilor au crescut enorm. Așa se explică faptul că în orice regiune populată se poate vorbi de
poluare a aerului.

Caracteristici fizico -geografice și sociale ale municipiului Slobozia

Fig 1: Localizare județ Ialomița și oraș Slobozia
Sursa: Master plan județul Ialomița, 2014

Județul Ialomița este situat în partea sud -estică a țării. „Municipiul Slobozia se găsește în
partea de SE a României, la cca. 120Km Est de București, capitala țarii, și cca.150Km Vest de
Constanța, important port la Marea Neagră. Suprafața totală a municipiului este de 13.287 ha, din
care 11.987 ha în extrav ilan și 1300 ha în intravilan. În forma administrativă actuală, municipiul
Slobozia se compune din orașul Slobozia și cartierele Bora și Slobozia Noua. Populația
municipiului la ultimul recensământ(2002) a fost de 52.710 locuitori.Activitatea p reponderenta în
zona este agricultura și prelucrarea produselor agricole, industria ușoară. ”1
„Asezarea Sloboziei in ace asta parte a Baraganului s -a datorat unor motive comerciale.
Aici, pe malurile Ialomitei, se intalneau doua drumuri comerciale importante: primul venea din
Europa centrala, ajungand la Brasov, Bucuresti, apoi Orasul de Floci (vestit targ medieval distrus
complet in jurul anului 1780) si, in fine, Constanta; al doilea lega Orientul Apropiat de Tara
Romaneasca prin Constantinopole, Silistra, Calarasi, Orasul de Floci, Braila, Galati. ”2
Deși are o populație de aproximativ 50.000 de locuitori, în acest oraș se confruntă cu
poluare a aerului deoarece sunt arși combustibili fosili în moroare termice, alți combustibili sunt
arși în iarnă în centralele termice de apartament. În privința industriei, în oraș sunt prezente

1 Primăria oraș Slobozia, http://www.sloboziail.ro/ , accesat la data de 10.12.2019
2 Primăria oraș Slobozia, http://www.sloboziail.ro/ , accesat la data de 10.12.2019

industrii de dimensiuni mici din ramura celor ușoare: alimentară, farmaceutică. Centri mai poluanți
sunt la fabrica de obținere a uleiului din semințe de floarea -soarelui și com binatul chimic de
îngrășăminte. Combinatul datează din perioada comunistă, dar și -a diminuat activitatea după 1990.
În 2010 a intrat în insolvență. Din mai 2015 și pană în iulie 2017 a fost închis. În 2017 a funcșionat
3 luini, după care a fost iar închis. În august 2019 a fost redeschis și funcționează la parametri
normali.

Metodologie
La Slobozia există o filială a Agenției Naționale a Protecției Mediului (ANPM). Printre
alte activități, această instituție se ocupă și cu efectuarea măsurătorilor cu privitre la poluarea
aerului cu diferite substanțe în oraș.
Pentru acest proiect s -au folosit datel e preluate de la r apoartele anuale de Calitatea a
mediului în județul Ialomița . S-a ales un interval de 5 ani, de la 2014 și până în 2018. Pentru anul
2017, nu a fos găsit un raport anual, ci doar 2 lunare.

Interpretare date
La Slobozia, în centrul orașului există o stație urbană de monitorizare a poluanților , numită
IL-01. „Stația de tip urban evaluează influența "asezărilor urmane" asupra calității aerului. Raza
ariei de reprezentativitate este de 1 -5 km. Poluanții monitoriza ți sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi
de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compuși organici volatili (COV) și pulberi
in suspensie (PM10) și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatura, radiația
solară, umiditate relativ ă, precipitații). ”3

3 Raport privind calitatea aerului în județul Ialomița în 2014.

Lipsă date de dioxid de azot 2017

Fig 2: Gr aficele concentrațiilor medii orare de dioxid de azot pentru perioada 2014 – 2018
Senzorul ce înregistrază variațiile cantității de sulf, din câte se observă pe grafice (fig 2), a
avut defecțiuni majore ce au durat câteva luni. Totuși, valorile medii orare, în cazuri foarte rare
depășesc concentrația macimă admisă. Într -o zi din toamna lui 2015 și într -una de vară din 2018 a
fost depășită valoarea concentrației m aximă. Dacă în an ii 2015 și 2016, valorile de 𝑁𝑂2 sunt sunt
cuprinse între 0 și 50, preponderent, în 2018, situația se schimbă rad ical, în multe zile de prim avară ,
vară, se ating valori aproape de concentrația maximă de 200. Această creștere, nu este pusă pe
seama industriri, în 2018, combinatul era încă închis, ci pe seama creșterii parcului autovehiculelor
vechi. În 2017, imediat după eliminarea taxei de timbru la înmatriculare, taxă ce era destul de
ridicată pentru vehicul ele non -euro, euro 1, 2,3, anumite persoane din județ cu situație financiară
slabă, au profitat și și -au cumpărat autovehicule, bineînțeles vechi, din gama euro en unțată mai
sus. Astfel, în Slobozia, frecvența zilnică a autovehiculelor totale ce rulează a crescut, în special
cele vechi care poluază mai mult. Pe lângă o aglomerare mai mare a traficului, comparativ cu anii
precednți, orașul se confruntă și cu o poluare cu 𝑁𝑂2 mai mare.

Fig 3: Graficele concentrațiilor maxime ale mediilor glisante pe 8 ore a concentrației de CO pentru perioada 2014 –
2018
Poluarea cu monoxid de carbon se produce în urma arderii incomplete. Are un mers firesc,
valorile mari înregistrând u-se în sezonu l rece, atunci când se arde o cantitate mare de combustibil
pentru încălzire. Valorile, chiar și cele maxim e sunt cu mult sub concentrația ma ximă admisă, ceea
ce este bine.

Fig 4: Graficele concentrațiilor medii orare de ozon pentru perioada 2014 – 2018
Poluarea cu ozon, în această perioadă nu a depășit concent rația maximă admisă de 100.
Ozonul troposferic se formează în urma interacțiunii dioxidului de azot cu hidrocarburile
aromatice. Mai poate proveni și din stratosferă.

Fig 5: Graficele concentrațiilor zilnice de PM10 – nefelometric, pentru perioada 2014 – 2018
Șirul de date din 2014 prezintă discontinuități din cauza defectării senzorului, dar pentru
ce s-a înregistrat, nu s -a depășit valoarea concentrației maxime. În schimb, în următorii 3 ani , s -a

depășit concentracția maximă. Printre factorii ce favorizează creșterea particulelor în suspensie
sunt creșterea parcului auto, dar și activitățile agricole de la periferia orașului ce ridică în armosferă
o cantitate mare de praf.

Concluzie
Prin urmare, în ur ma graficelor atașate mai sus , ce sunt realizate în urma înregistrări i a
poluanților, se afirmă că în orașul Slobozia, calitatea aerului este bună , iar în anumite momente
foarte bună. Se poate trăi în acest oraș fără teama apariției vreunei boli pulmona re declanșate pe
seama poluării atmosfere.

Bibliografie
Hariri Y., Sapiens. Scurtă istorie a omenirii , Ed. Polirom, 2017
Master plan județul Ialomița, 2014
Raport privind calitatea aerului în județul Ialomița în 2014
Raport privind calitatea aer ului în județul Ialomița în 2015
Raport privind calitatea aer ului în județul Ialomița în 2016
Raport privind calitatea aer ului în județul Ialomița în 2018
http://www.sloboziail.ro/