Politici Si Strategii DE Relansare A Turismului DIN Judetul Valcea

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………

Capitolul 1

PREMIZELE DEZVOLTĂRII TURISMULUI VÂLCEAN

1.1 Potentialul turistic al Județului Vâlcea ………………………………………………………..

1.2 Forme de turism practicate în Județul Vâlcea ………………………………………………….

Capitolul 2

ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE

2.1 Circulația turistică ………………………………………………………………

2.2 Piața turistică ……………………………………………………………….

Capitolul 3

ANALIZA BAZEI TEHNICO+MATERIALE

3.1 Baza tehnico’materială a turismului în Județul Vâlcea ……………………………………..

3.2 Previzionarea bazei tehnico’materiale în Județul Vâlcea ……………………………………..

Capitolul 4

POLITICI ȘI STRATEGII DE RELANSARE A TURISMULUI DIN JUDEȚUL VÂLCEA

4.1 Analiza SWOT ………………………………………………

4.2 Diversificarea ofertei turistice vâlcene ……………………………………………………

4.3 Direcții de dezvoltare pentru turismul Vâlcean ………………………………………………….

4.4 Strategii de dezvoltare durabilă a turismului în județ …………………………………………..

4.5 Program promoțional privind lansarea stațiunilor balneo-climaterice din Județul Vâlcea ………………………………………………………..

Concluzii ………………………………………………………………

Anexa 1 ……………………………………………………………..

Anexa 2 ………………………………………………………………

Pagini 63

=== POLITICI SI STRATEGII DE RELANSARE A TURISMULUI DIN JUDETUL VALCEA ===

CAPITOLUL I

PREMIZE ALE DEZVOLTARII TURISMULUI VÂLCEAN

1.1 Potențialul turistic al Județului Vâlcea

Județul Vâlcea prezintă următoarele caracteristici1: este un relief prin excedență de deal și de munte, așa cum rezultă și din repartiția formelor sale: 2/5 munți, 1/5 dealuri și depresiuni subcarpatice și 2/5 dealuri și podiș.

modul de dispunere a reliefului în fâșii orientate pe direcția E – V și coborârea generală în trepte de la N la S.

simpla etajare a reliefului pe o altitudine de aproape 2300 m indică o accentuată varietate a acesteia în ansamblul unei foarte pronunțate fragmentări.

Relieful muntos ocupă partea de nord a județului sub forma a două culmi orientate E – V, despărțite de străvechea « Țară a Loviștei » ce este mărginită în părțile extreme de culmi muntoase joase, orientate N-S, formând un adevărat patrulater.

În general, regiunea de munte este formată din masive cu culmi puternice, de cele mai multe ori au aspect greoi și versanți rotunjiți, consecință a alcătuirii lor dominante din roci cristaline și metamorfice, având o evoluție cu îndelungate faze de netezire a reliefului.

Munții Făgărașului, cei mai înalți munți, sunt reprezentați de un sector care se desfășoară de la nord de Depresiunea Loviștei. Sunt alcătuiți din roci cristaline și se caracterizează prin creste ascuțite, circuri,văi glaciare și praguri. Altitudinea ridicată a culmilor imprimă munților o înfățișare alpină, mult mai evidentă în estul sectorului vâlcean al Munților Făgăraș.

Munții Lotrului prezintă culmi înalte peste 2000 m (Vârful Șteflești 2212 m, Vârful Piatra Albă 2179 m). Au culmi înalte, rotunjite, întrerupte de șesuri și văi strâmte cu povârnișuri repezi, având cursuri de apă năvalnice, păstrând un aspect mai tânăr și mai sălbatic în contrast cu netezirea culmilor înalte. Dintre aceste văi, Valea Lotrului și Valea Loviștei între care se desfășoară culmile Latoriței sunt considerate a fi cele mai frumoase văi din Carpații românești. Sunt străbătuți de numeroase drumuri pornite din văile adânci care îi separă în masive. Sunt bogați în păduri și pășuni. Datorită faptului că prezintă aspecte morfologice complexe, activitățile turistice care se pot practica sunt variate. Ușurința circulației și frumusețea peisajului sunt favorabile drumeției, iar pantele domoale, prelungi, mai numeroase în zona Voineasa și Vidra sînt favorabile practicării sporturilor de iarnă.

Munții Căpățânii continuă spre vest pe partea dreaptă a Oltului, lanțul muntos apărând ca o culme principală, înaltă, golașă pe direcția E – V, din care se ramifică spre nord și sud, având numeroase culmi, cu altitudini între 1600 – 2200 m. Pe versantul sudic iese în evidență creasta calcaroasă, accidentată ,Vânturarița – Buila, al cărei aspect pitoresc amintește de Munții Piatra Craiului. Ea este fragmentată de ape care formează cascade, repezișuri, chei și peșteri foarte atrăgătoare, care pot fi vizitate în cadrul unor variate programe turistice.

Condițiile morfologice și pitorescul reliefului fac ca acești munți să prezinte un interes deosebit, în special în drumeții, traseele turistice fiind numeroase pe creasta munților și pe versantul sudic, acolo unde formele domoale permit accesul mai lesnicios. Pereții abrupți ai Builei oferă un domeniu propice alpinismului, iar Culmea Căpățânii condiții favorabile practicării sporturilor de iarnă.

Munții Cozia – Nărutu apar ca un masiv proeminent și abrupt (deși înălțimea maximă este 1654 m – Vârful Cozia) dominând prin suplețea sa, spre N depresiunea intramontană Țara Loviștei, iar spre S depresiunea subcarpatică Jiblea, oferind panorama unei extraordinare imagini a Văii Oltului, șerpuind printre munți care apar ca niște creste ascuțite tăiate de văi strâmte cu frumoase sectoare de chei, cascade numeroase « chipuri de piatră » și pante înclinate. Apropierea de stațiunea balneo-climaterică Călimănești – Căciulata și accesul ușor fac ca acești munți să fie vizitați cu precădere de turiștii aflați aici precum și de turiștii din Râmnicu Vâlcea și alte localități ale țării. În interiorul patrulaterului se află Depresiunea Brezoi – Titești sau « Țara Loviștei » situată pe Olt în sectorul Turnu Roșu – Câineni și cel de la confluența Oltului cu Lotru, este o regiune de plaiuri rămasă în parte împădurită, dar cu numeroase poieni ce sunt fragmentate de văi scurte. Este străbătută de numeroase drumuri datorită reliefului și microclimatului oferă un cadru plăcut pentru odihnă și recreere.

Dealurile și depresiunile subcarpatice au o structură cutată cu altitudini cuprinse între 600 – 800 m. Regiunea subcarpatică formează o altă zonă de o importanță turistică deosebită, atât prin prezența stațiunilor balneo-climaterice de valoare internațională cât și prin bogăția monumentelor istorice. Regiunea de sub munte a Olteniei a fost încă de multă vreme apreciată pentru potențialul ei turistic pe cât de variat pe atât de puțin cunoscut și valorificat în raport cu atracțiile existente și cu posibilitățile de practicare a turismului. Privită numai prin prisma particularităților cadrului natural, ținutul de sub munte al Vâlcii îndeplinește condițiile unei zone pentru recreere activă.

Podișul piemontan are între 300-500 m. Ca urmare a înclinării sale apele au săpat văi adânci cu lunci largi, iar interfluviile sunt acoperite cu intense plantații de viță de vie.

În încheiere putem spune că particularitățile de relief ale județului Vâlcea oferă condiții favorabile desfășurării în cadrul lui, a unor activități diversificate și de mare atractivitate.

Clima este temperat continentală, dar etajarea și fragmentarea reliefului duc la modificarea unora din factorii climaterici, mai ales în sectoarele de munte și al stațiunilor balneo-climaterice, unde există microclime specifice.

În vestul județului climatul prezintă temperaturi medii anuale 8-10o C. Verile sunt calde fiind favorabile activităților turistice estivale, toamnele lungi și însorite permit prelungirea activității turistice până la sfârșitul anului. Precipitațiile sunt reduse, mai frecvente fiind în mai – iunie și noiembrie – decembrie, perioade în care turismul este mai redus.

În sectoarele montane iernile sunt lungi (peste 100 de zile pe an) bogate în zăpadă, stratul de zăpadă se menține în medie 150-200 de zile. Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 80. În munții înalți în N județului, vânturile sunt puternice și domină dinspre N-V. Frecvent pe versanții Lotrului și Coziei apar brize de munte, iar în timpul zilei brizele de vară care se formează prin încălzirea și rarefierea aerului din văi, urcă pe pantele versanților. Aceste condiții limitează practirea drumețiilor în munții înalți numai în sezonul cald, însă favorizează practicarea sporturilor de iarnă. Din acest punct de vedere, o atenție deosebită trebuie acordată sectorului superior al Lotrului, unde valorile factorilor climatici sunt comparabile cu cele ale stațiunii Poiana Brașov. O mențiune specială pentru Voineasa unde condițiile de climă sunt mai atenuate decât cele din zonele de munte, lipsa vânturilor fac astfel încât să fie favorabilă turismului de sejur. Numărul mai scăzut de zile cu ninsoare și cu strat de zăpadă mai puțin prielnice pentru sporturile de iarnă, este compensat de apropierea stațiunii de locuri favorabile practicării acestora (Vidra și Voineșița).

Climatul blând al stațiunilor balneo-climaterice, numărul maxim de zile în care temperaturile medii lunare și sezoniere au variații reduse, uniformitatea presiunii atmosferice, verile puțin toride, fac ca acestea să fie favorabile tratării unor afecțiuni specifice în stațiunea Govora. Aceste caracteristici sunt evindente sectorului Călimănești – Căciulata, care resimte curenți de pe valea Oltului, unde condițiile topografice determină un microclimat favorabil curei balneare.

În depresiunea Loviștei și pe Valea Oltului clima este mai blândă decât a teritoriului ce le înconjoară. Masele de aer rece, care se acumulează se scurg repede în afara defileului Oltului. Cunoscutele inversiuni termice (frecvente în depresiuni) care se soldează cu accentuate scăderi de temperatură, nu au în depresiunea Loviștei o frecvență mare. Într-adevăr, numărul mediu anual de zile acoperite depășește 180 de zile. Din asamblul se detașează o arie formată din culoarul Văii Oltului și depresiunea Oltului cu o nebulozitate medie până la 150 de zile, care traversează zona montană.

Rețeaua hidrografică. Județul Vâlcea se caracterizează printr-o rețea de ape dense tributară bazinului Oltului, rețea ce imprimă o anumită configurație peisajului. Cursurile de apă, prin frumusețea peisajului, ca și prin amenajarea lor hidro-energetică, împreună cu un număr mare de lacuri de acumulare, au un rol important în dezvoltarea turismului și agrementului în special.

Oltul, principala apă curgătoare care străbate teritoriul județului pe o lungime de 130 km are un imens potențial energetic și formează un frumos defileu la Turnu Roșu – Cozia. Străbătând zona de munte, el primește o serie de afluenți, dintre care cel mai mare este Lotrul, râu vijelios cu un potențial ridicat și valorificat prin desele lacuri de acumulare și prin frumusețea turistică a peisajului.

Sunt și în zona subcarpatică a Oltului un mănunchi de afluenți: Muereasca, Olănești, Govora și Bistrița.

Partea de V a județului este brăzdată de Olteț cu afluentul său Cerna. Apele curgătoare ale județului Vâlcea mai cuprind și o serie de lacuri cu o mare densitate de formare, ce-i conferă o notă aparte peisajului.

La izvoarele Lotrului sunt lacuri glaciare Gâlcescu, Păsări, Lacul lui Vidal, unice prin sălbăticia lor. Lacurile glaciare, de o nesemuită frumusețe se găsesc și în munții Latoriței, Iezărarul și Singuraticul. Alături de acestea se găsește o adevărată salbă de lacuri de acumulare : Vidra pe Lotru, Galbenu, Petrimanu și Goranu, Govora pe Olt și multe altele, care pe lângă scopul practic prezintă și un mare interes turistic.

Nu trebuie uitate nici lacurile sărate, mici dar foarte adânci de la Ocnele Mari și Ocnița folosite în scopuri terapeutice.

În zona dealurilor, unde straturile cu o înclinare mai mare au la bază orizonturi de argilă, se produc alunecări de teren, iar în spatele valurilor de alunecare, sau între valuri se acumulează apa, formând lacuri de diferite forme și dimensiuni. Asemenea lacuri se găsesc în toată regiunea subcarpatică, începând de la Dăești în E pănă la Rugetul în V.

O altă categorie de lacuri o formează lacurile de tasare, formate prin tasarea terenului cum este cazul Lacului Sec de la Dăești și Lacului Lung de la Runcu.

În subcarpați, în general, la contactul cu fâșiile de conglomerate magme cu o compoziție chimică diferită, apar izvoare minerale cu rol curativ, ce au contribuit la renumele stațiunilor de pe Valea Oltului în afara celor valorificate de renumitele stațiuni Govora, Călimănești-Căciulata, Olănești, cu o valoare deosebită, s-au descoperit izvoare minerale și în alte localități : Pietrari, Mateești, Fedeleșoiu și Costești insuficient valorificate.

Județul Vâlcea se situează pe primul loc în țară sub raportul numărului și valorii terapeutice a izvoarelor minerale.

Vegetația și fauna. Partea înaltă a județului are flora și fauna central europeană, iar cea sudică are nuanțe submediteraneene, având numeroase elemente termofile.

Sub aspect turistic, vegetația din județul Vâlcea are o funcție estetico-peisagistică și o funcție socio-creativă cu rol principal de agrement, în cadrul căreia pădurea ocupă un loc însemnat. Existența pădurii are o importanță pentru stațiunile balneare, prin influența pe care o exercită asupra condițiilor climatice locale, filtratul aerului, atenuând viteza vântului și extremele de temperatură.

Pădurea ocupă 48 % din suprafața județului, fiind alcătuită din esențe variate. În zonele mai înalte predomină coniferele,iar în zona subcarpatică fagul și gorunul. Pădurea urcă în regiunea muntoasã până la 1700-1800 m, de la care începe domeniul pajiștilor alpine, unde covorul vegetal încântă prin coloritul și bogăția florilor. Din punct de vedere floristic, un loc aparte îl deține Munții Coziei unde cresc un număr mare de specii dintre care unele rare.

O mențiune specială trebuie fãcută pentru pădurea de fag din apropiere de Voineasa care cuprinde arbori înalți, drepți, cu coroana ridicată în vârful tulpinii. Dacă vegetația reprezintă un paradis, fauna, deși nu este reprezentată printr-un număr mare de specii, cuprinde majoritatea grupelor de animale. Pădurile de fag și stejar au constituit locuri populate de o faună bogată în cea mai mare parte de interes cinegetic, Țara Lotrului fiind denumită în trecut Țara Vânătorii. Dintre animale amintim: capra neagră, ursul brun, râsul, căprioara, mistrețul, veverița, lupul, viezurele, alături de diferite specii de păsări de interes cinegetic: cocoșul de munte, potârnichea.

Apele sunt populate cu o bogată faună, favorizând dezvoltarea pescuitului sportiv. Râurile de munte au păstrav, lipan, râurile cele mai bogate sunt: Baia Mare, V. Strâmbă, Râul Vadului și Râul Lotrului. Deoarece particularitățile peisagistice ale județului Vâlcea oferă condiții dintre cele mai avantajoase pentru practicarea turismului sub cele mai diverse forme, nu trebuie neglijată posibilitatea vânătorii și a pescuitului sportiv, ca activitate de recreere. În acest scop se impune luarea unor măsuri nu numai de stăvilire a poluării apelor Oltului, atât pe teritoriul județului, cât mai ales în amonte, dar și de repopulare a apelor acestuia. Formarea lacurilor de acumulare oferă posibilitatea populării lor cu specii piscicole.

Rezervațiile naturale în ansamblu pe teritoriul județului Vâlcea, reprezintă prin așezarea și varietatea elementelor un loc de o deosebită valoare naturală, științifică, tactică și în același timp o atracție deosebită din punct de vedere turistic.

Printre animalele ocrotite de lege se numără râsul, capra neagră, acvila de munte, cocoșul de munte.

Caracteristicile florei și faunei de pe Munții Coziei, au determinat înființarea unui parc național cu suprafață de 17.000 ha, din care zona științifică cuprinde aproximativ 4.500 ha. Rezervația cuprinde numeroase plante alpine, subalpine și plante rare, precum și elemente faunistice: pisica sălbatică, jderul de copac, lupul, cerbul, scorpionul.

Pe teritoriul județului se mai întâlnesc arbori seculari declarați monumente ale naturii, cum ar fi stejarii de peste 450 de ani din comuna Frâncești, nucul uriaș din comuna Costești având peste 400 de ani și peste 30 m înălțime, frasinul monumental din comuna Lungești, etc.

De asemenea, trebuie să amintim frumoasa poiană a narciselor din comuna Milostea sau lacul cu nuferi albi și galbeni, irișii de baltă din comuna Mihăești.

Remarcăm prezența câtorva rezervații geologice: șiroirile și piramidele de pe Valea Stăncioiului din comuna Goranu, zona văii Cerna alături de macrorelieful de eroziune creat la Ocnele Mari, Cheile Bistriței vâlcene.

1.2. Forme de turism practicate in Județul Vâlcea

Pitoresc și plin de farmec. Așa se dezvăluie Vâlcea calătorului abia sosit în acest ținut binecuvantat de Dumnezeu cu munți (cu înălțimi care ajung la peste 2.200m), podișuri și dealuri, depresiuni și văi de o neasamuită frumusețe. Valea Oltului, strajuită de păduri seculare(padurile ocupă mai bine de jumatate din suprafața județului), este de departe cea mai spectaculoasă și cea mai atractivă, rivalizând prin minunația peisajului cu cele mai încantatoare locuri din Europa și din lume. Pe langă pitoresc, însă, județul este renumit și prin bogația miraculoaselor ape tămăduitoare, care situează stațiunile sale balneare alături de celebrele stațiuni de renume european: Baden-Baden, Karlovy-Vary, Aix les Bains. De secole, apele minerale de la Călimanețti- Căciulata, de la Govora si Olănești fac adevarate minuni în tratarea unor afecțiuni. Atracțiile județului Vâcea sunt mari și numeroase.

Aici se află cateva așezări și vestigii istorice de valoare- multe din acestea fiind unicat-precum mânăstirile Cozia, Hurezu, Govora, Dintr-un Lemn, Surupătele, Arnota și Episcopia Ramnicului. Acestora li se adaugă castrele și cetățile geto-dacice sau daco-romane de la Buridava de pe Calea lui Traian, pe Valea Oltului.

În Munții Coziei, în rezervațile naturale Buila Vanturarița și Capățânii sunt ocrotite , ca monumente ale naturii, o serie de specii rare din flora si faună Romaniei.

Un real interes prezintă Memorialul "Nicolae Balcescu" din comuna ce poarta numele ilustrului cartural si revoluționar de la 1848, Muzeul de Arta din Rm. Valcea, Complexul muzeistic "General Gheorghe Magheru", Casa memoriala "Anton Pann" – Rm. Valcea, Colectia de arheologie, carte veche și arta feudală – Govora, Muzeul Viei si Vinului – Dragasani, Colectia de etnografie și arta populară – Bujoreni

Vâlcea a fost dintotdeauna și va rămâne un ținut de un pitoresc neasemuit. De la cronicele anonime la însemnările de călătorie ale unor drumeți străini, de la descrierile lui Grigore Alexandrescu până la lucrările lui Vlahuță și Geo Bogza, Vâlcea a fost mereu și pretutindeni prezentă ca un tărâm plin de frumusețe și farmec.

Valorile peisagistice și urmele pe care istoria le-a lăsat pe aceste meleaguri au încântat inima și mintea generațiilor trecute și prezente și vor continua să încânte generațiile viitoare care vor beneficia de un plus de frumusețe, adăugat de mintea și iscusința omului.

Mărturiile arheologice. Pe teritoriul județului Vâlcea au fost descoperite numeroase așezări, obiecte și tezaure care atestă existența locuitorilor pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. În drumul lor prin Vâlcea, turiștii pot vizita și o așezare dacică, Valea Răii, la 7 km sud de Vâlcea care a fost descoperită, deasupra unei așezării mai vechi dacice. Asemenea așezări mai sunt identificate la Copăceni, Câineni, Stolniceni, Ionești. Pe locul unde se găsește combinatul chimic se afla așezarea romană Buridava, îndeplinind și funcția de târg, Prepoarele Perișani unde se presupune că ar fi și Posada anilor 1330.

Monumentele și locurile istorice. Numeroase monumente de artă și arhitectură reliefează meșteri locali, care au durat în timp lucrări de o deosebită valoare artistică, județul Vâlcea este unul din județele cu cele mai multe monumente istorice și ctitorii voievodale.

Zona Valea Oltului (la nord de Rm. Vâlcea). În orașul Rm. Vâlcea se găsesc:

Muzeul județean de istorie, etnografie și arte plastice. Secția de arte plastice are o interesantă colecție de 1500 de lucrări semnate de Pătrașcu, Tonitza și altele;

Casa memorială "Anton Pann" – clădire tipică pentru arhitectura populară vâlceană;

Episcopia Râmnicului și Argeșului – asemănătoare ca stil cu mânăstirile Cernica și Pasărea – este construită în stil catedrală post-brâncovenească, cu ziduri puternice, iar pictura aparține lui Gheorghe Tătărăscu. Are o colecție de artă veche și artă medievală;

Biserica Sf. Paraschiva este ctitoria voievodului Pătrașcu cel Bun, ea a fost terminată de fiul său Mihai Viteazu;

Schitul Cetățuia, de pe dealul Cetățuia din nordul orașului, datează din 1677;

Complexul muzeistic Magheru – la 2 km de oraș – cuprinde casa în care și-a avut reședința generalul Magheru în anul 1848 în "tabăra de la Râureni", biserica și un obelisc în amintirea anului revoluționar 1848;

Muzeul arhitecturii populare vâlcene – la 3 km de Rm. Vâlcea – cu 38 de obiecte ale arhitecturii populare din toate zonele etnografice ale județului.

Pornind de la Rm. Vâlcea pe drumul județean ce însoțește Valea Oltului, ne atrag atenția ruinele castrului roman de la Sâmbotin și schitul Fedeleșoiu, cu ruinele fostelor case domnești, turnul, clopotnița valoroasă pentru apărare și pentru arta brâncovenească din județ.

Tot în apropiere de Rm. Vâlcea, pe un alt drum județean, se află satul Frăsânei unde se găsește un schit și o biserică pictată de Mișu Pop. Orașul Călimănești, situat pe Valea Oltului, are o frumoasă mânăstire, mânăstirea Ostrov, situată pe insula cu același nume. Mânăstirea are o pictură în frescă de o mare valoare artistică.

Mânăstirea Cozia, amplasată pe malul drept al Oltului, la 5 km de Călimănești, constituie cel mai de seamă monument de artă feudală din județul Vâlcea și unul din cele mai vechi monumente din țara noastră, o construcție originală ridicată de Mircea cel Bătrân, de o valoare istorică indiscutabilă, reprezentând prima mărturie a influenței bizantine în arhitectura noastră. Mânăstirea a fost pe vremuri un vechi centru de cultură românească unde a activat mitropolitul Varlaam. Interiorul bisericii cuprinde valoroase picturi și elemente arhitecturale de o mare finețe și frumusețe artistică.

Mânăstirea Bolnița, monument istoric zidit în vremea voievodului Petru Vodă, dupã stilul arhitectural și unitatea sa, este considerată giuvaerul secolului al XVI-lea.

Continuând drumul pe Valea Oltului, înainte de a intra în defileu, facem cunoștintă cu ruinele schitului de la Piatra din secolul al XVII-lea, ridicat pe locul unei foste așezări dacice.

Intrând în defileul Oltului, pe malul stâng al acestuia, ne întâmpină stânca ce poartă numele de "Masa lui Traian". Spre nord se află "Cuptorul lui Traian" la care, potrivit unei legende locale, se spune cã împăratul Traian ar fi luat masa cu bucatele gătite în acest cuptor.

Cea mai îngustă albie din defileu, acolo unde Oltul fierbe în chinga munților, se află în aval pentru ca apoi spațiul să se lărgească, iar drumul intră în bazinul depresionar Turnu. Pe malul stâng se află mânăstirea Turnu, zidită în 1776 de mitropolitul Varlaam.

La 43 km se află mânăstirea Cornetu, unul din monumentele care se impune atenției turistice prin construcția sa și prin zidurile de cetate care o înconjoară, având rolul de a menține paza pe Valea Oltului și de a stăpânii teritoriile din bazinul depresionar Loviștea. Pictura din interior este cea originală, executată în stil bizantin în frescă.

La 58 km se află Câineni – cea mai importantă localitate din defileul Oltului, unde romanii au construit Podul Vetul (Podul Vechi). În timpul celui de-al doilea război mondial aici au avut loc lupte crâncene, iar în memoria celor căzuți a fost ridicat un monument.

Valea Oltului a fost vreme îndelungată martoră a numeroase lupte și locul unde s-au scris pagini de istorie. Din cele mai vechi timpuri oamenii au construit castre, drumuri și numeroase fortificații pentru apărare. Tot aici domnitori ai Țării Românești au lăsat importante ctitorii voievodale.

Zona turistică Lotru. Și în această zonă se găsesc mărturii ale trecutului: în orașul Brezoi și satul Malaia sunt monumente istorice ridicate în memoria eroilor de pe Valea Oltului căzuți în luptele din 1916. O legendă locală aduce precizări legate de formarea satelor de pe Valea Lotrului. Aici și-au găsit adăpost cete de haiduci, numiți și lotri, care s-au lăsat de haiducie, căpeteniilor lor dând nume satelor: Breazu întemeiază satul Brezoi, Ciugu și Voinea așezările Ciunget și Voineasa.

Zona Rm. Vâlcea – Drăgășani. În imediata apropiere a orașului Rm. Vâlcea, la Râureni, se află cea mai veche construcție din lemn de pe teritoriul municipiului, biserica din Râureni, ridicată în 1767. Spre vest, drumul județean merge pe Valea Bistriței și a Oteșanului. Urmărindu-l, la intersecția cu drumul național 67, se poate vizita Mânăstirea dintr-un Lemn, care, așa cum spune legenda, a fost construită dintr-un singur stejar, cu construcții de zid adăugate în timpul lui Matei Basarab și Ștefan Cantacuzino.

Orașul Drăgășani poartă și el urmele trecutului. Încă din timpul romanilor aici a fost construită o fortificație cunoscută sub numele de Buridava, ulterior dezvoltându-se ca târg cu importante funcții de schimb la o mare răscruce de drumuri. În oraș se găsește casa memorială și colecția "Gib Mihăescu", Drăgășani fiind orașul unde a locuit până la moarte Gib Mihăescu. Aici a avut moșii Iancu Jianu care a lăsat biserica din Capul Dealului în care se păstrează o interesantă pictură executată în frescă.

În apropiere de Drăgășani merită să fie vizitate schitul Dobrușa, atestat în 1500 și biserica mânăstirii Mamu, zidită de Constantin Brâncoveanu având o valoroasă pictură de Pârvu Mutu.

Valea subcarpatică cuprinde un întreg tezaur de monumente istorice. Complexul mânăstiresc Govora este format din corpul chiliilor ce înconjoară biserica. În timpul domniei lui Matei Basarab, prin aducerea unei tipografii, acest așezământ joacă un rol important în dezvoltarea culturii noastre, momentul culminant al activității tipografice îl constituie anul 1640, când se tipărește Pravila de la Govora.

În comuna Nicolae Bălcescu se află muzeul Nicolae Bălcescu cu 8 săli, având o colecție de documente inedite, alături de fotocopii, cărți și reviste ce redau aspecte din desfășurarea evenimentelor din 1848, precum și edițiile operelor lui Nicolae Bălcescu.

Zona turistică Horezu cuprinde mânăstirea Bistrița, zidită în jurul anilor 1400, de boieri craioveni și restaurată de Constantin Brâncoveanu, dărâmată de un cutremur, a fost refăcută în întregime sub forma unui palat domnesc, având în centru o biserică domnească, gen catedrală, pictată de Gheorghe Tătărăscu.

Mânăstirea Arnota este una din primele ctitorii ale lui Matei Basarab. Vechi monument de arhitectură, biserica s-a păstrat din vremea lui Matei Basarab cu pictura originală, executată în frescă de meșteri anonimi ce au reușit să-i dea o mare forță de expresivitate. Edificiul este zidit în stil brâncovenesc, pridvorul se sprijină pe 8 stâlpi de piatră, legați de arcade semicirculare. Arnota a fost, la rândul ei, un alt focar de cultură românească a timpului și a întreținut puternice legături spirituale cu așezămintele culturale de la Bistrița, Govora, Horezu.

Complexul Horezu seamănă de departe cu o cetate. Ansamblul format din 2 corpuri de incintă exterioară și o biserică aflată în curtea centrală, este socotit cel mai reprezentativ monument arhitectural al epocii, de inestimabilă valoare, fiind singurul care poartă în toată plenitudinea sa numitul stil brâncovenesc, caracterizat prin armonia concepției, prin gruparea bogată și variată a clădirilor în care intrau acele ceardacuri înalte cu coloane suple și arcade într-o mare diversitate. În ampla bogăție a decorației sculpturale și picturale ale stilului dominant care dă o notă de prospețime, sunt adunate laolaltă elemente de renaștere târzie, forme baroce și orientale – dar expresia plastică a întregului ansamblu este dată de notele de tendință realistă. Pe latura sudică se află reședința domnească, ce cuprinde sala gărzilor, sala consiliului, locuința propriu-zisă și biblioteca – amenajată ca muzeu. La vremea sa, Horezu a fost una din cele mai importante și mai bogate centre de cultură din Țara Românească.

Înainte de intrarea în orașul Horezu, un drum local ce se desprinde în stânga, ajunge la complexul muzeistic Măldărești, format din două cule: construcții specifice nordului Olteniei și o biserică. Cula Greceanu are un pronunțat caracter de fortăreață cu elemente de stil brâncovenesc, Cula Duca cea nouă a fost construită în 1812. Cele două cule au fost amenajate ca muzeu istoric de etnografie.

În satul Bănești, aproape de ieșirea din județ, a fost amenajată casa memorială Petrache Poenaru.

Etnografie și folclor. Specificul vâlcean a generat o culturã populară deosebită în care s-au cristalizat valori artistice originale, dând ținutului personalitate etnografică, folclorică, unitate, complexitate și armonie.

Aria nordică montană, cunoscută sub numele de Țara Loviștei, a conservat mult mai puternic elementele tradiționale și obiceiurile, aici folclorul ciobănesc prevalând. Gospodăriile și locuințele din aria colinară sunt bine adaptate configurației terenului, casele, de obicei înalte, dispun de nelipsitul foișor specific zonei.

În ansamblu, folclorul vâlcean se caracterizează printr-o mare bogăție și diversitate, rezultat al asimilării confluențelor cu zonele învecinate și al sintezei particulare ce-i conferă originalitate în nord-estul Olteniei.

Dintre obiceiuri menționăm numeroase târguri, precum și străvechiul dans românesc "călușarii". Aici este locul în care s-au înfiripat balade și doine pline de lirism. Este totodată sediul numeroaselor meșteșuguri și locul unde s-a dezvoltat o adevărată civilizație a lemnului.

CAPITOLUL II

ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE

2.1. Circulația turistică

În județul Vâlcea, pentru a răspunde unei cereri turistice cu o pondere în creștere a standardelor de nivel internațional se acționează pentru stimularea și diversificarea ofertei pe seama investițiilor prin care se crează noi pachete de servicii diferențiate potrivit preferințelor turiștilor, în calitatea lor de consumatori.

Aprecierea nivelului atins de fluxurile turistice din județul Vâlcea s-au realizat pe baza analizei mai multor indicatori specifici prin care se poate aprecia activitatea turistică la nivel general. O analiză de detaliu ar presupune obținerea de date statistice pentru fiecare stațiune turistică sau localitate cu potențial turistic cea ce este relativ dificil de obținut și impune un timp mai îndelungat de lucru.

Numărul de sosiri în structurile de primire turistică este foarte important deoarece arată și modul de valorificare economică al acestora. În tabelul nr.2.5. este redată situația acestui indicator specific pentru perioada 2002-2005:

Evoluția numărului de sosiri turistice în județul Vâlcea între 2004-2007

-mii persoane- Tabelul nr. 2.5.

Sursa: Anuarele turistice privind capacitățile de cazare turistice, Institutul Național de Statistică, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism, București, 2007

Figura 1

Datele din acest tabel arată că fenomenul sosirilor turistice în județ a avut un mers ascendent, iar ulterior a început să scadă ușor, mai ales în ceea ce privește numărul de turiști români.

Acest fapt ar trebui să devină un semnal de alarmă pentru a continua evoluția ascendentă și pentru a îmbunătăți oferta turistică și calitatea serviciilor oferite vizitatorilor români și străini.

Cererea turistică pentru județul Vâlcea este dominantă față de celelalte județe ale Olteniei, fiind de 58% din totalul sosirilor în anul 2005, iar cei mai mulți preferă condițiile oferite de hoteluri în proporție de 73%, fiind urmate de vile turistice, pensiuni și cabane turistice. Acest fapt demonstrează că serviciile turistice oferite clienților de structurile parahoteliere nu sunt suficient de atractive și nu sunt în concordanță cu prețurile cerute. În plus, fluxurile turistice sunt astfel concentrate în marea lor majoritate la nivelul stațiunilor balneare din județ și a singurei stațiuni montane de la Voineasa.

Deși există reale condiții de dezvoltare a turismului montan, a celui rural, cultural, de tranzit, lipsa cabanelor, campingurilor, popasurilor, neomologarea oficială a pensiunilor turistice determină o circulație mai redusă a turiștilor către aceste zone, precum și neîncrederea turiștilor în calitatea serviciilor oferite de structurile parahoteliere.

Numărul de înnoptări arată timpul pe care turiștii l-au petrecut la nivelul structurilor turistice de primire existente, arată nivelul de valorificare economică a acestora și arată încasările care s-au realizat pe durata unui an calendaristic. În tabelul nr. 2.6. este prezentată o imagine completă a acestui indicator specific.

Evoluția numărului de înnoptări turistice în județul Vâlcea între 2004-2007

-mii înnoptări- Tabelul nr.2.6.

Sursa: Anuarele turistice privind capacitățile de cazare turistice ale Institutului Național de Statistică, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism, București, 2007

Pe baza datelor prezentate rezultă că județul Vâlcea deține cea mai mare pondere a înnoptărilor înregistrate la nivelul provinciei istorice Oltenia, 82% deși și celelalte județe au o configurație geografică naturală și antropică apropiată, dar nu dețin resurse turistice comparative ca valoare și cantitate.

Figura2

Pe baza datelor din acest grafic se constată că evoluția numărului de îinnoptări turistice în Județul Vâlcea este relativ scăzut, deoarece oferta efectivă nu este suficient de competitivă și eficientă

Figura 3

Evoluția numărului de înnoptări turistice în Oltenia

Pe baza datelor din acest grafic se constată ca evoluția numărului de înnoptări turistice în Oltenia este relativ scăzut, deoarece oferta efectivă nu este suficient de competitivă și eficientă.

. Avantajul din Vâlcea este dat de renumitele stațiuni balneare și de stațiunea montană Voineasa, de numeroasele și valoroasele lăcașe de cult ortodox concentrate în zona subcarpatică, de bogăția zestrei etnografice.

Durata medie de sejur este un indicator specific care relevă în plan turistic modul de percepție și de cumpărare de către turiști a serviciilor existente în toate structurile turistice aflate în funcțiune. Conform tabelului nr. 2.7. situația se prezintă astfel :

Evoluția duratei de sejur turistic în unitățile de cazare

din județul Vâlcea între 2004-2007–zile-turist

Tabelul nr.2.7.

Sursa: Anuarele turistice privind capacitățile de cazare turistice ale Institutului Național de Statistică, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism, București, 2007

Din aceste prelucrări statistice se poate observa că durata de sejur a turiștilor sosiți în unitățile de cazare este mai mare față de total Oltenia și țară, fapt datorat prezenței stațiunilor balneare și a celei montane. În plus se constată o ușoară tendință de creștere a duratei de ședere pentru turiștii români comparativ cu cei străini

Figura 4

Acest fenomen explicat și prin aplicare unor programme sociale de acordarea unor bilete de odihnă și tratament prin intermediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale cu tarife subvenționate. În anul 2004, se constată o scădere a valorilor statistice ca urmare a scăderii veniturilor populației și a numărului de șomeri rezultați din procesul de restructurare industrială.O scadere a valorilor statistice se observa si in anul 2006 pentru turisti straini fata de cei romani.

Indicele de utilizare a capacităților de primire în funcțiune din județul Vâlcea pentru aceași perioadă de timp arată că gradul de utilizare a unităților turistice este relativ scăzut, deoarece oferta efectivă nu este suficient de competitivă și eficientă. Din tabelul nr.2.8. se poate observa configurația datelor statistice :

Evoluția indicelui de ocupare a capacităților turistice în funcțiune

din județul Vâlcea între 2004-2007

Tabelul nr.2.8.

Sursa : Anuarele turistice privind capacitățile de cazare turistice ale Institutului Național de Statistică, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, București, 2007

Aceste cifre demonstrează faptul că, în ciuda reducerii fluxurilor turistice, menținerea relativ constantă a duratei de sejur a turiștilor, gradul de ocupare a avut o ascensiune ușoară,

Figura 5

Graficul de sus demonstreaza ca fluxurile turistice se mentin constant datorită prezenței stațiunilor balneare, dar nu a atins un grad de profitabilitate mai bun care este dat de o valoare cuprinsă între 70-85%. Prin urmare, încasările au fost modeste și ele nu pot susține importantele investiții de modernizare completă a structurilor de cazare, alimentație, etc. existente în județ.

2.2. Piața turistică

Piața turistică este o componentă a mediului economico-social, un element important al pieței serviciilor de consum. Piața serviciilor reprezintă sfera economică în care nevoile de consum se manifestă sub forma cererii de servicii, iar producția sub forma ofertei de servicii și prin confruntarea celor 2 laturi se finalizează tranzacțiile prin intermediul actelor de vanzare-cumparare.
Piața turistică este o sfera de interferență a ofertei turistice materializată prin producția turistică și cererea turistică materializată în consum.
Piața turistică poate fi:nationala si internationala

Piața națională: atunci cand întâlnirea cererii și ofertei se realizează între granițele naționale ale unei țări.Piața turistică poate fi influențată de o serie de factori obiectivi și subiectivi, permanenți și conjuncturali, factori acceleratori și factori cu efect negativ.
Factorii esentiali care influențează piața turistică: volumul, structură și calitatea resurselor turistice care exprimă, de fapt, potențialul turistic al unei zone:
-gradul de amenajare turistică;
-nivelul de dezvoltare al infrastructurii;
-nivelul veniturilor și tarifelor;
-durata concediilor și a timpului liber;
-factorii conjuncturali.

Măsurarea sau evaluarea cantitativă a pietei turistice se poate realiză cu ajutorul următorilor indicatori:

a).-capacitatea pieței turistice care exprimă cuantumul necesităților pentru un anumit produs turistic ce se manifesta pe piața la un moment dat, fară a se lua în calcul nivelul veniturilor consumatorilor sau nivelul prețurilor și tarifelor.

b).-potențialul pieței turistice care exprimă cererea tuturor consumatorilor pentru un anumit produs turistic în funcție de veniturile acestora și de prețul practicat pentru acel produs.

c).-volumul pieței produsului turistic care se referă la cuantumul tranzacțiilor comerciale încheiate pentru un anumit produs într-un interval de timp determinat. Daca volumul pieței turistice este egal cu potențialul acestuia spunem ca piața este saturată.

d).-locul pe piața al unui produs turistic care se referă la acea parte a volumului pieței turistice acoperită din vanzarea realizată pentru un produs turistic determinat.

1. Particularitățile ofertei turistice:
1.-oferta turistică cuprinde un ansamblu de servicii a căror materializare se face în funcție de capacitatea de primire.
2.-oferta turistică se caracterizează prin limite de ordin temporal stabilite în funcție de condițiile minime pe care trebuie să le întrunească resursele naturale pentru a putea fi acceptate într-o perioadă din an.
3.-oferta turistica este complexă și eterogenă cuprinzând elemente atractive, dar și elemente funcționale care fac posibilă desfășurarea producției.
4.-în cuprinsul ofertei există posibilitatea înlocuirii unui tip de ofertă cu altul complementar satisfacand motivații ce se pot substitui una pe alta.
5.-oferta turistică este rigida, ea nu poate fi deplasată, nu se poate stoca, iar oferta nevalorificată într-o perioadă echivalează cu diminuarea coeficientului de utilizare a bazei tehnico-materiale. Oferta turistică este rigidă întrucât nu este posibilă adaptarea sa permanenta la variațiile calitative de tip sezonier ale cererii turistice și la variațiile calitative ale cererii, determinate de diversificarea motivațiilor.

2. Cererea turistică
Cererea turistică reprezintă ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii pentru alte motive decât acela de a presta o activitate remunerată. Cererea turistică se formează la locul de reședință al turistului pe care îl numim bazinul cererii caracterizat prin diferite trasături etnice, economice, sociale și politice ale teritoriului național.
Determinanții cererii se împart în: a).-determinanți economico-sociali; b).-determinanți motivaționali.

a).-Determinanții economico-sociali:
-factorul demografic (acesta este purtatorul cererii);
-timpul liber;
-urbanizarea;
-nivelul veniturilor;
-nivelul prețurilor și tarifelor.

b).-Determinanții motivaționali:
-motivația turistică care îndeplinește 3 funcții:
-funcția de destindere;
-funcția de divertisment;
-funcția de dezvoltare.
Tipuri de cerere turistică în funcție de particularitățile individului:

1.-cererea psihocentrică: care prefera acele zone turistice ce include amenajări cu grad ridicat de confort, cu servicii de calitate superioară care reproduc cat mai fidel, condiții de locuit de la locul de resedință.
2.-cererea alocentrică: cea care preferă regiuni turistice puțin cunoscute cu dotări materiale minimale, dar cu atracții naturale sau culturale deosebite (turisti exploratori).
3.-cererea cvasipsihocentrică: aceasta categorie preferă oferta turistică de calitate care să reproduca conditiile de la locul de resedinta, dar care ofera satisfactia unui consum specific atat sub aspect material, cat și natural. Aceasta categorie prefera zonele departate, în țări dezvoltate sub aspect economic.
4.-cererea cvasialocentrică: cauta satisfacția turistică în marile contraste care există între culturi, civilizații, pretențiile turistilor sunt legate în special de motivația principală a calatoriei și mai puțin de elementele funcționale ale ofertei.
5.-cererea mezocentrică: care echivalează cu cea mai mare parte a consumatorilor ce au ca principală motivație odihnă în varianta de turism organizat.
Consumul turistic:

În turism volumul consumului trebuie să fie echivalent cu volumul producției. Volumul consumului este influențat în mod direct de nivelul prețurilor și tarifelor și de venitul disponibil al consumatorului. Consumul turistic manifestă o puternică concentrare în timp întrucât coincide cu perioadele de timp liber, o concentrare în spațiu la nivelul destinației turistice, o concentrare îin motivație întrucât acesta este elementul fundamental care transformă cererea turistică în consum efectiv.
Cosul de consum turistic este alcătuit din:

-cazare;
-restaurație (detine intre 40% si 50% din totalul consumului);
-transport, agrement si alte consumuri specifice (30%-50%);
-alte cheltuieli.

3. Oferta turistică

Oferta turistică poate fi definită în urmatoarele moduri:

1.-cadrul și potențialul natural și antropic;
-echipamentul de producție a serviciilor turistice;
-sursa de bunuri materiale destinate consumului turistic;
-forța de muncă specializată;
-înfrastructură turistică;
-condiții de comercializare

2.-totalitatea elementelor turistice sau a atracțiilor care pot motiva deplasarea turiștilor și a elementelor destinate să le valorifice, să satisfacă cererea.

3.-ansamblul atracțiilor naturale și istorice care pot determina vizitarea anumitor zone de catre turiști împreună cu capacitatea organizatorică a rețelei de a satisface în anumite condiții, cererea populației.

CAPITOLUL III

ANALIZA BAZEI TEHNICO- MATERIALE

3.1. Baza tehnico-materială a turismului în Județul Vâlcea

Baza tehnico-materială a ofertei turistice prezintă o serie de particularități față de baza tehnico-materială a altor activități de producție. Astfel, între baza tehnico-materială și resursele naturale turistice trebuie să existe o corespondență atât pe plan calitativ structural, cât și pe plan cantitativ ca volum al dotărilor.

De exemplu, existența unor resurse de ape termale justifică ridicarea unei baze de tratament adaptată la specificul de valorificare al resursei, care să asigure un număr maxim de proceduri. Cadrul bazei tehnico-materiale a cazării se apreciază în număr de locuri, paturi sau camere.

Rețeaua de cazare din Vâlcea este alcătuită din unități variate de cazare, grupate astfel:

de bază (vilă, pavilion, motel, hotel etc.);

complexe (camping, căsuțe, bungalou etc.).

În unitățile de cazare a fost concepută în ultima perioadă o acțiune de îmbunătățire a gradului de confort, prin efectuarea unor lucrări de reparații și întreținere, înnoirea mobilierului, introducerea încălzirii și a apei calde datorată centralelor termice ce au la bază apa geotermală. În toate stațiunile din județ există condiții favorabile pentru odihnă și agrement, dar ponderea o deține turismul pentru tratament balnear.Turismului balnear îi este alocată o bază materială importantă, 62%, fapt ce-i conferă o funcție turistică ridicată în ansamblul ofertei turistice. Conform datelor existente în Statistica pentru Turism, Direcția Vâlcea, în 2005 județul Vâlcea dispune de 108 unități de cazare cu 11.449 locuri, ocupând locul șapte pe țară din punct de vedere al numărului unităților de cazare și locul al doilea în ceea ce privește numărul locurilor de cazare.

Capacitatea de cazare în județul Vâlcea între anii 2004 –2007

Tabelul nr.3.1.1

Tabelul nr.3.1.2

Sursa : Anuarele turistice privind capacitățile de cazare turistice, Institutul Național de Statistică, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, București, 2004-2007

Din datele statistice avute la dispoziție, a rezultat că cele mai multe locuri le dețin stațiunile Băile Olănești- 22,7%, Băile Govora- 17,8%, Voineasa – 15,6%, Băile Călimănești-Căciulata – 14,7% urmate de Drăgășani, Horezu, Cozia, Ocnița și Ocnele Mari, Milcoiu, Mateești și Câineni. Circa 70,5 % din unități și locurile de cazare se află în zona deluroasă și de podiș, iar 29,5% se găsesc în zona montană. Structurile de cazare turistică sunt clasificate, conform criteriului investiției și pe baza altor criterii (de rentabilitate, amortizare, prețuri și clientelă) în: hoteliere, extrahoteliere și nepermanente.

Figura 6

Capacitatea de cazare în județul Vâlcea dupa numarul de unitati

Din graficul de mai sus se constata o usoara scadere dupa numarul de unitati intre oltenia si valcea fata de total tara

Figura 7

Capacitatea de cazare în județul Vâlcea dupa numarul de locuri

Din punct de vedere al tipurilor de locuri existente se constată următoarea evoluție pentru anul 2004 și anul 2007 care atestă care sunt tipurile de unități de cazare care au rămas neschimbate în această perioadă și care au cunoscut o creștere din punct de vedere numeric. Din comparația dintre situația existentă pentru anul 2004 și 2007 se constată că în 2004 mai existau 2 bungalouri, 2 campinguri, 15 căsuțe, care nu se mai găsesc înregistrate statistic în 2007, fiind în curs de modernizare, sau declasificate.

3.2Previzionarea bazei tehnico-materiale în Județul Vâlcea

Previzionarea evoluției capacității de cazare în Județul Vâcea

Previziuni pentru investiții pe numărul de unități

1.Metoda sporului mediu

=(6.54 – 2.21)/3=1.44 mld ron

2.21+1.44*0=2.21

=(2.21-2.21)=0

σ===7.26

V= ==1.73%

Metoda sporului mediu nu ajusteraza bine seria <50%

2. Metoda indicelui mediu de dinamică

1.42

2.21*=2.21

σ===6.64

V= =1.58%

Metoda indicelui mediu de dinamică nu ajusteaza bine seria fiind <50%

3. Metoda trendului liniar

,=4.2

4.2-2.28=1.92

σ==0.27

V= =0.064%

Metoda trendului liniar ajusteaza bine seriapentu ca este>50%

Concluzie: 1.V=1.73%

2.V=1,53%

3.V=0.064%

Toate trei metode ajustează bine seria dar doar cea din urmă va fi folosită pentru previzionare.

4,2+1,44*5=11,4 mld RON (2006)

4,2+1,44*7=14,28 mld RON (2007)

b)Previziunea pentru investiții pe numarul de locuri

1.Metoda sporului mediu

576

=(653-510) / 3=47.6

σ==

V= =0.15%

Metoda sporului mediu nu ajusteraza bine seria <50%

2. Metoda indicelui mediu de dinamică

σ= =

V= =0.19%

Metoda indicelui mediu de dinamică nu ajusteaza bine seria fiind <50%

3.Metoda trendului liniar

=576

σ==18.07

V= =0.031%

Metoda trendului liniar ajusteaza bine seriapentu ca este>50%

Concluzie: 1 V= 0.15%

2 V=0.19%

3 V= 0.031%

Toate metodele ajustează bine seria dar pentru previzionare vom folosi a 3-a metodă,cea a trendului liniar cu V = 0.031%

576+47.6*5=814 mii

576+47.6*7=909.2 mii

Structura capacităților de cazare din județul Vâlcea anul 2005

Tabelul nr. 3.2.1

Sursa : Anuarele turistice privind capacitățile de cazare turistice, Institutul Național de Statistică, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, București, 2007.

Astfel prin intermediul tabelului nr.3.2.1 sunt redate aceste aspecte de evoluție a capacităților de cazare în județul Vâlcea.

Din datele furnizate de Institutul Național de Statistică, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru anul 2005 rezultă că în ierarhia județelor fără municipiul București, județul Vâlcea deține locul 3 pentru numărul total de locuri de cazare după județele Constanța și Bihor.

Figura 8

Structura capacităților de cazare

În ceea ce privește gradul de confort și calitatea serviciilor, circa 77 % se înscriu în categoria de două stele și 21% la o stea.Pentru copii au fost amenajate o serie de tabere școlare cu funcționare permanentă sau sezonieră, în zone de inters turistic.

Tabere școlare

Tabelul.nr.3.2.2

Sursa: Vâlcea Turistică – Gh. Tudor, C. Tamas, Ed. Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2005.

Din datele furnizate de acest tabel arata functionarea sezoniera a taberelor scolare de pe raza Judetului Valcea.

Figura 9

Tabere școlare pe numarul de locuri/serie

Graficul de mai sus arata functiunarea sezoniera dupa numarul de tabere scolare pe numarul de locuri/sere .

Asociația Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural Râmnicu Vâlcea pune la dispoziția iubitorilor de natură o vacanță idilică, unde cazarea se va face în pensiuni agroturistice sau turistice la nivel de două sau trei stele în localitățile: Budești, Costești, Călimănești, Horezu, Govora, Malaia, Olănești, Vaideeni, Vlădești și Voineasa.

În ceea ce privește dispersia unităților de cazare turistică pe localități ale județului, situația lor este următoarea:

Unități de cazare turistică

Tabelul nr.3.2.3.

Sursa: Buletin Statistic al județului Vâlcea 2007

După cum se observă din analiza datelor de mai sus, unitățile de cazare turistică sunt concentrate în stațiunile cu caracter permanent din județul Vâlcea: Olănești, Călimănești, Govora, Voineasa, unde se înregistrează cel cel mai mare aflux de turiști.

Structurile de alimentație sunt mult mai numeroase având în vedere că teritoriul vâlcean reprezintă un spațiu de tranzitare către județele vecine și îndeosebi către punctele de trecere a frontierei din vestul țării. În anul 2005, existau circa 100 de unități de alimentație cu 15829 de locuri din care 76% se aflau concentrate în restaurante (40 unități cu 12 135 locuri), urmate de barurile de zi și bufete. La nivelul anului 2005, se constată o creștere cu 38% a numărului de unități, dar oferta se diversifică prin apariția de fast-fooduri, bufete, berării, patiserii, cofetării, în timp ce numărul restaurantelor a evoluat mult mai lent.

Figura 11

Structura unităților de alimentație publică

Numărul cel mai mare de locuri din unitățile de alimentație se înscriu la categoria de 2 și 3 stele, circa 70%, iar restul la categoria o stea. Cele mai multe unități de alimentație, circa 85%, aparțin turismului balnear și celui de tranzit și doar 15% se regăsesc în spațiul montan.

Structurile de tratament sunt concentrate în principalele stațiuni balneare de interes național și internațional din județ, la care se mai adaugă posbilitățile locale de tratament din Ocnele Mari-Ocnița. Există circa 22 de baze și puncte de tratament situate în pavilioane balneare, baze hoteliere de tratament, complexe ale sindicatelor, policlinici balneare, instalații de tratament în vile turistice, sanatorii pentru copii., ștranduri pentru cură externă în aer liber.

Modernizări semnificative s-au realizat în ultimii cinci ani în stațiunea balneară Călimănești-Căciulata-Cozia, Băile Olănești și Govora mai ales în bazele de tratament din hoteluri, celelalte localități cu resurse balneare nu au avut resurse financiare pentru a-și valorifica hidrozăcămintele de izvoare și ape minerale.Unele modernizări s-au efectuat și pentru ștrandurile din Ocnele Mari-Ocnița.

Structurile de agrement sunt foarte importante deoarece oferă condiții de petrecere a timpului liber. În stațiunile turistice cunoscute, posibilitățile de recreere și divertisment se rezumă la prezența caselor de cultură, a bibliotecilor, sălilor de cinema și expoziție, sălilor de bowling, cluburi, discoteci, jocuri mecanice, ștranduri termale.

În schimb, sunt foarte reduse numărul de terenuri de sport în aer liber, terenurile pentru echitație, sălile de biliard și jocuri de societate, grădinile de vară cu spectacole diversificate, cluburile pentru persoanele de vârsta a treia, parcurile speciale de joacă pentru copii. În general se poate aprecia că structurile de agrement sunt modeste din punct de vedere al instalațiilor și echipamentelor din dotare și se află concentrate cu precădere în municipiul Rm.Vâlcea și renumitele stațiuni balneare. La acestea se mai adaugă domeniul schiabil amenajat din stațiunea Voineasa și posibilitățile de drumeție în zona montană.

CAPITOLUL IV

POLITICI ȘI STRATEGII DE RELANSARE A TURISMULUI DIN JUDEȚUL VÂLCEA

4.1. Analiza SWOT

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect sau a unei afaceri. Numele este un acronim din limba engleză și este descriptiv:

♦ puncte tari (strengths);

♦ puncte slabe (weaknesses);

♦ oportunități (opportunities);

♦ riscuri (threats).

Punctele forte și slabe sunt legate de firmă și de strategiile acesteia și de modul cum se compară cu concurența. Oportunitățile și amenințările vin dinspre mediul de piață și din direcția concurenței; de regulă sunt factori asupra cărora firma nu are nici un control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea firmei, performanțele acesteia, produsele cheie și piețele strategice.

Dacă este realizată corect, analiza SWOT permite concentrarea atenției asupra zonelor cheie ale afacerii pe care le cunoști bine, și realizarea de prezumții (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoștințe mai puțin detaliate. În urma acestei analize vei putea decide dacă firma își poate îndeplini planul, și în ce condiții.

Trebuie notat că punctul tare al unei firme poate fi punctul slab al alteia.

Unele "oportunități" și "amenințări" vor apărea din "punctele tari" și "punctele slabe" ale firmei și ale produselor sale, însă cele mai multe vor deriva din mediul de piață, din evoluțiile privind segmentele cheie de piață și, evident, din direcția concurenței.

Amenințările pot fi concrete sau potențiale.

Accentul pentru dezvoltarea viitoare a turismului trebuie pus pe regândirea exploatării și valorificării resurselor turistice în scopul diversificării activităților și a serviciilor turistice oferite turiștilor interni și străini. Având în vedere o imagine de ansamblu asupra turismului vâlcean se pot contura elementele pozitive și negative prin aplicarea analizei SWOT.

Punctele tari:

avantajul existenței unor variate și bogate resurse turistice cu risc redus de epuizare în timp și spațiu;

prezența unor variate de tipuri de ape minerale benefice în scop terapeutic și în profilaxia multor afecțiuni;

caracteristicile componentelor ce aparțin mediului natural care permit practicarea activităților turistice pe toată durata anului;

valori și bunuri culturale în număr considerabil, variate și autentice, unele incluse în patrimoniul UNESCO;

forță de muncă, încă tânără, excedentară prin restructurarea industriei, disponibilă de a fi pregătită în domeniul activităților turistice;

calitatea bună a tuturor factorilor de mediu, cu areale restrânse de poluare, cu influențe de manifestare reduse în teritoriile învecinate.

Puncte slabe:

slaba evaluare științifică, calitativă și cantitativă a resurselor turistice în profil teritorial (buletine de analiză a apelor minerale, a apelor sărate, gradul de conservare a monumentelor istorice, nivelul și ritmul se exploatare a pădurilor, a fondului piscicol și cinegetic);

investițiile din turism au fost realizate cu precădere în perioada anilor 1965-1980 și nu au fost raportate la volumul cererii turistice;

existența unei tendințe de îmbătrânire a populației rurale în special și de păstrare a migrației rurale către mediul urban, spor negativ al populației pe ansamblul județului;

finalizarea mai rapidă a revendicărilor de terenuri, vile și case de vacanță care au fost preluate abuziv cu titlu către proprietarii de drept;

acordarea cu prea multă ușurință a avizelor de construcție și a certificatelor de urbanism unor construcții care nu respectă cu nimic arhitectura locală, estetica ambientală a așezărilor urbane și rurale, armonia cu peisajele naturale înconjurătoare;

existența unei uzuri morale și fizice avansate pentru unele din structurile turistice actuale și care cer o evaluare riguroasă pentru a se stabili necesarul de investiții și oportunitatea realizării lor;

slaba dotare cu infrastructură generală și tehnico-edilitară, sanitară, comercială în orașele mici și în mediul rural;

nivelul redus al calității serviciilor turistice oferite și lipsa unei pregătiri continue și moderne a personalului din turism;

inadaptarea formelor și a produselor turistice la cerințele actuale din turismul european pentru a face față concurenței tot mai puternice cu țările din Europa Centrală și de Sud-Est;

nivelul de promovare scăzut la târgurile și expozițiile turistice interne și europene, cu accent doar pe principalele stațiuni turistice și cele mai renumite bunuri culturale;

slaba ameliorare a cadrului estetico-ambiental și nivelul de dotare scăzut cu echipamente de tip urban (stâlpi iluminat, bănci, fântâni, împrejmuiri estetice) ale localităților urbane și rurale cu potențial turistic și a celorlalte, în general pentru a se păstra și conserva peisajele naturale și antropice autentice, valoroase.

Riscurile sunt date de:

păstrarea unei atitudini de inerție în dezvoltarea acestui sector economic;

lipsa unor propuneri județene alături de județele învecinate în privința unor amendamente legislative și de investiții directe comune în infrastructură;

lipsa de capital financiar a societăților de turism pentru investiții directe în turism;

slaba exercitare a autonomiei locale;

păstrarea unei fiscalități excesive, prin numeroase taxe și impozite;

modesta dezvoltare a economiei județului în general;

degradarea calității mediului ambiant în anumite zone, etc.

Oportunitățile sunt date de:

valoarea calitativă și cantitativă a resurselor turistice;

amplificare formelor de turism;

participarea mai activă la realizarea unor proiecte de dezvoltare sectorială din fonduri internaționale și europene;

realizarea unui parteneriat mai activ între sectorul public și privat și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii;

asigurarea pregătirii forței de muncă tinere sau aflate în șomaj pentru prestarea de servicii turistice;

realizarea unei promovări mai active orientată către segmente bine definite ale pieței turistice interne și externe.

4.2. Diversificarea ofertei turistice vâlcene

O valorificare superioară a potențialului turistic al județului Vâlcea va urmări și aspecte privind diversificarea ofertei turistice a diferitelor programe:

1.Programe turistice combinate. Acestea contribuie la promovarea unor produse mai puțin cunoscute prin produse turistice deja cunoscute pe piața internă și internațională, asigurând o "relansare" a produselor tradiționale prin atragerea de noi segmente de clientelă sau prin "reîntoarcerea" la consumul produselor turistice sub noua lor structură. Valorificarea ofertei de sejururi combinate va urmări combinarea următoarelor elemente de ofertă: cură și tratament balnear, drumeție, alpinism, atracții culturale istorice, practicarea unor sporturi sau unor hobby-uri. Pentru turiștii stațiunilor balneo-climaterice se pot organiza drumeții către munții din apropiere: Munții Buila – Vânturarița, pe Valea Lotrului, asociate cu vizitarea unor monumente de artă feudală și istorice. De exemplu:

– 3-4 zile în stațiunea Călimănești, o zi de drumeție în Munții Coziei și vizitarea mânăstirii Cozia;

– 5-6 zile în stațiunea Voineasa și o zi de vânătoare pe Valea Latoriței;

– 4-5 zile în stațiunea Voineasa, o zi de turism folcloric și etnografic în satul Malaia.

2. Minivacanțele de turism. Multitudinea lacurilor de acumulare de pe Olt și Lotru, parametrii hidrologici ai unor râuri ce străbat județul Vâlcea, pitorescul zonelor în care sunt amplasate oglinzile de apă, cu mijloace de agrement și dotarea lor cu puncte de închiriere a echipamentului.

3. Alpinismul găsește condiții favorabile de practicare în masivul Buila – Vânturarița. De asemenea văile ce străbat munții din județul Vâlcea, de un pitoresc deosebit, înguste și strâmte, cu pereții aproape verticali, pot constitui sectoare pentru practicarea alpinismului în cadrul unor programe turistice.

4. Programe de vânătoare și pescuit sportiv. În județul Vâlcea există locuri renumite prin bogăția faunei (Țara Loviștei, denumită în trecut și Țara Vânătorii) care printr-o dotare corespunzătoare cu echipamente de vânătoare, mijloace auto de teren, case de vânătoare pot oferi condiții pentru organizarea unor programe de vânătoare. Aceste programe vor antrena turiști români și străini care vor fi însoțiți de un ghid de vânătoare către zonele de pândă amenajate.

5. Pograme pentru turismul de "Hobby". Hobby-urile, trăsături caracteristice ale omului modern, consecință a creșterii timpului liber, a dezvoltării personalității individului și a facilităților oferite de societatea contemporană, în prezent se îndreaptă foarte mult către activitățile sportive: pescuit, călărie, vânătoare, alpinism, sporturile nautice și de iarnă. Resursele turistice ale județului Vâlcea oferă condiții variate pentru practicarea acestor hobby-uri.

6. Programe pentru amatorii de floră rară în ciclul "prietenii naturii". Aceste programe se pot desfășura prin contracte dintre agențiile de turism din Vâlcea și cele din București sau din alte județe ce au rezervații naturale, muzee de botanică, grădini botanice. Un astfel de program ar putea fi: București – vizitarea grădinii botanice și a muzeului "Grigore Antipa", Rm. Vâlcea – Munții Cozia cu rezervația naturală și satul Milostea cu frumoasa poiană de narcise.

7. Programe – vetre de cultură și de artă românească. Aceste programe își propun o incursiune în arta folclorică și etnografică a județului Vâlcea prin organizarea unor excursii în zone cu specific etnografic. Țara Loviștei, Horezu, Vaideeni, organizarea de sejururi în satele turistice.

8. Programe – monumente de arhitectură și artă feudală din Oltenia de sub munte. Aceste programe vor urmări trecerea în revistă a câtorva din monumentele de artă feudală din județul Vâlcea, mânăstirea Hurez, culele de la Măldărești, mânăstirea Cozia. Excursia poate continua la Curtea de Argeș și Poenari, unde se vizitează cetatea Poenari. Un alt traseu poate include vizitarea câtorva monumente de artă feudală din județul Vâlcea și obiectivele culturale din județul Gorj, mânăstirea Tismana, casa memorială Brâncuși, complexul sculptural Brâncuși de la Tg. Jiu. Aceste programe pot fi defalcate pe teme. De exemplu monumentele de arhitectură și artă brâncovenească din Oltenia.

9. Programe turistice pentru turismul itinerant. Județul Vâlcea se află la confluența unor artere de circulație importante ce leagă numeroase localități cu obiective turistice. Astfel se pot organiza excursii pe rutele Rm. Vâlcea – Curtea de Argeș, Rm. Vâlcea – Pitești, Rm. Vâlcea – Tg. Jiu – Baia de Aramă – Băile Herculane.

10. Organizarea de excursii tematice, atrăgătoare în mod deosebit pentru tineri. Astfel se pot organiza pe tema "drumuri de latinitate", județul Vâlcea prezentând numeroase mărturii arheologice ca ruinele unor castruri din perioada romană, cunoașterea locurilor legate de viața unor mari figuri ale poporului român, Mircea cel Bătrân (Cozia "Cuptorul lui Mircea") sau personalități artistice – Anton Pann (Rm. Vâlcea), Gib Mihăescu (Drăgășani), anul revoluționar 1848 (complexul muzeistic general Magheru de la Troianu).

11. O mai amplă valorificare a manifestărilor folclorice și cultural – artistice. Se consideră că este posibil să se popularizeze pe o scară mai largă astfel de manifestări și să se organizeze participarea turiștilor la aceste acțiuni.

12.Turismul de congrese și festivaluri se poate organiza în stațiunile balneo-climatrice

13.Sejurul în sate turistice

14. Diversificarea ofertei balneare a stațiunilor prin lansarea unor produse turistice cu caracter de noutate: cura antistres, tratamentul sindromului supraponderal, tratamentul de prevenire a bolilor bătrâneții, programe speciale (cura de înfrumusețare), asocierea tratamentelor tradiționale cu practici Yoga, acupunctura, medicina naturistă.

O serie de acțiuni menite să contribuie la diversificarea ofertei se poate referi la:

încheierea de contracte privind schimbul de turiști cu firme turistice partenere;

promovarea produselor turistice ale județului Vâlcea pe piața internațională, stabilirea a cât mai multe contracte între societățile deținătoare de baze materiale și agenții turistice din țară;

dezvoltarea relațiilor cu asociațiile și sindicatele din țară și din străinătate.

Îmbunătățirea calității serviciilor. Problemele ce privesc calitatea serviciilor vor fi analizate pe principalele componente ale bazei materiale. Creșterea calității serviciilor hoteliere va urmări următoarele aspecte:

modernizarea unităților hoteliere de cazare vechi, care nu mai corespund din punct de vedere al condițiilor de confort oferite. Aceste acțiuni vor avea în vedere păstrarea specificului arhitectural al multor vile din stațiunile balneo-climaterice;

intimizarea spațiilor de cazare la holurile hotelurilor;

construirea unor hoteluri cu grad de confort ridicat, care să asigure o gamă largă de servicii, de la aducerea presei în cameră, transportul bagajelor, asigurarea spațiilor de parcare pentru autoturismele turiștilor, până la servirea mesei în cameră;

îmbunătățirea calificării personalului hotelier.

În privința unităților de alimentație publică, îmbunătățirea calității serviciilor va urmări:

sporirea și diversificarea gamei sortimentale de produse culinare;

îmbunătățirea pregătirii personalului, scurtarea timpului de servire a mesei;

îmbunătățirea modului de prezentare a preparatelor către client, organizarea de expoziții în vitrinele restaurantului;

creșterea gradului de confort prin asigurarea unui meniu diversificat și diversificarea specificului bucătăriei, organizarea, în restaurante de seri gastronomice, degustări de vinuri românești;

diversificarea unităților de alimentație, construirea unor unități de profil vânătoresc, pescăresc, darea în folosință în stațiunile balneare, a unor unități cu forme rapide de servire: bufet expres, rotiserie;

extinderea unităților cu specific local sau național în scopul cunoașterii tradițiilor noastre culinare, artistice, de arhitectură;

extinderea agrementului în unitatea de alimentație prin diversificarea unităților distractive cu programe variate de animație. De asemenea se pot realiza și concerte, programe de muzică și dans, seri speciale dedicate turiștilor de diferite națiuni, discoteci.

În județul Vâlcea există stațiunile balneo-climaterice care pot concura cu unele stațiuni renumite din Europa prin calitatea apelor minerale, de aceea un loc important în dezvoltarea lor îl are tratamentul. În acest sens bazele de tratament trebuie dotate cu aparatură modernă, înzestrarea lor cu personal calificat de specialitate, organizarea de diferite conferințe pe teme medicale care să aducă în aceste stațiuni personalități din lumea medicală, diversificarea tratamentelor și includrea unor tratamente cu caracter de noutate, folosirea tratamentelor cu produse originale românești.

În ceea ce privește agrementul, considerăm oportună amenajarea lacurilor de acumulare pentru agrement, practicarea sporturilor nautice, diversificarea programelor de excursii, organizarea de spectacole.

De-a lungul acestei analize a rezultat că turismul deține resurse turistice valoroase care să-i permită dezvoltarea funcției turistice în aproape toate localitățile rurale și urbane. Locul puternicelor unități industriale care au dus importante modificări calității mediului ambiant poate fi luat de activitățile turistice. Industria „fără fum” poate contribui la stabilitatea populației, viabilitatea economică a localităților, păstrarea mediului înconjurător, participarea la schimburile economice europene.

4.3. Direcții de dezvoltare pentru turismul vâlcean

Revigorarea industriei turistice vâlcene va trebui să urmărească cu precădere realizarea următoarelor tipuri de eficiență, pentru a deveni o ramură dominantă și pentru a exprima mai bine vocația turistică a județului:

eficiența economică prin mai buna valorificare a resurselor turistice de interes național, regional și local, creșterea gradului de ocupare a structurilor turistice, intensificarea circulației turistice pe toată durata anului, a încasărilor din serviciile de bază și complementare, amortizarea mai rapidă a investițiilor directe realizate;

eficiența socială presupune ameliorarea calității serviciilor turistice pentru a se asigura petrecerea concediilor și a vacanțelor în condiții cât mai bune pentru toate categoriile de turiști, realizarea de noi locuri de muncă, asigurarea unei pregătiri profesionale în acest domeniu, realizarea unei atitudini de toleranță în relațiile interumane și de a unei atitudini favorabile ocrotirii mediului ambiant ;

eficiența tehnică reprezintă utilizarea celor mai bune echipamente și instalații în toate structurile turistice pentru a se asigura aplicarea principiului de calitate totală, utilizarea bunurilor și produselor realizate de industria națională și județeană în reabilitarea, modenizarea, sau construirea de structuri turistice ;

eficiența promoțională prin care turismul devine un « ambasador » pentru imaginea contemporană a județului și prezintă cele mai valoroase elemente de cultură și civilizație existente în acest spațiu geografic, care sunt componente ale identității culturale ale națiunii române.

Din cele prezentate rezultă că județul nu se găsește la limita critică de suprasaturare a industriei turistice și mai deține suficiente resurse de dezvoltare pentru ca turismul să devină eficient, profitabil și competitiv. Declinul din ultimii ani se datorează cu precădere mutațiilor din întreaga economie românească care au afectat și acest domeniu.

Prezentele elemente de strategie pentru dezvoltarea durabilă a turismului în județul Vâlcea și prospectarea efectelor socio-economice și ecologice ale acestei industrii a ospitalității includ mai multe obiective dintre care unele au caracter general iar altele sunt adresate unor intervenții punctuale, necesare a fi realizate în următorii ani prin importante investiții directe.

• Obiectivele generale sunt exprimate prin :

Dezvoltarea turismului în mod echilibrat și armonios pe întreg teritoriul județului care va atenua actualele dezechilibre apărute între diferite zone componente cu profile mono-economice ;

Turismul reprezintă o activitate care participă la respectarea și promovarea principiilor de dezvoltare durabilă, fiind un mijloc de conservare, protejare, valorificare a potențialului natural, cultural, uman, economic al județului ;

Participarea activă a turismului ca mijloc activ de educare, ridicare a nivelului de instruire și cultură a vizitatorilor, cu un rol major în petrecerea activă a timpului liber, cu refacerea fizică și psihică ;

Dezvoltarea efectului multiplicator al turismului ca element dinamizant al economiei județene și naționale, prin contribuția sa la menținerea unei cereri constante de bunuri și servicii din alte sectoare de activitate ;

Participarea sa la realizarea de noi locuri de muncă și de redistribuire a forței de muncă disponibile prin restructurarea altor activități economice, cu o contribuție mai evidentă în mediul rural.

• Obiectivele specifice sunt exprimate prin :

Dezvoltarea și modernizarea ofertei potențiale și efective reprezentată prin resursele turistice și structurile de cazare ;

Creșterea calității serviciilor turistice de bază și complementare în toate structurile turistice din județ  și respectarea consumatorilor  ;

Pregătirea forței de muncă tinere pentru activități turistice și continuarea calificării profesionale pentru cea existentă în turism ;

Promovarea mai activă și selectivă a produselor turistice specifice județului pe piața internă și internațională ;

Stabilirea în timp și spațiu a unor relații de colaborare și afaceri cu sectoarele conexe care pot sprijini turismul vâlcean ;

Obligativitatea ca unii factori care derulează activități turistice (R Romsilva, vânătoare, R. Apele Române–baze nautice de agrement, cazare, Episcopia Râmnicului cu ansamblurile monahale din subordine, etc.) să practice turismul prin touroperatori ;

Inițiativa unor acțiuni municipale sau orășenești pentru atragerea resurselor fianciare de la populație cu dobândă avantajoasă pentru un anumit termen și sumele rezultate să fie investite în turism (ex. Mangalia, Predeal, etc) ;

Realizarea unui Centru de afaceri pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Oltenia cu sediul în municipiul Rm. Vâlcea care să orienteze investitorii către sectoarele economice cerute de județ, cu accent pe dezvoltarea turismului ;

• Obiectivele punctuale sunt exprimate prin :

Turismul balnear este dominant în acest județ și este reprezentat de stațiuni turistice cunoscute și apreciate pe plan intern și european. În cadrul acestei forme de turism sunt necesare o serie de intervenții menite să accelereze creșterea fluxurilor turistice pe toată durata anului :

Refacerea instalațiilor de forare, captare, transport a apelor minerale, izvoarelor, denisiparea și curățarea periodică a forajelor, realizarea de noi prospecțiuni geologice pentru găsirea de noi surse hidrominerale pentru păstrarea unui debit relativ constant ;

Realizarea periodică de buletine de analiză fizico-chimice și biologice pentru calitatea apelor minerale și trecerea în conservare a celor care nu mai corespund din punct de vedere calitativ și terapeutic ;

Modernizarea rețelei tehnico-edilitare din toate stațiunile balneare cu asigurarea preluării apelor uzate și epurarea acestora ;

Extinderea posibilităților de tratament prin mijloace alternative și neconvenționale, naturiste, fitness;

Asigurarea unui grad bun de ocupare a structurilor de cazare și limitarea de noi construcții pentru a nu aglomera localitatea balneară din punct de vedere urbanistic și a nu agresa ambiental spațiile verzi și peisajele naturale învecinate ;

Reabilitarea structurilor de cazare și alimentație care au statut de monumente istorice și păstrează specificul arhitectural-urbanistic din fiecare stațiune balneară ;

Extinderea amanajărilor pentru activități sportive ușoare și de agrement în aer liber, în spații închise pentru a acoperi cerințele de recreere și divertisment pe toată durata anului ;

Intensificarea activităților culturale, științifice, artistice la nivelul stațiunilor prin conferințe tematice, dezbateri, spectacole de teatru, folclor, expoziții de carte, pictură, desene, artizanat autentic ;

Refacerea și modernizarea structurilor turistice mai simple din Ocnele–Mari-Ocnița, Costești și amenjarea turistică primară a altor resurse turistice balneare pentru turismul de sfârșit de săptămână și descongestionarea aglomerației turistice din principalele stațiuni balneare din județ.

Turismul montan este mai puțin reprezentativ în județul Vâlcea deși suprafața montană deține o pondere însemnată din teritorul acestuia. Dat fiind această situație, șansele cele mai mari de dezvoltare a turismului se regăsesc în toate masivele montane existente. În acest sens, se pot derula următoarele acțiuni :

Existența unui areal montan ce include circa 80 de trasee turistice de drumeție și 32 trasee pentru alpinism și care toate nu sunt bine valorificate din punct de vedere turistic ;

Domeniul schiabil se poate estima la circa 250-300 ha, cu precădere la Vidra, Obârșia Lotrului, (Munții Lotrului și Latoriței și Munții Parâng) și care presupune investiții pentru instalații de transport pe cablu, pârtii de schi, cu asigurarea unui echilibru între capacitatea de cazare, alimentație și de practicare a sporturilor de iarnă ;

Amenajarea de pârtii pentru schi fond și plimbări pe schiuri, pârtii pentru bob, săniuțe, snowbord, piste pentru sporturile velo-moto ;

Realizarea de noi cabane turistice în perimetrul montan existent cu precădere în masivele componente ale Munților Făgăraș și în zona economică și de tampon de la marginea Parcul Național Cozia, în Munții Căpățânii ;

Obligația de a se respecta cu strictețe normele igienico-sanitare în spațiile de preparare a meniurilor și de servire a mesei în cabanele turistice ;

Interzicerea servirii băuturilor alcoolice, țigărilor pentru turiști în spațiul montan înalt și accidentat pentru prevenirea accidentelor și a incendiilor de pădure ;

Asigurarea unor spații de popas și campare a corturilor care să evite zonele expuse torenților, viiturilor, avalanșelor, provocării de incendii nedorite;

Limitarea extinderii necontrolate a caselor de vacanță în spațiul montan și la liziera pădurilor, respectarea arhitecturii locale, a regimului de înălțime și de ordonare-aliniere estetică, pe baza unui plan de urbanism zonal sau de detaliu ;

Întocmirea obligatorie a Registrelor de evidență pentru turiștii sosiți la cabane și a caietului de propuneri și sesizări ;

Marcarea și întreținerea drumurilor forestiere și a potecilor turistice cu participarea primăriilor, cabanierilor, salvamontiștilor și a organizațiilor nonguvernamentale de tineret, a elevilor și studenților din județ;

Realizarea de refugii montane,a cabanelor de creastă pentru traseele montane lungi, situate în locuri izolate și dotarea cu echipament strict necesar pentru intervenții în caz de accidente montane;

Realizarea în zonele montane circulate și unde se produc accidentări a unui spațiu adecvat pentru înhumarea turiștilor decedați și renunțarea la plantarea de însemne religioase de-a lungul traseelor turistice;

Organizarea de manifestări pentru învățarea și practicarea sporturilor extreme și asigurarea prin închiriere a echipamentului necesar de către turiști;

Realizarea unor festivaluri-concurs pentru tăietorii de lemne, crescătorilor de animale în transhumanță, pentru pescuitul sportiv pe lacurile de acumulare montane.

Susținerea unor acțiuni de divertisment și agrement în zona montană pe toată durata anului prin concursuri de orientare turistică, de adaptare la condiții naturale mai dificile ;

Depoluarea periodică a drumurilor forestiere, potecilor, izvoarelor, cursurilor de apă montane de gunoaie și resturi menajere;

Realizarea unei agende anuale a manifestărilor turistice și cultural-artistice și a unui ghid specializat pentru zona montană.

Turismul cultural-istoric are cele mai bune șanse de a se dezvolta în viitorul apropiat dat fiind multitudinea de obiective turistice. Pentru mai buna valorificare a acestui patrimoniu arhitectural-istoric, etnografic și artistic se impun următoarele inițiative :

Restaurarea și conservarea siturilor arheologice, istorice, a bisericilor de piatră și lemn, a vechilor edificii pentru a se putea înscrie în circuite turistice;

Inventarierea vechilor imobile fără proprietari și introducerea acestora de către primării în valorificare economică prin vânzarea prin licitație sau concesionare;

Inventarierea legendelor, miturilor și asimilarea lor în programe turistice și în materialele de promovare turistică;

Culegerea din teritoriu a unor vechi rețete culinare care să reprezinte gastronomia tradițională în plan regional și local;

Analiza detaliată a zonelor etnografice pentru cunoașterea ocupațiilor tradiționale și a meșteșugurilor populare, a meșterilor și realizarea de CD-ROM-uri de prezentare;

Crearea unor clase speciale în școlile din mediul rural pentru învățarea meșteșugurilor tradiționale și a confecționării obiectelor de artizanat;

Crearea de noi muzee județene și locale prin valorificarea obiectelor tradiționale existente încă în gospodăriile rurale prin cumpărare sau donație ;

Realizarea unor spații de popas și campare, parcare pentru vizitatorii care doresc să cunoască ansamblurile monahale sau sunt pentru pelerinaj religios la marile sărbători din calendarul ortodox și nu prin construirea de noi structuri de cazare ;

Asigurarea permanentă a unei evidențe a turiștilor care vizitează mânăstirile, colecțiile bisericești sau petrec un scurt sejur în spațiile de primire ale așezămintelor monahale pentru a se determina mărimea fluxurilor de turiști și motivațiile, cerințele acestora ;

Permanentizarea manifestărilor cultural-artistice din județ și realizarea unui catalog de prezentare care să fie pus la îndemâna turiștilor sau prezentat la târgurile și expozițiile de turism ;

Realizarea unor spectacole de sunet și lumină în capitala județului sau în stațiunile turistice, în alte municipii ;

Asfaltarea drumurilor comunale care fac legătura între ansamblurile monahale și satele etnografice pentru a se putea realiza circuite turistice, astfel de legături se fac în principal din capitala județului ;

Elaborarea și afișarea în fiecare ansamblu monahal, biserică valoroasă, muzeu, colecție, casă memorială a unei scurte prezentări în principalele limbi de circulație europeană – limbile engleză, germană, franceză ;

Pregătirea mai bună a ghizilor din muzee, colecții și case memoriale care să poată oferi și date despre caracteristicile mediului natural și antropic a localității pe teritoriul căruia se află un bun cultural sau natural cu valență turistică ;

Principalele trasee rutiere de tranzit ale județului să fie bine semnalizate din punct de vedere al distanțelor și siguranței, să includă panouri de semnalizare pentru rezervații naturale și obiective culturale în limba română, engleză și a celor care fac parte din patrimoniul UNESCO ;

Limitarea aglomerărilor de mici unități de cazare, alimentație publică care sunt inestetice, nearmonizate cu mediul natural existent, (ex.DN7) cu condiții reduse de igienă și siguranță, situate pe principalele trasee rutiere, sistematizarea și ordonarea spațiilor de parcare.

Turismul rural și agroturismul reprezintă o activitate alternativă la ocupațiile agricole și silvice din satele vâlcene. Comparativ cu alte zone din țară, această formă de turism nu s-a dezvoltat foarte mult, deși există comunități rurale cu un valoros potențial turistic. Dezvoltarea acestuia va depinde de :

Determinarea satelor care pot avea și dezvolta o funcție turistică și sprijinirea inițiativelor locale, în doar 6 comunități rurale sunt cunoscute oficial pentru această formă de turism ;

Omologarea pensiunilor și a fermelor agroturistice existente pentru a se cunoaște calitatea serviciilor turistice oferite;

Ameliorarea și modernizarea drumurilor comunale, a dotărilor tehnico-edilitare, de servicii comerciale, sanitare, poștă și telecomunicații;

Includerea patrimoniului turistic rural în programe și circuite turistice alături de alte obiective naturale și culturale de interes turistic;

Dezvoltarea posibilităților de agrement specific în mediul rural cu participarea la activități agricole ușoare, ateliere artizanale, sporturi de vară, plimbări cu căruța și sania, concursuri locale, etc.;

Susținerea artizanatului și a atelierelor meșterilor locali, acordarea de diplome pentru măestria artistică, numirea ca cetățeni de onoare în localitățile din care fac parte și sprijinirea participării lor la târguri de turism, naționale și internaționale;

Valorificarea resurselor agricole locale, ecologice și naturale, pentru consumul turistic și în comercializarea lor pe piața județului sau în cele învecinate;

Diversificarea produsului turistic rural prin includerea de manifestări folclorice,interpreți de muzică populară, instrumentiști, dansatori și posibilitatea ca turiștii să învețe câte ceva din aceste acțiuni folclorice tradiționale;

Realizarea de noi oferte turistice axate pe trasee tematice : Drumul vinurilor, Drumul țuicii, Drumul brânzei, etc. prin care sunt vizitate gospodării care mai practică producerea în mod tradițional a unor asemenea produse;

Reamenajarea și modernizarea vechilor case de cultură, a căminelor rurale care pot găzdui manifestări folclorice locale;

Asigurarea unei minime pregătiri a proprietarilor de pensiuni rurale care doresc să practice turismul rural, agroturismul și să primească turiști români și străini;

Realizarea unei mai bune colaborări între administrațiile publice locale, a gospodăriilor rurale, a așezămintelor religioase și monahale în susținerea prin eforturi comune a dezvoltării turismului pe plan local.

Alte forme de turism : precum cel științific și ecologic, pentru pescuit și vânătoare sportivă, alpinism, cicloturism, speoturism, presupun alte tipuri de intervenții care pot fi exprimate prin:

Evidențierea și marcarea traseelor pentru alpinism, escalade, speoturism, realizarea unor centre de obținere a echipamentului necesar prin închiriere, etc.;

Stabilirea numărul de exemplare ce pot fi vânate anual și participarea cu trofee la manifestări cinegetice, realizarea de pontoane și platforme pentru pescuit pe lacurile de acumulare ;

Crearea de condiții pentru practicarea sporturilor nautice pe lacurile de acumulare, acolo unde marginile de pământ și sau betonate permit asemenea amenajări ;

Realizarea unor piste cicliste în județul Vâlcea care să continue și în județele învecinate;

Crearea unei administrații a Parcului Național Cozia care să monitorizeze activitatea și circulația turistică din acest spațiu geografic protejat.

Prezentarea acestor minime cerințe care trebuiesc puse în practică în turismul vâlcean arată că acesta deține importante resurse naturale, culturale, umane, economice dar care nu sunt întotdeauna bine puse în valoare. Cunoscutul autor al « României Pitorești », scriitorul și poetul Alexndru Vlahuță arata încă de acum aproape un secol și jumătate că « ținuturile Vâlcei sunt podoaba măndrei Oltenii », fapt ce ar trebui astăzi demonstrat și prin turism.

Alături de aceste acțiuni mai pot fi menționate și altele care pentru a susține și încuraja dezvoltarea acestui domeniu al serviciilor pentru concedii și vacanțe.

►Acțiuni pentru pregătirea și formarea continuă a forței de muncă în turism care presupune :

Organizarea bianuală a unor întâlniri între Inspectoratul Școlar, Decanatele facultăților de profil din Vâlcea și județele învecinate, Casa de Pensii, Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă pentru a se stabili numărul de persoane care au încetat activitatea în turism și necesarul de forță de muncă pentru următorii 3-5 ani în toate structurile turistice și asigurarea practicii elevilor și a studenților;

Realizarea anuală de cursuri pentru calificare, recalificare pe durată scurtă de 1-2 săptămâni cu program intensiv de pregătire continuă a celor care lucrează deja în turism ;

Organizarea de cursuri postliceale, cu durata de 1-2 ani pentru meserii cerute în structurile de turism (barmani, bucătari, recepționeri, cameriste, ghizi montani, culturali, etc.) ;

Realizarea unei evidențe a persoanelor care sunt ghizi, translatori care colaborează cu agențiile și societățile de turism;

Organizarea pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Oltenia a unei burse a locurilor de practică și muncă pentru domeniul turismului.

►Acțiuni de creștere a calității serviciilor turistice care pot contribui la atragerea unui mare număr de turiști și a încasărilor din acest domeniu de activitate:

Asigurarea condițiilor prin respectarea autonomiei locale și a principiului de subsidiaritate a dezvoltării socio-economice a așezărilor urbane și rurale din județ și de creștere a colaborărilor între acestea în derularea unor programe comune ;

Reabilitarea treptată a structurilor turistice existente și renunțarea la cele foarte uzate fizic și moral, cu excepția monumentelor istorice ;

Respectarea criteriilor de clasificare și de calitate din toate structurile turistice impuse de legislația în vigoare din domeniul turismului ;

Aplicarea standardelor de calitate pentru turism prin sistemul ISO 9000/9003 și a celui de mediu prin ISO 14001.

Crearea unei Asociații Județene de Tursim care să asigure colaborarea dintre partenerii cu activități turistice, inclusiv pentru cei din mediul rural și care să sprijine realizarea unor centre de informare turistică și a unei promovări cât mai bune;

Realizarea unui ghid turistic al județului care să includă toată oferta turistică, inclusiv cea rurală și unde fiecare deținător de structuri de primire, alimentație, tratament, agrement să fie prezentat cu elemente de identificare (nume societate, proprietar, adresă, telefon fix-mobil, e-mail, site internet),

Organizarea de întâniri trimestriale între directorii de societăți, agențiile de turism, reprezentanți din administrațiile publice locale prin care să se stabilească prioritățile de investiții și de sprijinire pentru turism și realizarea de proiecte cu fonduri europene și din bugetele naționale ;

Reactualizarea permanent a registrului de evidență computerizată pentru întreg patrimoniul turistic (resurse, structuri turistice, căi de comunicație, etc.) și a unui activ compartiment pentru turism în cadrul Consiliului Județean (ex. Județul Constanța) ;

Colaborarea mai strânsă dintre operatorii de turism și cei din transporturi și comunicații pentru modernizarea autogărilor din localitățile turistice, inclusiv a spațiilor comerciale și sanitare, cu cei din Jandarmerie și Poliție, Salvamont pentru mai buna siguranță și securitate a turiștilor și a bunurilor acestora, cu cei din domeniul asigurărilor pentru societățile, agențiile, asociațiile familiale de turism.

Colaborarea mai bună cu Camera Județeană de Comerț și Industrie, Direcția Județeană de Culte, Cultură și Patrimoniu Cultural Național, Episcopia Râmnicului, filalele de bănci, organizațiile non guvernamentale pentru realizarea unor programe și acțiuni culturale mai diversificate și axate pe comunitățile locale și nu de nivel general ;

Susținerea artiștilor plastici din județ pentru ornamentarea interioară și exterioară a unor instituții publice, parcuri, grădini publice, scuaruri, etc. cu operele acestora ;

►Acțiuni de promovare a turismului vâlcean care sunt necesare pentru a se cunoaște în plan intern și european potențialul turistic al județului :

Crearea unui Centru modern de informare și promovare turistică în Rm.Vâlcea cu filiale în principalele stațiuni turistice, în celelalte orașe ale județului ;

Realizarea de materiale promoționale prin mass-media și distribuirea acestora în programele naționale, regionale de TV-Radio, presa centrală, inclusiv ambasade, birourile de turism ale României din străinătate ;

Organizarea unui târg de turism pentru întreaga regiune a Olteniei și participarea mai activă la târgurile interne și internaționale de turism ;

Realizarea unor broșuri cu prezentarea fiecărei stațiuni în parte și cu toate posibilitățile de profilaxie, tratament, sporturi de iarnă, agrement, cu date reale și actualizate ;

Realizarea unui ghid pentru toate traseele montane, pentru alpinism, speoturism care să ofere ultimele informații turistice;

Reactualizarea cărților poștale, micilor pliante, albume turistice care sunt oferite spre vânzare în unitățile de librărie și poștă și utilizarea de materiale mai bune din punct de vedere calitativ și grafică personalizată;

Realizarea unui album cu principalele biserici de lemn și de zid, toate schiturile și mănăstirile din Oltenia;

Realizarea de excursii tematice pntru elevii, studenții din județ și din cele în vecinate pentru cunoașterea patrimoniului turistic, și formarea unei atitudini de protejare a naturii și a bunurilor culturale.

Toate propunerile au fost făcute în funcție de datele socio-economice avute la dispoziție, în urma deplasărilor de teren și prin cunoașterea relativ bună a realităților actuale din județ.Utilizarea pe termen lung a întregului patrimoniu turistic va impune planificarea activităților, stabilirea priorităților, selectarea obiectivelor, monitorizarea activității turistice și controlul strict al efectelor negative, cu căutarea soluțiilor pentru atenuarea lor.

Turismul sprijină participarea mai activă a factorilor locali la dezvoltarea socio- economică generală, la ameliorarea condițiilor de viață a locuitorilor și la mai buna stabilitate demografică și economică tuturor așezărilor umane. Această dinamică participare se poate cuantifica prin următoarele efecte:

Efecte socio-economice prin care se obține relansarea economică a localităților, valorificarea durabilă a resurselor, creșterea numărului de locuri de muncă și reducerea treptată a șomajului, ameliorarea veniturilor populației locale, creșterea cifrei de afaceri și a investițiilor directe în turism și sectoarele conexe ;

Efecte ecologice exprimate în mod direct prin păstrarea biodiversității, respectarea specificului local și a identitățiii culturale, antrenarea tinerilor în acțiuni de ecologizare a mediului, eliminarea construcțiilor industriale deteriorate și abandonate, refaceri ecologice prin reîmpăduriri și reducerea fenomenelor de eroziune, alunecări, conștientizarea populației și a turiștilor asupra păstrării calității actuale a mediului înconjurător.

În concluzie se poate afirma că funcția turistică a județului Vâlcea este dependentă de tipurile, valoarea cantitativă, calitativă a resurselor și structurilor turistice existente, iar perspectivele sale de viitor depind foarte mult de factorii de decizie și acțiune de astăzi care vor gândi și gestiona această moștenire ce dăinuie de secole și vor ști să o transmită la fel de frumoasă și valoroasă generațiilor viitoare.

4.4. Strategii de dezvoltare durabilă a turismului în județ

Mobilizarea tuturor resurselor locale și a factorilor responsabili pentru promovarea turismului, va genera dezvoltarea comunității locale cu implicații chiar în relansarea economiei naționale.

Pentru dezvoltarea turismului vâlcean în general și în special în zonele turistice, în ceea ce privește oportunitățile în dezvoltarea turismului, cu implicarea Agenției de Dezvoltare Vâlcea sunt în derulare două proiecte, care se află în următoarele stadii:

Proiectul "Valorificarea potențialului turistic al județului Vâlcea" este cofinanțat de Programul de colaborare între Flandra și România. Până la sfârșitul trimestrului III a.c. au fost implementate cele două module de training a reprezentanților sectorului public și privat și stagiul de pregătire din Flandra, urmând ca până la sfârșitul anului să fie finalizate ultimele două activități : achiziționarea calculatorului și mobilierului pentru Centrul de Informații Turistice Vâlcea și elaborarea Ghidului celor mai bune practici în domeniul turismului;

Proiectul "Dezvoltarea turismului montan durabil în zona Obârșia Lotrului" pentru care s-a elaborat fișa de proiect în limba engleză și în limba română și a fost transmisă Agenției pentru Dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Ministerului Dezvoltării și Prognozei pentru finanțare în cadrul componentei "infrastructură mare" a programului Phare 2002. Deoarece la data transmiterii proiectului nu era realizat Studiul de fezabilitate, proiectul a fost inclus în portofoliul programului Phare 2003 și va fi finanțat cu suma de 3.420.000 Euro (la care se adaugă cofinanțarea de 380.000 Euro) dacă se vor depune documentele solicitate de finanțator, respectiv: Studiu de Fezabilitate, Studiu de Impact, Proiect Tehnic, Detalii de execuție, conform graficului înscris în Fișa de proiect. Pentru sprijinirea Consiliului Local Voineasa în implementarea acestui proiect, a fost aprobată prin hotărâre a Consiliului Județean Vâlcea, asocierea dintre Consiliul Local Voineasa și Consiliul Județean Vâlcea.

Oportunitatea și relevanța acestui proiect, rezultă din următoarele două documente, întocmite de Agenția pentru Dezvoltare Vâlcea, anexate la prezentul material:

Concept privind amenajarea Stațiunii montane "Obârșia Lotrului"

Dezvoltarea turismului montan durabil în zona "Obârșia Lotrului"

Numeroase alte acțiuni, realizate la nivelul fiecărei localități, sunt menite să dezvolte oferta turistică vâlceană, să aducă o contribuție mai însemnată la dezvoltarea turismului românesc și la dezvoltarea economiei naționale.

În perspectiva integrării României în Uniunea Europeană și în contextul edificării unei societăți democratice, deschise, orientată ferm spre economia de piață, se previzionează că peste zece ani veniturile obținute din activitățile turistice să dețină o pondere de circa 20% din PIB-ul județului.

Un aspect particular îl reprezintă necesitatea de a înțelege că trebuie să concepem și să dezvoltăm oferta turistică într-un context influențat de aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce implică integrarea mai multor direcții de acțiune, între care amintim:

dezvoltarea regională

educația

cultura și cultele

Realizarea unei piețe turistice durabile a devenit o necesitate stringentă datorită faptului că numai pe o astfel de piață se pot genera investiții în sectoarele cele mai promițătoare și profitabile, investiții care vor atrage după ele dezvoltarea întregii zone, vor pune în valoare și vor face cunoscute pe plan local, național și internațional toate frumusețile cu care bunul Dumnezeu a înzestrat județul Vâlcea.

Un tezaur neprețuit îl constituie Valea Oltului, străjuită de păduri seculare, care este considerată cea mai spectaculoasă și mai atractivă zonă, rivalizând prin minunăția peisajului cu cele mai încântătoare locuri din Europa.

O însemnătate deosebită o reprezintă monumentele naturii protejate de lege, fiecare cu legendele lor dintre cele mai fascinante: Peștera Caprelor, Peștera Lac, Peștera Pogoadelor, Peștera cu Perle, Peștera Murgoci, Peștera Rac, Peștera Clopot, Peștera Arnăuților, Peștera Valea Bistrița, Mlaștina Mosoroasa – toate din Olănești, precum și Peștera Liliecilor din comuna Costești.

Punctele fo

4.5. Program promoțional privind lansarea stațiunilor balneoclimaterice din județul Vâlcea pe piața internațională

“Având în vedere complexitatea crescândă a activității în domeniul turismului internațional, creșterea concurenței pe piața mondială, mai ales pe anumite segmente ale acesteia, promovarea vânzărilor (respectiv publicitatea comercială ca principala componentă a acesteia), presupune elaborarea unor programe de marketing promoțional care să evidențieze și să valorifice în mod organizat și în condiții superioare resursele unităților turistice.”

Lansarea stațiunilor se va realiza pe baza unui program global axat pe mixul de marketing și care va avea ca obiective dobândirea unor poziții ferme a stațiunilor pe piața europeană, consolidarea unei imagini favorabile în conștiința clientelei internaționale potențiale, creșterea cererii efective pentru stațiune.

Politica de produs va lua în considerare următoarele strategii:

Diferențierea prin scoaterea în evidență a elementelor de cură care deosebesc stațiunile de pe Valea Oltului de stațiunile similare din țară și din Europa. Astfel de elemente pot fi: tratamente în afecțiuni alergice și în intoxicații cu metale grele în stațiunea Olănești, lansarea unor produse turistice balneare cu caracter de noutate în cadrul medicinei preventive, precum cura antistres, tratamentul sindromului supraponderal, prevenirea depresiilor nervoase, a bolilor mintale sau a bolilor bătrâneții, tratamente cu produse farmaceutice originale românești asociate cu acupunctura, practica yoga, etc. O altă componentă a strategiei de diferențiere poate fi lansarea unor programe speciale: cura de înfrumusețare prin folosirea dieto-terapiei, culturii fizice medicale cu kinetoterapiei, minivacanțe combinate, excursii la Călimăneși, două zile la Valea Lotrului și o excursie în Ungaria, programe culturale prin includerea stațiunilor în cadrul unor circuite tematice culturale sau folclorice.

Diferențierea prin evidențierea elementelor de cură care oferă posibilitatea tratării terapeutice a unui evantai larg de afecțiuni.

Politica de distribuție va avea în vedere distribuția clasică a produsului respectiv ofertant – agenții de turism românești – agențiile de turism partenere de pe piața internațională – clienți. Se impune utilizarea alternativă a unor verigi suplimentare din alte țări: sindicate, asigurări sociale, asociații ale vârstei a treia, asociații ale medicilor balneologi, etc.

Politica de preț va trebui să aibă în vedere aspectele, accesibilitatea, diferențierea și alinierea la prețurile pe plan european pentru condiții echivalente.

Politica promoțională va avea ca obiective strategice să vină în întâmpinarea unor nevoi de sănătate, cu precădere a celor care au nevoie de tratamente specifice stațiunilor, să capteze aceste nevoi și să le canalizeze înspre stațiunile din județul Vâlcea.

Realizarea obiectivelor se face prin folosirea mijloacelor promoționale:

Publicitatea va avea ca scop informarea, incitarea și sugestionarea clientului potențial, realizând pregătirea penetrării produsului balnear pe piața turistică europeană. Mesajul publicitar va fi axat pe informații generale și pe specificul tratamentelor din stațiuni, precum și pe calitatea apelor.

Relațiile publice vor fi valorificate prin informații cu caracter științific, care vor completa informațiile pe care le conțin mesajele publicitare. Vor fi popularizate cercetări științifice realizate de o serie de personalități medicale care au activat în stațiuni.

Se vor urmări următoarele tehnici:

1) Promovarea vânzărilor prin distribuirea controlată de mesaje publicitare unui grup de persoane selecționate, acțiune susținută și de distribuirea de pliante și va putea fi desfășurată de agenții de turism, ghizi sau medici specialiști, promovarea la locul vânzării prin organizarea de vitrine, miniexpoziții, proiectarea de casete realizate în stațiuni.

Tehnica de primire concretizată în manifestări organizate în stațiune.

Relații cu presa sub forma conferințelor de presă

O valorificare superioară a potențialului turistic prin programe promoționale prin care se lansează oferta turistică a județului Vâlcea, va urmări o dezvoltare a resurselor, concomitent cu protejarea lor și integrarea armonioasă a noilor dotări în mediul ambiant. În consecință, propunerile privind valorificarea mai bună a resurselor turistice pot fi completate de măsuri legate de ocrotirea potențialului turistic al județului Vâlcea.

CONCLUZII

Turismul poate contribui la dezvoltarea unor zone mai puțin bogate în resurse ce ar putea asigura dezvoltarea unei industrii prelucrătoare sau întreprinderi, dar bogate în resurse turistice naturale și antropice – ape minerale, spații pentru practicarea schiului, oglinzi de apă etc. – care ar putea atrage fluxurile turistice și ar putea duce la dezvoltarea localităților existente ca stațiuni turistice.

Prin condițiile existente și amenajările ce se impun, această activitate își pune amprenta la ridicarea economică și culturală a zonelor turistice și la asigurarea unor condiții de viață mai bună pentru populația acestor perimetre.

Prin turism sunt valorificate resurse turistice antropice: cultural-istorice cu mare forță de atracție. Practica a demonstrat că astfel de regiuni pot intra în circuitul economic cu investiții inițiale minime capabile însă să determine o dezvoltare în sens larg a unor activități economice producătoare de venit național și totodată capabile să absoarbă forță de muncă disponibilă.

Ca activitate complexă, turismul este considerat ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor inter-regionale, privită la scară mondială, națională sau locală.

Odată cu atragerea în circuitul de valori a unor zone turistice, turismul are consecință asupra geografiei acestora, asupra urbanizării și construcției de locuințe, amenajării de drumuri, realizării de servicii publice, industrializării etc.

Se cunoaște faptul că turismul este un mare consumator de forță de muncă , în dezvoltarea lui favorizează utilizarea pe plan local a diferitelor resurse și disponibilități de forțe de muncă. Pe lângă locurile de muncă permanente, turismul asigură și locuri de muncă sezoniere.

Trebuie amintită și vocația ecologică a turismului, indispensabile fiind în strategia de dezvoltare a zonelor turistice măsurile de protejare a mediului, a valorilor de existență și civilizație umană, a peisajului, a apei, aerului, florei, faunei.

În procesul lui, turismul presupune o creștere sporită de bunuri și servicii cu repercursiuni pozitive în sferele de producție ale acestora, impune o adaptare a ofertei materializată în primul rând prin dezvoltarea structurilor de primire și indirect prin stimularea producției ramurilor participante la echiparea spațiilor de cazare și alimentație, la modernizarea acestora, la realizarea de mijloace de transport, de instalații de agrement ca și la construirea de drumuri.

Dezvoltarea turismului reprezintă o necesitate incontestabilă pentru economiile moderne. Dinamismul vieții economice contemporane, înscrierea județului în circuitul și circulația națională cât și mondială, creșterea dorinței de schimbare de decor, de divertisment, ca și creșterea generală a timpului liber și a veniturilor – toate acestea fac tot mai necesară dezvoltarea turismului.

Ținuturile mirifice, de basm și legendă, cu un pitoresc fără seamăn au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea în valoare a acestui tezaur neprețuit.

Trebuie amintit de apele minerale de la Călimănești-Căciulata, cele de la Băile Govora și Băile Olănești, care fac adevărate minuni în tratarea unor afecțiuni.

Mai amintim și despre rezervațiile naturale din Munții Coziei și Munții Căpățânii, unde sunt ocrotite, ca monumente ale naturii, o serie de specii rare din flora și fauna României.

De asemenea Valea Oltului, străjuită de păduri seculare este de departe cea mai spectaculoasă și mai atractivă zonă, rivalizând prin minunăția peisajului cu cele mai încântătoare locuri din Europa.

Mânăstirile Cozia, Horezu, Govora, Bistrița, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, fiecare cu istoria ei pe cât de interesantă pe atât de tulburătoare.

Dar pentru dezvoltarea turismului nu sunt de ajuns doar frumusețile cu care ne-a înzestrat Dumnezeu județul. Este necesară luarea anumitor măsuri și anume:

schimbarea imagini, în țară și în străinătate, despre județul Vâlcea ca județ turistic;

alinierea turismului la standardele europene;

intensificarea comercializării produselor turistice tradiționale ale județului Vâlcea;

perfecționarea formării profesionale și manageriale a forței de muncă din turism;

dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare, rutiere, chiar aeriene și echiparea corespunzătoare a acestora;

diversificarea ofertei prin produse turistice noi, competitive, accentul punându-se pe ecoturism;

diversificarea și creșterea ofertei de agrement în toate formele de turism, condiție de bază a atenuării sezonalității;

adaptarea ofertei prin stimularea practicării turismului de către populația defavorizată în plan economic;

diversificarea și creșterea calității serviciilor turistice și a celor conexe

Biblografie

Botezatul C,.Mihalcescu C.,Iacob I.-Sisteme informatice cu baze de date inm turism ,Ed Universitara, Bucuresti ,2005;

Dodu Patricia –Tehnici operationale in agentiile de turism,Ed Prouniversitaria Bucuresti 2007;

Dinu Mihaela (coord)-Impactul turismului asupra mediului. Indicatori si masuratori ,Ed Universitara Bucuresti2005;

Firoiu Daniela –Industria turismului si a calatoriilor ,Ed Prouniversitaria Bucuresti 2006;

Firoiu Daniela, Gheorghe-Turismul in perspectiva Globalizarii,Editia Aii-a Ed Prouniversitaria ,Bucuresti 2007;

Smedescu I (coord)-Marketing Ed Prouniversitaria ,Bucuresti 2007;

Ph Kotler –Managementul Marketingului, Ed. Teora Bucuresti 2005;

Ph. Kotler, Gary Armstrong – Principiile Marketingului, Ed. Teora 2004;

Purcarea Th., Ratiu Monica – Comportamentul Consumatorului. O abordare de Marketing, Ed. Universitara Carol Davila Bucuresti 2007;

Ratiu Monica Paula – Economia Serviciilor. Provocari Oportunitati, Restrictii, Ed. Universitara Carol Davila bucuresti 2007;

Ratiu Monica Marketingul Serviciilor – Ed. Prouniversitara Bucuresti 2006;

Zaharia M, Dodu Patricia – Tehnologie Hoteliera- Note de curs. URA 2007;

Zaharia M (coord) – Economia Serviciilor Editia. a II-a, Ed. Universitara Bucuresti 2006;

Zaharia M (coord) – Economia Serviciilor – Probleme si Studiu de Caz, Ed. Universitara Bucuresti 2006;

. Zaharia M (coord) – Modele si Metode Cantitative in Economia Firmei, Ed. Universitara Bucuresti 2007;

Zaharia M. – Comportament si Cultura Organizational, Ed. Prouniversitaria Bucuresti 2007;

http://www.info-turism.ro;

http://www.turism.ro.

Anexa 1

Unități de cazare turistică

Anexa 2

Manastirea dintr-un lemn