Politicile Contabile Si Influenta Lor Asupra Situatiei Financiare

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………………………..……….…3

POLITICI CONTABILE………………………………………………………………………………..………………….6

CARACTERISTICI ALE CONCEPTULUI DE POLITICI CONTABILE……………………………….….6

CONTABILITATEA CREATIVA – ASPECTE GENERALE…..……………………………………………………….…….7

INDUSTRIA………………………………………………………………………………………………………………………………..5

RELAȚIILE INTERNAȚIONALE ALE ROMÂNIEI……………………………………………………………………….…….6

ROMÂNIA DUPĂ PRIMUL RĂZBOI MONDIAL…………………………………………………………………….….…………..7

2.1. ECONOMIA ROMÂNIEI DUPA 1918…………………………………………………………………………………….……..7

2.2. RELAȚIILE INTERNAȚIONALE ALE ROMÂNIEI……………………………………………………………………..………7

2.3. SISTEMUL MONETAR ………………………………………………………………………………………………………………..8

3. INDUSTRIA – POTENȚIALUL ECONOMIC ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ……………..……………..9

3.1. EVOLUȚIA PRINCIPALELOR RAMURI ALE ECONOMIEI……………………………………………………………….9

3.2. INDUSTRIA………………………………………………………………………………………………………………………………..9

4. REFACEREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI DUPA CEL DE – AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL …………….……….11

4.1. ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 1939 – 1940…………………………………………………………………….11

4.2. ECONOMIA DE RĂZBOI ÎN ANII 1940 – 1945…………………………………………………………………………..….12

CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………………………………………………..13

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………………………………………..14

INTRODUCERE

Tema lucrarii mele ( prezentate ) o constituie “Politicile contabile si influenta lor asupra situatiei financiare”, o legatura complexa, din diverse puncte de vedere sau interese și care reprezintă în continuare o sursă de compatibilităti sau incompatibilităti, rezultate din intersectarea cerintelor calitătii rezultatului contabilitătii cu impactul fiscal.

Politicile contabile si fiscale sunt doua problematice ce nu pot fi tratate separat, acestea nefiind eficiente una fara cealalta pentru cerintele practicii, astfel ca sunt necesare studiile, lucrarile focalizate pe cele doua domenii. ( contabil si fiscal )

Politicile contabile sunt precizate ca fiind regulile, practicile, bazele, conventiile, principiile, specifice aplicate de o entitate pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

Societatea care face obiectul studiului de caz, se numeste COFICAB PLOIESTI SRL, fiind inregistrata la Registrul Comertului Prahova cu numarul de inmatriculare J29/465/2012, cod unic de inregistrare 29965557, cod de inregistrare in scopuri de TVA RO 29965557.

Compania face parte din grupul COFICAB, care in afara de fabricile din Romania ( Arad si Ploiesti ), mai detine fabrici in Tunisia, Portugalia, Maroc si Mexic. Grupul COFICAB este unul din principalii producatori de cabluri pentru industria auto din Europa si Nordul Africi, avand ca obiect principal de activitate fabricarea de cabluri electrice si electronice, cu diversi parametri de productie, conform clasificarii cod CAEN 2732.

Printre clientii finali se numara marci de renume precum Ford, Automobile Bavaria, Opel, Renault, Fiat, etc.

Societatea este persoana juridica romana avand forma juridica de societate cu raspundere limitata cu mai multi asociati. Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia romana in vigoare si cu prevederile din Actul Constitutiv al acesteia. Capitalul social subscris si varsat este de 8.700.000 RON, divizat in 4.000 parti sociale, avand o valoare nominal de 2.175 RON fiecare, numerotate de la 1 la 4.000 inclusiv. Capitalul social este 8.700.000 RON, in echivalent EUR 2.000.000 ( calculat la cursul 1 eur = 4.35 lei ). Asociatii sunt: Magenta Holding reprezentand 85% din capitalul social, 7.395.000 RON, si Coficab Eastern Europe Srl, reprezentand 15% din capitalul social.

Am ales aceasta societate ca fiind reprezentativa pentru a-mi sustine lucrarea avand in vedere mai multe motive si anume: societatea colaboreaza cu diferiti parteneri de afaceri ce acopera o varietate de domenii, avand relatii cu clienti si furnizori interni cat si externi din uniunea europeana si NON – UE. Soldul furnizorilor externi la sfarsitul lui 31.12.2014 era de 6,194,704.25 EUR, iar cel al furnizorilor interni 37,793,879.99 RON. Soldul clientilor externi la sfarsitul lui 31.12.2014 era de ______________, iar cel al clientilor interni __________.

Numarul clientilor la sfarsitul lui 2014 este de 17 societati, carora le vindem produsele finite, 59% clienti interni, 41 % clienti externi.

Astfel, societatea are stabilita situatia cash planning-urilor, in functie de scadentele negociate in contractele comerciale cu baze legale, atat cu clientii cat si cu furnizorii, pentru a nu intra in imposibilitate de plata, in situatia de nerespectare a termenelor de plata, sintagma “ Cash is king!” fiind regula dupa care se ghideaza societatea in economia actuala. Pe baza acestor cash planning-uri si a altor instrumente financiare, centre de cost, bugete, bugete de cheltuieli, bugete de venituri, societatea isi previzioneaza forecast-uri, trezoreria. Societatea incearca sa redea o imagine fidela si cat mai apropiata de realitate a fluxurilor de trezorerie ( intarzieri in ceea ce priveste incasarea unor clienti, plata intarziata a unor facturi ). Politicile contabile au influenta asupra fluxurilor de trezorerie. Stabilirea fluxurilor de trezorerie se face prin cele 2 metode: atat prin metoda directa cat si prin metoda indirecta. Astfel ca in tabloul fluxurilor de trezorerie, structurat prin metoda indirecta vom gasi gasi datoriile:

– datorii catre furnizori;

– datorii catre clienti pentru avansurile primite de la aceștia;

– datorii catre buget;

– datorii catre efecte de comert;

– datorii catre salariati;

– datorii catre asigurările și protectia socială;

– datorii catre actionari;

– datorii catre entităti afiliate;

– alte datorii.

Prin specificul lor, datoriile fluxurilor de trezorerie se fac pe cele 3 activitati: exploatare, finantare, investitii. Creantele societatii la 31.12.2014, erau de 73,444,690 RON, iar datoriile de 169,684,851 RON, dintre care 74,923,276 RON sub un an, 94,761,575 RON peste un an.

Cifra de afaceri neta la sfarsitul lui 2014 este de 256,338,115 RON.

La sfarsitul anului 2014, numarul de angajati a fost de 201, iar numarul mediu a fost de 197 angajati, turnover-ul de personal a fost de 2.48%.

1.POLITICI CONTABILE

Rolul politicilor contabile este „de a furniza informații suplimentare care nu-s prezentate în altă parte, dar care sunt necesare la asigurarea unei imagini fidele”; cele mai multe sensuri ale conceptului de politici contabile fiind astfel definite pentru realizarea unei contabilitati sincere.

Dicționarele de contabilitate al Editurii Universității din Oxford definesc politicile contabile ca fiind „bazele contabile specifice și utilizate în permanență de către o organizație în întocmirea situațiilor financiare”.

Aceste baze, politicile contabile, sunt considerate și determinate de organizație ca fiind cele mai potrivite pentru prezentarea cu fidelitate a rezultatelor și operațiilor sale financiare.

Cadrul contabil conceptual, in baza standardelor si reglementarilor contabile, reda mai multe variante in ceea ce priveste alegerea tratamentelor contabile, ce au implicatii diferite asupra procesului de consecventa si comparabilitate privind situatiile financiare si informatiile destinate utilizatorilor externi.

1.1. CARACTERISTICI ALE CONCEPTULUI DE POLITICI CONTABILE

Libertatea de manevra in formularea politicilor contabile in alegerea metodelor contabile, desi apreciata pozitiv sub aspectul creativitatii, a reprezentat dintotdeauna o sursa de controverse privind construirea si acceptarea adevarului contabil.

Si cum, in mai multe randuri IASB a recunoscut necesitatea de a reduce posibilitatea utilizarii tratamentelor premise pentru a asigura intr-adevar o armonizare reala. De asemenea, sunt necesare standard care sa aduca mai multa uniformitate in rapoartele contabile elaborate. O contabilitate globala cere standard mai rigide.

Tinand cont de interpretarea de mai sus, fara a exclude termenii de baza si alternative pentru clasificarea tratamentelor contabile, trebuie constietizat faptul ca exista tratamente contabile multiple sau ideea de multime privind tratamentele contabile pentru elementele si/sau categoriile de elemente contabile recunoscute si evaluate in rapoartele financiare.

O asemenea conventie fundamentala este necesara pentru a desemna o realitate in contabilitate, aceea ca orice problema are cel putin doua solutii. De aici si necesitatea de politici contabile cu complementul lor, acela de alegere de metode contabile dintr-o diversitate oferita de normele contabile.

Politicile, dar si normele contabile, in conditiile in care ofera mai multe tratamente pentru rezolvarea aceleiasi problem – asigura libertatea de a allege intre o metoda sau alta pentru a construi si prezenta informatiile privind pozitia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale intreprinderii. Dar, tot atat de adevarat este si ca in situatia in care se utilizeaza mai multe tratamente apar discrepantele in relevanta si credibilitatea informatiilor contabile.

1.2.CONTABILITATEA CREATIVA – ASPECTE GENERALE

In literatura de specialitate contabilitatea creativa este definita ca fiind ansamblu de procedee utilizat, in manipularea rezultatului contabil, în scopul maximizării sau minimizării sale, fie in prezentarea situațiilor financiare, fără ca acestea două să se excludă reciproc.

Contabilitatea a fost tratata si ca o arta in decursul timpului, „arta de a se calcula beneficiile” (Maryvonne Lignon, 1989), „arta de a prezenta un bilant”( Isabelle Gounin, 1991), „arta de a crea provizioane”( Didier Pourqueri, 1991).

Datorita metodelor diferite care conduc la rezultate diferite in ceea opțiunile contabile, tocmai pentru ca exista mai multe metode contabile aprobate de legislatie in vigoare, „in cazul în care remunerațiile managerilor sunt determinate de mărimea rezultatului contabil, atunci aceștia vor fi tentați să aibă un comportament oportunist, optând pentru acele proceduri care să le permită menținerea acestor drepturi la un nivel ridicat.”

Astfel pentru evaluare avem urmatoarele baze: costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoare justa si valoarea recuperabila.

Pentru inventarierea stocurilor avem metoda inventarului intermitent si metoda inventarului permanent.

Pentru tinerea contabilitatii analitice avem trei metode: metoda global – valorica, metoda operativ – cantitativa si metoda cantitativ – valorica.

Pentru descarcarea, evaluarea stocurilor se cunosc trei metode: FIFO (first in first out), LIFO ( last in first out), CMP (cost mediu ponderat).

Exemplu: La 01.10.2014 firma cumpara 4000 bucati pahare la 1 leu. La 15.10.2014 cumpara 3000 bucati pahare la 1.2 lei. La 20.10.2014 vinde 6000 bucati pahare.

Metoda FIFO inseamna ca ies din gestiune primele marfuri intrate. Si atunci vei avea 4000 buc*1 leu+2000buc *1.2 lei.

Metoda LIFO inseamna ca ultimul intrat iese primul si atunci vei avea 3000buc*1.2 lei+3000*1leu.

Metoda CMP inseamna ca se face media preturilor.

Legislatia fiscala romana prevede trei metode de amortizare: amortizare liniara, amortizare degresiva, amortizare accelerata.

O intreprindere trebuie sa raporteze fluxurile de numerar din activitatile de exploatare folosind una dintre cele doua metode: directa si indirecta.

In ceea ce priveste contractele de constructie, pentru recunoasterea veniturilor si cheltuielilor se pot folosi doua metode, respectiv, metoda procentului de definitivare a contractului si metoda executarii lucrarilor.

Informatiile contabile pe segmente de activitate sunt elaborate conform procedurilor contabile adoptate pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare ale grupului.

Referitor la costurile indatorarii, avem tratamentul contabil de baza, unde costurile indatorarii sunt inregistrate ca o cheltuiala in perioada in care au aparut si tratamentul alternativ unde costurile indatorarii sunt capitalizate fiind recunoscute in costul activului pe termen lung.