Politici Sociale Pentru Cuplul Mama Copil Aflat In Dificultate
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Politici sociale pentru cuplul mama- copil aflat în dificultate
Studiu de caz la centrul maternal “Casa Mamei”
STRUCTURA PROIECTULUI
ARGUMENT
CAPITOLUL I. FAMILIA – CLIMATUL IDEAL DE CREȘTERE ȘI EVOLUȚIE A COPILULUI
1.1 Definire concept – familia
1.2 Importanța climatului socio-familial de formare a personalității, creștere și educare a copilului
1.3 Familia monoparentală – mama aflată în dificultate
1.4 Importanța relației mamă-copil
1.5 Menirea mamei în evoluția plăcută a copilului
1.6. Dificultățile în relația mamă – copil
1.7. Despărțirea copilului de mamă – repercursiuni
CAPITOLUL II. POLITICI SOCIALE PENTRU CUPLUL MAMĂ-COPIL AFLAT ÎN DIFICULTATE: SISTEMUL DE SERVICIU DE TIP REZIDENȚIAL – CENTRUL MATERNAL “CASA MAMEI”, CODLEA
CAPITOLUL III. CERCETAREA
CAPITOLUL IV. STUDII DE CAZ
BIBLIOGRAFIE
ANEXĂ
Argument
Serviciile de tip rezidențial pentru cuplul mamă-copil au apărut din necesitatea de a ajuta femeile să prevină situațiile de risc și a li se oferi o intervenție profesionalizată. Unele mame părăsesc copiii chiar înainte de a fi declarați sau recunoscuți. Copiii provin dintr-o familie dezorganizată, mame adolescente care nu sunt căsătorite sau nu au o familie aflându-se într-o stare severă de sărăcie. Lipsa de cunoștință a unor servicii aflate în România pentru depășirea situațiilor de criză, de cele mai multe ori face ca mamele să își abandoneze copiii. Mamele aflate în dificultate din cauza situației conflictuale de acasă ar trebui să beneficieze de acest centru pentru a lua anumite decizii favorabile pentru ea și copil/copiii ei. Serviciile de prevenire a abandonului le asigură mamelor informațiile utile pentru ea și copil, servicii alternative existente, consilierea și sustinerea mamelor în vederea reîntregirii familiei și dezvoltarea atașamentului mamă-copil. Riscul cel mai ridicat pentru abandonul copilului este în cazul mamelor necăsătorite sau care provin dintr-o familie dezbinată.
Centrul maternal le oferă suport psihologic, social, medical și adăpost temporar acestor mame cu copii pentru a trece cu success peste toate greutățile momentului. Venirea la centrul maternal le oferă mamelor condiții favorabile pentru o dezvoltare armonioasă a ei și a copilului, întărește relația dintre ea și copil, previne abandonul copilului. Scopul final al fiecărui centru este acela de a nu crea dependență de centru și să evite părțile negative din familia sa, să se reintegreze social și profesional pentru o viață cât mai bună.
În lucrarea de față mi-am propus să punctez ceea ce înseamnă mamă într-un mediul familial și mamă singură, importanța familiei în sprijinirea ei. Să-și asume responsabilitățile parentale, unul dintre ele adaptându-se greu de la viața de adolescent la viața de mamă.
Motivul alegerii temei a fost cunoașterea a cât mai multe informații cu privire la cauzele care determină apariția și persistența fenomenului de mamă singură, urmărirea comportamentului și gradul de afectivitate pe care îl are mama față de prunc, perspectivele de viitor pentru ea și copilul ei.
Prin urmare, lucrarea mea este structurată pe 4 capitole și anume: primul capitol cuprinde definirea conceptului de familie, o trecere în revistă a funcțiile familiei cât și importanța climatului socio-familial de formare a personalității, creștere și educare a copilului, relația mamă-copil.
În capitolul doi am făcut o descriere amănunțită despre Centrul Maternal Casa Mamei cuprinzând: serviciile oferite și cum influențează pozitiv mamele pentru găsirea unor soluții bune la cazurile lor.
În capitolul trei și patru am realizat cercetarea la centrul maternal prin metoda calitativă.
La finalul lucrării am propus ca sugestie personală un plan de intervenție care are ca scop medierea dintre beneficiară și tatăl copiilor pentru reinserție socială și un program de optimizare a adaptării și integrării sociale și profesionale.
Capitolul I
Familia – climatul ideal de creștere și evoluție a copilului
1.1 Definire concept – familia
Conceptul de familie înregistrează o varietate de conținut mergând atât de la înțelesurile mai vagi atribuite de simțul comun, până la definițiile exacte cu care operează juriștii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai stabile și mai vechi forme de comunitate umană asigurând menținerea tipului, schimbarea și o continuitate a vieții sociale. Așadar, putem spune că “familia e un grup social caracterizat prin rezidență comună, cooperare economică și reproducție. Ea include adulți de ambele sexe, din care cel puțin doi au relații sexuale recunoscute social și au unul sau mai mulți copii proprii sau adoptați, pe care îi cresc și îngrijesc” (G. Murdock, 1949, apud Suport Curs Sociologia Familiei, Gotea Mihaela, 2009).
Prin formularea “relații sexual recunoscute social” se sugerează că nu e vorba exclusiv de recunoașterea juridică, iar prin formularea “cel puțin doi…” ne trimite la familia nucleară dar și la cea extinsă completă sau incompletă. (Suport Curs Sociologia Familiei, Gotea Mihaela)
Mai putem spune că “familia este orice relație exprimată sexual sau ca relație copil-părinte în care oamenii- de obicei sunt legați de legături de rudenie, căsătorie sau adopție- 1.locuiesc împreună pe baza unui angajament, 2.formează o unitate economică și au grijă de cei tineri, 3.își găsesc identitatea ca membrii importanți ai grupului” (M. A. Lamanna, A. Riedmann, 1991, p7., apud Suport Curs Sociologia Familiei, Gotea Mihaela, 2009).
Prin această definiție putem observa o flexibilitate mai mare decât la prima și putem trage următoarele concluzii: “de obicei legați…” putem spune că membrii unei familii nu sunt în mod necesar legați prin căsătorie, sânge sau adopție; se sugerează că pentru a fi o familie nu toate rolurile (soț, soție, copil) sunt incluse în definiție pentru că există și familii monoparentale și familii fără copii. Sociologii nu mai consideră că o familie trebuie să aibă un tată care aduce un venit în casă și mama să fie casnică. Nu poate fi omis existența familiilor cu dublă carieră și nici a rolurilor inversate. Toți membrii familiei se consideră și sunt considerați componenții esențiali ai unui grup particular și distinct. În concluzie, familia poate fi văzută ca un grup primar ideal (oamenii comunică unul cu celălalt ca ființe umane în toată integritatea lor), astfel de grupuri pot oferi sentimentul că ești acceptat așa cum ești (Suport Curs Sociologia Familiei, Gotea Mihaela).
1.1.1 Funcțiile și rolurile familiei în comunitate
Trebuie să avem în vedere relația dintre comunitate și familie pentru a putea înțelege funcțiile familiei, înțelesul acestor funcții fiind subordonată de stadiul și caracteristicile dezvoltării sociale.
a) Funcția de reproducere și perpetuare a speciei umane – Familia este locul de procreere și naștere al copiilor astfel prin această funcție se contribuie la perpetuarea, supraviețuirea și menținerea speciei umane. „Funcția comună, fundamentală pentru existența oricărei societăți. Nu s-au cunoscut transformări fundamentale ci doar unele atitudini ale societății, ale părinților, cu privire la sporul de natalitate și facilitățile economico-sociale pentru familiile cu mulți copiii și copiii, în concedii plătite, în înlesniri sociale pentru copiii handicapați etc.” (Voinea, Maria, 1978, p. 108)
b) Funcția economică – Reprezintă echilibrul familiei deoarece această funcție fiind îndeplinită se vorbește despre o familie care e organizată având posibilăți să-și plătească datoriile față de stat și societate. „Una dintre cele mai importante funcții ale familiei jucând un rol deosebit din antichitate și până acum unde familia își asigură pe cont propriu condițiile material-economice necesare existenței ei. Ceea ce a schimbat această funcție este dezvoltarea economică și socială. În ziua de astăzi, familia își realizează această funcție într-un procent ridicat în afara ei, în intreprinderi economice și sociale. Anumite aspecte care țin de economia casnică sunt realizate de familiile îndepărtate de centrele urbane, izolate în sate și cătune, unde activitățile economice sunt limitate sau nule.” (Băran-Pescaru, Adina, 2004, p. 59)
c) Funcția de socializare – Familia transmite limba copiilor, cultura, normele, valorile și principiile care îl vor ajuta să se integreze în structurile sociale; familia este o condiție importantă pentru socializarea copilului, care este înzestrată cu mijloace eficiente de control și cunoscând bine personalitatea copiiilor lor.
d) Funcția educativă – Familia are în vedere transmiterea de informații, cunoștințe, noțiuni elementare de comportament până când sunt preluați de o formă de învățământ corespunzătoare. „Această funcție are un rol prioritar. Familia are responsabilitatea de creștere și educare a copilului și înainte de școală, cât și în timpul ei. Funcția educativă înseamnă realizarea unui ansamblu de acțiuni și influențe dirijate, implicite, spontane care se realizează în mediul familial ca spațiu natural și de educație.” (Băran-Pescaru, Adina, 2004, p. 59)
„Ca mediu afectiv, familia este o școală de educare a sentimentelor și prilejuiește copilului o gamă diversă de trăiri și experiențe afective. În familie copilul învață să iubească și să fie iubit, se confruntă cu stări de frustrare sau gelozie și dobândește controlul propriilor stări afective. Familia pune în evidență faptul că trebuie să se constituie într-un mediu de socializare și educație.” (Băran-Pescaru, Adina, 2004, p.60)
Neîndeplinirea unora dintre funcții poate dăuna familiei și în special copilului privind creșterea și dezvoltarea lui.
Familia are datoria de a îndeplinii cele cinci nevoi umane pentru toți membrii ei, fiind clasificate de Maslow astfel: nevoi fiziologice, de siguranță și securitate, de apartenență și dragoste, de resăec și de stimă de sine, de autodezvoltare, prin îndeplinirea acestor nevoi duce la protejarea copilului de suferință și de traume.
1.1.2 Disfuncții la nivelul familiei
Conflictul familial apare la nivelul familiei și are o încărcătură emoțională negativă punând în pericol comunicarea dintre membrii familiei și dezorganizarea ei în anumite cazuri. Conflictul se poate forma în urma unei discuții simple în contradictoriu până când se ajunge la amenințări și injurii sau se poate ajunge la agresarea partenerului de viată și a copilului. Principalele motive sunt problemele sociale și economice, alcoolismul unuia dintre parteneri, diferențele de păreri în mediul familial la vârste diferite, nonparticiparea la viața de familie la treburile gospodărești. Copilul este cel care asistă la certurile dintre părinți. (Ionescu, Negreanu, 2006, p. 86)
„Când conflictul este o constantă a vieții domestice sau capătă o intensitate mai mare apar tulburări la nivelul personalității tuturor membrilor din familia respectivă; copilul este cel care este în pericol- el nu se poate apăra și pentu că este în creștere, iar efectele sunt multiplicate când vine vorba de etapa de dezvoltare timpurie.” (Ionescu, Negreanu, 2006, p. 87)
Problemele sociale ale familiei care generează conflicte sunt: violența în familie prin agresivitatea unui dintre parteneri dar și față de ceilalți membrii ai familiei și față de copil, ele generând și din probleme economice, stresul general, consumul de alcool.
1.2 Importanța climatului socio-familial de formare a personalității, creștere și educare a copilului
Familia una dintre cele mai vechi forme de comunitate umană cu roluri bine stabilite pentru ea și societate. Odată cu dezvoltarea societății ea a devenit tot mai respectată și s-a ținut cont de următoarele aspecte privind: creșterea și dezvoltarea copilului prin satisfacerea nevoilor emoționale, a trăirilor intime, asigurarea sentimentului siguranței și menținerea personalității și integrarea socială a membrilor ei prin procesul de orientare, educare și socializare.
„Familia este cea care oferă copilului un climat familial bun având rolul de asigura și din probleme economice, stresul general, consumul de alcool.
1.2 Importanța climatului socio-familial de formare a personalității, creștere și educare a copilului
Familia una dintre cele mai vechi forme de comunitate umană cu roluri bine stabilite pentru ea și societate. Odată cu dezvoltarea societății ea a devenit tot mai respectată și s-a ținut cont de următoarele aspecte privind: creșterea și dezvoltarea copilului prin satisfacerea nevoilor emoționale, a trăirilor intime, asigurarea sentimentului siguranței și menținerea personalității și integrarea socială a membrilor ei prin procesul de orientare, educare și socializare.
„Familia este cea care oferă copilului un climat familial bun având rolul de asigurarea condițiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare a copilăriei, condiții care stau la baza stucturii personalității lor”. (Căpraru, E., 2002, p. 20)
Din punct de vedere al dezvoltării copilului, familia oferă climatul de siguranță afectivă necesar dezvoltării comportamentului lor atât la vârstele mici, dar și mai târziu, când se contituie un punct de echilibru și compensare în rezolvarea problemelor sociale, este primul mediu de creștere și dezvoltare intelectual, afectiv și moral, constituie o legătură între trecut și viitor.
Nenumărate studii ne arată că perioada petrecută în familie determină evoluția și dezvoltarea personalității copilului. Mediul social este principalul factor asupra socializării fiind reprezentat de părinții copiilor sau alte persoane și obiectele aflate în vecinătatea sa.
Rolurile pe care trebuie să le îndeplinească familia în dezvoltarea copilului sunt:
fizic – asigurarea hranei, îmbrăcămintea, ferirea de pericole, să le creeze condiții bune de odihnă, să-i ferească de pericole și să aibă grijă de sănătatea lor. Ea îi formează copilul primele deprinderi de igienă personală și socială;
intelectual – însușirea limbajului, a vocabularului și corectitudinea exprimării copilului;
moral – grija față de lucrurile încredințate, politețea, părintele trebuie să fie un model pentru copil;
estetic – îndrumarea spre ce e frumos și folositor în dezvoltarea sa intelectuală și estetică.
Familia trebuie să-i ofere copilului un cadru familial favorabil creșterii și dezvoltării sale, un climat sănătos, înțelegere și respect. Copilul trebuie să se simtă iubit și să știe că nu îi poate îndeplini toate capriciile.
Importanța în dezvoltarea personalității copilului este intereacțiunea și comunicarea cu proprii părinți, așadar, "în funcție de felul în care mama și tatăl își înțeleg și își joacă rolul în primii ani de viață ai copilului, dezvoltarea psihică a acestuia poate fi stimulată, accelerată sau dimpotrivă, întârziată, fiind desfășurată în maniera echilibrată, ce-i vor periclita mai târziu modul de relaționare cu cei din jur și integrarea normală în viața socială și profesională"(Mihai Golu, 1993, p. 140).
Climatul firesc a familiei este acela, de a-l mulțumi pe copil în măsura în care răspunde trebuințelor sale elementare, adică un mediu afectiv și protector, pentru dezvoltarea copilului. Părinții sunt primii călăuzi reali în viața pruncului, ei îi îndrumă către lume, îi învată despre lucrurile și fenomenele din natură și din societate, regulile de conduită
Potrivit lui A. Berge "mediul familial acționează concomitent printr-un fel de întrepătrundere și prin imaginile pe care le prezintă copilului pentru a-l ajuta să se încadreze în existența și să se dezvolte după modelul celor care-l înconjoară și cu care el este în mod firesc înclinat să se identifice".( A. Berge, citat de Maurice Debesee, p.288).
Păstrând aceeași părere A. Berge amintea că "familia constituie un soi de personalitate colectivă, a cărei armonie generală influențează armonia fiecăreia dintre părti". În zilele noastre se pot stabili anumite funcții foarte importante și decisive pentru dezvoltarea copilului, neținându-se cont de contextul istoric sau cultural, creșterea și educarea lor este într-o continuă urcare variind de la o perioadă la alta, tinându-se cont de procesul de dezvoltare și de îmbunătățire a condițiilor de viață în comunitate.
“Familia asigură nu numai îngrijirea fizică ci și dezvoltarea potențelor intelectuale ale copilului, ea are un rol central în identificarea aptitudinilor și predispozițiilor acestuia. Familia este un factor necesar, obligatoriu al unei educații normale a copilului, ea fiind de fapt, cadrul în care se conturează personalitatea copilului în primii ani de viață”.(Maria Voinea, 1978 p.48).
Familia trebuie să-i ofere copilului un climat sănătos, cât mai favorabil creșterii și dezvoltării sale. Părerile părinților trebuie să fie convergente în ceea ce privește copilul, reprezentând un model pentru copil. Copilul trebuie să simtă iubirea pe care părinții i-o poartă. Familia despărțită nu reprezintă un mediu educativ ideal, aici putem vorbi despre violența în familie care este definită „Violența în familie este un fenomen care a luat amploare în ultimul timp. Maltratatrea partenerului și a copiilor are loc în toate clasele sociale, dar posibilitatea maltratării crește odată cu apariția problemelor financiare. Copiii maltratați pierd bucuria de a simți dragostea celor din jur, sănătatea lor psihică fiind pusă la îndoială.( Killen, Kari, 1998, p.15)
Putem ajunge la concluzia că nu este obligatoriu de o familie cu ambii părinți pentru ca un copil să fie împlinit și fericit, dar climatul familial lasă de dorit, nu poate constitui un bun mediu educativ pentru copil. Copilul învață să fie iubit și să iubească, cu mult înainte să fie în stare să facă distincția asta într-un mediul familial. Fiindcă este un mediu mai ales afectiv, familia constituie o adevarată școală a sentimentelor, în acest fel, familia modelează personalitatea în dinamismele sale fundamentale.
Funcția educativă a familiei, constă în pregătirea copilului pentru viață, ea reprezentând de fapt cea mai importantă dintre funcțiile care i-au mai rămas ca instituție socială, celelalte fiind, cum se știe, preluate de stat. Familia este considerată colectivitatea socială cea mai potrivită pentru formarea copilului, deoarece îi ofere modelele rolurilor sociale pe care le are de îndeplinit în functie de sex, vârstă și pregătire. (Iolanda Mitrofan, Nicolae Mitrofan, 1991, p.127).
Felul cum părinții reușesc să îndeplinească această funcție educativă, integrându-i pe copiii în viața de familie, dar și în comunitate, diferă de la o societate la alta.
“O direcție relativ nouă de cercetare o constituie construcția imaginii de sine în familie. Mediul social, limbajul și reprezentarea despre sine sunt elemente conexe în dezvoltarea copilului”. (Ecaterina A. Vrășmaș, 2002, p.45)
„Teza diminuării funcției educative a familiei poate fi formulată în următorii termeni : dependență de un ansamblu particularist de valori/ norme/ reguli și de raporturi afective (care reprezintă principiul organizării și funcționării familiei moderne), de structura familiei nucleare în care rolurile se specializează, rolul de agent educativ fiind asumat de o mamă căreia îi revin adesea sarcini extrafamiliale ce o separă de copil, de o competență profesională și socială limitată a agenților, de resurse financiare, temporale și spațiale limitate.” (E. Stănciulescu, 1997, p.17)
1.3 Familia monoparentală – mama aflată în dificultate
Schimbările care au survenit asupra familiei ca instituție sociaă au dus la formarea familiei monoparentale. Multe păreri contradictorii s-au format privind funcționarea acestui tip de familie, astfel societatea tradițională, bazată pe familia extinsă, dezaprobă acest tip de familie încurajând tendințele de stigmatizare și etichetare față de cei care aleg, voit sau nu, acest “mod de viață”.
Familia monoparentală este acea familie formată doar dintr-un singur părinte și copilul/copiii săi. Din punct de vedere sociologic, poate fi definită cau un grup social care este constituit pe baza relației de rudenie între unul dintre părinți și copilul/copiii săi, caracterizat prin aspirații, valori comune și stări afective unde au loc tensiuni și conflicte. (Mihăilescu, I., 1993, p. 240)
Familia ea naștere în urma unor evenimente nedorite: decesul unuia dintre parteneri; cuplurile necăsătorite cu copiii; nașterea unui copil înainte de a fi căsătoriți. Se observă o creștere a numărului mare de mame tinere care aleg să aibă un copil mai devreme decât de vârsta maturității. Majoritatea familiilor monoparentale provin din acele familii dezorganizate.
În familia cu ambii părinți există o împărțire a responsabilităților, dar în cazul familiei cu un părinte responsabilitățile cad în sarcina unuia singur, de regulă mama. Ea trebuie să țină locul ambilor părinți. Sociologii consideră că problemele sociale cu care se confruntă mama sunt probleme materiale, supraîncărcarea și conflictul de rol trăite de femeia obligată să adauge la sarcinile cotidiene de îngrijire și educație și rolul economic, aducător principal de venitui și exercitarea autorității. În consecință, copiii care trăiesc în acest mediu familial sunt considerați “populația de risc”. Mamele singure manifestă schimbări în relația cu copilul său, își schimbă modul de relaționare cu el își împarte rolul parental cu primul născut. Odată cu participarea activă a femeii pe piața muncii îi oferă un statut de independență și egalitate în raport cu bărbatul. Beneficiile sociale pentru mamă și copil prin asigurările sociale este principalul factor care explică participarea femeii pe piața muncii. (Scutaru, Anca, 2006, p.37)
1.4 Importanța relației mamă-copil
Între mamă și copil se constituie o legătură aparte, o relație cu totul unică pentru că mama este cea care poartă copilul înăuntru său, îl aduce pe lume, îl hrănește, cel puțin în primele săptămâni de viață. Mama reprezintă pentru copil garanția siguranței lui, o existență plăcută, este centrul de referință, într-o lume care nu are deocamdată formă și stabilitate. Legătura între cei doi este una dintre cele mai trainice privită social. Atât tatăl cât și mama sunt implicați în educația copilului, dar mama este factorul determinant. Pentru stabilirea unei bune relații între mamă și copil e nevoie de deschidere din partea ei și flexibilitate, procesul de adaptare să fie continuu, iar copilul să fie privit ca o ființă unică, cu caracteristici particulare. (Căpraru, E. și M., 2005, p.20)
Legătura dintre mamă și copil se formează încă din perioada sarcinii. Copilul de mic își dezvoltă abilitatea de comunicare prin atenție, ascultare și mai târziu imită. Atenția apare atunci când o privește pentru prima dată pe mama lui care îi atrage atenția prin voce și mișcare. Se constată faptul că primele relații sociale ale copilului se leagă cu mama sa, care împreună formează un cuplu social. Activitatea comportamentală a cuplului nu poate fi analizată separat, ci împreună, comportamentul unuia este condiționat în mod deciziv de celălalt comportament. Astfel se formează schimburi intepersonale iar calitatea relației mamă-copil depinde de sensibilitatea mamei, acțiunile asupra copilului, cât și comportamentele lui, cum răspunde la stimularea psihologică. În majoritatea cazurilor comunicarea între mamă și copil este absolut naturală fără ca nimeni să se fi gândit la ea. (Căpraru, E. și M., 2005, p.30)
În concluzie, se poate susține faptul că, relațiile sociale ale copilului încep chiar de la vârstele cele mai fragede, constituie în fond un dialog social, cu un flux de acțiuni comparabil cu dialogul dintre adulți.
1.5 Menirea mamei în evoluția plăcută a copilului
Mama este prima persoană pe care o va iubi copilul, reprezintă pentru copil dragostea totală, absolută. Ea îl apără de lumea rea, lumea pe care el nu o cunoaște încă ea este un prototip, un model pentru el. Pentru copil nu există decât un singur mod de a proceda și un singur mod de a se comporta: modul pe care l-a atribuit mama. Mama ca sursă de securitate și de mulțumire, apără ca inițiatoare pe plan esențial instictiv și afectiv: contactul cu lumea din jur se realizează prin intermediul mamei. Cu ea, copilul va descoperi limbajul, lumea în care va putea descoperi încet-încet relații obiective. Fără îndoială, există nenumărate modalități de împlinire a rolului de mamă și să-i ofere ceea ce numai ea îi poate dărui; ea ajunge în urma posibilităților și tendințelor sale, după bogăția sufletească pe care și-a însușit-o de la părinții ei. Nu este o problemă de nivel cultural sau o chestiune de timp, avere ci de dragoste, de capacitatea de a iubi. Rolul mamei este acela de a reda bucuria copilului de a sta împreună. (Ciofu, Carmen, 1989, p.80)
1.6. Dificultățile în relația mamă – copil
Dificultățile în relația mamă copil au fost grupate în două categorii: mama nu stabilește o comunicare cu copilul chiar dacă dorește acest lucru, pentru că nu este perfect echilibrată. Mamele instabile, anxioase care crează mereu în jurul lor un climat nesănătos și încordat, unde copilul nu găsește siguranța de care are nevoie, mama nu întărește sentimentul de siguranță al copilului, care îl face să se teamă de lume, pune sub semnul îndoielii însăși dezvoltarea fizică a copilului. Mama preocupată în permanență să evite un accident posibil, este neliniștită, temătoare și îl face pe copil să devină pretențios, să nu se odihnească în liniște, nemulțumit veșnic de ceva. Sunt mame care nu vor să stabilească o comunicare chiar dacă este capabilă să o facă în mod conștient, sau inconștient, ea refuză copilul. Acest tip de dificultate în relația copil-mamă se datorează faptului că nu a fost dorit, mamei i-a adus numai dificultăți materiale sau morale cum ar fi rupturi de familie sau dacă există un conflict între mama și tatăl copilului, atunci inconștientă, ea refuză copilul, simbolul unei legături care a decepționat-o. Sunt cazuri în care mama refuză să se ocupe de el și face din obligație, iar acest tip de comportament afectează în timp dezvoltarea copilului. (Moisin, Anton, 1992, p.55)
1.7. Despărțirea copilului de mamă – repercursiuni
În literatura de specialitate sunt grupate în trei categorii tipurile de separare a copilului, și anume: separări de foarte scurtă durată, care decurg din îngrijirea acordată de mai multe figuri materne; separări temporare, cu durata de cel putin câteva săptămâni; separări permanente;
Separarea foarte scurtă asociată cu îngrijirea din partea mai multor persoane. În ciuda numeroaselor voci care afirmau în prima jumătate a secolului al XX-lea că ocuparea unui loc de muncă de către mamă poate fi considerată o formă gravă de neglijare care va avea ca efect asupra copilului delincvența și tulburările psihice, studiile ulterioare au infirmat aceste concluzii. (Năstase, Gabriel, p.42)
Separarea temporară. Majoritatea studiilor au demonstrat că o separare de cel puțin o lună în primul an de viață poate produce o ușoară creștere a riscului apariției tulburărilor psihologice ulterioare. (Năstase, Gabriel,p.43)
Separarea permanentă sau prelungită. Majoritatea studiilor au arătat existența unei legături clare între familiile destrămate și delincvența copiilor. Nu aceeași certitudine există cu privire la rezultatele care sugerează conexiunea dintre nevroza și separarea definitivă de părinți. (Năstase, Gabriel,p.44)
Capitolul II
Politici sociale pentru cuplul mamă-copil aflat în dificultate
Sistemul de serviciu de tip rezidențial – Centrul Maternal
“Casa Mamei”, Codlea
Termenul de politică socială se referă la activitățile și acțiunile desfășurate de către sau prin intermediul statului (strategii, programe, proiecte, instituții, acțiuni, legislație), având ca scop promovarea bunăstării individului, a familiei sau a comunității în societate. (Pop, L., M.,2002, p. 598)
Politicile sociale pentru cuplul mamă-copil sunt: drepturile unui copil încă de când s-a născut, trebuie să aibă asigurată satisfacerea nevoilor de bază, nu doar pentru a supraviețui și a fi protejat dar și pentru a-și dezvolta personalitatea, abilitățile fizice dar și talentele. Părinții sunt cei care asigură dezvoltarea copilului și tin seama de capacitățile de dezvoltare pe care le are el, iar statul îi ajută pe părinți prin oferirea unor servicii precum școlile, spitalele, serviciile sociale. (Pop, L., M.,2002, p. 599)
Seviciile publice pentru cuplul mamă-copil sunt mai multe în mediul urban decât în mediul rural. Sunt prevăzute servicii de informare și consiliere privind drepturile și protecția socială, accesul la o locuință socială, asigurarea unor servicii de consiliere, programe de inițiere și formare profesională, accesul la un loc de muncă adevat. (Cristina, Ștefania, 2006, p. 75)
Persoanele singure, care au un contract de muncă individual, se poate prevede o posibilitate bineînțeles cu acordul angajatorului, a unui program individualizat de muncă, în condițiile legii. (MMSSF, Expunerea de motive pentru legea privind familiile monoparentale, 2003)
România a cunoscut, prin noua legislație privind familiile defavorizate, servicii sociale specializate asigurând asistență socială pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, de grup sau de familie prin depășirea unor situații de dificultate, promovarea incluziunii sociale.
Tipurile de servicii pentru cuplul mamă-copil se pot clasifica astfel:
a) Servicii socio-educaționale- care sunt prevăzute de lege și oferite de instituțiile de stat/private:
Serviciul de zi cu rolul asigurării menținerii și dezvoltării capacității copilului și a părinților pentru a depăți situațiile care pot determina separarea pruncului de familie. Putem aminti centrele de zi, cele de consiliere și sprijin pentru copil dar și centrele de asistență și sprijinul pentru femeia predispusă să-și abandoneze pruncul nenăscut sau născut.
Serviciul de tip rezidențial caracterizat prin centrele maternale oferindu-i protecție psiho-socială copilului alături de mama sa în vederea prevenirii abandonului. Ele au ca principale activități: găzduirea pe o perioadă de maxim un an, conform legislației; prin oferirea de unui spațiu de locuit pentru ea și copilul ei, asigurându-i acoperirea costurilor de îngrijire, alocarea unei alocații de integrare după caz; prin propunerea unor activități educative și de consiliere pentru îngrijirea și dezvolatarea copilului; oferirea unor condiții optime de promovare a unui mod de viață sănătos pentru ambii beneficiari; oferirea de consiliere psihologică și promovarea unui comportament adaptabil.
Serviciul de tip familial – având ca rol asigurarea creșterea și îngrijirea copilului separat temporar sau definitiv de părinții săi la domiciliul unei familii sau a unei personae fizice.
b) Servicii socio-financiare – prin măsuri de ajutorare a familiilor aflate în dificultate, astfel : Alocațiile familiale, pentru familiile cu copiii, care să-i ajute în educația și creșterea lor. Aceste alocații sunt pentru susținerea familiei cu un părinte care se acordă lunar, în funcție de numărul de copiii, alocații pentru copii nou-născuți, ajutoare sociale, ajutor pentru încălzire.
c) Servicii socio-medicale – are ca scop menținerea autonomiei persoanei, previne îmbolnăvirea prin laptele praf oferit gratuit, previne situația de dependență, asiguraea serviciilor pentru mamele gravide chiar dacă sunt asigurate sau nu, promovarea unui stil de viață sănătos prin alimentația copilului și sănătatea lui.
2.1 Descrierea Centrului Maternal “Casa Mamei” din cadrul Complexului de Servicii „Măgura”, Codlea.
Prevederile Legii nr. 272/2004 privind drepturile și interesele fundamentale ale copilului ne conduce la următoarele competențe specifice în activitatea cu minorii aflându-se în diferite situații de risc eventual, mai mult sau mai puțin previzibile, și anume:
îngrijire/abilitare – reabilitare;
activități legate de re/integrarea familială;
promovarea drepturilor copilului de a crește într-un mediu familial
sprijinirea copilului și a familiei în vederea re/integrării familiale;
respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
asistarea beneficiarilor în realizarea și exercitarea drepturilor lor;
asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate a copilului;
asigurarea protecției împotriva abuzului copilului;
asigurarea unei intervenții profesioniste, prin echipa pluridisciplinară;
asigurarea confidențialității și a eticii profesionale;
consilierea și spijinul emoțional cuplului mama-copil;
activități de recreere și socializare a cuplului mamă-copil;
asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea fizică, psihică și emoțională, starea de sănătate;
deschiderea către comunitate;
asigurarea, în mod adecvat, a unor modele de rol și statut social, prin încadrarea unui personal mixt și deschiderea centrului către comunitate;
egalitatea șanselor și nediscriminarea;
respectarea demnității copilului;
menținerea împreună a fraților;
promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;
asigurarea protecției copilului pe o perioadă determinată, până la (re)integrarea acestuia în familia naturală, lărgită sau substitutivă.
Generalizând aceste competențe putem realiza un tabel prin introducerea unor categorii de furnizare a serviciilor sociale, și anume:
Tabelul nr. 1
Centrul Maternal “Casa Mamei” Codlea, Brașov promovează drepturile cuplului mamă-copil, astfel atât mama cât și copilul beneficiază de:
dreptul la păstrarea identitații sale;
dreptul mamei de a participa la viata socială a centrului cât și a comunității;
dreptul mamei de a lua o decizie în privința viitorului lor;
dreptul la intimitate, confidențialitate și spațiu personal, siguranță și încredere;
servicii medicale și promovarea sănătății, o educare pentru un mod de viață sănătos;
securitatea și sănătatea copiilor fiind supravegheată atât de personalul de specialitate cât și de mamă;
alimentație sănătoasă, bani pentru începerea unui început mai bun, adaptarea nevoilor fiziologice, de afectivitate, emoționale, sociale și de securitate;
asigurarea pe o periodă limitată a unui mediu securizat, corespunzător îngrijirii copilului;
la admiterea beneficiarei adulte se încheie un contract de rezidență cu acordul părților cu o durată de 3 luni;
acordarea îndemnizațiilor de ieșire din centrul maternal dacă perioada de rezidență a fost de cele trei luni.
Centrul Maternal “Casa Mamei” asigură condițiile necesare pentru satisfacerea nevoilor fizice, emoționale, psihice, economice și de sănătate ale fiecărui cuplu mamă-copil, precum și măsurile de igienă personală, supraveghere, educație și consiliere.
În ceea ce privește sănătatea și securitatea copiilor este prioritară pentru centrul maternal, fiind protejați și supravegheați în permanență pe personalul specializat
Centrul Maternal Casa Mamei încurajează să iasă cu copilul în afara centrului pentru plimbări în parc, participarea la diferite activități, etc. Mama este încurajată să participe la întâlnirile grupurilor de părinți, dacă există la nivelul comunității, să solicite sprijinul SPAS când se confruntă cu dificultăți de creștere și educare a copilului/copiilor, să dezvolte relații de întrajutorare cu membrii familiei și cu vecinii.
Cuplul mamă-copil este găzduit în centrul maternal în condiții de siguranță, comiterea oricăror forme de abuz fiind soluționată conform normelor interne de funcționare ale centrului și a legislației în vigoare. Șeful centrului va lua măsuri, în 24 de ore, cu privire la orice problemă apărută în centru, sesizând conducerea D.G.A.S.P.C.
Centrul Maternal promovează și întreține starea de sănătate a beneficiarilor, îngrijirile de sănătate acordate cuplului mamă-copil se bazează pe nevoile individuale ale acestora. Beneficiază de servicii de calitate oferite de personal calificat. Cuplul mamă-copil au acces la spațiile igienico-sanitare, în condiții de sigurantă, funcționalitate și confort, de respectare a demnitații și intimității personale.
Cuplul mamă-copil beneficiază pe toată durata șederii în centrul maternal de servici de calitate oferite de personalul calificat 24 din 24 de ore, precum și spijinul mamei în vederea reintegrării sau integrării în familie cât și integrarea socio-profesională.
2.2 Găzduirea, ambientul și asigurarea hranei
2.2.1 Amplasamentul și amenajarea interioară a Centrului Maternal „Casa Mamei". Condiții de locuit.
Imobilul se află într-o zonă accesibilă, este situat în municipiul Codlea, str. Carpați, nr.23, la etajul 4 al căminului Complexului de Servicii „Măgura", dispune de utilitățile necesare, iar siguranța beneficiarelor nu este afectată. Capacitatea maximă a centrului maternal este de 18 cupluri mamă-copil, (conform HG 23/2010 referitoare la raportul copii beneficiari/număr de angajați capacitatea ar fi de 12 copii aflați alături de mame), iar aceștia sunt găzduiți în camere dotate cu paturi și pătuțuri pentru copii și cu grup sanitar propriu. Numărul total de camere – dormitoare este de 9 (din care o cameră de admisie).
Cuplul mamă-copil beneficiază de găzduire într-o cameră comună cu un alt cuplu. Interiorul camerei este amenajat cu toate dotările necesare: masă, scaune, veioze, dulap pentru haine, coș pentru rufe murdare, coș de gunoi dar există posibilitatea ca mamele să amenajeze și să redecoreze camera în funcție de nevoile și dorințele lor dar cu acordul echipei multidisciplinare a centrului și cu acordul colegei de cameră (în cazul în care aceasta există). Camerele au geamuri pe structură de lemn, pereții zugrăviți în lavabil antimucegai, fiind ușor de curățat iar grupurile sanitare sunt dotate cu materiale care permit o igienizare rapidă (mozaic, faianță). Pentru copiii de până la 3 ani există cădițe și olițe individuale. Fiecare cameră este dotată cu cheie pentru respectarea intimității iar camerele sunt încuiate de ofițerul de serviciu la fiecare ieșire din Casa Mamei a beneficiarei.
Casa Mamei încurajează relația cuplului mamă-copil cu familia sa (soț/partener, părinți, alte rude) sau cu alți apartenenți/prieteni și dispune de un spațiu special amenajat care permite vizitarea beneficiarilor de către membrii ai familiei, o cameră cu grup sanitar propriu, care poate fi utilizat de vizitatori. Programul de vizite este stabilit de șeful de centru.
Casa Mamei mai are un spațiu pentru petrecerea timpului liber a cuplului mamă- copil, dotat corespunzător cu: bibliotecă, canapea, scaune, televizor, video, combina muzicală, iar un alt spațiu – sală de joacă, dotat cu: scăunele, fotolii de puf, Tv, DVD și diverse jocuri și jucării pentru copii. Alte posibilități de petrecere a timpului liber: în curtea exterioară a centrului și în instituțiile din comunitate ( parcuri, teatru, sala de cultură și de spectacole).
Condițiile de comunicare cu exteriorul sunt telefonul și faxul. Mamele au obligația de a menține curățenia centrului, a camerelor, dar și a tuturor spațiilor comune având la dispoziție toate ustensilele și materialele necesare precum și un program stabilit înainte (un grafic prin care fiecare beneficiar să participe la aceste activități).
Echipa centrului stabilește împreună cu beneficiarele, săptămânal, un program de autogospodărire. Se nominalizează persoanele și sarcinile fiecăruia. Un alt spațiu al centrului, este destinat spălării, igienizării și uscării rufăriei. Aceste încăperi sunt dotate cu mașini de spălat și uscătoare și sunt special amenajate. Beneficiarele au acces la mașini și mese de călcat.
2.2.2 Condițiile de preparare și servire a hranei. Alimentația
Casa Mamei asigură beneficiarelor o alimentație corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ, ținându-se cont de vârstă, nevoile și preferințele beneficiarelor, în conformitate cu legislația în vigoare. Meniul zilnic e stabilit săptămânal sub coordonarea asistentei medicale și se ține cont de preferințele beneficiarelor. Prepararea și servirea mesei se efectuează conform programului și meniului afișat în cantina Complexului de Servicii „Măgura". Posibilitatea de a participa la activitățile de pregătire și servire a mesei, conform programului de interventie pentru dezvoltarea deprinderilor pentru viata independentă. Aceasta este dotată cu echipament corespunzător, ușor de igienizat, având aparatură necesară pentru pregătirea, depozitarea cât și igienizarea vaselei și a alimentelor: cinci aragaze, cinci hote, două frigidere, o ladă frigorifică, un mixer, un robot de bucătărie, mobilier de bucătărie, etc.
Asistența medicală, în colaborare cu referentul cu atribuții de administrator întocmesc meniul pentru copii și mame, în funcție de necesitatile energetice adecvate vârstei precum și după preferințele culinare ale acestora. Asistența medicală și medicul calculează zilnic numărul de calorii pe grupe de vârste. Mama cu nou-născut și cu sugar mic este încurajată pentru alimentația naturală dacă este posibil. Alimentația mixtă, artificială și diversificarea alimentației se fac sub îndrumarea asistenței. Alimentația este indicată în foaia de observație. Asistența medicală învață mamele tehnica și igiena alimentației. În cazul unor afecțiuni (BDA, hepatita etc.) se stabilește un regim igieno-dietetic specific. Foaia de observație pediatrică conține un grafic al greutății (curba ponderală).
Prepararea mesei se efectuează folosind alimente cumpărate de către centrul maternal, conform normelor legale în vigoare și contractelor de către D.G.A.S.P.C. Brașov. Prepararea hranei se face folosind aparatura electrocasnică cu care este dotată bucătăria Centrului Maternal Casa Mamei. Alimentele și produsele alimentare sunt depozitate în spații special amenajate în vederea păstrării atributelor nutritive ale acestora și pentru evitarea alterării acestora.
2.3 Atribuții ale Centrului Maternal Casa Mamei
Centrul Maternal (Casa Mamei) îndeplinește următoarele atribuții care sunt prioritare pentru activitățile desfășurate:
Asigură cazarea, hrana și condițiile igienico-sanitare necesare protecției cuplului mamă-copil.
Asigură starea de sănătate a beneficiarelor.
Asigură acționarea în echipă pentru evitarea instalării sentimentului de respingere, neadecvare sau depresie asupra copilului.
Asigura relația mamă-copil.
Asigură educația mamei pentru creșterea copilului.
Asigurarea pregătirii mediului familial pentru primirea și integrarea copilului și a mamei.
Asigură securitatea și paza beneficiarilor.
Asigură posibilitatea de petrecere a timpului liber.
Asigură intervenție de specialitate.
În ceea ce privește planul individual de protecție contribuie la realizarea obiectivelor lor.
Urmăreste modalitațile concrete de punere în aplicare a măsurilor de integrarea profesională.
Asigură cunoaștere și exercitarea drepturilor lor în central maternal, protecție și asistență.
Posibilitatea beneficiarelor la o educație a deprinderilor necesare integrării sociale a mamei.
Asigură socializarea beneficiarelor, dezvoltarea relațiilor cu comunitatea.
Asigură participarea beneficiarilor la activități de grup și la programe individualizate, adaptate nevoilor și caracteristicilor lor;
În lucrul cu familiile respectă următoarele valori:
siguranța copilului este principala preocupare;
copiii au dreptul la propria lor familie;
familia este sursa fundamentală de îngrijire și ocrotire a copiilor;
familiile au dreptul să li se respecte propriile tradiții culturale, rasiale, etnice și religioase;
criza reprezintă o oportunitate pentru schimbare;
o intervenție neadecvată poate fi dăunătoare pentru integritatea și funcționarea familiei;
familiile care aparent nu au nicio speranță se pot schimba și dezvolta;
familiile sunt experte în rezolvarea propriilor probleme;
datoria de a insuflă speranța
Centrul Maternal Casa Mamei colaborează cu:
DGASPC Brașov- pe lângă toate servicii oferite ce direcție și un managerul de caz, pentru o mai bună funcționare și desfașurare a activităților, soluționarea acuzațiilor de abuz, neglijare, tratament neadecvat, alte Centre Rezidențiale ale Direcției Brașov;
Primăria Codlea, Primăria Brașov și a Județului Brașov pe baza cărora familia figurează cu domiciliul legal sau reședința.
Spitalul de Obstetică și Ginecologie, Spitalul Clinic Judetean de Urgență, Spitalul de Pediatrie, Alte servicii medicale, Salvare
Serviciul Juridic- Tribunalul pentru minori și familie
Medicul de familie
Familia, Biserica
Poliția Municipiului Brașov, Codlea;
Diverse firme.
Inițierea de noi activități și programe, pentru deschiderea către comunitate cu acordul DGASPC în funcție de nevoile cuplului mamă-copil, în limita nevoii și stării de sănătate.
Colaborarea cu voluntarii este considerată oportună atât pentru îmbogățirea programelor derulate de centru, cât și pentru deschiderea centrului către comunitate. Angajarea de voluntari se face în conformitate cu prevederile Legii Voluntariatului, prin încheierea unui contract de voluntariat, cu acordul conducerii D.G.A.S.P.C.
Încurajează mamele să iasă în comunitate, să desfășoare activități de recreative și de socializare, cultural sau religioase doar pentru interesul beneficiarelor.
2.4 Programul de funcționare la Centrul Maternal “Casa Mamei”
Prin programul de funționare în cadrul Centrului Maternal „Casa Mamei", fiecare cuplu mamă-copil este protejat în baza unui program personalizat de intervenție elaborat de echipa disciplinară (psiholog, asistent social, medicul/asistent medical, referent de educație) – în cel mult 2 săptămâni de la admiterea cuplului mamă-copil.
Protejarea drepturilor copilului aflat alături de mama sa într-un program de protecție în cadrul Centrului Maternal este principiul fundamental, activitatea din cadrul centrului desfășurându-se în acest sens.
Programul asistentului social vizează următoarele aspecte:
elaborează și monitorizează implementarea efectivă și face raportări către managerul de caz din DGASPC, conform SMO prin managementul de caz în domeniul protecției copilului.
are întâlniri săptămânale cu întreaga echipă a centrului verificând ca activitatea planificată să se desfășoare conform PPI.
verifică lunar ca activitățile stabiliteîn PPI se derulează și conduc la realizarea obiectivelor aferente și informează managerul de caz daca constată modificări determinante în situația cuplului mamă-copil sau a eficienței serviciilor oferite/facilitate de centrul maternal;
va raporta managerului de caz și împreună cu acesta va reevalua PPI.
poate efectua vizite de monitorizare a implementării și prin intermediul specialiștilor din afara centrului.
răspunde de întocmirea și actualizarea dosarului familiei rezidente în Casa Mamei.
2.5 Educația și Consilierea Beneficiarelor
Centrul Maternal „Casa Mamei", sprijină mamele, în mod individualizat și personalizat, în demersul de asumare a rolului matern, astfel încât acestea să le poată asigura copiilor dezvoltarea corespunzătoare nevoilor afective, educaționale, sociale și medicale. Asfel, mamele își vor dezvolta abilitățile de creștere și îngrijire ale propriilor copii, aflându-se într-o stare de confort în asumarea rolului de părinte. Programul cuplului mamă-copil se derulează după un program bine stabilit și accesibil pentru tot personalul. Pentru o dezvoltare corespunzătoare a nevoilor educaționale în cadrul Centrului Maternal „Casa Mamei", programul educațional pentru fiecare cuplu mamă-copil este elaborat de echipa pluridisciplinara (psiholog, asistent social, asistent medical, referent de educație) – în cel mult 2 săptămâni de la admiterea cuplului mamă-copil, avându-se în vedere nevoile cuplului mamă- copil (copii), starea de sănătate, prioritățile lor și potențialul de dezvoltare.
Programul educațional vizează următoarele aspecte:
educația mamei pentru creșterea copilului;
mamele trebuie să fie încurajate și ajutate să uite experiențele negative și să-și diversifice experiențele positive pentru a crește încrederea de sine;
activități desfășurate atât individual cât și în grupuri;
activitățile educative se desfășoară după o planifcare și conform obiectivelor propuse în planul de dezvoltare, cu ajutorul referenților educaționali și cu psihologul;
activități planificate cu scopul de a ajuta mama să-și dezvolte competențele necesare pentru creșterea copilului;
prezența educatorilor are rolul de sprijin, de suport a mamei.
Fiecare cuplu mamă-copil beneficiază de desfășurarea activităților propuse, inclusiv de toate resursele materiale existente și folositoare.
Principalele activitățile derulate de referenții de educație,psihologi/psihopedagogi cu caracter educativ, îngrijire și administrativ:
mamele sunt găzduite și primesc și necesarul alimentar și de materiale igienico-sanitare;
există riscul instalării unui decalaj la nivelul informații referitoare la costurile presupuse de viața economico-socială;
prin intermediul activități administrative mediate de referenții de educație, se urmărește discutarea asupra costurilor de întreținere a unei locuințe și asigurarea hranei pentru fiecare familie în parte, în raport cu un potențial buget optim (salarii, venituri ocazionale, prestații);
activitățile se desfășoară după o planifcare: programele de curățenie pentru spațiile comune, pentru spațiile individuale, astfel încât fiecare mamă să poată participa la aceste activități gospodărești;
în aplicarea programelor stabilite de comun acord cu mamele și în funcție de programul acestora (precum și de activitățile stabilite în PPI), prezența educatorilor are rolul de sprijin, de suport a mamei, urmărind transmiterea de informații care să ducă la îmbunătățirea abilităților necesare unei vieți independente, pe de o parte, și pe de altă parte, medierea relațiilor la nivelul grupului de beneficiare în vederea menținerii unui climat de înțelegere și de respect.
referenții de educație (eventual cu sprijinul psihologului) desfășoară activități planificate cu scopul de a ajuta mama să-și dezvolte competențele necesare pentru creșterea copilului: cum să hrănească copilul, cum să-i arate afecțiune, interes și încredere, cum să aprecieze corect siguranța mediului, cum să organizeze activitățile casnice curente, cum să utilizeze metodele adecvate de disciplină, cum să-și controleze anxietatea și supărarea în fața unor comportamente dificile sau iritante ale copilului, cum să se joace cu copilul, cum să recunoască și să răspundă la situațiile periculoase sau foarte riscante, cum să facă aprecieri pozitive privind comportamentul copilului, cum să fie deschisă spre a învăța reguli noi și de a se dezvolta, cum să aplice reguli flexibile, cum să stimuleze copilul în funcție de stadiul de dezvoltare etc.
colaborează cu echipa multidisciplinară inclusiv cu asistentul social/persoana cu atribuții în asistență socială din comunitatea în care se află domiciliul mamei a partenerului sau familiei naturale sau lărgite în care cuplul mamă-copil se va întoarce după ieșirea din Casa Mamei pentru intocmirii/actualizării planului individual de intervenții în vederea elaborării unui program de protecție în cadrul Centrului Maternal;
ajută mama să-și formeze și să-și consolideze deprinderile de igienă a ei cât și a copilului;
periodic organizează activități educative și instructive care să le ajute pe mame să-și dezvolte capacitatea afectivă față de copil cât și a ei personal;
organizează activități individuale cât și de grup pentru petrecerea timpului liber tinând cont și de dorințele beneficiarelor;
furnizarea serviciilor cuprinse în planul de servicii/planul personalizat de intervenție se realizează în baza unui Contract de rezidență încheiat între mamă și DGASPC (care presupune posibilitatea participăriși responsabilizări părților implicate) la momentul admiterii. Acest document se încheie cu fiecare mamă în parte.
În centrul maternal, mama beneficiază și de ședințe de consiliere psihologică sau întâlniri individuale și de grup, în condiții de maximă confidențialitate.
Conținutul programului de consiliere psihologică realizat de membrii echipei multidisciplinare a centrului: responsabil de caz, psiholog, educator, asistent social vizează următoarele aspecte:
fiecare ședință de consiliere este planificată (planificarea lunară a obiectivelor), în acord cu beneficiarii, va avea obiective clare, (si acestea se stabilesc cu participarea beneficiarilor).
toate aspectele discutate în cadrul ședințelor de consiliere sau a întâlnirilor se vor consemna într-o notă (lunară) de consiliere, care va conține și propuneri/recomandări pentru următoarele ședințe/întâlniri, precum și anumite teme pentru mame.
temele reprezintă în fapt, punerea în practică a aspectelor discutate în cadrul întâlnirilor, precum și reflecții asupra unor teme.
mamele sunt încurajate să țină un jurnal propriu în care să consemneze modul în care își îndeplinește sarcinile primite, precum și toate dificultățile întâmpinate în relația cu copilul/copiii. -mamele sunt încurajate să consemneze toate evenimentele importante din viața copilului într-o „carte a vieții". Echipa centrului va asigura mama că aceste caiete/cărți sunt confidențiale și nici un membru al echipei nu i le va solicita.
echipa multidisciplinară a centrului sau specialistul din cadrul echipei îi poate propune mamei participarea familiei sau doar a unui membru al familiei la ședințele de consiliere/întâlniri. Decizia mamei de a accepta sau nu propunerea echipei multidisciplinare va fi respectată.
Ședințele de consiliere urmăresc:
dezvoltarea abilităților parentale;
dobândirea încrederii în sine și în ceilalți;
dobândirea de deprinderi sociale, inclusiv a abilităților de comunicare;
dezvoltarea capacității de a lua decizii;
dobândirea de cunoștințe privind serviciile sociale;
drepturile pe care le au în calitatea lor de părinți;
pregătirea părăsirii centrului;
pregătirea pentru naștere în cazul gravidelor;
dezvoltarea abilităților privind gestionarea timpului, a banilor și a crizelor.
Ședințele de consiliere și întâlnirile se desfășoară în spații speciale: camera de consiliere, bibliotecă, birou. Aceste spații sunt dotate cu mobilier adecvat și confortabil.
Întâlnirile individuale pot fii:
de tip terapeutic
de tip educativ
Întâlnirile de grup pot lua forma:
grupuri de suport
grupuri de discuții
atelier de puericultură
baby-clab
Grupul de suport are caracter terapeutic, fiind mai structurat decât grupul de discuții. Grupul de suport se organizează săptămânal sau de câte ori este nevoie. Decizia de întrunire a grupului de suport aparține mamelor, după ce acestea au fost informate cu privire la modul în care funcționează acesta și principiile care-i stau la bază. Grupurile de suport sunt moderate de către un membru al echipei centrului și constituie ocazii pentru mame să înțeleagă dificultățile cu care se confruntă celelalte mame, dar să și găsească soluții la problemele cu care se confruntă, învățând din experiența acestora.
Grupul de discuții are un caracter mai puțin formal, echipa centrului încurajându-le pe mame să se întâlnească și să discute pe teme care le interesează.
Atelierul de puericultură organizat săptămânal la o oră convenabilă pentru toate mamele din centru. Se are în vedere următoarele teme:
noțiuni de dezvoltare a copilului;
dezvoltare cognitivă și emoțională;
îngrijirea nou-născutului: primele contacte, schimbarea scutecelor.
Centrul maternal are un Registru de consemnare a evenimentelor deosebite
unde se consemnează accidentele survenite în centru, îmbolnăvirile grave/epidemiile, decesele, fuga din centru cu sau fără părăsirea copilului, infracțiunile, acuzațiile privind comportamentul inadecvat al beneficiarelor. Acestea vor fi consemnate și în dosarul familiei.
La orice eveniment deosebit, va fi anunțat șeful de centru, care la rândul său va anunța conducerea D.G.A.S.P.C. În echipa pluridisciplinară vor fi analizate, evaluate cauzele evenimentului, se va revizui PPI și împreună cu managerii de caz și cu conducerea D.G.A.S.P.C. se vor găsi soluții.
2.6 Acomodarea cuplului mamă-copil în centrul maternal „Casa Mamei"
Înainte de primirea în Casa Mamei a cuplului mamă-copil, spațiul individual destinat acestuia este pregătit. De asemenea, personalul centrului este înștiințat de șeful decentru despre admiterea unui nou cuplu în centru, iar grupul de beneficiari rezidenți în Casa Mamei sunt înștiintați de admiterea unui nou cuplu de către ofițerul de serviciu sau de către altă persoană desemnată de șeful de centru.
Ofițerul de serviciu sau un alt membru al echipei Casa Mamei, desemnat de șeful de centru, va însoți cuplul mamă-copil în primele câteva ore ale găzduirii, astfel încât să faciliteze acestuia adaptarea în centru, îi va prezenta cuplului grupul de beneficiari și detalii despre spațiul Centrul Maternal. La data admiterii, mamei i se prezintă contractul de rezidență și în prima săptămână de rezidență va fi scutită de activități administrative, se va ocupa doar de igiena și hrănirea ei și a copilului său.
I se vor facilita întâlniri cu prietenii sau rudele sale, convorbiri telefonice, va fi ajutată să-și personalizeze camera și va fi implicată de celelalte persoane rezidente, în activități plăcute și relaxante, menite să faciliteze o relaționare interpersonală adecvată.
În această primă perioadă se observă reacțiile mamei și copilului și se acționează în echipă pentru evitarea instalării sentimentului de respingere, neadecvare sau depresie.
2.7 Posibilități de recreere și socializare a cuplului mamă-copil și a personalului
Pe lângă activitățile educaționale, consilierea psihologică întreprinse în central maternal, beneficiarele au posibilitatea de a participa la activitățile de socializare și recreere în curtea exterioară a centrului și în instituțiile din comunitate (parcuri, teatru, sala de cultură și de spectacole). Alte posibilități de petrecere a timpului liber este în incinta centrului care dispune de: o bibliotecă, canapea, scaune, televizor, video, combina muzicală, iar un alt spațiu – sală de joacă, dotat cu: scăunele, fotolii de puf, Tv, DVD și diverse jocuri și jucării pentru copii, în vederea unei dezvoltări armonioase a beneficiarilor.
Centrul maternal încurajează relația cuplului mamă-copil cu familia sa (soț/partener, părinți, alte rude) sau cu alți apartenenți/prieteni și dispune de un spațiu special amenajat care permite vizitarea beneficiarilor de către membrii ai familiei, o cameră cu grup sanitar propriu, care poate fi utilizat de vizitatori. Programul de vizite este stabilit de șeful de centru.
Beneficiarii centrului pot opta pentru persoanele pe care doresc să le primească. Responsabilul de caz consemnează date despre aceste opțiuni ale beneficiarilor și le comunică întregii echipe a centrului. Vizitele nu sunt restricționate decât la solicitarea beneficiarului sau dacă acestea contravin menținerii unei stări de sănătate fizică și/sau psihică a cuplului mamă-copil sau unele reguli de securitate a centrului.
Mamele vor fi informate despre activități, evenimente, proiecte de viitor și li se vor solicita opiniile pentru îmbunătățirea activității. Este amenajat un avizier pe holul centrului ia beneficiarele mai au la dispoziție un registru pentru sugestii și opinii, încurajându-se comunicarea în scris.
2.8 Menținerea Stării de Sănătate
Centrul Maternal promovează și întreține starea de sănătate a beneficiarilor, îngrijirile de sănătate acordate cuplului mamă-copil se bazează pe nevoile individuale ale acestora, procesul de analiză și PPI-ul fiind esențiale în urmărirea stării de sănătate a beneficiarelor.
Organizatoric, beneficiarii centrului cuplul mamă-copil au acces la serviciile medicale (în măsura în care este posibil beneficiarele vor fi înscrise la medici de familie. Cele care au medic de familie în Codlea, vor rămâne înscrise în continuare. Dacă medicul este în altă localitate se va recurge la transferul fișelor medicale la un medic de familie din apropierea centrului), iar la admitere asistența medicală solicită un set de examinari paraclinice, ca măsură de prevenire a unor potențiale epidemii la nivel institutional (beneficiari, personal). La nevoie, se pot cere si alte consultatii: examen NPI sau psihiatric, cardiologie, obstretical, gynecologic recomandate de medical de familie.
Fiecare beneficiar are un dosar medical, care se află în permanență în central maternal, conținând toate informațiile (bilet de trimitere, bilet de externare, analize medicale, rezultatele consultului de specialitate, tratamente) de ordin medical:
dacă cuplul are medic de familie se solicita acestuia bilete de trimitere compensate, fiind la latitudinea acestuia daca le obținem sau nu, analizele de intrare in colectivitate nefiind compensate de CAS.
daca medicul de familie nu eliberează bilet de trimitere sau beneficiarul nu are medic de familie, se va tace un referat către DGASPC si se va solicita o suma de bani pentru achitarea lor.
pentru consultațiile de specialitate se va face o programare telefonică prealabilă sau se va merge cu bilet de trimitere de medicul de familie când e posibil. Asistența medicală colaborează cu medicii de familie cu medicii specialiști din Spitalul de Copii, Spitalul de Obstretica Ginecologie, Spitalul Județean, Serviciul de Ambulanta etc.
Planul personalizat de intervenție pentru sănătate cuprinde îndrumare și consiliere pe probleme de sănătate, igienă, îngrijire personală și a copilului, nutriție și dietă, odihnă abilitate și reabilitare, evaluări medicale periodice și tratamente diverse. Starea de sănătate a copilului este urmărită permanent de mama sa, precum și de restul personalului. Când apar modificări în starea de sănătate este solicitată asistența medicală sau alt membru al personalului.
Mama trebuie să anunțe orice modificări apar în starea ei de sănătate. Modificările din starea de sănătate a beneficiarilor sunt consemnate în registrul ofițerului de serviciu. Când medicul de familie stabileste un tratament, mama este responsabilă de administrarea medicației prescrisă copilului și de propria medicație, cu respectarea procedurilor de manevrare a medicamentelor.
Administrarea medicamentelor copiilor sau autoadministrarea pentru mame, se va face dupa o evaluare a capacitații mamei de a face acest lucru. In caz contrar administrarea va fi facuta de asistenta medicala sau in lipsa acesteia de cătrepersonalul de serviciu. Medicamentele folosite în tratamentul curent vor fi depozitate într-un spațiu securizat. Daca copilul necesita un consult de specialitate, mama insoteste copilul la spital. Mamele sunt incurajate sa colaboreze cu celelalte institutii ori de cate ori e necesar.
Asistenta medicala urmărește si consemneaza aspecte ale igienei personale si a mediului (spațiul personal: camere, grup sanitar; spatii comune: holul etc.), indrumând beneficiarele în menținerea acesteia. Igiena mediului se face dupa normele în vigoare transmise de DSP și sub îndrumarea personalului de curățenie și supraveghere. Asistenta medicală îndruma beneficiarele pentru respectarea acestor norme.
Asistenta medicală organizează activități de educație pentru sănătate pentru fiecare beneficiara în parte sau pentru grupuri mici (2-3 mame).
Exemple de asfel de activități:
noțiuni de îngrijire a nou-născutului, sugarului, copilului mic, preșcolarului, școlarului;
nutriție și dietă;
igiena personală și a mediului;
sarcina, nașterea, lauzia;
contracepție și BTS;
boli frecvente ale copilăriei, etc.
Instrumentele de lucru sunt prelegerile și materiale informative. Pe anumite activități se colaborează cu ONG-uri sau alte instituții: de exemplu pe contracepție. Ideea externalizării unor astfel de servicii vine în sprijinul integrării sociale a mamelor. Referitor la contracepție fiecare beneficiară are libertatea de a folosi sau nu o metodă contraceptivă.
În activitățile de informare sunt prezentate beneficiile și riscurile acestora, beneficiarele fiind singurele care pot opta ulterior, pentru o anumită măsură contraceptivă. Personalul centrului și beneficiarele urmează cursuri de pregătire în acordarea primului ajutor organizate de asistenta medicală. Conduita din unele cazuri de urgență e schițata în proceduri de urgență.
2.9 Confidențialitatea datelor și intimitatea beneficiarelor
dreptul la intimidate și respectarea vieții private
beneficiarii din Casa Mamei au dreptul ca relația de asistență să se realizeze cu respectarea legilor, politicilor și standardelor etice privitoare la confidențialitate
dosarul cuplului mamă-copil este păstrat într-un loc sigur, iar accesul este limitat
dosarul familiei se arhivează, în conformitate cu prevederile legale. Cuplul mamă-copil are acces la propriul dosar ori de câte ori dorește, în conformitate cu legislația în vigoare.
restricțiile se instituie de managerul de caz în situații care contravin interesului superior al copilului și sunt avizate de directorul general/executiv al D.G.A.S.P.C.
angajații semnează un contract de confidențialitate pentru a nu divulga informațiile personale a beneficiarelor, astfel se asigură că numai cei autorizați au acces la dosare.
accesul permanent la dosarele beneficiarelor au următorii angajați: șeful de centru, referenții de educație, asistentul social și managerul de caz;
ușa de acces în cadrul centrului se ține (în permanență) închisă iar accesul în Casa Mamei este asigurat de personalul centrului, beneficiarele având acces la deschiderea ușii doar în cazuri de urgență (incendii, cutremure etc.)
se are în vedere specificul centrului astfel încât beneficiarele au obligația de a respecta confidențialitatea în legătură cu tot ceea ce ține de Casa Mamei.
fiecare cameră este dotată cu cheie pentru respectarea intimității iar camerele sunt încuiate de ofițerul de serviciu la fiecare ieșire din Casa Mamei a beneficiarei.
referitor la modalitatea de abordare și de transmitere a informațiilor, personalul centrului primește instrucțiuni clare și în scris legate de protecția copilului cât și a mamelor;
se respectă principiul demnității, dă posibilitatea mamei să aibe încredere în ea și să-și respecte copilul;
li se respect intimitatea situației financiare și le ajută să deschidă un cont pentru a avea resursele necesare atunci când părăsește central maternal;
medicamentele sau automedicamentarea este realizat de către asistentul medical sau de către personalul de serviciu care este instruit în acest domeniu;
mamele sunt încurajate să-și exprime toate părerile, toate nemullțumirile pe care le au persoanelor de referință sau altor persoane în care are încredere, bineînțeles respectăndu-se confidențialitatea;
mamele au posibilitatea de a ține legătura cu familiile lor prin corespondență sau prin telefon, ele fiind supravegheată foarte discret;
există un registru de consemnare a evenimentelor unde se consemnează accidentele survenite în centru, îmbolnăvirile grave/epidemiile, decesele, fuga din centru cu sau fără părăsirea copilului, infracțiunile, acuzațiile privind comportamentul inadecvat al beneficiarelor acestea vor fi consemnate și în dosarul familiei.
la orice eveniment deosebit, va fi anunțat șeful de centru, care la rândul său va anunța conducerea D.G.A.S.P.C.
centrul maternal oferă sprijin psihologic și consiliere mamei/copilului care a fost intimidat sau discriminat și oferă acces la servicii stabilite de D.G.A.S.P.
este necesar ca în procesul de comunicare internă să fie antrenate și mamele beneficiare, exceptând acele reuniuni și comunicări scrise care abordează aspecte confidențiale sau probleme specifice exclusiv personalului.
2.10 Opinia individuală
Aflarea punctului de vedere al beneficiarei, precum și angajamentul lor în deciziile zilnice, oferindu-i sentimentul apartenenței la un grup și dezvoltarea deprinderilor vieții de adult care să o ajute să participle la locul de muncă și comunitate. Ele sunt încurajate să-și exprime opiniile personale, să răspundă în mod pozitiv și constructive și să negocieze în luarea deciziilor. În luarea deciziilor pentru ea și pentru copil sunt înregistrate în dosarul lor, în registrul de opinii sau în alte acte administrative ale centrului, iar coordonatorul încearcă punerea în aplicare a acestora
2.11 Pregătirea cuplului mamă-copil pentru ieșirea din Casa Mamei. Monitorizarea cazului.
În cadrul centrului maternal sunt derulate activități de pregătire a părăsirii instituției de căre cuplul mamă-copil. Acestea se realizează atât pentru (re)integrarea socio-profesională și referirea către alte servicii sociale pentru susținerea reintegrării cât și pentru transferul într-un alt serviciu de tip rezidențial. Ca urmare, cuplul mamă-copil părăsește centrul maternal în condiții de siguranță și protecție.
Pregătirea părăsirii centrului se concentrează pe următoarele aspecte:
evaluarea finală a nevoilor cuplului mamă-copil în vederea elaborării planului de servicii post-rezidențiale care să consolideze abilitățile dobândite de cuplul mamă-copil pe perioada rezidenței;
cuplul mamă-copil trebuie să cunoască în detaliu demersurile ce urmează să fie întreprinse, inclusiv profesioniștii care urmează să participe la implementarea planului de servicii post-rezidențiale;
autoritățile locale din comunitatea în care se reintegrează cuplul mamă-copil trebuie să fie implicate în elaborarea planului de servicii post-rezidențiale, precum și în monitorizarea implementării acestuia;
îndeplinirea tuturor formalităților administrative și legale pentru părăsirea centrului de către cuplul mamă-copil.
Monitorizarea cazului
Cu cel puțin o lună înainte de părăsirea centrului, responsabilul de caz stabilește o întâlnire cu asistentul social din cadrul SPAS pentru a revizui planul de servicii întocmit inițial, astfel încât acesta să poată fi aplicat imediat după părăsirea centrului. Mama va fi implicată în mod activ în acest proces și va primi toate informațiile legate de atribuțiile SPAS și de drepturile de care ar putea să beneficieze în raport cu acesta.
Planul de servicii cuprinde:
periodicitatea vizitelor (respectându-se dorința mamei din acest punct de vedere;
integrarea copilului în noua creșă/grădiniță/școală/centru de zi;
acordarea tuturor drepturilor de care beneficiază conform prevederilor legale;
consiliere.
Mama este încurajată să participe la întâlnirile grupurilor de părinți, dacă există la nivelul comunității, să solicite sprijinul SPAS când se confruntă cu dificultăți de creștere și educare a copilului/copiilor, să dezvolte relații de întrajutorare cu membrii familiei și cu vecinii.
Dacă restabilirea relațiilor cu familia extinsă nu a reușit pe parcursul șederii mamei în centru, mama va fi încurajată să continue să rezolve conflictul cu părinții săi, beneficiind în acest scop de sprijin din partea SPAS și al specialiștilor centrului de consiliere și sprijin pentru părinți.
În situația în care un cuplu mamă-copil va fi transferat dintr-un județ în altul, atunci toate principiile care stau la baza unui proces de transfer vor fi respectate.
Indiferent de forma în care cuplul mamă-copil părăsește centrul, șeful de centru va oferi mamei copii după următoarele documente: PPI și revizuirile acestuia, evaluările inițială, periodice și finală și planul de servicii post-rezidențiale.
2.12 Integrarea Socială și Profesională
Centrul Maternal „Casa Mamei" sprijină cuplul mamă – copil în vederea dezvoltării autonomiei, favorizând astfel, reintegrarea acestuia în familie sau comunitate.
Servicii de integrare profesională
pentru integrarea profesională a beneficiarelor Centrului Maternal "Casa Mamei",se oferă suport pentru găsirea unui loc de muncă potrivit competențelor pe care le au.
în situația în care mama nu are o pregătire corespunzătoare cerințelor de pe piața muncii, echipa Casa Mamei îi facilitează participarea la cursuri de calificare/recalificare/reconversie profesională (AJOFM organizează, gratuit, cursuri de calificare /recalificare pentru șomeri).
CM deține informații privind oferta de pe piața de muncă în baza unor convenții încheiate între D.G A.S.P.C și instituțiile relevante.(ex.AJOFM).
Deasemenea mama primește sprijin pentru:
dobândirea cunoștințelor necesare participării la un interviu de angajare,
întocmirea unui curriculum vitae
pregătirea dosarului necesar pentru participarea la concursul de angajare
abordarea corectă a unui interviu de angajare
Se urmărește modul de integrare al mamei la locul de muncă, prin solicitarea de informații direct de la mamă, dar și prin stabilirea unui contact inițial cu șeful direct al acesteia pentru a putea fi informat imediat la apariția unor probleme legate de integrarea la locul de muncă.
În cazul angajării mamelor sau a participaării acestora la cursuri de calificare sau recalificare, mama este ajutată de celelalte beneficiare din centru pentru îngrijirea copilului, ajutându-și și ea la rândul ei colegele. Astfel sunt încurajate să dezvolte relații de colaborare și sprijin reciproc.Beneficiarele sunt ajutate să-și înscrie copii la creșă /gradiniță/școală iar responsabilul de caz urmărește modul în care mama își îndeplinește obligațiile uin acest punct de vedere și tine legătura cu educatoarea/învățătoarea/dirigintele copilului.
În procesul de pregătire a momentului în care mama părăsește Casa Mamei, responsabilul de caz îi acordă sprijin pentru transferul copilului la o creșă/grădiniță /școală aflată în vecinatatea viitorului domiciliu al mamei.
Servicii de integrare socială
servicii de suport pentru restabilirea relațiilor cu familia și cu tatăl copilului/copiilor (atunci când nu sunt victime ale violenței în familie) în cazul în care este de acord mama;
implicarea membrilor famililor în diferite activități ale centrului/ale mamei în centru; încurajați să participe la ședințe de consiliere;
central maternal sprijină întocmirea planului de servicii pentru cuplul mamă-copil aflat în dificultate;
pentru reintegrarea cuplului mamă-copil în comunitate, mama primește sprijinul echipei Centrului Maternal pentru identificarea unei locuințe sau beneficiază de sprijin pentru identificarea unui spațiu de locuit în chirie.
mama este ajutată să-și întocmească dosarul pentru locuință socială, în conformitate cu prevederile Legii nr.114/1996 și verifică periodic stadiul soluționării acesteia
poate beneficia după caz, de alocație de susținere, care se acordă lunar familiilor monoparentale (dacă realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la o sumă prevăzută de legislația în viguare).
va sprijini mama în găsirea unor nași de botez pentru copil și să boteze copilul conform opțiunii religioase a mamei.
Pentru reintegrarea cuplului mamă-copil in comunitate, Casa Mamei oferă servicii pentru dobândirea deprinderilor de viață independentă prin inițierea unor activități care au drept scop :
formarea deprinderilor de gestionare a timpului
formarea deprinderilor de muncă-implicarea în activitățile de autogospodărire ale centrului
formarea deprinderilor de gestionare a banilor (beneficiarele sunt sfătuite să-și economisească lunar un procent din venitul realizat prin depunerea lor într-un cont)
deprinderi de folosire a resurselor comunității
Mama este încurajată să iasă cu copilul în afara centrului pentru plimbări în parc, participarea la diferite activități, etc.
2.13 Analiza SWOT-Centrul Maternal Casa Mamei
Capitolul III
Cercetarea
3.1 Motivarea alegerei temei
Fenomenul de mamă singură e un subiect de dialog public în România, el luând amploare abia după Revoluția din 1989. Multe dintre subiectele care erau tabu au devenit subiecte pentru care au început a se vorbi. La început se vorbea cu reținere după aceea s-a promulgat o lege specifică mamei singure.
În tot acest timp s-au urmărit concepțiile privind funcționarea acestui model de familie, părerile contradictorii, mentalitățile societății. Astfel, comunitatea tradițională, bazându-se pe familia extinsă, dezaprobă familia monoparentală, încurajând tendințele de stigmatizare și etichetare față de cei ce aleg acest “mod de viață”, voit sau nu.
În societatea modernă prin generalizarea familiei nucleare se poate realiza cu ușurință rupturi față de societate prin schimbarea de opinie față de acest tip de familie.
În concluzie, a fost înlocuită concepția potrivit căreia e dezavantajos pentru copiii să fie crescuți doar de tată sau de mamă. Singura posibilitate de a schimba această modalitate de gândire este un program educațional.
Mamele aflate în dificultate sunt și datorită situației precare de acasă, unde își face simțită prezența fenomenul de violență domestică, ajungându-se la concluzia că trebuie să se facă ceva în privința aceasta: să se acorde ajutor și suport victimelor în cele mai grele situații. Numărul victimelor crește de la an la an, ceea ce este îngrijorător necontând clasa socială, religia, vârsta, etc. În România avem un procent de 38% din populația feminină victime ale violenței în familie, ceea ce este îngrijorător pentru noi gândindu-ne că procentul amintit ne arată că una din trei femei “are parte” de un tratament agresiv fizic și psihic.
În situațiile prezentate e foarte important ca acest fenomen să nu ia amploare, propunându-se soluții optime pentru rezolvarea lor.
Principalul agent al schimbării ar trebui să fie statul care să asigure o bună funcționare a comunității, un demers bun al lucrurilor. Stă în puterea lua sa oprească aceste comportamente care sunt sau pot devenii mai târziu deviante în societatea în care trăim. Iar următorii agenți ai schimbării trebuie să fie indivizii respectând normele de conduit impuse de societate.
3.2 Scopul
Scopul cercetării mele este de a cunoaște și de a înțelege aspectelor și problemelor cu care se confruntă cuplul mamă-copil care fac parte din centrul maternal precum și optimizarea adaptării și integrării sociale și profesionale a beneficiarelor, pe baza a ceea ce își dorește mama pentru îmbunătățirea calității vieții.
3.3 Obiectivele cercetării
să identific cauzele care determină apariția și persistența fenomenului de mamă singură;
să identific situația financiară pe care a avut-o/o are mama aflată în dificultate și situațiile utilizate pentru depășirea momentelor de criză;
să identific dacă centrul maternal a influențat hotărârea mamei de a păstra copilul și dacă își poate asuma rolul de părinte;
să identific urmărirea comportamentului și gradul de afectivitate pe care îl are mama față de copilul ei;
să identific modul de implicare a beneficiarelor în activitățile centrului;
să identific păstrarea legăturii cu tatăl copilului;
să identific perspectivele de viitor pentru ea și copilul ei.
3.4 Încadrarea teoretică
Teoria sistemică/holistă
Familia reprezintă un sistem format din mai multe personalități care se cere o relație de simbioză ce interacționează, relevând relațiile de independență dintre atitudinile și comportamentele membrilor grupului familial. Ca orice sistem social și familia are o structură, o funcționalitate dar și proprietăți. Din punct de vedere al structurii, se pune accentual pe caracteristicile comportamentului fiecărui membru, din punct de vedere a funcționalității se are în vedereefectele comunicării și metodele de rezolvare a conflictelor și problemelor, iar din punct de vedere a proprietății se are în vedere efectele mediului extern și asupra relației marital. Tensiunea și conflictul experimentate în orice sistem, este important ca la nivelul familiei să fie menținută sub control. Sistemul familial se realizează un echilibru între componente, un echilibru dinamic sau staționar. Familia tinde spre un echilibru dinamic pentru că ea răspunde în mod sensibil la stes, conflicte și identifică modalități specifice de adaptare. În concluzie, teoria sistemică contribuie la suportul investigațiilor empirico-teoretice ale familiei.
Teoria structurală
Teoria structurală pornește de la structura familiei, aducând în discuție problema schimbărilor ce au loc în timp ce majoritatea celorlalte teorii au în atenție mai mult ajutarea indivizilor să se adapteze situațiilor, metoda structurală vrea să modifice în primul rând mediul înconjurator pentru ca, astfel, să descopere mai bine nevoile individului.
Teoria structurală este construită pe baza mai multor principii fundamentale:
să se adreseze clientului;
să întreprindă acțiuni prin care să identifice și să aibă în atenție pe alții care au nevoi similare cu ale clientului;
să învețe și să-i reamintească comportamentele și abilitățile cu care ajută să-și controleze propria viață.
În concluzie, teoria structurală analizează rolurile și relațiile de putere în cadrul sistemului familial.
3.5 Metodologia de cercetare
Pentru realizarea obiectivelor propuse am ales să utilizez metoda de tip calitativ: studiul de caz.
Studiul de caz
Studiul de caz, după Septium Chelcea “este o tehnică specială a culegerii, a punerii în formă și a prelucrării informațiilor care încearcă a se arăta caracterul evolutiv și complex al fenomenelor, referitor la un sistem social cuprizând propriile sale dinamici. Metoda studiului de caz este aceea de a raporta o situație reală, luată în contextual său și o analiză pentru a vedea cum se manifestă și mai ales cum evaluează fenomenul care îl interesează pe cercetător. Un punct forte pentru studiul de caz este că arată o situație în care iau parte mai mulți factori, interacționând și permițând să fie cunoscută situația socială.” Sociologul ne arată că studiul de caz este înțeles ca un sistem integrat, abordat holistic, cercetarea interesandu- se mai mult cum decat de ce fenomenul studiat se prezinta într- un anumit mod, cazul fiind un fenomen contemporan în contextul social real.”
Prin studierea unui caz, pe lângă îmbogățirea unui stoc de informații teoretice putem desprinde cunoștințe și abilități de intervenție, el fiind prezentate astfel:
,,prezentarea problemelor identificate de asistentul social cercetător;
prezentarea problemelor identificate de către persoanele implicate;
istoria problemelor, contextul;
puncte tari, puncte slabe;
mod de funcționare formală/informală;
evaluarea problemei de studiat și definirea ei;
cercetarea-intervenție;
evaluarea, impactul, diseminarea rezultatelor." (coord. Neamtu, G, Iasi, 2003, p.246)
În studierea cazurilor sunt urmărite următoarele aspecte:
identificarea problemelor cu care se confruntă familia (problemele financiare; materiale; și desigur o problemă care nu este deloc de neglijat este cea de exercitate a rolului parental: părintele având serviciu cât doi poate duce la o scădere a performanțelor în exercitarea altor roluri; cele de relațioanare cu copiii: copiii ajung să se maturizeze mai repede deoarece ei preiau din sarcinile familiale, devin confidenți, devin un suport emoțional pentru părinți, părinții le acorda mai puțin timp copiilor, etc.
construirea unor proceduri de evaluare a situațiilor pentru o intervenție adecvată
se pot implementa modele de training pentru părintii singuri (în ajutarea schimbării modului de viață fără traume, în chibzuirea bugetului familiei, în formarea unor conduite adecvate pentru accesul pe piața muncii, etc.) (coord. Neamtu, G, Iasi, 2003, p. 248)
3.6 Universul cercetării
Populația țintă a cercetării sunt cuplurile mamă-copil aflat în dificultate, fie abuzate fizic și verbal în familie de către soți sau concubini fie sunt adolescente care au rămas însărcinate și nu primesc sprijin familial. Ele sunt alungate din mediul care ar trebui să le ofere siguranță maximă, căutând să depășească dificultățile survenite în cuplu și cu repercursiuni majore asupra ei și a copiilor. Am selectat 6 cazuri care beneficiază de serviciile oferite de centrul maternal și programele la care participă.
În continuare, o să prezint studiile de caz realizate la Centrul Maternal „Casa Mamei” care în prezent domiciliază în Centrul Maternal.
Capitolul IV
Studii de caz
Cazul I
Date despre beneficiară:
Nume: B. M.
Data nașterii: 03.05.1976
Vârsta: 36 ani
Starea civilă: căsătorită
Adresa: Codlea
Date despre familie
Familia beneficiarei este formată din 6 membrii, beneficiara cu soțul și cei patru copii. Tatăl beneficiarei a murit, iar mama trăiește având vârsta de 60 ani. Are o soră și un frate din prima căsătorie a mamei, sora fiind în Bârlad, iar fratele călugăr, iar din partea tatălui vitreg mai are 2 surori care sunt plecate în Italia. Familia beneficiarei locuiește cu chirie în Codlea, înr-o cameră de cămin, cu baie comună.
Referirea beneficiarei
Beneficiara M. în vârstă de 36 de ani, a venit în centrul maternal acum 2 săptămâni împreună cu cei 4 copiii, numai fete, cea mai mică având 2 ani, cea mai mare 17 care la rândui ei are un copil de 1 an.
Motivul pentru care M. a venit la acest centru este acela că, relația dintre ea și soțul ei este tensionată, ea venind pe violență fizică și verbală, era agresiv cu copiii și în repetate rânduri a folosit violența și pe copiii. Beneficiara mărturisește că nu își mai dorea să stea acasă din cauza bătăilor, în familia ei nu a văzut niciodată comportament agresiv la tatăl vitreg sprijinind-o, ajutând-o ori de câte ori a fost nevoie, au avut o relație bună față de tatăl copiilor lor unde diferă total. Cu mama ei se înțelege bine, vorbește la telefon dar nu poate apela la ea pentru a scăpa de calvarul de acasa, pentru că este departe și momentan are un loc de muncă asigurat. A rămas însărcinată cu speranța că o să facă un băiat pentru că asta își dorea tatăl copiilor dar au avut parte de numai fete.
Relațiile cu rudele sunt bune, nu au avut niciodată conflicte în familie, iar cu comunitatea nu a avut o relație strânsă. Nu toată lumea știa ce se întâmplă în familia ei, consideră că lumea este rea, nu este deloc îngăduitoare. Relațiile cu tatăl copiilor a fost una tensionată doar atunci când consuma băuturi alcoolice era agresiv și gelos, de aceea a hotărât să plece. Povestea că pleca după cumpărături și nu se mai întorcea decât seara târziu și atunci era “show”. A hotărât să plece la servicii pentru a mai uita de necazurile de acasă, cu toate că ii lăsa pe copiii în grija tatălui care nu făcea nimic.
Din punct de vedere al sănătății are analizele la zi odată cu intrarea în centru maternal, boli cronice nu are și nu a avut. Toți copiii i-a dorit cu speranța că va avea și un băiat dar s-a hotărât să se oprească cu toate că își dorea tatăl foarte mult. De fiecare dată suna la maternitate atunci când năștea și întreba cu “sufletul la gura” ce are, iar când afla că a ieșit fată se purta și mai rău cu ea. Rolul de mamă și-l asumă în întregime, dorind să fie alături de ele, de aceea le-a luat și pe fete cu ea atunci când a plecat. Este pe principiul că trebuie fiecare dintre fete să termine o școală de aceea pe cele 2 fete mici le-a înscris la grădinită iar celelalte urmează școala gândindu-se că fiecare copil trebuie să știe o poezie, un cântecel. Cunoaște toate obiceiurile alimentare, mănâncă tot ce îi dă în limita posibilităților, ca și jocuri preferă puzze, să deseneze peisaje. Starea de spirit a copiilor în lipsa mamei este una îngândurată. Fetele sunt atașate de mama lor, le este frică tata. Acum când se află la centrul maternal au fost sunate de tatăl lor și întrebate dacă vor să vină acasă ele au răspuns negativ, tatăl crezând că nu vor pentru că așa sunt învățate, dar ele nu își mai doresc această viață plină de tristețe, certuri și amărăciune.
De când se află în centrul maternal sunt bine din punct de vedere psihic și fizic, sunt mai linistite, nu mai are stresul acela că o să vină seara târziu și cine știe ce o să se mai întâmple. A făcut demersuri în privința aceasta depunând o cerere de divorț. Concepția tatălui asupra dominării mamei era aceea că ea îi poartă numele și poate face ce vrea din ea, dar ea a încercat să-și impună punctul de vedere cum că nu o ține o hârtie. De multe ori, povestea că copiii adormeau pe băncile școlii din cauza tatălui care nu îi lăsa să doarmă seara. A acceptat foarte multe în viața trăită cu el, dar nu își mai dorește. Îi place la centru pentru că este respectată, liniștită ea și copiii, merge la muncă negândindu-se ce o așteaptă acasă.
Prezentarea locuinței și a situației materiale a beneficiarei
Din cele relatate de beneficiară, reiese faptul că lucrează la o brutărie din Ghimbav, având un salariu de 1000 ron, din aceștia își plătește și transportul, plus alocațiile copiilor. O perioadă a stat pe salariul soțului și i-a fost foarte greu. Copiii câteodată nu aveau ce mânca și lua de la alte persoane. Locuia într-o cameră de cămin împreună cu cei 4 copiii și soțul. Când o să părăsească centrul maternal cu salariul strâns o să-și caute o chirie pentru ea și pentru copiii, să aibă copiii liniște, o masă, un pat unde să doarmă. Iar fata cea mare să se angajeze pentru a se ajuta pe ea cât și pe mama, frații ei.
Nivelul educațional al beneficiarei
Beneficiara a terminat un liceu tehnic în orașul natal, Galați, după aceea s-a măritat. Nu a mai continuat nicio formă de învățământ sau vreun curs de calificare din cauza faptului că a rămas însărcinată.
Prezentarea situației emoționale a beneficiarei
În urma discuțiilor purtate cu beneficiara, s-a observat faptul că aceasta este o fire glumeață având simțul umorului bine dezvoltat cu toate că duce o viață grea. A fost deschisă față de problemele ei, care afirmă că acum îi place să vorbească despre viața personală cu cineva străin, și nu numai cu personalul centrului. Este deschisă la provocări participând la întâlnirile de grup și individuale organizate de psihologul centrului. Este o fire ușor influențabilă, nu este sigură pe ea, dar îî pasă de copiii foarte mult. Se citea în privirea ei un strigăt de ajutor pentru că vrea să facă multe dar nu are posibilități.
Prezentarea impresiilor
Interviul cu beneficiara s-a desfășurat de prima dată foarte bine, ea fiind deschisă la tot ce am întrebat-o, lasându-mi impresia că o să aflu mai multe informații decât mi-am propus privind motivul venirii ei în centrul maternal, fiind chemată de psihologul centrului să discute cu mine. A acceptat să poarte o discuție, iar în urma ei majoritatea informațiilor au fost reale confirmate și de psiholog care a participat indirect la interviu.
Analiza câmpului de forțe
Forțe pozitive
își iubește copiii și nu vrea să îi abandoneze, crescându-i singură deși o să-i fie foarte greu;
vrea să divorțeze de soțul ei;
are intenția de a se muta în chirie pentru ea și binele copiilor;
vrea ca și copiii ei să urmeze o formă de învățământ;
o fire veselă și știe să facă haz de necaz.
Forțe negative
tatăl copiilor nu se lasă de alcool, deși promite că nu o mai agresează fizic;
fata cea mare are un copil și trebuie să aibă grijă și de ea;
fetele au rămas cu acea frică de tatăl lor;
salariul mic pentru un număr de membrii ai familiei foarte mare.
Planul de intervenție
Evaluare finală
Pentru că a venit acum 2 săptămâni în centrul maternal, se încearcă susținerea materială și cea fizică pentru creșterea copiilor. Se va înscrie copii la grădinița aproape de centrul maternal și celelalte fete la școală, ea fiind după plecare monitorizată de către Centrul Maternal. Se vor încerca găsirea unei soluții optime pentru rezolvarea cazului ei, o v-a ajuta centru să divorțeze și să beneficieze de pensie alimentară.
Agenții schimbării
Cei care o vor ajuta să treacă peste impasul acesta, vor fi asistentul social, psihologul și referenții educaționali, serviciile sociale din Centrul Maternal “Casa Mamei”.
Genograma familiei
Legendă
-femeie 36 ani
-bărbat 36 ani
Relație de căsătorie
relație puternică
Harta Eco
relație unilaterală
Cazul II
Date despre beneficiară:
Nume: B. E.
Data nașterii: 25.02.1995
Vârsta: 17ani
Starea civilă: necăsătorită, concubinaj
Adresa: Codlea
Date despre familie
Familia beneficiarei este formată din 3 membrii, ea, tatăl copilului și copilul
Tatăl: 36 ani; muncitor pe șantier
Mama: 36 ani; lucrează la brutăria din Ghimbav
Mai are 3 surori mai mici decât ea.
Ea are vârsta de 17 ani și are un băiat de 1 an
Referirea beneficiarei
Motivul pentru care E. a apelat la serviciul centrului maternal Casa Mamei din Codlea este acela că a plecat de acasă din cauza violenței fizice și verbale din cauza bătăilor.S-a lăsat de școală rămănând însărcinată cu prietenul ei mai mare decât ea cu 5 ani, având vârsta de 20 de ani, pe atunci. S-a mutat cu el la părinții lui unde a născut copilul și de atunci au început certurile. Ea momentan are vârsta de 17 ani , ccea ce reiese că e minoră. Momentan se află cu mama în centru, au o relație bună, iar cu tatăl ei nu se înțelegea deloc, întotdeauna avea ceva cu ea, de aceea a și preferat să plece de acasă, nu vroia să o mai vadă în fața ochilor tatăl ei. A ales această cale poate la început simplă pentru a-i fi bine, dar s-a înșelat. Cu vecinii se înțelegea bine, dar nu erau persoane care o influențau pozitiv, învățând-o să fumeze și să facă anumite neregularități. Din relatarea beneficiarei, încă îl mai iubește cu toate că se poartă foarte rău cu ea. Îl cunoaște din școală, iar după ce “i-a cucerit inima ” a bătut-o până a ajuns în comă. El nu a răspuns penal în fața justiției , întorcându-se la el. Nici la părinții lui nu o duc bine, concubinul fiin foarte violent cu tatăl socru. Starea de sănătate a ea și a copilului este una bună, cunoaște programul de odihnă a copilului, unde învață să își îngrijească cât mai bine băiatul, fiind vizitată de concubinul ei. După ce o să părăsească centrul maternal, o să se mute în chirie cu mama. Este mulțumită de serviciile oferite în centru și se simte mai liniștită și în siguranță
Prezentarea locuinței și a situației materiale a beneficiarei
Ea împreună cu copilul și concubinul trăiesc la el, într-o casă unde se alfă și părinții lui, utilată modest, condiții acceptabile de locuit, câteodată erau dați și afară dormind în grajd din cauza certurilor dintre cincubin și tatăl lui. El lucrează iar ea beneficiază de alocație ei de 42 ron și alocația copilului de 200 ron pâna la împlinirea vârstei de 2 ani. Nu își v-a permite să întrețină copilul dacă nu se anjazeajă.
Nivelul educațional al beneficiarei
Beneficiara a absolvit 8 clase la Codlea, lăsându-se de școală.
Prezentarea situației emoționale a beneficiarei
Situația emoțională a beneficiarei este una depresivă, nu are încredere în sine și este măcinată de probleme cu toate că are o vârstă mică. Doar unul dintre părinți, mama mai ales, a ajutat-o foarte mult, iar din partea concubinului soacra după spusele ei „pita lui Dumnezeu”, au ajutat-o să treacă peste momentele grele. Este o persoană mai închisă din cauza trecutului și a situației actuale.
Prezentarea impresiilor
Beneficiara a ajuns în centru doar de 2 zile, însă relațiile sunt bune cu personalul centrului, discuțiile se desfășoară întrțun climat de încredere, am încercat să realizăm dialogul bazat numai pe fapte reale, informațiile au fost susținute și de mama ei.
Analiza câmpului de forțe
Forțe pozitive
își iubește copilul și vrea să fie alături de el;
vrea să îl părăsească pe concubin;
are intenția de a se muta în chirie pentru ea și binele copiilor;
Forțe negative
tatăl copilului dorește să se întoarcă, deși consumă alcool;
nu are un loc de muncă
nu primește ajutor din partea ambilor părinți
Planul de intervenție
Evaluare finală
Pentru că a venit doar de 2 zile, se încearcă susținerea materială pentru creșterea copilului, prevenirea abandonului copilului prin participarea la activități individuale și de grup în cadrul centrului. Își va găsi un loc de muncă, iar după plecarea din centru va fi monitorizată și o susține să de-a în judecată concubinul pentru a plăti întreținerea copilului și îl va îndruma să participe la creșterea și dezvoltarea copilului.
Agenții schimbării
Persoanele care o pot ajuta la schimbarea situației sunt personalul centrului maternal, psiholog, tatăl copiilor.
Genograma familiei
Legendă
-adolescentă 17 ani
-adult 23 ani
Relație de concubinaj
relație puternică
Harta Eco
Cazul III
Date despre beneficiară:
Nume: G. E. G
Data nașterii: 24.09.1975
Vârsta: 36 ani
Starea civilă: căsătorită
Adresa: Brașov
Date despre familie
Familia beneficiarei este formată din 6 membrii, beneficiara cu soțul și cei patru copii. Tatăl a divorțat ce mama ei la vârsta de 18 ani, ambii părinți trăiesc. Mama este în Brașov și tatăl în Buzău. Mai are 2 frați. Se înțelege bine cu familia ei, ținând legătura doar prin telefon sau când vine tatăl la Brașov în vizită.
Referirea beneficiarei
Motivul pentru care E.G. a ajuns în Centrul Maternal, este acela că se află în conflict cu soțul, el fiind o fire ușor influențabilă a început să creadă că îl înșeală, chiar mai mult decât atât a încercat să dea în copilul mare și s-a hotărât să plece de acasă. Au împreună 4 copii, cel mare 10 ani, iar cel mai mic, o fetiță de 6 luni. A venit în centru doar de 2 zile și are termen să se gândească până luni(25.06.2012) ce vrea să facă: să rămână în centru și să se integreze social și professional sua să se întoarcă acasă unde v-a sta la mâna copilului. Odată apelat la centru și nemaidorind să stea nu mai are posibilitate de întoarcere cu toate că o duce greu acasă. A încercat să rupă legăturile cu vecinii pentru că soțul e o fire geloasă. La 18 ani s-a măritat și îl cunoștea pe soț de la 12 ani. Mama ei suferă de schizofrenie, iar tatăl are diabet. Soțul nu consumă în exces băuturi alcoolice, dar este violent fizic. Primii doi copii si i-a dorit, iar pe ceilalți nu prea din cauza complicațiilo de la sarcinile trecute, dar acum îi iubește pe toți în egală măsură. Momentan îi place la centru maternal, este sunată de către sot să se întoarcă acasă. Se simte în siguranță aici, liniștită și își dorește ce e mai bun pentru ea și pentru copiii.
Prezentarea locuinței și a situației materiale a beneficiarei
Beneficiara nu are locuință proprie, trăiește momentan în locuința de serviciu a soțului. Are utilitățile necesare pentru o viață cât de cât bună. Nu a lucrat și trăiește pe salariul soțului de bugetar și alocațiile copiilor
Nivelul educațional al beneficiarei
Beneficiara a absolvit 12 clase, momentan este casnică.
Prezentarea situației emoționale a beneficiarei
Situația emoțională a beneficiarei este una bună, are simțul umorului bine dezvoltat, are încredere în sine. Speră ca problemele acestea să se rezolve favorabil pentru ea și pentru copiii, de care nu vrea să se despartă. Cu toate că trece printr-o perioadă grea a vieții ei, ea recunoaște că din această experiență a are mult de învățat.
Prezentarea impresiilor
Beneficiara are termen până luni să se prezinte cu o decizie legată de ea și copii ei, ce are de gând să facă, dar momentan speră că o să se îndrepte soțul și o să fie mai responsabil.
Analiza câmpului de forțe
Forțe pozitive
își iubește copiii și nu vrea să renunțe la ei;
vrea ca și copiii ei să urmeze o formă de învățământ;
o fire veselă și știe să facă haz de necaz.
Forțe negative
relație tensionată cu tatăl copiilor;
dacă pleacă de la centru o să depindă în continuare de soțul ei;
nu se gândește la perspectivă pe viitor;
Planul de intervenție
Evaluare finală
Pentru moment s-a propus mamei să se gândească 2 zile ce vrea să facă, dar dacă dorește să rămână pe o perioadă de 6 luni, iar dacă la sfârșitul celor 6 luni nu s-a rezolvat nimic atunci i se v-a mai prelungi contractual până la un an.
Agenții schimbării
Persoanele care o pot ajuta la schimbarea situației sunt personalul centrului maternal, psiholog, tatăl copiilor.
Genograma familiei
Legendă
-femeie 36 ani
-bărbat 40 ani
Relație de căsătorie
relație puternică
Harta Eco
Relație stresantă
relație unilateral
Cazul IV
Date despre beneficiară:
Nume: P. M.
Data nașterii: 17.04.1995
Vârsta: 17 ani
Starea civilă: necăsătorită
Adresa: Codlea
Date despre familie
Familia beneficiarei este formată din trei membri: mama, tatăl și ea. Tatăl este angajat la o firmă particulară, iar mama lucrează la o interprindere de stat. Nu mai are frați sau surori. Familia ei are locuință proprie, cu toate utilitățile
Referirea benefiarei
Beneficiara a apelat la serviciile Centrului Maternal, acum o lună, aflându-se în ultimul trimestru al sarcinii. Părinții momentan nu vor să audă nimic de ea deoarece a rămas însărcinată și a ascuns acest fapt până când a apărut o complicație la sarcină și a fos dusă de urgență la spitalul județean. Tatăl copilului a venit la părinții ei să găsească o soluție optimă pentru mamă și copil atunci când își v-a revenii și v-a naște. Părinții ei au reacționat negative, refuzându-I ajutorul pentru fatal or, pentru că nu a avut încredere în ea și a preferat să gâsească sprijin la familia iubitului, ea știind încă de la început de sarcină. Soluția potrivită pentru beneficiară în acest moment e internarea la Centrul Maternal “Casa Mamei”, până se clarifică situația ei și a familiei sale; momentan nu poate să se mute la iubitul ei deoarece el mai are încă 4 frați, dar dacă părinții nu o vor acasă atunci fac tot posibilul să o primească la ei.
Prezentarea locuinței și a situației materiale a beneficiarei
Beneficiara nu are o locuință proprie, ea locuiește cu părinții. Au un apartament cu 4 camere bine mobilat, utilat și instalații sanitare bune. Apartamentul este recent zugrăvit, cu bani împrumutați de la bancă. Momentan nu are venit personal.
Nivelul educațional al beneficiarei
Beneficiara a terminat numai 11 clase, după aceea s-a lăsat pentu că a rămas însărcinată
Prezentarea situației emoționale a beneficiarei
Din punc de vedere emoțional, în discuția cu beneficiara am observat că pare foarte afectată de situația actuală, iar când vorbește depsre părinții ei mereu plânge și îi pare rău că nu a spus mai devrem. Se teme că o să fie stigmatizată ea find singură la părinții, având tot ce își dorește și a rămas însărcinată, fără a fi căsătorită
Prezentarea impresiilor
După discuția cu beneficiara la început reținută, având o stare de neliniște când am întrebat-o despre viața personală, după aceea a fost mai relaxată și deschisă.
Analiza câmpului de forțe
Forțe pozitive
sprijinul din partea tatălui copilului
sprijinul familiei iubitului ei;
Forțe negative
relația neoficială cu tatăl copilului
relația tensionată cu părinții ei;
nu are un loc de muncă;
nu primește ajutor din partea ambilor părinți;
lipsa unei locuințe sigure;
riscul să nu devină dependentă de centrul maternal.
Planul de intervenție
Evaluarea finală
Datorită situației precare a beneficiarei s-a propus menținerea în Centrul Maternal, până va naște și după aceea se v-a încerca atingerea obiectivelor propuse de personalul centrului.
Agenții schimbării
Familia ei este în măsură să îmbunătățească situația beneficiarei, pe urmă personalul centrului și pe urmă prietenul cu familia lui.
Genograma familiei
Legendă
-adolescentă 17 ani
-adolescent 18 ani
relație puternică
Harta Eco
Relație stresantă
relație unilateral
Cazul V
Date despre beneficiară:
Nume: S. G.M.
Data nașterii: 17.04.1997
Vârsta: 14 ani elevă
Starea civilă: necăsătorită
Adresa: Făgăraș, Jud. Brașov
Date despre familie
Familia beneficiarei este formată din mamă, bunică și ceilalți 2 frați ai ei, toți fiind plecați în Italia la muncă. Tatăl biologic nu îl cunoaște.
Referirea benefiarei
Motivul beneficiarei pentru care a apelat la centru maternal este acela că, a fost instituționalizată la Centrul de Plasament Casa Prieteniei. Este însărcinată în ultimul trimestru și nu are unde să se ducă, pentru că mama ei este plecată. Cu tatăl copilului nu mai ține legătura. Are capacitate de adaptare la cerințele mediului. Pe parcursul șederii este monitorizată. Ea nu a vrut să se mai întoarcă la centru de plasament și a fost îndrumată de cei de la maternitate sp vină la centru. Ea s-a adoptat într-un fel condițiilor de aici, fiind circumstanțele în care a crescut, și s-a putut observa că nu este o mamă potrivită datorită vârstei foarte mici, copilul o să fie luat în plasament la asistent maternal profesionist. Este hotărâtă să plece la mama ei în Italia. Nu a avut un comportament adecvat în centrul maternal, nerespectând regulile din interior
Prezentarea locuinței și a situației materiale a beneficiarei
Beneficiara nu are o locuință proprie, ea stând în centre de plasament. Nu are niciun venit.
Nivelul educațional al beneficiarei
Beneficiara se află în clasa a VIII A , renunțând la școală
Prezentarea situației emoționale a beneficiarei
Reprimarea emoțiilor negative, tendințe depresive, refularea nevoilor emoționale, nevoia de afecțiune.
Prezentarea impresiilor
A fost deschisă spre dialog povestind toată viața ei plină de amărăciune
Analiza câmpului de forțe
Forțe pozitive
sprijinul din partea centrului maternal
plasarea copilului într-un mediu familial bun;
Forțe negative
vârsta mică a beneficiarei
nu primește ajutor din partea mamei;
lipsa unei locuințe sigure;
riscul să plece în Italia și abandonul copilului.
Plan de intervenție
Evaluare finală
O să rămână pe o perioadă de un an unde o să fie consiliată și o să participe la activitățile centrului. Ea va fi asistată în toate ariile sociale, economice și de sănătate.
Agenții schimbării
Găsirea unei locuințe cu ajutorul personalului centrului și ajutorul din partea familiei, mai ales a mamei care să o ajute din toate punctele de vedere.
Genograma familiei
Legendă
-adolescentă 14 ani
-adolescent 23 ani
relație puternică
relatie tranzitorie;
Harta Eco
Relație stresantă
relație unilateral
Cazul VI
Date despre beneficiară:
Nume: F.A.M
Data nașterii: 21.02.1987
Vârsta: 25 ani
Starea civilă: căsătorită
Adresa: Brașov
Date despre familie
Mama: 47 ani, lucrează la o firmă particular ca femeie de servici
Tatăl: șofer pe o mașină de marfă
Părinți beneficiarei sunt despărțiți, mama locuieste în Bacău și tatăl în Brăila. Relațiile beneficiarei cu părinți sunt distante, se văd ocazional, țin legătura periodic, iar tatăl consumator de băuturi alcoolice. Mai are un singur frate care se află închis în penitenciarul Codlea acuzat de viol.
Referirea beneficiarei
Motivul venirii la centru este datorită unor probleme a concubinului că a fost privat de libertate, aflându-se la penitenciar pentru săvârșirea faptei de minori și închis în penitenciarul Codlea. În decembrie 2008 FI și FA se căsătoresc în penitenciarul Codlea. În urma relației au o fetiță în vârstă de 2 ani. Are probleme în ceea ce privește relaționarea cu părinții săi deoarece nu sunt de acord cu relația pe care o are cu tatăl copilului, el fiind închis. Părinții beneficiarei i-au cerut de mai multe ori să renunțe la relația cu soțul ei. La început, aceștia nu au fost de acord cu sarcina beneficiarei, refuzând să îi ofere ajutorul în ceea ce privește creșterea și educarea copilului, sfătuind-o să de-a copilul într-o instituție, până când situația ei se va rezolva. Beneficiara nu a vrut să se despartă nicio clipă de copilul ei, fiind conștientă de anumite greutăți care vor venii, vrând cu orice preț să își crească copilul alături de ea. Relația cu soțul ei a început în anul 2006, cunoscându-l la o zi de naștere a unei prietene. În momentul în care a rămas însărcinată, prietenul nu vroia să păstreze copilul, însă mama și l-a dorit foarte mult chiar dacă a întâmpinat dificultăți din punct de vedere financiar.
Prezentarea locuinței și a situației materiale a beneficiarei
Beneficiara nu are o locuință proprie, stă în chirie. Venitul – alocația de stat și de susținere 70 lei avea depus dosar la RIAL pentru locuință socială.
Nivelul educațional al beneficiarei
A absolvit 8 clase și profesionala, momentan este șomeră.
Prezentarea situației emoționale a beneficiarei
Din evaluarea psihologică, persoană deschisă, ocazional înclinată spre metomanie, capabilă să-și exprime activ stările emoționale cu o bună capacitate de adaptare, stare depresivă pasageră, în relația cu copilul dă dovadă de responsabilitate. Oferă copilului afecțiune și sprijin atunci când acesta are nevoie.
Prezentarea impresiilor
Întâlnirea cu beneficiara s-a desfășurat mai bine decât mă așteptam, neavând rețineri despre problemele ei, vorbind cu ușurință despre viața personală Este monitorizată în toate ariile psihologice, educaționale, medicală și socială, vrea să își găsească un loc de muncă, să i se reînnoiască cererea de locuință la RIAL. Fetița a fost înscrisă la grădiniță și momentan vrea să se mute într-o locuință cu chirie în Brașov.
Analiza câmpului de forțe
Forțe pozitive
interesul pentru creșterea, educarea și dezvoltarea fetiței;
afecțiunea față de fetită;
Forțe negative
relație tensionată cu părinții;
relație tensionată cu soțul;
lipsa unei locuințe sigure;
are un caracter dificil;
prieteni foarte puțini;
Plan de intervenție
Agenții schimbării
Agenții schimbării sunt familia, tatăl să iasă din penitenciar și ajutorul personalului centrului pentru a le oferi o casă a lor.
Genograma familiei
Legendă
-femeie 23 ani
-bărbat 27 ani
relație puternică
Harta Eco
Relație stresantă
relație unilateral
Interpretarea datelor
Ceea ce m-a impresionat foarte mult în cercetarea realizată la Centrul Maternal “Casa Mamei”, este numărul de mame mai ales “mame tinere” care domiciliază pe o perioadă de maxim un an. Majoritatea mamelor nu ajung în centre pentru că au suport din partea familiei, reușesc să se întrețină singure, au reușit să aplaneze conflictele cu concubine sau cu soții lor reușind să-i ofere copilului o viață bună și siguranța.
După terminarea cercetării la Centrul Maternal “Casa Mamei”, în scopul observării fenomenului de mamă aflată în dificultate și a dificultăților întâmpinate de mama singură, am constatat în cele 6 cazuri analizate, o serie de asemănări între acestea ajungându-se a se face o statistică a mamelor singure. Astfel putem face o clasificare a următorilor itemi: zona de provenientă a mamelor (urban,rural), nivelul educațional, vârsta și cauza primirii.
Când am început să vorbesc cu beneficiarele centrului am stabilit câteva obiective pe care le-am urmărit în discuția cu ele.
Obiectivele pe care mi le-am propus a fost urmărirea cauzelor care determină apariția și persistența fenomenului de mamă singură. Am vrut să aflu dacă conflictul familial duce la separarea cuplului și dacă mama mai dorește să continue viața alături de omul care o face nefericită sau vrea o viață numai pentru ea și copilul ei; lipsa unei locuințe face să dea înapoi și să se întoarcă la acel mediu de familie nedorit de niciunul dintre ei: mamă și copil; lipsa de suport din partea familiei ei sau familiei lui cât și suportul soțului.
Mi-am mai propus să identific situația financiară pe care a avut-o/o are mama aflată în dificultate și situațiile utilizate pentru depășirea momentelor de criză, să aflu situația economică în viața unei mame singure, care este lipsa resurselor personale, majoritatea dintre mame nu au nicio sursă de venit proprie.
Alt obiectiv principal este acela de a identifica dacă centrul maternal a influențat hotărârea mamei de a păstra copilul și dacă își poate asuma rolul de părinte prin faptul că locuiesc în centru și beneficiază de serviciile lui și dacă le influențează în decizia de a păstra copilul pe care îl au sau pe care îl așteaptă.
Mi-am mai propus să observ urmărirea comportamentului și gradul de afectivitate pe care îl are mama față de copilul ei. Să văd dacă acel copil născut sau nu este dorit de mamă, îi așteaptă venirea lui cu drag pe lume sau dacă o poate lua ca atare constând că până la urmă este un copil.
Al obiectiv propus de mine este acela de a identifica modul de implicare a beneficiarelor în activitățile centrului, dacă sunt mulțumite de activitățile centrului și participă benevol la desfășurarea activității, dacă pe baza învățăturilor în ceea ce privește creșterea și educarea copilui pun în practică, dacă se joacă cu copilul ei și îi cunoaște jocurile preferate, alimentația și comunicarea cu el, dacă participă la ședințele de consiliere, la activitățile de recreere și socializare.
Alt obiectiv, să identific păstrarea legăturii cu tatăl copilului, dacă păstrează legătura pe perioada rezidenței în centru sau după părăsirea centrului, un lucru important de observat în discuțile cu beneficiarele.
Iar ca ultim obiectiv, să identific perspectivele de viitor pentru ea și copilul ei, ce are de gând să facă pentru ea și copil.
Toate beneficiarele centrului provin dintr-un mediu urban, nivelul de educație fiind unul scăzut, vârsta mică, iar majoritatea cazurilor erau asemănătoare. O analiză a provenienței beneficiarelor centrului arată că 5 dintre mame vin dintr-un mediu familial, din familii dezorganizate, care nu au relații de comunicare bune între ele, iar o mamă dintr-un centru de plasament fiind părăsită de mama ei. Modelul familial pentru toate cazurile este o sursă de perpetuare a valorilor negative.
Din cele 6 cazuri, 3 au ca principal motiv alegerea Centrului Maternal pentru o perioadă de timp scurtă sau îndelungată, conflictele din familie, violența fizică și verbală. Majoritatea provin dintr-o familie dezorganizată, beneficiarele sunt respinse de către familie, unii părinții nu au fost de acord cu ideea că fiica lor este însărcinată, în familiile lor nu au încălcat valorile morale și niciuna nu a avut sprijin din partea tatălui. Dezorganizarea familiei este un factor important în dezvoltarea fenomenului de mamă singură.
Din punct de vedere educațional, putem observa că 2 mame au absolvit liceul, una a absolvit școala profesională, iar celelalte mame s-au lăsat de școală. Niciuna dintre ele nu a absolvit vreun nivel de învățămând superior.
Vârsta mamelor variază între 14 ani și 36 de ani, însă vârsta medie este până în 18 ani. Se poate observa diferențe mari de vârste de la 14 ani la 36 de ani, acest lucru este evidențiat prin faptul că, prin situații delicate și grele trec atât adolescentele, care își încep viața sexuală, cât și mamele mature, care ajung din cauze diferite să apeleze la centrul maternal.
Alt motiv pentru care mamele beneficiază de serviciile centrului maternal este lipsa resurselor personale, majoritatea dintre mame nu au nicio sursă de venit proprie. Numărul fiind mare îi transforma într-un factor care nu este deloc de neglijat.
Beneficiarele care apelează la acest centru se află, de regulă într-una din următoarele situații: femei care sunt abuzate fizic și verbal de către soții lor, mama adolescentă care a rămas însărcinată, nu are sprijin din partea părinților, tatăl copiilor nu și-a dorit implicarea în educarea și creșterea copilului. În toate 5 cazuri mamele vor să își găsească un loc de muncă și să primească ajutorul de la stat, iar al 6-lea caz ea fiind mică, beneficiază de serviciile centrului primind ajutorul de la stat pentru a se descurca și să crească copilul, în cazul în care nu îi abandonează. Mamele tinere, mai ales minorele își găsesc foarte greu de muncă dar această dificultate este depășită cu ajutorul centrului. Cele care își doresc să păstreze copilul și să aibă grijă de el va face tot ce îi va sta în putere. Mai putem constata vârsta fragedă care poate scădea calitatea de mamă, în cazul în care nu și-l dorește, dar poate fi un punct forte pentru că sunt mai aproape de vârstă și pot crea legături strânse devenind confidenții lor peste câțiva ani. Mama tânără are alte perspective de viață astfel se poate crea legătura dintre ei.
Centrul Maternal “Casa Mamei” pot spune că are ca rolul important în decizia mamei de a păstra copilul sau dacă ea vrea să îți păstreze, o ajută în toate ariile sociale, fizice, medicale, psihologice cu ușurință. Toate beneficiarele mi-au mărturisit că centrul este salvarea lor și că este bun pentru persoanele aflate în situația ei și după ce va fi ajutată o să revină cu drag dar în postura de vizitator.
Toate își doresc să se integreze social și professional, să păstreze legătura cu familia și cu partenerul de viață.
Concluzii
Familia oferă copilui sentimentul de siguranță care este condiția fundamentală în dezvoltarea și echilibrul său interior. Familia constituie un cadru stabil și coerent, îi oferă copilui satisfacerea nevoilor: nevoia de dragoste fiind îndeplinită prin relații afectuoase și calde; nevoia de securitate care se împlinește prin stabilirea relațiilor familiale, atitudini și comportamente din partea părinților, securitatea este oferită de un spațiu și figuri familiale; nevoi de noi experiențe prin capacitatea de a exploata și de a cunoaște și descoperii; nevoia de încurajare și apreciere; nevoia de responsabilitate.
Separările periodice nu sunt un lucru rău pentru dezvoltarea individului ci momentul în care se produce și contextul.
În cadrul acestui studiu, cuplul mamă-copil provine dintr-o familie dezorganizată. Nu sunt vizitate la centru de către concubinii sau soții lor în funcție de situație. Beneficiarele au condiții bune de locuit, o alimentație sănătoasă și sunt implicate în activitățile centrului. Calitatea vieții este esențială în procesul de optimizare a activităților cu beneficiarele și copiii lor prin asigurarea efectivă a drepturilor și intereselor superioare ale beneficiarelor și reintegrarea lor în societate.
Asigurarea calității vieții crează evoluția, progresul și dezvoltarea beneficiarelor în integrarea socială și profesională. prin asumarea și implementaea unui standar adecvat calității vieții, Casa Mamei răspunde atât necesităților moral-etice cât și normativ-legislative.
Asigurarea standardelor de calitate a vieții poate avea un impact favorabil în procesul de integrare socială și profesională a mamei aflate în dificultate.
Propuneri de intervenție
În cercetarea pe care am realizat-o de tip calitativ prin metoda studiului de caz, am putut constata că în cele mai multe cazuri mamele aflate în centrul maternal sunt în conflict cu tatăl copilului în cazul în care au menținut legătura cu acesta. Personalul centrului le asigură beneficiarelor pe parcursul șederii asistarea în toate ariile psihologice, educaționale, medicale și sociale și o dezvoltare frumoasă a unor relații funcționale cu întreaga familie și comunitate. Instrumentarea unui caz presupune, indiferent de specificul acestuia sau de domeniul abordat, parcurgerea unui traseu comun. (World Vision, Manual de bune practici în asistența socială comunitară)
Medierea dintre mamă și tatăl copiilor este o soluție de intervenție acceptată și utilă pentru reîntregirea familiei. Medierea este o formă alternativă de rezolvare a disputelor între două sau mai multe părți ce doresc să ajungă la o înțelegere, spre rezolvarea conflictului. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mediere)
Articolul alin. 1 și 2 din Legea 192/2006 reglementează medierea astfel: „Medierea reprezintă o modalitate facultativă de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidentialitate. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mediere)
Prin comunicare și cooperare se va ajunge la un consens cu tatăl copilului, să se mențină relațiile dintre ei. Medierea să fie făcută în afara centrului maternal pentru a fi imparțiali în rezolvarea conflictelor dintre soți. Medierea este o propunere pe termen scurt, cel mai bine ar trebui să se monitorizeze cazul după ieșirea din centru. Prin îmbunătățirea relației familial se urmărește asigurarea unui climat cald și echilibrat necesar dezvoltării și creșterii copilului.
Să fie îmbunătățite relațiile cu comunitatea, iar după nașterea copilului, mama trebuie să-și protejeze, să crească copilul, viața fiind legată de el, să-i insufle copilului un climat cald și optim de creștere.
În urma studiului realizat am mai constatat anumite puncte slabe și puncte tari ale centrului și conștientizarea lor, astfel propun îmbunătățirea programului prin optimizarea adaptării și integrării sociale și profesionale a cuplului mamă-copil, prin construirea unor procedure de evaluare a situațiilor pentru o îmbunătățire a acestora, modele de training privind modul de viață sănătos, promovarea mișcării, cum să-și schimbe viața și să aibă încredere în sine.
Ca principalele obiective pot menționa schimbarea comportamentului inadecvat și îmbunătățirea integrării sociale prin includerea lor în activitățile educative, jocurile de rol, exerciții și jocuri de identificare a diferitelor stări sufletești, activități de distribuire a sarcinii, informarea lor privind pericolele care le așteaptă afară, dezbateri cu beneficiarele și tatăl copiilor pe diferite teme, evidențiind în mod special modul în care trebuie să relaționeze cu copilul și ce climat trebuie să-i ofere acestuia pentru o dezvoltare normală, informare cu privire la consecințele neglijării și abuzului, consiliere pe teme cu privire la abuz.
Bibliografie
Allport, G.W., Structura și dezvoltarea personalității;
Berge A. (1977), Profesiunea de părinte, București, Editura: Didactică și Pedagogică;
Băran – Pescaru, Adina (2004), Familia azi. O perspectivă sociopedagogică, București: Editura Aramis;
Bătrânu, Emilia (1980), Educația în familie, București: Editura Politică;
Bocancea, C., și Neamțu G., Asistența socială. Elemente de teorie și strategii de mediere, Editura A92, Iași, 1996
Căpraru, E. și M. (2005), Mama și copilul, București: Editura Medicală;
Ciofu, Carmen (1989), Interacțiunea părinți-copii, București: Editura Științifică și Enciclopedică;
Cojocaru, Ștefan, (coord.) (2004), Consilierea gravidei și a tinerelor mame, Iași: Editura Lumen;
Găișteanu, Mihaela (2003), Psihologia copilului, București: Editura All;
Ghid metodologic de implementare a SMO pentru serviciile de tip rezidential
Golu, Mihai (1993), Dinamica personalității, București: Editura Geneze;
Gotea, Mihaela (2009), Suport Curs Sociologia Familiei;
Holt România (2002), Ghiduri de bună practică în asistența socială a copilului și a familiei, Iași: Editura Lumen;
Ionașcu, M. Negreanu, E. (coord.), 2006, Educația în familie, ISE. București: Editura Cartea Universitară;
Killen, Kari (1998), Copilul maltratat, București : Editura Eurobit;
Maurice, Debesse(1980), Etapele educației, București: Editura Didactică și Pedagogică;
Mihăilescu, I. (1999), Familia în societățile europene, Editura Universității din București;
Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, N., (1991), Familia de la A ….la Z. Mic dicționar al vieții de familie, București: Editura Științifică;
Mitrofan, Iolanda; Mitrofan, N., (1992), Familia cu un singur părinte, o nouă formă de familie, Aternative, Numărul 2, București;
Moisin, Anton (1992), Părinți și copii, București, Editura: Didactică și Pedagogică;
Năstase, Gabriel, Cercetare științifică între susținere și abandon
Neamțu, G.,(coord.), 2003, Tratat de asistență socială, Ed.Polirom, Iași
Osterrith, Paul (1973), Copilul și familia, București: EDP, traducere din limba germană;
Piaget, Jean (2005), Psihologia copilului, București: Editura Cartier, traducere de Dan Răuțu;
Politici sociale privind protecția familiei și a copilului – Suport de curs
Pop, Luana Miruna (coord), 2002 „Dicționar de politici sociale”,București: Editura Expert;
Scutaru, Anca, (2006), Familia monoparentală, de la vulnerabilitate la autocontrol, Iași, Editura: Lumen;
Stănciulescu, Elisabeta (1997)– Sociologia educației familiale,vol. I, București: Editura Polirom;
Vicent, Ross (1972), Cunoașterea copilului, București: EDP, traducere de Nadia Răuțu;
Voinea, Maria (1978), Familia și evoluția sa istorică, București: Editura Științifică și Enciclopedică;
Vrășmaș, Ecaterina Adina (2002), Consilierea și educația părinților, București: Editura Aramis;
Vrășmaș, Elena Petronela (2005), Asistența socială a mamelor adolescente, Iași: Editura Lumen;
World Vision, Manual de bune practici în asistența socială comunitară
Zamfir, Elena; Zamfir, C., Dan, A.N., Cace, S. (1999), Politici de suport pentru femei, în Zamfir, C., coordonator, Politici sociale în România, București, Editura: Expert;
www.insse.ro
www.iccv.ro
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului,
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului,
Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20 noiembrie 1989 și ratificată de România prin legea nr. 19 din 28 septembrie 1990
Legea 705 / 2001 privind sistemul național de asistență socială,
Legea 47 / 2006, legea cadru privind sistemul național de asistență socială
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie
Anexa 1
Schema sistemului de servicii
Bibliografie
Allport, G.W., Structura și dezvoltarea personalității;
Berge A. (1977), Profesiunea de părinte, București, Editura: Didactică și Pedagogică;
Băran – Pescaru, Adina (2004), Familia azi. O perspectivă sociopedagogică, București: Editura Aramis;
Bătrânu, Emilia (1980), Educația în familie, București: Editura Politică;
Bocancea, C., și Neamțu G., Asistența socială. Elemente de teorie și strategii de mediere, Editura A92, Iași, 1996
Căpraru, E. și M. (2005), Mama și copilul, București: Editura Medicală;
Ciofu, Carmen (1989), Interacțiunea părinți-copii, București: Editura Științifică și Enciclopedică;
Cojocaru, Ștefan, (coord.) (2004), Consilierea gravidei și a tinerelor mame, Iași: Editura Lumen;
Găișteanu, Mihaela (2003), Psihologia copilului, București: Editura All;
Ghid metodologic de implementare a SMO pentru serviciile de tip rezidential
Golu, Mihai (1993), Dinamica personalității, București: Editura Geneze;
Gotea, Mihaela (2009), Suport Curs Sociologia Familiei;
Holt România (2002), Ghiduri de bună practică în asistența socială a copilului și a familiei, Iași: Editura Lumen;
Ionașcu, M. Negreanu, E. (coord.), 2006, Educația în familie, ISE. București: Editura Cartea Universitară;
Killen, Kari (1998), Copilul maltratat, București : Editura Eurobit;
Maurice, Debesse(1980), Etapele educației, București: Editura Didactică și Pedagogică;
Mihăilescu, I. (1999), Familia în societățile europene, Editura Universității din București;
Mitrofan, Iolanda, Mitrofan, N., (1991), Familia de la A ….la Z. Mic dicționar al vieții de familie, București: Editura Științifică;
Mitrofan, Iolanda; Mitrofan, N., (1992), Familia cu un singur părinte, o nouă formă de familie, Aternative, Numărul 2, București;
Moisin, Anton (1992), Părinți și copii, București, Editura: Didactică și Pedagogică;
Năstase, Gabriel, Cercetare științifică între susținere și abandon
Neamțu, G.,(coord.), 2003, Tratat de asistență socială, Ed.Polirom, Iași
Osterrith, Paul (1973), Copilul și familia, București: EDP, traducere din limba germană;
Piaget, Jean (2005), Psihologia copilului, București: Editura Cartier, traducere de Dan Răuțu;
Politici sociale privind protecția familiei și a copilului – Suport de curs
Pop, Luana Miruna (coord), 2002 „Dicționar de politici sociale”,București: Editura Expert;
Scutaru, Anca, (2006), Familia monoparentală, de la vulnerabilitate la autocontrol, Iași, Editura: Lumen;
Stănciulescu, Elisabeta (1997)– Sociologia educației familiale,vol. I, București: Editura Polirom;
Vicent, Ross (1972), Cunoașterea copilului, București: EDP, traducere de Nadia Răuțu;
Voinea, Maria (1978), Familia și evoluția sa istorică, București: Editura Științifică și Enciclopedică;
Vrășmaș, Ecaterina Adina (2002), Consilierea și educația părinților, București: Editura Aramis;
Vrășmaș, Elena Petronela (2005), Asistența socială a mamelor adolescente, Iași: Editura Lumen;
World Vision, Manual de bune practici în asistența socială comunitară
Zamfir, Elena; Zamfir, C., Dan, A.N., Cace, S. (1999), Politici de suport pentru femei, în Zamfir, C., coordonator, Politici sociale în România, București, Editura: Expert;
www.insse.ro
www.iccv.ro
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului,
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului,
Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20 noiembrie 1989 și ratificată de România prin legea nr. 19 din 28 septembrie 1990
Legea 705 / 2001 privind sistemul național de asistență socială,
Legea 47 / 2006, legea cadru privind sistemul național de asistență socială
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie
Anexa 1
Schema sistemului de servicii
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Politici Sociale Pentru Cuplul Mama Copil Aflat In Dificultate (ID: 165887)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.