Politici Privind Amortizarea Imobilizarilor la S.c. Midris Com S.r.l

Economie

Politici Privind Amortizarea Imobilizarilor la S.c. Midris Com S.r.l

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

INTRODUCERE

1. CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR

1.1.DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE

IMOBILIZĂRILE NECORPORALE

1.1.2. IMOBILIZĂRILE CORPORALE

1.1.3. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE

1.2 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ȘI CORPORALE

1.2.1 DEFINIȚIE. NOȚIUNE

1.2.2.ELEMENTELE DE CALCUL ALE AMORTIZĂRII

1.3. REGIMURI DE AMORTIZARE

1.3.1 AMORTIZAREA LINIARĂ

1.3.2 AMORTIZAREA DEGRESIVĂ

1.3.3 AMORTIZAREA ACCELERATĂ

1.4. CONTABILITATEA AMORTIZĂRII IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ȘI CORPORALE

1.4.1 CONTURI UTILIZATE ȘI FUNCȚIONAREA LOR

1.4.2. ORGANIZAREA DOCUMENTAȚIEI PRIMARE ȘI A EVIDENȚEI OPERATIVE A IMOBILIZĂRILOR

2. STUDIU DE CAZ PRIVIND AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR LA S.C. MIDRISCOM S.R.L

2.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII

2.1.1. DATE GENERALE

2.1.2.OBIECTUL DE ACTIVITATE

2.1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

2.1.4 PROGRAME FOLOSITE LA ÎNREGISTRAREA IMOBILIZĂRILOR

2.2.POLITICI ȘI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

Introducere

Imobilizările sunt bunuri economice, parte a activului patrimonial, care sunt destinate să servească o perioada îndelungată în activitatea întreprinderii, ele participând la mai multe cicluri de exploatare, iar valoarea lor se recuperează treptat pe calea amortizării.

Imobilizările corporale sunt definite de I.A.S.16 ca elemente tangibile care sunt deținute de o unitate pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestare de servicii pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative și pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade de gestiune.

Imobilizările necorporale sunt definite de I.A.S.38 ca active identificabile, nemonetare, fără suport material și deținute pentru a fi utilizate în procesul de producție sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru nevoi administrative.

Imobilizările financiare sunt active deținute de o societate în vederea creșterii valorii averii sale prin încasarea unor sume din repartizări (dobânzi, redevențe, dividende) prin creșterea valorii capitalizate sau prin obținerea unor beneficii rezultate în urma vânzării acestor investiții.

Amortizarea reprezintă recuperarea treptată, din punct de vedere contabil și fiscal, a costurilor aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătățirii imobilizărilor amortizabile.

Amortizarea se calculează asupra majorității imobilizărilor corporale și necorporale (cu excepția imobilizărilor de natura terenurilor, lacurilor, bălților, tablourilor și a operelor de artă, caselor de odihnă proprii, locuințelor de protocol, navelor, aeronavelor, vaselor de croazieră – altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor, mijloacele fixe care nu-și pierd valoarea în timp datorită folosirii și fondul comercial).

În această lucrare am ales ca studiu de caz societatea comercială MIDRISCOM S.R.L., lucrarea abordând “Amortizarea imobilizărilor”, fiind structurată în două capitole, urmate de concluzii și propuneri.

În primul capitol intitulat “Considerații teoretice privind amortizarea imobilizărilor” este prezentată noțiunea de amortizare din punct de vedere economic, financiar și juridico-contabil. Ulterior, sunt prezentate elementele de calcul ale amortizării și regimurile de amortizare prin cele trei metode: liniară, degresivă și accelerată.

De asemena mai este prezentat modul în care se contabilizează amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale, conturile utilizate și utilitatea lor, documentele specifice ale intrărilor și ieșirilor de valori bănești și materiale, introducerea în comun sau în folosință, precum și existența lor într-un anumit loc al unității sau la o anumită dată.

În al doilea capitol intitulat “Studiu de caz privind amortizarea imobilizărilor la S.C. MIDRISCOM S.R.L.” am început prin a prezenta un scurt istoric al societății, data de înființare, adresa, obiectul de activitate, structura organizatorică, făcând referire la conceptele privind activele imobilizate în conformitate cu ultimele reglementări aduse de Ordinul 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

După urmărirea operațiunilor reflectate în contabilitatea societății comerciale prezentate în această lucrare am prezentat în final câteva concluzii și propuneri care vor conduce la satisfacerea cu promptitudine a cererilor și îmbunătățirea calității serviciilor.

CAPITOLUL I CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR

1.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE

Activele imobilizate, denumite și active pe termen lung, imobilizări sau bunuri imobile, cuprind toate acele valori economice de investiție a căror perioadă de utilitate și lichiditate este mai mare de un an. Ele alcătuiesc baza și mijloacele de acțiune ale întreprinderii. Aceste active nu se consumă sau nu se înlocuiesc după prima utilizare.

Ca bunuri economice, activele fixe se caracterizează prin durabilitate îndelungată și prin repetata lor participare la circuitul economic. Funcția acestor bunuri este fixată în activitatea economică și socială a întreprinderii sau în activitatea altor întreprinderi, în cazul investițiilor financiare, fără ca prin utilitatea lor să se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializării. Anumite bunuri de mică valoare sau scurtă durată (materiale de natura obiectelor de inventar) al căror consum este relativ scurt, nu sunt considerate imobilizări, fiind incluse într-o categorie distinctă în cadrul stocurilor.

Activele pot fi considerate astfel, o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute, dar de la care se așteaptă beneficii economice ulterioare.

Sub aspectul conținutului, se disting următoarele structuri de imobilizări:

1. Imobilizări necorporale;

2. Imobilizări corporale;

3. Imobilizări financiare.

Fig. nr. 1 Structuri de imobilizări

1.1.1. IMOBILIZĂRILE NECORPORALE

Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fără suport material și deținut pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terților sau pentru scopuri administrative.

Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanț dacă:

• este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de entitate și vândută, transferată, autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă ;

• decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi si obligații.

În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:

a) cheltuielile de constituire;

b) cheltuielile de dezvoltare;

c) concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, cu excepția celor create intern de entitate,

d) fondul comercial;

e) alte imobilizări necorporale;

f) avansurile și imobilizările necorporale în curs de execuție.

a) Cheltuielile de constituire cuprind cheltuielile cu înființarea, dezvoltarea și fuziunea unităților patrimoniale, cum sunt cele privind taxele și alte cheltuieli de înregistrare și înmatriculare, cheltuieli privind emiterea și vânzarea de acțiuni, cheltuieli de prospectare a pieței și de publicitate.

b) Active de natura cheltuielilor de dezvoltare. Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunostințe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau imbunatățite substanțial, înaintea stabilirii producției de serie sau utilizării. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depășește cinci ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. În situația în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

c) Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare.

Concesiunea se referă la contractul prin care o parte numită concendent cedează, contra plată, unei alte părți numită concesionar, pe o perioadă determinată, dreptul de exploatare a unor bunuri sau de exercitare a unei activități. Ea poate fi publică sau privată. Evaluarea se face conform contractului încheiat între părți, iar amortizarea se calculează pe o durată egală cu cea a contractului de concesiune.

Brevetele, sunt titluri care dau inventatorului unui produs sau unui procedeu, susceptibile de aplicații industriale, sau cesionarului, monopolul de exploatare pe o perioadă de timp. Evaluarea se face în momentul achiziționării respectivului brevet și reprezintă o imobilizare necorporală ce poate fi amortizată de unitatea patrimonială care le deține, pe perioada monopolului de exploatare.

Licențele sunt legate în general de folosirea brevetelor. Sunt situații în care, fără a ceda brevetul său, titularul acordă unui terț dreptul de exploatare, contra unei redevențe. Ca și în cazul brevetelor, licențele sunt amortizabile pe perioada de exploatare.

Mărcile sunt considerate mărci de fabrică de comerț sau de serviciu, numele patrinimice, pseudonimele, numele geografice, denumirile arbitrare sau fanteziste, forma caracteristică a produsului sau condiționării sale, etichetele, aspectele exterioare, emblemele, pecetele, timbrele, sigiliile, viniete, găitane, combinații sau dispoziții de culori, schițe, reliefuri, litere, cifre, devize și, în general orice semn material care servește la distingerea produselor, obiectelor sau serviciilor unei întreprinderi. Amortizarea este calculată și în cazul drepturilor ce rezultă dintr-un contract cu durată determinată sau care beneficiază de o protecție juridică, cu o durată limitată. Această durată va reprezenta perioada de amortizare.

Drepturile și valorile similare, includ elemente ca procedee industriale, Know-how, modele, schițe. Ele sunt amortizabile, deoarece sunt susceptibile deprecierii prin efectul progresului tehnic, evoluției modei și gusturilor. Amortizarea se realizează pe durata normală de utilizare sau pe durata probabilă de exploatare.

d) Fondul comercial apare, de regulă, la consolidare și reprezintă diferența dintre costul de achiziție și valoarea la data tranzacției, a părții din activele nete achiziționate de către o entitate. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ – ca urmare a achiziției de către o entitate a acțiunilor altei entitați se au în vedere următoarele prevederi:

a) fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum cinci ani;

b) totuși, entitățile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiția ca această perioadă să nu depașească durata de utilizare economică a activului și să fie prezentata și justificată în notele explicative.

e) Alte imobilizări necorporale. În cadrul avansurilor și altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziționate de la terți, pentru necesitațile proprii de utilizare, precum și alte imobilizări necorporale.

f) Imobilizările necorporale în curs de execuție reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de producție sau costul de achiziție, după caz.

Fig. nr. 2 Structura imobilizărilor necorporale

1.1.2. IMOBILIZĂRILE CORPORALE

Un activ corporal trebuie recunoscut în bilanț dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru persoana juridică și costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

Imobilizările corporale sunt active care:

a) sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;

b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Imobilizările corporale cuprind terenuri, construcții, instalații tehnice si mașini, alte instalații, utilaje și mobilier, avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție. Terenurile sunt reprezentate prin suprafețe de pământ afectate durabil unor activități agricole silvice, unor construcții, etc. Terenurile nu se amortizează, excepție făcând amenajările de terenuri care se amortizează ca orice imobilizare. Amenajările de terenuri sunt reprezentate prin lucrări efectuate pentru:

– racordări la sistemul de alimentare cu energie;

– drumuri de acces;

– desecări, etc.

Terenurile sunt reflectate cu ajutorul contului 211 "Terenuri și amenajări de terenuri". Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul doi și anume:

2111 ”Terenuri"

2112 "Amenajări la terenuri"

După conținutul economic: este un cont de imobilizări corporale.

În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidențiate pe următoarele grupe:

– terenuri agricole;

– terenuri silvice ;

– terenuri fără construcții ;

– terenuri cu zăcăminte ;

– terenuri cu construcții și altele.

Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiaza în contabilitate în funcție de natura contractului de leasing. Contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se ține pe categorii, iar contabilitatea analitică se ține pe fiecare obiect de evidență, prin care se înțelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele și accesoriile acestuia, destinat să îndeplinească în mod independent, în totalitate, o funcție distinctă.

După destinația lor în întreprindere, imobilizările corporale se clasifică în:

– imobilizări profesionale;

– imobilizări neprofesionale.

Delimitarea imobilizărilor corporale în funcție de destinație este utilă pentru fundamentarea necesarului în fond de rulment, aferent exploatării și în afara exploatării.

În contabilitate, imobilizările corporale sunt delimitate, indiferent de felul lor, pe obiecte de evidență. Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Fiecare mijloc fix este trecut în registrul numerelor de inventar. În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidențiate în mod distinct imobilizările corporale în curs.

Imobilizările corporale care fac obiectul deprecierilor sunt supuse procesului de diminuare sistematică a valorii care ia forma amortizărilor, sau de corectare temporară a valorii, care îmbracă forma ajustărilor pentru depreciere.

Imobilizările corporale amortizate integral rămân înscrise în bilanț atâta timp cât ele există în întreprindere. Investițiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, luate cu chirie sau în locație de gestiune, se înregistrează în contabilitatea unității patrimoniale care le-a efectuat.

La expirarea contractului de concesiune, închiriere sau locație de gestiune, valoarea investițiilor executate la mijloacele fixe luate cu acest titlu se scade din contabilitatea unității patrimoniale care le-a efectuat și se înregistrează în contabilitatea unității patrimoniale căreia i-au fost restituite, cu valoarea lor majorându-se valoarea de intrare a mijloacelor fixe respective, potrivit contractelor incheiate.

Fig. nr. 3 Structura imobilizărilor corporale

1.1.3. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE

Imobilizările financiare cuprind acțiunile deținute la entitățile afiliate, împrumuturile acordate entităților afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiții deținute ca imobilizări, alte împrumuturi. Contabilitatea creanțelor imobilizate se ține pe următoarele categorii: creanțe legate de participații, respectiv titlurile de participare și interesele de participare, împrumuturi acordate pe termen lung, acțiuni proprii deținute pe termen lung, alte creanțe imobilizate.La alte creanțe imobilizate se cuprind garanțiile, depozitele și cauțiunile depuse de unitate la terți. Pentru evaluarea inițială, imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziție sau valoarea determinată prin contractul de achiziție a acestora. Cheltuielile accesorii privind achiziționarea imobilizărilor financiare se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale exercițiului.

Pentru evaluarea la data bilanțului, imobilizările financiare sunt prezentate în bilanț la valoarea contabilă mai puțin ajustările pentru depreciere cumulate. Pentru deprecierea imobilizărilor financiare se constituie ajustări pentru depreciere, ca diferență între valoarea de intrare a acestora și valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii.

Fig. nr. 4 Structura imobilizărilor financiare

1.2. AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ȘI CORPORALE

1.2.1. DEFINIȚIE. NOȚIUNE

La data bilanțului o imobilizare trebuie prezentată la valoarea de intrare din care s-au dedus ajustările cumulate de valoare. Aceste ajustări de valoare cuprind toate corecțiile destinate să țină seama de reducerile valorilor activelor stabilite la data bilanțului, indiferent dacă aceste reduceri sunt definitive sau nu. Ajustările de valoare pot fi permanente, denumite amortizări, sau provizorii, denumite ajustări pentru depreciere sau pierderi de valoare.

Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai buna valoare admisibilă la data bilanțului, în conformitate cu principiul prudenței.

Amortizarea reprezintă alocarea valorii amortizabile a unei imobilizări pe durata sa de utilizare previzionată. Față de această interpretare generală, există numeroase concepții privind amortizarea. De reținut, că interes pentru contabilitate prezintă următoarele trei:

– conform concepției economice a amortizării, întreprinderile utilizează bunurile achiziționate pentru a obține avantaje economice pe parcursul mai multor perioade. În virtutea contabilității de angajamente și a separării exercițiilor financiare, trebuie imputată valoarea de intrare a bunului astfel încât fiecare exercițiu să suporte o cheltuială corespunzătoare avantajelor obținute în urma utilizării bunului respectiv.

– conform concepției financiare, amortizarea este o modalitate de recuperare a capitalului investit. Astfel, ea devine o prelevare asupra beneficiilor și de aceea constituie o resursă la dispoziția întreprinderii. Acumularea amortizărilor anuale trebuie să permită înlocuirea activului imobilizat care nu mai poate sau nu mai trebuie (din cauza deprecierii morale) să fie utilizat. Astfel, amortizarea devine un element al autofinanțării, o resursă de autofinanțare pentru o nouă investiție. Dar nu orice investiție, ci o investiție care să mențină cel puțin capacitatea productivă fizică, adică înlocuirea în plan fizic a imobilizărilor amortizate reinvestite sau conservarea prin amortizare a resurselor consumate de activitatea întreprinderii necesare reconstituirii imobilizărilor.

– conform concepției juridico-contabile, amortizarea este legată de concepția patrimonială a bilanțului.

Revizuirea în mod regulat a valorii activelor imobilizate se impune pentru ca întreprinderea să se asigure că nu au intervenit evenimente sau schimbări care să aibă drept consecință imposibilitatea de a recupera valoarea netă contabilă prin amortizare. Astfel de evenimente pot fi schimbări în utilizarea activului, modificări ale stării fizice, înregistrarea unor costuri de exploatare mai mari decât cele prevăzute inițial, uzura morală, factori de natură juridică.

Dacă din analiza acestor factori de influență rezultă un risc de nerecuperare a valorii nete contabile, este necesară o testare (test de depreciere) care constă în compararea valorii nete contabile cu valoarea recuperabilă a activului.

Problematica deprecierii activelor este reglementată de standardul de contabilitate IAS 36 Deprecierea activelor, aprobat de Consiliul IASB în aprilie 1998. Acesta prevede procedurile pe care entitățile le aplică pentru a se asigura ca activele sale imobilizate sunt înregistrate în contabilitate la o valoare care nu excede valoarea recuperabilă a acestora, prin utilizarea sau vânzarea lor.

Estimarea pierderii din depreciere se bazează pe existența unor indicii date de informații provenind din surse externe entității precum și de surse din interiorul acesteia. În cazul in care se înregistreaza o asemenea situație, standardele de contabilitate impun recunoașterea și contabilizarea pierderilor din depreciere. De asemenea IAS 36 specifică și situațiile in care se reia (diminua) o pierdere din depreciere. Reluarea pierderii din depreciere are ca rezultat o valoare contabilă care nu depășește costul inițial al activului din care se deduce amortizarea, orice valoare care depășește costul istoric depreciat fiind tratată ca o diferență din reevaluare, afectând conturile de capital.

Ajustările constituite pentru acoperirea (în viitor) a deprecierii unor active sau constituite pentru acoperirea unor riscuri se vor contabiliza la cheltuieli și vor diminua rezultatele exercițiului, fără consecințe asupra trezoreriei.Dacă însă riscul este total acoperit, ajustarea ramâne fără obiect și atunci se va înregistra într-un cont de venituri sub formă de reluări asupra ajustărilor.

O entitate reia deprecierea doar dacă motivele care au stat la baza recunoașterii pierderii din depreciere au dispărut sau au fost înlăturate parțial, conducând la creșterea performanței activelor față de momentul recunoașterii deprecierii.

El va majora rezultatul exercițiului, dar nu va influența trezoreria (decât sub incidența unor aspecte fiscale).

1.2.2. ELEMENTELE DE CALCUL ALE AMORTIZĂRII

Pentru calculul amortizării capitalului imobilizat în active corporale, elementele de referință sunt urmatoarele:

a) Valoarea amortizabilă (Va)

Valoarea amortizabilă reprezintă diferența dintre valoarea de intrare a imobilizării corporale în întreprindere (cost de achiziție, cost de producție, valoare justă) și valoarea reziduală estimată pentru activul respectiv. Valoarea reziduală a unei imobilizări corporale este suma estimată pe care o entitate ar putea să o obțină din cedarea unui activ, după deducerea costurilor estimate, aferente cedării, la sfârșitul duratei de viață utilă.

b) Durata de amortizare.

Durata normală de funcționare reprezintă durata de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal, valoarea de intrare a activelor fixe pe calea amortizării. Aceasta se stabilește conform Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004. Durata normală de funcționare este mai redusă decât durata de viață fizică a activului respectiv (art. 2 din anexa la HG. nr 2139/2004).

La determinarea lor se va ține seamă de parametrii tehnico-economici stabiliți de proiectanți și producători prin cărțile sau documentațiile tehnice, precum și de efectele uzurii morale.

În principiu, duratele normale de utilizare care corespund cu duratele de amortizare sunt estimate, nu măsurate, în funcție de experiența furnizată de practica privind categoriile de imobilizări amortizabile. În țara noastră duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe sunt stabilite în mod centralizat, prin hotărâre de guvern, fiind revizuite periodic, dar nu mai târziu de cinci ani (art. 8 din Legea amortizării, republicată). Ele coincid cu duratele de amortizare în ani aferente regimului de amortizare liniar și sunt cele stabilite în Catalogul privind duratele normale de funcționare și clasificare a mijloacelor fixe.

c) Norma de amortizare sau cota de amortizare

Norma de amortizare sau cota de amortizare se exprimă, de regula, procentual și este în funcție de mărimea duratei de serviciu normată exprimată în ani. Ea se determină prin formula:

Na = 1 / Dn x 100

1.3. REGIMURI DE AMORTIZARE

Prin regim de amortizare se înțelege un ansamblu corelat și coerent de reglementări normative ale unei țări privind modul de calcul al amortizării capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, precum și a condițiilor concrete de aplicabilitate a acestora.

Întreprinderile din România sunt obligate să amortizeze imobilizările corporale și necorporale potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale utilizând unul din regimurile:

− amortizarea liniară;

− amortizarea degresivă;

− amortizarea accelerată.

Competențele de aprobare a regimului de amortizare revin consiliului de administrație al agentului economic, respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ care, potrivit legii, desfășoară activități economice.

Amortizarea, prin calculul său, reprezintă un instrument eficient pentru calcularea deprecierii; corectarea efectelor inflației și reprezintă un instrument de politică, economică, beneficiind de reguli fiscale, ceea ce permite dezvoltarea potențialului tehnic al întreprinderii.

Corelat cu cadrul normativ general din România privind calculul amortizării activelor imobilizate, componenta de bază a regimurilor de amortizare admise în țara noastră este tabloul duratelor normate de utilizare, a cotelor anuale de amortizare și a duratelor în care se realizează amortizarea integrală.

1.3.1. AMORTIZAREA LINIARĂ

Metoda de amortizare liniară este cea mai simplă și cea mai frecventă metodă de amortizare, care constă în repartizarea egală a valorii actualizate, de-a lungul duratei sale de viață. În țara noastră amortizarea liniară se determină prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani și cu duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe. Regimul liniar presupune repartizarea uniformă a valorii amortizabile a imobilizărilor asupra cheltuielilor de exploatare (deductibile fiscal) proporțional cu durata de viață utilă. În acest sens se calculează norma (cota) de amortizare liniară (procentual):

Valoarea amortizării se va obține înmulțind valoarea amortizabilă (valoarea de intrare) cu norma de amortizare liniară:

Va = Vi x nal

în care: nal – norma de amotizare liniară;

Dvu – durata de viață utilă;

Va – valoarea amotizării;

Vi – valoarea amortizabilă (valoarea de intrare).

Utilizarea regimului de amortizare liniară se aprobă de consiliul de administrație al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in funcțiune. Metoda amortizării liniare este usor de utilizat, dar este expusă criticilor. Diminuarea de valoare a unui bun nu este constantă pe tot parcursul vieții sale. Această metodă nu ține cont de scăderea capacității de producție, nici de creșterea în timp a cheltuielilor de întreținere datorate uzurii. Similar amortizării degresive și celei accelarate, amortizarea liniară este reglementată prin HG 909/1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii Nr.15/1994, modificată si completată prin OG 54/1997.

1.3.2. AMORTIZAREA DEGRESIVĂ

Această metodă de amortizare are ca efect înscrierea în cheltuieli a unei amortizări mai mari în cursul primelor exerciții de utilizare a bunului, în raport cu amortizarea corespunzătoare exercițiilor ulterioare.

Regimul degresiv constă în suplimentarea normelor (cotelor) de amortizare liniară cu anumiți coeficienți (K) prevăzuți de legislația în vigoare, ceea ce determină o amortizare mai accentuată în primii ani de la punerea în funcțiune. Norma degresivă (nal) de amortizare se calculează:

n d = n al x K

în care: ndl – norma de amortizare liniară;

K – coeficient de multiplicare, cu următoarele valori:

– 1,5 pentru o durată normală de utilizare cuprinsă între 2-5 ani;

– 2 pentru o durată normală de utilizare cuprinsă între 5-10 ani;

– 2,5 pentru o durată normală de utilizare mai mare de 10 ani.

Justificarea economică a acestei metode este dată de faptul că deprecierea este pentru unele mijloace fixe mai mare în cursul primelor exerciții și, pe de altă parte, de constatarea că acestea au o capacitate de serviciu mai mare în primii ani de viața, după care ele antrenează cheltuieli de întreținere din ce în ce mai mari. În țara noastră, amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotei de amortizare liniară cu unul dintre coeficienții următori:

a) 1,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 2 și 5 ani;

b) 2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 5 și 10 ani;

c) 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani.

Utilizarea regimului de amortizare degresivă se aprobă de consiliul de administrație al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului.

Amortizarea degresivă, conform HG 909/1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 15/1994, modificată și completată prin O.G. 54/1997, se aplică în două variante:

– fără influența uzurii morale;

– cu influența uzurii morale.

1.3.3. AMORTIZAREA ACCELERATĂ

Metoda de amortizare ce constă în includerea în cheltuielile de exploatare, în primul an de funcționare, a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Conform legislației românesti, valoarea ramasă după primul an de funcționare se recuperează prin includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume calculate prin aplicarea regimului liniar, în funcție de durata de utilizare ramasă. Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aproba de către organul teritorial al Ministerului Finanțelor, la propunerea consiliului de administrație al agentului economic sau al responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor fără scop lucrativ, pe baza unei documentații de fundamentare. Similar amortizării liniare și celei degresive, amortizarea accelerată este reglementată prin H.G. 909/1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii.15/1994, modificată și completată prin O.G. 54/1997.

Amortizarea accelerată si amortizarea degresivă, răspund mai bine principiului prudenței, în eventualitatea intervenției uzurii morale a mijloacelor fixe. Amortizarea accelerată și cea degresivă, indiferent dacă valorile calculate în baza acestor sisteme sunt peste nivelul sau sub nivelul amortizării liniare, sunt considerate amortizări fiscale (reflectă influența fiscalității asupra contabilității).

Reguli de stabilire a metodei de calcul a amortizării fiscale a mijloacelor fixe:

a) în cazul construcțiilor se aplică metoda de amortizare liniară;

b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

c) în cazul oricărui alt mijloc fix, amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.

Imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, se vor amortiza avându-se în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.

Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal și care pot funcționa independent, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte :

Anumite active fixe sunt exceptate de la amortizare:

-terenurile, inclusiv cele împădurite;

-tablourile și operele de artă;

-fondul comercial;

-lacurile, bălțile și iazurile care nu sunt rezutatul unei investiții;

-bunurile din domeniul public finațate din surse bugetare;

-orice mijloc fix care nu își pirde valoarea în timp datorită folosirii;

-casele de odihnă proprii, locuințele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră,altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor.

1.4. CONTABILITATEA AMORTIZĂRII IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE ȘI CORPORALE

Agenții economici, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, au obligația evidențierii în contabilitate a activelor imobilizate și a amortizării acestora.

Fig. nr. 5 Amortizarea activelor imobilizate

1.4.1 CONTURI UTILIZATE ȘI FUNCȚIONAREA LOR

Amortizarea, așa cum s-a arătat înseamnă o scădere treptată a valorii de intrare a imobilizărilor în vederea aducerii la valoarea reală. Deci, amortizarea are rolul de rectificare a valorii contabile, a imobilizărilor cu deprecierea ireversibilă. Ea presupune pe de o parte deprecierea valorii imobilizărilor, iar pe de altă parte recuperarea acestei deprecieri din cheltuielile fiecărui exercițiu. Imobilizările nu sunt amortizate pe baza pierderii de valoare, ci pe baza imputării sistematice a costului lor de intrare asupra unui număr de exerciții.

În consecință, amortizarea este rezultatul unui procedeu contabil de repartizare logică și sistematică a costului imobilizărilor, aplicat astfel încât să se impute o parte din acest cost fiecărui exercițiu, care va beneficia de utilizarea respectivelor imobilizări.

Pentru reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor, prin Planul General de Conturi s-a creat grupa 28 “Amortizări privind imobilizările”, care cuprinde conturile:

280 "Amortizări privind imobilizările necorporale"

281 "Amortizări privind imobilizările corporale"

Aceste conturi se dezvoltă în conturi sintetice de gradul doi, conform structurilor imobilizărilor corporale, respectiv necorporale. După conținutul economic sunt conturi rectificative ale valorii amortizabile a imobilizărilor. După funcția contabilă sunt conturi de pasiv. Se creditează cu:

– valoarea amortizării aferente imobilizărilor deținute de unitate la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune (sfârșitul lunii):

6811 "Cheltuieli de = %

exploatare privind 280x "Amortizări privind

amortizarea imobilizărilor” imobilizările necorporale”

281x "Amortizări privind

imobilizările corporale"

– valoarea amortizării imobilizărilor utilizate în operații de participație transferată conform contractelor:

458 “ Decontări din = 281x "Amortizări privind

operații de participație” imobilizările corporale”

– valoarea amortizării investițiilor efectuate de chiriași la imobilizările corporale primite cu chirie și restituite proprietarului:

% = 281x “Amortizări privind

212 “Construcții” imobilizările corporale”

213 “Instalații tehnice, mijloace de

transport, animale și plantații”

214 ”Mobilier, aparatură birotică,

echipamente de protecție a valorilor

umane și materiale și alte active corporale”

Se debitează cu:

– valoarea amortizării imobilizărilor necorporale și corporale ieșite din activul unității:

280x "Amortizări = %

privind imobilizările 201 "Cheltuieli de constituire”

necorporale” 203 "Cheltuieli de dezvoltare”

205 "Concesiuni, brevete,

licențe, mărci comerciale,

drepturi și active similare”

207 "Fond comercial"

208 "Alte imobilizări necorporale"

și

281x "Amortizări = %

privind imobilizările 2112 "Amenajări de terenuri”

corporale” 212 "Construcții”

213 "Instalații tehnice,

mijloace de transport,

animale si plantații”

214 “Mobilier, aparatură

birotică, echipamente de

protecție a valorilor umane și

materiale și alte active corporale”

Soldul conturilor este creditor și reprezintă valoarea amortizării aferentă imobilizărilor necorporale (ct.280), respectiv corporale (ct.281) la un moment dat.

1.4.2. ORGANIZAREA DOCUMENTAȚIEI PRIMARE ȘI A EVIDENȚEI OPERATIVE A IMOBILIZĂRILOR

Obiectul evidenței operative îl constituie înregistrarea și reflectarea fenomenelor primare care au loc în unitate, adică intrarea și ieșirea de valori materiale și bănești, introducerea în comun sau în folosința, precum și existența lor într-un anumit loc al unitați sau la o anumită dată. Evidența tehnico-operativă se organizează pe compartimente de activitate ale unitații. Ea este ținută la zi, pe măsura producerii operațiunii de predare – primire a valorii materiale și efectuarea acesteia numai pe bază de documente justificative. Documentele justificative cuprind ca elemente:

– denumirea documentelor;

– denumirea și sediul unitații care a întocmit documentul;

– numărul și denumirea părților care participă la efectuarea operațiunilor;

– conținutul operațiunilor și temeiul legal al efectuării ei;

– datele cantitative și valorice aferente operațiunii efectuate;

– semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii, ale persoanelor însărcinate cu exercitarea vizei de control financiar preventiv și a persoanelor în drept să aprobe operațiunea respectivă;

– alte elemente impuse de caracterul operațiunii.

În documentele justificative și în cele contabile nu sunt admise ștersături, modificări sau alte asemenea procedee, precum și lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise în acestea sau file lipsă.

Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă.

Corectarea se face în toate exemplarele documentului și se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul justificativ, menționându-se și data efectuării corecturii.

Documentele care stau la baza intrării mijloacelor fixe în unitate sunt:

1. "PROCES-VERBAL DE RECEPȚIE (Cod 14-2-5) pentru mijloacele fixe independente care nu necesita montaj și nici probe tehnologice.(ANEXA 1)

Servește ca:

– document de înregistrare în evidența operativă și în contabilitate;

– document de consemnare a stadiului în care se află obiectivul de investiții;

– document de apreciere a calității lucrărilor privind obiectivul de investiții;

– document de aprobare a recepției (cod 14-2-5);

– document de constatare a îndeplinirii condițiilor de recepție provizorie a obiectivului de investiții (cod 14-2-5/a);

– document de aprobare a recepției provizorii a obiectivului de investiții (cod 14-2-5/a);

– document de punere în funcțiune a obiectivului de investiții (cod 14-2-5/b).

Se întocmește în trei exemplare, la data punerii în funcțiune a mijlocului fix, astfel:

– procesul-verbal de recepție (cod 14-2-5) se întocmește pentru mijloacele fixe independente care nu necesită montaj și nici probe tehnologice (utilaje pentru intervenție, unelte, accesorii de producție, mijloace de transport auto, animale etc.), acestea considerându-se puse în funcțiune la data achiziționării lor;

Se întocmește de către secretarul comisiei numite pentru recepționarea obiectivului de investiții, în prezența membrilor comisiei care este formată din: președinte, specialiști-consultanți, asistenți la recepție.

Circulă:

– la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1, 2 și 3);

– la compartimentul care efectuează operațiunea de control financiar preventiv (exemplarul 2);

– la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea și înregistrarea procesului-verbal de recepție (exemplarele 2 și 3).

Se arhivează:

La furnizor (antreprenor): la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 2 și 3).

La beneficiar: la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

2. PROCES-VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCȚIUNE (Cod 14-2-5/b)(ANEXA 2) – procesul-verbal de punere în funcțiune se întocmește pentru utilajele și instalațiile care necesită montaj și probe tehnologice, precum și clădirile și construcțiile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcțiune la terminarea probelor tehnologice.

3. BON DE MIȘCARE A MIJLOACELOR FIXE (Cod 14-2-3A) -pentru mișcarea mijloacelor fixe în cadrul unitații (ANEXA 3)

1. Servește ca:

– document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe între două locuri de folosință ale unității (secție, serviciu, brigadă, atelier, unități subordonate etc.);

– document de însoțire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la secția sau subunitatea predătoare la cea primitoare;

– document justificativ de înregistrare în evidența ținută de responsabilul cu mijloacele fixe la locurile de folosință și în contabilitate.

2. Se întocmește în două exemplare de către persoana desemnată de compartimentul care dispune mișcarea mijloacelor fixe (compartimentul mecanic-șef, energetic-șef, administrativ).

3. Circulă:

– la persoana care aprobă mișcarea mijlocului fix în cadrul unității (ambele exemplare);

– la secția (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) predătoare, pentru semnare de predare de către responsabilul cu mijloacele fixe și pentru semnare de primire de către delegatul secției, serviciului etc. primitor (ambele exemplare);

– la secția (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) primitoare (împreună cu mijlocul fix), pentru înregistrarea în evidență la locul de folosință

– la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea mișcării mijlocului fix (exemplarul 1).

4.Se arhivează:
– la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
– la secția (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) predătoare (exemplarul 2)

4. FIȘA MIJLOCULUI FIX (Cod 14-2-2)(ANEXA 4)

1. Servește ca document pentru evidența analitică a mijloacelor fixe.

2. Se întocmește într-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de același fel și de aceeași valoare care au aceleași cote de amortizare și sunt puse în funcțiune în aceeași lună.

Se păstrează pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din clasificarea imobilizările corporale conform legislației în vigoare, iar în cadrul acestora, fișele mijloacelor fixe se grupează pe locuri de folosință. Când formularul este folosit ca fișă colectivă, nu se sortează pe locuri de folosință. Fișele mijloacelor fixe scoase din funcțiune sau transferate se scot din cartotecă și se păstrează separat.

Se completează pe baza documentelor justificative privind mișcarea mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completării, îmbunătățirii, modernizării sau reevaluării lor (bon de mișcare a mijloacelor fixe, proces-verbal de scoatere din funcțiune etc.).

Când formularul este folosit ca fișă colectivă, mijloacele fixe se înscriu pe un singur rând, specificându-se în prima coloană numerele de inventar atribuite. În acest caz, valoarea unitară de inventar se poate înscrie în coloana a treia a formularului.

În coloana "Bucăți", intrările se înscriu "în negru", iar ieșirile "în roșu". Înregistrările în coloanele "Debit", "Credit" și "Sold" se fac la valoarea de inventar a mijloacelor fixe.

În rubrica destinată datelor tehnice de identificare a mijlocului fix, în afară de datele privind marca, numărul de fabricație, seria, se înscriu și părțile componente ale mijlocului fix. De exemplu, la o clădire se completează instalațiile de încălzire centrală, sanitare, electrice etc.

Data amortizării complete și cota de amortizare se înscriu în spațiile rezervate.

3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.

4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

5. Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

– denumirea formularului;

– numărul de inventar;

– felul, seria, numărul și data documentului de proveniență;

– valoarea de inventar;

– amortizarea lunară;

– denumirea mijlocului fix și caracteristici tehnice;

– accesorii;

– grupa; codul de clasificare; data dării în folosință (anul, luna); data amortizării complete (anul, luna); durata normală de funcționare; cota de amortizare (%);

– numărul de inventar (de la număr la număr); documentul (felul, numărul, data); operațiunile care privesc mișcarea, creșterea sau diminuarea valorii mijlocului fix; debit; credit; sold.

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ PRIVIND AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR LA S.C. MIDRISCOM S.R.L.

2.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII

2.1.1. DATE GENERALE

Societatea poartă denumirea de S.C. MIDRISCOM S.R.L. și este organizată sub formă de societate comercială cu răspundere limitată în baza Legii nr. 31/1990, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub numărul J10/750/2002, cod fiscal 13880771, atribut fiscal RO, cu asociat unic și are sediul în orașul Buzău, strada Industriilor, numărul 2C, județul Buzău.

În toate actele, facturile, emanând de la societate, denumirea societății va fi urmată de inițialele "SRL", sediul societății, capitalul social și numărul de înregistrare din Registrul Comerțului.

Capitalul social al societății este de 10.000 lei și este în întregime privat. Capitalul social este în întregime subscris și vărsat. Societatea își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prevederile din contractul și statutul societății.

Funcționarea societății este nelimitată cu începere de la data înregistrării în Registrul Comerțului.

2.1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Obiectul de activitate al societății îl reprezintă:

a) prestări servicii transport rutier de mărfuri, destinate publicului, efectuate contra cost, în interiorul țării și în traficul internațional;

b) corespondență pachete mici (pâna la zece kg) ;

c) mesagerie, curier accelerat, curierat în regim de asigurare;

d) contractarea și distribuirea la domiciliu a abonamentelor de presă ;

e) ambalarea, condiționarea și depozitarea în vederea expedierii;

f) închirieri de mijloace de transport;
g) orice alte servicii executate pe bază de contracte sau convenții, în numele terților, legate direct sau indirect de activitatea societății.

2.1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Structura organizatorică a societății, conform organigramei aprobate de Consiliul de Administrație al societății, cuprinde:

-compartimente tehnice și funcționale, în care se desfășoară activitățile necesare executării operațiilor și lucrărilor de prestări servicii;

-compartiment financiar contabil condus de contabilul șef, unde se desfășoară activitățile ce țin de domeniile, financiar, contabilitate, salarii, prețuri; compartimentul financiar-contabil are atribuțiuni multiple și relații cu toate celelalte compartimente din cadrul societății.

Relațiile cu celelalte compartimente sunt atât de intrare cât și de ieșire oficiul juridic un parc auto un atelier de reparații și întreținere a mijloacelor de transport proprii.

Societatea comercială nu are filiale, întreprinderi asociate și nu deține titluri de participare la alte societăți.

ORGANIGRAMA SOCIETĂȚII

Fig.nr. 6

2.1.4. PROGRAME FOLOSITE LA ÎNREGISTRAREA IMOBILIZĂRILOR

Exploatarea programului de gestiune a imobilizărilor presupune respectarea riguroasă a unui flux de operații ce se derulează lunar. Programul MIJFIX este un modul al aplicatiei BUZĂUSOFT.

În consecință, data efectuării operațiilor și prelucrărilor din acest modul va fi corelată cu data ultimei validări din contabilitate. Programul permite înregistrarea mijloacelor fixe, a tututor operațiilor care se execută asupra acesteia după intrarea lor, calculul amortizării lunare după metoda liniară, generarea notelor contabile, listarea situațiilor curente, precum și din lunile anterioare.

Programul informatic actualizează automat amortizarea totală, trecută pe cheltuială, amortizarea aferentă gradului de neutilizare, restul de amortizare lunară și data la care s-a făcut acest calcul.

Listări:
1) Registrul Mijloacelor fixe se poate lista pe grupe de mijloace fixe și conține date generale despre mijloace fixe.

2) Fișa mijlocului fix conține informații legate de mijlocul fix.

3) Listare mijloc fix se face pentru toate mijloacele fixe din baza de date, lista conține pe lângă date generale de identificare a mijloacelor fixe, date referitoare la valoarea de inventar, amortizarea lunară, amortizarea totală, restul de amortizare pentru luna curentă.

4) Listare amortizare curentă.

5) Listare mijloace fixe amortizarea integrală.

6) Listare intrări, ieșiri mijloace fixe.

7) Listare mișcări mijloace fixe.

8) Centralizator mijloace fixe pe conturi.

9) Balanța lunară mijloace fixe pe grupe.

10) Lista pentru inventariere.

11) Nota contabilă a mijloacelor fixe.

2.1.5. EVOLUȚIA IMOBILIZĂRILOR LA S.C. MIDRISCOM S.R.L.

Tabel nr. 1

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Fig.nr. 7

2.2. POLITICI ȘI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR

Societatea comercială MIDRISCOM S.R.L. prezintă următorul bilanț contabil inițial:

Tabel nr. 2

Înregistrările contabile în cursul anului 2013 :

1. Se achiziționează un mijloc de transport marfă la prețul de 50.000 lei, TVA 24%. Pe aceeași factură sunt trecute și cheltuieli de transport în sumă de 600 lei, TVA 24% și materiale accesorii (consumabile) în sumă de 200 lei, TVA 24%.

NOTĂ: cheltuielile de transport se includ în valoarea mijlocului de transport, fiind cheltuieli efectuate în vederea aducerii bunului în forma necesară pentru a putea funcționa.

% = 404 ” Furnizori de imobilizări ” 62.992
2133 ” Mijloace de transport ” 50.600

3028 ” Alte materiale consumabile ” 200

4426 “TVA deductibilă ” 12.192

2. Se achită dintr-un credit bancar pe termen scurt, conform extrasului de cont, contravaloarea mijlocului de transport achiziționat:

404 ” Furnizori de imobilizări ” = 5191 ” Credite bancare pe termen scurt” 62.992

3. Se achiziționează un echipament de marcare a corespondenței la un cost de 200.000 lei. Durata normată de funcționare a utilajului este de 5 ani, iar metoda de amortizare utilizată este cea liniară. Imobilizarea corporală este subvenționată de la bugetul de stat în proporție de 40%.

4.Se contabilizează achiziția imobilizării corporale

213 Instalații tehnice, mijloace de transport, = 404 “Furnizori de imobilizari” 200.000

animale și plantații

5. Se contabilizează încasarea subvenției pentru investiții:

5121 “Conturi la banci în lei” = 4451 “Subvenții guvernamentale” 80.000

6. Calculul și contabilizarea amortizării anuale:

Amortizarea anuală = Valoarea de intrare / Durata normată de funcționare

Amortizarea anuală = 200.000 / 5 = 40.000 lei

6811“Cheltuieli de exploatare = 281“Amortizări privind imobilizările corporale” 40.000

privind amortizarea imobilizărilor”

7. Calculul și contabilizarea subvenției pentru investiții virate anual la venituri:

Subvenția anuală = Valoare subvenție / Durata normată de funcționare

Subvenția anuală = 80.000 / 5 = 16.000 lei

4451 “Subvenții guvernamentale” = 7584 “Venituri din subvenții pentru investiții 16.000

OBS: Înregistrările contabile de la punctele 4 și 5 se vor repeta 5 ani consecutivi, corespunzător duratei normate de funcționare a utilajului. De asemenea, metoda de amortizare utilizată pentru amortizarea utilajului trebuie să fie indentică pentru calculul și virarea subvențiilor pentru investiții la venituri. La sfârșitul anului 5, contul de subvenții guvernamentale pentru investiții are soldul zero.

8. Înregistrează conform normelor de amortizare, amortizarea prin metoda liniară, începând cu data de 1 a lunii următoare după prima lună de punere în funcțiune și utilizare a echipamentului achiziționat, unde durata de utilizare normala este de 5 ani.

Amortizarea lunară a mijlocului de transport : 50.600 / (5ani *12) = 843 lei

6811 “Ch. de expl. privind = 2813”Amortizarea instalațiilor,mijloacelor de 843

amortizarea imobilizărilor “ transport,animalelor și plantațiilor”

9. Se decide vânzarea mijlocului de transport, pentru aceasta găsindu-se un cumpărător dispus să achite suma de 60.000 lei, TVA 24 %.
Vânzarea:

461 ” Debitori diverși ” = % 74.400

7583 ‘’Venituri din vânzarea activelor și alte op. de capital” 60 000

4427 ” TVA colectată ” 14.400

10. Scoaterea din evidență a mijlocului de transport : valoarea amortizată este de 843 lei.

% = 2133 ” Mijloace de transport ” 50 600 2813 ” Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de 843

transport, animalelor și plantațiilor”

6583 "Cheltuieli privind activele cedate și alte 49 757

operații de capital’’

11. Se recepționează un program informatic de la S.C BUZAU SOFT S.R.L. în valoare de 2100 lei.

% = 404 ” Furnizori de imobilizări ” 2 604

208 “Alte imobilizări necorporale" 2 100

4426 “TVA deductibilă” 504

12. Se înregistrează investiții în curs conform facturii.

% = 404 ”Furnizori de imobilizări ” 16 120

231‘’Imobilizări corporale în curs de execuție" 13 000

4426 “TVA deductibilă ” 3 120

13. Se înregistrează investiții în curs conform facturii, lucrări introducere gaz.

% = 404 ” Furnizori de imobilizări ” 179,8

231 "Imobilizări corporale în curs de execuție" 145 4426 “TVA deductibilă ” 34,8

14. Se recepționează, conform Procesului Verbal de predare-primire imobilizările corporale în curs reprezentând instalație gaz.

2132 "Aparate și instalații = 231"Imobilizări corporale în curs de execuție" 13 145

de măsurare control și reglare "

15. Se înregistrează garanție de buna executie conform contractului de prestări servicii.

2678 ‘’Alte creanțe imobilizate" = 5121"Conturi la banci în lei" 1 500

16. Societatea achiziționează un utilaj pentru atelierul auto la o valoare de intrare de 50.000 lei, TVA 24%. Metoda de amortizare utilizată de către societate este cea liniară. Durata de utilizare a utilajului este de 5 ani. La sfârșitul primului an de funcționare, valoarea justă a utilajului este de 36.000 lei. La sfârșitul celui de al doilea an valoarea justă este de 27.500 lei. La sfârșitul celui de al treilea an valoarea justă este de 25.000 lei. La sfârșitul celui de al patrulea an valoarea justă este de 16.000 lei. La sfârșitul celui de al cincilea an utilajul este casat și scos din evidența contabilă.

Ajustările constituite pentru acoperirea (în viitor) a deprecierii unor active sau pentru acoperirea unor riscuri se vor contabiliza la cheltuieli și vor diminua rezultatele exercițiului, fără consecințe asupra trezoreriei. Dacă în viitor riscurile au devenit efective, atunci va avea loc o plată. Dacă însă riscul este total acoperit, ajustarea rămâne fără obiect și atunci se va înregistra într-un cont de venituri sub formă de reluări asupra ajustărilor.El va majora rezultatul exercițiului, dar nu va influența trezoreria (decât sub incidența unor aspecte fiscale).

Înregistrarile contabile sunt urmatoarele:

17.Înregistrarea achiziției utilajului:

% = 404 ” Furnizori de imobilizări ” 62.000

213”Instalații tehnice, mijloace de transport, 50.000

animale și plantații

4426“TVA deductibilă” 12 000

18.Calculul și înregistrarea amortizării anuale:

6811 ‘’Cheltuieli de exploatare = 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" 10.000 privind amortizarea imobilizărilor “

19. Calculul și înregistrarea deprecierii anuale la sfârșitul primului an de funcționare – utilajul prezintă o depreciere deoarece valoarea netă contabilă este mai mare decât valoarea

justă:

6813"Cheltuieli de exploatare = 291"Ajustări pentru deprecierea 4.000

privind ajustările imob.corporale" imobilizărilor corporale"

20. Calculul și înregistrarea deprecierii anuale la sfârșitul celui de al doilea an de funcționare – utilajul prezintă o depreciere, deoarece valoarea contabilă este mai mare decât valoarea justă, dar în conturile de ajustări exista deja o depreciere înregistrată, care este mai mare decât valoarea înregistrată în exercițiul curent. Sunt prezentate două variante, din care consider că cea mai corectă pentru furnizarea de informații fidele în contul de profit și pierdere este prima:

Varianta 1

291 “Ajustări pentru deprecierea = 7813 "Venituri din ajustări 4.000

imobilizărilor corporale" pentru deprecierea imobilizărilor"

concomitent:

6813 "Cheltuieli de exploatare privind ajustările pt = 291"Ajustări pentru deprecierea 2.500 deprecierea imobilizărilor " imobilizărilor corporale "

Varianta 2:

291 "Ajustări pentru deprecierea" = 7813"Venituri din ajustări pt 1.500

imobilizărilor corporale “ deprecierea imobilizărilor"

21. Calculul și înregistrarea diferenței dintre valoarea contabilă și valoarea justă la sfârșitul celui de al treilea an de funcționare. Diferența este sub forma unei deprecieri care conform principiului prudenței nu se contabilizează, dar se contabilizează reluarea soldului contului de ajustări de depreciere înregistrat în exercițiul anterior, astfel încât soldul contului de ajustări să reflecte întotdeauna valoarea deprecierii:

291 "Ajustări pentru deprecierea " = 7813"Venituri din ajustări pt deprecierea 2.500

imobilizărilor corporale imobilizărilor"

22. Calculul și înregistrarea diferenței dintre valoarea contabilă și valoarea justă la sfârșitul celui de al patrulea an de funcționare. Diferența este sub forma unei aprecieri, care conform principiului prudenței reprezintă un câștig probabil și nu se contabilizează. Valoarea deprecierii este nulă, contul de ajustări de depreciere este zero și în concluzie nu se efectuează nici o înregistrare contabilă.

La sfârșitul celui de al cincilea an utilajul, complet amortizat, este casat și scos din evidența contabilă:

281"Amortizări privind = 213"Instalații tehnice, mijloace de 50 000

imobilizările corporale" transport, animale și plantații"

23. S.C. MIDRISCOM S.R.L. și-a creat un program informatic propriu de facturare pentru care sunt generate următoarele cheltuieli:

faza de cercetare:

consumabile 200 lei;

energie electrică 400 lei;

salariul programator 2 000 lei;

(inclusiv asig. sociale)

amortizare calculator 80 lei.

faze de dezvoltare :

cheltuieli ocazionate pentru înregistrarea drepturilor de autor la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) 1 000 lei.

Prin înregistrarea acestei invenții la OSIM, societatea o consideră rezultat al compartimentului de cercetare sub forma unei licențe de fabricație, din punct de vedere al modului de contabilizare.

Contabilizarea fazei de cercetare

Fluxul informațional contabil privind faza de cercetare este următorul:

24. Contabilizarea consumului de materiale consumabile:

602“Cheltuieli cu materialele consumabile’’ = 302“Materiale consumabile” 200

25. Contabilizarea cheltuielilor privind consumul de energie electrică :

605“Cheltuieli cu energia și apa” = 401 “Furnizori” 400

26. Contabilizarea contravalorii salariului programatorului:

641 “Cheltuieli cu salariile personalului" = 421 "Personal – salarii datorate" 2 000

27. Contabilizarea amortizării calculator:

6811 = 281 80

“Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor” “Amortizări privind imobilizările corporale”

Contabilizarea fazei de dezvoltare

Fluxul informațional contabil privind faza de dezvoltare este urmatorul:

28.Contabilizarea recepției rezultatului fazei de dezvoltare:

203“Cheltuieli de dezvoltare” = 721“Venituri din producția de 2 680

imobilizări necorporale”

29. Contabilizarea cheltuielilor ocazionate cu înregistrarea la OSIM a rezultatului activitații de dezvoltare :

205“Licențe” = 404 “Furnizori de imobilizări” 1 000

30. Evidențierea licenței :

205 “Licențe “ = 203 “Cheltuieli de dezvoltare” 268

31.Se înregistrează cedarea unui bun mobil corporal (calculator) către asociat:

preț vânzare 2 000 lei

TVA 24 % 480 lei

Total 2 480 lei

451 ‘’Decontări în cadrul grupului’’ = % 2 480

7583 “Venituri din vânzarea activelor 2 000

și alte operații de capital”

4427 “TVA colectată” 480

31. S.C. MIDRISCOM S.R.L. achiziționează un mijloc de transport cu valoarea de intrare de 40 000 lei, TVA 24%, durata de utilizare este de 5 ani.

a) Plan de amortizare prin metoda liniară:

Tabel nr.3

Ral =100/5

Aanuala =Vi /5

b) Plan de amortizare prin metoda degresivă:

Tabel nr. 4

K=1.5 deoarece durata de utilizare=5 ani

Rad= Ral*1,5

Din anul 3: Aad=19600*30%=5880 lei

Aal=19600/3 ani=6533.3 lei

Se observă că valoarea amortizării anuale calculată prin metoda liniară,din anul al 3-lea este mai mare decat cea calculată prin metoda degresivă=>din anul al 3-lea se utilizează metoda amortizării liniare.

c) Plan de amortizare prin metoda accelerată:

Tabel nr. 5

Din anul 2 se aplică Aal =20 000/4=5000lei

Ral=100/4=25%

SITUAȚIA COMPARATIVĂ

Tabel nr. 6

Analizând valoarea calculelor prin utilizarea celor 3 metode se pot trage urmatoarele concluzii:

– prin utilizarea metodei liniare in anul 1 se obține o valoare a amortizării de 8 000 lei;

– prin utilizarea metodei degresive in anul 1 se obține o valoare a amortizării de 12 000 lei, ceea ce inseamnă o cheltuială în plus de 4 000 lei, ceea ce are ca efect diminuarea impozitului pe profit, această situație este favorabilă pentru unitate întrucât utilajul a fost folosit și în schimbul 2 obținându-se o producție mai mare și economisind in acest timp suma necesară achiziționării altei instalații, în felul acesta unitatea a procedat la utilizarea intensivă a mijlocului fix ceea ce a avut ca efect recuperarea pe seama cheltuielilor a unei valori mai mari mărindu-se în acest timp veniturile unității ceea ce a contribuit la creșterea productivității și a eficienței economice.

– prin utilizarea metodei accelerate se recuperează pe seama cheltuielilor 20 000 lei ceea ce înseamnă o cheltuială în plus de 12 000 lei față de prima metodă și 8 000 lei față de a doua metoda și are ca efect diminuarea impozitului pe profit.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

CONCLUZII

Scopul organizării contabilității analitice este de a asigura individualizarea fiecărei imobilizări corporale, cunoașterea existenței și mișcării lor, a gradului de depreciere a acestora.

Urmărind modul de reflectare în contabilitate a activelor imobilizate se constată că la S.C. MIDRISCOM S.R.L. se respectă normele metodologice privind Legea nr. 82/1991 a contabilității și:

-Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată;

-Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare (amortizarea fiscală).

Analizând activitatea desfasurată cu privire la activele imobilizate se constată introducerea tehnicii moderne în evidența financiar – contabilă a avut efecte benefice, reducând volumul de muncă al angajaților, reducerea uzurii intelectuale, evitarea erorilor de calcul și înregistrare, iar din punct de vedere al unitații reducerea numărului de personal. Utilizarea tehnicii de calcul moderne mai creează avantajul obținerii într-un timp foarte scurt, de situații complexe ce pot oferii date importante atât conducerii unității, cât și organelor externe abilitate.

Ca o tendință actuală se constată orientarea către reducerea duratei de amortizare a imobilizărilor, acest lucru fiind o consecință a progresului tehnic actual.

Aplicarea uneia sau a alteia din metodele de amortizare legale are ca efect recuperarea în timp a valorii de intrare în patrimoniu a mijloculi fix. Deci, amortizarea contabilă micșorează valoarea rezultatului din exploatare și implicit a valorii rezultatului net.

Pentru amortizarea imobilizarilor corporale societatea foloseste cu regularitate ca metoda de amortizare, amortizarea liniară. În acest sens s-ar impune o analiză mai detaliată în ceea ce privește alegerea metodei de amortizare și anume felul în care optiunea pentru o metoda sau alta, influențează rezultatele economico-financiare ale firmei.

Având în vedere faptul că Standardul Internațional de Contabilitate IAS 36 Deprecierea activelor este unul dintre cele mai provocatoare și dificile acte normative din domeniul contabilității, considerăm ca legiuitorul trebuie să vină în sprijinul agenților economici cu reglemetări suplimentare, cel puțin în domeniul identificării si evaluării unei pierderi din deprecierea imobilizărilor, pentru a elimina practicile subiective ale agenților economici.

PROPUNERI

Pentru o mai bună colaborare, respectiv distribuție între mediul urban și mediul rural, ar trebui să se doteze cu mijloace de transport marfă noi. Toate aceste dotări vor conduce la satisfacerea cu promptitudine a cererilor și îmbunatățirea calității serviciilor.

Pentru o evidență mai clară a situației privind imobilizările corporale din cadrul întreprinderii S.C. MIDRISCOM S.R.L. propun utilizarea unui sistem informatic adecvat specificului unității.

Odată cu creșterea cerințelor de pe piață ar fi de dorit ca pe viitor să-și extindă sistemul informatic la nivelul tuturor compartimentelor pentru o mai bună comunicare între acestea.

În vederea îmbunatățirii lichidității firmei se vor avea în vedere următoarele strategii si planuri de actiune: sporirea vânzarilor prin diversificarea și cresterea numărului de clienți, urmărirea termenelor de încasare de la clienți, diminuarea datoriilor curente, urmărirea termenelor de plată către salariați, furnizori, instituțiile statului.

bibliografiE

Coman F., Contabilitate financiară și fiscalitate, București, Editura Economică,2009;

Dumitru M. Finanțele întreprinderii, București, Editura Fundației România de Mâine, 2006 ;

Dumitrean E., Contabilitate financiară, Iași, Editura Sedcom Libris, 2008;

Feleagă N., Feleagă L., Contabilitate financiară. O abordare europeană și internațională, vol I și II, Editura Economică, București, 2007;

Ionescu C. Bazele teoriei și practicii contabile, Editura Fundația România de Mâine, București, 2007;

Lesconi-Frumușanu M., Breuer A., Bazele contabilității, Editura Economică, 2013;

Lesconi-Frumușanu M., Breuer A., Contabilitate financiară,Editura Economică, 2013 ;

Moroșan I., Contabilitatea financiară și de gestiune, Editura CECCAR, București, 2010;

Popescu L, Amortizarea fiscală în România postaderare, Revista „Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor” nr. 12, Editura CECCAR, 2008 ;

Possler L., Lambru Gh., Lambru B., Contabilitatea întreprinderii, îndrumar practic, actualizat și completat prin Reglementările contabile prevăzute de Directivele Europene a IV- a și a VII- a aprobate de O.M.F.P. 3055/2009, Ediția a X-a, Editura Fundației “Andrei Șaguna”, Constanța, 2011;

Ristea M., Dumitru C. G., – Libertate și conformitate în standardele și reglementările contabile, Editura CECCAR, București, 2013;

Sălceanu A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile românești și directivele europene, Editura Economică, București, 2011;

IASB – Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) traducere din limba engleză, Editura CECCAR, București, 2007;

***Legea contabilității nr. 82/1991, republicată in Monitorul Oficial nr.454/18.06.2008;

***Legea nr. 15 din 24 martie 1994, republicată privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale;

*** Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, actualizată, Ed.Best Publishing, București, 2010;

*** Codul fiscal al României – 2014

ANEXE:

ANEXA 1

Unitatea ……………….. Obiectivul de investiții

Obiectivul supus recepției ……….

Concluzia ……………………………

PROCES-VERBAL DE RECEPȚIE

(Cod 14-2-5)

I. DATE GENERALE

1. Comisia de recepție convocată la data de …………………………………………………

și-a desfășurat activitatea în intervalul: ………………………………………………………….

II. CONSTATĂRI

În urma examinării documentației prezentate și a cercetării pe teren a lucrărilor executate s-au constatat:

1. Documentația tehnico-economică a fost prezentată comisiei de recepție cu următoarele excepții: ………………………………………………………………………….
Comisia constată că lista documentației prevăzute mai sus nu împiedică/împiedică efectuarea recepției.

2. Recepția punerii în funcțiune a fost efectuată la data de …………………….., iar
până la recepția obiectivului de la data punerii în funcțiune au trecut …………….. luni.
3. Valoarea lucrărilor supuse recepției conform documentelor de decontare este de …………………….. lei.

4. La data recepției, nivelul atins de indicatorii tehnico-economici aprobați se prezintă astfel: …………………………………………………………………………………………

5. Următorii factori au influențat nefavorabil realizarea indicatorilor care n-au atins
nivelul aprobat: ………………………………………………………………………………………

6. La data recepției se constată următoarele disponibilități de capacități ale utilajelor tehnologice și de spații construite care pot conduce la îmbunătățirea indicatorilor tehnico-economici: ………………………………………………………………….
7. S-a constatat că sunt/nu sunt luate măsurile pentru menținerea nivelului aprobat al indicatorilor tehnico-economici în ceea ce privește:

a. asigurarea cu materii prime, materiale, combustibil, energie, apă etc. (se vor arăta cele ce nu sunt asigurate);

b. lucrări conexe, utilități, deserviri etc.;

c. forța de muncă;

d. ……………………………………………………………………………..

III. CONCLUZII

1. Pe baza constatărilor și concluziilor consemnate mai sus, comisia de recepție hotărăște în unanimitate/cu majoritatea de păreri:

SE ADMITE RECEPȚIA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII ȘI SE ACORDĂ CALIFICATIVUL ……………………………………………………………………………………….
2. Comisia de recepție stabilește că, pentru menținerea nivelului aprobat al indicatorilor tehnico-economici aprobați și pentru o cât mai bună exploatare a capacităților ce se recepționează, mai sunt necesare următoarele măsuri:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
3. Prezentul proces-verbal, care conține …………. file și ……………………….. anexe numerotate cu un total de …………….. file, care fac parte integrantă din cuprinsul
acestuia, a fost încheiat azi ……………………………… în trei exemplare originale.

ANEXA 2

Unitatea ………………… Obiectivul de investiții ……………….

Capacitatea de producție …………..

Concluzia ……………………………….

PROCES-VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCȚIUNE

(Cod 14-2-5/b)

I. DATE GENERALE

1. Comisia de recepție convocată la data de ………………………………………… și-a desfășurat activitatea în intervalul: ……………………………………………………………….

II. CONSTATĂRI

În urma examinării documentației prezentate, a rezultatelor probelor tehnologice și a cercetării pe teren a lucrărilor executate s-a constatat:

1. Documentația tehnico – economică prevăzută în Regulamentul de efectuare a obiectivelor de investiții a fost/nu a fost prezentată integral comisiei de recepție, lipsind:………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………….
2. În perioada ………………… au fost efectuate probele tehnologice ale utilajelor și instalațiilor aferente capacității pentru exploatarea normală a instalațiilor și utilajelor tehnologice și asigurarea calității produselor, conform documentației tehnico-economice și a indicatorilor tehnico-economici aprobați.

3. La data recepției, nivelul atins de indicatorii tehnico-economici aprobați este următorul: …………………………………………………………………………

4. Costul lucrărilor și al cheltuielilor pentru efectuarea probelor tehnologice, așa cum rezultă din documentele prezentate, este de ………………………………………. lei.
5. Valoarea produselor rezultate în urma probelor tehnologice, care se pot valorifica, este de ……………………. lei.

6. Valoarea de înregistrare a mijloacelor fixe ce se pun în funcțiune (sau se dau în
folosință) este la data recepției de ………………………… lei.

7. Alte constatări.

III. CONCLUZII

1. Pe baza constatărilor și concluziilor consemnate mai sus, comisia de recepție în
unanimitate/cu majoritate de păreri hotărăște:

ADMITEREA RECEPȚIEI PUNERII ÎN FUNCȚIUNE A CAPACITĂȚII:

…………………………………………………………………………………………………………….

2. Comisia de recepție stabilește că, pentru o cât mai bună exploatare a capacității puse în funcțiune, mai sunt necesare următoarele măsuri: …………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
3. Prezentul proces-verbal, care conține ………………. file și ……………. anexe, numerotate cu un total de …………. file, care fac parte integrantă din cuprinsul acestuia, a fost încheiat azi ………………. în trei exemplare originale.

ANEXA 3

______________________________________________________________________________

| BON DE MIȘCARE A MIJLOACELOR FIXE |

|______________________________________________________________________________|

| | Număr | Data eliberării | Cod | Cod | |

| |__________|_________________|__________|__________|_________________|

| |__________|_____|_____|_____|__________|__________|_________________|

|_________|__________|_____|_____|_____|__________|__________|_________________|

| Subsemnații din partea ………………………………………. și din |

| partea …………………………………….. am procedat la predarea- |

| primirea mijloacelor fixe în baza …………………. din …………… |

|______________________________________________________________________________|

|_____|_____________________________|____________|______|______________________|

14-2-3A

ANEXA 4

|