Politici Sociale In Domeniul Protectiei Si Promovarii Drepturilor Copilului

POLITICI SOCIALE ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI ȘI PROMOVĂRII DREPTURILOR COPILULUI

1. Un sistem legislativ și reglementar bazat pe o armonizare cu normele internaționale.

Limitându-i în același timp consecințele violența nu este inerentă condiției umane.Ea poate fi prevenită și făcută să regreseze.

Violența este un fenomen multiform, cu numeroase implicații psihologice, sociale, culturale și economice.Astfel, trebuie să îi răaspundem printr-o acțiune coordonată și printr-un vast parteneriat, acoperind toate aceste dimensiuni.

O societate democratică trebuie să respecte drepturile omului, în egală măsură victimelor și autorilor violenței.

Un efect pozitiv pe termen lung, pot avea măsurile de luptă împotriva violenței cotidiene doar cu condiția respectării drepturilor omului și a întâietății acestui drept și cu condiția ca aceste măsuri să nu depășească cadrul de legitimitate democratică.

Atunci când este vorba de o transformare profundă a atitudinilor care tolerează sau banalizează violența față de copii, repartizarea tradițională a rolurilor și discriminarea între fete și băieți, acceptarea pedepselor corporale și a practicilor tradiționale prejudiciabile, factorii temporali și culturali sunt fundamentali și se înscriu într-o perspectivă de înțelegere, de transmitere și de însușire de către toți membrii societații a conceptelor stabilite de legiuitor.

Inovația, în ciuda acestui fapt, trebuie să se înscrie ea însăși într-o anumită continuitate istorică și să răaspundă problematicilor socio-economice naționale, astfel riscând să se afle într-un puternic decalaj față de progresele înregistrate de societate, devenind un simplu instrument de predicție inaplicabil.

Se cuvine să replasăm evoluția sistemului legislativ și reglementar românesc în contextul său istoric și nu în raport cu adoptarea regulilor convenționale sau a standardelor internaționale, pentru a înțelege dimensiunea și impactul inovației în domeniul protecției copilului.

Criza profundă caracterizată în principal printr-un declin continuu al P.I.B., o inflație crescută și o scadere bruscă a nivelului calitații vieții s-a datorat trecerii de la o economie ramificată la o economie de piață.

Factorul care contribuie la creșterea numărului de familii monoparentale, la violență și neglijență familială și la plasarea copiilor în instituții sau la abandonul acestora de către parinții lipsiți de posibilități materiale, la dislocarea familiilor, favorizând emigrația către alte țări europene este sărăcia.

Autoritațile, în acest context social, s-au concentrat în special pe coordonarea politicilor de protecția copiilor cu cele care vizează prevenirea abandonului în scopul întăririi echilibrului social și economic al familiilor.

În mod special procesul de reformă demarat avizat domeniile:

a) Reforma cadrului juridic și reglementar în domeniul protecției drepturilor copilului;

b) Descentralizarea responsabilităților administrative și financiare de la nivel central către administrațiile teritoriale;

c) Promovarea și oferta de servicii bazate pe comunitate;

d) Rolul și participarea crescută a organizațiilor societății civile și neguvernamentale în domeniul bunăstării copilului.

În ciuda încredințării gestiunii administrative și financiare a centrelor și a serviciilor sociale comunitare și de asistență socială a colectivităților locale, definirea obiectivelor și a strategiilor politice precum și coordonarea dispozitivelor rămân prerogativa lor.

În vederea continuării procesului de descentralizare autoritațile române procedeaza la o transformare majoră a politicii de protecție a copilului prin adoptarea unei serii de texte, cuprinzând:

a) lege cu privire la apărarea și promovarea drepturilor copilului;

b) lege cu privire la adopție;

c) lege cu privire la organizarea și la misiunea Oficiului român pentru adopții;

d) lege cu privire la stabilirea, organizarea și misiunile Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului.

Principii fundamentale în materie de protecție a copilului:

a) părinții sunt numiți în mod explicit, pentru prima dată, principalii responsabili ai bunăstării și dezvoltării fizice și intelectuale a copilului, responsabilitatea comunitații locale fiind secundară. Necesară în acest sens este o evoluție a mentalităților și a concepțiilor colective, pe de o parte pentru ca părinții să poată să depășească relaționarea cu copilul bazată pe autoritate, însușindu-și conștiința parentală, ce include datoria de vigilență și pe de altă parte pentru a preveni intervențiile uneori abuzive ale statului;

b) în conformitate cu capacitățile demonstrate pe măsură ce se dezvoltă, legea precizează că parinții au datoria de a furniza copilului orientarea și consilierea necesare bunei exercitări a drepturilor sale. Părinții trebuie să poată primi informațiile și ajutorul de specialitate de care au nevoie pentru a asigura în mod corect creșterea, bunăstarea și educarea copilului;

c) introducerea unui nou mod de abordare a protecției copilului față de drepturile sale situându-l pe acesta din urmă în cadrul familial;

d) ridicarea problemei necesității de a dezvolta o conștientizare a comunitaților locale față de responsabilitatea ce le revine în domeniul protecției copilului. Statul are misiunea de a combate mentalitatea tradițională, încă în vigoare în rândul populației cât și în rândul serviciilor publice, conform căreia acesta se poate substitui părinților prin toate mijloacele posibile;

e) se interzice orice violare sau limitare a drepturilor părinților prin decizii administrative această competență fiind încredințată puterii judecătorești;

f) trebuie să se propună măsuri preventive înainte de orice separare, în cadrul unui plan de serviciu elaborat de către serviciile publice de asisteță socială de la nivelul municipiilor și aprobat de primar. Serviciul General de Asisteță Socială și Protecție a Copilului, în cazul separării de mediul familial, realizează un plan individualizat pentru protecție pentru copil, în care trebuie să se prevadă reintegrarea în familie sau plasamentul. În cazul în care parinții își dau consimțământul Comisia de protecția copilului hotărăște plasamentul;

g) principiul etaminării fiecărui caz în parte;

h) stabilirea de măsuri de protecție atât pentru copii care au comis un delict sau o crimă dar care nu răspund în fața legii cât și pentru minorii angajați în conflicte armate sau refugiați;

i) pedepsele corporale sunt total interzise.

În concluzie, trebuie să se facă eforturi consecvente de ajustare și de adaptare la mediul național pentru ca profesioniștii și marele public să poată subscrie.

2. Prevederi din cadrul legislativ privind protecția copiilor aflați în conflict cu legea penală.

România este Stat membru al Uniuni Europene, începând cu data de 1 ianuarie 2007, iar legislația sa națională referitoare la protecția și promovarea drepturilor copilului este în esență conformă cu reglementările internaționale din acest domeniu.

Înainte de aderarea României la U.E. a intrat în vigoare o nouă legislație in domeniul protecției copilului, adoptată ca pachet legislativ, extinsă ulterior printr-o serie de acte normative menite să completeze și să precizeze diverse aspecte neacoperite de pachetul legislativ anterior.

Noua legislație se constituie dintr-un ansamblu de 4 legi:

a) Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;

b) Legea 273/2004 privind regimul juridic al adopției;

c) Legea 274/2004 privind înființarea Oficiului Român pentru Adopții;

d) Legea 275/2004 privind modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului numărul 12/2001 pentru înființarea Autoritații Naționale pentru Protecția Copilului de Adopție.

Legislației mai sus menționate se adaugă legislația secundară aferentă, constituită din Hotărâri ale Guvernului României și Ordine ale secretarului de stat al Autoritații Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, din care menționăm următoarele:

a) Hotărârea de Guvern privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Autoritații Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului;

b) Hotărârea de Guvern 1434/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a Direcției Generale de Asistență Sociale și Protecția Copilului;

c) Hotărârea de Guvern 1438/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familie și a celor de protecție specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinților.

Cea mai mare parte a ordinelor secretarului de stat al Autoritații Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului privesc aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile de prevenire și serviciile de protecție specială a copilului, aprobarea ghidurilor metodologice pentru implementarea acestor standarde precum și aprobarea altor instrumente metodologice care să permită aplicarea noilor dispoziții ale legii.

Legislația menționată se coroborează cu prevederile din diverse legi speciale și alte acte normative, în mod special:

a) Codul Civil, Codul Familiei și Codul de Procedură Civilă;

b) Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură Penală;

c) Codul Muncii și alte reglementări din domeniul muncii, cu incidență asupra copiilor;

d) Legea numărul 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, modificată și completată prin Legea numărul 496/2004;

e) Legea 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârea de Guvern numărul 299/2003 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a legii numărul 678/2001;

f) Legea 217/2003 privind violența domestică;

g) Legea 211/2004 privind protecția victimelor unor infracțiuni;

h) Hotărârea de Guvern 1058/2005 pentru aprobarea Planului național de acțiune pentru implementarea legislației în domeniul drepturilor copilului;

i) Hotărârea de Guvern 1295/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru prevenirea și combaterea traficului de copii;

j) Hotărârea de Guvern 1504/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual și al exploatării sexuale a copiilor în scopuri comerciale;

k) Hotărârea de Guvern 1769/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru prevenirea și combaterea exploatării copiilor prin muncă.

3. Standarde minime obligatorii privind serviciile de zi adresate copilului care a încălcat legea Penală.

Standardele minime obligatorii elaborate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului pentru centrele de zi pentru orientarea, supravegherea și sprijinirea reintegrării sociale a copilului care a încălcat legea penală, le voi prezenta în continuare.

Selectarea acestor elemente răspund specificului activităților de reintegrare socială a unor membri ai grupurilor vulnerabile și care au relevanță pentru practică.

Comparativ cu serviciile adresate altor grupuri vulnerabile serviciile de protecția copilului în România sunt bine dezvoltate.

Problemele sociale cu care se confruntă copii aflați in conflict cu legea penală sunt similare cu ale altor grupuri vulnerabile, iar un răspuns eficient în rezolvarea unor astfel de probleme poate fi obținut doar printr-un efort comunitar integrat, care să ia în considerare complexitatea problemelor sociale, interdependențele care există între acestea și suprapunerile care se crează între diferite grupuri vulnerabile.

Elementele prezentate în continuare pot fi utilizate în continuare ca punct de plecare și ca orientare pentru inițierea și dezvoltarea unor servicii de existență adresate persoanelor care vin în conflict cu legea penală și care aparțin unor diverse categorii vulnerabile de populație.

Principii fundamentale de lucru cu copii care încalcă legea penală:

a) sprijinirea copilului pentru a deveni un membru responsabil al societații și aș dezvolta potențialul pozitiv;

b) respectarea și promovarea ca prioritate a interesului superior al copilului;

c) intervenția multidisciplinară, personalizată, centrată pe nevoile copilului și nu strict reactivă la comportamentul deviant al acestuia;

d) tratamentul nediscriminatoriu și echitabil;

e) stimularea participării copilului, parteneriatul cu familia și implicarea comunității în dezvoltarea comportamentelor social acceptabile;

f) cooperarea interinstituțională pentru sprijinirea reintegrării sociale a copilului.

4. Un serviciu specializat este Cetrul de zi pentru orietarea, supravegherea și sprijinirea reintegrării sociale, având ca scop prevenirea instituționalizării într-un serviciu rezidențial specializat și menținerea copilului în familie, asigurând în același timpsuportul necesar pentru reeducare, supraveghere și reintegrare în societate. Centrul de zi oferă cadrul și serviciile adecvate pentru sprijinirea evoluției copiilor spre o viață responsabilă, prevenirea comportamentelor deviante și crearea de abilități necesare reintegrării în societate.

Beneficiarii Centrului sunt pe urmatoarele grupe de vârstă, recomandate:

a) copii cu vârsta până ân 10 ani, care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală dar nu răspund penal;

b) copii cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani, care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală dar nu răspund penal;

c) copii cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani, care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală dar nu raspund penal;

d) copii cu vârsta între 14 și 18 ani, care răspund penal și fie execută o pedeapsă neprivativă de libertate care necesită supraveghere, fie sunt în libertate condiționată.

Fiecare Centru de zi trebuie să dispună de o locație accesibilă comunitații, resurse financiare suficiente și o bază materială corespunzătoare derulării tuturor activităților de reabilitare a copiilor delicvenți, având ca rezultat beneficiul copiilor și familiilor de servicii de calitate care sunt furnizate de Centrul de zi.

Proceduri de implementare privind baza materială și financiară a centrului.

a) centrul are spațiul fizic necesar satisfacerii nevoilor identificate pentru fiecare copil;

b) dispune de spații corespunzătoare activităților care se desfășoară în incinta sa;

c) centrul este decorat și mobilat în mod corespunzător;

d) centrul se află într-un loc accesibil tuturor membrilor comunității din punct de vedere al existenței mijloacelor de transport și de amplasarea celorlalte servicii din comunitate de care pot beneficia copii;

e) centrul se află într-o zonă în care siguranța generală a copiilor nu este afectată;

f) centrul beneficiază de o linie telefonică accesibilă permanent;

g) centrul are reguli scrise de securitate și P.S.I.

Indicatorii Centrului privind baza materială și financiară

a) existența unei clădiri adecvate în care își are locația Centrul;

b) existența spațiilor de activități și recreere, interioare și exterioare, în concordanță cu vârsta, abilitățile și interesele copiilor;

c) existența mijloacelor de transport în comun sau proprii centrului care facilitează accesul la Centru;

d) existența unor servicii comunitare pentru copii și familii situate în vecinătatea centrului;

e) amplasarea Centrului într-o zonă care nu periclitează siguranța copiilor;

f) metodologia de organizare și funcționare are proceduri de securitate, siguranță și supraveghere.

Siguranța și securitatea Centrului

Centrul oferă condiții de siguranță și securitate pentru copii pe parcursul derulării acitivitații, având ca rezultat reducerea riscului accidentelor și evenimentelor nedorite.

Proceduri de implementare privind siguranța și securitatea Centrului

a) pentru accesul în centru și controlul accesului, instituite reguli clare;

b) pe baza dosarului fiecărui beneficiar și a recomadărilor instituțiilor competente, coordonatorul Centrului va stabili o listă de persoane care nu pot avea acces în centru, sau a căror prezență în apropierea Centrului sau contact cu beneficiarii trebuie raportată instituțiilor competente;

c) centrul are o abordare sistematică și formală asupra evaluării riscurilor pentru copii nou admiși în program, asupra obiectelor cu care copii au acces în centru, asupra mobilitații și prezenței copiilor în spații cu grad de risc crescut din interiorul centrului;

d) pentru prevenirea introducerii în centru de către copii, vizitatori sau personal de obiecte periculoase sau ilicite, centrul trebuie să dispună de proceduri;

e) în permanență copii trebuie supravegheați de lucrătorii centrului într-o proporție de 3 lucrători la 10 copii;

f) întocmirea zilnic de rapoarte de prezență a copiilor si fișă de monitorizare a comportamentului.

Indicatorii Centrului privind siguranța și securitatea centrului:

a) Copiii trebuie să cunoască Metodologia de organizare și funcționare, regulile privind accesul în centru;

b) Afișarea listei cu persoanele al căror acces în centru este interzis sau a căror prezență în apropierea centrului sau contact cu copiii trebuie raportate;

c) Întocmirea unui registru de incidente și accidente;

d) O strictă administrare a cheilor de la spațiile închise;

e) Strategia scrisă a prevenirii actelor ilicite;

f) Existența de fișe de observații comportamentale și rapoarte zilnice ale personalului.

Admiterea în Centru

Copiii beneficiază de serviciile și activitățile desfășurate numai dacă acestea pot răspunde nevoilor lor individuale de îngrijire, educație, socializare și sprijinirea reintegrării sociale.

Proceduri de implementare privind admiterea în Centru:

a) Criteriile legate de rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială, dizabilitate, nu pot sta la baza refuzului admiterii;

b) Copii care pun în pericol siguranța și securitatea celorlalți copii sau pentru care Centrul nu poate furniza îngrijirea necesară, nu vor fi aduși in Centru,

c) Efectuarea unor valori de risc;

d) Efectuarea unei evaluări a stării de sănătate a copilului pentru a se depista orice vătămare, dependență, afecțiune fizică sau psihică;

e) Se cont de tipul de servicii pe care centrul le poate oferi, cât și de opinia copilului;

f) În cazul unor probleme personale copiii sunt informați cui se pot adresa, persoana de referință, alți membri ai personalului, alte persoane, servicii din afara centrului.

Indicatorii privind admiterea în Centru:

a) Dosarul Copilului ce include copii ale evaluării inițiale și hotărârile instanței;

b) Referiri la eforturile depuse pentru reintegrarea familială sau găsirea unei alternative de tip familial;

Planul Individualizat de Protecție

Pentru fiecare copil față de care n-a luat măsura supravegherii specializate Centrul are un Plan Individual de Protecție, supus revizuirii periodice și este rezultatul acordului cu echipa interdisciplinară și familia.

Pentru sprijinirea reintegrării sociale a copilului în funcție de nevoile identificate la admiterea în centru și adoptată evoluției sale ulterioare, fiecare copil beneficiază de o intervenție personalizată în centrul de zi.

Proceduri de implementare în Centru a Planului Individualizat de Protecție:

a) Familia, reprezentantul legal și copilul în raport cu vârsta și gradul de maturitate, stabilesc de comun acord Planul Individualizat de Porotecție, ținând cont și de recomadările instanței;

b) Pe termen scurt, mediu și lung Planul Individualizat de Protecție conține activități, durata aferentă activitaților, personalul de specialitate desemnat și alte persoane implicate, resursele materiale și financiare, precum și modalitațile de monitorizare și evaluare reevaluare;

c) Planul Individualizat de Protecție ține cont de vârsta, sexul, potențialul de dezvoltare, personalitatea, etnia, cultura și religia copilului;

d) Planul Individualizat de Protecție conține informații legate de: nevoile sau problemele identificate ale copilului, evaluarea gradului de risc, descrierea serviciilor și activităților desfășurate de către copil, metode utilizate pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor.

Indicatorii Centrului privind Planul Individualizat de Protecție:

a) Existența contractelor cu familia / reprezentantul legal;

b) Membrii echipei cunosc programul activităților, termenele și responsabilitățile fiecăruia în implementarea și monitorizarea Planului Individualizat de Protecție;

c) Dosarul copilului conține opinia copilului, a părinților și altor persoane importante pentru copii cu privire la Planul Individualizat de Protecție.

Dezvoltarea Deprinderilor de Viață Socială

Pentru fiecare copil Centrul de zi înlocuiește un program de dezvoltare a deprinderilor de viață socială parte a Planului Individualizat de Protecție.

Proceduri de implementare în Centru a Dezvoltării Deprinderilor de Viață Socială:

a) Ori de câte ori personalul de specialitate consideră că este în beneficiul copilului și familiei sale, Centrul oferă copiilor si părinților consiliere și sprijin la cerere;

b) Parte integrantă a Planului Individualizat de Protecție, dezvoltarea deprinderilor de viață socială se consemnează într-un program de intervenție specifică ce se bazează pe evaluarea nevoilor copilului și care este individualizat pentru fiecare copil;

c) Planul de Interveție Specifică este produsul unei munci de echipă pluridisciplinară care poate aduna atât specialiști din centru, cât si din afara lui;

d) Programul de Interveție specifică cuprinde obligatoriu urmatoarele secțiuni: educația pentru sănătate, educație, alimetație, recreere, controlul comportamentului, educație pentru prevenirea consumului de substanțe psihotrope, sănatate mentală, abilitați parentale, prevenirea violeței;

e) Programul de Intervenție Specifică beneficiază de acordul copilului și a familiei / reprezentantului legal.

Indicatorii Centrului privind Dezvoltarea Deprinderilor de Viață Socială:

a) Existența programului de Dezvoltare de Deprinderi sociale;

b) Programul de Intervenție Specifică este cunoscut și semnat de membrii echipei;

c) Programul de Intervenție Specifică este cunoscut și semnat de copil și de familia acestuia;

d) Evaluările inițiale si finale ale copiilor care urmează aceste programe.

Implicarea comunității

Centrul de zi dezvoltă acțiuni de informare la nivelul comunității în ceea ce privește serviciile oferite, precum și de implicarea activă a comunității în resocializarea și reintegrarea în comunitatea copilului. Astfel, comunitatea cunoaște serviciile de care copii beneficiază prin intermediul Centrului de zi și se implică în activitățile Centrului.

Proceduri de implementare în Centru, privind Implicarea Comunității:

a) Autorități, colegi ai copiilor și părinții acestora, profesori, vecini sunt invitați la activități organizate de Centru;

b) Pentru corectarea comportamentului deviant și dezvoltarea comportamentului socialmente acceptabil, Centrul dezvoltă activități de implicare activă a comunității;

c) La sărbătorile personale, aniversări, onomastică, copiii au posibilitatea să-și invite colegii și prietenii din comunitate;

d) În vederea asigurării integrării sociale a copiilor beneficiari și asigurării unui continuum de servicii, Centrul colaborează cu servicii pentru copil și familie din comunitate;

e) Centrul deține informații de specialitate în formă tipărită pe care le pune la dispoziția comunității pentru consultare.

Indicatorii Centrului privind Implicarea Comunității:

a) Tipul și numărul de contracte pe care reprezentanții comunității le au cu minorii din centru;

b) Tipul și numărul de activități în care sunt implicați reprezentanți ai comunității;

c) Accesul minorilor din Centru la mijloace de informare;

d) Numărul activităților în care este implicată comunitatea;

e) Numărul de copii care frecventează servicii din comunitate;

f) Existența informațiilor de specialitate în formă tipărită;

g) Numărul de persoane care apelează la materialele de specialitate;

Ieșirea din Centrul de zi

În momentul în care se estimează că scopul pentru care au fost oferite serviciile a fost atins, procesul de asistență în Centrul de zi, se încheie. Copilul beneficiar care părăsește Centrul are aptitudinile necesare reintegrării în societate și este pregătit pentru o viață responsabilă.

Proceduri de implementare, privind Ieșirea din Centrul de zi:

a) Copiii trebuie să fie instruiți pentru a dobândi deprinderi pentru o viață responsabilă, inclusiv deprinderi de comunicare și rezolvare de probleme și abilități vocaționale, înainte de revocarea măsurii;

b) În vederea asigurării integrării copiilor, Centrul colaborează cu serviciile din comunitate;

c) Faza de încheiere a procesului de asistență este urmată de faza de reevaluare a riscului care se recomandă să fie dde 12 luni;

d) Raportul de reevaluare a riscului se întocmește la încheierea procesului de asistență și va cuprinde în mod obligatoriu, următoarele informații: evaluarea riscului din perspectiva comunității în care trăiește copilul; scurta prezentare a faptelor care au făcut necesară luarea unei măsuri de protecție specială; lista schimbărilor comportamentale survenite; lista incidentelor survenite în legătură cu copilul pe perioada desfășurării programului; comparație între nevoile inițial identificate și serviciile furnizate de centru;

evaluarea capacității părintelui/reprezentantului legal de supraveghere a copilului pe viitor; recomandările echipei de implementare a Programului de Intervenție Specifică.

Indicatorii privind Ieșirea din Centrul de zi:

a) Existența de proceduri referitoare la ieșirea copilului din Centru, în care sunt prevăzute, în egală măsură, pregătirea copilului și a mediului în care el urmează să se integreze;

b) Rapoarte de monitorizare post-servicii;

c) Raportul de reevaluare a riscului și recomandări.

Educația pentru învățarea relațiilor sociale, drepturilor și îndatoririlor cetățenești

Pentru învățarea relațiilor sociale, a drepturilor și îndatoririlor cetățenești, pentru întelegerea regulilor sociale și a consecințelor încălcării acestora, Centrul de zi asigură copiilor programe educative individuale și de grup.

În vederea integrării în comunitate, copiii care au încălcat legea penală își îmbunătățesc comportamentul și dobândesc cunoștințele și deprinderile de bază.

Proceduri de implementare privind Educația pentru Învățarea Relațiilor Sociale, Drepturilor și Îndatoririlor Cetățenești:

a) Programele sunt afișate la un panou accesibil personalului și copilului, fiecare copil primește un program scris care cuprinde orarul activităților obligatorii. Obișnuirea copilului cu respectarea unui program este una din prioritățile educative;

b) Pe categorii de vârstă, activitățile educative de grup sunt organizate și pot avea loc: în incinta Centrului, sesiuni de informare pe teme legate de drepturi și îndatoriri cetățeneșt, întâlniri cu tinerii care au trecut prin experiențe anterioare de încălcare a legii și au reușit să se integreze social, realizarea unei reviste sau gazete de perete, expoziție de afișe; în comunitate, vizite tematice, participări la sesiuni de informare organizate de școli, ONG-uri sau alte instituții, activități voluntare de ajutorare a unor categorii defavorizate de populație;

c) În vederea organizării de proiecte cultural-educative, fiecare Centru de zi colaborează cu ONG-uri, școli sau instituții culturale din comunitate;

d) În fiecare activitate personalul educativ va insista pe explicitarea drepturilor și atribuțiilor, a relațiilor dintre colegi, pe exersarea intrajutorării și a muncii în echipă într-un proiect educativ;

f) Activitățile educative individuale se realizează în cadrul ședințelor de consiliere și implică discutarea atitudinii copilului în cadrul activităților de grup, identificarea de comun acord a punctelor pozitive și a celor negative, stabilirea unor priorități pentru perioada imediat următoare; prin relația cotidiană personalizată pe care copilul o are cu educatorul sau cu alți membri a personalului, copilul va fi încurajat să comunice, să spună ce îl frământă, să ceară sfaturi;

g) Prin cursuri de specialitate, personalul va fi pregătit să comunice cu acești copii și să răspundă nevoilor lor educative cotidiene, să organizeze activități educative de grup și individual și să monitorizeze impactul acestora asupra fiecărui beneficiar, conform Planului Individualizat de Protecție.

Indicatorii privind Învățarea Relațiilor Sociale, Drepturilor și Îndatoririlor Cetățenești:

a) Existența în dosarul fiecărui copil a orarului activităților educative obligatorii, cu dovada că este cunoscut de copil și de membrii familiei;

b) Activitățile educative sunt organizate atât în Centru, cât și în comunitate;

c) Gradul de participare a personalului la cursuri pe problematica educației.

Școlarizarea

Prin organizarea de cursuri în Centru se asigură copiilor acces la forma adecvată de școlarizare, la unitățile de învățământ din comunitate. Copiii își continuă studiile. Copiii care au abandonat școala au acces la cursuri de alfabetizare / pregătire generală care să le permită reluarea studiilor obligatorii.

Proceduri de implementare privind Școlarizarea:

a) Se specifică modalitatea de școlarizare, în comunitate sau în centru;

b) Conducerea Centrului de zi și managerul de caz monitorizează activitatea școlară a copilului, prezența și rezultatele;

c) Fiecare Centru va avea cel puțin o sală destinată exclusiv cursurilor școlare;

d) Sub îndrumarea și controlul personalului educativ, copiii beneficiază de condiții pentru efectuarea temelor și pregătirea examenelor;

e) Timpul alocat studiului independent este clar delimitat în programul zilnic;

f) Evidențiind eforturile și rezultatele care demonstrează o evoluție cât de mică în sensul îmbunătățirii situației școlare, personalul va avea o abordare pozitivă;

g) Personalul este pregătit să explice copiilor, pe întelesul lor, importanța școlii pentru fiecare persoană și oportunitățile date de finalizarea studiilor.

Indicatori privind Școlarizarea

a) Rata de reintegrare școlară;

b) Existența unui spațiu corespunzător pentru studiu.

Educația pentru sănătate

Centrul de zi asigură accesul copiilor la programe adecvate la educație pentru sănătate și orientarea acestora, dacă este cazul, către servicii specializate care să completeze educația cu terapie de specialitate. Copiii cunosc elementele de bază ale vieții sănătoase și consecințele practicilor periculoase: consum de alcool, consum de droguri, fumat, activitate sexuală neprotejată, alimentație defectuoasă, lipsa igienei.

Proceduri de implementare privind Educația pentru Sănătate:

a) Programul Centrului include cel puțin o activitate de educație pentru sănătate săptămânal;

b) Se organizează dezbateri în grup despre consecințele alcoolului, fumatului, consumului de droguri, moderate de specialiști, tineri voluntari, recomandându-se invitarea unor tineri care au reușit să depășească astfel de probleme;

c) O temă prioritară de pregătire a copiilor este educația sexuală, educația de grup completându-se cu demersuri personalizate, prin trimiterea adolescenților către cabinete medicale specializate de educație sexuală și contraceptivă.

d) Se urmărește însușirea și aplicarea regulilor elementare de igienă personală;

e) Regulamentul intern al Centrului are prevederi clare de interzicere a fumatului și consumului de alcool în incinta sa;

f) Procedurile educative sunt completate cu proceduri terapeutice, în unități specializate cu care Centrul colaborează.

Indicatorii privind Educația pentru Sănătate:

a) Frecvența activităților pentru sănătate;

b) Existența în regulamentul intern a prevederilor de interzicere a fumatului și consumului de alcool.

Educația Părinților

În vederea asigurării complementarității programului din Centru cu programul de acasă, Centrul de zi asigură programe educative pentru părinți. Reintegrarea în comunitate se realizează în timpul cel mai scurt și cu rezultate bune și durabile, atunci când copiii beneficiază de un demers educativ unitar, atât în centru cât și acasă.

Procedurile de implementare privind educația părinților:

a) Fiecare Centru are o ofertă de cursuri pentru părinți pe teme specifice educației și supravegherii copilului care a încălcat legea;

b) Împreună cu managerul de caz și cu reprezentantul familiei copilului, la intrarea copilului în Centru se stabilește programul de cursuri la care participă acesta și membrii familiei. Odată stabilit acest program, el devine obligatoriu și se anexează la contractul cu familia;

c) Modalități practice de relaționare cu personalul Centrului, tehnici de comunicare cu copilul, inclusiv în situații de criză, sunt incluse în cursurile, prezentările și dezbateri ale situațiilor concrete cu care se confruntă părinții;

d) Centrul pune la dispoziția părinților materiale informative accesibile care îi pot sprijini în educarea copilului;

e) Personalul participă la cursuri de pregătire pentru educația părinților și relația cu părinții.

Indicatorii privind educația părinților:

a) Ofertă de cursuri pentru părinți;

b) Existența programului de cursuri pentru membrii familiei;

c) Materiale informativ-educative destinate părinților;

d) Pentru educația părinților și relația cu părinții, participarea la cursuri de pregătire.

Formarea inițială și continuă a personalului

Personalul Cetrului de zi are pregătirea și abilitățile profesionale corespunzătoare pentru a lucra cu copii în echipă. Pentru orientarea, supravegherea și sprijinirea reintegrării sociale, copiii care au săvârșit o faptă penală, cât și familia ori alt reprezentant legal al copilului beneficiază de servicii de calitate și personalizate din partea unor profesioniști bine pregătiți, cu abilități de comunicare.

Proceduri de implementare privind formarea inițială și continuă a personalului:

a) Pentru îndeplinirea sarcinilor postului respectiv, fiecare agent are calificarea necesară;

b) Fiecare angajat beneficiază de cel puțin 42 de ore pe an de formare continuă în domeniul protecției copilului care a săvârșit o faptă penală sau domenii conexe ̸ interdisciplinare, asigurate din bugetul angajatorului, în vederea îmbunătățirii cunoștințelor, abilităților și deprinderilor privind satisfacerea nevoilor copiilor și familiilor acestora;

c) În optimizarea muncii lor, specialiștii Centrului sunt încurajați să participe la diverse cursuri de formare, inclusiv seminarii și conferințe;

d) Înainte de începerea activității, Centrul are obligația să asigure un număr de minim 14 ore de formare pentru voluntari.

Indicatorii privind formarea inițială și continuă a personalului

Fiecare angajat are un dosar personal ce cuprinde certificatele de absolvire a cursurilor de formare din domenii conexe și interdisciplinare relevante pentru personalul Centrului: psihologie judiciară, delincvență juvenilă, medierea și negocierea conflictelor, orientare școlară și pentru carieră, consiliere psihocomportamentală, psihoterapie, prevenirea abuzului, neglijării și exploatării copilului, violența în familie etc.

Supervizarea

Pentru funcționarea sa la randament optim, Centrul de zi dispune de un sistem eficient de supervizare a resurselor umane, asigurând servicii de calitate pentru clienții centrului, printr-un personal motivat și performant.

Proceduri de implementare privind supervizarea:

a) Supervizarea internă și externă a personalului de specialitate și a voluntarului, intră în sarcina coordonatorului Centrului;

b) Supervizarea voluntarilor este asigurată de personal desemnat de coordonator;

c) Furnizorul de servicii are obligația de a asigura supervizarea coordonatorului Centrului;

Indicatorii privind supervizarea:

a) Evidența activităților de supervizare;

b) Numărul de întâlniri de supervizare, individuale și în echipă ̸ angajat ̸ lună ̸ an;

c) Numărul de întâlniri de supervizare la solicitarea angajaților ̸ echipei ̸ an.

Relațiile de colaborare interinstituțională

Centrul de zi inițiază și dezvoltă relații de colaborare cu organizații și instituții care se implică în procesul de reintegrare socială a copiilor. Instituțiile și organizațiile sprijină copiii din Centrele de zi în vederea intrării în comunitate.

Proceduri de implementare privind relațiile de colaborare interinstituționale:

a) Conducerea Centrului formalizează acorduri de colaborare cu instituțiile și organizațiile din proiectul instituțional. Pregătirea reintegrării sociale a copiilor care au săvârșit fapte penale este scopul acestor acorduri. Corespunzător cu aria de competență, obiectivele specifice vor fi stabilite de comun acord.

b) Conducerea Centrului beneficiază de suportul autorităților locale pentru colaborarea cu serviciile publice. Reintegrarea copiilor care au săvârșit fapte penale și reducerea fenomenului de delicvență juvenilă este responsabilitatea întregii comunități. Elaborarea unui plan județean de acțiune în acest domeniu se face prin implicarea serviciilor publice descentralizate, cum ar fi: Inspectoratul Județean Școlar, Inspectoratul Județean de Poliție, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcția de Muncă și Dialog Social etc.

Indicatori privind relațiile de colaborare interinstituțională:

a) Organizarea reuniunilor de evaluare a parteneriatului;

b) Acordurile de colaborare încheiate cu anexele care detaliază modul de colaborare.

Managementul comunicării și informației

Centrul de zi asigură un circuit eficient al informației, atât în interiorul cât și în exteriorul său. În parteneriat cu părinții, membrii ai familiei și alți profesioniști din instituțiile si organizațiile locale, copiii beneficiază de o intervenție profesională în echipă.

Proceduri de implementare privind managementul comunicării și al informației:

a) Comunicarea cu părinții și membrii familiei sau reprezentanții legali ai copilului se realizează de fiecare manager de caz, prin cel puțin o adresă scrisă pe trimestru.În registrul de corespondență sunt păstrate copiile acestor scrisori.

b) Conducerea Centrului redactează rapoarte anuale, în vederea unei comunicări externe și le transmite către parteneri și mass-media, după ce au fost avizate de furnizorul de servicii.

Indicatori privind managementul comunicării și informației

a) Rapoartele anuale publicate si dosarele anuale de presă;

b) Existența punctului de formare pentru personal.

Managementul resurselor umane

Coordonatorul Centrului se asigură că întregul personal este calificat și pregătit corespunzător, conștient de responsabilitățile care îi revin și capabil să lucreze în echipă. Personalul corespunde numărului de beneficiari, nevoilor lor și dificultăților cu care se poate confruta serviciul.

Proceduri de implementare privind managementul resurselor umane:

a) Personalului i se pun la dispoziție toate documentele relevante; proiectul instituțional, regulamentul de ordine interioară, proceduri de lucru;

b) Cel puțin o dată pe lună, sau ori de câte ori este nevoie coordonatorul organizează periodic ședințe administrative cu întregul personal. Ședințele sunt planificate, au o agendă afișată, iar conținutul lor este consemnat în proces verbal;

c) Prin modul de întocmire și revizuire a fișelor de post, prin acțiunile de formare, precum și prin toate activitățile de comunicare internă ale Centrului, se promovează principiul muncii în echipă ca mod de intervenție pentru asigurarea protecției copilului;

d) Furnizorul de servicii se preocupă de motivarea morală și materială a persoanelor angajate, corespunzător cu resursele de care dispune, date fiind condițiile dificile de lucru și responsabilitatea deosebită care îi revine personalului în acest centru.

Indicatori privind managementul resurselor umane:

Personalul cunoaște conținutul documentelor Centrului relevante pentru munca sa