Politici si tratamente contabile la societatea SC [621380]

1
UNIVERSITATEA
TITU MAIORESCU BUCUREȘTI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator Științific:
Conf. univ. dr. CALOTĂ Traian -Ovidiu
Absolvent: [anonimizat]
2018

SPECIALIZAREA : CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ
DE GESTIUNE

“Politici si tratamente contabile la societatea SC
MIR MAR AGRO SRL “

Coordonator științific:
Conf . univ. dr. CALOTĂ Traian -Ovidiu

Absolvent: [anonimizat]
1.1 Principalele ramuri ale economiei
1.2 Functiiile agriculturii
1.3 Particularitatile agriculturii
1.4 Suprafata agricola

II. CONDITIILE NATURAL ECONOMICE IN CARE ISI DESFASOARA
ACTIVITATEA SC MIR -MAR AGRO SRL
2.1 Descrierea conditiilor naturale la SC MIR -MAR AGRO SRL
2.2 Elemente pedoclimatice
2.2.1 Caracterisitici fizice si geografice
2.2.2 Relief
2.2.3 Clima
2.2.4 Hidrografie
2.2.5 Vegetatia si fauna
2.3 Potentialul agricol
2.4 Descrierea firmei SC MIR MAR AGRO SRL
2.4.1 Prezentarea societatii
2.4.2 Analiza salariatilor
2.4.3 Analiza cheltuielilor de exploatare
2.4.4 Cifra de afaceri
2.4.5 Reprezentarea grafica a achizitiilor interne si externe
2.5 Importanta cultivarii porumbului
2.5.1 Lucrarile solului pentru cultuvarea porumbului

2.6 Baza tehnico -materiala a societatii
2.7 Analiza SWOT a firmei
2.8 Analiza pe baza ratelor de rentabilitate

III.POLITICI SI TRATAMENTE CONTABILE SEPECIFICE CULTURII DE
PORUMB
3.1 Aspecte fundamentale specifice fluxului tehnologic
3.2 Tratamente si politici contabile specifice culturi de porumb
3.3 Centralizator cheltuieli de exploatare
3.1 Evolutia activului

Capitolul I
IMPORTANTA AGRICULTURII IN ECONOMIA NATIONALA
Importanța economică a agriculturii, decurge din aceea că ea este singura ramură a
producției materiale, care acumulează energie nouă solară . Toate celelalte ramuri consumă,
transformă energia acumulată sub diferite forme de către natură sau de agricultură. De aceea
sporirea avuției națiunilor depinde de dezvoltarea agriculturii
1.1 Principalele ramuri ale economiei
„Agricultura este ramură a producției materiale, în care, cu ajutorul plantelor verzi și sub
acțiunea diriguitoare a omului, are loc transformarea energiei cinetice a soarelui, în energie
potențială – materia organică, singura formă de energie accesibilă organismului omenesc și
animal; este ra mura de bază a economiei naționale prin care se asigură produsele alimentare
și materiile prime pentru industria bunurilor de larg consum”.1
De la începuturile sale, agricultura s -a afirmat ca o ramură a producției materiale și ca
o condiție esenția lă pentru perpetuarea omenirii. Un rol important în această direcție îl are
comerțul cu produse agroalimentare, îndeosebi cu cereale .
Agricultura a fost și rămâne principala sursă de alimente pentru om enire în continuă creștere,
având un rol hotărâtor pentru progresul rapid al întregii economii, de ea depinde însăși dezvoltarea
industriei, a întregii economii naționale, ridicarea nivelului de trai ai populației.

Sursa : Eurostat (2017)

1 Oancea, I, Tratat de agricultura, Editura Ceres, Bucuresti, 1996, pag 9

0204060Evolutia sectorului primar la nivel regional
(2017 )

Principalele ramuri si subramuri contribuie in mod direct la dezvoltrea economiei tarii nostre,
astfel putem deosebi mai multe ramuri primare si cele mai importante precum:
➢ Industria
➢ Telecomunicatiile
➢ Agricultura
➢ Serviciile
➢ Transportul
➢ Turismul
Sectoarele primare

Imaginea nr. 1 Sursa: madr.ro

Principalii factori de creștere ai PIB în anul 2017, au fost industria cu o contribuție de 1.9%,
comerțul, cu o contribuție de 1,6% la creștere, și agricultura cu 0,7%, în timp ce informațiile și
comunicațiile au avut un aport de 0,6%, la avansul PIB -ului, arată date publicate de INS.

Componentele PIB

Figura 1 Sursa: Eurostat.ro

Principalele sectoare care au contribuit, în anul 2017 , la formarea PIB regional în Sud
Muntenia au fost: comerțul și serviciile – cu o pondere de 48,37%, în scădere față de anul
precedent cu peste 2 puncte procentuale, pe fondul crizei mondiale și scăderi i puterii de
cumpărare – și industria – cu 3 5,49%. În intervalul 2012 – 2017 , industria și -a majorat
contribuția la formarea PIB regional îndeosebi prin intermediul exporturilor, cu o creștere
spectaculoasă în timpul crizei internaționale de aproximativ 5 puncte procentuale, în 2017 față
de 2012 , fiind susținută în principal de cererea externă.
În schimb, agricultura a păstrat același trend de scădere , atingând nivelul de 8% în 2017 ,
tendință influențată în principal de gradul mare de fărâmițare a terenului agricol și practicarea
pe o scară largă a agriculturii de subzistență.
La nivel national s erviciile continuă să reprezinte cea mai semnificativă porțiune a PIB
(55.8%)
Industria își menține o cotă importantă în PIB (24%).
Construcțiile reprezintă 6% din PIB, în timp ce agricultura contribuie cu mai puțin de 5%
la formarea PIB.
La nivel de judet PIB -ul se prezinta astfel:
România Regiunea Sud Muntenia
5,70% 8,01%
Agricultură și
pescuit
Industrie
28,37% 35,49%
Construcții

Comerț, servicii
și altele 48,37%
56,81% 9,12%
8,13%

Sursa : Eurostat.ro
Contribuția celor 7 județe la formarea Produsul ui Intern Brut regional, în 2016 ,
evidențiază decalajul dintre performanța economică a județelor din nordul regiunii specializate în
industrie, comparativ cu cele din sudul regiunii influențate de evoluția sectorului agricol. Astfel,
județele Prahova și Argeș au realizat 27,5%, respectiv 25,1% din PIB regional, în timp ce Giurgiu
și Ialomița, județe cu o populație puțin numeroasă (în special cea ocupată civ ilă) și cu o structură
economică diferită au contribuit cu 8%, respectiv 7,3% la PIB regional

1.2. Funcțiile agriculturii
„Principala fun cție a agriculturii este cea alimentară. Funcția alimentară este favorizată de folosirea
completă a condițiilor natural -economice de pe teritoriul țării Agricultura prin marea diversitate a
ramurilor și culturilor sale , cu cerințe diferențiate față de condițiile de producție, sol , temperatură,
precipitații, este singura ramură a producției materiale ca re poate valorifica economic darurile naturale
cu care a fost înzestrate România ” (Axinte, Stela – 1992 – Tehnologii de cultivare a plantelor si
cresterea animalelor, Ed. I.P.I., 490 p)
Agricultura este o importantă sursă de materii prime pentru industria prelucrătoare determinând
gradul de dezvoltare al acesteia care este condiționat de volumul de materii primite în agricultură
Intreaga industrie alimentară și o parte a industriei ușoare – a lânii, a cânepei, a inului,a pie lăriei sunt
Ponderea în PIB regional a PIB -ului fiecărui județ, la nivelul anului 2017
Argeș Călărași Dâmbovița Giurgiu
8,4% Ialomița Prahova Teleorman

25,1%
27,5%
8,1%
7,3%
15,5%
8,0%

în dependență directă de agricult ură.căreia îi revine importanța funcție social – economică de a le
aproviziona cu materie primă.

Imagine nr 2 sursa : green report.ro

Agricultura este o importantă piață de desfacere pentru produsele industriale contribuind la
dezvoltarea întregii industrii naționale. Aceasta se referă la cumpărarea de mijloace de producție de
către agricultură, la cumpărarea de bunuri de consum cu folos ință îndelungată, la cumpărarea de
bunuri de consum alimentare și nealimentare.

Imaginea nr 3 Sursa: madr.ro

Agricultura poate deveni în România de azi,un factor de micșorare a șomajului industrial, prin
migraț ia oraș -sat.
Agricultura are un rol hotărâtor pentru progresul rapid al întregii economii naționale de ea
depinde însăși dezvoltarea industriei, a întregii economii naționale, ridicarea nivelului de trai al
populației”i

1.3 Particularitățile agricu lturii
„ Principala particularitate a agriculturii ca ramură a producției materiale constă în aceea că
pământul funcționează, concomitent, ca obiect al muncii și mijloc de muncă, ceea ce îl transformă în
principalul mijloc de producție al agriculturii, fă ră de care nu se poate practica agricultura”

O prima particularitate a agriculturi este aceea ca procesul de producție din agricultură “ se
deslașoara în spațiu și timp,în anumite condiții climatice care pot potența sau minimiza rezultatele de
produ cție obținute cu același consum, de muncă” ( Oancea, I, Tratat de agricultura, Bucuresti, 1996 ),
ceea ce insemna ca influența condițiilor climatice, temperatură, precipitații, regim eolian,etc., nu poate
fi modificată, ci numai influențată în direcția dorit ă de om.
Astfel, omul poate influenta porductia agricola prin diferite metode tehnice cum ar fi : irigarea
care se bazeaza pe distribuirea artificiala a apei in terenul agricol pentru asigurarea cresterii plantelor,
omul poate influenta solul prin atribu irea de ingrasaminte, ect.

Imaginea nr 4 Sursa: green report.ro
In agricultură, de regulă, cheltuielile de producție se avansează tot timpul anului, dar
se recuperează o singură dat ă.
In producția agricolă, de regulă, numai un sfert până la jumătate din producția finită se obține
sub formă de produs principal, restul c onstituindu -1 produsele secundare voluminoase și, de
obicei, greu transportabile și ușor perisabile. De aceea, această particularitate a agriculturii
constituie motivarea obiectivă a îmbinării ramurilor agricole, îndeosebi a celor vegetale cu
cele animale, dar și a celor agricole cu cele neagricole, care utilizează ca materie primă

produsele secundare din agricultură. dispune de tot ceea ce este necesar.
Procesul economic de reproducție se îmbină cu cel natural, care influențează și limitează
hotărâtor ri tmul de desfășurare al primului. Aceasta face cu neputință sporirea producției în
ritmuri accelerate și nelimitat așa cum se petrece în industrie când se poate realiza.
De exemplu, pentru reproducția producției de porumb trebuie să așteptăm 6 luni, timpul
de reproducție naturală, fără a avea siguranța realizării producției propuse insa din punct de
vedere tehnologic omul poate sa influe nteze procesul de productie prin fertilizare.

Imaginea nr 5 sursa: agro info.ro

Procesul de producție în cultivarea pământului, se desfășoară pe suprafețe mari,
întinse. Aceasta împrejurare a determinat construirea unei forțe de tracțiune -mobilă și
dependentă, sub forma tr actorului agricol înzestrat cu motor alimentat cu produse petroliere.
Tractorul este în prezent singura forță de tracțiune adecvată cultivării pământului.”2

Figura 2 Sursă: Eurostat (2017 )

2 Oancea, I, Tratat de agricultura, Editu ra Ceres, Bucuresti, 1996

horticultura
19%
cartofi
9%
furaje
15%culturi
industriale
4%cereale
14%vin
2%lapte
10%pasari
4%ovine
caprine
1%porcine
11%bovine
3%fructe
8%Principalele produse in valori

1.4 Suprafața agricolă
Având o suprafață agricolă de 14.741 mii hectare (sau 61,8% din suprafața totală a
țării) în anul 2005, România dispune de resurse agri cole importante în Europa Centrală și de Est.
Deși zone semnificative din suprafața agricolă utilizată sunt clasificate ca fiind zone defavorizate,
condițiile pedologice sunt deosebit de favorabile activităților agricole de producție în regiunile de
sud și de vest ale țării.
Solul

Figura nr 6
În iulie 2011, suprafața agricolă a României era de 14,7 milioane de hectare, dintre care 9,4
milioane hectare teren arabil (63,9%), 3,3 milioane hectare pășuni (22,4%), 1,5 milioane hectare
fânețe (10,2%), 218.000 hectare vii (1,5%) și 206.000 hectare livezi și pepiniere (1,4%).
Suprafața agricolă a României a scăzut ușor de la un an la altul. Transferul suprafețelor de
teren către sectorul forestier și al construcțiilor a constituit cauza principală a reducerii su prafaței
agricole în ultimii douăzeci de ani.

Figura nr 3

Reducerea suprafețelor de teren, prin includerea acestora în zona urbană, reprezintă un
fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare, în timp ce schimbarea categoriei de folosință a
terenului agricol în cel forestier apare, în special, în zonele d efavorizate.
Pădurile acoperă o suprafață importantă, însă se situează încă sub potențial. Conform I.N.S.,
în 2016 au fost cultivate 991.000 hectare cu floarea -soarelui, 191.000 hectare cu soia și 110.000
hectare cu rapiță.

CAPITOLUL 2
CONDITI ILE NATURAL ECONOMICE IN CARE ISI DESFASOARA
ACTIVITATEA SC MIR -MAR AGRO SRL

2.1 Descrierea conditiilor naturale la MIR –MAR AGRO SRL
Societatea SC MIR MAR AGRO SRL a fost constituita de catre Gheorghe Ion.
SC MIR MAR AGRO SRL este o societate cu un asoc iat unic care are ca tip de activitate
conform clasificarii CAEN cultura cerelalelor si a plantelor.
Suprafata de teren pe care exploatatia o detine in prezent este de 50 ha, in care se
cultiva prin rotatie urmatoarele culturii: grau , porumb si floarea s oarelui.
Exploatatia este situata in zona de campie in judetul Giurgiu.
In statutul societatii SC MIR MAR AGRO SRL obiectul de activitate consta in
obtinerea de productie vegetala pe terenurile agricole detinute ( pamant detinut de proprietarul
acestuia) cat si terenuri arendate de la propietarii din zona. Se poate vede un contract de
arendare in anexa proiectului. Pe viitor se doreste ca sa se extinda si sa se arendeze teren
conform legii 65/19983
Societatea dispunde de un sediu pe ntru ferma vegetala, de baza tehnica (masini,
tractoare si utilaje agricole, ateliere pentru reparatii mecanice, magazii de depozitare a
cerelelor) si baza materiala (carburanti, lubrifianti, seminte, pesticide, piese de schimb,
ingrasaminte). De asemnea d ispunde de forta de munca necesara respectiv specialisti agricoli
(ingineri agronomi, tehnicieni, economisti, condicatori auto, mecanizatori agricoli) precum si
alte categorii de personal care contribuie la desfasurarea normala a activitatii societatii.
Ea face parte din unitatile producatoare cu potential participand la aprovizionarea
pietei si industriei locale ( de exemplu : industria de morarit si panificatie, industria de
prelucarea a semintelor oleaginoase).

3 Legea nr 65din 25/03/1998 (L egea 65/1998) pentru modificarea si completarea Legii araenderii nr 16/1994
Publicata in Monitorul Oficial nr 126 din 26/03/1998

2.2 Elemente pedoclimatice
2.2.1 Caracter isitici fizice si geografice
Județul este așezat în cadrul marii unități geografice numită Câmpia Română, mai
exact in Câmpia Burnaz.
Are o suprafață de 3.526 km2 și se învecinează la Est cu județul Călărași, la Vest cu
județul Teleorman, la Nord -Est cu municipiul București, la Nord cu județul Dâmbovița, la
Nord -Vest cu județul Argeș, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunărea îl desparte de
Bulgaria.
De la nord la sud, teritoriul judetului se desfăsoară pe 94 km , iar de la vest la est, pe
79 km. Altitudinile maxime se inregistrează in extremitatea nord -vestică a judetului, atingand
valori de 140 m la nord de satul Izvoru (de o parte si de alta a autostrăzii) si de 142 m, la
nord-vest de satul Cupele (in “Dealul” Cupele), ambele pe teritoriul comunei Vanătorii Mici,
iar altitudinile minime in extremitatea sud -estică, fiind de 14,6 m pe malul Dunării, la sud de
satul Greaca, in apr opierea punctului numi Virogul.

2.2.2 Relief
In partea de nord a orasului Giurgiu , Campia Burnasului prezinta o pana foarte usoara,
in general, de la nord la sud, cotele descrescand in aceasta directive de la 95 la 80 m.
Lunca Dunarii are o latime de 2 -5 km si prezinta o inclinare de la S la N, pusa in
evident prin comportarea retelei hidrografice afluente Dunarii.Aceasta, in lunca Dunarii, isi
schimba directia spre est, mentinandu -se pe distante apreciabile pe partea stanga a luncii, pe
sub talazul diferitelor terase.
Localiatea noastra se afla in regiunea Sud Muntenia, regiune ce ar e in mare parte ca
forma de relief campia, ocupand cea mai mare parte, remarcandu -se prin altitudini coborate,
interfluviile plane si largi, vaile putin adancite in suprafata initiala, lunci bine dezvoltate. Din
punct de vedere geologic la suparafata predo mina depozitele loessoide, dispuse peste o
cuvertura de pietrisuri si nisipuri, regiune ce are un mare potential agricol intrucat poate
interveni omul prin irigatii pe timp secetos.

2.2.3 Clima
Caracteristici princiale (temperatura si precipitatiile).
La nivelul judetului Giurgiu , cat si in localitate clima este temperat continentală. Vara
este un anotimp cu temperaturi ridicate ce poate duce chiar la seceta, iarna cu geruri și
crivăț.Vitezele cele mai mari le au vanturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125km/h.
Precipitatiile medii sunt de 500mm.
2.2.4 Hidrografie
Reteaua hidrografica a orasului Giurgiu este situata intr -o zona secetoasa a tarii avand
in vedere cantitatile de precipitatii care alcatuiesc principal sursa de alimentare a acesteia si
structura geologica, a teritoriilor cu drenaj adanc care determina pierderea apei din sol prin
acumularea ei in panzele freatice.

Sursa : rationament propriu

2.2.5 Vegetatia, fauna si solurile
Pajistile stepice primare si derivate s – au restrains datorita activitatii omului, ocupand
suprafete mai mari de -a lungul cailor ferate si drumurilor sau la marginea asezarilor,
constituind vegetatia ruderala, in timp c e vegetatia saegetala insoteste mai ales culturile
agricole
Fauna este constituita in general din specii termofile, cerceatrile din zona apartinand
mai multe formatiuni faunistice zonale se distinge mai intai fauna stajeretelor si orbetele.
Solurile se constituie in cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri si din
soluri aluvionare, având o fertilitate ridicata, ce permite practicarea pe scara larga a
agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producției vegetale. Fa ctorii limitativi ai
producției sunt: excesul de umiditate freatica si aciditate.

2.3 P otentialul agricol
Agricultura este o ramura de traditie in econimia judetului Giurgiu, el fiind situat
printre primele locuri in ierarhia judetelor tarii in ceea ce priveste suprafata agrciola si
potentialul productiei vegetala si animala.
Suprafata este de 498 mii ha in care vii 11 mi ha, livezi 236 ha, pajisti 35 mii ha suprafata
arabila 451 mii ha. Productia agricola a judetului la principalele culturi : gr au si secara (700
mi tone, locul 1 pe tara), orz si orzoaica (148 mii tone, locul IV pe tara), porumb boabe (376
mii tone, locul IV pe tara), floarea soarelui (81 mii tone ,locul VII pe tara). Productia vegetala
reprezinta 4.04% din productia la nivel nati onal, iar productia animala 3.71% din productia la
nivel national.

2.4 DESCRIEREA SC MIR MAR AGRO SRL
2.4.1 P rezentarea societatii
Societatea SC MIR MAR AGRO SRL,
se incadreaza in categoria inteprinderilor mici
si mijlocii si este platitoare de TVA.
Are sediul in Comuna Baneasa, judetul
Giurgiu, avand C.U.I RO 1345875 si este
inregistrata la Registrul Comertului sub nr
J34/418/2015.
Societatea are ca asociat unic pe
Gheorghe Ion cetatean roman, exploatatia
agricola este administrata tot de acesta.
Numarul de angajati este de 5 iar capitalul social al societatii este de 200 ron,
generand aportul adus de asociat.
Obeictul de activitate este cultivarea cerealelor, porumbul si al altor plante, 0111 cod
CAEN.
Suprafat a totala a societatii este de 50 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea
soarelui, soia si orz, insa ceea ce predomina si aduce un semnificativ aport bugetar societatii
este porumbul dulce .

Sursa : rationament propriu
2540
15
GRAU PORUMB FLOAREA SOARELUISuprafata (ha)

In lumina Noului Cod Civil, operațiunea de arendare, redata prin contractul de arendare,
vizează ca obiect exploatarea pe o durata determinate a bunurilor agrico le, contra unui preț
stabilit prin contractul încheiat intre proprietarul bunurilor agricole, pe de o parte, în calitate
de arendator, și locatar, pe de alta parte in calitate de arendaș (articolul 1836 din Legea nr
287/2009).
Contractul de arendă se înche ie prin acordul părților, în scris, conform unui model tip.
Durata și condițiile de reziliere a contractului, se stabilesc de comun acord, cu
respectarea prevederilor legii Prețul arendei depinde de natura contractului, de calitatea
solului. în contract s unt stabilite drepturile și obligațiile ambelor părți.
Art.62, alin. 2 -3 cuprinde regulile pentru stabilirea venitului net din arendă. Veniturile
din arendă sunt impozitate cu 16%, reținându -se și CASS 5,2%. Reținerile sunt la sursă.
Exemplu de contract d e arendare sunt in anexele proiectului.

Nr.
crt Elemente N N+1 Indice
1 Suprafata luata in
arenda 700 711 101%
2 Suprafata detinuta
in propietate 45 45 100%
3 Total suprafata
(3=2+1) 745 756 101%
Tabel 1
2.4.2 Analiza salariatilor
Societatea detine 8 angajati, cu contracte de munca, insa perioada de primavera si
toamna sunt angajati si zilieri. Dupa cum se poate vedea necesitatea de a avea forta de munca
bazata pe zilierii este foarte mare, urmata apoi d e mecanici agricoli si tractoristi, acestia
urmand sa faca munca de jos, nu este de neobervat nici administratorul si contabilul care are o
implicare importanta in managerialitatea societatii
Puteam sa vedem situatia angajatilor in graficul de mai j os, acesta este reprezentat atsfel:

Graficul nr 1: Situatia numarului de angajati

sursa : rationament propriu

2.4.3 Analiza cheltuielilor de exploatare
Cheltuielile de exploatare reprezintă costurile înregistrate de societate ca urmare a
derulării activităților conform obiectului de activitate.

Nr
crt Denumire indicatori N N+1 Indice
abs abs abs
1 Cheltuielii cu salariile 66.632 102.264 153%
2 Cheltuielii cu materii prime 780.819 944.287 121%
3 Cheltuielii cu amortizarea 552.313 563.623 102%
4 Cheltuielii cu aenda 71.005 412.458 155%
5 Alte cheltuielii 233.005 412.458 155%
6 Total cheltuielii (3=1+2) 1.737.060 2.096.328 121%
Tabel 2
Din tabelul de mai jos reiese că totalul cheltuielilor au crescut în anul N + l . față de
anul N , cu 21%, pe fondul creșterii cheltuielilor cu materiale consumabile, cu salariile, cu
arenda și a altor cheltuieli.
Reprezentarea garfica a cheltuielilor pentru anu N+1 se poate oberva astfel:

02468

Materiale consumabile ocupă cel mai mare procent: 45%. Materialele consumabile
sunt: combustibili, materiale auxiliare, materiale și semințe de plantat, piese de schimb.
Combustibil: motorină.
Materiale auxiliare: îngrășăminte și crbicide.
Semințe și materiale de plantat: sămânța de grâu pentru semănat.
Piese schimb: curele, rulmenți, etc.
2.4.3 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator essential ce arat a activitatea unei inteprinderi,
determinand pozitia societatii pe p iata.
In graficul de mai jos este reprezentata cifra de afarceri a societatii astfel:

Nr
crt Indicatori N N+1 Indice
(%) abs % abs %
1 Venituri din vanzarea
produselor agricole 1.546.051 48 1.656.937 62 100%
2 Venituri din subventii 475.710 33 700.935 76 100%
3 Cifra de afaceri 2.021.761 100 2.357.732 100 100%
23%
18%
16%19%24%Cheltuielii anul N+1
cheltuielii cu salariile cheltuielii cu materii prime
cheltuielii cu amortizarea cheltuielii cu arenda
alte cheltuielii

Subvenția reprezintă ajutorul bănesc nerambursabil acordat de stat, unei persoane,
unei instituții, unui anumit domeniu, unor anumite întreprinderi, în schimbul respectării
anumitor condiții.
Conform art. 7 din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare
beneficiarii plăților prevăzute la art. 1 alin. (2) și la art. 33 alin. (2) lit. b) și c) sunt fermierii
activi persoane fizice și/sau persoane juridice care desiașoară o activitate agricolă în calitate
de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit
prevederilor legislației în vigoare. în categoria beneficiarilor de plăți se încadrează și
cooperativel e agricole prevăzute la ari. 6 lit. e) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004.
cu modificările și completările ulterioare, precum și grupurile de producători care desiașoară
activitate agricol

2.4.4 Reprezentarea grafica a achizitiilor interne si externe

Societatea SC MIR -MAR AGRO SRL, achizitioneaza materii prime, material
consumabile, marfuri, atat din tara cat si din strainatate. Asa cum reiese din graficul de mai
jos, achizitiile interne au o pondere dominant atat in anul 2017 cat si in anul 2018, de peste
90% din totalul achizitiilor
020406080100
ANUL N ANUL N+1VENITURI DIN VANZAREA
MARFURILOR
SUBVENTII

Nr
crt Indicatori N N+1 Indice
(%) abs % abs %
1 Achizitii
import 2.822.836 9.26 2.326.205 3.39 79.22
2 Achizitii
intern 27.653.250 90.74 63.829.805 96.61 230.75
3 Total
achizitii 30.476.860 100 66.046.010 100 216.71
Tabel nr 3

Sursa : rationament propriu
2.5 Importanta cultivarii porumbului
Cultura de porumb are o pondere mare in agricultura tarii noastre. Se foloseste ca
planta furajera, dar si alimentara sub forma de faina. Din porumb se fabrica amidon, dextrina
si ulei. Tulpinile folosesc se folosesc in hrana nutritiva a a animalelor singure sau alte
substante nutritive. Astfel se consuma doua do ua varietati de varietati in consum si in
corservarea boabelor de porumb.
Planta de porumb formeaza unul sau mai multi stuleti, reprezentati sub forma
boabelor si poate fi colorat de la alb la galben. Structura anatomica a bobului de porumb este
foarte as emanatoare cu cea a bobului de grau.
ACHIZITII IMPORT ACHIZITII INTERNE9.263.3990.7496.61ACHIZITII INTERNE SI EXTERNE
N
N+1

Cultura porumbului poate fi extrem de profitabilă indiferent de suprafață, însă pentru asta este
esențial să fie respectate câteva particularități ale acestei plante. România este unul dintre cei
mai mari producători d e porumb din Uniunea Europeană și a recoltat aproape 8,5 milioane de
tone de porumb în 2016, peste 1,5 milioane de tone mergând la export în țări din blocul
european, cât și în afara lui.
Potrivit Manualului de Fitotehnie al Conf. univ. dr. Viorel Ion, po rumbul are o
capacitate de producție cu circa 50% mai mare față de celelalte cereale, dar și o arie largă de
răspândire, deoarece este puțin influențată de schimbările climatice. Mai mult decât atât,
porumbul are o rezistență mare la secetă, ploi abundente , dar și la boli și dăunători, iar
lucrările agrotehnice și de recoltare pot fi mecanizate total.

Imaginea nr 7 sursa : agroinfo.ro

2.5.1 Lucrarile solului pentru cultivarea porumbului
Trebuie sa avem in vedere anumite principii pentru cultivarea acestei specii si anume:
1) Lucrarile solului este cee ce face ca in unele regiuni sa se creeze un mediu destul
de favorabil pentru cultivarea porumbului si astfel se evita acumularea unei cantitaii mari de
apa in zonele unde se acumuleaza apa sau dupa caz in unele zone secetoaase.
2) Influența asupra densității aparente (greutății volumetrice).
In solul afânat prin lucrări se creează condiții mai bune pentru creșterea plantelor,deoarece
rădăcinile se dezvoltă mai mult și pătrund mat ușor în sol,mai ales în primele faze de

vegetație. Gradul diferit de alânare a solului realizat prin lucrări nu se menține însă decât o
anumită perioadă d e timp. Din această cauză și influența afanării inițiale asupra producției
este strâns legată de cerințele plantelor față de un anumit grad de alanare al solului.
3) Influența asupra porozității
Porozitatea solului este foarte importantă,deoarece numai în anumite limite ale
porozității de aerație și porozității capilare plantele și microorganismele pot găsi condiții bune
de viață, condiții atunci când porozitatea totala este cuprinsă între 48 și 6 0%. din care
porozitatea capilară 30 -36%, iar cea de aerație 18 -24%.
4) Influența asupra stabilității hidrice a agregatelor
Starea structurală a solului influențează favorabil asupra regimului de apă. aer și hrană
din sol. Mărimea agregatelor constituie un element important, care condiționează activitatea
microorganismelor și proceselor biochimice. Prin lucrările solului trebuie să se realizeze o
asemenea repartizare a agregatelor de sol, încât să fie create condiții favorabile pentru
creșterea plantelor și activitatea microorganismelor.
5) Influența asupra activității microorganismelor și proceselor biochimice
Modificările fizice care au loc în sol prin metode de lucrare ale acestuia influențează
raportul dintre conținutul de apa și aer al solului, creând condiții favorabile pentru activitatea
microorganismelor. într -un sol afânat și bine aerat,activitatea microorganismelor este mult
mai intensă. Microorganismele din sol folosesc oxigenul pentru oxidarea substanțelor
organice din care își procură C02 și ene rgia necesară. Descompunerea materiei organice până
la compuși simpli și elemente de către bacteriile heterotrofe are loc cu intensitate normală
numai în solurile lucrate, bine aerate.
6) Influența în combaterea buruienilor. Intre metodele agrotehnice de combatere a
buruienilor,lucrările solului ocupă un loc deosebit de important, scopul principal al lucrărilor
fiind combaterea buruienilor.
7) Influența în combaterea bolilor și dăunătorilor
Mulți dăunători și agenți patogeni rezistă sub diferite forme în timpul iernii pe resturile
vegetale. Prin lucrările solului aceste resturi sunt îngropate la adâncimea de efectuare a
arăturii. In adâncime condițiile de viața nu sunt favorabile și în felul acesta formele de
evoluție a bolilor și dăunătorilor sun t distruse.

Imaginea nr 8 sursa : agroinfo.ro

Clasificarea lucrarilor solului:
a.Uneltele cu care se execută :lucrarea solului cu plugul, cultivatorul,grapa,freza etc.
b. Adâncimea de executare a lucrărilor : lucrări superficiale, adânci, loarte adânci, de
desfundare .
Epoca de executare : arături de vara, arături de toamnă, arături de primăvară.
Aratul este lucrarea de pregătire a solului, ce se aplică înainte de semănat sau plantat la
oricare cultură și care se execută cu plugul. Prin arat se înțelege lucrarea de tăiere,
desprindere, comprimare, întoarcere, deplasare laterală,mărunțire, amestecare și a fânare a
unei lașii de sol de la suprafață,numilă brazdă.
După efectuarea arăturii, solul rămâne mai afanat, deoarece între microagregatele și
macroagregatele ce s – au desprins în urma operației de întoarcere și mărunțire a brazdei
rămân spații necapilare mai mari și mai numeroase. Prin arătură volumul solului se mărește
cu 20 -30%. Pentru executarea unor arături de bună calitate este necesar să fie luate o serie de
măsuri ca:
– împărțirea terenului în parcele sau fâșii alegerea plugului cu care să se facă ar ătura
stabilirea metodei de executare a arăturii
Când se face împărțirea terenului în fâșii pentru arat, trebuie să se țină seama că
lățimea tarlalei să fie un multiplu cu soț al lățimii de lucru a agregatului, iar pentru a asigura
randamentul agregatului tehnic trebuie ca la capete să se reducă la minimum mersul în gol.
Arătura se execută cu plugul. în general plugurile sunt astfel construite încât răstoarnă

brazda spre dreapta. După felul în care se brăzdează tarlaua pentru a fi arată se deosebesc mai
multe moduri de executare a arăturii și anume
Arătura în lături sau arătura în afară, la margini sau în două părți.
Pentru executarea acestui mod de lucru, solul se pornește de la marginea din dreapta a
parcelei .Plugul răstoarnă brazda spre dreapta pe terenul nelucrat, din care cauză aici se
formează o coamă, iar la capăt tractorul execută un mers în gol și începe cursa a doua pe
cealaltă margine a parcelei, unde aruncă brazda tot pe dreapta,pe terenul nelucrat și formează
o noua coama.
2. Arălura de corma nă sau arătura la mijloc, înăuntru sau adunată
La executarea arăturii după această metodă, tractorul intră și execută prima brazdă la
mijlocul parcelei în așa fel încât brazda a doua rezultată să cadă pe prima brazdă.
3. Alternarea arăturii la cormană cu arăt ura în lături , constituie o metodă de lucru care
impune împărțirea terenului în mai multe fâșii egale.
4. Arătura într -o singură parte, constă în aceea că plugul răstoarnă brazdele numai pe o
singură parte a parcelei, realizând o arătură uniformă,fără șanțur i și coame.
In vederea realizării unei arături de bună calitate este necesar să se respecte anumite
reguli cu caracter general și anume :
– arătura să se execute când solul este reavăn
– arătura să se facă în agregat cu grapa stelată sau cu colți
Agregat agricol este mijlocul de bază folosit în executarea mecanizată a lucrărilor
agricole. Este construit dint -o sursă de energie (tractor,motor) și una sau mai multe mașini sau
unele agricole de lucru (plug,grapă,semănătoare,freză etc.) care efectuează concomitent
operații sau lucrări agricole.
– adâncimea arăturii să difere de la un an la altul
– de fiecare dată să se schimbe sensul arăturii, precum și metoda folosită
– după recoltarea oricărei culturi solul să se lucreze cu plugul sau cu discuitorul
înainte de a fi arat se lucrează cu grapa cu discuri toate terenurile puternic îmburuienate,
miriștile înalte, porumbiștile, terenurile pe care s -a cultivat floarea – soarelui plugul să fie bine
reglat și piesele active bine ascuțite „ Clasificarea arăturilor cea mai folosită este cea după
adâncimea la care se execută :
– desmiriștirea sau întoarcerea superficială a miriștii la 10 -12 cm;
– arătura superficială sau arătura în față la 13 -17 cm;
– arătura normală la 18 -20 cm;

– arătura adâncă Ia 21 -25 cm;
– arătura foarte ad âncă la 26 -30 cm;
– arătura de desfundare la 30 -80 cm, de regulă 50 -80 cm.
In funcție de anotimpul în care se efectuează, arăturile sunt: – de vară. de toamnă, de
primăvară
Scarificarea, este o afânare profundă a solului, la adâncimea de 40 -80 cm. fără
întoarcerea brazdei. Lucrarea se efectuează cu utilaje speciale, tractoare cu scarificator.
Scarificatorul are trei organe active, fixate pe un ca dru, cu distanțe în general de 1 metru între
piesele active.
După scarificare, la 10 -15 zile, solul se lucrează cu grapa cu discuri, se aplică
îngrășăminte organice și chimice, în funcție de planta care va urma.
Lucrarea de scarificare se va repeta în funcție de tipul de sol, textură și tendința de
tasare. Pe solurile argiloase scarificarea va trebui să revină după 4 -6 ani, pe solurile
cemozomice lutoase, după 9 -10 ani, iar pe solurile nisipoase după 10 -12 ani”.
Lucrarea solului cu grapa. Grăpatul se face pentru netezirea și afanarea ter enului arat și
pentru mărunțirea bulgărilor. După efectuarea arăturii se execută grăpatul la 8 -12 cm
adâncime.
– Prin grăpat se realizează următoarele:
– stratul afânat, realizat de grapă, împiedică pierderile prin evaporație a apei înmagazinate în
sol;
– contri buie Ia crearea unui pat germinativ favorabil încolțirii semințelor;
– cu grapa se întrețin ogoarele de vară, pentru combaterea buruienilor și distrugerea crustei
Lucrarea solului cu cultivatorul . Cultivatorul se folosește pentru pregătirea solului în
vederea însămânțării sau plantării când se execută cultivație totală și pentru întreținerea
culturilor prășitoare. prășit, afânat solul etc.

2.6 Baza tehnico -materiala a societatii

Evolutia ascende nta a tehnicii agricole a creat o diversitate a productiei de utilaje astfel
ca exista posibilitatea unor optiuni in alegerea solutiilor de mecaanizare, realizandu -se ceea ce
in literatura de specialitate se defineste “activitati concurentiale”. Din acest punct de vedere,
deficienta mecanizarii apare conditionata, pe de o parte de complexul de factori ce definesc

conditiile naturale si economice in care are loc folosirea tractoarelor si masinilor agricole.
Utilizarea mijloacelor mecanice are loc in scopul r ealizarii uni ansamblu de lucari care sa
permita un consum mai redus de timp de munca pe unitate de produs.

Nr crt Specificare U.M Cantitate
1 Tractoare U650
John Dere Buc
Buc 3
2
2 Plug reversibil 5 brazde Buc 1
3 Plug PP Buc 1
4 Semanatoare Buc 2
5 Disc Buc 2
6 Distribuitor ingrasaminte Buc 1

2.7 A naliza SWOT a firmei
Analiza Swot reprezinta o metoda prin care este analizata activitatea firmei, evaluand
factorii de influenta internii si exteni, cu scopul de a cunoaste compania.

Puncte Forte Puncte Slabe
• Personal calificat
• Folosirea echipamantelor tehnologice
performante
• Respectarea contractelor incheiate cu
clientii
• Respectarea contractelor incheiate cu
arendatorii
• Asigurarea rotatiei culturilor
• Folosirea erbicidelor semintelor si
ingrasamintelor de cea mai buna
calitate
• Lipsa instalatiilor de ir igare
• Perioada scurta a contractelor de
arendare
• Lipsa spatiului de arendare
• Modificarea preturilor nefavorabil a
materialelor consumabile
• Suprafata detinuta un proprietate este
mica.

Oportunitati Amenintari
• Achizitie utilaje agricole
multifunctionale
• Cumparare teren agricol
• Amenajare de celule pentru
depozitarea cerealelor
• Schimbarile climei
• Mediul legislativ intr -o permanenta
schimbare
• Cresterea rezistentei daunatorilor
• Concurenta firmelor cu capital strain

2.8 Analiza pe baza ratelor de rentabilitate

„Rata de rentabilitate exprima relația dintre un rezultat (efect) si capitalul (efortul) investit
pentru a -I obține. Am asociat indicatorilor de rezultat, profit brut și profit net, indicatori de capital,
active totale și cap ital propriu și un indicator comercial, cifra de afaceri, rezultând rata rentabilității
economice (RRE), rata rentabilității financiare (RRF) și rata rentabilității comerciale (RRC).

RRE exprimă rezultatele degajate de capitalurile angajate în desfășurarea unei activități, RRF măsoară
randamentul capitalurilor proprii, adică gradul de remunerare a plasamentului efectuat de proprietarii
întreprinderii, iar RRC măsoară randamentul
diferitelor stadii ale activității întreprinderii si contribuția ac estora la formarea rezultatului final".1

Ratele de rentabilitate

Rata rentabilității economice = Profitul brut: Active totale *100
Rata rentabilității financiare = Profitul net: Capital propriu* 100
Rata rentabilității comerciale – Profitul net: Cifra de afaceri* 100
Cele trei rate au o scădere considerabilă, datorită diminuării profitului.

Tabel nr.
Nr.
crt. Indicatori N
(%) N+l
(%) Variație
absolută
(P_P) Indice
(%) Variație
relativă
(%)
1. Rata rentabilității economice 17 8 -9 47,05 -53,95
2. Rata rentabilității financiare 33,60 14,54 -19,06 43,27 -56,73
3. Rata rentabilității comerciale 20,49 11,58 -8,91 56,51 -43,49
Sursa: raționament propriu

34
Capitoul III

POLITICI SI TRATAMENTE CONTABILE SPECIFICE CULTURII DE PORUMB

3.1. Aspecte fundamentale specifice fluxului tehnologic

In cursul anului N și N+l – în cursul fluxului tehnologic de obținere al porumbului dulce,
au loc următ oarele tranzacții și evenimente produse pe urmatoarele etape:
Etapa I
15 Octombrie N, se cumpără motorină, 7000 1; 3,48 lei/l, la prețul de 24360 lei, TVA 20%,
conform facturii nr 12 din 17.09.N. Societatea are încheiat contract cu SC LUKOIL SRL,
R0145212, nr. 54 din data de 15.01.N. Plata se face în momentul livrării prin ordin de plată.
16 Octombrie N, se încep lucrările solului pentru cultura de porumbului dulce, se ară 130
ha. Consumul de motorină este de 20 litri/hectar, prețul motorinei este 5,18 lei /litru.
19 Octombrie N, se cumpără fitosanitare, elegant, agroglifo, la prețul de 4725 lei, TVA 9%,
conform facturii nr. 62 din data de 19.09.N. Societatea are încheiat contract cu SC. AGRISTO
SRL, nr. 2 din data de 16.01.N. Plata se va face la recoltare conform contractului.
Etapa II :
11 aprilie N, societatea cumpără sămânță de porumbului dulce pentru însămânțat, Glossa CI,
25000 kg., cu 17000 lei, TVA 9%, conform facturii cu nr. 1253, de la SC AGRISTO SRL.
14 aprilie N, se discuie cele 130 hectare (se pregătește terenul pen tru semănat ).Consumul de
motorină este de 10 litri/ha
15-20 aprile N, se fertilizează terenul agricol, 130 ha, cu superfosfat, și se seamănă
porumbului dulce. Consumul de motorină pentru fertilizat este de 10 1/ha.
Etapa III :
01 mai N , se asigură cultura de porumbului dulce. 4521,cu SC GRUPAMA SRL, în valoare
de 5801 lei, poliță de asigurare nr.4521 .Plata se va face în două rate. Prima rată la 01 iunie,
iar a doua rată în octombrie nr.1254, de la SC PETROM SRL.
15 mai N. se înregistrează încasarea subv enției pe suprafață în valoare de 15 februarie N+l,
se înregistrează amortizarea lunară ,46026 lei,
25 mai N+l, se înregistrează salariile datorate, 1341 lei.
2 iunie N+l, se procură îngrășăminte chimice, azotat de amoniu,25200 kg., preț 1,045,
TVA 9%, conf orm facturii nr. 56889, de la SC.AGR1STO SRL.
3 iunie N+l, se fertilizează cele 130 ha însămânțate cu porumbului dulce. Consumul de

motorină este de 5,5 1/ha.
Etapa IV :
iulie N+l, se cumpără fitosanitare in valoare de 20250 lei,TVA9%.
16 iulie N +1, se erbicidează cele 130 ha însămânțate cu porumbului dulce. Consumul de
motorină este de 5,5 I/ha.
20 iulie N+l, înregistrare factură nr 15, pentru prestările de servicii executate de SC ABC
SRL, in valoare de 4809,55 lei, TVA 19%.
25 iulie N+l,se cumpără piese de schimb în valoare de 3529,tva 19%.
1 august N+l,societatea angajează 4 zilieri. Aceștia sunt plătiți cu câte lO lei/oră, timp de 8
ore, conform registrului de evidență al zilierilor. Se înregistrează salariile datorate zilierilor și
plata acestora.
Etapa V :
15 septembrie N +1,. începe recoltatul.( Se înregistrează producția obținută, se calculează
prețul de cost,se înregistrează producția la preț de cost. Se înregistrează arenda și se vinde
restul recoltei.)
16 septembrie N+l, se înregistrează producția de porumbului dulce obținută, 642360 Kg. Se
calculează prețul de cost.
17 septembrie N+l, se vinde porumbului dulce unei societăți plătitoare de TVA.
18 Septembrie N+l, se vinde porumbului dulce unei societăți neplătitoare de TVA.
25 septembrie N+l, se înregistrează arenda în bani, conform contractelor de arendare
încheiate.

3.2 Tratamente si politici contabile specifice culturi de porumb

Etapa I

15 Octombrie N, se cumpără motorină, conform facturii nr. 54 și se face plata prin ordin de
plată nr. 125:

401 PETROL
“Furnizori”

3022
Combustibili” 24.360 lei

4426
TVA deductibila” 4.872 lei

Plata furnizor cu ordinal de plata (anexa 2) nr 125:

401 Petrom = 5121
Fuiznizori Conturi la banci in lei 29232 lei

Octombrie N, se ară 80 hectare pentru a însămânța porumbului dulce . Consumul de Motorină
este 20 litri/hectar iar preful motorinei este de 3,48 lei/litru, conform bonului de consum nr.
124: Se dau în consum 26001 motorină:

6022 = 3022
Cheltuielii privind Combustibili 9.048 lei
combstibili

1 9 Octombrie N, se cumpără fitosanitare, TVA 9%, conform facturii nr. 62:

%
302 = 401 Apristo 5150 lei
Materiale auxiliare Furnizori 4725 lei
4426
TVA deductibila 425 lei

11 aprilie N, societatea cumpără sămânță de porumbului dulce pentru însămânța

%
3025 = 401 Apristo 31065 lei
Seminte si materiale Furnizori 4725 lei
de plantat
4426 4427
TVA deductibila TVA colectata 2565 lei

14 aprilie N, se discuie cele 130 hectare (se pregătește terenul pentru semănat; 'A Se dau în

consum 25001 motorină, bon de consum nr. 125

6022 = 3022
Cheltuielii privind Combustibili 9.048 lei
combstibili

15-20 aprile N, se fertilizează terenul agricol, 130 ha, cu superfosfat, conform bonului de
consum nr 132.

6022 = 3022
Cheltuielii cu materiale Materiale auxilare 29.150 lei
auxiliare

Se dau in consun 9109 l de motorina, bon de consum nr 132;

6022 = 3022
Cheltuielii privind Combustibili 3.166 lei
combustibili

01 mai N , se asigură cultura de porumbului dulce (polita de asigurare) nr 58, se face plata
prin ordin de plata nr 23:

401 = 3022
Furnizori Conturi la banci 3.425 lei
in lei

15 mai N. se înregistrează încasarea subvenției pe suprafață în valoare
5121 = 741
Conturi la banci Venituri din subventii 475.710 lei
In lei de exploatare

25 mai N+l, se înregistrează salariile datorate
641 = 741
Cheltuieli cu salariile Personal salarii datorate 1.341 lei
personalului

2 iunie N+l, se procură îngrășăminte chimice, azotat de amoniu , conform facturii nr 56889;

%
3021 = 401 25.887 lei
Materiale auxiliare Furnizori 23.750 lei
4426
TVA deductibila 2.137 lei

Se cumpara motorina conform facturii nr 336:

%
3021 = 401 TVS 33.040 lei
Combustibli Furnizori 27.533 lei
4426
TVA deductibila 5.507 lei

3 iunie N+l, se fertilizează cele 130 ha însămânțate cu porumbului dulce

641 = 741
Cheltuieli cu materiale Combustibili 1.341 lei
auxiliare

16 iulie N+l, se cumpără fitosanitare conform facturii nr 568

%
3021 = 401 22.875 lei
Materiale auxiliare Furnizori 20.250 lei
4426
TVA deductibila 1.822 lei

20 iulie N+l, înregistreaza reparatii, utilaje, conform facturii nr 123;

%
611 = 401 5.608.11 lei
Cheltuieli cu intretinere Furnizo ri 4.763.15 lei
si reparatii
4426

TVA deductibila 904.99 lei

25 iulie N+l,se cumpără piese de schimb, filtere, curele conform facturii nr 269

%
3022 = 401 886 lei
Piese de schimb Furnizori 739 lei
4426
TVA deductibila 147 lei

1 august N+l, se inregistreaza salarille datorate zilierilor (anexa 3), conform registrului de
evident al zilierilor nr 1

641 = 421
Cheltuieli cu salariile Personal salarii datorate 320 lei
personalului

b) Retinerea impozitului pe venit al zilierilor:

421 = 444
Personal salarii datorate Impoz it pe venituri de 52 lei
natura salariilor

c) Plata zilierilor :
421 = 421
Personal salarii datorate Casa in lei 268 lei

d) Plata impozitului :
444 = 5121
Impozit pe venituri Conturi la banci in lei 52 lei

15 septembrie N +1,. începe recoltatul
Consumul de motorina 1952 l, conform bonului de consum nr 133:
6022 = 3022

Cheltuieli privind Combustibili 7.808 lei
combustibili

Se înregistrează producția in curs de executie:
332 = 712
Lucrari si servicii Venituri aferente costurilor 256.932 lei
in curs de executie serviciilor in curs de executie

16 septembrie N+l se înregistrează producția de porumb obtinuta, 62360 kg la pret de 0.40
lei:
347 = 712
Produse agricole Venituri aferente costurilor
Serviciilor in curs de executie 256.932 lei

Se inregistreaza descarcarea in gestiune:
712 = 332
Venituri aferente costurilor Lucrari si servicii in curs
Serviciilor in curs de executie de executie 256.932 lei

17 septembrie N+l, vanzare porumbului dulce, societatea este plătitoare de TVA
411.1 = 332
Clienti Venituri din vanzarea
Produselor agricole 331.734 lei

Descarcare din gestiune :
712 = 347
Venituri aferente costurilor Produse agricole
Serviciilor in curs de executie 204.144 lei

18 Septembrie N+l, vanzare porumbului dulce, societatea este neplătitoare de TVA :
411.1 = %
7017 327 lei
Clienti Venituri din vanzarea
Produselor agricole

4427
TVA colectata 27 lei

Descarcarea din gestiune:
712 = 347
Venituri aferente costurilor Produse agricole
Serviciilor in curs de executie 200 lei

25 septembrie N+l, se înregistrează arenda în bani :
612 = 462
Cheltuieli cu redeventele Creditori diversi 28.518 lei
locatiile de gestiune
si chiriile

3.3 Centralizator cheltuieli de exploatare

Cheltuieli directe

Nr crt Indicatorul N (N+1)
1 Cheltuieli cu salariile 13.410
2 Cheltuieli cu amortizarea 7.910
3 Cheltuieli cu piesele de schimb 8.120
4 Total cheltuieli 29.440

Cheltuieli indirecte

Explicatii Valorea
totala Motorina Seminte Ingrasaminte Erbicide Asigurare
a culturii
Cantitate
(kg) Valoare
(lei) Cantitate
(Kg) Valoare
(lei) Cantiate
(kg) Valoare
(lei)
Cantiate
(kg) Valoare
(lei)
Arat 9.048 2600 9.048
discuit
10.551 2.600 10.551
fertilzat 17.797 910 3.139 11.927 14.658
semanat 21.206 717 2910 22.850 18.926

asigurare 3425 3425
fertilizat 88.150 910 23.750 48.772 64.400
erbicidat 40.999 717 2.760 296 38.239
recolat 7.808 1.952
arenda 28.518
Total
227.502

3.1 Evolutia activelor

050000100000150000200000250000
CHELTUIELI DIRECTE CHELTUIELI INDIRECTE
0100200300400500600
ACTIVE
CIRCULANTEACTIVE
IMOBILIANTESTOCURI2016
2017
2018

ANEXE
ANEXA 1: ORDIN DE PLATA NR. 125
Furnizor SC LUKOIL SRL Scria: VIT Nr 20131050
SC
Nr. R.C. J29/456/2010 Client
Nr. MARESRL…..
CIF ROI 23456 R.C.
Sediu Cam Alunis CIF ROI 5798
Județul
Teleorm an
Sediu Cont MIR MAR AGRO SRL , 174
Punct de lucru Apostolache Judet
ui Giurgiu
Cont 1 R048TREZ 5265 069X XX00 0292 Cont R024 BRDE 426S V660 5021 4410
Banca Trezoreria Alexandria Banca BRD Giurgiu
Nr. Factura
Dat 54
a 15-09-N
Cola 15.09.
TVA 19% Data scadenta: N
Nr. Crt. Denumirea produselor sau a
serviciilor UM Cant Preț unitar (fara
TVA) -lei- Valoarea –
Ici – Valoar
ea
T.V.A.
-Ici-
0 1 2 3 4 5 6
1. MOTORINA T 4 24360 29232 4872
Stampila si semnătură
fumiz.
Munteanu Sorina
2761010454587 Date privind expediția Numele delegatului
Bl/CI Seria ………
Nr …………………..
Mijloc de transport nr
Expedierea s -a făcut in 02.09. prezenta
noastru Iu data de X Total: 2 380
Semnătură de
primire Total de plata
(col.5+col,6)
29.232

29.232 lei

Anexa 2: Ordin de plata nr 125:

ORDIN DE
PLATĂ Nr. DATA
EMITERII TIP. DOC. 1
PLĂTIȚI LEI

PLĂTITOR CONTUL
BANCAR
CODUL FISCAL
CONTUL TREZORERIAL

BANCA PLĂTITOARE CODUL BĂNCII

BENEFICIAR CONTUL
BANCAR
CODUL FISCAL
CONTUL
TREZORERIAL

BANCA BENEFICIARĂ CODUL BĂNCII

DESTINAȚIA PLĂȚII TIPUL
TRANSFERULUI

NORMAL/URGEN
T
U

L.Ș.

CODUL TRANZACȚIEI DATA
PRIMIRII DATA
EXECUTĂRII

SEMNĂTURILE
EMITENTULUI
L.Ș.

SEMNĂTURA BĂNCII

MOTIVUL REFUZULUI

ANEXA 3 : REGISTRUL DE EVIDENTA A ZILIERILOR
NR
CRT Data de
deslâșurare
a
activilătii Numele
prenumel e
zilierului Actul
de
identita
te CNP Semătura
zilierului
la
începerea
activitâțli
Locul
executarii
activită tiii Remunerația
brută
convenită Remunemț
ia
netă
plătită Semnătura
de
confirmare
de
primire a
banilor Loc pentru
ștampi Ia și
semnă tura
beneficiarul
ui
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2 20.06.
POP ION
CI
181090 câmp 100 67
N+l
5814585

3 20.06.
N+I
VOINE
VASI
CI 179121
4252536

câmp 100
75
4 20.06.
N+l
BERA
ILIE
CI 180060
845699

câmp 100 75
5 20.06.
N+l
ARION
FLORI
CI 286112
545444

câmp 100 75
6

Anexa 5: Aviz de insotire a marfii
Furnizor …SC _____SRL …………..
[denumirea, forma juridică)
'tr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul ……. Cumpărător ………….
[denumirea, forma juridică)
Nr. de înmatriculare în Registrul
comerțului/anul ……..
Mr. de înregistrare fiscală
Sediul (localitatea, str. nr.) FRUMUȘICA
………… ………………….. Nr. de înregistrare fiscală
Sediul (localitatea, str. nr.)
iludețul GIURGIU ……… ludețul ……………….
. .. .
AVIZ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFII
Nr … 58 …………

Data (ziua, luna, anul) ..12.07.N+1….

ANEXA 6: NOTA DE RECEPTIE
SC_______SRL Nota de intrare receptie
Str : ___________se recolteaza ______________________________marfurile furnizate din
din localitatea ____________________cu auto nr ____________________conform facturii (aviz de expeditie) nr
58,59,60, 61, 62,63,64,64,66,67_______________din data de 11, 1 2, 13, 14, 15.07 N+1 ____ atsfel:

Nr.
cri.
Denumire
produs. U/M Cant. FumIzor Adaos
camere.
Preț
unit.cu
amanunt ul
tara
TVA Prc|
unii.f
ara
TVA VaIoare
(tara
TVA
) TVA Tot
al
taci.
401 % Sum
a Tot
Pe al 442
U/M 6
0
1 '
2 3 4 5=3x
4 6 7-3
*6 8=5
+7 9 10-4
*9 11—
4+10
2 Grâu din
recoltare N+l
KG 642.360
3
4
COMISIA DE RECEPTIE
PRIMIT IN GESTIUNE

Numele si prenumele Functia Semnatura
POP IOIN CONTABIL

ANEXA 7: FISA DE MAGAZIE
SC CULTURA MARE SRL FIȘĂ DE MAGAZIE Pagina …… 1
Magazia Materialul (produsul), sortimentul, calitate, marcă, profil, dimensiune
SC MIR MAR AGRO SRL U/M Preț unitar
KG
Document
Intrări Ieșiri Stoc Data și semnătura de control
Dată Număr Fel
11.07.N+1 58 AVIZ 60000
11.07.N+1 59 AVIZ 90000
11.07.N+1 10 NIR 150000 150000
12.07 .N+l 61 AVIZ 90000
12.07.N+1 62 AVIZ 60000
12.07.N+1 63 AVIZ 60000
12.07.N+1 11 NIR 210000 210000
14.07.N+1 64 AVIZ 60000
14.07.N+1 65 AVIZ 90000
14.07.N+1 66 AVIZ 90000
14.07.N+1 12 NIR 240000 240000
15.07.N+l 67 AVIZ 42360

ANEXA 8: REGISTRUL JURNAL
Registru jurnal

Data Document Explicație Simbo l conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
I5.09.N Factura 54 Achiziție combustibil % 401 29232
3022 24360
4426 4872
15.09.N Extras bancar Plată furnizor 401 5121 29232 29232
19.09.N Factura 62 Achiziție materiale auxiliare % 401 5150
3021 4725
4426 425
04.10.N Factura 1253 Achiziție materiale și semințe % 401 31065
3025 28500
4426 2565
15.10.N Factura 56 Achiziție de piese de schimb % 401
3024 739 886
4426 147
01.10.N Extras bancar Plată asigurare 401 5121 3425 3425
20.1 l.N Extras bancar Plată dividend net 457 5121 8400 8400
10.12.N Extras bancar Încasare subvenție 5121 741 475710 475710
03.02.N+1 Factură 789 leasing % 404
167 1762 2234
4426 472
02.03.N+1 Factură 56889 Achiziție materiale auxiliare % 401 25887

3021 23750
4426 2137
02.03.N+1 Factura 236 Achiziție combustibil % 401 33040
3022 27533
4426 5507
25.03.N+1 Factura 568 Achiziție materiale auxiliare % 401 22072
3021 20250
4426 1822
01.04.N+1 Factura 123 Reparații utilaje %
61! 4763 5667
4426 904
15.Q6.N+1 Factura 269 Achiziție piese de schimb % 886
3022 739
4426 147
20.06.N+1 Registru de
evidență al
zilierilor nr.l Salarii brute 641 421 320 320
20.06.N+1 Registru de
evidență al
zilierilor nr.l Plată zii ieri 421 5311 268 268
20.06.N+1 Registru de
evidență al
zilierilor nr.l Impozit pe salarii 421 444 52 52
18.07.N+1 Factura 72 Vânzare grâu 411 7017 331734 331734
18.07.N+1 Notă contabilă Descărcarea din gestiune 712 347 204144 204144
19.07.N+1 Factura 12 Vânzare grâu -neplăților tva 411 % 327
7017 300
4427 27
TOTAL 1209731 1209731

BIBLIOGRAFIE

1. Scriosteanu – Agropedologie, manual pentru clasa a XI a, specializare agricol si agromontan, Edotura
Gimnazium, Targoviste, 2001
2. Administrația Națională de Meteorologie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
Planul Sectorial pentru Cerce tare-Dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală pe anii 2011 –
2014 – ADER 2020: Cod de bune practici agricole, în contextul schimbărilor climatice actuale și
previzibile, ISBN 978 -973-0-17948 -4.
3. Contabilitate. De la teorie la prac tica. Ciclul contabil si inchiderea exercitiului financiar – Traian –
Ovidiu Calota. Editia a IV -a, adaugita si revizuita , 2018, Bucuresti
4. Contabilitatea de la teorie la practica. Metoda si modelare. Traian -Ovidiu Calota, Editia a III -a, 2017
5. Cernu șca, L., Contabilitate și gestiune fiscală, Editura Tribuna Economică București, 2010;
6. Cioarna, A., Csorba, L., Cilan, T., Economie. Microeconomie, Editura Universității "Aurel Vlaicu", Arad,
2011;
7. Nicolaescu C., Noțiuni contabile de bază – teorie și practică, Editura Mirton, Timișoara, 2009
8. Cuc L., D., Consolidarea situațiilor financiare anuale, Editura „Aurel Gutenberg Univers”, Arad, 2012;
9. Grigoraș C., Boengiu S., Grigoraș Elena Narcisa (2004), Noțiuni de bază în știința solului, Ed. Un iversitaria
Craiova;
10. Ianoș Gh. (2004), Geografia solurilor cu noțiuni speciale de pedologie. Editura MIRTON, Timișoara
11. . Ielenicz M., Comănescu Laura (2003), Geografia fizică generală, Editura Universitară, București
12. Aur N. S., (2008), Geogr afie economică mondială, Edit. Sitech, Craiova;
13. www madr.ro
14. www eurostat.ro
15. Axinte, Stela – 1992 – Tehnologii de cultivare a plantelor si cresterea animalelor, Ed. I.P.I., 490 p.
16. Oancea, I, Tratat de agricultura, Editura Ceres, Bucuresti, 1996, pag 9
17. Legea nr 65din 25/03/1998 (Legea 65/1998) pentru modificarea si completarea Legii araenderii nr
16/1994 Publicata in Monitorul Oficial nr 126 din 26/03/1998
18. Delesalle, E. Delasalle, F. Contabilitatea și cele zece porunci, traducere, Ed. Economică, traducere, București,
2003
19. Duțescu, A. Ghid practic de înțelegere și aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate, Ed.
CECCAR, București, 2001
20. Feleagă, N., Malciu, L. Politici și opțiuni contabile – Fair Accounting versus Bad Accountung – Ed,

Economică, București, 2002
21. Malciu, L. Contabilitatea creativă, Ed. Economică, București, 1999
22. Ristea, M. Olimid, L., Calu, D.,(coordonatori) Sisteme contabile comparate, Ed, CECCAR, București, 2006
Ristea, M.(coordonator) Contabilitatea financiară a întreprinderii. Ed. Universitară, București, 2005
23. Ristea, M. Contabilitatea rezultatului întreprinderii, Ed. Tribuna Economică, București, 199 8
24. Ristea, M. Metode și politici contabile de întreprindere, Ed. Tribuna Economică, București, 2000
25. Ristea, M. Normalizarea contabilității.Bază și alternativ, Ed.. Tribuna Economică, București, 2002
26. Ristea, M. Bază și alternativ în contabilit atea întreprinderii, Ed. Tribuna Economică, București, 2003
27. Ștefănescu, A Performanța financiară a întreprinderii între realitate și creativitate, Ed. Economică, București, 2005
28. Ministerul Finanțelor Publice Ordinul ministrului finanțelor publice nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor
contabile armonizate cu directivele europene