Politici Si Optiuni Contabile Privind Decontarile Fara Numerar la S.c. Pandores S.r.l

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I CONTABITATEA TREZORERIEI ȘI DECONTĂRILOR FĂRĂ

NUMERAR

Necesitatea, importanța și rolul trezoreriei in intreprindere

Delimitări și structuri care alcătuiesc trezoreria

Locul și rolul decontarilor fără numerar

Formele și instrumentele decontărilor fără numerar

Dispoziții de plată sau de încasat

CAPITOLUL II CONTABILITATEA DECONTĂRILOR FĂRĂ NUMERAR

Contabilitatea disponibilităților aflate în conturi bancare

Concepte generale, variante de decontare și conturi folosite

Contabilitatea valorilor de încasat

Contabilitatea disponibilităților curente la banci

Contabilitatea dobânzilor

Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

2.2 Contabilitatea acreditivelor și avansurilor de trezorerie

2.3 Contabilitatea viramentelor interne

CAPITOLUL III ACTIVITAȚI ECONOMICO-FINANCIARE SPECIFICE S.C. PADORES S.R.L

3.1 Prezentarea generală a S.C Padores S.R.L.

3.1.1 Scurt istoric

3.1.2 Obiectul de activitate

3.2 Structura organizatorică și functională

3.3 Analiza indicatorilor economicii

Concluzii

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

Contabilitatea reprezintă totalitatea operaținulor de înregistrarea care se efectuează pe baza unor norme și reguli. Aceasta trebuie să asigure înregistrarea sistematică și cronologică, păstrarea, prelucrarea și publicarea informațiilor referitoare la poziția financiară și activitatea desfășurată de o entitate economică.

Decontările fără numerar sau decontări prin conturile de la bănci cum mai sunt denumite, acestea sunt reprezentate de operațiunile de încasări și plăți ce se fac prin trecerea sau virarea unei sume din sau în contul debitorului în contul creditorului. Acestea au luat naștere odată cu apariția și dezvoltarea băncilor. În ziua de azi, toți agenți economici au conturi dechise la bănci, unde își pastrează disponibilitățile bănești cu ajutorul cărora își efectuează aproximativ toate operațiunile de încasări și plăți, devenind astfel indispensabile pentru aceștia.

Banca Națională a României a elaborat împreună cu băncile specializate norme de realizare a operațiunilor de decontare indispensabile pentru toți agenți economici. Acasta reglementează normele privin instrumentele de plată și mecanisme de decontare fără numerar.

În elaborarea acestei lucrări s-au avut în vedere normele și reglementările contabile în vigoare. Această lucrare cuprinde noțiuni teoretice dar și practice.

În Capitolul I este prezentată contabilitatea trezoreriei și decontările fără numerar care înglobează importanța trezoreriei într-o întreprindere, structuri care o alcătuiesc trezoreria, rolul decontărilor fără numerar, instrumentele de plată sau de încasare fără numerar.

În Capitolul II sunt prezentate contabilitatea decontărilor fără numerar care cuprinde contabilitatea valorilor de încasat, disponibilități curente la bănci, dobânzi, credite bancare pe termen scurt, acreditive și avansurile de trezorerie și viramentele interne.

În capitolul III este prezentată firma SC Padores SRL , istoricul acesteia precum și obiectul de activitatea, structura sa organizatorică și funcțională precum și analiza sa economico-financiară.

CAPITOLUL I. CONTABILIATEA TREZORERIEI ȘI DECONTĂRILOR FĂRĂ NUMERAR

Necesitatea, importanta și rolul trezoreriei în întreprindere

În taratarea problematicii trezoreriei, Normele Contabile Naționale și Internaționale nu caracterizează perfect noțiunea de trezorerie, acesta putându-se percepe prin obiectivele și conținutul său. Obiectivul trezoreriei în cadrul întreprinderii este acela de a cuprinde totalitatea operațiunilor financiare pe care le desfășoară o entitate în sensul utilizări mijloacelor bănești realizate din încasări. Aceasta înglobeaza totalul lichidităților monetare și echivalentelor de numerar rezultate din încasări, folosite pentru plăți.

În conformitate cu Standardele Internaționale de Contabilitate, trezoreria ”cuprinde stocurile și fluxurilor de numerar referitoare la investițiile financiare pe tremen scurt, disponibilitaților în conturile la banci sau casierie , creditele bancare pe terme scurt, precum și alte valori de trezorerie”.

Fluxurile de numerar prezintă un sprijin în evaluarea capacității entității pentu stimularea de numerar și echivalente de numerar , indispensabile pentru a rezista exigibilității plăților.

Componentele de bază ale trezoreriei sunt:

numerarul care prezintă lichiditățile monetare efective avute în casieriea întreprinderi sau în conturi bancare;

echivalentele de numerar sunt înfățișate de investițiile funanciare pe termen scurt suficient de lichide, ușor convertibile și care nu sunt supuse unui risc major de schimbare a valorii.

O altă abordare a conceptului de trezorerie conduce la diferența dintre disponibilitați și alte componente asimilate reprezentând trezoreria de activ, în primul rând, iar credite bancare pe termen scurt care redă trezoreria de pasiv, în al doilea rând. Aceasta mai poartă denumirea de trezorerie netă.

Marimea trezoreriei nete este reprezentată nu numai de creșterea dar și de reducearea neta a numerarului, a echivalentelor de numerar în decursul exercițiului cât și de soldul trezoreriei de la începutul exercițiului financiar.

în situația, în care fluxurile de încasări le întrec pe cele de plații, prezintă o creștere netă a numerarului și echivalentelor de numerar. Aceasta este cumulată cu soldul trezoreriei la începutul exercitiului financiar obținându-se o trezorerie pozitivă. Acest excedent este folosit de entitate conform politicii sale financiare;

în situația, în care fluxurile de plăți depășesc fluxurile de încasări, atunci este o reducere netă a numerarului și echivalentelor de numerar. Înglobat cu soldul trezoreriei, rezulta o trezorerie negativă. Aceasta se poate acoperi cu luarea de credite de trezorerie sau pe termen scurt.

Rezultatul exercițiului nu se poate confunda cu trezoreria neta deoarece, în situația utilizari unei contabilități de angajamente operațiunile producătoare de rezultate financiare sunt diferențiate de cele generatoare de fluxurile de trezorerie. Asemenea, veniturile și cheltuielile sunt înregistrate în contabilitate în momentul realizări lor.

Componentele trezoreriei se împart în 2 categorii: Figura 1.1Componentele trezoreriei.

În continuare vor fi prezentate componentele trezoreriei.

Activele financiare sunt identificate de numerar ,ce cuprinde acreditivele și disponibilitățile, iar echivalentele de numerar înglobează investițiile financiare pe termen scurt.

Numerarul este un element de activ de factură financiară, se identifică dupa criteriile generale de identificare a activelor, fiind probabil ca orice avantaj economic viitor însoțit de acest element, va intra într-o societate, iar acesta trebuie sa conțină o valoare sau un cost ce poate fi evaluat. Fiind vorba de elemenul numerar, ambele criteriile sunt îndeplinite la momentul încasări. Primul criteriu vizează beneficiile economice deoarece numerarul ofera un avantaj el însuși, dar și confera controlul asupra resurselor întreprinderi. Al doilea criteriu este îndeplinit datorită faptului că valoarea certă însrisă în documentele justificative de încasare.

Datoriile financiare cuprind creditele de trezorerie și creditele bancare pe tremen scurt.

Acestea sunt recunoscute după reguli de recunoaștere a datoriilor. Orice avantaj economic asociat elemntului care iese din întreprindere, iar acesta trebuie să aiba o valoare sau cost credibil care poate fi evaluat. Ambele criterii sunt realizate la momentul care se obține creditul bancar, în primul râd, la ieșirea de numerar din societate este justificat de returnarea creditului, iar în al doilea rând, marimea creditului este justificată de contractul bancar.

1.2 Delimitări și structurii care alcătuiesc trezoreria

Trezoreria unei entități economice cuprinde:

investiții financiare pe termen scurt;

disponibilități aflate în conturi la bancă;

valorile deținute în casieria întreprinderi;

avansurile și acreditivele de trezorerie;

viramente interne.

Investițiile financiare pe tremen scurt, mai sunt numite și investiții financiare curente, acestea înglobeaza titlurile de valoare sau de plasament pe care le cumpara întreprinderea economică cu avantajul de a face un câștig pe termen scurt sau în vedera protejări lichidităților. În comparație cu titlurile de participare care sunt deținute pe o perioada mai mare de un an, investișiile financiare curente sunt deținute pe o perioada maximă de un an.

Deosebirea dintre investițiile pe termen scurt și imobilizările financiare este aceea că cele de întâi sunt achiziționate și detinuțe pe tremen scurt precum le este și denumirea, iar imobilizările financiare sunt achiziționate și deținute pe termen lung. Investițiile pe termen scurt sunt evaluate la costul de achiziție, care în cazul acesta este echivalent cu prețul de cumparare, iar posibilele cheltuieli de achiziționare fiind plasate la cheltuielile de exploatare.

Conform cu Legea nr. 58/1934 modificată de OUG nr. 39/2008 asupra cambiei și biletului la ordin cu modificările și completările ulterioare, valorile mobile pe termen scurt care sunt admise la tranzactionarea se realizează pe o piață reglementată și se estimeaza la o valoare de cotație din ultima zi de tranzacționare, iar eventualele diferențe avantajoase sau dezavantajoase se înregistreaza la venituri și cheltuieli financiare. Iar cele care nu sunt admise se estimează la costul de achiziție sau suma înscrisă în contract.

La ieșirea din societate a investițiilor pe termen scurt, posibilele ajustări pentru pierderi de valoare se anuleaza.

În principal aceasta grupa cuprinde:

Acțiunii;

Obligațiunii;

Acțiunile sunt documente de valoare care ofera posesorului calitatea de acționar sau proprietar și îi conferă dreptul de a dobândi dividende din profitul realizat, bunăoare și dreptul de proprietate pentru unele părți din capital.

Acțiunile se împart în:

Acțiuni nominale

Acțiuni la purtător

Obligațiunile, aceste documente dau dreptul proprietarului pentru calitatea de creditor, acestea dau dreptul de a încasa pentru suma împrumutată o dobândă în momentul achizitionarii acestora.

Atât acțiunile cât și obligațiunile sunt proprii, atunci cand aceastea sunt emise de societate, sau pot fi cumparate, în acest caz sunt emise de alte întreprinderi. Acțiunile și obligațiunile proprii se pot precumpăra în scopul rezilierii sau pentru a fi tratate la bursă, în scopul obțineri unor câștiguri financiare.

Diponibilitați aflate în conturi la bănci sunt valori de încasat, care sunt recomandate de cecuri, efecte de încasat și efecte remise spre scontare, disponibilități în lei și în valută, sume în decurs de decontare, creditele bancare pe termen scurt precum și dobânzile acestora , dobânzile de plătit și de încasat.

Valori deținute în casieria întreprinderi sunt sumele în lei și în valută deținute în casierie, alte valori precum bilete de tratament sau odihnă, tichetele și timbre poștale, fiscale.

Avansurile si acreditivele de trezoreie. Acreditivele sunt reprezentate de disponibilități în valută sau în lei, aflate în conturi separate care sunt puse la dispoziția unor furnizori în vederea realizări unor plăți în măsura în care sunt livrate mărfurile, prestări unor servicii sau executării unor lucrări. Avansurile de trezoreie sunt disponibilități aflate la dispoziția administratorului sau altei persoane din cadrul aceleiași întreprinderi cu scopul de a fi girate în momentul efectuări unei plați în favoarea sa.

Viramentele interne sunt reprezentate de transferurile de disponibilități bănesti între conturile de trezorerie.

Locul și rolul decontărilor fără numerar

Operațiunile decontărilor fără numerar s-au dezvoltat odată cu apariția băncilor. Apariția acestora a ușurat munca agenților econoși dobânzile acestora , dobânzile de plătit și de încasat.

Valori deținute în casieria întreprinderi sunt sumele în lei și în valută deținute în casierie, alte valori precum bilete de tratament sau odihnă, tichetele și timbre poștale, fiscale.

Avansurile si acreditivele de trezoreie. Acreditivele sunt reprezentate de disponibilități în valută sau în lei, aflate în conturi separate care sunt puse la dispoziția unor furnizori în vederea realizări unor plăți în măsura în care sunt livrate mărfurile, prestări unor servicii sau executării unor lucrări. Avansurile de trezoreie sunt disponibilități aflate la dispoziția administratorului sau altei persoane din cadrul aceleiași întreprinderi cu scopul de a fi girate în momentul efectuări unei plați în favoarea sa.

Viramentele interne sunt reprezentate de transferurile de disponibilități bănesti între conturile de trezorerie.

Locul și rolul decontărilor fără numerar

Operațiunile decontărilor fără numerar s-au dezvoltat odată cu apariția băncilor. Apariția acestora a ușurat munca agenților economici, dar și a oferit siguranță banilor. Singura metodă de plată înainte ca băncile să existe era aceea în numerar, adică în bani efectivi. Odată cu existența băncilor au fost aduse în vederea oamenilor și diferite metode de plată sau de încasat cum ar fi: cecul, ordinul de plată, efecte de comerț etc. Toate aceste instrumente sunt folosite în mod regulat de agenți economici în plata sau încasarea unor sume.

„Decontările fără numerar consta în virarea unei sume datorate de un cumpărător (debitor) către un vânzător (creditor), adică trecerea sumei respective din contul cumpărătorului în cel al vânzatorului”

Disponibilitățile bănești ale întreprinderi se află în conturile deschise la bănci, operațiunile de plată și de încasat realizându-se prin decontari fără numerar.

În vederea folosirii acestor instumente de plată fără numerar,cadrul legislativ privind cec-ul, biletul la ordin și cambia s-a actualizat dupa stanadrdele internaționale. Conturile deschise la bănci, susțin categorii de operațiuni precum: cec-urile și efectele comerciale depuse la bănci, valorile de încasat, disponibilități în lei și valută, creditele pe termen scurt, dobânzi aferente acestora, cec-urile entității.

Fiecare dintre operațiunile amintite mai sus, se folosește un cont sintetic, fie de gradul I sau gradul II, în ordinea în care sunt redate în Planul general de conturi, grupa 51 „Conturi la bănci”.

Formele și instrumentele decontărilor fără numerar

Pentru a stinge obligațiile de plată pe care entitațile economice le au față de alte societăți comerciale, persoane fizice sau juridice necesita efectuarea unor plăți care se pot realiza fie în numerar, fie fără numerar. La fel se procedeaza în momentul în care societațile au de încasat, ele folosesc efecte de primit, care se pot evidenția la fel în numerar și fără numerar.

Conform cu prevederile legale Legea contabilitatii nr. 82/1991, completată de OUG nr. 37/2011 și Legea 187/2012 cu completările și modificările ulterioare specifică: ”orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris, care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ”

Dispoziții de plată sau de încasat

Operațiunile de plată fară numerar se efectueaza cu ajutorul unor instrumente și mijloace de plată, fără a exista necesitatea de a manevra sumele de bani. În Romania se utilizează urmatoarele instrumente de plată, cum ar fi: efectele de comerț (biletul la ordin, cambia etc.), ordinul de plată, cecul.

Conform cu Legea nr.59/1934 asupra cecului cu completările și modificările ulterioare (OUG nr.38/2008), iar Banca Naționala A României a elaborat o serie de norme privind cecul, Norma nr.7/1994 privind comerțul realizat de instituțiile de credit cu cecuri cu completările și modificările ulterioare și Norme tehnice nr.9/1994 privind cecul completata de Circulara nr.2/1995 și modificată de Circulara nr. 33/1995.

Cecul reprezinta un instrument de plată folosit de titulari de conturi bancare cu disponibil existent. În vederea utilizări lui se au în vedere trei persoane, dupa cum urmeaza: beneficiarul, trasul și trăgătorul. „Tragatorul, pe baza depozitului constituit la o societate bancară, emite cecul prin care dă ordin acestuia, în calitatea sa tras, să plătească, la prezentarea cecului, o anumită suma de bani unei terțe persoane sau însăși trăgătorului, aflat în poziția de beneficiar.”

Exista mai multe feluri de cec:

Cecul la purtător, acest gen de cec dă posibilitatea ca posesorul acestuia să poată încasa suma în momentul prezentări.

Cecul barat, acesta prezintă doua linii paralele sau oblige pe fața cecului realizate de către trăgător. Bararea poate sa fie generală sau specială, daca între linii este scris numele bănci sau nu. Bararea generală este atunci când între linii nu este scris numele banci, sau dacă este scris o altă instituție echivalent cu „bancă”. Iar cecul cu barere specială, prezinta numele banci între linii paralele. Acesta poate fi platit numai bancii trecute între linii sau numai unui client al bancii plătitoare, și numai în cazul în care numele acesteia este scris între liniile paralele sau oblige.

Cecul certificat, prin acest instrument trasul (banca) certifică pe cec existența și bararea disponibilului pentru efectuarea plății.

Cecul de călătorie, acesta se evidențiază prin faptul că plata poate fi condiționată de identitatea semnaturi persoanei care a primit cecul și cea care încasează cecul. Cea din întai semnatură se pune la primirea cecului, iar cea de-a doua, când se încasează suma.

Cecul simplu, este înlocuitorul „cecului de numerar” fiind utilizat pentru a ridica numerar din conturile pe care unitatea le deține la bancă.

Cecul este un instrument de plată de debit, care circula de la instituția bancară a clietului beneficiar la instituția bancară a clientului plătitor, declanșând debiatrea clientului plătitor, creditare clientului beneficiar.

Cecul prezinta urmatoarele elemente, pe fața cecului se află:

Seria și numărul cecului, sub denumirea instituției bancare;

Sigla și denumirea băncii trase și adresa;

„plătiți în schimbul acestui CEC”aflat sub denumirea bănci trase;

Data în care s-a emis cecul;

Numele și adresa tragătorului.

Pe verso-ul cecului se află:

Mențiuni cu privire la operațiuni de plată și girare;

Numele și denumirea girantului;

Numele giratarului;

Data efectuări operațiuni;

Mențuni cu privire la plata și încasarea cecului și modalități de realizare a acestora (în cont sau numerar).

Figura 1.2 Ciclul cecului.

Ordinul de plată este un instrument de plată folosit cu frecvență în România.

„Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de emitentul acesteia unei societăți bancare receptoare, de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită suma de bani, la o anumită dată. O astfel de dispoziție este considerată ordin de plată dacă:

Societatea bancară intră în posesia sumei respective, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie încasarea ei de la un emitent, și

Nu prevede că plata să fie făcută la cererea beneficiarului”.

Banca Națonala a României a elaborat un regulament pe baza căruia se utilizează ordinul de plată și anume Regulamentul BNR nr. 8/1994 cu modificarile ulterioare.

Ordinul de plată se emite pe suport magnetic și pe hârtie, se utilizează pentru a deconta valoarea produselor și serviciilor primite, fiind deasemenea utilizat și pentru a deconta obligațiile societății privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat etc. Acesta se instituie în două exemplare: un exemplar se acordă plătitorului, iar celălalt exemplar rămâne la banca inițiatoare.

Banca inițiatoare are obligatia de a realiza urmatoarele operațiuni:

Recepția, reprezintă etapa în care banca recunoaste primirea ordinului de palată.

Autentificarea, constă în recunoașterea persoanelor care sunt autorizate de către emitentul ordinului de plată. Emitentul poate să împuternicească o alta persoană pentru a realiza acest procedeu.

Acceptarea, reprezintă procedura în care banca recunoaște autenticitatea și valabilitatea ordinului de plată și se angajeaza să transfere disponibilitățile bănești după verificarea contului plătitorului. În cazul, în care, nu există disponibil în contul plătitorului, toate operațiunile realizate până în acel moment sunt date ca neîndeplinite, iar ordinul de plată este restituit emitentului.

Refuzul, ordinului de plată poate interveni atunci când: data plății arătată ca mențiune subsidiară nu poate fi onorată și lipsa disponibilului.

Executarea, constă în primirea fondurilor banești de către beneficiar.

Efectele de comerț sunt reprezentate de cambie, bilet la ordin, warantul,mandatul. Acestea sunt titluri de credit care dau obligația agenților economici (debitor) sau de a presta un serviciu către un alt agent economic (creditor), la scasență.

Cambia și biletul la ordin sunt reglementate de aceiași lege și anume:” Legea nr 58/1934 modificată de OUG nr.39/2008 asupra cambiei și biletului la ordin cu modificările și completările ulterioare, Norma tehnică nr.5/2008 privind cambia și biletul la ordin, modificata de Norma tehnică BNR nr.4/2009. Norma tehnică nr.10/1994 privind cambia și biletul la ordin, modificată de Circulara BNR nr.34/1995. Norma tehnică nr.4/2009 pentru modificarea Normei tehnice a Bancii Naționale a României nr 5/2008 privind cambia și biletul la ordin”.

Cambia este un instrument de plată prin care o persoana (trăgătorul) comanda unie alte persoane (trasul) să plătească celei de-a treia persoana, aceasta fiind beneficiarul, o anumită sumă de bani, la o dată fixată și în locul precizat. Trăgătorul are în fața trasului o creanță care poartă denumirea de acoperirea cambiei, deasemene beneficiarul are o creanță față de trăgător, denumită valoare furnizată. În momentul în care beneficiarul este debitor față de o altă persoană și are în intenție să folosescă aceiași cambie, pe spatele acesteia scrie mențiunea „de a se plăti creditorului”. Această mențiune poartă numele de gir, cel care scrie acesta mențiune poartă numele de girant, noul beneficiar fiind giratar. Rolul cambiei fiind de instrument de schimb, de plată și de credit.

În momentul, în care, cambia este folosită ca instrument de schimb se evidențiaza rolul acesteia în schimburile monetare, și duce la nedeplasarea banilor și imediat la reducerea riscurilor aferente. Atunci când este folosit ca instrument de plată, cambia este utilizată în locul banilor pentru a achita obligațiile de plată în numerar. În cazul utilizări ei ca instrument de credit, cambia are mai multe o moduri în care se poate folosi și anume pentru domeniul creditului comercial, ca mod de garantare, creditul bancar.

Biletul la ordin este și el tot un instrument de plată prin care emitenul își i-a obligația către beneficiar, ca la o dată și loc stabilit v-a plăti suma de bani. Iar, în situația, în care biletul la ordin este titlu de credit, acesta fiind constituit de emitent, în ipostază de debitor, având obligația să platească o sumă de bani în aceleași condiții.

Biletul la ordin poate fi de doua feluri:

Bilet la ordin comercial – care se referă la un act de comerț, la o operațiune comercială, cum ar de exemplu livrarea unor marfuri la export, cu plată la un anumit termen determinat.

Biletul la ordin financiar – prin care banca mobilizează creditul pe care îl acordă clientului său.

Warantul reprezintă un titlu de proprietate asupra mărfurilor fiind o variantă a biletului la ordin.Warantul se dobândește de către cumpărător atunci când achită contravaloarea mărfurilor în momentul vânzări lor. Deținerea legală a warantlui egalează cu titlul de prorprietate a respectivelor mărfuri.

Mandatul este „o împuternicire scrisă dată de un mandant, unei alte persoane numită

mandatar pentru a o reprezenta în anumite operații sau să lucreze în interesul sau potrivit indicațiilor date. O formă folosită în acest sens este mandatul poștal care servește la expedierea unei sume de bani.”

CAPITOLUL II CONTABILITATEA DECONTĂRILOR FĂRĂ NUMERAR

2.1 CONTABILITATEA DISPONIBILITĂȚILOR AFLATE ÎN CONTURI BANCARE

2.1.1 Concepte generale, variante de decontare și conturi folosite

La momentul actual toți agenții economici au conturi deschise la bănci, unde își pastrează disponibilitățile bănești, cu ajutorul cărora realizează operațiuni de încasări și plăți fără manevrarea efectivă a numerarului. „Prin folosirea decontărilor fără numerar, plățile, respectiv încasările, se realizează prin virarea sumelor de bani datorate, din contul bancar al debitorului, în contul bancar al creditorului, respectiv prin încasarea creanțelor, din contul bancar al debitorului în contul bancar al unitații creditoare. În scopul derulării acestor operații, Banca Națională a României, de comun acord cu bancile specializate, a elaborat norme de efectuare a operațiilor de decontare, obligatorii pentru toți agenții economici.”

Cele mai folosite forme de decontare sunt: acreditivul documentar, scrisoare de garanție, acceptarea, compensarea datoriilor.

„Acreditivul reprezintă disponibilități bănești ale întreprinderii aflate în bancă, blocate la dispoziția unui terț, de regulă furnizor, și destinate plății acestuia pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor etc.”

Acreditivul documentar reprezintă angajamentul asumat de o bancă (banca emitentă) prin care cumpărătorul virează o suma de bani vânzătorului cu ajutorul altei bănci într-un anumit interval de timp în care se atestă că marfa a fost expediată.

Părțile implicate în derularea acreditivului documentar:

Ordonatorul, este importatorul. Beneficiarul obiectului tranzacționat, el începe derularea tranzacției cu ajutorul instrucțiunilor bănci.

Beneficiarul, se identifică cu exportatorul. El încasează contravaloarea numai în momuntul în care îndeplinște condițiile și termeni scriși în acreditivul documentar.

Banca emitentă, banca importatorului. Ea este banca plătitoare, dacă acreditivul este domiciliat la ea.

Banca corespondentă, este banca prin care banca emitentă transmite textul acreditivului pentru a fi comunicat beneficiarului. Ea mai este numită și bancă notificatoare în condițiile în care plata are loc la banca emitentă.

Clasificarea acreditivului:

După formă:

Revocabil

Irevocabil

După modul lor de utilizare:

Cu plată la vedere

Cu plată amânată

Cu plată prin negociere

Cu plată prin acceptare

După clauzele speciale pe care le conțin:

Acreditiv transferabil

Acreditiv revolving

Acreditiv cu clauză roșie

Acreditiv subsidiar

Acreditiv cesionar

Din punct de vedere al domicilieri:

În țara exportatorului

În țara importatorului

Într-o terță țară

Acreditivul revocabil permite modificare și anularea de către banca emitentă fără avizarea anticipată a beneficiarului.

Banca emitentă este condiționată numai de condițiile și termeni din acreditiv, acesta reprezentând acreditivul irevocabil. La randul său acesta este : confirmat sau neconfirmat.

Acreditivul cu plată la vedere este achitat în momentul prezentări documentelor bănci platitoare.

Acreditivul cu plată amânată este stipulat în textul acreditivului un termen(30,60,90 de zile) în care se poate face plata.

Acreditivul documentar cu plată prin acceptare se utilizează în cazul exporturilor pe credit. Exportatorul prezintă bănci o cambie trasă asupra banci stipulate în acreditiv, iar banca trebuie să accepte cambia.

Acreditivul transferabil se utilizează atunci când există beneficiari secundari, iar plata se face parțial sau total.

Acreditivul revolving se utilizează în momentul în care contractul are o valoare mare, iar plata se face în tranșe.

Acreditivul cu clauza roșie, acestă clauza permite beneficiarului să încaseze suma mai înainte de a prezenta documentele bănci creditoare.

Acreditivul de compensație, nu permite utilizare acreditivului de export decât împreună cu acreditivul de import.

Acreditivul subsidiar se folosește atunci când acreditivul de export împreuna cu cel de import au același obiect de tranzactie, iar aceste se pot înlocui cu un acreditiv subsidiar în condițiile urmatoare: corelarea valorică, corelarea scadențelor, documentele emise sa fie neutre etc.

Acreditivul cesionar, permite beneficiarului să cesioneze o parte sau întreaga valoare unui terț. Se utilizează de către intermediari, iar acreditivul este cesionat în avantajul exportatorului real.

Acceptarea este cea mai folosită formă de decontare, „care constă în efectuarea plăților între agenții economici pe baza acordului (consimțământul) plătitorului (debitorului), dat prin depunerea la bancă a documentelor necesare în vederea efectuării decontărilor.”

„Acceptarea poate fi:

Expresă, atunci când plătitorul își dă acordul scris prin care ordonă băncii să plătească, din contul său, suma de bani cuvenită beneficiarului;

Parțială, în cazul în care consimțământul dat de plătitor se referă doar la o parte din valoarea sau la o parte din bunuri prevăzută în documentul inițial de decontare (plată parțială);

Tacită, atunci când plătitorul nu s-a adresat băncii în interiorul termenului de prezentare pentru a autoriza efectuarea plății”

„Compensarea datoriilor reprezintă acea formă de decontare prin care datoriile unui agent economic se sting prin compensarea acestora cu creanțele pe care le are de încasat de la alt agent economic.”

Scrisoare de garanție reprezintă o formă de decontare prin care banca denumită garantă își i-a obligația să pltătească suma desemnată prin scrisoarea unui beneficiar în situația în care debitorul nu își achită obligațiile asumate.

Părțile implicate în acest proces sunt: ordonatorul, beneficiarul garanției, banca garantă.

Exista mai multe tipuri de garanții bancare:

Scrisoare de garanție bancară simplă;

Scrisoare de garanție bancară solidară;

Printre cele mai folosite scrisori de garanție bancară sunt cele utilizate în participarea de licitații publice.

Fiecare instituție bancară înregistrează operațiunile de plății și încasări în documentul denumit „Extras de cont”, fiind eliberat în ansamblu cu anexele sale, pentru toți agenții economici, fiind utilizat pentru înregistrarea lor în contabilitate.

În vederea utilizări și folosirii disponibilităților bănesti fie în lei sau în valută se utilizează conturile din grupa 51 „Conturi la bănci”, fiind desfăsurate asftel:

„511. Valori de încasat

5112. Cecuri de încasat (A)

5113. Efecte de încasat (A)

5114. Efecte remise spre scontare (A)

512. Conturi curente la bănci

5121. Conturi la bănci în lei (A)

5124. Conturi la bănci în valută (A)

5125. Sume în curs de decontare (A)

518. Dobânzi

5186. Dobânzi de plătit (P)

5187. Dobânzi de încasat (A)

519. Credite bancare pe termen scurt

5191. Credite bancare pe termen scurt (P)

5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență (P)

5193. Credite externe guvernamentale (P)

5194. Credite externe garantate de stat (P)

5195. Credite externe garantate de bănci (P)

5196. Credite de la trezoreria statului (P)

5197. Credite interne garantate de stat (P)

5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)”

2.1.2 Contabilitatea valorilor de încasat

Valorile de încasat cuprind efectele comeciale și cecurile sunt predate bănci pentru a fi încasate:

Cecurile de încasat sunt instrumentele predate de către clienții, furnizorilor în vederea depuneri la bancă pentru a putea fi încasate.

Efectele de încasat sunt reprezentate de cambii și bilete la ordin, care sunt depuse la bancă pentru a fi încasate.

Efectele emise spre scontare sunt instrumente de plată predate către bancă pentru a fi încasate înainte de scadență. Bănci i se oferă o taxă de scont, valoare acesteia fiind direct proporțională cu numarul zilelor rămase până la scadență.

„Contabiliatea curentă a acestor valori se realizează cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat”. Este cont de activ care înregistrează în debitul său valori de încasat, în credit valori încasate. Soldul debitor exprimă valorile rămase de încasat.”

Contul 511 „Valori de încasat” se detaliază:

„5112. Cecuri de încasat (A)

5113. Efecte de încasat (A)

5114. Efecte remise spre scontare (A)”

„Contul utilizat pentru evidențierea decontării operățiunilor comerciale cu cecuri de încasat este 5112 Cecuri de încasat.

Exemplul 1

SC „Abc” SA primește de la SC „Cde” SRL un cec în valoare de 7.560 de lei, reprezentând costul produselor vândute.

5112 = 4111 7.560

„Cecuri de încasat” „Clienți”

După câteva zile, cecul este depus la bancă, potrivit borderoului de depunere, urmând a fi încasat, operaținea fiind înregistrată în extrasul de cont.

5121 = 5112 7.560

„ Conturi la bănci în lei” „Cecuri de încasat”

Efectele comerciale reprezentând biletele la ordin și cambiile se pot utiliza de catre vânzător, respectiv, entitate care le dobândește de la cumpărător, dupa cum urmează: la scadență atunci când sumele se încasează la termenul din efectul comercial; înainte de scadență, adică scontare implicând ca banca sa primească taxa de scont; andosare, operațiune ce constă în plata datoriilor către furnizori, înainte de scadență. Se recurge la această operațiune când beneficiarul este debitor pentru altă persoană fiind aceeași sumă. Pe versoul instrumentului se va scrie numele persoanei ce urmează să primească suma repectivă.

Contul 5113 „Efecte de încasat” este cont de activ.

Exemplul 2

SC „Cde” SRL primește de la SC „Fgh” SA un bilet la ordin a cărui valoare este de 3.500 de lei.

413 = 4111 3.500

„Efecte de primit de la clienți” „Clienți”

Biletul la ordin se depune la bancă pentru a fi încasat.

5113 = 413 3.500

„Efecte de încasat” „Efecte de primit de la clienți”

La scadență se încasează valoare efectului comercial.

5121 = 5113 3.500

„Conturi la bănci în lei” „ Efecte de încasat”

Exemplul 3

SC „Abc” SA predă bănci un bilet la ordin spre scontare, în valoare de 5.000 de lei, înainte de scadență.

5114 = 5113 5.000

„Efecte remise spre scontare” „Efecte de încasat”

„Această valoare se înregistrează în debitul contului în afara bilanțului 8037 „Efecte scontate neajunse la scadență”. ”

Încasarea efectului comercial scontat, avându-se în vedere că comisionul datorat bănci este de 90 de lei, iar scontul de 20 de lei.

Se calculează valoare scontului dupa formula:

Valoare scont = Vn × Rs × Nz 360,

Vn- valoare nominală a biletului la ordin = 5.000

Rs- rata scontului = 10%

Nz- nr. de zile dintre data scontări și data scadenței=15 zile

Valoare scont = 5.000×10×15 360×100 =20lei

% = 5114 5.000

5121 „Efecte remise spre scontare” 4.890

„Conturi la bănci în lei”

667 90

„Cheltuieli privind sconturile acordate”

627 20

„Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”

2.1.3 Contabilitatea disponibilităților curente la bănci

Se numește decontări fără numerar sau prin virament, decontările conturilor la bănci care se materializează prin încasări și plăți realizate de întreprindere. Acestea realizează operațiuni de decontare în lei și în valută, deschizând la bănci conturi separate.

Pentru a realiza operațiuni de încasări și plăți fără numerar este utilizat contul 512 „Conturi curente la bănci”, contul se defașoară în:

5121. Conturi la bănci în lei (A)

5124. Conturi la bănci în valuta (A)

5125. Sume în curs de decontare (A).

Contul 5121 „Conturi la bănci în lei” este cont de activ.Acesta are două moduri în care poate funcționa: „fie ca un cont de diponibilități păstrate la bănci, fie ca un cont de credite bancare temporare, acordate pe baza unor linii de creditare, care au un plafon maxim stabilit, și care se acordă numai pe măsura efectuării unor plății pentru entitatea economică, sau în cazul ridicări de numerar de la bancă. De regulă, aceasta funcționează ca un cont de disponibități.”

Contul înregistrează în debit:

Sume virate sau depuse în cont, realizate fie din cecuri, din încasări în numerar, din alte conturi bancare;

Sume încasate de la creditori diverși;

Sume încasate de la debitori diverși;

Sume încasate de la clienți;

TVA de recuperat,încasat de la bugetul statului;

Subvenții primite și încasate;

Sume încasate din vânzarea acțiunilor proprii;

Credite bancare pe termen scurt și lung încasate;

Valoare efectelor comerciale și cecurilor încasate;

Sume încasate din activități diverse;

Sume depuse ca aport la capitalul social;

Valoare sconturilor încasate de la creditori și furnizori;

Sume încasate reprezentate de dividendele pentru participația la capitalul altor societăți etc.

Contul se creditează când:

Plățile către personalul societăți;

Sumele către dobânzile de plătit;

Sume ridicate în numerar;

Sume virate în alt cont de trezorerie;

Sume virate către asigurările sociale oglindate ca alte datorii sociale;

Plați căte bugetul statului a TVA–ului datorat și a TVA-ului plătit în vamă;

Sume achitate creditorilor diverși;

Credite pe termen scurt și lung rambursate;

Valoarea de achiziție a investițiilor pe termen scurt și a imobilizărilor financiare cumpărate;

Sume achitate reprezentând cheltuieli cu chiriile, întreținere și reparații, prime de asigurare, comisioanele și onorariile, deplasări, protocol, detașări, transferuri, studiile și cercetările, taxele de telecomunicații și poștale, locațiile de gestiune etc.

Plata către bugetul statului a accizelor, altor taxe și impozite;

Serviciile bancare platite;

Valoare sconturilor reținute la bancă.

Soldul debitor fiind reprezentat de disponibilități în lei din conturile de la bancă.

EXEMPLUL 1

SC „Abc” SA înregistrează încasarea unei sume de la un client în sumă de 12.000 de lei și a unei sume depuse de un acționar ca apor în sumă de 2.500 de lei.

5121 = % 14.500 „Conturi la bănci în lei” 4111 12.000

„Clienți”

456 2.500

„ Decontări cu acționari și

asociații privind capitalul”

EXEMPLUL 2

SC „ Cde” SRL face plata catre bugetul statului a impozitului pe profit, în sumă de 5.450 de lei și a unui furnizor de utilaje în valoare de 2.300 de lei.

% = 5121 7.750

404 „Conturi la bănci în lei” 2.300

„Furnizori de imobilizări”

441 5.450

„Impozit pe profit”

EXEMPLUL3

SC „Abc” SA înregistrează plata unor comisioane către bancă pentru serviciile prestate, în sumă de 500 de lei.

627 = 5121 500

„Cheltuieli cu serviciile bancare „Conturi la bănci în lei”

si asimilate”

Contul 5124 „Conturi la bănci în valută” se folosește pentru efectuarea operațiunilor de plăți și încasări în valută. Funcția contabilă a acestui cont este de activ. Acest cont funcționează similar cu contu de 5121 „Conturi la bănci în lei”.

Se debitează prin sume încasate din devize prin bancă și echivalentul în lei, încasarea diferențelor favorabile de curs valutar, aferente operațiunilor efectuate în valută.Soldul debitor redă sumele în valută și echivalentele lor în lei, aflate în cont.

Se creditează, sume plătite în devize și echivalentul acestora în lei, plata deferențelor nefavorabile de curs valutar înregistrate în timplul realizări unor operațiuni în valută, acestea se efectuează la sfârșitul exercițiului financiar. Soldul creditor arată creditele bancare în valută, respectiv în lei.

Trebuiesc reținute urmatoarele aspecte cu privire la evaluarea și înregistrarea operațiunilor în valută și a diponibilităților: datoriile și creanțele în valută se înregisrtează în contabilitate la valoare lor nominală; plățile și încasările în valută se apreciază la cursul zilei, respectiv în momentul efectuări operațiuni; diferențele dintre data efectuări și data înregistrări, încasări sau plății afectează cheltuielile și veniturile financiare; la sfârșitul fiecărei luni rezultatele din diferentele de curs valutar apreciate la cursul de schimb valutar al Bănci Naționale a României este valabil în ultima zi a luni respective, disponibilitățile în valută și a valorilor de trezorerie se înscrie în conturile de cheltuieli și venituri din deosebirile de curs valutar; la închiderea exercițiului financiar, disponibilitățile în valută se vor estima la cursul de schimb al zilei respective, întrucât diferențele de curs valutar se vor recunoaște ca cheltuieli ori ca venituri, după caz.

EXEMPLUL1

SC „Abc” SA vinde 500 de pachete de cafea la data de 3 decembrie exercitiul N, având un preț de vânzare de 2,5euro/pachet, cu un curs de 4,40lei/euro.

(500euro×2,5euro/pachet×4,40lei/euro=5.500lei)

4111 = 701 5.500

„Clienți” „Venituri din vânzarea

produselor finite”

Peste 7 zile se primește jumate din valoarea creanței, cursul de schimb fiind de 4,35 lei/euro.

( 500euro×4,40lei/euro=2.200lei/euro)

(500euro×4.35lei/euro=2.175lei/euro)

(2.200lei/euro-2.175lei/euro=25lei/euro)

% = 4111 2.200

5124 „Clienți” 2.175

„Conturi la bănci”

665 25

„Cheltuieli din diferențele

de curs valutar”

EXEMPLUL2

SC „Cde” SRL încasează prin bancă suma de 6.900 euro de la un client, ținându-se cont de cursul valutar de 4,40lei/euro.

(6.900euro×4,40lei/euro=30.360)

5124 = 4111 30.360

„Conturi la bancă în valută” „Clienți”

Sumele în curs de decontare sunt considerate sumele virate de către terți, fie sumele depuse prin mandat poștal la bancă, ele nefiind trecute înca în extrasul de cont. Tot în aceeași situație sunt și sumele rezervate la bănci pentru participarea la licitații de cumpărare de valută.

În conformitate cu precizarea OMFP nr.3055/2009 cu privire la aprobarea „Reglementările contabile conforme cu directivele europene, operațiunile de vânzare-cumparare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitația cu valută, fără ca aceasta să genereze în contabilitate diferențe de curs valutar.”

Contul care evidențiază aceste lucruri este 5125 „Sume în curs de decontare” având funcția de activ.

În debit se indică: sumele rezervate pentru cumpărarea de valută; sume încasate de la terți, în curs de decontare până la finele lunii respective; sume în numerar depozitate la bancă până la finele lunii, nefiind efectuat în aceeași zi cu extrasul de cont.

În credit se operează: sume în lei, nefolosite,virate în contul de disponibil; plăți pentru cumpărarea de valută; sume încasate aflate în curs de decontare.

Soldul debitor arată sumele în curs de decontare.

EXEMPLUL1

SC „Abc” SA primește un mantad poștal în valoare de 1.000 lei de la un client, iar în extrasul de cont nu apare aceasta operațiune.

5125 = 4111 1.000

„Sume în curs de decontare” „Clienți”

Peste o trei zile se încasează efectiv suma.

5121 = 5125 1.000

„Conturi la bănci în lei” „Sume în curs de decontare”

2.1.4 Contabilitatea dobânzilor

În conformitate cu prevederile legale OMPF 3055/2009 completată de OMFP nr. 1898/2013 pentru aprobarea „Reglementărilor contabile comforme cu directivele europene: Dobânzile de încasat, aferente disponibilităților aflate in conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, fată de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum și cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

Pentru creditele de trezorerie primite în contul de disponobil de la bancă, agenții economici plătesc o dobândă, iar pentru depozitarea disponibilităților bănești, aceștia încasează o dobândă.

Conturile folosite pentru evidențierea acestora sunt:

„518. Dobânzi

5186. Dobânzi de plătit

5187. Dobânzi de încasat”

Contul 5186 „Dobânzi de plată” este de pasiv. Reflectă în creditul său dobânzile datoarte bancilor pentru creditele primite în conturile curente care exprimă, potrivit principipiului independenței exercițiului, cheltuieli de plătit, iar în debit dobânzile plătite. Soldul creditor exprimă dobânzile de plătit.

Contul 5187 „Dobânzi de încasat” este de activ. Reflectă în debitul său dobânzile cuvenite aferente disponibilităților aflate în conturile curente care exprimă, potrivit principiului independenței esercițiului, venituri de încasat, iar în credit dobănyile încasate. Soldul debitor exprimă dobănzile de încasat.”

EXEMPLUL1

SC „Abc” SA înregistrează dobânda de plată către bancă, pentru creditele de trezorerie primite în contul de diponibilități în sumă de 450lei.

666 = 5186 450

„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi de plătit”

A doua zi se efectuează plata dobănzi.

5186 = 5121 450

„Dobânzi de plătit” „Conturi la bănci în lei”

EXEMPLUL2

SC „Cde” SRL are de încasat dobânda de la bancă pentru diponibilitățile bănești menținute în cont, în vaolare de 135lei.

5187 = 766 135

„Dobânzi de încasat” „Venituri din dobânzi”

Încasarea dobânzi se inregistrează a doua zi.

5121 = 5187 135

„Conturi la bănci în lei” „ Dobânzi de încasat”

Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

Creditele bancare pe termen scurt sunt folosite ca sursă de finanțare a resurselor entități economice, aceste fiind acordate pe o perioadă maximă de un an de zile.

În această categorie sunt încluse creditele de trezorerie și creditele de nevoi temporare.

Creditele de trezorere sunt reprezentate de soldul creditor al contului de conturi curente la bănci atunci când încasările sunt mai mici ca plățile. Restituirea lor se face din momentul în care se încasează bani în contul curent.

Creditele pentru nevoi temporare sunt acordate pe o perioadă de un an, pentru finanțarea activelor circulante.

Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” se desfășoară astfel:

„5191. Credite bancare pe termen scurt (P)

5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență (P)

5193. Credite externe guvernamentale (P)

5194. Credite externe garantate de stat (P)

5195. Credite externe garantate de banci (P)

5196. Credite de la trezoreria statului (P)

5197. Credite interne garantate de stat (P)

5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)”

Contul 5192 „Credite bancare pe termen scurt nerabursate la scadență” are funcția contabilă de pasiv. Se debitează prin nerambursarea la scadență a creditelor bancare pe termen scurt, și se creditează prin achitarea acestora. Inegalitățile nepotrivite de curs valutar aferente creditelor în valută, rămase restante, remarcate la închiderea exercițiului financiar se creditează prin diferențe favorabile ale acestora. „Soldul creditor reprezintă creditele bancare pe termen scurt, nerambursate la scadență.”

Contul 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”, funcție contabilă de pasiv. În credit se înregistrează dobânzi de plată pentru creditele bancare pe termen scurt, deferențe dezavantajoase cu privire la cursul valutar datorită evaluari dobănzi datorate în valută, iar în debit se plătesc dobânzile către bancă și diferențe favorabile cu privire la cursul valutar. „ Soldul creditor arată dobânzile datorate băncii, pentru creditele pe termen scurt primite.”

Conturile 5191, 5193, 5194, 5195, 5196, 5197, acestea au funcție contabilă de pasiv și fincționează similar. În creditul lor, se înregistrează credite bancare pe termen scurt și credite de trezorerie primite de la bancă iar în debit se înregistrează rambursarea acestora. „Soldul creditor reprezintă credite bancare pe termen scurt nerambursate.”

EXEMPLUL1

SC „Abc ” SA primeste un credit bancar pe termen de un an, în valoare de 25.000lei, cu o dobândă de 10% pe an, folosiți pentru finanțarea actovelor circulante.

Primirea creditului.

5121 = 5191 25.000

„Conturi la bănci în lei” „ Credite bancare pe termen scurt”

Plata dobânzi.

Dobânda anuală:

Dobânda lunară:

666 = 5198 208

„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen scurt”

Plata dobânzi lunare

5198 = 5121 208

„Dobânzi aferente creditelor „Conturi la bănci în lei”

banacre pe tarmen scurt”

Contabilitate avansurilor si acreditivelor de trezorerie

Acreditivele sunt reprezentate de disponibilități bănești ale unei societăți, aflate într-un alt cont care este la dipoziția furnizorilor, pentru a plăti unele obligații în momentul prezentări documentelor de livrare. Conform cu OMFP 3055/2009 modificată de OMFP nr.1898/2013 „ În vederea achitări unor obligații față de furnizori, entitățile pot solocita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora. Lichidarea acreditivelor constituite în valută se efectueaza la curs de schimb comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiuni de lichidare. Diferențele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele sun înregistrate în contabilitate și cursul Bănci Naționale a Romăniei de la data lichidări acreditivelor se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențele de cues valutar, după caz.”

Acreditivele sunt reprezentate în contabilitate de contu 541 „Acreditve” iar acesta se desfațoară în:

„541. Acreditive

5411. Acreditive în lei (A)

5412. Acreditive în valută (A)

542. Avansuri de trezorerie (A)”

Conturile sunt cu funcție contabilă de activ. Acestea se debitează prin „valoarea acreditivelor deschise la dispoziția terților; diferențele favorabile de curs valutar, aferente soldului privind acreditivele deschise în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar. În credit, se înregistrează: sumele plătite terților din acreditive sau virate în conturile de disponibilități, ca urmare a încetării valabilității acreditivului; diferentele nefavorabilede curs valutar, aferente operațiunilor efectuate în valută la cursul perioadei sau soldul privind acreditivele dechise în valută la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar sau la lichidarea acestora. ”

EXEMPLUL1

SC „Cde” SRL deschide în luna iunie 2014 un acreditiv în valoare de 75.000 de lei, pe o perioadă de trei luni, în favoarea SA „Fgh” SRL.

581 = 5121 75.000

„Viramente interne” „Conturi la banci în lei ”

Și, similar se înregistrează:

5411 = 581 75.000

„Acreditive în lei” „Viramente interne”

EXEMPLUL2

SC „Abc” SA deschide în exercițiul N un acreditiv în valută in valoare de 15.000 de euro, la un cur de 4,35 lei/euro, în favoarea unui furnizor din afara țari.

581 = 5124 65.250

„Viramente interne” „Conturi la bămci în valută”

Și, simultan se înregistrează:

5412 = 581 65.250

„Acreditive in valută” „Viramente interne”

Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziția personalului salariat, pentru realizarea unor plăți în vederea închideri obligațiilor unei societăți.

OMFP 3005/2009 precizează că „ Sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii și nedecontate până la data bilanțului, se evidențiază în contul de debitori diverși (461 „Debitori diverși”) sau creanțe în legatură cu personalul (4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”), în funcție de natura creanței.”

În contabilitate se evidențiază contul 542 „Avansuri de trezorerie”, cont cu funcție contabilă de activ. Se debitează prin avansurile de trezorerie acordate, diferențe nepotrivite ale cursului valutar, aferente avansurilor de trezorerie. Se creditează prin „avansurile de trezorerie justificate prin achiziția de stocuri, inclusiv diferențele de preț nefavorabile; sumele reprezentând avansurile nejustificate; cheltuieli reprezentând valoarea materialelor nestocate, consumurilor de energie și apă, întreținere și reparații; sumele utilizate pentru achitarea altor valori.”

EXEMPLUL1

SC „Abc” SA acordă un avans de trezorerie unui salariat în sumă de 650 de lei.

542 = 5311 650

„Avansuri de trezorerie” „ Casa în lei”

EXEMPLUL 2

Un angajat al lui SC „Cde” SRL are o deplasare în interes de serviciu, avansul de trezorerie este în valoare de 1.000.

542 = 5311 1.000

„Avansuri de trezorerie” „Casa în lei”

Se achita biletele de trensport în valoare de 250 de lei, TVA inclus 24%.

% = 542 250

625 „Avansuri de trezorerie”

„ Cheltuieli cu deplasări, 202

detașări și transferuri”

4426 48

„TVA deductibilă”

2.3 Contabilitatea viramentelor interne

„În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilități bănești între conturile la bănci, precum și între conturile la bănci și casieria entității. ”

Contul este 581 „Viramente interne” are funcția contabilă de activ și înregistrează în debit sumele virate dintr-un cont de trezorerie în altul, iar în credit sume intrate dintr-un cont de trezorerie în altul. Acest cont nu prezintă sold.

EXEMPLUL1

SC „Abc” SA înregistrează:

Încasarea de la un client o sumă de 1.580 de lei.

5311 = 4111 1.580

„Casa în lei” „ Clienți”

Depunerea sumei de 10.250 de lei în contul curent deschis la bancă.

581 = 5311 10.250

„Viramente interne” „ Casa în lei”

Simultan se înregistrează:

5121 = 581 10.250

„Conturi la banci în lei” „Viramente interne”

CAPITOTUL III ACTIVITĂȚI ECONOMICO-FINANCIARE SPECIFICE LA SC PADORES SRL

3.1 PREZENTAREA GENERALĂ A SC PADORES SRL

3.1.1 SCURT ISTORIC

Societatea comerciala PADORES S.R.L. a fost înființată în anul 2002 în data de 20 noiembrie, de catre 2 acționari: dl. Pașol Nicolai și dl. Dobrinescu Florian. Timp de un an și jumatate, societatea nu a desfășurat activități economice. În luna iulie a anului 2004, asociatul Dobrinescu Florian a cedat părțile sale sociale d.lui Mușat Victor.

În mai 2008 are loc o noua modificare a structurii de capital: dl. Mușat Victor cedează părțile sale sociale în favoarea dlui. Pașol Nicolai, care devine unic asociat. Capitalul social se marește la 10.000 lei.

S.C. Padores S.R.L. are sediul firmei în Mizil, str. Spitalului, nr.19, cu punct de lucru deschis în str. Mihai Bravu, nr.77 – spațiu închiriat de la persoana fizica. Aici este deschis magazinul de prezentare și comercializare materiale pentru instalații termice, alte materiale.

Societatea mai are și un sediu pentru birouri într-un spatiu închiriat.

Societatea comerciala Padores S.R.L. este persoana juridică româna, avand forma juridică de societate comerciala cu raspundere limitată.

Domeniul principal de activitate este prestarea de lucrări de instalatii și izolații. Mai exact conform codului CAEN 4322 – lucrari de instalatii sanitare, de încalzire și aer condiționat.

Aceasta a fost activitatea desfășurată de societate din anul 2004, fară a fi modificata, alaturi de comercializarea mărfurilor și materialelor de profil pentru activitatea menționată.

Începând cu luna iunie a anului 2004 s-au încheiat contracte ferme cu furnizori de materiale de construcții și instalatii tehnice și sanitare. În luna noiembrie 2004 s-au încheiat contracte ferme cu clienți importanți dintre care amintim Conpania Națională C.F.R. Galați.

Numarul angajaților la sfarșitul lunii august 2008 este de 31. La începutul activității erau doar 7 angajați. Toți sunt angajati cu contract permanent de munca și pe durata nedeterminată.

Societatea are un parc auto format din 6 autoturisme și 4 autoutilitare. În ultimele luni societatea a mai achiziționat în sitem leasing un VW Golf și 2 Dacii Logan Papuc.

3.1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE

S.C. Padores S.R..L este o firmă care are obiectul de activitate CAEN 4322 ceea ce înseamnă că se ocupă cu „lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat .Aceasta clasă înclude lucrări de instalații sanitare, lucrări de instalare a sistemelor de încalzire și aer condiționat, inclusiv completări, modificări, întreținere și reparare. Această clasă include: instalarea în clădiri sau alte construcții de:

sisteme de încalzire (electrice, cu gaze și petrol);

cuptoare, turnuri de racire;

dispozitive de colectare a energiei solare pentru obținerea de energie, alta decat cea electrica;

instalații și echipamente sanitare;

echipament și tubulatură pentru instalațiile de ventilație și aer condiționat;

armături pentru țevi de gaz;

conducte de abur;

sisteme de stins incendii (sisteme de sprinklere);

sisteme de aspersoare pentru peluze (suprafete cu gazon);

instalarea sistemelor de conducte.

Aceasta clasă exclude:

instalarea sistemelor de încălzire electrice prin pardoseli.”

Aceasta a încheiat contracte de execuție de lucrări de instalații sanitare, termice și climatizare cu persoane fizice, administrații locale și societăți comerciale cu: Dalkia Ploiești unde a realizat o lucrare de înlocuire a canalului termic, complex rezidențial de locuințe Țânțăreni unde a realizat diferite instalații, a refacut instalații sanitare,ventilație,instalație termică la Spitalul Județean Constanța, contactat prin BMD Construcții și Dezvolate S.R.L. firmă multinațională.

Firma deține autorizații I.S.C.I.R pentru montaj, servire și reparare PTA1 (centrale termice cu putere de până la 300kw inclusiv) și punere în funcție, verificări periodice PTC9 (centrale termice cu puteri peste 300kw). Autorizații pentru executarea lucrărilor de service și reparare; de furnizor feroviar; ISO 14001:2004; OHSAS18001:2007.

Firma Padores S.R.L. este cea mai dotata firmă din punct de vedere tehnic, pe profilul instalații termice din orasul Mizil. Are și sistemul de service bine pus la punct. Firme concurente ar fi cele din Ploiesti și zonele învecinate.De-a lungul anilor 2006-2008 societatea a achiziționat utilaje moderne necesare pentru cresterea productivității muncii, implicit pentru rentabilitatea execuțiilor de lucrari de instalații.În luna noiembrie 2006 societatea a obținut un credit de la Raiffeisen Bank Mizil în valoare de 58.944 lei pentru cumpararea unui miniexcavator, în luna februarie 2008 un al doilea credit pentru cumpararea a 2 autoutilitare în valoare de 93.300 lei.

3.2 STRUCTRA ORGANIZATORICĂ ȘI FUNCȚIONALĂ

Societatea este una pe actiuni, avănd drept caracteristici ca acționari sa raspundă în limita capitalului subscris. Acțiunile pot fi transmise liber terților. Societatea are un singur acționar. Deasemenea societatea este cu raspundere limitată, obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul societăți.

Organizarea și conducera firmei este asigurată de administrator. În anul 2011 nr. mediu de salariați fiind de 19, în anul 2012 urcând la 21, iar în anul 2013 revenind la 19 salariați. Printre angajați se numără instalatori, lăcătuș mecanic, instalator sudor, strungar și muncitori necalificați și un director economic.

ORGANIGRAMA S.C. PADORES S.R.L. MIZIL

Structura organizatorică a unei întreprinderi parte foarte importantă și reflectă „anatomia întreprinderi”. Aceasta ține cont de documente oficiale, norme, reguli. Poate fi influențată de mai mulți factori:complexitatea producției, strategia de dezvoltare, tipul de producție sau servicii, dimensiunile întreprinderi etc.

Structura de conducere sunt reprezentate de cadrele de conducere, compartimentele economice, administrative și tehnice, relațiile dintre acestea precum și modul de constituire a acestora.

Structura funcțională poate fi completată de sistemul de obiective, relații, componente precum și ordinea lor. Componentele structuri funcționale sunt:

Postul fiind reprezentat de sarcinule, obiectivele, competențile precum și responsabilitățile care revin unui angajat al unei întreprinderi.

Funcția este definită prin sarcinule, responsabilitățile atribuțiile, competențe pe care angajatul trebuie sa le îndeplinească.

Compartimentul reprezintă o grupare sub aceeași autoritate, cărora le revin sarcini bine stabilite.

Relațiile organizatorice sunt legături create între compartimentele organizatorice. Acestea pot fi: de control, reprezentare, de autoritate, cooperare.

Structura organizatorică prin felul de a combina resursele economice, materiale, financiare determină eficiența îndepliniri activității necesare executări obiectivelor , calitatea acestora, eficacitatea sistemului decizional și structura sistemului informațional. Sistemul organizațional se impune prin îndeplinirea obiectivelor în condițiile micșorării costului social și economic, luând parte astfel la interesele individuale și de grup.

Organigrama reprezinta structura organizatorică a unei întreprinderi. Aceasta este un instrument important și utilizat în analizele realizate cu privire la managementul firmei.

Funcțiile întreprinderi sunt: de cerectare-dezvoltare; comercială; de producție; de personal; financiar-contabilă.

Funcția de cercetare-dezvoltare cuprinde ocupații de felul studierii, conceperi elaborări în vederea construiri viitorului cadru tehnic, organizatori și tehnologic al firmei.

Funcția de producție înglobează toate activitățile legate de producție.

Funcția comercială strânge activități precum comerțul exterior, aprovizionarea tehnico-materială, cooperarea economică internațională, desfacerea produselor, acestea se grupează în trei compartimente: desfacere, maeketing și aprovizionare.

Funcția de personal înglobează determinarea forței de muncă utilă, selecatrea, încadrarea, testare și promovarea angajaților, stabilirea, aplicarea și alcularea sistemului de salarizare a personalului.

Funcția financiar-contabilă constă în activități financiar-contabile necesare în procesul economic și de monitorizare a rezultatelor dobândite de firmă. Aceasta rulează activități precum:

Înregistrarea veniturilor și cheltuielilor întreprinderi, precum și realizarea de rapoarte a situațiilor financiare.

Stabilirea corectă a impozitelor și taxelor în conformitate cu reglementările legale.

Asigurarea resurselor financiare pentru desfașurarea activității întreprinderi

„ Distribuirea fondurilor bănești

Planificarea și executia financiară

Întocmirea bilanțurilor contabile

Elaborarea situațiilor cu privire la principalii indicatori economico-financiari

Organizarea și desfașurarea proceselor de inventariere

Întocmirea arhivei contabile”

Obiectivele agenților economici în activitatea economică estea aceea de a realiza profit. Pentru realizarea lui este necesar să valorifice oportunitățile pieței cu ajutorul studiilor de marketing. Aspectele interesante în studiile de piață sunt : consumul, este studiat ca volum și implicit ca structură; concurență, preț care oferă produselor competitivitate și binențeles să asigure profit. Prețul este cea mai reprezentațivă și mobilă componentă a politicilor de marketing. El se poate modifica rpid, iar schimbările lui atrag un imediat un respuns din partea pieței.

Politica de promovare este acea parte a procesului de comunicare a firmei care cu ajutorul unor metode și tehnici poate influența clientela în vederea realizări de profit.

3.3 ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICI

Analiza financiara a firmei S.C. Padores S.R.L se bazează pe informațiile din bilanțul contabil Anexa1 făcând legături între activul patrimonial, adică bunurile economice ale entități și pasivul patrimonial, adică sursele de finanțare ale activelor, respectiv obligațiile firmei. Aceasta ne furnizează informații importante cu privire la starea economico-financiară a firme și deasemenea ne oferă prilejul de a identifica factorii cauzatori precum și soliții pentru reabilitarea și îmbunătățirea stari economice, dar și metode de a utiliza eficient resursele financiare, materiale și umane.

ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. PADORES S.R.L.

I Situația netă: -anul 2011=630.216

-anul 2012=622.815

-anul 2013=550.645

Situația netă a firmei este pozitivă, dar descrescatoare, cea mai mare valoare este înregistrată în anul 2011. Situația neta reflectă capaciatatea firmei de a-și finanța activitatea, interesul rezidual al asociaților în activele firmei după achitarea tuturor datoriilor. O trezorerie pozitivă arată că firma își poate achita datoriile și deasemenea că își poate realiza obiectul de activitate.

3.3.1 Grafic cu Situația netă.

II Indicatorii de lichiditate

1 Rata lichidități generale: -anul 2011= 2,61

-anul 2012= 2,01

-anul 2013= 2,01

Rata lichidități generale compară lichiditățile potențiale, adică transformabile în numerar pe termen scurt cu exigibilitățile potențiale, adică rambursările pe termen scurt. Se obesevă ca în anul 2011 rata lichidități atinge punctul cel mai înalt, adică de 2,61 arătând o situație favorabilă chiar daca trece un pic peste medie iar excedentul trebuie mobilizat ținând cont de obiectul de activitate . În ani urmatori, respectiv 2012,2013 aceasta atinge un prag favorabil, conform cu normele europene de creditare care solicita o valoare cuprinsă între 2-2,5.

Rata lichidități reduse : -anul 2011=1,02

-anul 2012=0,81

-anul 2013=2,01

Această rată exprimă capacitatea entități de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe si disponibilități. În ani 2011 și 2012 această rata are o valoare relativ normală deci favorabilă. În anul 2013 valoare acestei rate este de 2,01 ceea ce se observă că este o situație nefavorabilă, deoarece o situație favorabilă ar fi între valorile de 0,8 și 1.

Rata lichidități imediate: -anul 2011=0,32

-anul 2012=0,28

-anul 2013=0,46

Rata lichiditați imediate presupune capacitatea firmei de a rambursa datoriile pe seama încasărilor existente. Situația cea mai favorabilă este în anul 2011 ceea ce arată că firma dispune de lichidități și cvasilichidități, pentru că o valoare mai mai de 0,3 este corespunzatoare. În anul 2013 rata lichidități este de 0,46 ceea ce presupune că nu este obligatoriu existența unei solvabilități corespunzatoare.

III Indicatori de solvabilitate

1 Rata solvabilități generale: -anul 2011=3,93

-anul 2012=2,79

-anul 2013=2,53

Rata solvabilități generale oferă informații cu privire la capacitatea firmei de a-și onora datoriile. O valoare mai mare decât 1,5 de notă o situație favorabilă pentru firmă. Arată că aceasta își poate onora datoriile pe termen scurt, lung și mediu.

Rata solvabilități patrimoniale: -anul 2011= 0,93

-anul 2012=0,8

-anul 2013=0,67

Situația acestei rate este una nefavorabilă deoarece firma a contractat credite bancare în fiecare an. O valoare favorabilă a ratei solvabilități este cuprinsă între 0,3 și 0,5.

IV Indicatori ai echilibrului finaciar

1 Rata autonomiei financiare: -anul 2011=27,83%

-anul 2012=34,71%

-anul 2013=36,5%

Rata autonomiei financiare reflectă situația firmei cu instituțiile de credit. O valoare corespunzătoare ar fi de circa 30%. Aceasta exprimă dependența sau independența față de instituțiile de credit. Această rată are o evoluție crescătoare.

2 Rata de finanțare a stocurilor: -anul 2011=113,68%

-anul 2012=105,4%

-anul 2013=94,14%

Gradul de finanțare a stocurilor a scazut în anul 2013 comparativ cu anul 2011, deoarece stocurile și fondului de rulment permanent au scazut treptat, ceea ce arată o situație nefavorabilă.

Rata capitalului propriu față de activele imobilizate: -anul 2011= 129,84%

-anul 2012=188,2%

-anul 2013=178,46%

Această rată arată dacă activele imobilizate au fost finanțate din capitalurile proprii integral. În toți ani analizați rata capitalului propriu față de activele imobilizate ne arată că firma a beneficiat de finanțare integrală a activelor imobilizate din surse proprii fără a apela la surse străine.

Rata datoriilor pe termen scurt: -anul 2011=25,45%

-anul 2012=35,8%

-anul 2013=39,50%

Majorarea datoriilor pe termen scurt determină creșterea datoriilor curente. În anul 2011 a înregistrat o valoare de 25,45% ajungând în anul 2013 până la 39,50%.

V Indicatori ai fondului de rulment

1 Fondul de rulment total: -anul 2011=1.612.477

-anul 2012=1.437.877

-anul 2013=1.125.868

Fondul de rulment total a scazut din anul 2011 având valoarea de 1.612.477, în anul 2012 având valoarea de 1.437.877, și în anul 2013 având o valoare de 1.125.868, acesta a scăzut datorită activelor.

Fondul de rulment permanent: -anul 2011= 1.021.165

-anul 2012=795.888

-anul 2013=587.334

Nevoile permanente de alocari a fondurilor bănești sunt acoperite integral din capitalul permanent ceea ce duce la un fond de rulment permanent pozitiv în valoare de 587.334 în anul 2013.

Fondul de rulment propriu: -anul 2011=131.285

-anul 2012=286.995

-anul 2013=227.468

Acest indicator arată o situație favorabilă deoarece are o evoluție ascendentă din punct de vedere al solvabilității prin existența unui excedent de active circulante asupra datoriilor exigibile sub un an. Fondul de rulment a crescut în anul 2013 ajungând la o valoare de 227.468.

Necesarul de fond de rulment: -anul 2011=861.574

-anul 2012=613.936

-anul 2013=272.781

Necesarul de fond de rulment a avut valori pozitive în toți ani. Acesta a avut o scadere în anul 2013 ajungând la 272.781 datorita lipsei activelor de regularizat. La diminuarea lui pot contribui factori precum cresterea vitezei de rotație a stocurilor, scăderea indicelui inflației, viteza de rotație a clienților și furnizorilor.

5 Fondul de rulment net global: -anul 2011=1.031.165

-anul 2012=795.888

-anul 2013=587.334

Acesta reflectă excedentul resurselor stabile pentru finanțare nevoilor datoarate activelor curente. Acesta a avut o evoluție pozitivă și rezultă că o parte din resursele stabile sunt folosite pentru finanțarea activități curente.

Trezoreria netă: -anul 2011=169.591

-anul 2012=181.952

-anul 2013=314.553

Trezoreria netă este legată de operațiuni de finanțare, mai precis de finanțare pe termen scurt. Firma are o trezorerie netă pozitivă ceea ce semnifică faptul că firma deține disponibilități atât în casă cât și în conturi bancare.

3.3.2 Grafic cu Trezoreria netă.

FURNIZORI

Firma S.C. Padores S.R.L. are contracte de distribuție cu 3 mari furnizori de materiale aferente activității sale principale și pentru comercializare. Astfel, S.C Artsani care deținea o pondere de 30% din rulajul furnizorilor, S.C Nebo Top S.R.L 26%, Sora Designe S.R.L 16%, Uniprestinstal 5%.

3.3.3 Grafic cu Furnizori.

CLIENȚI

Segmentul de piață ocupat de firma S.C. Padores S.R.L. este cea a persoanelor fizice din orașul Mizil, pentru centralele termice de apartament, montaj și service.

În anul 2009 societatea și-a extins clientela, astfel că a realizat lucrări de instalații tehnico-sanitare sub antrepriză pentru Spitalul Judetean Constanța prin firma BMD Construcții si Dezvoltare, lucrări de reabilitare canal termic pentru firma Super Instalco Constanța, lucrări instalații tehnico-sanitare la blocul de locuinte cu 7 etaje pentru Development S.R.L București.

3.3.4 Grafic cu Clienți.

CIFRA DE AFACERI ȘI PROFITUL

Contul de profit și pierdere Anexa 2 este documentul contabil care grupează cheltuielile și veniturile firmei pe o perioadă stabilită. Contul de profit și pierdere oferă informații cu privire la profitul sau pierderea înregistrată de firmă. Astfel, S.C Padores S.R.L a avut un profit net în anul 2011 în valoare de 31.621, în anul 2012 a relizat un profit net de 40.803 iar in anul 2013 a înregistrat profit net 0.

3.3.5 Grafic cu Profitul pe ultimi trei ani.

Astfel, S.C. Padores S.R.L a înregistrat în anul 2011 o cifră de afaceri în valoare de 2.110.725 din cauza producției vândute care înregistrează o valoare de 839.000 care cuprinde venituri din vânzarea produselor finite, semifabricate, produse reziduale, servicii prestate, chirii și din activități diverse și a veniturilor din vânzarea marfurilor care au și ele o valoare de 1.271.725. În anul 2012 cifra de afaceri scade la 1.932.019, iar în anul 2013 crește la o valoare de 2.217.479, din cauza cresteri veniturilor din vânzarea marfurilor.

3.3.6 Grafic cu Cifra de afaceri înregistrată în ultimi trei ani.

OPERAȚIUNI ÎNREGISTRATE LA S.C. PADORES S.R..L

S.C. Padores S.R.L. primeste în data de 04.03.2013, de la clientul Development S.R.L un cec în valoare de 3.286,75 lei pentru înstalarea unei centrale termice „Motan”și realizarea instalației,precum și asamblarea caloriferelor.

5112 = 4111 3.286,75

„Cecuri de încasat” „Clienți”

A doua zi, cecul în valoare de 3.286.75 lei se depune la banca Raiffeisen Bank, după care începe operațiunea de încasare în contul lui Padores S.R.L conform extrasului de cont nr 56 din data 05.03.2013.

5121 = 5112 3.286,75

„Contul lui SC Padores SRL ” „Cecuri de încasat”

S.C Padores S.R.L primeste de la Super Instalco S.R.L. un bilet la ordin în baza facturi nr 65876/ 05.05.2013 pentru serviciile de instalații sanitare. Valoarea fiind de 2.325lei

413 = 4111 2.325

„Efecte primite de la clienți” „Clienți”

În data de 06.07.2013 se depune un bilet la ordin la banca Raiffeisen Bank în valoare 2.325 lei.

5113 = 413 2.325

„Efecte de încasat” „Efecte primite de la clienți”

Se încasează în contul lui Padores S.R.L, biletul la ordin în valoare de 2.325 de lei.

5121 = 5113 2.325

„Contul lui SC Padores SRL” „Efecte de încasat”

S.C. Padores S.R.L. emite un bilet la ordin în valoare de 6.415,49 lei catre furnizorul Artsani Com S.R.L. în baza facurilor 657796/65842/65988/66114 pentru marfurile achizitionate.

401 = 403 6.415,49

„Furnizori” „Efecte de plătit”

A doua zi, biletul la ordin se depune la bancă pentru a se efectua platacătre furnizorul Artsani Com S.R.L.

403 = 5121 6.415,49

„Efecte de plătit” „ Contul lui Artsani Com SRL”

Padores S.R.L încasează direct prin bancă contravaloarea unui miniexcavator vândut catre o persoană fizică. Valoarea acestuia fiind de 4.512 lei.

5121 = 461 4.512

„Contul lui Sc Padores SRL” „Debitori diverși”

S.C Padores S.R.L achiziționează de la Artsani Com S.R.L tub 50cu 1 mufă L500, tub PPD 50 cu 1 mufă L250, tub PPD 50 cu 1 mufă L2000, tub PPD cu 1 mufă L100 în valoare de 774,38lei, TVA inclus, conform facturi nr. 1514549.

% = 401 774,38

371 „Furnizori” 624,5

„Mărfuri”

4426 149,88

„TVA deductibilă”

10 Conform extrasului de cont nr. 71 se depune în contul lui S.C Padores S.R.L. o sumă de 31.500 lei.

581 = 5311 31.500

„Viramente interne” „Casa lei”

Și simultan se înregistrează:

5121 = 581 31.500

„ Contul lui SC Padores SRL” „Viramente interne”

11 S.C Padores S.R.L. a deschis în luna ianuari 2013 un acreditiv în valoare de 15.000 de lei pe o perioadă de două luni ăn favoarea furnizorului Artsani Com S.R.L.

581 = 5121 15.000

„Viramente interne” „Conturi la bănci în lei”

Și simultan se înregistrează:

5411 = 581 15.000

„Acreditiv în lei” „Viramente interne”

12 În luna aceiași lună firma achiziționează de la furnizor mărfuri în valoare de 5.885,78 lei, TVA inclus.

% = 401 5.885,78

371 „Furnizori” 4.746,6

„Mărfuri”

4426 1.139,18

„TVA deductibilă”

13 Pe baza facturi nr. 1345189, banca efectuează plată din acreditiv în valoare de 5.885,78 lei.

401 = 5411 5.885,78

„Furnizori” „ Acreditiv în lei”

14 În luna februarie se mai achizitionează mărfuri în valoare de 8.934,85 lei TVA inclus conform facturi nr. 1743569.

% = 401 8.934,85

371 „Furnizori” 7.205,52

„Mărfuri”

4426 1.729,33

„TVA deductibilă”

15 În baza facturi nr. 1743569 se efectuează plata acreditivului în valoare de 8.934,85 lei.

401 = 5411 8.934,85

„Furnizori” „Acreditiv în lei”

16 Restul de bani ramași nefolosiți din acreditivul deschis se virează în contul lui S.C. Padores S.R.L.

581 = 5411 179,37

„Viramente interne” „ Acreditiv în lei”

Și simultan se înregistrează:

5121 = 581 179,37

„Contul lui SC Padores SRL” „Viramente interne”

CONCLUZII

În urma analizei economico-financiare a firme Padores SRL, realizată cu ajutorul bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere se pot observa diferite aspecte economico-financiare din ultimi trei ani:

În primul rând profitul are o evoluție descendentă ajungând în anul 2013 la 0.

Cifra de afaceri a crescut în anul 2013 ajunge la o valoare de 2.217.479 .

Pentru a crește profitabilitatea firma poate elimina cheltuielile care nu sunt absolut necesare, îmbunătațirea serviciilor prestate de aceasta, creșterea prețurilor dar nu cu mult ,clienți nu ar observa diferențele de preț, iar creșterea vânzărilor produselor și serviciilor ar aduce o marjă de profit mai mare.

Creșterea numărului de produse și serivicii pe care firma le oferă, ar putea avantaja firma ceea ce ar aduce mai multi clienți.

Investirea mai mult în publicitate.

Trezoreria netă are o evoluție ascendentă pozitivă arată că firma își poate finanța activitatea. Factori de influență asupra trezoreriei sunt în principal fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, precum și factori care influențează trezoreria. Acest lucru merge în lanț pentru că factori care influențează necesarul de fond de rulment și fondul de rulment devin și ei factori de influență pentru trezoreria netă.

Renunțarea la produsele și serviciile nerentabile.

Rata autonomiei financiare reflectă situația firmei cu instituțiile de credit.Aceasta are o evoluție crescatoare, ar fi posibilă contractarea de noi credite.

Necesarul de fond de rulment a avut valori pozitive în toți ani.

Nevoile permanente de alocări a fondurilor bănești sunt acoperite integral din capitalul permanent.

Extinderea clientelei ar fi un lucru bun pentru firmă.

BIBLIOGRAFIE

Iacovoiu V., Instrumente și tehnici de analiză a stării economico-financiare a

Străoanu B., firmei, Editura Karta-Graphic, Ploiești, 2011

Teodorescu C.

Pântea P.J., Contabilitate financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2011

Bodea G.

Sălceanu A. Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile

românești și directivele europene, Editura Economică, București,

2011

Sălceanu A. Caiet de lucrări practice la contabilitate financiară, Editura

Universității Petrol-Gaze, Ploiești, 2009

Todea N. Contabilitate financiară –curs universitar-, Editura Aeternitas, Alba

Iulia, 2006

Vișan D., Contabilitate financiară, Editura Independența Economică, 2006

Burada C.,

Luță D.

*** OMFP nr. 1898/2013, pentru modificarea și completarea OMFP nr.

3055/2009 privind Reglementările contabile conforme cu directivele

europene, publicat în Monitorul Oficial nr.727/2013.

*** OUG nr. 37/2011 și Legea nr. 187/2012 vin cu modificări și

completări pentru Legea contabilități nr. 82/1991.

*** OUG nr. 38/2008 pentru completarea și modificarea Legi nr.

59/1934 privind cambia și biletul la ordin.

*** OUG NR. 39/2008 pentru completarea și modificarea Legi nr.

58/1934 asupra cecului.

*** www.bnr.ro

*** www.anaf.ro

*** www.contabilul.ro

*** www.biblioteca-digitală.ase.ro

*** www.universitatea-cantemir.ro

*** www.economiaintreprinderii.ro

*** www.coduricaen.info

BIBLIOGRAFIE

Iacovoiu V., Instrumente și tehnici de analiză a stării economico-financiare a

Străoanu B., firmei, Editura Karta-Graphic, Ploiești, 2011

Teodorescu C.

Pântea P.J., Contabilitate financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2011

Bodea G.

Sălceanu A. Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile

românești și directivele europene, Editura Economică, București,

2011

Sălceanu A. Caiet de lucrări practice la contabilitate financiară, Editura

Universității Petrol-Gaze, Ploiești, 2009

Todea N. Contabilitate financiară –curs universitar-, Editura Aeternitas, Alba

Iulia, 2006

Vișan D., Contabilitate financiară, Editura Independența Economică, 2006

Burada C.,

Luță D.

*** OMFP nr. 1898/2013, pentru modificarea și completarea OMFP nr.

3055/2009 privind Reglementările contabile conforme cu directivele

europene, publicat în Monitorul Oficial nr.727/2013.

*** OUG nr. 37/2011 și Legea nr. 187/2012 vin cu modificări și

completări pentru Legea contabilități nr. 82/1991.

*** OUG nr. 38/2008 pentru completarea și modificarea Legi nr.

59/1934 privind cambia și biletul la ordin.

*** OUG NR. 39/2008 pentru completarea și modificarea Legi nr.

58/1934 asupra cecului.

*** www.bnr.ro

*** www.anaf.ro

*** www.contabilul.ro

*** www.biblioteca-digitală.ase.ro

*** www.universitatea-cantemir.ro

*** www.economiaintreprinderii.ro

*** www.coduricaen.info