Politici Si Optiuni Contabile Privind Decontarile cu Clientii Si cu Furnizorii la Sc Bontimex Com Prod Srl

Politici și opțiuni contabile privind

decontãrile cu clienții și cu furnizorii

la Sc Bontimex Com Prod SRL

Cuprins

Introducere

Capitolul I Politicile contabile ale entitații

Sistemul contabil al întreprinderii

1.1.1 Normalizarea contabilitãții românești , ca rezultat al procesului de armonizare

1.1.2 Procedeele metodei contabilitãții

1.1.3 Formele de înregistrare utilizate în contabilitate

1.1.1.1 Forma de contabilitate “Maestru-Șah

1.1.1.2 Forma de contabilitate pe jurnale

1.1.1.3 Forma de contabilitate informatizatã

1.2 Politicile contabile

1.2.1 Selectarea și aplicarea politicilor contabile

1.2.2 Consecvența politicilor contabile

1.2.3 Modificãri ale politicilor contabile

1.3 Principiile contabile

1.3.1 Continuitatea activitãții

1.3.2 Permanența metodelor

1.3.3 Prudența

1.3.4 Independența exercițiului

1.3.5 Evaluarea separate e elementelor de activ și de datorii

1.3.6 Intangibilitatea

1.3.7 Necompensarea

1.3.8 Prevalența economicului asupra juridicului

Capitolul II Contabilitatea decontãrilor cu furnizorii și clienții

2.1 Contabilitatea decontãrilor privind creanțele comerciale

2.1.1 Noțiuni generale și delimitãri privind creanțele comerciale

2.1.2 Decontãrile cu clienții

2.1.3 Decontãrile privind efectele comerciale de primit

2.1.4 Întocmirea ulterioarã a facturii

2.1.5 Evaluarea creanțelor

2.1.6 Avansurile primite de la clienți

2.1.7 Organizarea contabilitãții analitice a creanțelor

2.2 Contabilitatea decontãrilor privind datoriile comerciale

2.2.1 Noțiuni generale și delimitãri privind obligațiile fațã de furnizori

2.2.2 Evaluarea datoriilor comerciale

2.2.3 Decontãrile cu furnizorii

2.2.4 Decontãrile fațã de furnizori prin efecte comerciale de platã

2.2.5 Decontãrile obligațiilor cu primirea ulterioarã a facturii

2.2.6 Avansurile acordate furnizorilor

2.2.7 Organizarea contabilitãții analitice a datoriilor

2.3 Registrele contabile

Capitolul III Prezentarea societãții comerciale SC BONTIMEX SRL

3.1 Elemente de identificare ale firmei SC BONTIMEX SRL

3.2 Funcțiunile întreprinderii

3.3 Organigrama societãții

Capitolul IV Studiu de caz la SC BONTIMEX SRL

4.1 Monografie contabilã rezolvatã privind determinarea exercițiului financiar la societatea Bontimex

4.1.1 Operații curente privind decontãrile cu clienții

4.1.2 Operații curente privind decontãrile cu furnizorii

4.1.3 Operații curente privind operațiuni diverse

4.2 Indicatorii economico-financiari

4.2.1 Analiza indicatorilor de risc

4.2.2.Analiza indicatorilor de lichiditate și solvabilitate

4.2.3 Analiza indicatorilor de echilibru financiar

4.2.4 Analiza indicatorilor de gestiune

4.2.5 Analiza ratelor de rentabilitate și profitabilitate

4.3. Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

g Contabilitatea se prezintã astãzi ca o disciplina științificã maturã, bazatã pe paradigme multiple . Tãria construcțiilor științifice ale contabilitații este datã și de faptul cã domeniul contabilitații are în sens larg o practicã socialã multimilenarã , care merge de la însemnãrile pe rãboj și pânã la utilizarea inteligenței artificiale în prelucrarea informațiilor de astãzi , cu o jumãtate de mileniu de literaturã contabilã , cu o tradiție multisecularã de predare a contabilitãții în universitați , cu comunitãți științifice constituite la nivel național și internațional care dispun de reviste , organizații și “instanțe” de dialog științific.

Lucrarea de licență cu titlul „Politici contabile și opțiuni privind decontãrile cu clienții și cu furnizorii la SC Bontimex Com Prod SRL” abordează o parte importantă a problematicii complexe privind decontările cu furnizorii și clienții unei întreprinderi, pornind de la necesitatea respectării condițiilor de eficiență și eficacitate în utilizarea și desfacerea produselor. Pe lângă aspectele teoretice, lucrarea de față tratează și aspectele practice ale organizării contabilității, pe exemplul societății comerciale S.C Bontimex S.R.L. Din punct de vedere structural, lucrarea cuprinde patru capitole precedate de introducere și urmate de concluzii. Primul capitol intitulat “ Politicile contabile ale entitații ” reflectã rolul politicilor contabile în desfãșurarea activitãții societãții și principiile care stau la baza acesteia. Capitolul al doilea al lucrării, respectiv „ Contabilitatea decontãrilor cu furnizorii și clienții”, tratează principalele elemente ce privesc aspectele teoretice în organizarea contabilității cât și evidența decontărilor cu furnizorii și clienții în cadrul întreprinderii. Capitolul al treilea al lucrării intitulat „Prezentarea generală a S.C. Bontimex S.R.L.” reflectã pe larg date generale de existență ale întreprinderii, modul de organizare precum și modul de funcționare al acesteia. Capitolul al patrulea al lucrării intitulat „ Studiu de caz la SC BONTIMEX SRL ” este structurat pe trei subcapitole.Acesta reflectã operațiile comerciale care se desfãșoarã în cadrul firmei.Totodatã conține și concluzii pentru a aduce eficiențã activitãții întreprinderii și pentru a remedia deficiențele cu care firma se confruntã în prezent .

Am elaborat aceastã lucrare deoarece am vrut sã arăt de ce clienții/furnizorii sunt atât de importanți și mai ales indispensabili pentru orice entitate comercială.Este bine știut faptul că fără clienți nu ar exista desfacere, nu ar exista motivul principal al executării de produse sau servicii și nici o entitate comercială nu ar avea un scop pentru a se înființa sau intra și supraviețui pe piață.

Capitolul I

Politicile contabile ale întreprinderii

1.1. Sistemul contabil al întreprinderii

În contextul economic intern și internațional , marcat de profunde transformãri la nivelul economiei mondiale și ale entitãții statale , Romania a trebuit sã-și adapteze structurile economico-sociale , financiare și fiscale în concordanțã cu mecanismul și legile de funcționare ale economiei de piațã. . . Cu un pronunțat caracter fiscal , legislația contabilã româneascã se preteazã perioadei de tranziție la economia de piațã și probabil , o data cu stabilirea noilor structuri economice , normalizatorii contabili români vor avea debarasarea contabilitãții de o parte importantã din sarcinile fiscale pe care le are în prezent și totodatã va fi aliniatã la Standardele de Contabilitate Internaționale. . ….. Pentru a rãspunde necesitãților manageriale în plan informațional și decizional , contabilitatea este înfãptuitã având la bazã principii , concepte și reguli . El este fundamentat pe ansamblul principiilor , normelor , regulilor și procedeelor contabile și aplicat prin folosirea instrumentelor și tehnicilor specifice necesare asigurãrii informațiilor destinate conducerii întreprinderii și utilizatorilor externi . Sistemul contabil al întreprinderii are 2 componente :

-prima , aparține domeniului conceptual și cuprinde principiile , normele , regulile și procedeele aplicabile contabilitãții

-a doua , aparține domeniului aplicativ și cuprinde instrumentele și tehnicile specifice utilizate pentru culegerea ,prelucrarea și prezentarea informațiilor contabile.

1.1.1. Normalizarea contabilitãții românești , ca rezultat al procesului de armonizare

Literatura de specialitate și practica contabilã , definește normalizarea contabilã ca fiind procesul de reglementare al contabilitãții și de emitere a normelor ce organizeazã practica contabilã în cadrul unui stat .

Normalizarea contabilitãții are drept scop obținerea de cãtre puterea publicã a unor informații omogene, referitoare la activitatea desfãșuratã în cadrul fiecãrei întreprinderi , în vederea asigurãrii comparabilitãții în timp și spațiu a informațiilor.

Rolul si destinația informațiilor contabile au condus , în majoritatea țãrilor lumii , la nevoia de normalizare , proces prin care se asigurã armonizarea și uniformitatea în contabilitate.Ca rezultat al normalizãrii , principiile și normele contabile implicã prezentarea unor aspecte generale cu privire la esența și rolul lor . Astfel principiile contabile sunt ipoteze și convenții contabile care ghideazã normalizatorii în elaborarea de norme contabile . . . . La noi în țarã se folosește normalizarea de tip statal (publicã) în care ansamblul de norme este definit de un organism de stat și impus tuturor întreprinderilor în virtutea textelor legale ( legi) și altor texte reglementare ( ordonanțe , hotãrâri de guvern , ordine ministeriale ) . Statul acționeazã în acest tip de normalizare atât ca garant cât și ca utilizator ( preferențial ) de informații specifice ( acest tip mai este folosit de Germania și Franța ).

Pe plan mondial , s-a cãutat o armonizare a modului de organizare și conducere a contabilitãții în diferite țãri cu scopul realizãrii urmãtoarelor obiective:

îmbunãtãțirea organizãrii și conducerii contabilitãții în diferite țãri ;

mai buna înțelegere a informțiilor contabile și controlul lor ;

compararea informațiilor contabile în timp și spațiu.

De aceea , în vederea coordonãrii activitãții de armonizare a contabilitãții , în anul 1973 a luat ființã Comitetul de Standarde Contabile Internaționale (IASC),cu sediul la Londra , care urmãrește realizarea urmãtoarelor obiective:

1) elaborarea și publicarea normelor de contabilitate care trebuie avute în vedere la întocmirea situațiilor financiare , precum și promovarea aplicãrii lor pe plan mondial;

2) urmãrirea armonizãrii procedeelor de întocmire a bilanțurilor contabile.

Normalizarea contabilitãții este cerutã , în principal , de marii investitori internaționali care vor sã compare , dupã criterii echivalente și unilaterale , opotunitatea plasãrii capitalului lor în țãri diferite.

În România , principalele obiective ale programului de normalizare sunt urmãtoarele:

asigurarea conformitãții cu standardele contabilitãții internaționale , prin structura conturilor anuale, a situațiilor financiare și a raportului anual;

asimilarea unor noi principii contabile noi cum sunt:

principiul prevalenței economicului asupra juridicului ;

principiul evaluãrii separate a elementelor de activ și de pasiv , cu scopul respectãrii cerinței imaginii fidele;

elaborarea unor ghiduri profesionale cu scopul aplicãrii corespunzãtoare a programului de dezvoltare a sistemului contabil ;

implementarea eșalonatã a reglementãrilor contabile , armonizate cu directivele a IV a și a VII a ale Comunitãții Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate ,în funcție de cerințele impuse e dezvoltarea pieței de capital .

În prezent , existã douã concepții principale privind normalizarea contabilitãții :

Prima , conform cãreia normalizarea în contabilitate se realizeazã printr-un mecanism dirijist , respective prin emiterea de legi sau alte acte normative de cãtre stat , de cãtre ministerul Finanțelor sau alte organisme abilitate .

A doua, conform cãreia normalizarea se realizeazã prin intermediul organismelor profesiei contabile liberare .În aceastã situație , experții contabili , contabilii autorizați și alți profesioniști în domeniul contabilitãții , organizați în corpuri sau asociații profesionale , stabilesc și impun o serie de principii și convenții contabile care au rolul de a ghida activitatea în legale ( legi) și altor texte reglementare ( ordonanțe , hotãrâri de guvern , ordine ministeriale ) . Statul acționeazã în acest tip de normalizare atât ca garant cât și ca utilizator ( preferențial ) de informații specifice ( acest tip mai este folosit de Germania și Franța ).

Pe plan mondial , s-a cãutat o armonizare a modului de organizare și conducere a contabilitãții în diferite țãri cu scopul realizãrii urmãtoarelor obiective:

îmbunãtãțirea organizãrii și conducerii contabilitãții în diferite țãri ;

mai buna înțelegere a informțiilor contabile și controlul lor ;

compararea informațiilor contabile în timp și spațiu.

De aceea , în vederea coordonãrii activitãții de armonizare a contabilitãții , în anul 1973 a luat ființã Comitetul de Standarde Contabile Internaționale (IASC),cu sediul la Londra , care urmãrește realizarea urmãtoarelor obiective:

1) elaborarea și publicarea normelor de contabilitate care trebuie avute în vedere la întocmirea situațiilor financiare , precum și promovarea aplicãrii lor pe plan mondial;

2) urmãrirea armonizãrii procedeelor de întocmire a bilanțurilor contabile.

Normalizarea contabilitãții este cerutã , în principal , de marii investitori internaționali care vor sã compare , dupã criterii echivalente și unilaterale , opotunitatea plasãrii capitalului lor în țãri diferite.

În România , principalele obiective ale programului de normalizare sunt urmãtoarele:

asigurarea conformitãții cu standardele contabilitãții internaționale , prin structura conturilor anuale, a situațiilor financiare și a raportului anual;

asimilarea unor noi principii contabile noi cum sunt:

principiul prevalenței economicului asupra juridicului ;

principiul evaluãrii separate a elementelor de activ și de pasiv , cu scopul respectãrii cerinței imaginii fidele;

elaborarea unor ghiduri profesionale cu scopul aplicãrii corespunzãtoare a programului de dezvoltare a sistemului contabil ;

implementarea eșalonatã a reglementãrilor contabile , armonizate cu directivele a IV a și a VII a ale Comunitãții Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate ,în funcție de cerințele impuse e dezvoltarea pieței de capital .

În prezent , existã douã concepții principale privind normalizarea contabilitãții :

Prima , conform cãreia normalizarea în contabilitate se realizeazã printr-un mecanism dirijist , respective prin emiterea de legi sau alte acte normative de cãtre stat , de cãtre ministerul Finanțelor sau alte organisme abilitate .

A doua, conform cãreia normalizarea se realizeazã prin intermediul organismelor profesiei contabile liberare .În aceastã situație , experții contabili , contabilii autorizați și alți profesioniști în domeniul contabilitãții , organizați în corpuri sau asociații profesionale , stabilesc și impun o serie de principii și convenții contabile care au rolul de a ghida activitatea în contabilitate.

În România , se aplicã prima concepție , conform cãreia statul are , prin Ministerul Finanțelor , rolul principal în conceperea și aplicarea normelor ce organizeazã practica contabilã . În aceastã situație , caracteristica de bazã este existența unei legi contabile , corelatã cu un plan de conturi general , având la bazã anumite instrucțiuni de aplicare.

O primã etapã în procesul de armonizare a contabilitãții românești s-a realizat de cãtre întreprinderile mari cotate la Bursa de Valori , regiile autonome ,companiile și societãțile naționale care au aplicat prevederile OMPF nr94/2001 , având in vedere Directivele Comunitãții Economice Europene și Standardele Internaționale de Contabilitate .

A doua etapã în procesul de armonizare a presupus continuarea acesteia cu microîntreprinderile , întreprinderile mici și mijlocii , care începând cu 01 ianuarie 2003 au aplicat prevederile OMPF nr 306/2003 .

Potrivit acestor reglementãri , armonizarea s-a realizat la douã nivele , altfel :

La nivel European , pentru întreprinderile mici și mijlocii , la care armonizarea se bazezã pe Directivele a IV-a ,a VII-a și a VIII-a CEE;

La nivel internațional ,în situația întreprinderilor mari și foarte mari , la care armonizarea se fundamenteazã pe IAS/IFRS.

A treia etapã marcheazã un progres în armonizarea contabilitãții românești , care are la bazã OMPF nr 1752/2005,ale cãrei prevederi au intrat în vigoare începând cu data de 01 ianuarie 2006 ( prevederile OMPF nr 94/2001 și OMPF nr 306/2002 au fost abrogate ).

A patra etapã se referã la aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene , care are la bazã ORDINUL nr. 3055/2009 din 29 octombrie 2009 (OMFP 3055/2009).

Prezentele reglementãri prevãd formatul și conținutul Situațiilor financiare anuale , principiile contabile și regulile de evaluare precum și regulile de întocmire , aprobare , auditare și publicare a Situațiilor financiare anuale.

1.1.2. Procedeele metodei contabilitãții

În vederea realizãrii funcțiilor sale,contabilitatea utilizeazã o multitutudine de procedee , aflate într-o strânsa corelație și intercondiționate care stau la baza înregistrãrii , grupãrii , stocãrii și transmiterii informației contabile.

Fig 1.1.2.1 Procedeele metodei contabilitãții

Documentația impune folosirea pentru fiecare operație economico-financiarã a unui document justificativ. “Orice operațiune patrimonialã se consemneazã în momentul efectuãrii ei într-un înscris care stã la baza înregistrãrilor în contabilitate ,dobândind astfel calitatea de document justificativ. Ele angajeazã rãspunderea persoanelor care le-au întocmit , vizat și aprobat ori înregistrat în contabilitate.” Documentația , ca procedeu al metodei contabilitãții , cuprinde:

a)documente justificative

b)registrele de contabilitate

Calculația se folosește în vederea reflectãrii rezultatelor inventarierii , a cheltuielilor , veniturilor , rezultatelor financiare și a indicatorilor economico-financiari , pe baza cãrora se apreciazã eficiența activitãții desfãșurate.

Inventarierea elementelor patrimoniale cuprinde un ansamblu de activitãți și operații complexe , intercorelate între ele , prin care se constatã existențã fapticã a elementelor de activ și pasiv ,cantitativ și valoric , sau numai valoric.

Evaluarea , ca procedeu al metodei contabilitãții , constã în cuantificarea și exprimarea în bani a elementelor patrimoniale , în scopul recunoșterii acestora în bilanț , precum și în contul de profit și pierdere.

Bilanțul este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitãții , prin care se sintetizeazã și se generalizeazã , pe baza principiului dublei înregistrãri , informații referitoare la mijloacele economice ale entitãții , la sursele de formare ale acestora precum și la procesele care au determinat modificãri cantitative și calitative în structura patrimoniului ,generând obținerea unui anumit rezultat economic.

Contul , este procedeul prin care se asigurã înregistrarea în expresie valoricã , în mod cronologic și sistematic , a existenței și mișcãrii fiecãrui mijloc economic , sursã sau proces economic , în decursul unei perioade de timp.

Balanța de verificare este procedeul prin care se sintetizeazã informațiile înregistrate în conturi și se verificã existența anumitor corelații impuse de dubla înregistrare.

1.1.3. Formele de înregistrare utilizate în contabilitate

În România ,formele de înregistrare cele mai utilizate sunt:forma de contabilizare ‘Maestru-Șah”,forma de contabilitate pe “Jurnale” și forma de contabilitate informaticã.

1.1.1.1 Forma de contabilitate “Maestru-Șah”

Fig 1.1.1.1.1.1 Forma de contabilitate “Maestru-Șah”

Documentele justificative ( facturi fiscale , note de intrare-recepție , bonuri de consum , state de platã , extrase de cont) evidențiazã operațiile economice generate de desfãșurarea ciclului de exploatare , fiind întocmite și centralizate pe feluri de operații (intrãri ,ieșiri , consumuri ,încasãri plãți ).

Registrul jurnal reprezintã un document obligatoriu , fiind utilizat pentru înregistrarea zilnicã a tuturor operațiilor în ordinea efectuãrii lor .

Fișele de cont sintetice (fișele șah) se întocmesc lunar, separate pentru debitul și creditul fiecãrui cont sintetic , acestea alcãtuind împreunã Cartea Mare.

Fișele de cont analitice cuprind , în principal : fișe pentru operații diverse ,fișe pentru valori materiale , fiind utilizate pentru evidența analiticã a mijloacelor economice , a surselor acestor mijloace , a proceselor economice , a costurilor .

Balanțele de verificare se întocmesc lunar prin centralizarea informațiilor din conturile sintetice și analitice , fiind necesare atât pentru verificarea exactitãții înregistrãrilor , cât și pentru întocmirea bilanțului contabil.

Registrul –inventar este utilizat pentru evidențierea rezultatetelor obținute în urma inventarierii elementelor patrimoniale consemnate în listele de inventariere .

1.1.1.2. Forma de contabilitate pe jurnale

Jurnalele sunt utilizate pentru efectuarea înregistrãrilor cronologice și sistematice a operațiilor economice.

Situațiile reprezintã documente utilizate de contabilitatea analiticã pentru controlul exactitãții datelor .

Cartea-Mare se utilizeazã în vederea calculãrii rulajelor lunare și a soldurilor conturilor sintetice , dar și pentru verificarea înregistrãrilor efectuate în conturi și întocmirea balanței de

verificare.

1.1.1.3. Forma de contabilitate informatizatã

În conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare a Legii contabilitãții , persoanele juridice și fizice , care utilizeazã sistemele de prelucrare a datelor contabilitãții , au obligația respectãrii normelor contabile, precum și a unor cerințe obligatorii referitoare la : stocarea , pãstrarea informațiilor pe suporți tehnici adecvați și controlul datelor înregistrate.

Pentru a fi întotdeauna în conformitate cu prevederile legale, programele de contabilitate trebuie actualizate în permanențã , aceastã obligație revenind furnizorilor.La rândul lor , utilizatorii sunt obligați sã utilizeze numai programe informatice cu licențã , sã nu le modifice și sã nu le înstrãineze.

1.2. Politicile contabile

Dicționarul de contabilitate al Editurii Universitãții din Oxford definește politicile contabile ca fiind ,,bazele contabile specifice și utilizate în permanențã de cãtre o organizație în întocmirea situațiilor financiare; aceste baze sunt considerate și determinate de organizație ca fiind cele mai adecvate pentru prezentarea cu fidelitate a rezultatelor și operațiilor sale financiare; politicile sunt focalizate pe subiecte specifice precum ,,regimurile de pensii”, ,,goodwill-ul”, ,,costurile de cercetare și de dezvoltare”, ,,operațiile exprimate în monede strãine” etc.”

O definiție mai precisã aparține lui Christopher Nobes: ,,Politicile contabile sunt metode detaliate de evaluare, mãsurare și recunoaștere (constatare) pe care o întreprindere le-a ales dintre cele general acceptate de lege, standarde contabile sau practici comerciale. Raportul anual al unei întreprinderi va include ,,o anexã privind politicile contabile” care au fost aplicate în situațiile financiare.”

Politicile contabile definesc, deci, o concepție contabilă pentru fiecare întreprindere sau instituție publică în rezolvarea ansamblului problemelor financiare. Ele încorporează principiile, bazele, convențiile, regulile și practicile specifice adoptate de o entitate în conducerea curentă a activităților a contabilității acestora, pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare. Prin politicile contabile trebuie să se clarifice ferm varianta de operare constantă pentru fiecare tip de eveniment în parte, pornindu-se de la faptul că I.A.S. și interpretările Comitetului Permanent pentru Interpretări oferă diverse metode de rezolvare a unei anumite probleme, soluții alternative, calcule opționale etc. Așa constatăm că mai apar și alte principii și reguli, cum ar fi:

„raționamentul profesional", singurul care permite alegerea

„judecata de valoare" este baza soluțiilor contabile;

“pragul de semnificație" conform căruia o informație – este tratată sau nu ca semnificativă în funcție de interesul urmărit

1.2.1. Selectarea și aplicarea politicilor contabile

IFRS-urile stabilesc politicile contabile despre care IASB a concluzionat că duc la situații financiare conținând informații relevante și fiabile privind tranzacțiile, alte evenimente și condiții la care acestea se aplică.

În absența unui standard sau a unei interpretări care se aplică în mod specific unei tranzacții, unui alt eveniment sau condiții, conducerea trebuie să își exercite raționamentul profesional pentru elaborarea și aplicarea unei politici contabile care are drept rezultat informații care sunt:

(a) relevante pentru necesitățile utilizatorilor de luare a deciziilor economice; și

(b) fiabile, în sensul că situațiile financiare:

(i) reflectă cu exactitate poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale entității;

(ii) reflectă fondul economic al tranzacțiilor, al altor evenimente și condiții, nu doar forma juridică;

(iii) sunt neutre, adică lipsite de influențe;

(iv) sunt prudente.

Conducerea trebuie să facă referire la și să ia în considerare aplicabilitatea următoarelor surse în ordine descrescătoare:

(a) dispozițiile și îndrumările din standardele și interpretările care tratează aspecte similare și conexe; și

(b) definițiile, criteriile de recunoaștere și conceptele de evaluare a activelor, a datoriilor, a veniturilor și a cheltuielilor din cadrul general.

1.2.2. Consecvența politicilor contabile

O entitate trebuie să își selecteze și să își aplice politicile contabile în mod consecvent pentru tranzacții, alte evenimente și condiții similare, cu excepția cazului în care un standard sau o interpretare prevede sau permite, în mod specific, clasificarea elementelor pentru care ar putea fi adecvată aplicarea unor politici contabile diferite. Dacă un standard sau o interpretare prevede sau permite o astfel de clasificare, trebuie să fie selectată și aplicată fiecărei categorii, în mod consecvent, o politică contabilă adecvată.

1.2.3. Modificări ale politicilor contabile

O entitate trebuie să modifice o politică contabilă doar dacă modificarea:

(a) este impusă de un standard sau de o interpretare;

(b) are drept rezultat situații financiare care oferă informații fiabile și mai relevante cu privire la efectele tranzacțiilor, ale altor evenimente sau condiții asupra poziției financiare, performanței financiare sau fluxurilor de trezorerie ale entității.

Utilizatorii situațiilor financiare trebuie să poată compara situațiile financiare ale unei entități pe parcursul unei perioade de timp, pentru a identifica tendințele poziției sale financiare, ale performanței sale financiare și ale fluxurilor sale de trezorerie. Prin urmare, se aplică aceleași politici contabile în fiecare perioadă și de la o perioadă la alta.

1.3. Principiile contabile

În țara noastrã , în “Reglementãrile contabile conform cu directivele europene” sunt prezentate urmãtoarele principii ,evidențiate mai jos:

1.3.1 . Principiul continuitãții activitãții

Presupune cã întrepinderea își continuã în mod normal funcționarea , fãrã a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilã a activitãții .Starea de continuitate legimeazã aplicarea în continuare a metodelor de evaluare , a practicilor și a principiilor contabile existente . În situația de necontinuitate evaluare în bilanț se face pe baza altor valori denumite valori de lichidare , înceteazã aplicarea unor practici contabile și principii , de exemplu etalarea cheltuielilor și a veniturilor în avans , amortizarea activelor etc .

1.3.2. Principiul permanenței metodelor

Constã în continuitatea aplicãrii regulilor și privind evaluarea , centralizarea , clarificarea și perenitatea în situațiile financiare a elementelor bilanțiere și a rezultatelor , asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.. Schimbarea unor metode de la un exercițiu financiar la altul are consecințe în plan financiar , contabil și fiscal . De ex. trecerea de la metoda de evaluare la ieșirea stocurilor LIFO și metoda FIFO conduce în exercițiul urmãtor la o reducere a cheltuielilor , o majorare a rezultatului și a impozitului pe profit .Schimbarea metodelor trebuie sã facã obiectul unei informații în notele la situația financiarã orientate , așa cum rezultã din IAS 8 “Politici contabile , modificãri în estimãrile contabile și erori” , în a prezenta natura și valoarea fiecarei modificãri care are ca efect în perioada viitoare.

1.3.3 . Principiul prudenței

Constã în aprecierea cu precauție a activelor și datoriilor , cheltuielilor și a veniturilor pentru a evita supraevaluarea rezultatului . În aceastã viziune nu este admisã supraevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor ținând cont de deprecierile , riscurile și pierderile posibile generate de desfãșurarea activitãții exercițiului curent sau anterior. . Principiul prudenței este legat în special de evaluarea elementelor bilanțiere astfel: evaluarea la data intrãrii în întreprindere (valoarea contabilã ) și la data inventarierii

(valoarea de inventar) creeazã premizele aplicãrii prudenței , iar evaluarea la bilanț realizeazã efectiv aplicarea acesteia semnificația diferenței rezultate și tratamentul contabil aplicat sunt în funcție de natura elementului bilanțier : active sau datorie .

1.3.4. Principiul independenței exercițiului financiar

Presupune delimitarea în timp a veniturilor și a cheltuielilor aferente și trecerii lor la rezultatul exercițiului la care se referã .Rezultã cã aplicarea principiului este legatã de decuparea activitãții unei întreprinderi în perioade financiare de raportare . În mod normal exercițiul financiar are o perioadã de un an calendaristic , cu excepția situației în care întreprinderea începe sau sfârșește activitatea în cursul anului .

Dimensionarea perioadei financiare de raportare la o perioadã de un an este determinatã de fiabilitatea și rapiditatea publicãrii informațiilor contabile , dovedit fiind cã nivelul de precizie a rezultatului exploatãrii descrește odatã cu scurtarea perioadei de raportare .

1.3.5 Principiul evaluãrii separate a elementelor de activ și de datorii

Potrivit acestuia , în vederea stabilirii valorii totale corespunzãtoare unei poziții din bilanț se procedeazã la determinarea separate a valorilor aferente fiecãrui element individual de active sau de datorii.

1.3.6 Principiul intangibilitații

Prevede cã bilanțul de deschidere al unui exercițiu trebuie sa corespundã cu bilanțul de închidere al exercițiului precedent .

1.3.7. Principiul necompensãrii

Potrivit acestui principiu sunt interzise compensãrile între elementele de activ și cele de pasiv .Conform legislației în vigoare , toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate pe bazã de documentelor justificative .

1.3.8. Principiul prevalenței economicului asupra juridicului

Respectarea acestui principiu impune ca prezentarea valorilor din cadrul elementelor de bilanț și contul de profit și pierdere sã se facã ținând cont de fondul economic al tranzacției sau al operațiunii raportate , și nu numai de forma jurdicã a acestora.În felul acesta vom obține o imagine fidelã a operațiilor economico-financiare , în conformitate cu realitatea economicã , punând în evidențã drepturile și obligațiile , precum și riscurile asociate acestei operațiuni.

Capitolul II

Contabilitatea decontarilor cu clienTii Si cu furnizorii

2.1. Contabilitatea decontãrilor privind creanțele comerciale

2.1.1. Noțiuni generale si delimitãri privind creanțele comerciale

Creanțele comerciale ale întreprinderii sunt generate de vânzarea de bunuri ,lucrãri sau servicii , pe credit comercial sau cambial ,încasarea efectuându-se ulterior .

Creanțele se pot clasifica , dupã mai multe criterii , astfel :

Tabel 2.1.1.1. Criteriile de clasificare ale cranțelor

Evaluarea creanțelor se face în momentul livrãrii bunurilor ,lucrãrilor sau serviciilor , la valoarea nominalã , care este datã de suma înscrisã in documentul care atestã existența creanței . . Vânzarea unor bunuri în schimbul valutei genereazã creanțe în devize , care vor fi evaluate prin transformarea acestora în lei la cursul de schimb în vigoare la data efectuãrii operațiilor .

În contabilitate ,evidența drepturilor de creanțã ale unitații patrimoniale , precum și încasarea acestora , se realizeazã cu ajutorul conturilor din grupa :

41 “Clienți și conturi asimilate” , care se desfãșoara astfel :

411 “Clienți”

4111 “Clienți”

4118 “Clienți incerți sau în litigiu”

413 “Efecte de primit de la clienți”

418 “Clienți-facturi de întocmit”

419 “Clienți –creditori”

La aceste conturi de creanțe se mai adaugã și altele ,astfel :

409 “Furnizori –debitori “

461 “Debitori diversi”

2.1.2 Decontãrile cu clienții

Clienții reprezintã terții care au cumpãrat bunurile și serviciile care constituie obiectul de activitate al întreprinderii vânzatoare.

Contul 4111 “Clienți” este, dupã conținutul economic , cont de creanțe comerciale ,iar dupã funcția contabilã este cont de activ .

În situația în care clienții nu și-au plãtit datoria în termenul convenit , sau unitatea se aflã în litigiu cu aceștia , vânzãtorul folosește contul 4118 “Clienți incerți sau în litigiu” .Dupã conținutul economic este cont de creanțe comerciale , iar dupã funcția contabilã este cont de activ.

2.1.3. Decontãrile prin efectele comerciale de primit

Decontarea pe care vânzãtorul o realizeazã prin intermediul efectelor de comerț ,prezintã avantajul cã suma intrã mai devreme în posesia acestuia , fiind plãtitã de bancã . Cumpãrãtorul are avantajul cã primește bunurile, lucrãrile și serviciile pe care le va achita mai târziu .Finanțatorul (banca) are avantajul încasãrii unor comisioane bancare pentru serviciile fãcute atât vânzãtorului cât și cumpãrãtorului.

În contabilitate ,în vederea evidențierii acestor decontãri ,se folosește contul 413 “Efecte de primit” . Dupã conținutul economic este cont de creanțe comerciale ,iar dupã funcția contabilã este cont de activ .

Trebuie reținut cã , în situația în care vânzãtorul încaseazã valoarea cuvenitã înainte de scadențã , aceasta va fi diminuatã de scontul cuvenit bãncii .

2.1.4. Decontãrile cu întocmirea ulterioarã a facturii

În practicã , existã situații când vânzarea produselor se efectueazã pe baza “Avizului de însoțire a mãrfii” , “Dispoziției de livrare” care însoțește bunurile pe timpul transportului , factura urmând sã fie întocmitã ulterior .

De asemenea ,pentru livrãrile nestocabile reprezentate de energie , gaze, apã , telefon etc . creanțele sunt neexigibile , în momentul livrãrii bunurilor sau serviciilor .Acestea devin exigibile la sfârșitul lunii , odatã cu întocmirea facturii .

În aceastã situție , vânzãtorul folosește contul 418 “Clienți –facturi de întocmit” .Dupã conținutul economic este cont de creanțe comerciale , iar dupã funcția contabilã este cont de activ .

2.1.5. Evaluarea creanțelor

În vederea evaluãrii creanțelor comerciale se pot utiliza urmãtoarele metode :

a) Evaluarea la costul istoric presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea de numerar sau echivalente de numerar , care se așteaptã sã fie încasatã în momentul vânzãrii bunurilor bunurilor sau prestãrii serviciilor , sau la valoarea justã a sumei încasate în momentul vânzãrii bunurilor sau prestãrii serviciilor.

b) Evaluarea la costul curent presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea în numerar sau echivalente de numerar , care ar trebui sa fie încasatã dacã vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor s-ar efectua în prezent.

c) Evaluarea la valoarea actualizatã presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea actualizatã a intrãrilor nete viitoare de numerar ce urmeazã a fi generate de desfãșurarea normalã a activitãții entitãții.

2.1.6. Avansurile primite de la clienți

În relațiile de vânzare-cumpãrare , furnizorii pot pretinde clienților efectuarea de plãți în avans , situație care în contabilitate se evidențiazã cu ajutorul contului 419 “Clienți-creditori”.Dupã conținutul economic , este cont de datorii comerciale , iar dupã funcția contabilã , este cont de pasiv.

2.1.7. Organizarea contabilitãții analitice a creanțelor

În cadrul SC Bontimex SRL operațiunile cu clienții se evidențiazã cu ajutorul contului analitic : 4111 “Clienți”. Societatea are un punct de lucru unde se desfãșoarã activitãți de desfacere de mãrfuri spre clienții din Bãicoi. Toate mãrfurile vândute sunt înregistrate în documente justificative iar pentru fiecare produs se acordã con fiscal . Decontãrile cu clienții privind creanțele comerciale efectuate de Sc Bontimex SRL se înregistreazã în contabilitate având la bazã documentele prevãzute de OMPF nr 3512/2008 și de Legea nr 571/2003 privind Codul fiscal , actualizatã , dintre care cele mai importante documentele justificative ,care stau la baza înregistrãrii mãrfurilor vândute și ieșite din patrimoniu sunt:

Figura 2.1.7.1. Documentele justificative privind creanțele întreprinderii

2.2. Contabilitatea decontãrilor privind datoriile comerciale

2.2.1. Noțiuni generale și delimitãri privind obligațiile fațã de furnizori

În vederea realizãrii obiectului sãu de activitate , fiecare unitate patrimonialã intrã în relații cu alte întreprinderi ,în calitate de cumpãrãtor de bunuri ,servicii etc. care genereazã datorii comerciale .În contabilitate , evidența datoriilor comerciale și a achitãrii acestora , se ține cu ajutorul conturilor din grupa

40 “Furnizori și conturi asimilate” , care se desfãșoara astfel :

401 “Furnizori”

403 “Efecte de plãtit”

404 “Furnizorii de imobilizãri”

405 “Efecte de plãtit pentru imobilizãri”

408 “Furnizori –facturi nesosite”

409 “Furnizori-debitori”

4091 “Furnizori –debitori pentru cumpãrãri de bunuri de natura stocurilor”

4092 “Furnizori – debitori pentru prestãrile de servicii și executãri de lucrãri”

Datoriile fațã de furnizori se pot clasifica , dupã mai multe criterii , astfel :

Tabel 2.2.1.1. Criteriile de clasificare ale datoriilor

Contabilitatea decontãrilor cu terții va fi organizatã având în vedere urmãtorii factori de influențã : natura relațiilor de decontare , formele de decontare , instrumentele de decontare , sistemul de creditare , regimul reducerilor și momentul acordãrii lor .

În practicã existã situații în care furnizorii acordã reduceri la prețurile sau tarifele negociate cu cumpãratorii. În acest sens distingem :

reduceri comerciale : rabatul , remiza , risturnul

reduceri financiare : scontul

Rabatul reprezintã o reducere aplicatã asupra prețului de vânzare al bunurilor , negociat anterior între vânzãtor și cumpãrãtor , atunci când se constatã cã acestea nu corespund calitativ.

Remiza reprezintã o reducere acordatã de furnizor anumitor clienți pentru : volumul mare al unor comenzi , fidelitatea clientului , poziția acestuia fațã de ceilalți clienți etc .

Risturnul reprezintã o reducere de preț acordatã unui anumit client pentru depãșirea unui plafon al cumpãrãturilor realizat într-o anumitã perioadã de timp , de regulã un an .

Reducerile comerciale se pot acorda fie în momentul facturãrii , fie ulterior.

Reducere cu caracter financiar reprezentate de sconturi se acordã clienților care își plãtesc datoriile înaintea termenului de exigibilitate , convenit între pãrți .Valoarea scontului se calculeazã prin aplicarea unor cote procentuale asupra valorii facturilor la prețul curent sau asupra valorii nete dacã s-au acordat și reduceri comericale.

2.2.2. Evaluarea datoriilor comerciale

Evaluarea datoriilor comerciale ale entitãții se realizeazã în momentul achiziționãrii bunurilor sau serviciilor la valoarea nominalã , care reprezintã suma înscrisã în documentul ce atestã existența obligației de platã .

În situația achiziționãrii de bunuri sau servicii în schimbul valutei , datoriile fațã de furnizori vor fi evaluate și înregistrate inițial la un curs de schimb valutar comunicat de BNR , de la data efectuãrii operațiunii .

La sfârșitul fiecãrei luni , soldul datoriilor comerciale în valutã se evalueazã la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de BNR, din ultima zi a lunii .Diferențele de curs valutar se înregistreazã și se recunosc în contabilitate la venituri , respectiv cheltuieli , din diferențele de curs valutar , în funcție de situații.

2.2.3. Decontãrile cu furnizorii

În contabilitate ,în vederea evidențierii datoriilor fațã de furnizori , generate de achiziționarea de active circulante , lucrãri și servicii necesare activitații de exploatare , precum și a achitãrii acestor datorii , se folosește contul 401 “Furnizori”.

Dupã conținutul economic este cont de datorii pe termen scurt , iar dupã funcția contabilã este cont de pasiv .

În vederea evidențierii datoriilor fațã de furnizori , generate de achiziționarea de active imobilizate , lucrãri sau servicii necesare activitãții de investiții și a achitãrii acestor datorii , se folosește contul 404 “Furnizori de imobilizãri”.

Dupã conținutul economic , este cont de datorii pe termen scurt , iar dupã funcția contabilã este cont de pasiv.

2.2.4 Decontãrile fațã de furnizori prin efecte comerciale de platã

Bunurile , lucrãrile și serviciile cumpãrate de la o unitate patrimonialã pot fi achitate și prin efecte comerciale , reprezentate de cambie , tratã și bilet la ordin .Aceste forme de decontare oferã posibilitatea cumpãrãtorului sã primeascã un bun sau servicuiu , care îi este necesar , deși nu dispune , temporar , de disponibilitãți banești pentru a-l plãti .

În contabilitate , evidența plãților realizate prin efecte comerciale se ține cu ajutorul conturilor 403 “Efecte de plãtit” și 405 “Efecte de plãtit pentru imobilizãri”.

Dupã conținutul economic , ambele sunt conturi de datorii pe termen scurt , iar dupã funcția contabilã , sunt conturi de pasiv .

2.2.5. Decontãrile obligațiilor cu primirea ulterioara a facturii

În practicã , existã situații în care cumpãrãtorul primește în gestiune bunurile sau serviciile pe baza “Avizului de însoțire a mãrfii” , sau a altui document .În aceasta situație , evaluarea imobilizãrilor sau a activelor circulante se face la cost de achiziție , iar evaluarea lucrãrilor sau a serviciilor la o valoare estimativã , provizorie .

În contabilitate , precum evidențierea cumpãrãrii acestor bunuri , lucrãri și servicii , se folosește contul 408 “Furnizori-facturi nesosite”.

Dupã conținutul economic , este cont de datorii pe termen scurt , iar dupã funcția contabilã este cont de pasiv .

2.2.6. Avansurile acordate furnizorilor

Furnizorii de bunuri , lucrãri și servicii pot pretinde cumpãrãtorilor avansuri , în contul livrãrilor ce se vor realiza în viitor , cu scopul mãririi garanției plãților .

În contabilitate , aceastã situație se reflectã cu ajutorul contului 409 “Furnizori-debitori” , care se desfãșoarã astfel :

4091 “Furnizori-debitori pentru cumpãrãri de bunuri de natura stocurilor”

4092 “Furnizori-debitori pentru prestãri de servicii și executãri de lucrãri” . Dupã conținutul economic , sunt conturi de creanțe comerciale , iar dupã funcția contabilã sunt conturi de activ .

2.2.7. Organizarea contabilitãții analitice a datoriilor

În cadrul SC Bontimex SRL operațiunile cu furnizorii se evidențiazã cu ajutorul contului : ”401” Furnizori . Societatea are un punct de lucru unde se desfãșoarã activitãți de aprovizonare cu mãrfuri de la furnizori.Toate mãrfurile achiziționate sunt înregistrate în documentele justificative iar la facturi se întocmesc zilnic recepții .
        Decontãrile cu furnizorii privind datoriile comerciale efectuate de Sc Bontimex SRL se înregistreazã în contabilitate având la bazã documentele prevãzute de OMPF nr 3512/2008 și de Legea nr 571/2003 privind Codul Fiscal , actualizatã , dintre care documentele justificative ,care stau la baza înregistrãrii mãrfurilor achiziționate și intrate în patrimoniu cele mai importante sunt:

Figura 2.2.7.1. Documentele justificative privind datoriile întreprinderii

2.3. Registrele contabile

Tabel 2.3.1. Registrele contabile

Capitolul III

Prezentarea societatii comerciale SC BONTIMEX SRL

3.1. Elemente de identificare ale firmei SC Bontimex SRL

SC.Bontimex .S.R.L , cu sediul în localitatea Pãcureți, nr 12, a fost înființatã în anul 1998 și este înregistratã la Registrul Comerțului sub nr J29/310/12.03.1998. Firma are codul unic de înregistrare RO10332708 . Capitalul social subscris al societãții este de 174200 lei și este divizat în 17420 pãrți sociale în valoare de 10 lei fiecare. Firma are obiectul de activitate 4711 Comerț cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantã de produse alimentare, bãuturi și tutun.

SC Bontimex SRL este o companie tânãrã și dinamicã având 5 salariați înalt calificați cu vastã experiențã în gãsirea strategiilor care sã acapareze un numãr cât mai mare de clienți , sã pãstreze marfa în condițiile apte pentru proprietãțile lor , sã negocieze cu furnizorii și sã obținã contracte avantajoase , sã ținã contabilitatea firmei și sã analizeze indicatorii de eficiențã și sã gãseascã soluții pentru îmbunãtãțirea în permanențã a activitãții societãții.

Misiunea -“Clientul este principalul factor care stabilieste produsele care aduc profit si eficiențã firmei în funcție de nevoile lui” . De aceea Bontimex a decis sa consulte tendințele pieței pe care activeazã și sã rãspundã nevoilor consumatorului prin aducerea unui plus de calitate și oferirea de produse alimentare și nealimentare care sã respecte standardele europene și sã fie achiziționate la prețuri accesibile .

Calitatea- Pentru a se remarca și pentru a câștiga respectul clienților ,calitatea este principalul factorul care face diferența între Bontimex și restul firmelor de pe piațã . Pentru Bontimex , calitatea reprezintă un răspuns la cerințele clienților; selecția celor mai bune produse ; respectarea celor mai înalte standarde de igienă; respectarea condițiilor de depozitrare a produselor si a temperaturilor de pãstrare a mãrfurilor ; reprezintă o organizare eficientă a tuturor activităților companiei.. Îndeplinirea standardului de calitate este realizat datorită analizei sistematice a pieței precum și constantei actualizări și îmbunătățiri a metodelor și a strategiilor formulate prin managementul prin obiective(MBO) , folosind experiența Bontimex . Calitatea trebuie să fie comunicată iar identitatea sa trebuie să se regăsească în marcă.

Personalul -Angajații Bontimex sunt, în ultimã instanță, certitudinea că misiunea și valorile companiei se transformă în realitate. Misiunea, valorile, planurile nu sunt suficiente crearea unui viitor pentru Bontimex înseamnă investiții adecvate în resursele umane, dezvoltarea abilităților angajaților prin politici corecte și totodata intruirea lor prin cursuri de specializare . Angajații Bontimex au realizat importanța comunicãrii si totodatã sunt pregãtiți pentru a vinde produsele firmei și de a comunica cu clienții datoritã studiilor si experienței pe care aceștia le au .

Marca-Pe piața din Baicoi firma SC Bontimex SRL este echivalentă în mintea cosumatorilor

cu produse alimentare și nealimentare de calitate superioară la prețuri accesibile . Firma a

reușit in timp sã-și câștige încrederea consumatorilor și sã-și construiascã un vad comercial .

Slogan-Bontimex “ Marfa noastra ,economisirea și eficiența voastrã! “ reprezintă sloganul firmei și aceasta aratã clienților noștri avantajele achiziționãrii produselor în cadrul întreprinderii noastre.

Simbol :

3.2. Funcțiunile întreprinderii

Tabel 3.2.1. Funcțiunile întreprinderii

În concluzie rezultã cã interdependențele dintre funcțiuni sunt determinate de interdependențele ce se manifestã între activitãțile desfãșurate în cadrul firmei. Acestea se manifestã în contextul în care producerea unei dereglãri în cadrul unei funcțiuni determinã dereglãri și în cadrul celorlalte, putându-se vorbi chiar de o autoagravare a dereglãrilor . Între funcțiunea financiar-contabilã si celelalte funcțiuni se formeazã legãturi noi, mai strânse, având o complexitate și o importanțã din ce în ce mai mare. În cadrul firmei Bontimex principalã este funcțiunea comercialã întrucât societatea se ocupã cu achiziția și vânzarea mãrfurilor însã un rol primordial îl constutuie și funcțiunea finanaciar-contabilã deoarece asigurã organizarea activitãții și prin prezentarea anumitor rezultate aduce anumite soluții pentru creșterea rentabilitãții societãții .

3.3. Organigrama societãții

Sc Bontimex SRL ține contabilitatea în conformitate cu principiile metodologice și regulile stabilite prin Legea contabilității, Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare, Standardele Naționale de Contabilitate (S.N.C.), Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor.

Contabilitatea la fima Sc BONTIMEX SRL se organizeazã și se ține într-un compartiment distinct de cãtre contabilul șef Mihalcea Vera Gabriela .Acesta a absolvit Academia de Științe Economice , specializarea Contabilitate și Informaticã de Gestiune.

Capitolul IV Studiu de caz la SC BONTIMEX SRL

4.1 Monografie contabilã rezolvatã

privind determinarea exercițiului financiar la SC Bontimex SRL

4.1.1 Operații curente privind decontãrile cu clienții

1

a) SC Bontimex SRL vinde lui Ionecu Ciprian ulei Atifco ,zahãr Coronița,cafea Jacobs ,ciocolatã Poiana , praline Heidi , țigãri Viceroy,salam Ana și Cornel , tobã de casa Gepeto, Apa minerala Perla-Harghitei , tort de înghețatã Amicii în valoare totalã de 200 lei preț de vânzare , TVA 24%, pe baza facturii .

4111 = % 248

“Clienti” 707 200

“Venituri din vânzarea

mãrfurilor”

4427 48

“TVA colectatã”

Registrul-jurnal :poziția 2

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 1213

b) Peste o sãptãmâna , unitatea încaseazã de la client contravaloarea mãrfurilor vândute , conform extrasului de cont al bãncii .

5121 = 4111 248

“Conturi la bãnci” “Clienți”

Registrul-jurnal :poziția 14

Document justificativ : Extras de cont nr 12

2 a) Se înregistreazã veniturile rezultate din vânzarea în Italia a urmãtoarelor mãrfuri țigãri Pall Mall ,Vin Pelin Valea Cãlugãreascã,J&B cãtre societatea SC Calatis SRL la o valoare de 100 Euro având în vedere un curs de 4.40 lei /euro .

4111 = 707 (100euro *4.40 lei/euro) 440

“Clienți” “Venituri din vânzarea

mãrfurilor ”

Registrul-jurnal :poziția 5

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 1523

b)La închiderea exercițiului financiar , se constatã diferențele nefavorabile de curs valutar , datorate scãderii cursului la 4.30 lei/euro.

665 = 4111 [100 euro*(4.40-4.30)] 10 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar ” “Clienți”

Registrul-jurnal :poziția 54

Document justificativ :Nota contabilã nr 78

3 .

a) Se trece în categoria clienților incerți firma Sc Madexport SRL care nu și-a achitat datoria în termenul legal convenit , în valoare de 360 lei ,TVA 24%.

4118 = 4111 360

“Clienți incerți “Clienți”

sau în litigiu”

Registrul-jurnal :poziția 7

Document justificativ : Notã contabilã nr 63

b)Dupã douã sãptãmâni , încaseazã suma de 360 lei , conform extrasului de cont al bãncii.

5121 = 4118 360

“Conturi la banci in lei” “Clienți incerți sau în litigiu”

Registrul-jurnal :poziția 32

Document justificativ : Extras de cont nr 1568

a)Se vinde cãtre Marcu Andrei 5 kg pește Macrou congelat , 1 bax suc Fanta la 2 L , 7 kg de Portocale 2 baxuri de apã Izvorul Minunilor la 2 L ,2*Vin Pelin Valea Calugãreascã la 5 L, 5*pâine cu secarã,cafea Jacobs 250 g ,500 kg de cartofi la o valoare totalã de 2050 let ,TVA 24%.

4111 = % 2542

“Clienți” 707 2050

“Venituri din vânzarea mãrfurilor”

4427 492

“TVA colectatã”

Registrul-jurnal :poziția 52

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 5320

b) Se încaseazã creanța în numerar de la Marcu Andrei în valoare de 2542

5311 = 4111 2542

“Casa în lei” “Clienți”

Registrul-jurnal :poziția 53

Document justificativ : Chitanțã nr 1202

c)Se vinde cãtre Sc Team SRL 1 bax de Ulei , praline Heidi , J&B , 2 baxuri de apã Tușnad 2 L , 2 torturi de înghețatã Amicii , 3 cutii de Cornulețe cu gem , 1 cartuș de țigãri Viceroy , 1 cartuș de țigãri Pall Mall ,5 kilograme de struguri , 10 kilograme de mandarine ,5 sticle șampanie Angelly la o valoare toatal de 3023 lei,TVA24%.

4111 = % 3748.52

“Clienți” 707 3023

“Venituri din vânzarea mãrfurilor”

4427 725.52

“TVA colectatã”

Registrul-jurnal :poziția 20

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 5300

d) Se încaseazã creanța de la SC Team SRL în valoare de 3748.52.

5121 = 4111 3748.52

“Conturi la bãnci” “Clienți”

Registrul-jurnal :poziția 22

Document justificativ : OP nr 502

e) Se vinde cãtre SC Vitro SRL 10 cartușe de țigãri Viceroy ,5 cartușe, Kent 8, 25 de baxuri de apã,5 sticle de Whisky J&B , 20 de sticle Cotnari în valoare de 4000 lei ,TVA 24%.

4111 = % 4960

“Clienți” 707 4000

“Venituri din vânzarea mãrfurilor”

4427 960

“TVA colectatã”

Registrul-jurnal :poziția 49

Document justificativ : fact fiscalã 5050

e)Se recurge la anularea unei ajustari privind deprecierea mãrfurilor în valoare de 520.

397 = 7814 520

“Ajustãri pentru “Venituri din ajustãri pentru

deprecierea mãrfurilor” deprecierea imobilizãrilor”

Registrul-jurnal :poziția 12

Document justificativ : Nota contabilã nr 1702

a) Se trece în categoria clienților incerți SC Alpexim SRL , care nu și-a . achitat datoria , în valoare de 1000.

4118 = 4111 100

“Clienți incerți “Clienți”

sau în litigiu”

Registrul-jurnal :poziția 15

Document justificativ : Nota contabilã nr 36

b) Simultan se procedeazã la constituirea unei ajustãri pentru deprecierea creanțelor – clienți , în valoare de 100 lei .

6814 = 491 100

“Cheltuieli de exploatare “Ajustãri pentru deprecierea

privind ajustãrile pentru deprecierea deprecierea creanțelor clienților”

activelor circulante”

Registrul-jurnal :poziția 16

Document justificativ : Notã contabile 12

c) Întrucât SC Bontimex SRL nu a reușit recuperarea sumei în termenul legal ,datorita insolvenței SC Alpexim SRL , declaratã în urma hotãrârii judecãtorești definitive , care atestã imposibilitatea încasãrii creanței , procedeazã la trecerea acesteia la pierderi.

% = 4118 100

654 “Clienți incerți sau în litigiu” 80.6

“Pierderi din creanțe

și debitori diverși”

4427 19.4

“TVA colectatã”

Registrul-jurnal :poziția 23

Document justificativ : Notã contabilã 52

d) Simultan , se procedeazã la anularea ajustãrii.

491 = 7814 100

. “Ajustãri pentru deprecierea “Venituri din ajustãri pentru

creanțelor-clienți” deprecierea activelor circulante”

Registrul-jurnal :poziția 23

Document justificativ : Notã contabilã

Se vinde 6 baxuri de bere Bucegi 2l ,2 cutii bomboane Heidi , 4 pâini cu secarã ,6 sticle de suc Coca-Cola , 3 saci de cartofi,10 kilograme portocale , în valoare totalã de 250 lei TVA 24% , cãtre firma SC Pluto SRL care se vor plãti prin efecte comerciale . Cu aceastã ocazie se înregistreazã:

a) livrarea produselor finite

4111 = % 310

“Clienți” 707 250

“Venituri din vânzarea mãrfurilor ”

4427 60

“TVA colectatã”

Registrul-jurnal :poziția 17

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 7823 ,seria BO

b) emiterea cambiei

413 = 4111 310

“Efecte de primit de la clienți” “Clienți”

Registrul-jurnal :poziția 18

Document justificativ : Notã contabilã 156

c) vânzãtorul remite cambia cãtre banca Transilvania și o încaseazã ulterior

– remiterea cambiei în vederea încasãrii

5113 = 413 310

“Efecte de încasat” “Efecte de primit de la furnizori”

Registrul-jurnal :poziția 18

Document justificativ : Notã contabilã 365

-încasarea ulterioarã (peste câteva zile) a sumei , mai puțin 2% care reprezintã comisionul bãncii Transilvania .

% = 5113 310

5121 “Efecte de încasat” 303.8

“Conturi la bãnci în lei”

627 6.2

“Cheltuieli cu serviciile

bancare și asimilate

Registrul-jurnal :poziția 44

Document justificativ : Notã contabilã nr 236

Se vinde 5buc * Cafea Jacobs 500g ,3 * Vin rosu Pelin 5 Kg , 2 cartușe de țigãri Viceroy , în valoare de 300 lei preț de vânzare total ,cãtre SC Sancris SRL , TVA 24% cu termen de încasare 10 de zile , prin efecte comerciale.Cu aceastã ocazie se înregistreazã :

livrarea produselor finite

4111 = % 372

“Clienți” 707 300

“Venituri din vânzarea

mãrfurilor”

4427 72

“TVA colectatã”

Registrul-jurnal :poziția 27

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 2365

emiterea cambiei

413 = 4111 372

“Efecte de primit de la clienți” “Clienți”

Registrul-jurnal :poziția 42

Document justificativ : notã contabilã 53

c) remiterea efectului pentru scontare

5114 = 413 372

“Efecte remise spre scontare” “Efecte de primit de la clienți”

Registrul-jurnal :poziția 43

Document justificativ : Notã contabilã nr 53

scontarea efectului

% = 5114 372

5121 “Efecte remise spre scontare” 360

“Conturi la bãnci”

627 7.44

“Cheltuieli cu serviciile

bancare și asimilate”

667 4.56

“Cheltuieli cu sconturile acordate”

Registrul-jurnal :poziția 44

Document justificativ : Notã contabilã nr 236

a) Se înregistreazã livrarea a 2 baxuri de Vin Dealurile Moldovei , 2 cutii de praline Heidi , 5 pungi de zahãr , 4 pungi de gris , 5 pachete tigãri Viceroy , 1 bax de Suc Fanta ,1 kg de parizer țãrãnesc,4 kilograme de brânzã , în valoare de 400 lei ,TVA 24% preț de livrare cãtre Marinescu Milena pe baza “Avizului de însoțire a mãrfii” .

418 = % 496

“Clienți facturi de întocmit” 707 400

“Veniturile din vânzarea

mãrfurilor “

4428 96

“TVA neexigibilã”

Registrul-jurnal :poziția 31

Document justificativ : Aviz de însoțire a mãrfii nr 1236

b)Peste 3 zile , se întocmește factura.

4111 = 418 496

“Clienți” “Clienți facturi de întocmit”

4428 = 4427 96

“TVA neexigibilã” “TVA colectatã”

Registrul-jurnal :poziția 39

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 3654

a) SC Bontimex SRL primește de la SC Madexport SRL suma de 245.46 ,TVA inclus , pentru mãrfurile ce urmeazã a fi livrate ulterior.

5121 = % 245.46

“Conturi la bãnci în lei” 419 197.95

“Clienți –creditori”

4427 47.51

“TVA colectatã”

Registrul-jurnal :poziția 40

Document justificativ : Extras de cont nr 569

b) SC Bontimex SRL liveazã cãtre SC Madexport SRL 2 saci de cartofi , 1 sac de varzã,1 bax de apã ,1 salam de varã ,3 pungi de chipsuri Lay’s 200 g , 2 pungi de Bake Rolls în valoare totalã de 300 , TVA 24% , pe baza facturii .

4111 = % 372

“Clienți” 707 300

“Venituri din vânzarea mãrfurilor ”

4427 72

“TVA colectatã”

Registrul-jurnal :poziția 46

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 458

c) Unitatea primește de la cumpãrãtor diferența , în valoare de 126.54 , având in vedere avansul primit anterior .

% = 4111 372

419 “Clienți” 197.95

“Clienți – creditori”

4427 47.51

“TVA colectatã”

5121 126.54

“Conturi la bãnci”

Registrul-jurnal :poziția 47

Document justificativ : Extras de cont nr 570

4.1.2 Operații curente privind decontãrile cu furnizorii

a) Se înregistreazã pe baza facturii , cheltuielile cu energia , ca obligație fațã de SC Electrica SA , în valoare de 380 lei , TVA 24%.

% = 401 471.20

605 380

“Cheltuieli privind

energia și apa”

4426 91.20

“TVA deductibilã”

Registrul-jurnal :poziția 28

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 56

b) Dupã 4 zile , se achitã datoria , printr-un credit pe termen scurt .

401 = 5191 471.20

“Furnizori” “Credite bancare

pe termen scurt”

Registrul-jurnal :poziția 35

Document justificativ : Ordin de platã nr 1563

a) Se achiziționeazã o mașinã de râșnit cafea , cu o valoare de intrare de 500 lei , TVA 24 % , de la SC Pradis SRL pe credit comercial , pe baza facturii .

% = 404 620

2131 “Furnizori de imobilizãri” 500

“Echipamente tehnologice”

4426 120

“TVA deductibilã”

Registrul-jurnal :poziția 36

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 3658

b) Peste o sãptãmânã , achitã 30% din datorie , prin ordin de platã , iar pentru diferențã folosește un credit pe termen lung .

404 = % 620

“Furnizori de imobilizãri” 5121 186

“Conturi la bãnci în lei”

1621 434

“Credite bancare pe

termen lung”

Registrul-jurnal :poziția 37

Document justificativ : Ordin de platã nr 1036

a) SC Bontimex SRL înregistreazã cumpãrarea unui brevet cu valoarea de intrare 4000 ,TVA 24% , pe credit comercial , de la SC Picolo SRL pe baza facturii .

% = 404 4960

205 “Furnizori de imobilizãri” 4000

“Concesiuni ,brevete,licențe ,

mãrci comerciale și alte drepturi și

valori similare achiziționate”

4426 960

“TVA deductibilã”

Registrul-jurnal :poziția 6

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 568

a) Se achiziționeazã un ficus pentru a aduce un aport estetic la punctul de lucru din Baicoi în valoare totalã de 600 de la Sc Natura SRL,TVA 24% , cu termen de platã peste 2 luni.

% = 404 744

2134 “Furnizori de imobilizãri” 600

“Animale și plantații”

4426 144

“TVA deductibilã”

Registrul-jurnal :poziția 19

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 123

b) Întrucât Sc Bontimex SRL achitã mai devreme datoria , obține de la furnizor un scont , calculat în procent de 1% asupra datoriei.

404 = % 744

“Furnizori de imobilizãri” 5121 736.56

“Conturi la bãnci în lei”

767 7.44

“Venituri din sconturi obținute”

Registrul-jurnal :poziția 29

Document justificativ : Ordin de platã nr 26

a) SC Bontimex SRL achiziționeazã un vitrinã frigorificã , din Germania , de la Sc Pacos SRL la un cost de achiziție de 500 euro , având în vedere un curs de 4.45 lei/euro.

2131 = 404 2225

“Echipamente tehnologice” “Furnizori de imobilizãri”

Registrul-jurnal :poziția 24

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 1956

b) Peste 5 zile , se achitã 50% din datorie fațã de furnizor , având în vedere un curs de 4.50 lei/euro.

% = 5124 1125 (250*4.50)

404 “Conturi la 1112.5(250*4.45)

“Furnizori de imobilizãri” bãnci în valutã”

665 12.5 (250*0.05)

“Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

Registrul-jurnal :poziția 38

Document justificativ : Ordin de platã nr 268

c) Peste alte 10 zile , se achitã diferența ramasã , având în vedere un curs de 4.40 lei/euro.

404 = % 1112.5 (250*4.45)

“Furnizori de imobilizãri” 5124 1100 (250*4.40)

“Conturile la bãnci în valutã”

765 12.5 (250*0.05)

“Venituri din diferențe de curs valutar”

Registrul-jurnal :poziția 51

Document justificativ : Ordin de platã nr 924

a) Se achiziționeazã un magazin cu valoarea de intrare 22000 , TVA 24 % , de la SC Vitalis SRL .

% = 404 27280

212 “Furnizori de imobilizãri” 22000

“Construcții”

4426 5280

“TVA deductibilã”

Registrul-jurnal :poziția 10

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 653

b) În vederea stingerii obligației , Sc Vitalis SRL acceptã o cambie.

404 = 405 27280

“Furnizori de imoblizãri” “Efecte de plãtit pentru imobilizãri”

Registrul-jurnal :poziția 11

Document justificativ : Cambie nr 236

c) La scadențã , SC Bontimex SRL efectueazã plata.

405 = 5121 27280

. “ Efecte de plãtit pentru imobilizãri” “Conturi la bãnci în lei”

Registrul-jurnal :poziția 21

Document justificativ : Ordin de platã nr 697

a) Se înregistreazã recepționarea unor lucrãri de reparații la o vitrinã frigorificã întocmitã de firma SC Nitros SRL , la o valoare estimatã , provizorie , de 2000 lei . TVA 24% , pe baza “Situației de lucrãri”.

% = 408 2480

611 “Furnizori facturi 2000

“Cheltuieli de întreținere nesosite”

și reparații”

4428 480

“TVA neexigibilã”

Registrul-jurnal :poziția 1

Document justificativ : Situație de lucrãri nr 65

b) Dupã 5 zile , se înregistreazã primirea facturii .

408 = 401 2480

“Furnizori-facturi nesosite” “Furnizori”

și simultan

4426 = 4428 480

“TVA deductibilã” “TVA neexigibilã”

Registrul-jurnal :poziția 8

Document justificativ: Facturã fiscalã nr 91

a) Se achiziționeazã un calculator pentru a ține evidența contabilã a fimei de la Sc Mibo SRL , având in vedere o valoare de intrare de 1500 lei , TVA 24% , pe baza “Avizului de însoțire a mãrfii “.

% = 408 1860

214 “Furnizori facturi 1500

“Mobilier , aparaturã biroticã , echipamente nesosite”

de protecțiea valoarilor umane și materiale și

alte active corpotale”

4428 360

“TVA neexigibilã”

Registrul-jurnal :poziția 45

Document justificativ : Aviz de însoțire a mãrfii nr 369

b) Dupã 3 zile , se înregistreazã primirea facturii .

408 = 404 1860

“Furnizori facturi nesosite” “Furnizori de imobilizãri”

și simultan

4426 = 4428 360

“TVA deductibilã” “TVA neexigibilã”

Registrul-jurnal : poziția 43

Document justificativ : Facturã nr 50

a) Se înregistreazã achiziționarea unui vitrine frigorice de rãcoritoare de la firma SC Coca-Cola SRL , care necesitã lucrãri de montaj , ce urmeazã a fi achitat ulterior , cu valoarea de intrare de 5000 , TVA 24% , pe baza “Avizului de însoțire a mãrfii “ .

% = 408 6200

231 “Furnizori facturi 5000

“Imobilizãri corporale în curs de execuție” nesosite”

4428 1200

“TVA neexigibilã”

Registrul-jurnal :poziția 30

Document justificativ : Aviz de însoțire a mãrfii nr 562

b) Dupã 4 zile , se înregistreazã primirea facturii .

408 = 404 6200

“Furnizori facturi nesosite” “Furnizori”

și simultan

4426 = 4428 1200

“TVA deductibilã” “TVA neexigibilã”

Registrul-jurnal :poziția 41

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 712

a) Se plãtește cãtre fabrica de dulciuri SC Cake SRL , un avans în valoare de 2000 lei , TVA inclus (24 %) , conform ordinului de platã , pentru cumpãrãri viitoare .

% = 5121 2480

409 “Conturi la 2000

“Furnizori – debitori” bãnci în lei”

4426 480

“TVA deductibilã”

Registrul-jurnal :poziția 3

Document justificativ : Ordin de platã 461

b) În cursul lunii , se cumpãrã de la SC Cake SRL 10 cutii de Prajituri Lica ,7 cutii de prajituri Biscuiti zambitori cacao,4 cutii de prãjituri Cornulețe cu jeleu ,6 cutii de prãjituri Cornulețe cu gem , 3 blaturi de tort 7 cutii de praline Heidi , , în valoare totalã de 3000 lei , TVA 24 %, pe baza facturii .

% = 401 3720

371 “Furnizori” 3000

“Mãrfuri ”

4426 720

“TVA deductibilã”

Registrul-jurnal :poziția 9

Document justificativ : Facturã fiscalã nr 862

c) Peste 2 zile , se lichideazã datoria fațã de SC Cake SRL cu ordin de platã , având în vedere avansul acordat anterior acestuia .

401 = % 3720

. “Furnizori” 409 2000

“Furnizori – debitori”

4426 480

“TVA deductibilã”

5121 1240

“Conturi la bãnci în lei”

Registrul-jurnal :poziția 13

Document justificativ : Ordin de platã nr 26

4.1.3. Decontãri curente privind operații diverse

SC Bontimex SRL are obligația de platã a impozitului pe clãdiri , în valoare de 500 lei

635 = 446 500

“Cheltuieli cu alte impozite “Alte impozite,taxe și

Și vãrsãminte asimilate”

vãrsãminte asimilate”

Registrul-jurnal poziția : 4

Documente justificative : Decizia de impunere intocmitã de Primãrie 49

SC Bontimex SRL plãtește o amendã ,pentru faptul ca nu a avut la zi întocmite recepțiile la facturi ,în numerar ,în valoare de 900 lei.

6581 = 5311 900

“Despãgubiri , penalitãți” “Casa în lei”

Registrul-jurnal poziția : 33

Document justificativ : Pv de constatare și sancționare a contravențiilor nr 8940,întocmit de Garda Financiarã

Se înregistreazã o dobândã de plãtit , în valoare de 1600 lei , aferentã unui credit bancar pe termen scurt .

666 = 5198 1600

“Cheltuieli privind dobânzile” “Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen scurt”

și concomitent

se plãtește dobânda prin virament din contul curent

5198 = 5121 1600

“Dobânzi aferente “Conturi curente la bãnci”

creditelor pe termen scurt”

Registrul-jurnal poziția : 48 Document justificativ :Contractul de împrumut nr 1056 cu Banca BRD , extras de cont nr 62.

Se încaseazã în contul curent a sumei de 2000 lei, reprezentând dobânda aferentã disponibilitãților bãnești pãstrate în cont la BRD .

5121 = 766 2000

“Conturi la bãnci în lei” Venituri din dobânzi”

Registrul jurnal poziția : 34

Document justificativ : Extras de cont nr 31

Se înregistreazã amortizarea magazinului în valoare de 500 și amortizarea Daciei Logan cu care se realizeazã aprovizonarea ,în valoare de 400 lei.

6811 = 2813 400

“Cheltuieli de exploatare “Amortizarea instalațiilor ,

privind amortizarea imoblizãrilor” mijloacelor de transport,

animale si plantațiilor”

6811 = 2812 500

“Cheltuieli de exploatare “Amortizarea construcțiilor”

privind amortizarea imobilizãrilor”

Registrul-jurnal poziția : 55

Document justificativ –Plan de amortizare

Se înregistreazã salariile cuvenite lucrãtorilor pentru munca prestatã în valoare de 4500 lei .

641 = 421 4500

“Cheltuieli privind salariile personalului” “Personal –Salarii datorate”

Registrul-jurnal poziția : 56

Document justificativ : Stat de salarii luna decembrie 2011

Se plãtește salariaților avansul chenzinal din data de 15 decembrie în suma de 1800 .

425 = 5311 1800

“Avansuri acordate personalului “Casa în lei”

Registrul-jurnal poziția : 25

Document justificativ : Chitanțã nr 602

SC Bontimex SRL înregistreazã reținerile din salarii datorate de personal.

421 = % 3262.5

“Personal-Salarii datorate” 4312 472.5

“Contribuția personal la A.S.” (4500*10.5%)

4314 247.5

“Contrib. angajați la A.S.S.” (4500*5.5%)

4372 22.5

“Contrib. pers. la Fd. de șomaj” (4500*0.5%)

444 720

“Imp. pe venituri de nat. salariilor” (4500*16%)

425 1800

“Avansuri acordate personalului” (4500*16%)

Registrul-jurnal :poziția 26

Document justificativ : Stat de platã salarii luna decembrie 2011

Se ridicã de la bancã suma de 1237.5 lei și achitã salariile aferente chenzinei a II-a.

581 = 5121 1237.5

“Viramente interne” “Conturi la bãnci în lei”

5311 = 581 1237.5

“Casa în lei” “Viramente interne”

421 = 5311 1237.5

“Personal-Salarii datorate” “Casa în lei”

Registrul-jurnal poziția : 26

Documentul justificativ :-Stat platã salarii nr 15

Se înregistreazã contribuția unitãții la asigurãrile sociale în valoare de 1161 lei,

contribuția unitãții la fondul de șomaj în valoare de 22.5 lei ,contribuția unitãții la asigurãrile sociale de sãnãtate în valoare de 234 lei ,contribuția unitãții pt accidente de muncã și boli profesionale în valoare de 22.50 lei,contribuția unitãții la fondul de garantare a creanțelor salariale în valoare de 11.25 lei,comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncã în valoare de 33.75 lei.

6451 = 4311 1161

“CAS “C.A.S.” (4500*25.8%)

6452 . = 4371 22.5

“Contribuția unitãții la “Contribuția unitãții la (4500*0.5%)

fondul de șomaj” fondul de șomaj”

6453 = 4313 234

“CASS” “CASS” (4500*5.2%)

6458 = 4381.1 22.5

“Alte cheltuieli privind A.S.” “Alte datorii sociale (4500*0.5%)

analitic Fd acc. și boli pf”

6458 = 4381.2 11.25

“Alte cheltuieli privin A.S.” “Alte datorii (4500*0.25%)

sociale analitic Fd garantare”

622 = 401 33.75

“Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” “Furnizori”

Registrul-jurnal :poziția 26

Document justificativ : Stat platã salarii luna decembrie 2011

Se achitã obligațiile întreprinderii și ale salariaților cuvenite bugetului general consolidat al statului , pe destinațiile legate , prin viramente din contul curent .

% = 5121 2947. 5

4311 “Conturi curente bãnci” 1161 . . “CAS.anjagator”

4312 472.5

“CAS.salariați”

4313 234

“CASS.angajator”

4314 247.5

“Fd.șomaj.salariați”

4371 22.5

“Fd.șomaj.unitate”

4372 22.5

“Fd.șomaj.salariați”

4381.1 22.5

“Fd.accidente.muncã”

4381.2 11.25

“Fd.Garantare”

444 720

“Impozitul.pe.venituri.salarii”

401 33.75

“Furnizori”analitic.ComisionI.T.M.

Registrul-jurnal :poziția 26

Document justificativ : Stat de platã salarii

La sfârșitul lunii se închid conturile de TVA.

% = 4426 9889.20

4427 3136.12

4424 6753.08

Registrul-jurnal poziția : 57

Document jutificative: Notã contabilã nr 40

La sfârșitul lunii se închid conturile de cheltuieli de exploatare.

121 = % 10853.05

627 7.44

“Cheltuieli cu serviciile

bancare și asimilate”

6814 100

“Cheltuieli privind ajustãrile

pt depr activelor circulante”

635 500

“Cheltuieli cu alte impozite ,

taxe și vãrsãminte asimilate”

654 80.60

“Pierderi din creanțe

și debitori diverși”

6811 900

“Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizãrilor”

605 380

“Cheltuieli privind energia și apa”

6581 900

“Despãgubiri , amenzi și penalitãți”

611 2000

“Cheltuieli cu întreținerea și reparații”

641 4500

“Cheltuieli cu salariile personalului”

6451 1161

“Contribuția unitãtii la A.S” . 6452 22.50

“Contribuția unitãții pentru aj. șom.”

. 6453 234

“Contribuția angajatorului la A.S.S.”

6458 33.75

“Alte cheltuieli privind asigurãrile și protecția socialã”

622 33.75

“Cheltuieli privind comisioanelor și onorariile”

Registrul-jurnal poziția

Document justificativ:Notã contabilã nr 41

La sfârșitul lunii se închid conturile de cheltuieli financiare.

121 = % 1627.05

665 22.50

“Cheltuieli din diferențe de curs valutar”

667 4.55

“Cheltuieli privind sconturile acordate”

666 1600

“Cheltuieli privind dobânzile”

Registrul-jurnal poziția 58

Document justificativ:Notã contabilã nr 41

La sfârșitul lunii se închid conturile de venituri de exploatare.

% = 121 11583

707 10963

“Venituri din vânzarea mãrfurilor”

7814 620

“Venituri din ajutãri privind

deprecierea activelor circulante”

Registrul-jurnal poziția 59

Document justificativ:Notã contabilã nr 41

La sfârșitul lunii se închid conturile de venituri financiare.

% = 121 2019.94

767 7.44

“Venituri din sconturi obținute”

765 12.50

“Venituri din diferențe de curs valutar”

766 2000

“Venituri din dobânzi”

Registrul-jurnal poziția 59

Document justificativ:Notã contabilã nr 41

Se stabilesc:

-rezultatul brut înainte de impozitare , pe activitãți ;

-rezultatul impozabil

-impozitul pe profit

-profitul net

iar în contabilitate se înregistreazã cheltuielile cu impozitul pe profit

Rezultatul brut=Venituri-Cheltuieli

Rezultatul brut=Rezultatul curent+Rezultatul extraordinar

Rezultatul curent=Rezultatul de exploatare+Rezultatul financiar

Rezultatul din exploatare =Venituri din exploatare-Cheltuieli din exploatare

Rezultatul financiar=Venituri financiare-Cheltuieli financiare

Rezultatul extraordinar=Venituri extraordinare-Cheltuieli extraordinare

Rezultatul din explotare = 11583 – 10853.05 = 729.95

Rezultatul financiar = 2019.94 – 1627.05 = 392.89

Rezultatul extraordinar = 0

Rezultat brut = 13602.94 – 12480.10 = 1122.84

= 729.95 + 392.89 = 1122.84

La calculul rezultatului impozabil se au în vedere:

-cheltuielile nedeductibile , în suma de 900 lei

-deduceri fiscale , în sumã de 56.14 lei , reprezentând rezerva legalã , calculatã în limita a 5 % din profitul brut (1122.84*5%)

Rezultatul impozabil = Rezultatul brut + Cheltuielile nedeductibile – Deduceri fiscale

= 1122.84 + 900 – 56.14

= 1966.7

La calculul impozitului pe profit se utlizeazã formula:

Impozitul pe profit = Profitul impozabil * 16%

= 1966.7 * 16%

= 314.67

La calculul profitului net se utlizeazã formula :

Profit net = Profitul brut – Impozit pe profit

= 1122.84 – 314.67

= 808.17

691 = 441 808.17 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”

Registrul-jurnal poziția : 60

Document justificativ : Registrul de evidențã fiscalã

Se închide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit.

121 = 691 808.17

“Profit sau pierdere” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

Registrul –jurnal poziția : 61

Document justificativ : Nota contabilã

4.2. Indicatorii economico-financiari

Tabel 4.2.1. Elementele de activ și pasiv ale firmei

4.2.1. Analiza indicatorilor de risc

Pentru a analiza evoluția structurii elementelor de pasiv am ales sã calculez indicatorii :

rata stabilitãții financiare și rata de îndatorare globalã

Tabel 4.2.1.1 Indicatorii de risc

-Raportul dintre capitalul permanent și total pasive în perioada analizatã,2011-2009 , ne aratã faptul cã stabilitatea financiarã a societãții are un trend ușor descedent , respectiv în anul 2010 sa scadã doar cu 0.16 % în comparație cu anul 2009,urmând ca în 2011 sa scadã cu 2.68% în comparație cu anul 2010.

-Rata de îndatorare globalã -evidențiazã faptul ca Bontimex a reușit pe perioada analizatã sã menținã un nivel acceptabil al gradului de îndatorare cu excepția anului 2011 când se înregistreazã o creștere de 2.2 % fațã de anul 2010 explicat prin faptul cã firma a contractat un credit pe termen lung pentru a realiza investiții în firma Bontimex.. Fig 4.2.1.1 Evoluția indicatorilor de risc

4.2.2 Analiza indicatorilor de lichiditate si solvabiliate

Ratele de lichiditate mãsoarã capacitatea de platã a societãții, respectiv solvabilitatea pe termen scurt. Gradul în care societatea poate face fațã datoriilor pe termen scurt,este dat de un sistem de rate de lichiditate,respectiv rata lichiditãții curente,rata lichiditãții imediate,rata lichiditãțtii rapide și rata solvabilitãții generale.A cãror evoluție o voi prezenta în tabelul urmãtor:

Valoarea ratei lichiditãții curente în anul 2009 de 1.17 ,în 2010 de 1.19 respectiv 2011 de 1.07 reflectã echilibrul pe termen scurt , adicã unitatea are capacitatea de a-și achita datoriile curente din capitalul circulant ( active curente) . Deoarece valoarea acestei rate este foarte aproape de 1 , firma poate fi pusã în situație de insuficiențã de trezorerie provocatã de rambursarea datoriilor curente la scadențã în comparație cu recuperarea creanțelor.

Marimea ratei lichiditãții imediate de 0.80 în 2009, 0.89 în 2010 respectiv 0.78 în 2011 reflectã capacitatea unitãții de a nu fi obligatã sã-și amâne creditorii. Din tablelul indicatorilor economico-finaciari în perioada analizatã se poate observa cã valoarea datoriilor comerciale este mai mare decat valoarea creanțelor ceea ce înseamnã cã firma trebuie sã recurga la disponibilul din cont pemntru a-și achita datoriile cãtre furnizori.

Rata solvabiliãții generale-cu cât rata solvabilitãții generale este mai mare decat 1,cu atât situația financiarã de ansamblu a societãții aratã un grad mãrit de acoperire a datoriilor curente. Fig 4.2.2.1 Evoluția indicatorilor de lichiditate și solvabilitate

Valorile ridicate ale acestei rate în cazul firmei Bontimex care depãșesc valoarea 2 aratã cã societatea are capacitatea de a-și achita datoriile fațã de terți.

4.2.3.Analiza indicatorilor de echilibru financiar

Pentru a afla echilibru financiar al societãții Bontimex am ales urmãtorii indicatori de echilibru: fondul de rulment total, ,necesarul de fond de rulment și trezoreria netã.

Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat in tabelul urmator:

Fondul de rulment indicatorul care relevã gradul de autonomie, de libertate în luarea deciziilor de investiții privind dezvoltarea societãții. Pe toata perioada analizatã societatea înregistrezã un fond de rulment pozitiv,ceea ce semnificã cã existã echilibru financiar și deci societatea dispune de o marjã de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevãzute.

Necesarul de fond de rulment a înregistrat pe tot parcursul perioadei analizate deasemenea un trend pozitiv,în anul 2010 înregistrând o creștere semnificativã compartiv cu anul 2009 de 23.66% ,pentru ca la sfarșitul anului 2011 sã înregistreze o scãdere fiind cauzatã de creșterea datoriilor comerciale ale firmei și ale creditelor pe termen scurt.

Trezoreria netã pozitivã certificã o stare de echilibru financiar la nivelul întregii societãți.În consecințã Fig 4.2 .3.1. Evoluția indicatorilor de echilibru financiar

societatea Bontimex înregistreazã o trezorerie cu valori pozitive pe toata perioada analizatã ceea ce reprezintã un aspect favorabil pentru societate,pentru cã se bucurã de autonomie financiarã pe termen scurt .

4.2.4. Analiza indicatorilor de gestiune

Controlul valorii și mãrimii stocurilor este una dintre cheile succesului în acest moment pentru o societate,de aceea am decis sã analizez urmãtorii indicatori: rata de rotație a stocurilor,vânzari zilnice și durata medie de stocare, prezentate în tabelul urmãtor.

Tabel 4.2.4.1. Indicatori de gestiune

Numarul anual de rotații reprezintã de câte ori se reînnoiește stocul total de materii prime , produse finite și marfuri pe parcursul unui an pentru realizarea volumului de vânzãri preconizat.La firma Bontimex se înregistreazã o creștere în anul 2010 fațã de anul 2009 cu 1.66% și o scãdere în anul 2011 comparativ cu anul 2010 cu 1.07% .

Viteza vânzãrilor- Valoarea acestui indicator la Bontimex indicã un risc de credit aferent creanțelor și este determinatã în mare parte de numãrul mare de clienți .Acest indicator a înregistrat un trend ascendant în perioada analizatã.

Durata medie de stocare reprezintã numãrul mediu de zile de la momentul achiziției produselor și pânã la momentul realizãrii vânzãrilor. Legat de acest aspect la Bontimex putem concluziona ca deși numãrul de zile de stocare este foarte mare în anul 2011 și respectiv constant în anii 2009 și 2010 , aceste rezultate se coreleazã cu politica stabilitã de societate pentru asigurarea cu stocuri în volumul și structura aferenta vânzãrilor , care sa satisfacã rapid orice cerere solicitatã de clienți,chiar dacã acest lucru a fost în defavoarea indicatorilor de lichiditate.

4.2.5. Analiza ratelor de rentabilitate si profitabiliate

Ratele de rentabiliate sunt indicatori de eficiențã și sunt exprimate sub forma unui raport de tipul efect/efort , ca reprezentare a efectelor ,l a numãrator , cel mai adesea este utitilzat profitul obținut. Pentru analiza acestor rate am ales urmãtorii indicatori: rentabilitatea comercialã, rentabilitatea economicã, rentabilitatea financiarã, rentabilitatea resurselor consumate și marja profitului net. Indicatorii de rentabilitate și profitabilitate vor fi redați în tabelul urmãtor:

Tabel 4.2.5.1. Indicatori de rentabilitate și profitabilitate

Rentabilitate comerciala(Rc) mãsoarã performanța politicii comerciale (aprovizionare ,stocare și vânzare) și mai ales a politicii de prețuri . Aceasta ratã a crescut în anul 2010 cu 0.8% comparativ cu 2009, creștere datoratã în egalã mãsurã și creșterii profitului brut ,respectiv în anul 2011 sã creascã cu 5.11% comparativ cu 2010.

Rentabilitatea resurselor consumate(Rrc), masoarã eficiența consumului de resurse umane și materiale; înregistreazã aproximativ aceeasi evolutie ca și rata rentabilitãții comerciale.

Rentabilitatea economicã(Re)- Rata de rentabilitate economicã evidențieazã eficiența capitalului economic alocat activitatii productive a societatii,deasemenea are rolul de a evidenția corelațiile dintre rezultatele obținute și mijloacele(activele) economice utilizate pentru atingerea obiectivelor..Valoarea acestei rate prezinta un trend ascendent în periaoada analizatã ceea ce înseamnã cã activele fixe ale companiei au fost exploatate la capacitatea maximã , iar activele circulante au avut o structura favorabilã derularii unei activitãți profitabile.

Rentabilitatea financiara(Rf) este unul dintre indicatorii cu cea mai mare importanțã în analiza situației financiare la nivelul unei societãți.Este un indicator care exprimã eficiența generalã a utilizãrii resurselor de care dispune societatea , capacitatea capitalurilor de a genera profit . Rata rentabilitatii financiare – a cunoscut o evoluție ascendentã în anul 2010 crescând cu 1.15 % compartiv cu anul 2009 , iar în anul 2011 se înregistreazã o creștere cu 4.42% fațã de anul 2010 .

Marja profitului net este un indicator de rentabilitate prin care se apreciazã profitabilitatea societãții. Dupã Fig 4.2.5.1. Evoluția Indicatorilor de rentabilitate și profitabilitate

cum se observã marja profitului net a avut o evoluție ascendentã în perioada analizatã acest lucru datorându-se în bunã parte diferenței dintre prețul de vânzare și costul de achiziție pentru creșterea cotei de piațã, prin promovarea unor prețuri care sa fie mai competitive fațã de concurențã.

Evoluția veniturilor totale în comparație cu evoluția cheltuielilor totale

Observând graficul se poate concluziona cã profitul are un trend ascendent drept consecințã a faptului cã în perioada analizatã veniturile cresc mai mult decât cresc cheltuielile aferente acesteia . În anul 2010 veniturile au crescut cu 0.50% fațã de anul 2009 , iar în anul 2011 au crescut cu 1.17% fațã de anul 2010.În anul 2010 cheltuielile au scãzut cu 0.45% fațã de anul 2009 , iar în anul 2011 au scãzut cu 4.54% .Aceste evoluții au generat creșterea profitului în anul 2010 cu 10% fațã de anul 2009 , iar în anul 2011 o creștere cu 54% fațã de anul 2010. Aceastã creștere se datoreazã diversificãrii gamei sortimentale și creșterii numãrului de clienți.

Fig 4.2.5.2. Evoluția veniturilor totale și a cheltuielilor totale

4.3. Concluzii

România traversează o perioadă dificilă, caracterizată de fenomene economice ,financiare , politice controversate (grevele privind demiterea președintelui și guvernului , cãderea guvernului , situația economicã instabilã a Greciei , creșterea șomajului și a inflației , creșterea cursului valutar ) toate aceste aspecte reflectându-se indirect și asupra firmei Bontimex întrucât consumatorii și-au economist disponibilitãțile .

Analizând toate date privind firma Bontimex se poate afirma cã un factor deosebit de important îl reprezintã cunoașterea gradului de independențã economicã și financiarã a societãții, detectarea la momentul oportun a diferitelor cauze care genereazã schimbãri nedorite în activitatea întreprinderii presupune interpretarea principalilor indicatori ai firmei și studirea activitãții întreprinderii pentru a consta deficiențele și a gãsi soluții optime pentru a le corecta pentru ca firma sã fie aibe o rentabilitate cât mai mare. Din analiza fimei Bontimex în perioada 2009 – 2011 se pot observa urmãtoarele date :

Fig.4.3.1. Evoluția indicatorilor economico-financiari

În concluzie , la firma Bontimex obținerea stãrii de echilibru financiar depinde de realizarea corectã a corelației dintre utilizãri și resursele lor de finanțare , în sensul cã, prin accelerarea vitezei de rotație , elementele de pasiv genereazã surse suplimentare de finanțare , iar mãsura eficienței lor utilizãri productive este creșterea mai puternicã a rotației elementelor din activul patrimonial, precum și majorarea indicatorilor de performanțã . Gesionarea mai bunã a coralației rotației elementelor de activ fațã de cele de pasiv constituie nu numai mijlocul de întãrire a echilibrului financiar dar este totodatã și o cale de creștere a eficienței economice.

Bibliografie

Bibliografie