Politici si tratamente privind contabilitatea datoriilor si creanțelor comerciale ale Societății RUBBER AUTO SRL [311748]

[anonimizat], Contabilitate si Administrarea Afacerilor

STUDIU DE CAZ PRIVIND

”Politici si tratamente privind contabilitatea datoriilor si creanțelor comerciale ale Societății RUBBER AUTO SRL”

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat] 2016

CUPRINS

CAPITOLUL I -STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU. SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

DEFINIȚIA CONTABILITĂȚII ȘI UTILIZATORII INFORMAȚIEI CONTABILE

Orice entitate economică joacă un rol important în teoria macroeconomică. Ea poate fi studiată ca un tot unitar sau numai din anumite puncte de vedere.Poate fi studiată din exterior sau din interior.

Studiul efectuat din interiorul entitații prezintă un deosebit interes pentru administratorul ei care trebuie s-o conducă, [anonimizat] o mențină împotriva concurenței și să o dezvolte. [anonimizat], să angajeze personal și să se înscrie pe piațe de desfacere.[anonimizat], de cunoștințele sale tehnice și economice.

[anonimizat]: [anonimizat]/[anonimizat], [anonimizat], persoane fizice autorizate.

Societatea este instituită de două sau mai multe persoane care convin prin actul constitutiv să-i [anonimizat]. [anonimizat].

Pentru a determina amploarea alegerii care se oferă celor ce se decid să constituie o societate, se impune cunoașterea componentelor alegerii, a limitelor aportului și a libertăților, respectiv responsabilităților fondatorilor.

Aceste considerații determină existența următoarelor tipuri de societăți:

societăți comerciale și civile;

societăți de persoane sau de capitaluri;

societăți cotate sau necotate la bursă.

Elementele ce se iau în considerație la alegerea formei juridice a societății sunt: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat].

Prima definiție dată contabilității aparține italianului Luca Paciolo în lucrarea sa care prezenta contabilitatea ca un ansamblu de principii și reguli privind înregistrarea averii și afacerilor unui negustor conform principiului partidei duble care este evidență prin prisma a doua concept: avere și capital.

[anonimizat] a deciziilor.

Forma organizatorică și de funcționare a [anonimizat], în raport de concepție contabilă adoptată. În acest sens cele mai marcante și mai influente culturi contabile din lume sunt două: europeană și anglo-saxonă. În raport de cele două culturi contabile, se pot utiliza două concepte, monist și dualist.Monist în cazul în care la nivelul întreprinderii se organizează un singur circuit contabil, deci o singură contabilitate, atât pentru latura internă, cât și cea externă a întreprinderii.Dualist, dacă cele două laturi sunt separate.

Contabilitatea financiară descrie circuitul economic al întreprinderii luat în totalitate și structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informații sintetice privind poziția financiară, performanța financiară a întreprinderii. Informația contabilă, pe lângă o utilizare internă de către management, este destinată utilizatorilor externi definiți de: investitorii de capital, bancherii, angajații, furnizorii, clienții, guvernul și instituțiile sale, precum și publicul.

În România, potrivit reglementărilor contabile în vigoare au fost adoptate două sisteme de contabilitate financiară opozabile întreprinderilor, sistemul dezvoltat și sistemul simplificat.

Sistemul dezvoltat se aplică persoanelor juridice care la data bilanțului depășesc limitele a două dintre următoarele criterii: total active 3.650.000 euro, cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro, numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50. Acestea întocmesc situații financiare anuale care cuprind: bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, note explicative la situațiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre criteriile prevăzute mai sus, întocmesc situații financiare anuale simplificate care cuprind: bilanț prescurtat, contul de profit și pierdere, note explicative la situațiile financiare anuale simplificate.Opțional, ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie.

PRINCIPIILE CONTABILE ȘI REGULILE GENERALE ALE CONTABILITĂȚII FINANCIARE

Contabilitatea financiară se fundamentează teoretic pe următoarele principii și convenții:

Principiul continuității activității de exploatare.

Contabilitatea primară și situațiile financiare se realizează pornind de la ipoteza potrivit căreia activitatea de exploatare a firmei este continuă în timp, deci nu intră în starea de dizolvare sau faliment.

Pornind de la această premisă actvitatea continuă este decupată pe segmente de timp denumite exerciții financiare sau perioade contabile.Exercițiile financiare se pot identifica sau nu cu anul calendaristic. De asemenea, nu este exclusă varianta potrivit căreia exercițiile financiare pot fi mai mari sau mai mici decât anul calendaristic.

Principiul contabilității de angajamente: Tranzacțiile și evenimentele sunt atribuite perioadei cand s-au produs și nu perioadei când s-au produs încasările/plățile.

Convenția contabilității de angajamente impune:

Distincția dintre active și datorii pe de o parte și venituri și cheltuieli pe de altă parte;

Prezența structurilor calitative de creanțe și datorii;

Adoptarea urmatoarei formule în determinarea rezultatului exercițiului: Rezultatul exercițiului N= Venituri realizate în ex.N-Cheltuieli angajate în ex.N;

Prezența structurilor de cheltuieli în avans și venituri în avans pentru delimitarea creanțelor și datoriilor create în avans între exercițiile financiare;

Rezultă că modul de guvernare al entității (antreprenorial, acționarial etc) precum și sistemul politic (dictatorial, autoritar, liberal ,social-democratic) determină caracterul fiabil sau nu al informației. Astfel, dacă prin soluția dată sau modul de prezentare al informației, influențăm negativ procesul decizional, înseamnă că am deteriorat (alterat) calitatea informației și am instaurat subiectivitatea.

Existența opțiunilor și manifestarea alegerii între diferite metode și tratamente contabile pe care le admite același sistem contabil ne conduce la un grad de relativitate al informațiilor contabile. Această relativitate este indusă și principiilor contabile, lucru pe care îl vom analiza în cele ce urmează.

Principii generale de raportare financiară

Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situațiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț, respectiv bilanțul prescurtat, și în contul de profit și pierdere.

Elementele prezentate în situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate sunt recunoscute și evaluate în conformitate cu principiile generale prevăzute de prezentele reglementări.

(1)Principiul continuității activității. Trebuie să se prezume că entitatea își desfășoară activitatea pe baza principiului continuității activității. Acest principiu presupune că entitatea își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității.

O entitate nu va întocmi situațiile financiare anuale pe baza principiului continuității activității dacă organele de conducere stabilesc după data bilanțului fie că intenționează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora. Aceste prevederi nu se aplică situațiilor financiare anuale întocmite de entitățile absorbite în cadrul unui proces de fuziune sau de divizare, potrivit legii.

Deteriorarea rezultatelor din exploatare și a poziției financiare, ulterior datei bilanțului, indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activității este încă adecvată.

Dacă administratorii unei entități au luat cunoștință de unele elemente de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situațiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuității, această informație trebuie prezentată, împreună cu motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu își mai poate continua activitatea. Evenimentele sau condițiile ce necesită prezentări de informații pot apărea și ulterior datei bilanțului.

Entitățile aflate în lichidare, potrivit legii, prezintă acest fapt în declarația care însoțește situațiile financiare anuale. În scopul prezentării bilanțului, acestea procedează la reclasificarea creanțelor pe termen lung în creanțe pe termen scurt, respectiv a datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt.

(2)Principiul permanenței metodelor. Politicile contabile și metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.

(3)Principiul prudenței. La întocmirea situațiilor financiare anuale, recunoașterea și evaluarea trebuie realizate pe o bază prudentă și, în special:

a) în contul de profit și pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanțului;

b) sunt recunoscute datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia;

c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit și pierdere.

Activele și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile, subevaluate. Totuși, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

În afara sumelor recunoscute în conformitate cu pct. 51 alin. (1) lit. b), trebuie recunoscute toate datoriile previzibile și pierderile potențiale care au apărut în cursul exercițiului financiar respectiv sau în cursul unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia.

(4)Principiul contabilității de angajamente. Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.

Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor. Astfel, se vor evidenția în conturile de venituri și creanțele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 "Clienți – facturi de întocmit"), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408 "Furnizori – facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de însoțire a mărfii, situații de lucrări etc.).

Veniturile și cheltuielile care rezultă direct și concomitent din aceeași tranzacție sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile și veniturile aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli.

Principiul contabilității de angajamente se aplică inclusiv la recunoașterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadența acesteia.

(5)Principiul intangibilității. Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent.

În cazul modificării politicilor contabile și al corectării unor erori aferente perioadelor precedente, nu se modifică bilanțul perioadei anterioare celei de raportare.

Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente, precum și a modificării politicilor contabile nu se consideră încălcare a principiului intangibilității.

(6).Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii. Componentele elementelor de active și de datorii trebuie evaluate separat.

(7)Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active și datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă.

Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative.

Eventualele compensări între creanțe și datorii față de aceeași entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanțelor și veniturilor, respectiv a datoriilor și cheltuielilor corespunzătoare.

În situația de la alin. (3), în notele explicative se prezintă valoarea brută a creanțelor și datoriilor care au făcut obiectul compensării.

În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidențiază distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente operațiunilor. Tratamentul contabil este similar și în cazul prestărilor reciproce de servicii.

Contabilizarea și prezentarea elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză. Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile și obligațiile, precum și riscurile asociate acestor operațiuni.

Evenimentele și operațiunile economico-financiare trebuie evidențiate în contabilitate așa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a operațiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanță cu realitatea. De asemenea, contractele încheiate între părți trebuie să prevadă modul de derulare a operațiunilor și să respecte cadrul legal existent.

Forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanță cu realitatea economică. Atunci când există diferențe între fondul sau natura economică a unei operațiuni sau tranzacții și forma sa juridică, entitatea va înregistra în contabilitate aceste operațiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.

Exemple de situații când se aplică acest principiu pot fi considerate: încadrarea de către utilizatori a contractelor de leasing în leasing operațional sau financiar; recunoașterea veniturilor din chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii în funcție de fondul economic al contractului și de eventualele gratuități (stimulente) aferente; încadrarea operațiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv consignație; recunoașterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit și pierdere sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; recunoașterea participațiilor deținute ca fiind de natura acțiunilor deținute la entități afiliate sau sub forma altor imobilizări financiare; încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare.

Entitățile au obligația ca la întocmirea documentelor justificative și la contabilizarea operațiunilor economico-financiare să țină seama de toate informațiile disponibile, astfel încât să fie extrem de rare situațiile în care natura economică a operațiunii să fie diferită de forma juridică a documentelor care stau la baza acestora.

(8)Principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție. Elementele prezentate în situațiile financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de producție. Cazurile în care nu se folosește costul de achiziție sau costul de producție sunt cele prevăzute de prezentele reglementări.

În situația în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă, se aplică prevederile secțiunii 3.4 "Evaluarea alternativă la valoarea justă".

(9)Principiul pragului de semnificație. Entitatea se poate abate de la cerințele cuprinse în prezentele reglementări referitoare la prezentările de informații și publicare, atunci când efectele respectării lor sunt nesemnificative.

DELIMITARI ȘI STRUCTURI PRIVIND DECONTARILE CU TERȚII

Prin categoria de decontări cu terții sunt delimitate toate datoriile și creanțele fată de terțe persoane, cu termen de decontare pe termen scurt. De asemenea, sunt incluse și decontările între exercițiile financiare determinate de valorile de regularizare de la un exercițiu la altul.

Nu sunt incluse în categoria decontărilor cu terții datoriile și creanțele financiare determinate de creditele pe termen scurt, primate, respective acordate de întreprindere.

Din punct de vedere teoretic datoriile pe termen scurt exprimă fondurile furnizate de terți pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestație sau un echivalent valoric.Este vorba de datoriile create în cadrul relațiilor de decontare ale unitații cu alte persoane fizice și juridice.

Persoanele fizice și juridice față de care unitatea are obligații bănești, sunt denumite generic creditori. Definit prin această prismă creditorul reprezintă persoana care în cadrul unui raport economic a avansat o valoare economică și urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestație.

Datoriile, ca sursă străină de finanțare,sunt prezente și funcționează din momentul nașterii angajamentelor față de terți și până în momentul plații lor. Mai mult, toate datoriile ale căror termene de decontare depașesc un an sunt purtătoare de dobândă.

Creanțele pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezintă valorile economice avansate temporar de către entitate altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să primească un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau serviciu.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată, urmând să dea echivalentul corespunzător, sunt denumite generic prin noțiunea de debitor. Deci, debitorul reprezintă persoana care în cadrul unui raport economic a primit o valoare și urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestație.

Potrivit reglementărilor contabile, contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor entității în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurărie sociale, bugetul statului, entitățile afiliate, asociații/acționarii, debitorii și creditorii diverși.

În contabilitatea furnizoilor și clienților se înregistrează operațiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri și produse, lucrările executate și serviciile prestate, precum și alte operațiuni similare efectuate .

Avansurile acordate furnizorilor, precum și cele primite de la clienți se înregistrează în contabilitate în conturi separate.

Operațiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de lucrări și prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabiltate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz. Efectele comerciale scontate neajunse la scadență se înregistrează într-un cont în afara bilanțului și se menționează în notele explicative.

Contabilitatea furnizorilor și clienților, a celorlalte datorii și creanțe se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii și clienții se grupează astfel: interni și externi, iar în cazul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.

În cadrul conturilor de furnizori și clienți, se grupează distinct datoriile și creanțele rezultate din tranzacțiile cu clauze de rezervă de proprietate.

Creanțele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate persoalului pentru munca prestată.

În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi și avantaje care, potrivit legislației în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii ( masa caldă, alimente antidot etc. )precum și alte drepturi acordate potrivit loegii.

Creanțele/datoriile entității față de alți terți, alții decât personalul propriu, clienții și furnizorii, se înregistrează în conturile de debitri/creditori diverși.

DEFINIREA ȘI GRUPAREA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR PE TERMEN SCURT

În vederea realizării obiectului de activitate, întreprinderea intră în relații cu mediul economico-social. Astfel, pentru a-și asigura existentul de bunuri economice de natura activelor imobilizate, activelor circulante sau altor bunuri necesare desfășurării propriei activități, aceasta intră în relații de colaborare cu terțe persoane fizice sau juridice. În procesul de aprovizionare, întreprinderea cumpără bunuri economice de diverse forme de la alte persoane juridice și fizice, bunuri pentru care își creează datorii; de asemenea vinde produsul activității sale în cadrul procesului de desfacere, proces în urma căruia rezultă creanțele.

Creanțele pe termen scurt reprezintă active ale întreprinderii rezultate în urma tranzacțiilor cu persoane juridice sau fizice, relații în urma cărora întreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare și pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație, într-o perioadă de timp de până la un an.

Conform Standardului Internațional de Contabilitate IAS 39 Instrumente financiare: Recunoaștere și Evaluare, creanțele întreprinderii reprezintă activele financiare create de întreprindere prin furnizare de bunuri sau prestare de servicii direct unui debitor, altele decât cele ce sunt inițiate cu intenția de a fi vândute imediat sau în termen scurt, care trebuie categorisite ca reținute pentru tranzacționare.

Datoriile pe termen scurt provin din tranzacțiile cu persoane fizice sau juridice (cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forței de muncă, plata impozitelor și taxelor etc.), în care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestație într-o perioadă de timp de până la un an.

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 1 Prezentarea Situațiilor Financiare clasifică o datorie ca datorie curentă atunci când: (1) se așteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau (2) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului. Datoriile comerciale trebuie clasificate ca fiind curente, indiferent de scadența lor.

Creanțele și datoriile pe termen scurt pot fi împărțite în următoarele categorii:

creanțe și datorii comerciale;

creanțe și datorii salariale;

creanțe și datorii sociale;

creanțe și datorii fiscale;

creanțe și datorii diverse.

Creanțele, în calitatea lor de active, sunt recunoscute în contabilitate în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate, iar activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil.

O datorie este recunoscută în bilanț atunci atunci când este probabil ca o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluate în mod credibil. În practică, obligațiile rezultate din contracte a căror neexecutare parțial sau totală este echilibrată de o parte și de alta (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite încă) nu sunt, în general recunoscute ca datorii în situațiile financiare. Totuși, astfel de obligații pot corespunde definiției datoriilor și, în cazul în care criteriile de recunoaștere sunt îndeplinite în respectivele circumstanțe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanțe, recunoașterea datoriilor implică și recunoașterea activelor sau cheltuielilor aferente.

Prin recurs la bazele de evaluare din Cadrul General IASB, prețul de înregistrare în evaluare poate fi egal, după caz, cu costul istoric, costul current, valoarea realizabilă (de decontare ) sau valoarea actualizată.

Costul istoric.Creanțele sunt înregistrate la suma în numerar sau echivalente de numerar de încasat în momentul vânzării lor sau la valoarea justă a sumei de încasat în momentul vânzării. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obținute în schimbul obligației sau, în anumite împrejurări (de exemplu, în cazul impozitului pe profit), la valoarea ce se așteaptă să fie plătită în numerar sau echivalente de numerar pentru a stinge datoriile, în cursul normal al activității.

Costul current.Creanțele sunt înregistrate la suma în numerar sau echivalente de numerar care ar trebui încasată dacă același active sau unul asemănător ar fi vândut în prezent. Datoriile care sunt înregistrate la valoarea neactualizată a numerarului sau echivalentelor de numerar necesară pentru a deconta în prezent obligația.

Valoarea realizabilă (de decontare). Creanțele sunt înregistrate la suma în numerar sau echivalente de numerar care poate fi obținută în present prin vânzarea nominal a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizată în numerar sau echivalente de numerar care ar trebui plătită pentru a achita datoriile în cursul normal al activității.

Valoarea actualizată. Creanțele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitorelor intrări nete de numerar care urmează a fi generate de derularea normală a activității. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor ieșiri de numerar care se așteaptă să fie necesare pentru a deconta datoriile în cursul normal al activității.

Prețul de recunoaștere, evaluarea și înregistrare al datoriilor și creanțelor este cel corespunzător valorii nominale, egală cu suma lichidităților (sau echivalențe de lichiditate) plătite pentru valoarea de întrebuințare a contrapartidei acordate de terți sau de încasat pentru valoarea de întrebuințare a bunurilor sau prestațiilor avansate terților. Dacă datoriile – creanțele se decontează fără echivalent, exemplu, datoriile fiscal, valoarea nominală este egală cu sumele de plată calculate potrivit sistemului de impozitare.

În scopul prezentării în situațiile financiare anuale, evaluarea creanțelor și a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. Diferențele constatate în minus între valoarea de inventor stabilită la inventariere și valoarea contabilă netă a creanțelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanțelor. Potrivit Reglementărilor contabile cu directivele europene, „ Evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în valută se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru data încheierii exercițiului financiar.

Pentru elementele de natura datoriilor, diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare sau de înregistrare a datoriilor se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.

La fiecare dată a bilanțului, creanțele și datoriile în valută trebuie evaluate și raportate utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României și valabil la data încheierii exercițiului financiar.

Diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Naționlă a României de la data înregistrării inițiale a creanțelor sau datoriilor în valută sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate și cursul de schimb de la data încheierii exercițiului financiar, se înregistrează, la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.

Pentru creanțele și datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz.”

CREANȚELE ȘI DATORIILE COMERCIALE

Creanțele și datoriile comerciale sunt printre posturile recomandate de IAS 1 în structura minimală a bilanțului. Se precizează că activele și datoriile fiscal trebuie prezentate separat.

Criteriile de recunoaștere a datoriilor și creanțelor în bilanț sunt prezentate în IAS 39. Acestea trebuie recunoscute doar atunci când întreprinderea devine parte a unui contract și, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, are obligația legală de a plăti.

Creanțele și datoriile comerciale reflectă relațiile întreprinderii cu alte întreprinderi legate de

aprovizionarea și desfacerea de bunuri și servicii.

Creanțele comerciale reflectă drepturile întreprinderii față de alte personae fizice sau juridice, determinate de vânzări de bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii, pentru care aceasta trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație. Din categoria creanțelor comerciale fac parte:

creanțele rezultate din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări sau servicii ce

fac obiectul de activitate al întreprinderii;

creanțele pentru efectele de credit (comerciale);

creanțele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de altă natură,

descoperite la efectuarea recepției acestora și care se impută;

Datoriile comerciale se referă la obligațiile întreprinderii față de terțe persone fizice sau juridice, rezultate din achiziția de bunuri sau utilizarea serviciilor. Datoriile comerciale se împart în mai multe categorii, astfel:

datorii față de furnizorii de stocuri, lucrări și servicii;

datorii față de furnizorii de imobilizări corporale și necorporale;

datorii pentru efectele comerciale.

CLIENȚI

Clienții sunt persoane fizice sau juridice cărora entitatea economică le vinde bunuri, lucrări, servicii, urmând să încaseze echivalentul lor. Creanța față de clienți ia naștere la vânzare și se stinge, de regulă, prin încasare.

După funcția contabilă, contul Clienți este un cont de activ, iar după conținutul economic este cont de active circulante de natura creanțelor. Se debitează cu drepturile față de client pentru livrarea bunurilor, lucrărilor sau serviciilor evaluate la nivelul prețului de vânzare la care se adaugă și taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează în momentul încasării contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor vândute prin debitul conturilor de mijloace bănești sau de efecte comerciale sau, în cazul în care clientul prezintă risc de neîncasare, prin trecerea acestuia din categoria clienților cerți (obișnuiți) în categoria clienților incerți.

EFECTELE COMERCIALE

Efectele de primit sunt înscrisuri, titluri de credit, prin care o persoană se obligă să achite o sumă determinată unei persoane clar denumite, la o anumită dată și într-un anumit loc. Dreptul de a încasa suma ia naștere la data acceptării efectului și se stinge în momentul depunerii lui în bancă spre încasare.

Discutate din punct de vedere financiar efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de obligare a datoriilor – creanțelor și ca instrumente de decontare.

În calitate de instrumente de mobilizare, a creanțelor în valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie. Analizate ca instrumente de decontare efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor față de terți sau încasarea creanțelor.

Efectele comerciale circulă prin adaosuri (girări). Aceste operații nu vizează decât beneficiarii succesivi de efecte și nu clienții (trașii), cu excepția cazului când are loc anularea efectelor.

Pentru tras sau subscriptor, pentru datoria înscrisă în creditul contului 403 „ Efecte de plătit”, adaosurile nu determină nici o înregistrare înainte de plata la scadență sau anularea efectului.

Pentru trăgător,beneficiar inițial, adaosurile determină:

Adaosurile la ordinal terților: creanțele asupra clientului sub forma efectelor comerciale sunt folosite pentru decontarea datoriilor față de furnizor, din ordinal acestuia.

Efectele sunt remise la scontare. Bancherul care scontează cumpără imediat efectele remitentului și plătește disponibilitățile cuvenite.

FURNIZORI – DEBITORI

Furnizorii-debitori sunt persoane cărora entitatea economică le achită avansuri, urmând să primească bunuri, lucrări, servicii în contul acestora. Creanța față de furnizorii debitori ia naștere la plata avansului și se stinge la primirea de bunuri, lucrări, servicii în contul avansului.

Se debitează cu avansul acordat furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii, prin creditul conturilor de mijloace bănești și se creditează în momentul apariției datoriei față de furnizori. Soldul contului este debitor și reprezintă avansurile acordate.

Debitorii diverși sunt persoane cărora entitatea le acordă împrumuturi ce urmează a fi restituite sau care îi produc pagube, ce urmează a fi recuperate (de exemplu, o întreprindere de transport, care din neglijență determină avarierea unor mărfuri ce urma să le ducă unui comerciant). Acționarii sau asociații sunt persoane fizice sau juridice care subscriu la capitalul unei societăți (se angajează să aducă acesteia un aport la capital în bani și/sau natură. Creanța față de ei ia naștere în momentul subscrierii, prin actul constitutiv al societății și se stinge la primirea aportului.

FURNIZORI

Furnizorii desemnează datoriile întreprinderii echivalente valorii bunurilor, lucrărilor și serviciile primite de la terți. Se creditează cu constituirea datoriilor din achiziții de bunuri, lucrări sau servicii. Se debitează la decontarea datoriilor prin plata contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor achiziționate. Soldul final este creditor și reflect datoriile întreprinderii față de terți existente la un moment dat.

EFECTE DE PLĂTIT

Efectele de plătit reprezintă titluri de valoare care atestă obligația de plată a întreprinderii în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii.

Se creditează cu valoarea acceptată a efectelor comerciale, cu diferența nefavorabilă de curs valutar în devize la încheierea exercițiului, reluarea diferențelor favorabile la începutul exrcițiului următor. Se creditează cu diferențele de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plată în devize, diferențele favorabile de curs valutar aferente efectelor de plată neachitate la închiderea exercițiului, plata efectelor la scadență, reluarea diferențelor nefavorabile de curs valutar, la închiderea exercițiului.

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ

PREZENTAREA FIRMEI

Prezentarea societății comerciale ,,RUBBER AUTO ” SRL

Societatea comerciala ,,RUBBER AUTO” SRL are ca domeniu de activitate distributia en gross de consumabile pentru vulcanizari . Produsele au ca piață de desfacere firmele de service auto si vulcanizarile .

Societatea a fost inființată în anul 2012 și în prezent are un număr de 2 de salariați, lucrători comerciali. Deține 1 punct de lucru Bucuresti unde sunt depozitate marfurile și de unde se face distributia acestora

Societatea comercială aplică Reglementările contabile simplificate armonizate cu directivele europene prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice  Nr. 1802 din 29 decembrie 2014.

Capitalul societății este integral privat și a fost depus integral de către asociatul unic.

Veniturile:

Veniturile obținute din vanzarea marfurilor au crescut in anul 2015 fata de anul 2014 cu 19%, desi exporturile au fost de aceeasi valoare, au crescut cu 25 % vanzarile in tara.

Cheltuielile:

Cheltuielile cu marfurile au crescut in anul 2015 fata de anul 2014 cu 3% , desi se constata o scadere a achizitiilor din intern , achizitiile din extern au crescut cu 53 %

POLITICI SI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND CREANTELE SI DATORIILE

Definiții și clasificări

Conturile de creanțe reprezintă sume datorate de clienți pentru bunuri sau servicii oferite în cursul normal al operațiunilor de activitate.

Creanțele includ:

creanțe comerciale, care sunt sume datorate de clienți pentru bunuri vândute sau servicii prestate în cursul normal al activității;

efectele comerciale de încasat, acceptări comerciale, instrumente ale terților;

sume datorate de directori, acționari, angajați sau companii afiliate.

Efectele comerciale de încasat sunt obligații formale evidențiate prin bilete la ordin. Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condițiile de formă și fond prevăzute de legislația în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată. Efectele comerciale scontate neajunse la scadență se înregistrează într-un cont în afara bilanțului și se menționează în notele explicative la situațiile financiare.

Creanțele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operațiunilor, comunicat de Banca națională a României, cât și în valută. Operațiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoașterii inițiale în moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare și moneda străină, la data efectuării tranzacției.

Contabilitatea clienților și a celorlalte creanțe se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, clienții se grupează în clienți interni și clienți externi, iar în cadrul acestora, pe termene de încasare.

Dacă valoarea brută a creanțelor include dobânzi neîncasate sau cheltuieli financiare, acestea trebuie deduse pentru a se obține valoarea netă care urmează a fi prezentată în bilanț.

Deducerile trebuie făcute pentru valori ce se estimează că nu vor putea fi colectate, precum și pentru returnări estimate, reduceri și alte rabaturi acordate clienților înainte de sau la data plății.

Refuzurile la plată ale clienților, datorate calității necorespunzătoare a bunurilor livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate sau din alte cauze obiective, acceptate, presupune anularea creanței sau diminuarea acesteia (în cazul refuzurilor parțiale) prin stornarea formulei contabile, pe baza facturii de stornare.

Reducerile de preț acordate clienților (rabat, remiză, risturn) ulterior livrărilor, se înregistrează asemănător refuzurilor de plată, dar numai cu valoarea acestor reduceri și TVA colectată aferentă.

Sconturile acordate clienților, conform clauzelor contractuale, pentru achitarea facturilor înainte de termen, reprezintă pentru entitate o cheltuială financiară .

Creanțele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, precum și debitele provenite din pagube materiale, amenzile și penalitățile stabilite în baza unor hotărâri ale instanțelor judecătorești și alte creanțe față de personalul S.C. RUBBER AUTO SRL se înregistrează ca alte creanțe în legătură cu personalul.

Creanțele S.C. RUBBER AUTO SRL față de terți, alții decât personalul propriu și clienți, se înregistrează în conturile de debitori diverși.

Cheltuielile plătite în avans vor fi debitate într-un cont de cheltuieli în avans și trecute pe cheltuieli în perioada la care se referă cheltuielile.

Operațiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont, trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.

Evaluarea creanțelor

Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele la care au fost raportate în situațiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

Atunci când creanța în valută este decontată în decursul aceluiași exercițiu financiar în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acel exercițiu. Atunci când creanța în valută este decontată într-un exercițiu financiar ulterior, diferența de curs valutar recunoscută în fiecare exercițiu financiar, care intervine până la data decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exercițiu financiar.

Pentru creanțele exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile care rezultă din evaluarea acestora se înregistreză la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.

La fiecare dată a bilanțului creanțele exprimate în valută trebuie evaluate utilizând cursul de schimb comunicat de BNR și valabil la data încheierii exercițiului financiar.

La data bilanțului creanțele trebuie evaluate la valoarea realizabilă netă, respectiv pentru creanțele incerte se înregistrează ajustări de valoare.

S.C. RUBBER AUTO SRL va aplica Metoda cronologică de estimare a creanțelor, conform căreia este pregătită o analiză a creanțelor la data bilanțului. Aceste conturi sunt ordonate după numărul de zile sau luni de la scadență. Pe baza experienței anterioare a S.C. RUBBER AUTO SRL sau pe baza altor statistici sau informații disponibile, procentele de ajustare a valorii creanțelor îndoielnice sunt aplicate fiecăreia din aceste sume agregate, procentele mai mari fiind aplicate conturilor mai vechi.

Pentru evidenta creantelor si datoriilor, S.C. RUBBER AUTO SRL respecta legislatia in materie, respectiv OUG 77/1999 cu modificarile si completarile ulterioare.

Datorie.

O obligație prezentă a S.C. RUBBER AUTO SRL care derivă din evenimentele din trecut și a cărei compensare se preconizează să rezulte dintr-o ieșire din entitate a unor resurse care reprezintă beneficii economice.

Datoriile reprezintă angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor și reprezintă surse atrase de unitatea patrimonială la finanțarea activității de exploatare a acesteia.

O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită și datorie curentă atunci când:

se așteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al S.C. RUBBER AUTO SRL

sau

este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.

Toate celelate datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

Datoriile sunt elemente patrimoniale de pasiv care se constituie la apariția lor și se lichidează la plata lor.

Datoriile sunt clasificate după mai multe criterii:

După natura operațiilor care le generează:

datorii comerciale;

datorii financiare;

datorii fiscale;

datorii salariale și sociale;

alte datorii.

După obiectul datoriilor:

datorii față de furnizori;

datorii față de clienți pentru avansurile primite de la aceștia;

datorii față de buget;

datorii din efecte de comerț;

datorii față de salariați;

datorii față de asigurările și protecția socială;

datorii față de acționari;

datorii față de entități afiliate;

alte datorii.

Prin specificul lor, datoriile sunt reprezentate de o multitudine de persoane juridice sau fizice, a căror urmărire individuală se realizează prin organizarea contabilității analitice. Spre deosebire de activele circulante materiale, activele circulante de natura creanțelor, ca și pasivele de natura datoriilor, se urmăresc în desfășurarea lor analitică numai valoric.

În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operațiunile privind cumpărările, respectiv achizițiile de mărfuri și produse, de lucrări și servicii, precum și alte operațiuni similare efectuate.

Avansurile primite de la clienți se înregistrează în conturi distincte.

Operațiunile privind cumpărările pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de plătit.

Efectele comerciale scontate neajunse la scadență se înregistrează extrabilanțier și se menționează în notele explicative la situațiile financiare.

Contabilitatea furnizorilor și a celorlalte datorii se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii se grupează pe categoriile interni și externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată.

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.

Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe prsoane

Sumele datorate și neachitate personalului, aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul.

Reținerile din salariul personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau alte obligații ale salariaților, datorate terților, se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relații contractuale.

Contabilitatea decontărilor privind contribuțiile sociale cuprinde obligațiile pentru contribuția la asigurări sociale, șomaj și la asigurările de sănătate.

În cadrul decontărilor cu bugetul și fondurile speciale se cuprind: impozitul pe excedentul aferent activitilor economice, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe veniturile de natura salariilor, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

Datoriile S.C. RUBBER AUTO SRL față de alți terți se înregistrează în conturile de creditori diverși.

În notele explicative se menționează sumele datorate de entitate care devin exigibile într-o perioadă mai mare de cinci ani, precum și valoarea totală a datoriilor S.C. RUBBER AUTO SRL acoperite cu garanții reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii și formei garanțiilor. Aceste informații trebuie prezentate distinct pentru fiecare element bilanțier de natura datoriilor, potrivit formatului de bilanț.

Datoriile pe termen lung reprezintă sacrificii viitoare de beneficii economice care trebuie plătite pe o perioadă mai mare de un an sau de un ciclu economic. Datoria pe termen lung include împrumuturi din emisiuni de obligațiuni și prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen mediu și lung, obligații din contractele de leasing, sume datorate entităților afiliate și entităților cu care compania este legată prin interese de participare, alte împrumuturi și datorii asimilate și dobânzile aferente acestora, pensii și obligații amânate din planurile de contribuții, impozit pe excedent amânat.

Împrumuturile din emisiunile de obligațiuni reprezintă contravaloarea obligațiunilor emise potrivit legii. În cadrul acestora, trebuie evidențiate distinct împrumuturile din emisiuni de obligațiuni convertibile.

Datoriile privind concesiunile și alte datorii similare se referă la bunurile preluate cu acest titlu de către S.C. RUBBER AUTO SRL primitoare, potrivit contractelor încheiate. La sfârșitul perioadei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului, situație în care are loc anularea datoriilor corespunzătoare privind concesiunea.

S.C. RUBBER AUTO SRL trebuie să mențină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie, chiar și atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanțului dacă:

termenul inițial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni;

există un acord de refinanțare sau de reeșalonare a plăților, care este încheiat înainte de data bilanțului.

Evaluarea datoriilor

Evaluarea datoriilor se face la valoarea nominală înscrisă în documentele care consemnează apariția lor.

Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării datoriilor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele la care au fost raportate în situațiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

Atunci când datoria în valută este decontată într-un exercițiu financiar ulterior, diferența de curs valutar recunoscută în fiecare exercițiu financiar, care intervine până la data decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exercițiu financiar.

Pentru datorile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile care rezultă din evaluarea acestora se înregistreză la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.

La fiecare dată a bilanțului datoriile exprimate în valută trebuie evaluate utilizând cursul de schimb comunicat de BNR și valabil la data încheierii exercițiului financiar.

Momentul înregistrării stocurilor

Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor și beneficiilor.

Deținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum și efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

Pentru evidențierea stocurilor se asigură recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în societate de către comisia de receptie și înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Înregistrarea la locul de depozitare se efectuează de către gestionarul care are răspunderea gestiunii respective.

Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignație se recepționează și înregistrează distinct ca intrări în gestiune.

Evaluarea inițială a stocurilor

La data intrării în societate, stocurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabilește astfel:

la cost de achiziție – pentru stocurile achiziționate;

La ieșirea din gestiune a stocurilor acestea se evaluează și înregistrează prin aplicarea metodei:

– metoda primul intrat – primul ieșit – FIFO

Metoda de inventariere a stocurilor

Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric prin folosirea inventarului permanent.

Se înregistrează în contabilitate toate operațiunile de intrare și ieșire a stocurilor la momentul la care acestea au loc.

La sfârșitul perioadei de raportare (trimestru sau lună) se realizează inventarierea faptică a stocurilor.

Pentru realizarea inventarierii se parcurg următoarele etape:

Se emite decizia de inventariere de către administrator, conform procedurii privind inventarierea, aprobate;

Se anunță persoanele desemnate să facă parte din comisia de inventariere;

Departamentul financiar contabil pregătește listele de inventariere;

Listele de inventariere se predau către președintele comisiei de inventariere;

Comisia de inventariere preia fișele de magazie și le barează după ultimele înregistrări;

Se stabilesc stocurile faptice prin numărare, cântărire, măsurare, cubare și se efectuează înscrierea acestora fără ștersături în listele de inventariere.

Intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.

Stabilirea ieșirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârșitul perioadei.

Ieșirile de stocuri se determină ca diferență între valoarea stocurilor inițiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, și valoarea stocurilor la sfârșitul perioadei stabilite pe baza inventarului.

ACHIZITII DIN INTERN

FACTURA

Furnizor UNIVERSAL SRL Cumparator RUBBER AUTO SRL

Nr.ord.reg.com./an.J40/5204/2010. Nr.ord.reg.com/an J40/1234/2012

C.I.F….RO5053057……. C.I.F……. RO12345678…….

Sediul…S1, Str. Petru Nr.20 Sediul.. Str. Moldoveni Nr.5

Judetul…Bucuresti… Judetul…BUCURESTI

Capital social 20.000 lei IBAN RO74ABCD0000000000001974

Cod IBANRO70CECE0000000000005204 Banca………ABCD………………….

Banca…..CEC…..

Cota T.V.A …..20….. %

achiziție mărfuri:

Unitatea ..RUBBER AUTO SRL

NOTĂ DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE

ACHIZITII DIN UE

If you have any questions about this invoice, please contact us!

Unitatea ..RUBBER AUTO SRL

NOTĂ DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE

achiziție mărfuri din UE:

taxare inversa achiziție mărfuri din UE:

IMPORT DE MARFURI

COMMERCIAL INVOICE

INVOICE No: YY09132014

DATE: 01th April , 2016

S/C NO.S/C: YY09132014

FROM: The Seller: YIN YANG Co., Ltd.

Tel No.: +86-512-6589-5986 / +86-0137-3264-2146

Fax: 0086-512-65895689

Address: #58 Huqiu Road, Suzhou, Jiangsu Province, China

Zip Code: 215008

TO: The Buyer : SC. RUBBER AUTO SRL

Tel No.: 0040-12350-8383

Registration numbers of the company：

J40/1234/2010

RO12345678

Address: STR, MOLDOVENI NR.5

SECTOR 4 BUCURESTI – ROMANIA

Unitatea ..RUBBER AUTO SRL

NOTĂ DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE

import mărfuri:

REDUCERILE COMERCIALE ACORDATE ULTERIOR ACHIZITIEI

Începând cu anul 2015 tratamentul reducerilor comerciale ulterioare achizitiei se va inregistra diferit.

Pentru achizitia de produse cumparatorul  efectueaza o analiza din doua puncte de vedere si anume:

Daca achiziția de produse și primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, in acest caz reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează costul de achiziție al bunurilor.

Daca bunurile carora le sunt aferente reducerile mai sunt sau nu in gestiune.

Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.

Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidențiază distinct în contabilitate prin contul 609 „Reduceri comerciale primite”, pe seama conturilor de terți.

FACTURA

Furnizor UNIVERSAL SRL Cumparator RUBBER AUTO SRL

Nr.ord.reg.com./an.J40/5204/2010. Nr.ord.reg.com/an J40/1234/2012

C.I.F….RO5053057……. C.I.F……. RO12345678…….

Sediul…S1, Str. Petru Nr.20 Sediul.. Str. Moldoveni Nr.5

Judetul…Bucuresti… Judetul…BUCURESTI

Capital social 20.000 lei IBAN RO74ABCD0000000000001974

Cod IBANRO70CECE0000000000005204 Banca………ABCD………………….

Banca…..CEC…..

Cota T.V.A …..20….. %

VANZARE IN TARA

FACTURA

Furnizor RUBBER AUTO SRL Cumparator……..TEST SRL………

Nr.ord.reg.com./an.J40/1234/2012. Nr.ord.reg.com/an J23/3456/2015

C.I.F….RO12345678……. C.I.F…….RO34563456…….

Sediul…S4, Str. Moldoveni Nr.5 Sediul.. Str. Forilor Nr.20

Judetul…Bucuresti… Judetul…..ILFOV……………………..

Capital social 40.000 lei IBAN.RO18ABCD0000000000003456

Cod IBANRO74ABCD0000000000001974 Banca………ABCD………………….

Banca…..ABCD………………………

Cota T.V.A …..20….. %

vânzare mărfuri:

descărcare din gestiune mărfuri:

VANZARE IN AFARA UE

PACKING LIST

DATE: 30/04/2016

INVOICE NO:56

SENT BY :

SENT TO:

vânzare mărfuri curs E=4.600lei:

descărcare din gestiune mărfuri:

VANZARE IN UE

Societatile care desfășoară activități comerciale în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European (SEE) și Turcia au dreptul de a exporta și importa liber bunuri. Prin urmare, autoritățile nu pot limita cantitatea importurilor/exporturilor și nici nu pot impune alte măsuri de natură să restricționeze comerțul.

Libera circulație a bunurilor include și dreptul de a tranzita liber teritoriul UE. Toate produsele care intră în UE (chiar dacă au fost fabricate în țări terțe) pot fi transportate liber în toată Uniunea.

Dacă se vand produse unui alt agent economic, iar produsele respective sunt trimise în altă țară din UE, nu se percepe TVA, în cazul în care clientul are un număr de TVA valid.

În cazul în care clientul nu deține un număr de TVA valid, în mod normal, trebuie să percepeți TVA-ul aplicabil în țara.

PACKING LIST

DATE: 30/04/2016

INVOICE NO:57

SENT BY :

SENT TO:

vânzare mărfuri curs E=4.600lei:

descărcare din gestiune mărfuri:

Reducerile comerciale acordate ulterior vanzarii

FACTURA

Furnizor RUBBER AUTO SRL Cumparator……..TEST SRL………

Nr.ord.reg.com./an.J40/1234/2012. Nr.ord.reg.com/an J23/3456/2015

C.I.F….RO12345678……. C.I.F…….RO34563456…….

Sediul…S4, Str. Moldoveni Nr.5 Sediul.. Str. Forilor Nr.20

Judetul…Bucuresti… Judetul…..ILFOV……………………..

Capital social 40.000 lei IBAN.RO18ABCD0000000000003456

Cod IBANRO74ABCD0000000000001974 Banca………ABCD………………….

Banca…..ABCD………………………

Cota T.V.A …..20….. %

inregistrare contabila:

TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND DECONTARILE

plata furnizor:

dispozitie de plata valutara externa

DPV EXTERNA

Beneficiar/Beneficiary

Banca beneficiarului/Benefiary’s bank

Detalii de plata/ Details of payment

Informatii statistice pentru B.N.R. /Information for N.B.R.

Platitor / Payer

Detalii ordin de plata/ Payment order details

Alte modalitati de polata/Other means of payment Semnaturi pers autorizate/Authorized pers. signatures Stampila / stamp

incasare prin virament

efecte de primit de la clienti

efecte comerciale de platit

CAPITOLUL III- ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONIMICI

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Pentru a putea calcula principalii indicatori de performanță financiară a societății întocmim bilanțul financiar-patrimonial pe baza datelor oferite de bilanțul contabil (Anexa).

INDICATORII DE ECHILIBRU FINANCIAR- PATRIMONIAL

FONDUL DE RULMENT FINANCIAR sau PATRIMONIAL

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Nevoia de fond de rulment este pozitivă in ambii ani, reflectă un surplus de nevoi de exploatare față de resursele ciclice, de exploatare. În anul 2015 NFR a crescut cu 36.292 lei fata de 2014

TREZORERIA NETĂ

Trezoreria neta negativa evidentiaza existenta unui deficit monetar la încheierea exercitiului.

RATELE DE ECHILIBRU FINANCIAR ȘI DE ÎNDATORARE

RATELE DE LICHIDITATE

Rata lichidității generale RLG :

Lichiditatea generală depășește nivelul minim de siguranță, de 1,8-2, asigurând astfel o capacitate sporită pentru plata obligațiilor scadente pe termen scurt. Aceasta reprezintă pentru creditorii societății asigurarea recuperării sumelor împrumutate, însă, înacelași timp, excesul de active curente, comparativ cu datoriile curente, poate reflecta o situație negativă privind eficiența utilizării activelor.

Rata lichidității parțiale RLP :

Rata lichidității parțiale exprimă capacitatea firmei de a-și plăti datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt. Deoarece valorile depașesc 0,8 putem spune că situația este favorabilă din punct de vedere al solvabilității parțiale.

Rata lichidității imediate RLI :

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite din disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt. Întrucât valoarea ratei este 0,96 putem spune că societatea este aptă in orice moment să-și achite minim 96% din datoriile imediat exigibile, din disponibilitățile existente.

RATA SOLVABILITĂȚII

Rata solvabilității exprimă măsura în care societatea comercială face față datoriilor totale. Semnificația acestei rate are o marjă sporită de aproximare, datorită numărului mare de variabile ale solvabilității : natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rata de rotație a activelor și a stocurilor, intensitatea sezonalității activității.

RATA DE ÎNDATORARE

Rata îndatorării generale RIG :

sau

Este un indicator general al îndatorării și calculează proporția în care activul total este finanțat din alte surse decât cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii la stat. Indicatorul este inversul solvabilității patrimoniale și poate avea valori mai mici sau egale cu 1. În condiții normale de activitate gradul de îndatorare trebuie să se situeze în jur de 50%. O limită sub 30% indică o rezervă în apelarea la credite și împrumuturi.

Rata îndatorării la termen RIT :

sau

Societatea comercială poate contracta împrumuturi noi, deoarece valorile ratelor de îndatorare se situează sub valorile maxime precizate.

RATA LEVIERULUI :

Levierul ne arată structura financiară a societății iar rentabilitatea financiară este cu atât mai mare , cu cât levierul este mai mare . În acest caz, societatea este interesată să se împrumute cât mai mult în condiții de siguranță pentru creditori (în ceea ce privește capacitatea ei de a-și rambursa împrumutul și de a-și plăti dobânzile aferente).

RATA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT

Rata creditelor pe termen scurt este nulă, ceea ce reflectă faptul că societatea nu utilizează creditele bancare pe termen scurt pentru a-și finanța NFR pozitivă.

RATA CAPACITATII DE RAMBURSARE A DATORIILOR FINANCIARE PRIN CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

CAF= PN+ Cheltuieli calculate – Venituri calculate

CAF0 = 7.974 + 3.577 = 11.551

CAF1 = 17.540 + 4.399 + 375 = 22.314

(ani)

(ani)

Rata capacității de rambursare arată numărul mediu de ani, luni sau zile, în care societatea își poate rambursa datoriile financiare pe seama capacității de autofinanțare.

RATA DE PRELEVARE A CHELTUIELILOR FINANCIARE

Societatea a înregistrat în perioada curentă analizată, o valoare cuprinsa intre 0.032 si 0.044, ceea ce înseamnă că societatea nu se confruntă cu dificultăți de gestiune financiară, adică nu riscă să intre în stare de faliment ca în cazul în care ar fii dacă acest nivel asiguratoriu ar fii depășit.

ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

Ratele de gestiune reflectă duratele de rotație a activelor imobilizate și circulante prin cifra de afaceri exprimate în nr. de zile și redate în tabelul de mai jos:

DURATA MEDIE DE ROTAȚIE A STOCURILOR

zile

zile

zile

Durata medie de rotație a stocurilor ne arată numărul mediu de zile necesar pentru a reînoii stocurile. În perioada analizată durata de rotație a stocurilor este de aproximativ 164 de zile în anul 2014 și 179 de zile în anul 2015.

Această situație poate fi puțin nefavorabilă pentru societate deoarece este mai eficient un stoc mai mic care se rotește rapid prin cifra de afaceri decât un stoc mai mare care se reînoiește mai greu.

DURATA DE ÎNCASARE A CREANȚELOR

zile

zile

zile

Durata medie de încasare a creanțelor evidențiază numărul mediu de zile necesar pentru a încasa creanțele de la clienți.

În perioada analizată, durata de încasare a creanțelor este de intre 10-17 de zile, aspect favorabil.

DURATA MEDIE DE ACHITARE A FURNIZORILOR

zile

zile

zile

Durata medie de achitare a furnizorilor ne arată numărul de zile necesar pentru achitarea obligațiilor față de furnizori.

În perioada analizată societatea comercială a înregistrat o durată medie de achitare a furnizorilor de aproximativ 13 de zile în anul 2014 iar in anul 2015 a ajuns la9 zile.

Observăm că în anul 2014, societatea își încasează creanțele în 10 de zile și plătește furnizorii în 13 de zile. În anul 2015, durata de încasare a fost aproximativ 17 de zile și plătește furnizorii in 9 de zile.

DURATA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR TOTALE

zile

zile

zile

Durata medie de rotație a activelor totale ne arată numărul mediu de zile necesar pentru reînoirea activelor imobilizate și circulante. Aceasta reflectă gradul de reînoire a activului total prin cifra de afaceri.

Potrivit tabelului de mai sus viteza de rotație rămâne constantă.

DURATA DE ROTAȚIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

zile

zile

zile

Durata de rotație a activelor imobilizate ne arată numărul de zile necesare pentru reînoirea activelor imobilizate pe seama cifrei de afaceri.

ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE ECONOMICĂ

Exprimă eficiența resurselor materiale și financiare în activitatea de exploatare la nivelul societății în perioada analizată.

Rentabilitatea veniturilor exprimă eficiența valorificării produselor și serviciilor oferite de societate. Indicatorul înregistrează o creștere în perioada analizată.

Rentabilitatea costurilor măsoară eficiența consumului de resurse umane și materiale; înregistrează o creștere în anul 2015 față de anul 2014.

Rentabilitatea economică reprezintă renumerarea brută a capitalurilor investite pe termen lung, atât împrumutate cât și proprii. Valoarea acestei rate înregistrează o scădere în anul 2014 fata de 2015.

Rentabilitatea financiară măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii. Rata rentabilității financiare trebuie sa fie mai mare decât rata dobânzii. Rata rentabilității financiare este în crestere față de anul precedent.

ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII

Analiza pe baza contului de rezultate are ca obiectiv evaluarea performanțelor întreprinderii, prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune, a capacității de autofinanțare și a ratelor de rentabilitate.

Pornind de la structura contului de rezultate (Anexe) se pot calcula anumiți indicatori privind volumul și rentabilitatea activității întreprinderii.

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Datorită faptului că se calculează în trepte, pornind de la cel mai cuprinzător (producția exercițiului + marja comercială) și încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net), seria acestor indicatori poartă numele de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune (SIG). SIG reprezintă de fapt niște rezultate intermediare, care furnizează informații despre fiecare treaptă de acumulare.

Cascada soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

După cum se poate oberva, marja comercială a înregistrat creșteri de la un an la altul, ceea ce înseamnă că societatea a înregistrat un excedent valoric al mărfurilor vândute, în valoare de 23.153 lei, în raport cu prețul plătit la achiziționarea lor.

Producția exercițiului conține trei elemente care se evaluează în mod diferit, și anume: producția vândută și producția stocată în ambii ani cât și producția imobilizată în al doilea an.

Valoarea adăugată are de asemenea o evoluție ascendentă, ceea ce evidențiază că ea reprezintă de fapt sursa de acumulări bănești din care se face renumerarea participanților direcți și indirecți la activitatea economică a întreprinderii.

Excedentul brut de exploatare reflectă mai bine eficiența activității de exploatare desfășuate decât profitul exploatării. Acesta are o tendință de creștere în anul curent datorită creșterii valorii adăugate.

Societatea a înregistrat în ambii ani analizați profit din activitatea de exploatare , care exprimă mărimea absolută a rentabilității acestei rentabilități.

Rezultatul exploatării cunoaște o creștere în perioada curentă vizavi de perioada anterioară, datorită creșterii EBE.

Profitul net a crescut în anul 2015 cu o valoare de 9.566 lei față de anul 2014.

ANALIZA SWOT

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În lucrarea de față am încercat să prezint, într-un mod atât teoretic cât și practic, relația unei societăți comerciale cu mediul economic. Astfel, am început cu o prezentare a contabilității apoi cu o definire și o clasificare a creanțelor și a datoriilor, respectiv furnizorii și clienții.

În domeniul economic din România, întreprinderea, pentru a-și desfășura domeniul de activitate și pentru a-și atinge obiectivele propuse , ajunge să interacționeze cu o serie de terți, dând naștere la o serie de relații și fluxuri economice, care în cele din urmă generează drepturi și obligații. Acești terți, sunt reprezentați fie de Statul român , fie de alte societăți comerciale atât din țara noastră cât și din alte țări, sau chiar persone fizice, cu care entitatea intră în contact.

Toate reglementările și normele impuse de statul român la momentul actual în ceea ce privește desfășurarea activității societății în relațiile cu terții, este punctual de plecare în lupta pentru supraviețuire a firmei, într-un mediu în care concurența este puternică. Acest lucru generează mai multe situații decât cele existente în mod teoretic.

Pot apărea diferite dificultăți în buna funcționare și desfășurare a activității firmei în funcție de respectarea sau nu a termenelor de plată sau de încasare. În cazul în care aceste operațiuni sunt făcute la termen, apare creditul comercial, respectiv creditul furnizor și creditul client. Urmărirea și controlul creditelor trebuie să fie o activitate indispensabilă realizării unei gestiuni eficiente a întreprinderii.

Având în vedere că societatea își desfășoară activitatea într-o economie inflaționistă, cum este țara noastră, creanțele față de client sunt constant încasate la costul lor istoric, într-o monedă care tinde să se deprecieze din ce în ce mai mult, cu cât termenul de plată este mai mare. Din păcate, intervalul de achitare al obligațiilor este mult mai mic decât cel de încasare de la clienți. În acest caz, un rol foarte important îl au contabilii, care trebuie să gestioneze disponibilitățile bănești cu multă atenție astfel încât activitatea societății să nu fie afectată de întârzierile ce apar în încasarea creanțelor.

Contabilitatea creanțelor și datoriilor se impune ca un important subsistem de informare și asistare a deciziei în cadrul unei societăți.

Prin operațiunile care le generează, vizează creșterea încrederii între partenerii care iau parte la activitatea economică, acest lucru putând să convingă asupra situației financiare a entității, a solvabilității, a performanțelor de exploatare, asigurând totodată suficiente elemente care să ducă la concluzii despre modul în care este dusă gestiunea întreprinderii.

Creanțele societății trebuie recuperate în cea mai mare măsură conform tratamentelor stabilite, iar datoriile plătite de asemenea într-o proporție cât mai mare.

Între aceste două elemente există o strânsă legătură astfel recuperarea creanțelor crează fluxul de numerar al societății care ulterior este utilizat la plata datoriilor.

Chiar dacă prin contractarea unor împrumuturi care reprezintă datorii ale societății,aceasta își mărește disponibilul și trebuie valorificate astfel încât pe lângă funcția de plată el trebuie să aducă în cadrul societății stocuri care să fie ulterior transformate apoi în creanțe,iar încasarea acestora să conducă la posibilitarea achitării datoriilor deci inclusiv a acestor împrumuturi.

Astfel se creează un adevărat lanț în cadrul societății.

Perturbarea unuia dintre elementele acestui lanț pot conduce la producerea unor fenomene cu consecințe destul de grave în cadrul societății. Astfel imposibilitatea recuperării unei părți importante din creanțele societății poate conduce la neplata datoriilor.Deasemenea o valoare prea ridicată a datoriilor unei societăți poate conduce la imposibilitatea de stingere a acestora chiar și prin recuperarea tuturor creanțelor.

Societatea S.C. ,,RUBBER AUTO” SRL se dovedește a fi o firmă serioasă care știe să-și administreze competent activitatea desfășurată.

Succesul său se datorează unor atuuri importante, cum ar fi: imaginea bună (rapiditatea în servicii, concurența tehnică apreciată de clienți, puternica motivație a colaboratorilor, corectitudinea acestora față de patron, furnizori și clienți) și o foarte bună administrare.

Ca orice afacere s-a confruntat și cu situații dificile dar a reușit să le facă față cu succes, fapt dovedit de situarea sa printre primele locuri în preferințele clienților.

Din punct de vedere al înregistrărilor în contabilitate, societatea încearcă să își înregistreze corect activitatea prin folosirea unui program informatic care ajută la ținerea și verificarea evidenței contabile.

Creanțele și datoriile față de terțe persoane constituie două categorii importante de elemente patrimoniale deoarece, ele sunt generate de faptul că societatea își desfășoară activitatea în contextul unui sistem complex de relații de decontare stabiite cu terții, persoane juridice și fizice.

În decursul anului 2015 societatea comercială ,,RUBBER AUTO” SRL a realizat o cifră de afaceri netă de 227207 lei, aceasta fiind mai mare decât în anul 2014 .

În anul 2015 societatea și-a dezvoltat afacerile cu terții prin desfășurarea activității sale specifice. Mărimea cifrei de afaceri indică performanțele economice brute ale firmei confirmând că produsele sau serviciile corespund necesității clienților.

Indicatorii echilibrului financiar pe termen lung și scurt sunt pozitivi (FR>0, NFR>0) ceea ce reflect o situație favorabilă a firmei.

Capacitatea de autofinanțare este pozitivă și a crescut față de anul precedent și este destul de mare pentru a finanța nevoile financiare ale firmei. Capacitatea de autofinanțare pozitivă este rezultatul unui excedent brut de exploatare mare, care sintetizează și reflectă activitatea de exploatare.

Ratele de lichiditate se încadrează în limitele favorabile.

Solvabilitatea patrimoniului are o valoare mare, peste limitele favorabile.Valoarea solvabilității reflectă faptul că societatea poate face față obligațiilor de plată.

Îmbunătățirile sunt mereu bine venite asigurând un rezultat pozitiv al situației patrimoniului societății.

Societatea își propune realizarea unr investiții pentru retehnologizare, modernizare și rentabilizare.

Pentru realizarea acestor investiții societatea urmează să utilizeze resursele financiare provenite din vânzări cât mai mari.

Obiectivele propuse pentru dezvoltarea societății sunt :

Reactualizarea normelor de lucru ;

Achiziționarea de la terți de produse intermediare mai ieftine și utilizarea capacităților proprii pentru realizarea de produse mai rentabile ;

Dezvoltarea și extinderea de activități noi , conexe domeniului principal de ativitate

Crearea unor compartimente productive noi ;

Rentabilizarea activității societății ;

Utilizarea eficientă a rețelei de calculatoare și instruire a personalului ;

Îmbunătățirea programelor de evidență și control informatizat ;

Instruirea corectă a personalului cu privire la atribuțiile de serviciu ;

O economie de piață competitivă presupune ca ansamblul deciziilor economice să se caracterizeze prin coerență. De asemenea, trebuie sa fie compatibilă cu politica fiscală în vigoare.

În următoare perioadă societatea comercială ,,RUBBER AUTO” SRL va realiza ce și-a propus.

BIBLIOGRAFIE

Negruțiu Magdalena, „Bazele contabilității”, Editura universității Titu Maiorescu, 2009.

Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru, Corina Ioanăș, Alina Dumitrescu, „Contabilitatea societăților comerciale”, Editura Universitară, 2009, vol.1.

Calotă Traian Ovidiu, „Contabilitatea, între business și fiscalitate”, Editura Renaissance, 2011.

Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru, Corina Ioanăș, Alina Dumitrescu, „Contabilitatea societăților comerciale”, Editura Universitară, 2009, vol.2.

http://www.locomarkid.ro/site/MANUALE/MANUAL_CONTA/cap7-conta.pdf.

Chirața Caraiani, Mihaela Dumitrana, „ Bazele contabilității ”, Editura Universitară, 2008, pag.46, 158-159.

L. Possler, Gh. Lambru, I.N.Cucui, „ Sistemul contabil al agenților economici ”, Editura Fundației „Andrei Saguna ”, 1998.

Ioana Duca, Rodica Gherghina, ,,Gestiunea financiară a întreprinderii” , 2005.

*** OMFP 1802/2014 – Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și consolidate;

***Legea 227/2015, privind Codul Fiscal;

***Legea 82/1991,privind contabilitatea, cu completările și republicările ulterioare;

*** Ordinul MFP nr. 2634/2015 – documentele financiar-contabile;

***Ordinul 2861/09 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor;

Calotă, T.-O. Contabilitatea de la teorie la practică-Ciclul contabil și închiderea exercitiului financiar. Editura Universității București , 2013;

Magdalena, N. , Curs " Contabilitate aprofundată". București ,2011;

Magdalena, N., & Calotă, T.-O. Introducere în contabilitate. Editura Renaissance, București ,2009;

ANEXA